DECIZIA Nr. 33 din 26.08.2014 Agrana Zucker GmbH asupra ... · de la graniţa ucraineană, până...

1

DECIZIA

Nr. 33 din 26.08.2014

privind concentrarea economică realizată

prin dobândirea controlului unic de către Agrana Zucker GmbH asupra activelor

întreprinderilor SC Zahărul Liești SA şi SC Lemarco Cristal SRL

PLENUL CONSILIULUI CONCURENȚEI

În baza:

1. Legii concurenței nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 240 din 03.04.2014, cu modificările și completările ulterioare;

2. Decretului nr. 700/27.04.2009 privind numirea Președintelui Consiliului Concurenței,

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/30.04.2009;

3. Decretului nr. 701/27.04.2009 privind numirea unui Vicepreședinte al Consiliului

Concurenței, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/30.04.2009;

4. Decretului nr. 703/27.04.2009 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului

Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/30.04.2009;

5. Decretului nr. 974/19.12.2011 privind numirea unui membru al Plenului Consiliului


6. Decretului nr. 496/13.07.2012 privind numirea unui membru al Plenului Consiliului


7. Regulamentului de organizare, funcționare și procedură al Consiliului Concurenței din

02.02.2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 14

februarie 2012, cu modificările ulterioare;

8. Regulamentului privind concentrările economice, publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 553 bis/05.08.2010, cu modificările și completările ulterioare;

9. Instrucțiunilor privind conceptele de concentrare economică, întreprindere implicată,

funcționare deplină și cifra de afaceri, publicate în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 553 bis/05.08.2010;

10. Instrucțiunilor privind definirea pieței relevante, publicate în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 553/05.08.2010;

11. Instrucțiunilor date în aplicarea prevederilor art. 32 din Legea concurenței nr. 21/1996,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la calculul taxei de

autorizare a concentrărilor economice, publicate în Monitorul Oficial al României,

Partea I nr. 591/20.08.2010, cu modificările și completările ulterioare;

12. Notificării concentrării economice înregistrate la Consiliul Concurenței cu nr. RS-

05/25.02.2014 și documentelor din dosarul cauzei;

13. Notei Direcției Bunuri de Consum nr.CC/DBC/1393/19.08.2014 privind analiza

concentrării economice notificate;

2

și luând în considerare următoarele:

La data de 25.02.2014, Agrana Zucker GmbH a notificat, prin împuterniciți, în

conformitate cu prevederile art.13 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată,

cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare „lege”), concentrarea

economică realizată prin dobândirea controlului unic asupra activelor întreprinderilor SC

Zahărul Liești SA (denumită în continuare Zahărul Liești) şi SC Lemarco Cristal SRL

(denumită în continuare Lemarco Cristal), în baza Scrisorii de Intenție semnată la data de

22 noiembrie 2013 de SC Lemarco SA, şi la data de 31 ianuarie 2014 de Agrana Zucker

GmbH.

I. PĂRȚILE IMPLICATE

1.1. Partea achizitoare:

Grupul Agrana este o întreprindere multinaţională cu sediul în Austria, care operează pe

trei segmente de activitate: segmentele aferente zahărului şi amidonului, care operează la

nivel european, respectiv segmentul destinat preparatelor din fructe, care are o prezenţă

globală.

Grupul Agrana rafinează materii prime din agricultură, transformându-le în produse

alimentare şi tehnice de înalt standard pentru uz industrial. Gama activităţilor grupului se

întinde de la producţia produselor industriale intermediare, până la furnizarea de servicii

de consiliere. Grupul Agrana furnizează atât produse industriale, cât şi comerciale.

Agrana Zucker GmbH (Agrana Zucker) este societatea-mamă pentru activităţile Grupului

Agrana în segmentul industriei zahărului. Agrana Zucker desfăşoară activităţile

comerciale directe în Austria, dar acţionează, de asemenea, în calitate de societate holding

pentru segmentul zahărului din cadrul Grupului Agrana din Ungaria, Republica Cehă,

Slovacia, România, Bulgaria şi Bosnia-Herţegovina.

Agrana Zucker este deţinută şi controlată de către Agrana Beteiligungs-AG Viena

(„Agrana AG”), societatea-mamă a Grupului Agrana.

Z&S Zucker und Stärke Holding AG („Z&S”), cu sediul social în Viena, este acţionarul

majoritar al Agrana AG, deţinând un procent de 86,2% din capitalul său social. Z&S este

o subsidiară deţinută integral de Agrana Zucker, Stärke und Frucht Holding AG, care la

rândul său este deţinută în proporţie de 50% de Südzucker AG Mannheim/Ochsenfurt

(„Südzucker”), Mannheim, Germania şi în proporţie de 50% de Zucker-Beteiligungs-

gesellschaft m.b.H. („ZBG”), Viena. Următoarele cinci entităţi cu sediul în Viena sunt

acţionare ale ZBG: „ALMARA” Holding GmbH (o subsidiară a Raiffeisen-Holding

Niederösterreich-Wien registrierte Genossenschaft mit beschränkter Haftung);

Marchfelder Zuckerfabriken Gesellschaft m.b.H.; Estezet Beteiligungsgesellschaft m.b.H.;

Rübenproduzenten Beteiligungs GesmbH; şi Leipnik-Lundenburger Invest Beteiligungs

AG.

Conform informațiilor din notificare, ED&F Man acționează complet separat față de

Agrana și este percepută de către Agrana drept un competitor direct în Regiune.

3

Reprezentanții Agrana nu au acces la datele de vânzări realizate de către ED&F Man din

Bulgaria sau din altă parte.

Achiziția avută în vedere de Lemarco nu prezintă, în opinia părţilor, aspecte de integrare

verticală datorită faptului că ED&F Man a furnizat zahăr brut către Zahărul Liești în 2013,

[...].

Totodată, părţile precizează că nu au cunoștință de nicio altă întreprindere controlată de

către Südzucker sau de către Zucker Beteiligungsgesellschaft GmbH care să fie activă pe

piața relevantă din România. În Regiune, Südzucker conduce o fabrică pentru producerea

zahărului în Moldova, Fălești, cu privire la care estimează o producție de aproximativ [...]

tone în 2013.

Faptul că Agrana face parte din același grup cu întreprinderea Südzucker și, implicit, ED

& F Man rezultă din prevederile deciziilor Comisiei Europene COMP/M.6439 -

AGRANA/ RWA/ JV, 4.4.2012: și COMP/M. 6286 – Südzucker/ED & F Man, 2012.

Mai mult decât atât, acestea demonstrează că Südzucker controlează atât întreprinderea

ED & F Man, cât și Agrana. De asemenea, Agrana a menționat următoarele:”Conform

raportului anual al Südzucker pentru 2013-20141, Südzucker AG deține în Südzucker

Moldova S.A. Chișinău o participație indirectă2 de grup de 83,64%. Celelalte acțiuni sunt

deținute de BC Moldova Agroindbank S.A. În ceea ce privește ED&F Man, ca urmare a

tranzacției autorizate de Comisia Europeană în mai 2012, Südzucker a achiziționat o

participație indirectă de grup reprezentând 25% din acțiunile în ED&F Man Holding

Limited, Londra. Restul de 75% din acțiuni sunt deținute de entități din cadrul grupului

ED&F Man.”

În România, Grupul Agrana este activ prin Agrana România S.A.

Agrana România SA (denumită în continuare Agrana) are ca obiect principal de activitate

fabricarea zahărului (Cod CAEN: 1081) din zahăr brut importat şi din sfeclă de zahăr din

producţia internă. Agrana operează ca furnizor de zahăr pentru industria îndulcitorilor şi

băuturilor nealcoolice, pentru sectorul internaţional de comerţ cu amănuntul (retail), în

special pentru retailerii locali din micile oraşe şi din satele din întreaga ţară.

Agrana România SA deţine trei subsidiare consolidate şi două societăţi parte din Grupul

Agrana. Subsidiarele din România ale Grupului Agrana sunt următoarele:

Denumire Locaţie Participație Obiectul de activitate

Agrana România SA Bucureşti 91,33% - Agrana Zucker

Produce şi comercializează zahăr alb din zahăr brut importat şi din sfeclă de zahăr din producţia internă prin fabricile de la Roman şi Buzău.

Agrana Agro SRL Roman 99% - Agrana România Producţie de zahăr alb din zahăr brut

1 Disponibil în variantă electronică la adresa de internet:

http://www.suedzucker.de/en/Downloads/Download_Daten/Finanzberichte/2013_14/Geschaeftsberichte_2013_1

4/GB_2013_14/Suedzucker_GB_2013-14_en_final_1.pdf 2 Participație indirectă deținută în mod direct de o subsidiară

4

1% - Agrana Zucker importat şi din sfeclă de zahăr din producţia internă

Agrana Buzău SRL Buzău 99% - Agrana România 1% - Agrana Zucker

Producţie de zahăr alb din zahăr brut importat

Agrana Ţăndărei SRL Ţăndărei 99% - Agrana România 1% - Agrana Zucker

Producţiede zahăr alb din zahăr brut importat. Fabrica este în conservare.

A.G.F.D.Ţăndărei SRL Ţăndărei 99,9% - Agrana Starke GmbH 0,1% - alţi acţionari

Producţie de amidon, siropuri de glucoză, germeni, glutenn şi tărâţe de porumb

Agrana Juice România Vaslui SRL

Vaslui 50,01% nu e consolidată Producţie de aroma de mere, concentrat de mere si suc de mere

În anul 1998, Agrana Zucker A.G. Austria a început să investească în România. În

prezent, Agrana deţine trei fabrici de zahăr în Roman, Buzău şi Ţăndărei, cea din urmă

fiind momentan în conservare, iar divizia de amidon deţine o fabrică în Ţăndărei.

În anul 2005, pentru o mai bună administrare şi un management mai eficient, toate

fabricile de zahăr au fuzionat prin absorbţie, societatea fiind denumită Agrana România.

Capacităţile de producţie de zahăr ale grupului Agrana în România sunt situate în Buzău,

judeţul Buzău, Ţăndărei, judeţul Ialomiţa şi Roman, judeţul Neamţ. Cu excepţia fabricii

de la Roman, celelalte capacităţi de producţie sunt concepute exclusiv pentru rafinarea

zahărului brut din trestie de zahăr.

Agrana Zucker deţine trei autorizaţii pentru rafinării cu activitate permanentă în România,

pentru fabricile de zahăr din Buzău, Ţăndărei şi Roman. Fabrica din Ţăndărei se află în

prezent în conservare, nefiind operaţională.

Licențele de import ale UE pentru contingentele cu tarife preferențiale sunt alocate

rafinăriilor pe bază de cerere individuală. În cazul în care cantitățile care fac obiectul

cererilor depășesc cantitățile disponibile pentru acel contingent, este emis un coeficient de

alocare (Regulamentul CE nr. 1301/2006, art.7.2).

În scopul de a îmbunătăți accesul la surse de aprovizionare (importuri de zahăr brut),

Agrana şi-a divizat activitatea de rafinare între cele trei entități separate, având astfel

dreptul de a aplica pentru fiecare entitate separată.

Producţia de zahăr din sfeclă de zahăr este localizată în Roman, judeţul Neamţ. Prin

procesarea sfeclei de zahăr, fabrica reprezintă un partener important pentru producătorii

agricoli de sfeclă de zahăr şi proprietarii de terenuri din zona de est a României, începând

de la graniţa ucraineană, până în judeţul Galaţi, în sud. Pe lângă sfeclă, fabrica de la

Roman poate, de asemenea, să rafineze zahăr brut, la o rată de 1.000 de tone de zahăr brut

pe zi.

Agrana Zucker deţine o fabrică de zahăr în Ţăndărei, la jumătatea distanţei dintre

Bucureşti şi Constanţa. Fabrica deţine o capacitate de rafinare de 800 de tone de zahăr

brut pe zi. În prezent, fabrica de zahăr din Ţăndărei nu este operațională.

5

În ceea ce priveşte amidonul, Fabrica AGFD Ţăndărei SRL a fost preluată de Agrana în

luna decembrie 2001, iar în luna aprilie 2002 a reînceput procesul de producţie.

Principalele produse ale societății sunt: amidon nativ şi amidon modificat, siropuri de

glucoză şi maltoză, germeni, gluten şi tărâţe de porumb. Capacitatea anuală de producţie a

fabricii este de 36.000 de tone de porumb.

Divizia concentrate de sucuri a Agrana a preluat în luna septembrie 1997 fabrica de

producţie a sucului din concentrat de mere, în Vaslui, pe un teren de 19.000 mp. Fabrica

produce suc, concentrat din mere şi aromă de mere. Nivelul mediu al producţiei pe un

sezon este de 3.000 de tone de concentrat şi 100 de tone de aromă de mere.

1.2. Partea achiziționată - active aparţinând Lemarco SA:

SC LEMARCO SA3 (denumită în continuare Lemarco) are ca obiect principal de

activitate comerţul cu ridicata al zahărului, ciocolatei şi produselor zaharoase (Cod CAEN

4636).

În prezent, 50% din acţiunile Lemarco sunt deţinute de dl. George Gellert, cetăţean

american. Celălalt procent, de 50%, este deţinut de trei persoane fizice, respectiv dl.

Mircea Rădină, cu o participaţie de 20%, dl. Neculai Marataş, cu o participaţie de 20% şi

dl. Penciulescu Cristian, cu o participaţie de 10%.

Lemarco deţine controlul unic asupra Zahărul Lieşti SA (97,48%) şi este unicul acţionar al

Lemarco Cristal.

Activele apaținând SC LEMARCO CRISTAL SRL

SC LEMARCO CRISTAL SRL4 are ca obiect principal de activitate fabricarea zahărului

(Cod CAEN 1081). Lemarco Cristal este o societate activă pe piaţă producţiei şi

comercializării zahărului.

Activele aparținând SC Zahărul Lieşti SA

SC Zahărul Lieşti SA5 are ca obiect principal de activitate fabricarea zahărului (Cod

CAEN 1081).

Zahărul Lieşti este o societate activă în producţia şi comercializarea zahărului alb rafinat

şi a melasei, precum şi în comercializarea anumitor tipuri de deşeuri (pungi şi paleţi uzaţi,

var hidratat (stins)). Deasemenea, societatea realizează venituri din chirii. 97,48% din

Zahărul Lieşti este deţinut de Lemarco, restul de 2,52% din acţiunile Zahărului Lieşti fiind

deţinute de un număr mare de acţionari (1731 de persoane fizice). Conform informațiilor

3 Sediul: Str. Visarion nr. 12, sector 1, Bucureşti, România, Număr de înregistrare: J 40/2494/1991, Cod

Unic de Identificare: 428989, T: +40 21 223.28.35, F: +40 21 223.28.34, +40 21 311.97.16, +40 21 312.77.22,

Persoană de contact: Mircea Rădină, director executiv (CEO) 4 Sediul: Şos. Urziceni-Ploiesti km. 3, pavilion administrativ, corp c27, Urziceni, județul Ialomiţa,

România. Număr de înregistrare: J21/864/2008, Cod Unic de Identificare: 14507381, T: 0213127723,

0213119714, F: 0213127722 5 Sediul: sat Lieşti, comuna Lieşti, Str. Fabricii nr.1, judeţul Galaţi, Număr de înregistrare: J17/225/1991,

Cod Unic de Identificare: 1641992, T: 0236/821361, 0236/822055, F: 0236821274

6

din notificare, momentan fabrica Lieşti nu este operațională.

II. DESCRIEREA OPERAȚIUNII DE CONCENTRARE ECONOMICĂ

Concentrarea economică constă în achiziția de către Agrana Zucker GmbH a tuturor

activelor fabricilor Zahărul Lieşti S.A. şi Lemarco Cristal S.R.L. (Societăţile Ţintă),

precum și asupra clădirii de birouri deținute de Lemarco S.A., în baza Scrisorii de Intenție

semnate la data de 22 noiembrie 2013 de Lemarco SA şi la data de 31 ianuarie 2014 de

Agrana Zucker GmbH. Societăţile Ţintă sunt controlate în prezent de către Lemarco S.A.

Activele vizate includ toate terenurile, clădirile, instalaţiile şi orice alte echipamente,

valori intangibile, mărci comerciale, inclusiv autorizaţiile pentru rafinăriile cu activitate

permanentă aparţinând Societăţilor Ţintă. În plus, Agrana Zucker va achiziţiona de la

Lemarco clădirea acesteia de birouri. Activele care nu privesc industria zahărului nu sunt

vizate de prezenta Tranzacţie.

În ceea ce privește activele ce urmează a fi preluate de la SC Zahărul Liești SA, SC

Lemarco SA și SC Lemarco Cristal SRL, acestea sunt:

- Zahărul Liești SA: toate activele societății.

- Lemarco SA: imobilul situat în Str. Visarion, 12, Bucuresti-Sector 1, Bucuresti, 2169,

în care momentan își are sediul Lemarco SA.

- Lemarco Cristal SRL: toate activele societății.

Conform informațiilor transmise, Agrana Zucker va înfiinţa în România două noi societăţi

cu răspundere limitată (NewCo1 şi NewCo2), în scopul achiziţiei activelor vizate de la

fiecare dintre Societăţile Ţintă, după cum urmează:

- NewCo1 va achiziţiona activele societăţii Zahărul Lieşti.

- NewCo2 va achiziţiona activele societăţii Lemarco Cristal.

Agrana Zucker şi acţionarii Lemarco vor semna un contract de vânzare-cumpărare numai

după aprobarea Tranzacţiei de către Consiliul Concurenţei într-o formă satisfăcătoare

pentru Agrana Zucker.

Conform informațiilor din notificare, tranzacţia urmăreşte să asigure, prin continuarea

activităţii fabricilor de zahăr din Lieşti şi Urziceni, îmbunătăţirea capacităţilor logistice în

cadrul Grupului Agrana. [...]

Operaţiunea notificată reprezintă o concentrare economică, care se realizează în condiţiile

art. 9 alin. (1) lit. b) din lege, respectiv o întreprindere dobândeşte controlul unic asupra

unor active.

III. DIMENSIUNEA OPERAŢIUNII DE CONCENTRARE ECONOMICĂ

Operațiunea a fost notificată Consiliului Concurenței în conformitate cu prevederile art.

13 alin. (1) din lege, având în vedere că cifra de afaceri cumulată a întreprinderilor

implicate în operațiunea de concentrare economică a depășit, în anul 2013, pragul de 10

milioane euro prevazut la art. 12 din Legea concurentei, și există două întreprinderi

implicate în operațiune care au realizat pe teritoriul României în anul 2013, fiecare în

parte, o cifră de afaceri ce depășește pragul de 4 milioane euro prevăzut la art. 12 din lege.

7

IV. PIAŢA RELEVANTĂ

Grupul Agrana, din care face parte agentul economic achizitor, a desfășurat pe teritoriul

României, în anul 2013, următoarele activități:

- producerea şi comercializarea zaharului alb destinat utilizării atât în industrie (denumit

în continuare zahăr industrial), cât şi în comerţul cu amănuntul (denumit în continuare

zahăr destinat comerţului retail);

- comercializarea de îndulcitori, produse zaharoase, semințe, sfeclă, melasă, borhot etc.;

- comercializarea de deșeuri, materiale (matrițe, paleți, piese, diverse, nitrocalcar, saci,

folie, savura);

- prestarea serviciilor de procesare a zahărului brut, de recoltat, alte servicii (vânzare

energie electrică, apă, management fee, transport etc.) și a serviciilor de închiriere.

Agrana a realizat venituri în anul 2013 şi din:

- comercializarea de îndulcitori, produse zaharoase, semințe, sfeclă, melasă ([...]% din

cifra de afaceri), borhot etc., care reprezintă [...]% din cifra de afaceri;

- comercializarea de deșeuri, materiale (matrițe, paleți, piese, diverse, nitrocalcar, saci,

folie, savura), care reprezintă [...]% din cifra de afaceri;

- prestarea serviciilor de procesare a zahărului brut, de recoltat, alte servicii (vânzare

energie electrică, apă, management fee, transport etc.) și a servciilor de închiriere, care

reprezintă [...]% din cifra de afaceri.

Lemarco Cristal SRL a desfăşurat pe teritoriul României, în anul 2013, următoarele

activități comerciale:

- producerea şi comercializarea zahărului alb destinat utilizării atât în industrie (denumit



- producerea şi comercializarea cu ridicata a melasei.

Totodată, acesta realizează venituri și din vânzarea de produse reziduale ([...]%), precum

şi venituri din chirii ([...]%), activităţi ce reprezentau aproximativ [...]% din cifra de

afaceri, în anul 2013.

Zahărul Lieşti SA a desfăşurat pe teritoriul României, în anul 2013, următoarele activități

comerciale:

- producerea şi comercializarea zahărului alb destinat utilizării atât în industrie (denumit



- venituri din comercializarea anumitor tipuri de deşeuri (fier vechi, refacturarea

serviciilor), var hidratat, chirii, venituri din prestarea anumitor servicii, venituri din

vânzări de certificate, activităţi ce reprezentau în anul 2013 sub [...]% din cifra de

afaceri.

Prin urmare, tranzacția produce efecte pe piața zahărului alb.

Piața zahărului alb

Piața relevantă a produsului

8

Zahărul este un produs alimentar de bază, folosit în cvasitotalitate ca ingredient în

industria alimentară și în consumul individual. Materia primă folosită pentru obținerea

zahărului este sfecla de zahăr și zahărul brut din trestie de zahăr, produsul final (zahărul

alb) fiind identic până la nivel molecular. Din punct de vedere al funcționalității de bază,

îndulcirea, zahărul alb este greu de diferențiat între diverși producători sau între materiile

prime folosite și doar anumite proprietăți fizico-chimice vizibile pot face diferența în fața

clienților: granulație, colorit, stare de curgere liberă, mod de ambalare.

În deciziile sale anterioare, Comisia Europeană a luat în considerare trei pieţe separate

destinate zahărului, în funcție de canalul de distribuţie: industrial, comerţ cu amănuntul

(retail) şi marcă proprie.

Astfel, Comisia Europeană6 a definit o piață separată pentru zahărul destinat utilizării de

către consumatorii industriali, distinctă de cea a zahărului destinat comercializării cu

amănuntul și utilizării de către consumatorii casnici.

Zahărul industrial este comercializat în cantităţi mari, în principal clienţilor industriali din

sectorul alimentar şi al băuturilor răcoritoare. Zahărul destinat comerţului cu amănuntul

(retail) este vândut în pachete mici către consumatorii finali, în special prin intermediul

lanţurilor de magazine retail, sub marca producătorului de zahăr. Zahărul furnizat

producătorilor de mărci proprii este livrat de producători către marile magazine de retail,

care-l comercializează sub mărci proprii.

Mai multe autorităţi naţionale de concurenţă au considerat, de asemenea, că zahărul

destinat sectorului de retail şi consumatorilor industriali constituie pieţe separate7.

Astfel, din perspectiva cererii, există un grad limitat de substituibilitate între produsele

vândute sectorului de retail şi cele vândute clienților industriali, având în vedere cerinţele

de calitate în general mai înalte ale consumatorilor de retail. Diferenţele privind

ambalarea, distribuţia şi profilurile consumatorilor conduc la diferenţe de preţ

semnificative între cele două pieţe. Din perspectiva distribuţiei există, de asemenea, un

grad de substituibilitate limitat conferit de costurile de transfer implicate. Separarea

clienților industriali şi a celor de retail este în linii mari în acord cu segmentarea de piaţă

uzitată de către sector.

Comisia Europeană a recunoscut că, în ceea ce privește o segmentare suplimentară a pieţei

în baza diferitelor tipuri de zahăr, din perspectiva distribuţiei, majoritatea producătorilor

de zahăr pot schimba cu uşurinţă producţia între diferite tipuri de zahăr fără costuri

semnificative şi într-o scurtă perioadă de timp (de ex., mai puţin de un an) pentru a întruni

cerinţele consumatorilor.

În ceea ce priveşte producția și comercializarea zahărului sub marcă privată, Agrana

Zucker apreciază că, datorită faptului că această activitate reprezintă un procent foarte

redus din cifra de afaceri a părților implicate, o analiză a acestei piețe nu se justifică.

6 Cazurile M.5449 ABF/Azucarera 2009, M. 2530 - Südzucker/Saint Louis Sucre 2001, IV.F-3/M34.621

Irish Sugar 1997, IV/F-3/33.708 British Sugar 1999 7 Decision C 2005-113 du Ministre de l’Economie, des Finances et de l’Industrie en date du 18 janvier

2006. Decision N-07012 Azucarera Ebro/Negocio de azucar de DAI. 22 March 2007.

9

Piața geografică

Partea notificatoare a susţinut că dimensiunea geografică a pieţei de zahăr este europeană

la nivel SEE sau cel puțin regională. Agrana Zucker apreciază că piața geografică

relevantă la nivel regional include România, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Moldova și Grecia

(”Regiunea”). Aceste piețe sunt caracterizate printr-o disponibilitate semnificativă a

zahărului, prețul fiind principalul criteriu care determină comportamentul consumatorilor

și relațiile cu producătorii.

În jurisprudenţa comunitară anterioară reformei din 2006 din industria zahărului şi a unora

din autorităţile de concurenţă ale statelor membre s-a considerat că dimensiunea

geografică a pieţei comercializării zahărului este naţională în scop, sau cel mult regională,

în cazul Germaniei.

În ceea ce priveşte deciziile altor autorităţi naţionale, s-a considerat fie că dimensiunea

geografică a pieţei comercializării zahărului poate fi mai întinsă decât la nivel naţional8,

având în vedere regimul reglementării cotelor de zahăr la nivel comunitar, fie analiza s-a

realizat având în vedere atât o dimensiune naţională, cât şi una regională9. Astfel,

autoritatea din Marea Britanie recunoaşte faptul că schimbările reglementărilor care

afectează piaţa zahărului din Uniunea Europeană pot face ca importurile să constituie o

constrângere concurenţială puternică în viitor. În cazul ABF/Azucarera, Comisia

Europeană a lasat deschisă delimitarea geografică exactă a pieţei, având în vedere faptul

că operaţiunea de concentrare economică analizată nu ridica probleme din punct de vedere

concurenţial, indiferent de dimensiunea pieţei geografice.

Astfel, în decizia Comisiei Europene Case No Comp/M6286 -Sudzucker/ ED&F Man,

piața geografică a fost stabilită ca fiind piața națională, în timp ce, in decizia Case No

COMP /M. 2530 - Südzucker/Saint Louis Sucre, Comisia Europeana a concluzionat că

piața geografică este regională.

De asemenea, în cazul Nordzucker/Danisco din 17 Februarie 2009, analizat de Autoritatea

de Concurență din Germania, piaţa geografică a fost definită la nivel naţional. În definirea

pieţei s-au avut în vedere ca şi considerente gradul de proximitate al beneficiarilor faţă de

producatori şi nivelul scăzut al importurilor.

Aşadar, elementul de proximitate în contextul aprovizionării cu zahăr, atât la nivel

industrial, cât și la nivel de retail, reprezintă un criteriu definitoriu în stabilirea pieţei

geografice. Astfel, un client va alege un furnizor cât mai apropiat ca localizare, având ca

avantaj costurile de transport reduse, livrările constante şi punctuale, pentru a evita

acumularea stocurilor, în cazul în care logistica nu ar permite depozitarea zahărului chiar

şi pe termen scurt. Astfel, principalii consumatori se vor concentra pe contractele de

achiziţie cu producătorii de zahăr de pe teritoriul național.

8 Illovo – Achizitia Illovo Sugar Limited de catre ABF Overseas Limited, Marea Britanie, 2006

9 Cuprinzand Peninsula Iberica (Spania si Portugalia) si Franta, cazul Azucarera Ebro/Negocio de azucar

de DAI, Spania, 2007

10

În România, cea mai mare parte din necesarul de zahăr alb este acoperită de producția

internă (atât din sfeclă de zahăr, cât și din zahăr brut din trestie de zahăr), în timp ce

importurile înregistrează o valoare redusă (aproximativ [...]%). Aceste elemente întăresc

ideea că piaţa geografică este una naţională.

De asemenea, în acest context trebuie avută în vedere şi existenţa reglementărilor legale

cu privire la alocarea cotelor naţionale de zahăr alb produs din sfeclă de zahăr, precum și a

contingentelor tarifare cu privire la importul de zahăr brut. Acestea subliniază ideea că

piaţă geografică este naţională şi, totodată, pot constitui bariere la intrarea pe piaţă a

potenţialilor competitori.

În concluzie, în cazul de faţă piața relevantă geografică corespunzătoare pieţei relevante a

zahărului destinat atât utilizării în industrie, cât şi în comerţul cu amănuntul este

reprezentată de întregul teritoriu al României.

În cazul analizat, pieţele relevante afectate sunt :

piaţa naţională a producerii şi comercializării zahărului alb, cu cele două segmente:

piaţa naţională a producerii şi comercializării zahărului alb destinat utilizării în

industrie;

piaţa naţională a producerii şi comercializării zahărului alb pe segmentul de retail.

Piața melasei

Piața relevantă a produsului

Pe parcursul procesului de producție a zahărului, atunci când sfecla de zahăr sau trestia de

zahăr sunt procesate, melasa este extrasă din reziduurile rămase din materia brută care nu

mai prezintă un interes economic pentru procesarea în zahăr. Volumul melasei produse

este corelat cu cantitatea producţiei de zahăr atunci când este rafinat din sfeclă de zahăr.

Melasa provenită din trestie de zahăr este în principal produsă în primele stadii ale

producției zahărului (care are loc în ţara de origine), în momentul în care se procesează

trestia de zahăr în zahăr brut. Atunci când zahărul brut este importat în Europa şi rafinat în

zahăr, pot fi produse doar cantităţi limitate de melasă, ca produs derivat din acest proces

de rafinare.

Melasa este folosită fie ca materie primă pentru fabricarea alcoolului etilic, acidului citric,

drojdiei de bere şi a drojdiei de panificaţie, fie ca furaj pentru animale. Toţi clienţii sunt

industriali şi nu există o piaţă a consumatorului individual.

În concordanţă cu jurisprudenţa autorităţii franceze de concurenţă10

, există o piaţă unică

pentru melasă, indiferent de tipul de client. Mai mult decât atât, cu excepţia unei decizii

recente11

, jurisprudenţa europeană12

a reţinut că piaţa pentru producţia şi distribuţia

melasei nu este distinctă de piaţa producţiei şi comercializării zahărului, chiar dacă melasa

reprezintă un produs derivat din procesul de producție a zahărului.

10

Case Cristal Union/Erstein, C2006-131/Lettre du Ministre de l’économie, des finances et de l’industrie

du 19 décembre 2006, aux conseils de la société Cristal Union, relative à une concentration dans le secteur du

sucre 11

Case COMP/M.5449 ABF/Azucarera 2009 12

Case Comp/M.2530 Sudzucker/Saint Louis Sucre 2001

11

Atât Lemarco Cristal, cât și grupul Agrana, mai obţin din procesul de prelucrare a

zahărului brut şi melasă. Melasa are o pondere mică în cifra de afaceri (sub [...]% în

perioada analizată) şi este realizată şi de ceilalţi producători interni de zahăr, fiind un

subprodus rezultat din procesul de industrializare a sfeclei.

Piața geografică

Datorită nivelului semnificativ de importuri de melasă, partea notificatoare susține că

piaţa geografică relevantă pentru melasă are o dimensiune mondială sau cel puţin la nivel

SEE13

. În ceea ce priveşte melasa provenită din trestia de zahăr, producția nu se realizează

în cadrul SEE, toată cantitatea fiind importată din afara Europei.

In jurisprudenţa comunitară14

şi a autorității de concurență din Franţa, dimensiunea

geografică a pieţei melasei a fost lăsată deschisă, menţionandu-se că aceasta poate fi

definită cel puţin la nivel comunitar sau chiar la nivel mondial în scop. Scopul achiziţiei

melasei din sfeclă de zahăr pare a fi mai limitat, deoarece majoritatea melasei din sfeclă

de zahăr este furnizată încă la nivel local, acolo unde există producţie din sfeclă de zahăr

(precum în Spania), deşi importurile de melasă din sfeclă de zahăr (prin comercianţi

specializaţi) au sporit semnificativ în regiunile unde reducerea cotei de sfeclă de zahăr

duce la o diminuare a producţiei interne.

În cauză, dimensiunea geografică a pietei producției si comercializării melasei este

întregul teritoriu al României.

Piaţa aprovizionării cu zahăr brut din trestie de zahăr din import – aspecte verticale

Piaţa produsului

Având în vedere faptul că Zahărulul Liești s-a aprovizionat în anul 2013 cu zahăr brut din

trestie de la ED&F MAN SUGAR LIMITED, societate din grupul Agrana, importând o

cantitate în valoare de [...], contrar susținerilor părții notificatoare, operațiunea de

concentrare economică prezintă și aspecte pe verticală.

Aprovizionarea cu zahăr brut din trestie de zahăr reprezintă o piață situată în amonte față

de producția de zahăr alb (în aval).

Piaţa geografică

În ceea ce privește piața geografică relevantă, piața achiziționării de zahăr brut din trestie

de zahăr acoperă cel puțin țările ACP/țările cel mai puțin dezvoltate și ar putea cuprinde,

de asemenea, principalele țări care furnizează zahăr brut din trestie de zahăr în cadrul

contingentelor și taxelor vamale preferențiale. Cu toate acestea, definirea dimensiunii

geografice a pietei aprovizionării cu zahăr brut poate rămâne deschisă, întrucât, în orice

caz, tranzacția propusă nu ridică îndoieli serioase indiferent de întinderea exactă a pieței

geografice relevante.

13

Case COMP/M.5449 ABF/Azucarera 2009 14

Case COMP/M.5449 ABF/Azucarera 2009

12

Având în vedere faptul că achizițiile de zahăr brut de la ED&F Man au fost realizate doar

în anul comercial 2013-2014 și doar în baza licențelor de import aferente Zahărul Liești,

nu se impune o analiză detaliată a aspectelor verticale.

Alte activităţi

Având în vedere faptul că veniturile realizate de părţile implicate din alte activităţi,

menţionate la punctele 39, 41 şi 42 din Decizie, reprezintă procente mici din cifra de

afaceri, o analiză din punct de vedere concurenţial a acestor pieţe nu se justifică.

În concluzie, în scopul analizei concentrării economice notificate, pieţele relevante se

definesc după cum urmează:

- piaţa naţională a producţiei şi comercializării zahărului alb, cu cele două segmente:

- piaţa naţională a producţiei şi comercializării zahărului alb pe canalul industrial;

- piaţa naţională a producţiei şi comercializării zahărului alb pe canalul retail;

- piaţa naţională a producţiei şi comercializării melasei.

V. ANALIZA EFECTELOR OPERAȚIUNII ASUPRA MEDIULUI CONCURENȚIAL

Capacităţile de producție existente și producția de zahăr realizată în România în anul 2013

Pe piaţa zahărului alb din România activează opt fabrici de zahăr, care procesează zahărul

brut din trestie de zahar şi sfeclă de zahăr.

De la 33 de fabrici existente în 1990, care lucrau exclusiv pe sfeclă de zahăr, în România

au mai rămas doar 8 fabrici active, din care doar una este fidelă sfeclei de zahăr (SC

Zahărul Bod SA), patru produc exclusiv zahăr alb din zahăr brut din trestie de zahăr adus

din import, în timp ce restul de 3 fabrici au producţie mixtă (din sfeclă de zahăr şi din

zahăr brut din trestie de zahăr).

Zahăr alb din procesarea sfeclei de zahăr

Producția de sfeclă de zahăr în Uniunea Europeană se desfășoară sub un sistem pe bază de

cote naționale de producție.După accederea la UE, României i-a fost alocată o cotă de

zahăr alb ce poate fi obţinut din procesarea sfeclei de zahăr domestice. Alocarea cotelor s-

a făcut ținându-se cont de producțiile fabricilor, de interesul fermierilor pentru cultivarea

sfeclei de zahăr și de zonele de favorabilitate ale culturii. Cota de producție de zahăr alb

din sfeclă de zahăr a fost de 109.164 în anii de comercializare 01.01 – 30.09.2007, 2007-

2008, respectiv de 104.688,8 tone în anii de comercializare 2008-2014.

In anul 2013, 4 societăţi din România au procesat sfeclă de zahăr, obţinând astfel zahăr

din sfeclă, respectiv: grupul Agrana prin Agrana Roman, grupul Pfeifer&Langen prin

Zahăr Oradea, grupul Tereos prin Zahărul Luduş şi Fabrica de Zahăr Bod.

Din capacitatea de producție totală de 197.000 tone zahăr alb din sfeclă, existentă la nivel

naţional în anul 2013, [...]% a fost deţinută de grupul Agrana. Producţia de zahăr obţinut

din sfeclă, în anul 2013, a fost de [...]tone. Rezultă că, la nivel naţional, în anul 2013, a

existat o capacitate suplimentară de producţie de zahăr din sfeclă de cca. [...]%. Cu toate

acestea, conform reglementărilor în vigoare în acest domeniu, România are alocată o cotă

13

de 104.688 tone zahăr alb procesat din sfeclă, cotă care, la rândul ei, este alocată pe

fiecare fabrică procesatoare în parte. Orice cantitate suplimentară obţinută de către

fabricile din România, peste cota alocată, nu poate fi vândută în anul respectiv ca zahăr în

retail sau în industria alimentară, ci reportată în anul următor, exportată sau utilizată în

industria non-alimentară. Luând în considerare producţia realizată şi cota alocată, în anul

2013, producţia în România a depăşit cota de zahăr din sfeclă alocată de UE, cu [...]tone,

respectiv cu cca. [...]%.

Grupul Agrana a avut, în anul 2013, o cotă alocată de [...]tone zahăr din sfeclă şi a realizat

[...]tone, cu cca[...]% peste cota care i-a fost alocată. Cantitatea procesată suplimentar,

conform informaţiilor furnizate de societate, a fost exportată.

Zahăr alb din procesarea zahărului brut din trestie de zahăr

În ceea ce priveşte procesarea zahărului brut din trestie de zahăr, în anul 2013, în România

activau: grupul Agrana prin Agrana Buzău şi Agrana Roman, grupul Lemarco prin

Lemarco Cristal, grupul Pfeifer&Langen prin Zahăr Oradea şi grupul Tereos prin Zahărul

Luduş.

Capacitatea totală de procesare la nivelul României, în anul 2013, a fost de [...]tone.

Grupul Agrana a deţinut, în anul 2013, [...]% din capacitatea naţională de procesare a

zahărului brut din trestie, iar grupul Lemarco [...]%.

Din analiza efectuată a rezultat că, în anul 2013, cantitatea de zahăr obţinută din zahăr brut

din trestie a fost de [...]tone. Din această cantitate [...]% a fost obţinută de grupul Agrana

şi [...]% de grupul Lemarco. [...]

Licenţe acordate pentru importul de zahăr brut din trestie de zahăr, în perioada octombrie

2012- septembrie 2013

Accesul la materiile prime pentru rafinare este restricţionat de bariere tarifare şi non-

tarifare. Importurile de zahăr brut pentru rafinare se derulează prin contingente cu

preferințe tarifare.

Pe lângă aceste contingente instituite, în funcție de balanța pieței și previziunile sectorului,

Comisia Europeană are posibilitatea să suplimenteze contingentele de import cu taxe

vamale reduse (“zahăr excepțional”). Taxele (vamale sau de reclasificare) la acest zahăr

sunt stabilite de Comisie și depind de nivelul pieței mondiale și UE.

Licențele de import pot fi transferate parțial sau total de către titularul licenței către un

operator din Uniunea Europeană o singură dată.

Dacă un operator economic, titularul sau cesionarul unei licenţe de import emise în cadrul

unui contingent tarifar sau în cadrul unui regim preferenţial, importă o cantitate mai mare

decât cantitatea pentru care licenţa de import a fost emisă, acestă cantitate se consideră ca

fiind importată în afara licenţei şi trebuie să plătească la Autoritatea Vamală taxele vamale

aferente importului fără licenţă.

14

Producătorii de zahăr alb din trestie de zahăr aplică centralizat, în primele trei luni ale

fiecărui an agricol (01 octombrie – 30 septembrie anul urmator), la Bruxelles pentru

licenţa de import zahăr brut dintr-o cantitate totală de 260.000 tone zahăr brut. Uniunea

Europeana emite, prin APIA, o licenţă de import, reprezentând contingentul de zahăr brut

ce poate fi importat de producător cu taxe vamale reduse.

Întrucât, pentru a procesa zahăr brut din trestie de zahăr este foarte important importul de

zahăr brut (materia prima), iar importul de zahăr brut fară taxe vamale sau cu taxă vamală

redusă (98 euro/tonă) se realizează numai pe baza licenţelor de import, se va prezenta în

continuare situaţia licenţelor de import obţinute de firmele din România în perioada

octombrie 2012-septembrie 2013.

În perioada octombrie 2012-septembrie 2013 au obţinut licenţe pentru import de zahăr

următoarele firme din România: SC Sano Vita SRL, SC Zahărul Oradea SA, SC Fabrica

de Zahăr Bod SA, SC Calaraşi SA, SC Corabia SA, grupul Lemarco prin SC Zahărul

Lieşti SA si SC Lemarco Cristal SRL şi grupul Agrana prin SC Agrana Buzău SRL, SC

Agrana Ţăndarei SRL şi SC Agrana România SA.

Companiile din România au primit licenţe de import zahăr pentru o cantitate totală de [...]

tone. Grupul Agrana a primit prin transfer o licenţă de [...] tone [...]. Astfel, din totalul de

[...] tone zahăr care se putea importa în România pe licenţe cu taxă de 98 euro/tonă şi fără

taxă, s-au transferat în afara ţării licenţe pentru o cantitate de [...] tone (cca.[...]%), din

care [...] tone fără taxă şi [...] tone cu taxă de 98 euro/tonă.

În perioada octombrie 2012- septembrie 2013, din cantitatea totală de [...] tone de zahăr,

pentru care s-au acordat licenţe de import, [...]a fost deţinută de către grupul Agrana. Pe

lângă licenţele obţinute de firmele din grupul Agrana, către grupul Agrana s-a transferat

licenţa de import de la [...] ([...] tone zahăr cu taxă 98 euro/tonă), licenţele de import de la

fabricile Lemarco ([...] tone zahăr cu taxă 98 euro/tonă) şi licenţa obţinută de o firmă din

[...] ([...] tone zahăr cu taxă 98 euro/tonă). La rândul său, Agrana a transferat licenţe de

import către firme din [...], respectiv o cantitate de [...] tone zahăr (cca.[...]% din cantitatea

pentru care firmele din grupul Agrana au primit licenţe de import), din care: [...] tone

zahăr cu taxa 98 euro/tonă şi [...] tone zahăr fără taxe.

Grupul Lemarco a cedat toate licenţele de import obţinute în perioada octombrie 2012-

septembrie 2013. Astfel, din cantitatea totală de [...] tone pentru care a primit licenţe,

[...]% a fost transferată către Agrana ([...] tone) şi [...]% către o firmă din [...].

[...] şi grupul Lemarco au transferat în perioada octombrie 2012- septembrie 2013 întreaga

cantitate de zahăr obţinută prin licenţe de import, singurele firme active pe piaţa din

România rămânând: [...] (care a primit licenţa de import zahăr de la [...]) şi grupul Agrana.

Având în vedere situaţia existentă pe piaţă în perioada octombrie 2012- septembrie 2013,

a rezultat că în această perioadă grupul Agrana a deţinut [...]% din cantitatea de zahăr pe

care grupul Lemarco o putea importa cu taxa de 98 euro/tona. Mai mult, Agrana a deţinut

şi cantitatea acordată prin licenţă [...].

15

Astfel, dacă se iau în considerare licenţele cedate de firmele din România către firmele din

afară, pe de o parte, şi către alte firme din ţară, pe de altă parte, în perioada octombrie

2012- septembrie 2013, grupul Agrana a deţinut [...]% din importurile de zahăr fără taxă şi

cu taxă redusă de 98 euro/tonă, fiind urmat de [...], cu cca. [...]% şi de [...], cu [...]%.

În urma realizării operaţiunii de concentrare economică nu se vor înregistra modificări în

ceea ce priveşte majorarea cotei de zahăr pe care grupul Agrana o poate obţine din sfeclă,

întrucât societăţile din grupul Lemarco, care urmează a fi achiziţionate, nu au o astfel de

cotă alocată. […]

Conform reglementărilor în vigoare în acest domeniu, fiecare fabrică poate importa zahăr

brut din trestie de zahăr cu taxă vamală de 98 euro/tonă şi fără taxa vamală, numai pe baza

licențelor de import obţinute. Conform informaţiilor primite de la APIA, în perioada

octombrie 2012-septembrie 2013, grupul Agrana a obţinut licenţe de import pentru o

cantitate totala de [...] tone de zahăr brut, din care [...] tone cu taxă şi [...] tone fară taxă.

În urma realizării operaţiunii de concentrare economică se vor înregistra modificări în

ceea ce priveşte majorarea cantităţii de zahăr brut din trestie de zahăr pe care grupul

Agrana o poate importa, întrucât societăţile din grupul Lemarco, care urmează a fi

achiziţionate, deţin licenţe de import pentru zahăr brut cu taxă vamală de 98 euro/tonă.

Evoluţia cotelor de piaţă deţinute de părţile implicate pe piaţa comercializării zahărului alb

în România

Având în vedere faptul că atât Grupul Agrana, cât şi agenţii economici achiziţionaţi,

respectiv Lemarco Cristal şi Zahărul Lieşti, activează pe piaţa producţiei şi comercializării

zahărului alb, pe canalele industrial şi retail, a fost analizată poziția acestora înainte și

după realizarea operațiunii de concentrare economică atât pe total, cât şi pe cele două

canale - industrial şi retail.

În perioada 2010-2013, cota de piaţă a grupului Agrana pe piaţa naţională a zahărului a

înregistrat un trend crescător, respectiv de la [...]% în anul 2010 la [...]% în anul 2013, o

creştere cu [...] puncte procentuale. Grupul Lemarco a înregistrat în aceeaşi perioadă un

trend descrescător, respectiv de la [...]% în anul 2010 la [...] % în anul 2013, o scădere cu

[...] puncte procentuale. Principalul concurent, [...], a înregistrat uşoare fluctuaţii,

respectiv o creştere în anul 2011 faţă de anul 2010 (cu [...] puncte procentuale), urmată de

o scădere în anii următori (cu [...] puncte procentuale în anul 2012 faţă de anul 2011 şi cu

[...] puncte procentuale în anul 2013 faţă de anul 2012), însă dacă se compară anul 2013

cu anul 2010, se observă o uşoară creştere, nesemnificativă, cu cca.[...] puncte

procentuale. Ceilalţi concurenţi, respectiv [...] şi [...] au avut o evoluţie relativ constantă,

[...] cu o cotă de piaţă de cca. [...] % şi [...] cu o cotă de piaţă de cca.[...]%.

După realizarea operaţiunii de concentrare economică, cota de piaţă a grupului Agrana

pe piaţa naţională a zahărului va înregistra o creştere cu cca. [...]puncte procentuale, de la

[...]% la [...]%.

Cota de piaţă înregistrată în România de grupul Agrana, în segmentul industrial,

calculată în funcţie de volumul vânzărilor, a înregistrat un trend relativ constant în

perioada 2010-2012 (cca. [...]% cotă de piaţă), iar în anul 2013 a înregistrat o creştere cu

16

cca. [...] puncte procentuale faţă de anul anterior. Grupul Lemarco a înregistrat variaţii

foarte mari ale cotei de piaţă de la un an la altul, respectiv de la o cotă de piaţă de [...]% în

anul 2010 la [...]% în anul 2011 şi de la [...]% în anul 2012 la [...]% în anul 2013.

Principalul concurent al Agrana pe această piaţă este [...], care are o cotă de piaţă de peste

[...]%; în anul 2013 atât grupul Agrana, cât si [...] au înregistrat o cotă de piaţă de [...]%.

Un alt concurent este [...], cu o evoluţie crescătoare în perioada analizată, respectiv o

creştere a cotei de piaţă de la [...]% în anul 2010 la [...]% în anul 2013.


pe segmentul industrial, calculată în funcţie de volumul vânzărilor în anul 2013, ar

înregistra o creştere nesemnificativă, cu cca. [...] puncte procentuale. Pe acest segment de

piaţă, grupul Agrana are un concurent la fel de puternic, respectiv [...].

Cota de piaţă înregistrată în România de grupul Agrana, în segmentul retail, calculată

în funcţie de volumul vânzărilor, a înregistrat un trend crescător în perioada 2010-2013,

de la [...]% în anul 2010 la [...]% în anul 2013, o creştere cu [...] de puncte procentuale.

Grupul Lemarco a înregistrat variaţii ale cotei de piaţă de la un an la altul, respectiv de la

o cotă de piaţă de [...]% în anul 2010 la [...]% în anul 2011 şi la [...]% în anul 2013.

Principalii concurenți pe această piaţă au fost [...]. [...]au înregistrat o creştere a cotei de

piaţă în anul 2012, de la cca.[...]% în anul 2010 la cca.[...]% în anul 2012, cotă care a

scăzut în anul 2013 la [...]% în cazul [...] şi la [...]% pentru [...]. Cota de piaţa a [...] s-a

menţinut relativ constantă în perioada analizată, cca. [...]%. O scădere semnificativă s-a

înregistrat în cazul importurilor de zahăr alb, de la [...]% în anul 2010 la [...]% în anul

2013, prin urmare o reducere a cotei importurilor de zahăr cu cca.[...] de puncte

procentuale.

După realizarea operaţiunii de concentrare economică, cota de piaţă a grupului Agrana,

pe segmentul retail, calculată în funcţie de volumul vânzărilor în anul 2013, ar înregistra o

creştere semnificativă, cu cca. [...] puncte procentuale. Pe acest segment de piaţă, grupul

Agrana nu are niciun concurent cu o cotă de piaţă peste [...]%, singurii concurenţi, [...],

având cote de sub [...]%.

În concluzie, în funcţie de cotele de piaţă, au fost identificate următoarele pieţe

relevante cu posibile probleme din punct de vedere concurenţial:

- piata naţională a producţiei şi comercializării zahărului alb, cu cele două segmente:

- piata naţională a producţiei şi comercializării zahărului alb pe canalul industrial;

- piata naţională a producţiei şi comercializării zahărului alb pe canalul retail.

Indicele de concentrare a pieţei

În prima etapă de analiză a unei concentrări economice realizate pe orizontală, pentru

identificarea operaţiunilor problematice din punct de vedere concurenţial, se utilizează

cotele de piaţa deţinute de agenţii economici implicaţi şi indicele de concentrare a pieţei,

rezultat în urma operaţiunii respective.

În Orientarile privind evaluarea concentrărilor orizontale în temeiul Regulamentului

Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi se precizează că

este puţin probabil să se identifice de către Comisie probleme de concurenţă orizontale în

cazul unei concentrări cu un IHH cuprins între 1.000 şi 2.000 la încheierea concentrării şi

17

cu o valoare delta sub 250, sau în cazul unui IHH peste 2.000 la încheierea operaţiunii şi o

valoare delta sub 150.

Deşi cotele de piaţă şi sumele cotelor de piaţă oferă doar indicii iniţiale asupra puterii pe

piaţă şi a creşterilor acesteia, aceştia sunt, în mod normal, factori importanţi ai evaluării

unei operaţiuni de concentrare economică.

Determinarea indicelui de concentrare se face prin calcularea indicelui Herfindahl –

Hirschman (IHH). Acesta are la bază numarul total al fabricilor şi mărimea lor relativă pe

piaţa românească afectată, respectiv piaţa zahărului, şi se calculează ca sumă a pătratelor

mărimii relative a tuturor fabricilor.

Calcularea indicelui IHH se face în bază 10.000, care reprezintă punctajul pentru

situaţia ipotetică de monopol. În cazul de faţă:

pe piaţa naţională a vânzărilor cantitative de zahăr alb, după realizarea operaţiunii

de concentrare economică, IHH2 va avea valoarea de [...], iar delta IHH va avea o

valoare de [...]. Conform regulilor de concurenţă, operaţiunea de concentrare

economică indică o piaţă puternic concentrate, care creează îngrijorări

concurenţiale pe plan orizontal;

pe piaţa naţională a vânzărilor valorice de zahăr alb, după realizarea operaţiunii de

concentrare economică, IHH2 va avea valoarea de [...], iar delta IHH va avea o

valoare de [...]. Conform regulilor de concurenţă, operaţiunea de concentrare

economică indică o piaţă puternic concentrate, care creează îngrijorări

concurenţiale pe plan orizontal;

pe piaţa naţională a vânzărilor cantitative de zahăr alb, pe canalul industrial, după

realizarea operaţiunii de concentrare economică, IHH2 va avea valoarea de [...], iar

delta IHH va avea o valoare de [...]. Conform regulilor de concurenţă, operaţiunea

de concentrare economică indică o piaţă puternic concentrate, dar care nu creează

îngrijorări concurenţiale pe plan orizontal;

pe piaţa naţională a vânzărilor valorice de zahăr alb, pe canalul industrial, după



de concentrare economică indică o piaţă puternic concentrate, dar care nu creează


pe piaţa naţională a vânzărilor cantitative de zahăr alb, pe canalul retail, după



de concentrare economică indică o piaţă puternic concentrate, care creează


pe piaţa naţională a vânzărilor valorice de zahăr alb, pe canalul retail, după



de concentrare economică indică o piaţă puternic concentrate, care crează

îngrijorări concurenţiale pe plan orizontal.

În concluzie, operaţiunea de concentrare economică notificată a fost identificată ca o

posibilă operaţiune problematică din punct de vedere concurenţial pe următoarele pieţe:

- piaţa vânzărilor totale de zahăr alb realizate din producţia internă şi din import,

exprimate atât cantitativ, cât şi valoric;

18

- piaţa vânzărilor de zahăr alb realizate din producţia internă şi din import, pe

canalul de retail, exprimate atât cantitativ, cât şi valoric.

Cota de piaţă este un criteriu necesar, dar nu suficient pentru determinarea poziţiei

dominante. În cauză, pe lângă cotele de piață ale părților implicate, stabilitatea în timp a

acestora şi poziția următorilor concurenți, s-au analizat şi barierele la intrarea pe piață.

Bariere la intrarea pe piață

Un alt indicator al analizei puterii de piață a unui agent economic și a posibilității sale

de a acționa independent de concurenții, clienții și în cele din urmă de consumatorii săi,

este existența unor bariere semnificative la intrarea pe piață.

În cazul de faţă, s-a constatat existența unor bariere la intrarea pe piață, având în vedere

că accesul la materiile prime reprezintă principalul obstacol la intrarea pe piața zahărului.

Producția de sfeclă de zahăr în Uniunea Europeană se desfășoară sub un sistem pe bază

de cote naționale de producție. Statele membre atribuie o cotă fiecărei societăți comerciale

producătoare de zahar aflată pe teritoriul lor. Aceste cote sunt repartizate de către

autorităţile fiecarui stat între diferiţii producatori, în baza unui istoric de producţie, şi nu

pot fi depăşite, cantităţile excedentare fiind supuse unor penalităţi.

Excesul de producție de zahăr poate avea următoarele destinații: exportul, în limitele

unui contingent de 1,35 milioane de tone/an, stabilit de Organizaţia Mondială a

Comerţului (OMC/WTO); utilizare în industria non-alimentară (de ex., ca biocombustibil

sau pentru alte utilizări industriale şi nealimentare); reportare pentru anul următor de

piață; comercializare pe piața internă a UE, cu plata unei taxe de 500 € pe tonă.

Contrar susținerilor părții notificatoare, care consideră că la nivel european procesarea

zahărului brut este liberă, doar producția de zahăr din sfeclă fiind supusă restricțiilor

datorită regimului cotelor, s-a apreciat că și accesul la zahărul brut din trestie este

restricţionat de bariere tarifare şi non-tarifare. Astfel, importurile de zahăr brut din trestie

de zahăr pentru rafinare se derulează prin contingente cu preferințe tarifare.

În prezent, zahărul brut poate fi importat din țări terțe în UE în cadrul următoarelor

regimuri vamale:

-cota CXL: cantităţi limitate, la cca 667.000 tone, taxă de 98 de euro pe tonă (calculată

conform polarizării) (Regulamentul CE 891/2009).

-cele mai puţin dezvoltate state (LDC): cantităţi nelimitate, scutite de taxe

(Regulamentul CE nr. 828/2009);

-ţările ACP (Asia, Caraibe, Pacific) : cantităţi limitate, de 3,5 milioane de tone pe an,

scutite de taxe (Regulamentul CE 828/2009);

-acorduri bilaterale (Moldova, Peru, America Centrală, Columbia, etc.): cantităţi

limitate, scutite de taxe.

19

Accesul la materiile prime este restricționat și de relațiile existente pe piața zahărului

brut, multe din grupurile internaționale la nivelul UE din domeniu având deja contracte pe

termen lung încheiate cu statele terțe UE, ceea ce determină o imposibilitate a celorlalți de

a avea acces la materia primă.

Taxa pentru importul zahărului brut în UE este de 339 euro/tonă, iar taxa pentru zahărul

alb este de 419 euro/tonă, nefiind necesară licența.

În ceea ce privește costurile de intrare pe piaţă s-a concluzionat că recuperarea

costurilor pentru construirea unei capacități de producție noi se realizează foarte greu și nu

este rentabilă.

În concluzie, s-a constatat existența unor bariere la intrarea pe piață, având în vedere că

accesul la materiile prime reprezintă principalul obstacol la intrarea pe piața zahărului.

VI. ÎNGRIJORĂRI CONCURENȚIALE


pe piaţa naţională a producției și comercializarii zahărului alb va înregistra o creştere cu

cca. [...] puncte procentuale, de la [...]% la [...]%. Următorii concurenți dețin cote de

[...]%, respectiv de [...]%.

Pe piaţa naţională a zahărului, după realizarea operaţiunii de concentrare economică,

IHH va avea valoarea de [...], iar delta IHH va avea o valoare [...]. Conform regulilor de

concurenţă, operaţiunea de concentrare economică indică o piaţă puternic concentrată,

care creează îngrijorări concurenţiale pe plan orizontal.


pe piaţa naţională a productiei si comercializarii în retail a zahărului alb va înregistra o

creştere cu cca. [...] puncte procentuale, ajungând de la cca [...]% la cca [...]%.

Operațiunea de concentrare economică notificată se realizează între primii doi agenți

economici care activează pe piața comercializării în retail a zahărului alb din Romania

(Agrana şi Lemarco). Cel de-al doilea agent economic ca importanță, respectiv Lemarco,

iese de pe piața comercializării în retail a zahărului alb, iar următorul concurent deține pe

această piață o cotă de cca [...]%.

Pe piaţa naţională a vânzărilor cantitative de zahăr alb, după realizarea operaţiunii de

concentrare economică, IHH va avea valoarea de [...] iar delta IHH va avea o valoare de

[...]. Conform regulilor de concurenţă, operaţiunea de concentrare economică indică o

piaţă puternic concentrată, care creează îngrijorări concurenţiale pe plan orizontal.

În urma realizării operaţiunii de concentrare economică, se vor înregistra modificări în

ceea ce priveşte majorarea cantităţii de zahăr brut din trestie de zahăr pe care grupul

Agrana o poate importa, întrucât societăţile din grupul Lemarco, care urmează a fi

achiziţionate, deţin licenţe de import pentru zahăr brut cu taxă vamală de 98 euro/tonă.

Prin achiziţionarea societăţilor Lemarco, grupul Agrana va prelua licenţele de import ale

20

acestor societăţi (în perioada octombrie 2013-septembrie 2014, societăţile Lemarco -

Zahărul Lieşti şi Lemarco Cristal - au obţinut licenţe de import pentru o cantitate de

[...]tone zahăr brut cu taxă vamală de 98 euro/tonă). Agrana deţine deja cea mai mare

parte din licenţele acordate pentru importul de zahăr. Astfel, în perioada octombrie 2012-

septembrie 2013, în România s-au acordat licențe pentru o cantitate de [...] tone zahăr, din

care Agrana a obţinut [...]% din cantitatea înscrisă în licenţele acordate operatorilor din

România. După transferurile de licenţe între firmele din România, Agrana a obţinut un

total de [...]% din totalul cantităţii înscrise pe licenţe.

Îngrijorarea rezultată din prezenta concentrare economică se referă la o posibilă creștere

a prețului zahărului în retail, datorită consolidării poziției dominante a întreprinderii

Agrana pe piața zahărului alb. În acest sens, s-au analizat costul mediu de producție al

Agrana și prețul mediu de import de zahăr alb efectuat de Agrana în perioada 2010-2013.

S-a observat că, exceptând anul 2011, [...]. De asemenea, s-a observat că prețul de import

a crescut în perioada 2010-2012, înregistrând o ușoară scădere în anul 2013.

[...]

Din analiza preţurilor medii de vânzare în canalul retail a rezultat că, în perioada 2010-

2012, s-a înregistrat o creștere a prețului mediu de vânzare în retail, iar în perioada 2012-

2013 o scădere a acestuia. Această scădere a preţului de vânzare în retail, în perioada

2012-2013, a putut fi observată și în analiza15 efectuată pe mărci. Astfel, s-a constatat că

în [...] % din lunile pentru care există observaţii, pentru toate cele 3 mărci ale părţilor,

preţul pentru zahărul comercializat sub marca Lemarco a fost mai mic decât preţul

ambelor mărci Agrana, în timp ce, în [...] % din luni, acesta a fost mai mic decât cel puţin

preţul unei mărci Agrana.

Preţurile sunt apropiate şi au dinamici similare, ele s-au înscris într-o bandă îngustă de

fluctuaţie, în concordanţă cu existenţa gradul ridicat de omogenitate a produsului. Acest

rezultat este legat de faptul că preţul este principalul criteriu care determină deciziile

consumatorilor.

Totodată, s-a remarcat faptul că preţurile pentru zahărul alb comercializat în România în

segmentul de retail au urmat, în cea mai mare parte, preţul zahărului alb de pe piaţa

mondială.

Pe fondul unui decalaj între producţia de zahăr alb şi cererea la nivelul Uniunii

Europene, decalaj ce nu a putut fi balansat de importuri, preţul în interiorul acesteia a

crescut continuu în perioada următoare, în ciuda trendului descrescător al preţului la nivel

mondial. Această creştere a fost întreruptă abia la finalul anului 2013.

Având în vedere considerentele prezentate mai sus, rezultă că operațiunea de

concentrare economică ar putea afecta mediul concurențial normal, prin consolidarea

poziției dominante pe care Agrana o deține pe piața producției și comercializării zahărului

15

Analiza s-a efectuat folosind date pentru mărcile părților la concentrare, precum și pentru cele mai

vândute mărci concurente pentru zahărul alb ambalat la 1 kg. S-a considerat acest produs reprezentativ pentru

scopul analizei, deoarece consumatorii individuali achiziționează zahărul din sectorul de retail, acolo unde acesta

este comercializat în pachete mici, sub marca producătorului.

21

alb și, în special, pe piața producției și comercializării zahărului alb în retail.

VII. ANGAJAMENTE AGRANA ZUCKER GMBH

La data de 15.07.201416

, Agrana Zucker, prin împuternicit17

, a prezentat Consiliului

Concurenței propunerea finală de angajamente18

, în conformitate cu Instrucțiunile privind

angajamentele în materia concentrărilor economice,19

în vederea înlăturării îngrijorărilor

Consiliului Concurenței cu privire la compatibilitatea operațiunii de concentrare economică

cu un mediu concurențial normal.

AGRANA Liești și AGRANA Urziceni (societăți controlate de AGRANA Zucker care post-

Concentrare vor deține fabricile Liești, respectiv Urziceni) oferă să transfere cu titlu gratuit

către procesatori terți de zahăr brut – autorizați în conformitate cu Regulamentele Europene

1234/2007 și/sau 1308/2013 și care operează unități de producție a zahărului în România –

drepturile de import cu taxe preferențiale cu origine „orice țară terță” pe care le-ar putea

obține în baza statutului de rafinărie cu activitate permanentă al fabricilor Liești și Urziceni, în

conformitate cu prevederile Regulamentelor Europene 891/2009, 1234/2007 și 1308/2013

(„Licența de Import CXL” sau împreună „Licențele de Import CXL”).

Acest angajament va fi în vigoare până la data de 30 septembrie 2017, iar oferta de

transfer a Licențelor de import CXL este supusă următoarelor condiții:

a) Licențele de Import CXL vor fi transferate doar către procesatori de zahăr brut terți care

îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții („Beneficiari”):

(i) sunt independenți și nu sunt afiliați AGRANA Zucker;

(ii) sunt autorizați în conformitate cu Regulamentele Europene 1234/2007 și/sau

1308/2013;

(iii) operează unități de producție a zahărului în România;

(iv) au dreptul și se angajează în mod ferm să importe volumele respective de zahăr brut,

pe cheltuială proprie, și să proceseze aceste cantități exclusiv în România; și

(v) nu se află în insolvență la momentul acceptării ofertei (această condiție are la bază

riscurile imposibilității de a recupera eventuale penalități suportate de AGRANA

Liești și AGRANA Urziceni în situația neîndeplinirii obligațiilor asumate).

b) Un procesator terț poate opta pentru transferul uneia sau ambelor Licențe de Import CXL.

c) Beneficiarul se obligă să mobilizeze resursele financiare necesare întocmirii garanției

(conform Regulamentului European 891/2009).

d) Beneficiarul se obligă să respecte toți termenii și toate condițiile prevăzute de legislația în

vigoare privind importul, procesarea și regimul documentelor, să suporte imediat orice

posibilă penalizare și să despăgubească pe AGRANA Liești și/sau AGRANA Urziceni

pentru orice prejudicii pe care aceste societăți le-ar putea suferi ca urmare a încălcării

reglementărilor aplicabile importurilor de zahăr brut și eliberării dovezilor de rafinare.

16

Prin adresa Agrana din 15.07.2014, înregistrată la Consiliul Concurenței cu nr.RG/8225/15.07.2014 17

SPARL Rădulescu, Mușoi și Asociații 18

Anexa la prezenta Decizie 19

Publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1 din 3 ianuarie 2011

22

În ceea ce priveşte procedura de aplicare a acestui angajament Agrana precizează

următoarele:

a) Agrana va notifica în acelaşi timp toţi procesatorii autorizaţi de zahăr brut care operează

în România cu privire la oferta de transfer a licenţelor de import, respectiv la data de 1

august a fiecărui an;

b) cel târziu până la data de 31 august a fiecărui an, procesatorii interesaţi vor avea

posibilitatea să accepte sau să refuze oferta de transfer;

c) în cazul în care mai mulți procesatori acceptă oferta de transfer, licenţele vor fi transferate

în baza sistemului „primul venit primul servit”;

d) acceptarea ofertei de transfer trebuie să fie însoțită de o declarație emisă în formă

autentică prin care beneficiarul se angajează ferm să își asume orice răspundere

financiară pentru penalitățile și sancțiunile impuse în ceea ce privește licențele de import

CXL și să despăgubească societățile Agrana (Liești și Urziceni) pentru orice astfel de

prejudiciu cauzat;

e) acceptarea ofertei trebuie să fie urmată de o scrisoare de garanție bancară în valoare de

520 de euro pentru fiecare tonă de zahăr brut supus importului;

f) beneficiarii au deplină libertate în a alege destinația pentru zahărul brut achiziționat în

baza licențelor transferate de Agrana, în conformitate cu politicile lor de afaceri.

În maxim 30 de zile de la data de 31 august, Agrana va transmite Consiliului Concurenţei un

raport privind procesatorii terţi cărora le-a comunicat oferta de transfer de licenţe de import,

data comunicării şi situaţia răspunsurilor primite.

În cazul în care nu există nicio acceptare a licenţelor de transfer din partea procesatorilor

notificaţi până la data de 31 august, Agrana va utiliza în nume propriu licenţele de import

CXL. În această situaţie Agrana s-a angajat că va transmite Consiliului Concurenţei, în 30 de

zile de la sfârșitul anului de piață20

, un raport care să cuprindă informații privind zahărul brut

importat în baza acestor licențe, precum și să răspunda la orice alta solicitare de clarificare din

partea autorității de concurență survenită în urma raportării:

a) originea zahărului brut importat;

b) cantitățile de zahăr brut importat;

c) prețul zahărului brut importat;

d) locul procesării;

e) o comparație între prețul zahărului brut importat și cel al zahărului brut din alte surse;

f) prețul mediu trimestrial pentru zahărul alb din orice altă sursă, la poarta fabricii.

AGRANA Zucker oferă să nu achiziţioneze nicio altă fabrică de zahăr de la jucători terți pe

piața din România, pe o perioadă de cinci ani subsecvent autorizării concentrării.

Părerea terților

Ca urmare a postării propunerilor de angajamente asumate de Agrana pe site-ul Consiliului

Concurenţei, autorităţii de concurenţă i-au fost aduse la cunoştinţă, de către concurenţii

Agrana, îngrijorări ale acestora cu privire la creşterea prețului zahărului alb în segmentul

retail. De asemenea, aceştia şi-au exprimat îngrijorarea şi cu privire la probabilitatea scăzută

ca transferul licențelor de import de zahăr brut către alți producători de zahăr aflați pe

teritoriul României să se poată realiza, întrucât există un interes scăzut din partea acestora de

20

Un an de piață durează din octombrie până în septembrie în fiecare an calendaristic.

23

a importa zahăr CXL, majoritatea fabricilor de zahăr alegând ca materie primă, zahăr de

proveniență ACP. Totodată, unul din concurenţi a propus completarea angajamentului cu

obligația părții notificatoare de a nu crește producția de zahăr alb din sfeclă de zahăr peste

cota stabilită înainte de Ordinul MADR nr. 707/2013, justificarea fiind aceea că, prin creșterea

producției, Agrana va prelua controlul asupra activelor de zahăr din România. Această

observaţie nu se poate reţine, întrucât activele achiziţionate nu produc zahăr din sfeclă de

zahăr, neavând o cotă alocată în acest sens.

Analiza angajamentelor asumate de Agrana

După realizarea operațiunii de concentrare economică notificată, Agrana ar putea restricționa

accesul concurenților la o sursă de materie primă ieftină, prin limitarea accesului la licențele

de import al zahărului brut CXL și, astfel, ar crește costul suportat de concurenți pe piața din

aval, prin îngreunarea posibilității acestora de a obține zahăr brut la prețuri și în condiții

similare celor de dinaintea concentrării.

Prin propunerea de angajamente comunicată, Agrana a dorit să înlăture îngrijorarea

autorității de concurență, constând în posibila creștere a prețului zahărului alb în segmentul

retail, datorită consolidării poziției dominante a întreprinderii Agrana pe piața zahărului alb.

Astfel, partea notificatoare a urmărit să asigure celorlalți concurenți accesul la materie primă

ieftină, iar consumatorului final un preț concurențial.

Având în vedere faptul că:

a) angajamentele Agrana au în vedere numai licenţele de zahăr brut CXL;

b) unul din concurenţi, în adresa transmisă Consiliului Concurenţei, precizează „[…] există

un interes scăzut din partea acestora de a importa zahăr CXL, majoritatea fabricilor de

zahăr alegând ca materie primă, zahăr de proveniență ACP. Acest lucru se datorează

faptului că importul de zahăr CXL prezintă costuri mai ridicate față de ACP, iar în

contextul unui preț de vânzare redus al zahărului din România, acest cost nu poate fi

recuperat.”;

c) în perioada octombrie 2013-septembrie 2014, cele două fabrici Lemarco, care fac obiectul

operaţiunii analizate, au obţinut licenţe de import pentru zahăr brut atât CXL, cât si ACP,

s-au analizat licenţele acordate în perioada octombrie 2013 - septembrie 2014 pe piaţa

românească.

În urma analizei efectuate s-a constatat faptul că cea mai mare cantitate de zahăr brut, ACP

sau CXL, ce ar putea fi importată în această perioadă fără taxe vamale sau cu taxă vamală

redusă (98 Euro) a fost obţinută de grupul Agrana, respectiv [...] % din total cantitate înscrisă

în licenţe, fiind urmată de grupul Lemarco, cu [...] %. Concurenţii părților implicate, respectiv

Zahărul Oradea, Zahăr Călăraşi, Zahăr Corabia şi Fabrica de Zahăr Bod, au obținut fiecare o

cantitate egală de zahăr brut CXL. Totodată, s-a constatat faptul că [...] a transferat către

grupul Agrana licenţa de zahăr obţinută, iar grupul Agrana a transferat cca.[...] % din

cantitatea înscrisă în licenţe către o firmă din [...] .

Din analiza efectuată a rezultat că, în perioada octombrie 2013 – septembrie 2014, grupul

Agrana deţinea [...]% din cantitatea de zahăr brut ce putea fi importată în România fără taxe

vamale sau cu taxă vamală redusă, iar grupul Lemarco [...]%, respectiv o cotă cumulată de

[...]%, în timp ce cantitatea ce putea fi importată de ceilalţi concurenţi era cuprinsă înte [...]%.

24

În această perioadă grupurile Agrana şi Lemarco au obţinut licenţe de import pentru zahăr

brut atât CXL, cu taxă vamală de 98 euro/tonă, cât şi ACP, fără taxe vamale.

Totodată, în perioada octombrie 2012- septembrie 2013, grupul Agrana a deţinut [...] % din

importurile de zahăr brut fără taxă şi cu taxă redusă de 98 euro/tonă, în această cotă fiind

incluse şi licenţele obţinute de grupul Lemarco şi transferate către grupul Agrana. În această

perioadă grupul Lemarco a obţinut numai licenţe de import pentru zahăr brut CXL, cu taxă

vamală de 98 euro/tonă.

În urma comparării celor două perioade, respectiv octombrie 2012 - septembrie 2013 şi

octombrie 2013 – septembrie 2014 s-a observat că, în prima perioadă, grupul Agrana, care a

activat pe piaţa din România inclusiv cu licenţele transferate de grupul Lemarco, deţinea [...]

% din cantitatea înscrisă în licențe, iar în a doua perioadă, în urma cumulării cantităţilor

obţinute de cele două grupuri, Agrana ar deţine [...] % din cantitatea înscrisă în licențe,

creşterea fiind de numai două puncte procentuale.

Conform precizărilor făcute de Agrana în adresa21

sa din data de 18.08.2014, întrucât

aprovizionarea din origini impuse de Regulament depinde îndeosebi de abilităţile comerciale

ale fiecărei companii de a negocia cu furnizorii din acele ţări, cele mai interesante contingente

pentru rafinatori sunt cele care nu impun originea. Acesta este motivul pentru care acest

contingent este suprasubscris în momentul primei perioade de aplicare – toţi rafinatorii din

Uniunea Europeană doresc o asemenea licenţă, care le permite să aducă zahăr brut de oriunde

din lume, fără a avea o origine impusă. Acest interes face ca în prima perioadă de aplicare

întregul contingent “orice origine” să se epuizeze, iar fiecare rafinator (care are dreptul la o

singură cerere/perioadă) sa aibă acces la un coeficient din cantitatea cerută. Practic vorbind,

contingentul “orice origine” se repartizează egal celor 27 de rafinatori din Uniunea

Europeană.

Contingentul de import “ACP” nu are limite cantitative pentru țările cel mai puţin dezvoltate

şi, din 2009 când a intrat în vigoare, nu s-a ajuns niciodată la limita maximă totală de 3,5

milioane tone/an de piaţă, existând în permanenţă volume deschise şi neachiziţionate de

rafinatorii şi traderii europeni.

În cazul puţin probabil ca limita importurilor să atingă plafonul de 3,5 milioane tone pe an

de piaţă, conform precizărilor părţilor notificatoare, se vor restricţiona numai importurile din

ţările non-LDC, celelalte ţări putând exporta în continuare nestingherite.

Licenţele de import se eliberează în fiecare săptămână, neexistând îngrădiri privind accesul

la aceste contingente obţinute în urma unor negocieri comerciale directe între partenerii UE şi

furnizorii respectivi. În baza acestor negocieri, se obţin documentele necesare emiterii licenţei

şi efectuării importului respectiv – licenţa se eliberează strict pe cantitatea negociată şi

menţionată în licenţa de export şi certificatul de origine din ţara furnizoare. Întrucât volumele

disponibile nu au fost epuizate în niciun an, contingentele respective sunt disponibile oricărui

operator european, fără restricţii.

Astfel, prin angajamentul propus de Agrana, respectiv prin transferul licențelor de import

21

adresa Agrana din data de 16.08.2014, înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr.RG/9852/19.08.2014

și RG/9853/19.08.2014

25

CXL către alți producători de zahăr situați pe teritoriul României, în condiții

nediscriminatorii, Agrana asigură concurenților accesul la surse alternative de aprovizionare

cu materie primă ieftină. Aceasta va permite celorlalți producători de zahăr să concureze

efectiv și durabil cu Agrana. Totodată, transferul licențelor de import CXL elimină

posibilitatea consolidării poziției deja dominante a Agrana pe piața achiziției de materie

primă. Practic, licențele de import CXL reprezintă elementul de care depinde consolidarea

poziției dominante a Agrana prin achizița Fabricilor Liești și Lemarco.

O modificare în sensul creșterii este aceea a capacităților de producție, dar, fiind considerate

deja excendentare pe teritoriul național, nu creează îngrijorări de natură concurențială.

Transmiterea unui raport anual autorității de concurență (respectând criteriile stabilite în

angajamentele anexate), în cazul în care transferul licențelor nu va fi posibil, iar Agrana le va

utiliza în nume propriu, raport care să cuprindă atât informații privind zahărul brut importat în

baza acestor licențe22

, cât și informații privind prețul mediu trimestrial pentru zahărul alb din

orice altă sursă, la poarta fabricii, reprezintă un angajament comportamental, modalitate prin

care Consiliul Concurenței va monitoriza activitatea entității nou formate și care va inhiba

orice încercare de afectare a consumatorului prin creșterea prețurilor în retail.

Faptul că Agrana se obligă să nu achiziționeze alte fabrici de procesare de zahăr brut în

următorii 5 ani înlătură, de asemenea, posibilitatea consolidării poziției sale dominante pe

piață.

Eficiența angajamentelor asumate pentru înlăturarea îndoielilor Consiliului Concurenței

Angajamentele asumate reprezintă angajamente comportamentale. Prin implementarea

acestora operațiunea de concentrare economica nu va mai ridica îndoieli serioase în ceea ce

privește compatibilitatea cu un mediu concurențial normal.

În ceea ce privește cesionarea licențelor de import CXL către terți procesatori de zahăr,

angajamentele garantează concurenților Agrana o concurență efectivă pe piața comercializării

zahărului.

Totodată, prin asumarea de către Agrana a obligației de a transmite un raport autorității de

concurență, în 30 de zile de la sfârșitul anului de piață23

, în situația în care niciun procesator

nu optează pentru transferul licențelor și Agrana le va utiliza în nume propriu, raport care să

cuprindă atât informații privind zahărul brut importat în baza acestor licențe, cât și informații

privind prețul mediu trimestrial pentru zahărul alb din orice altă sursă, la poarta fabricii,

precum și de a răspunde la orice altă solicitare de clarificare din partea autorității de

concurență survenită în urma raportării, Agrana va permite autorităţii de concurenţă să

cunoască şi să analizeze preţurile medii practicate pentru zahărul alb comercializat.

22

Raportul va cuprinde informaţii referitoare la:

1.originea zahărului brut importat;

2.cantitățile de zahăr brut importat;

3.prețul zahărului brut importat;

4.locul procesării;

5.o comparație între prețul zahărului brut importat și cel al zahărului brut din alte surse. 23

Un an de piață durează din octombrie până în septembrie în fiecare an calendaristic.

26

VIII. CONCLUZII

Operaţiunea de concentrare economică constă în dobândirea controlului unic de către

întreprinderea Agrana Zucker GmbH asupra activelor întreprinderilor SC Zahărul Liești SA şi

SC Lemarco Cristal SRL.

Operaţiunea notificată reprezintă o concentrare economică, care se realizează în condiţiile

art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările și

completările ulterioare, respectiv o întreprindere dobândeşte controlul unic asupra unor active.

Având în vedere faptul că atât Grupul Agrana, cât şi agenţii economici achiziţionaţi,

respectiv Lemarco Cristal şi Zahărul Lieşti, activează pe piaţa producţiei şi comercializării

zahărului alb, respectiv pe canalele industrial şi retail, operațiunea de concentrare economică

conduce la o suprapunere pe orizontală pe aceste piețe.

În urma realizării operaţiunii de concentrare economică nu se vor înregistra modificări în

ceea ce priveşte majorarea cotei de zahăr pe care grupul Agrana o poate obţine din sfeclă,

întrucât societăţile din grupul Lemarco, care urmează a fi achiziţionate, nu au o astfel de cotă

alocată.

Operaţiunea de concentrare economică notificată a fost identificată ca o posibilă operaţiune

problematică din punct de vedere concurenţial pe piața națională a producției și

comercializării zahărului alb, respectiv pe piața națională a producției și comercializării

zahărului alb în retail.

Îngrijorarea concurențială ce a rezultat din prezenta concentrare economică s-a referit la o

posibilă creștere a prețului zahărului în retail, datorită consolidării poziției dominante a

Agrana pe piața zahărului alb. În acest sens, după realizarea operațiunii de concentrare

economică, Agrana ar fi putut restricționa accesul concurenților la o sursă de materie primă

ieftină, prin limitarea accesului la licențele de import al zahărului brut CXL, și astfel, ar fi

crescut costul suportat de concurenți pe piața din aval, prin îngreunarea posibilității acestora

de a obține zahăr brut la prețuri și în condiții similare celor de dinaintea concentrării.

Luând în considerare îngrijorarea exprimată de Consiliul Concurenţei, Agrana a transmis

Consiliului Concurenţei două angajamente, menite să înlăture această îngrijorare. Prin primul

angajament, asumat până la data de 30.09.2017, Agrana se oferă să transfere către procesatori

de zahăr brut – autorizați și care operează unități de producție a zahărului în România –

drepturile de import cu taxe preferențiale cu origine „orice țară terță” pe care le-ar putea

obține în baza statutului de rafinărie cu activitate permanentă al fabricilor Liești și Urziceni.

În cazul în care nu există nicio acceptare a licenţelor de transfer din partea procesatorilor

notificaţi până la data de 31 august, Agrana va utiliza în nume propriu licenţele de import.

Prin transferul licențelor de import CXL către alți producători de zahăr situați pe teritoriul

României, în condiții nediscriminatorii, Agrana asigură concurenților accesul la surse

alternative de aprovizionare cu materie primă ieftină. Aceasta va permite celorlalți producători

de zahăr să concureze efectiv și durabil cu Agrana. Totodată, transferul licențelor de import

CXL elimină posibilitatea consolidării poziției deja dominante a Agrana pe piața achiziției de

materie primă. Practic, licențele de import CXL reprezintă elementul de care depinde

consolidarea poziției dominante a Agrana prin achiziția Fabricilor Liești și Lemarco. De

asemenea, Agrana și-a luat angajamentul de a transmite un raport anual autorității de

27

concurență, în 30 de zile de la sfârșitul anului de piață, în cazul în care transferul licențelor nu

va fi posibil, iar Agrana le va utiliza în nume propriu, raport care să cuprindă informații

privind zahărul brut importat în baza acestor licențe, precum și informații privind prețul

mediu trimestrial pentru zahărul alb din orice altă sursă, la poarta fabricii. Acest angajament

reprezintă un angajament comportamental, modalitate prin care Consiliul Concurenței va

monitoriza activitatea entității nou formate și care va inhiba orice încercare de afectare a

consumatorului prin creșterea prețurilor în retail.

Prin cel de-al doilea angajament, Agrana se obligă, pe o perioadă de 5 ani, subsecvent

autorizării Concentrării, să nu achiziționeze nicio altă fabrică de zahăr de la jucători terți pe

piața din România. Acest angajament înlătură, de asemenea, posibilitatea consolidării poziției

sale dominante pe piață.

Prin urmare, în urma angajamentelor asumate de Agrana, operaţiunea de concentrare

economică notificată nu va conduce la restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă

a concurenţei pe niciuna din pieţele relevante identificate.

Prin asumarea angajamentelor prezentate, realizarea operaţiunii de concentrare economică

notificată nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei pe piaţa românească sau pe o

parte substanţială a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii

dominante.

Plenul Consiliului Concurenței

DECIDE

Art. 1. In temeiul dispozitiilor art. 45 alin. (2) lit. b) din Legea concurenței nr. 21/1996,

republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale Regulamentului privind

concentrările economice, se emite prezenta decizie de neobiecțiune privind concentrarea

economică realizata de către Agrana Zucker GmbH prin dobândirea controlului unic asupra

activelor întreprinderilor SC Zahărul Liești SA şi SC Lemarco Cristal SRL constatând că, deși

operațiunea cade sub incidența Legii concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și

completările ulterioare, nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu

concurențial normal.

Art. 2. Agrana Zucker GmbH este obligată, conform prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea

concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, să plătească

taxa de autorizare a concentrării economice notificate.

Art.3. Taxa de autorizare, calculată conform prevederilor art. 31 alin. (2) din Legea

concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale

Instrucțiunilor date de Consiliul Concurenței în aplicarea art. 32 din Legea concurenței nr.

21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în funcție de cifrele de

afaceri din bilanțul contabil la 31 decembrie 2013, comunicate prin împuternicit, cu adresa

din data de 22.08.2014, înregistrată la Consiliul Concurenței cu nr. RG/10.116/25.08.2014,

este de [...]lei 24

(adică [...] lei).

24

Echivalentul în lei al sumei de [...]de euro, la cursul de schimb 1 leu =4,4847 lei valabil la data de

31.12.2013.

28

Art.4. Suma reprezentand taxa de autorizare se va vira în termen de maxim 30 (treizeci) de

zile de la data comunicării prezentei Decizii, de către Agrana Zucker GmbH la bugetul de stat,

cu ordin de plată tip trezorerie, în contul RO78TREZ7005032XXX007498, deschis la

Trezoreria Operativă a Municipiului Bucureşti, beneficiar Consiliul Concurenţei, cod fiscal

8844560, cu menţiunea: “Taxă pentru autorizarea concentrării economice conform Legii

concurenţei nr. 21/1996”. O copie după ordinul de plată va fi transmisă neîntârziat Consiliului

Concurenţei.

Art.5. Decizia Consiliului Concurenței poate fi contestată, conform prevederilor art. 49 alin.

(1) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

în termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Apel București, Secția Contencios -

Administrativ.

Art.6. Prezenta Decizie devine aplicabilă de la data comunicării ei.

Art.7. Secretariatul General și Direcția Bunuri de Consum din cadrul Consiliului Concurenței

vor urmări aducerea la îndeplinire a prezentei Decizii.

Art.8. Secretariatul General din cadrul Consiliului Concurenței va transmite această Decizie

la:

Agrana Zucker GmbH

Sediul: Viena, Austria, Friedrich-Wilhelm-Raiffeisen-Platz 1, 1020, Niederösterreich, Număr

de înregistrare: FN 51929 t, Telefon: +43 121137-0, Fax: +43 1211371299

Prin Împuternicit:

[...]

Bogdan M. CHIRIŢOIU

Preşedinte

DECIZIA Nr. 33 din 26.08.2014 Agrana Zucker GmbH asupra ... · de la graniţa ucraineană, până...

Documents

Transcript of DECIZIA Nr. 33 din 26.08.2014 Agrana Zucker GmbH asupra ... · de la graniţa ucraineană, până...