DECIZIA NR. 237

din 12.12.2006

referitoare la:

(i) incalcarea art. 5 alin.(1) lit. c) din Legea concurentei nr.21/1996, republicata, de catre SC UPC ROMANIA SA si SC HI-FI QUADRAL SRL prin incheierea si punerea in practica a unei intelegeri de impartire a pietei

(ii) incalcarea art. 6 lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, de catre SC ASTRAL TELECOM SA si SC CABLEVISION of ROMANIA SRL, prin savarsirea unui abuz de pozitie dominanta

In baza: 1. Decretelor nr. 57/17.02.2004, nr. 1089/06.09.2006 si nr. 1087/06.09.2006 privind numirea membrilor Plenului Consiliului Concurentei; 2. Legii concurentei nr. 21/1996, republicata; 3. Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei, cu modificarile si completarile ulterioare; 4. Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art.5 si 6 din Legea concurentei nr.21/1996, privind practicile anticoncurentiale; 5. Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante, in scopul stabilirii partii substantiale de piata; 6. Instructiunilor privind modul de aplicare a regulilor de concurenta acordurilor de acces din sectorul comunicatiilor electronice – cadru general, piete relevante si principii; 7. Regulamentului privind constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor de catre Consiliul Concurentei; 8. Instructiunilor privind individualizarea sanctiunilor pentru contraventiile prevazute la art. 56 din Legea concurentei nr. 21/1996; 9. Urmatoarelor investigatii, declansate de catre Oficiul Concurentei, inainte de desfiintarea acestuia prin OUG nr.121/2003: (i) investigatia declansata prin Ordinul nr. 13/21.01.2002, avand ca obiect eventuala incalcare a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, de catre agentii economici activi pe piata serviciilor de retransmisie prin cablu a programelor TV din Timisoara si a prevederilor art. 9 din Legea concurentei nr. 21/1996, de catre Consiliul Local Timisoara; (ii) investigatia declansata prin Ordinul nr. 8/11.01.2002, avand ca obiect analiza existentei unor acte sau fapte interzise de art.5 alin.(1), 6, 131 si 162 din Legea 1 actual art. 12

2

concurentei nr. 21/1996, pe piata retelelor de cablu pentru distributia programelor TV din municipiul Bucuresti; (iii) investigatia declansata prin Ordinul nr. 129/10.08.2001, avand ca obiect analiza existentei unor acte sau fapte interzise de art.5 alin.(1), 6, 13 si 16 din Legea concurentei nr. 21/1996, pe piata serviciului de utilizare a retelelor de cablu pentru distributia programelor TV din Craiova, Resita, Pitesti si Drobeta Turnu Severin. Aceste trei investigatii au fost preluate de catre Consiliul Concurentei, in baza Ordinului Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 99/27.04.2004, fiind conexate prin Ordinele nr. 109/10.05.2004 si nr. 109/26.04.2006. 10. Raportului de investigatie prezentat Consiliului Concurentei de catre raportor, precum si a celorlalte acte si lucrari din dosarul cauzei; 11. Faptului ca au fost indeplinite procedura de transmitere a Raportului de investigatie partilor implicate pentru luare la cunostinta si formulare de observatii si procedura de citare pentru audierea partilor in Plenul Consiliului Concurentei la data de 05.12.2006; 12. Observatiilor la Raportul de investigatie, transmise Consiliului Concurentei de catre partile implicate la data de 16.11.2006; 13. Faptului ca, in cadrul sedintei de audiere desfasurate din data de 05.12.2006, a fost intrunita conditia de cvorum de minimum 5 membri pentru ca Plenul Consiliului Concurentei sa poata delibera si decide in mod valabil; 14. Declaratiilor facute in timpul audierii din data de 05.12.2006, de catre reprezentantii legali ai partilor implicate; 15. Concluziilor scrise, transmise Consiliului Concurentei de catre partile implicate la data de 07.12.2006; 16. Faptului ca, in cadrul sedintei de deliberare desfasurate la data de 12.12.2006, a fost intrunita conditia de cvorum de minimum 5 membri pentru ca Plenul Consiliului Concurentei sa poata delibera si decide in mod valabil. Avand in vedere: Partea I Investigatia declansata prin Ordinul nr. 13/21.01.2002, avand ca obiect eventuala incalcare a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata (denumita in continuare lege) de catre agentii economici activi pe piata serviciilor de retransmisie prin cablu a programelor TV din Timisoara si a prevederilor art. 9 din lege de catre Consiliul Local Timisoara

2 actual art. 15

3

I. Sumar executiv 1. Ca urmare a unei sesizari, s-a dispus3 declansarea unei investigatii pe piata serviciului de retransmisie a programelor TV prin cablu din municipiul Timisoara. Investigatia a avut ca obiect eventuala incalcare a prevederilor art. 5 alin. (1) din lege de catre agentii economici activi pe piata serviciilor de retransmisie prin cablu a programelor TV din Timisoara si a prevederilor art. 9 din lege, de catre Consiliul Local Timisoara. 2. In urma investigatiei efectuate, s-a constatat ca, intre SC UPC Romania SA si SC HI-FI QUADRAL SRL, operatori de servicii de retransmisie prin cablu a programelor TV, s-a incheiat o intelegere anticoncurentiala avand ca obiect impartirea si delimitarea zonelor de operare intre acestia in municipiul Timisoara si, totodata, crearea de zone in care furnizeaza servicii un singur operator. Prin aceasta intelegere s-a eliminat concurenta in zonele din municipiul Timisoara in care anterior cei doi operatori se concurau, iar abonatii au fost lipsiti de posibilitatea de a alege intre serviciile unuia dintre cei doi operatori, neavand, ulterior intelegerii, decat o singura posibilitate, aceea de a se abona la singurul operator care furniza servicii in zona respectiva. Intelegerea s-a materializat prin retragerea unuia dintre operatori din anumite zone ale municipiului Timisoara, in care exista concurenta, zone in care a ramas cel de-al doilea operator si viceversa. 3. Concluzia este aceea ca, prin aceasta intelegere, SC UPC Romania SA si SC HI-FI QUADRAL SRL au incalcat prevederile art. 5 alin.(1) lit.c) din lege, in conformitate cu care „sunt interzise orice intelegeri exprese sau tacite intre agenti economici [...], care au ca obiect sau ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia, in special cele care urmaresc: „[...] c) impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriu teritorial, al volumului de vanzari si achizitii ori pe alte criterii”. 4. Pe parcursul derularii investigatiei, in cadrul grupului din care facea parte SC HI-FI QUADRAL SRL au avut loc operatiuni de reorganizare, in urma carora aceasta societate a fuzionat4 cu SC TVS HOLDING SRL, fiind absorbita de catre aceasta din urma. Patrimoniul SC HI-FI QUADRAL SRL a fost transmis cu titlu universal societatii absorbante, SC TVS HOLDING SRL. Prin aceasta operatiune, obligatiile si, deci, responsabilitatea SC HI-FI QUADRAL SRL pentru incalcarea legii au fost transmise SC TVS HOLDING SRL. Ulterior, SC TVS HOLDING SRL a fost dizolvata anticipat fara lichidare, patrimoniul acesteia fiind transmis cu titlu universal catre un alt membru al grupului,SC RCS&RDS SA. Ca urmare a acestor operatiuni, SC RCS&RDS SA este tinuta de obligatiile SC TVS HOLDING SRL (care era tinuta de obligatiile SC HI-FI QUADRAL SRL). 5. Pentru incalcarea art. 5 alin. (1) lit.c) din lege, prin incheierea si punerea in practica a unei intelegeri anticoncurentiale avand ca obiect partajarea pietei serviciilor de

3 prin Ordinul nr. 13/21.01.2002, emis de Oficiul Concurentei inainte de desfiintarea sa 4 La data de 31.12.2001

4

retransmisie prin cablu a programelor TV din municipiul Timisoara, SC UPC Romania SA si SC RCS&RDS SA, aceasta din urma in calitate de societate careia i s-au transmis cu titlu universal drepturile si obligatiile SC TVS HOLDING SRL (care era tinuta de obligatiile SC HI-FI QUADRAL SRL), vor fi sactionate. 6. Referitor la posibila incalcare a art. 9 din lege de catre Consiliul Local al Municipiului Timisoara, s-a constatat ca, prin adoptarea Hotararilor Consiliului Local (HCL) nr. 68/1997 si, respectiv, nr.80/1998, s-au instituit zonele in care isi puteau desfasura si dezvolta activitatea operatorii de televiziune prin cablu din Timisoara. Prin aceste hotarari s-a intervenit in concurenta de pe piata serviciului de retransmisie a programelor TV prin cablu din municipiul Timisoara, fiind astfel susceptibile de a avea un caracter anticoncurential. Situatia creata pe piata prin intermediul celor doua hotarari a fost remediata prin anularea Hotararii nr. 68/1997 si prin adoptarea de catre Consiliul Local a Hotararii nr. 82/2003 privind amplasarea retelelor de transmisii de date si transmisii de voce si modificarea Hotararii Consiliului Local nr. 157/2002. II. Partile implicate 7. Partile implicate in aceasta investigatie sunt: (i) SC UPC ROMANIA SA5; (ii) SC HI-FI QUADRAL SRL6; La data de 01.06.2000, SC TVS HOLDING SRL (denumita in continuare TVS Holding) a achizitionat 55,30% din capitalul social al SC HI-FI QUADRAL SRL Timisoara (denumita in continuare HI-FI), devenind asociatul principal al acesteia7. La data de 23.07.2001, TVS Holding si-a marit cota de participare la capitalul social al HI-FI la 60,60%8. La data de 31.12.2001, HI-FI a fost absorbita de catre TVS Holding, incetand sa mai existe ca persoana juridica distincta. (iii) SC TVS HOLDING SRL9. La sfarsitul anului 2005, TVS Holding a fost dizolvata anticipat fara lichidare, patrimoniul acesteia fiind transmis cu titlu universal catre SC RCS&RDS SA10. In luna aprilie 2006, TVS Holding a fost radiata de la Oficiul Registrului Comertului. (iv) SC RCS&RDS SA11.

5 Sediu: Sos. Nordului nr. 62 D, sector 1, Bucuresti ; Nr. Inregistrare la O.R.C.: J 40/5971/2003; CUI: 12288994 6 Sediu: Timisoara, str. Bogdanestilor, nr.2, jud Timis; Nr. Inregistrare la O.R.C.: J 35/212/1992; Cod fiscal: 1808749 7 Prin Decizia Consiliului Concurentei nr. 527/11.12.2001 s-a autorizat operatiunea de concentrare economica realizata de catre TVS Holding prin dobandirea controlului asupra HI-FI 8 Act aditional nr. [...] 9 Sediu: Str. N.D. Cocea, nr.2A; Nr. Inregistrare la O.R.C.: J 08/3048/1994; Cod fiscal: R6522704 10 Conform Procesului verbal al Adunarii Generale a Asociatilor TVS Holding, incheiat la data de 14.10.2005, contractului de cesiune parti sociale si Actului aditional la actele constitutive ale TVS Holding nr. […]

11 Sediu: Str. Dr. N. Staicovici, nr. 71 - 75, sector 5, Bucuresti; Nr. inregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J 40/12278/1994; CUI: 5888716

5

III. Piata relevanta 8. Piata relevanta a produsului Piata relevanta a produsului/serviciului se defineste ca piata a serviciilor de retransmisie a programelor TV prin cablu (denumite in continuare servicii CATV). 9. Piata relevanta geografica 9.1 In anul 2001, anterior incheierii intelegerii anticoncurentiale ce constituie obiectul prezentului Raport, piata relevanta geografica pentru serviciile CATV, in municipiul Timisoara, se defineste ca fiind, dupa caz, constituita din:

(i) zone acoperite de 2 retele de CATV, apartinand UPC (denumita in continuare UPC) si, respectiv, HI-FI si in care consumatorul avea posibilitatea de a alege intre acesti doi operatori;

(ii) zone acoperite de o singura retea de CATV, apartinand UPC si in care consumatorul nu avea posibilitatea de a alege intre 2 sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone, UPC era singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol;

(iii) zone acoperite de o singura retea de CATV, apartinand HI-FI si in care consumatorul nu avea posibilitatea de a alege intre 2 sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone, HI-FI era singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol;

(iv) zone acoperite de 3 retele CATV, apartinand UPC, HI-FI si SC FAVORIT SRL (denumita in continuare FAVORIT) si in care consumatorul avea posibilitatea de a alege intre 2 sau mai multi furnizori de servicii;

(v) zone acoperite de 2 retele de CATV, apartinand UPC si, respectiv, FAVORIT si in care consumatorul avea posibilitatea de a alege intre acesti doi operatori;

(vi) zone acoperite de o singura retea de CATV, apartinand FAVORIT si in care consumatorul nu avea posibilitatea de a alege intre 2 sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone, FAVORIT era singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol.

9.2 Ulterior incheierii intelegerii anticoncurentiale, piata relevanta geografica pentru serviciile de retransmisie prin cablu a programelor TV, in municipiul Timisoara, se defineste ca fiind, dupa caz, constituita din: (i) zone acoperite de o singura retea de CATV, apartinand UPC si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege intre 2 sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone, UPC este singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol; (ii) zone acoperite de o singura retea de CATV, apartinand HI-FI si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege intre 2 sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone, HI-FI este singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol; (iii) zone acoperite de o singura retea de CATV, apartinand FAVORIT si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege intre 2 sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone, FAVORIT este singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol.

6

Aspectele luate in considerare pentru definirea pietei relevante sunt prezentate la pct. III din Partea a II-a din prezenta Decizie. IV. Descrierea intelegerii anticoncurentiale 10. In anul 2001, pe piata serviciilor CATV din municipiul Timisoara, operau trei agenti economici, si anume: UPC, HI-FI si FAVORIT. La inceputul anului 2001, zonele din municipiul Timisoara in care operau cei trei agenti economici mentionati erau urmatoarele: a) UPC12, care asigura serviciul CATV pe intregul teritoriu al orasului, mai putin in urmatoarele zone: [...] . b) HI-FI13, care asigura serviciul CATV in urmatoarele zone: - in partea de Nord a orasului: [...]; - in partea de Nord-Est a orasului: [...]; - in partea de Nord-Vest a orasului: [...]. - in partea de Sud a orasului: [...]; - in partea de Sud-Vest a orasului: [...]; - in partea de Sud-Est a orasului: [...]. c) FAVORIT14, care asigura serviciul CATV in partea de Nord-Vest a orasului, si anume in zonele: [...]. 11. Din analiza hartilor privind amplasarea retelelor CATV in municipiul Timisoara, transmise de catre partile implicate, a rezultat ca, la inceputul anului 2001, in municipiul Timisoara existau practic sase zone, si anume: (i) zone acoperite de doua retele de CATV, apartinand UPC si, respectiv, HI-FI si in care consumatorul avea posibilitatea de a alege intre acesti doi operatori; (ii) zone acoperite de o singura retea de CATV, apartinand UPC si in care consumatorul nu avea posibilitatea de a alege intre doi sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone, UPC era singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol; (iii) zone acoperite de o singura retea de CATV, apartinand HI-FI si in care consumatorul nu avea posibilitatea de a alege intre doi sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone, HI-FI era singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol; (iv) zone acoperite de trei retele CATV, apartinand UPC, HI-FI si FAVORIT si in care consumatorul avea posibilitatea de a alege intre 2 sau mai multi furnizori de servicii; (v) zone acoperite de doua retele de CATV, apartinand UPC si, respectiv, FAVORIT si in care consumatorul avea posibilitatea de a alege intre acesti doi operatori; (vi) zone acoperite de o singura retea de CATV, apartinand FAVORIT si in care consumatorul nu avea posibilitatea de a alege intre doi sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone, FAVORIT era singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol. 12 conform informatiilor furnizate de catre UPC prin adresa nr. 292/27.03.2002, inregistrata la Inspectoratul de concurenta Timis cu nr. AD – 147/27.03.2003 13 conform informatiilor furnizate de catre TVS Holding prin adresa din data de 27.03.2002, inregistrata la Inspectoratul de concurenta Timis cu nr. AD – 147/27.03.2003 14 conform informatiilor furnizate de catre FAVORIT prin adresa nr. 37/28.08.2002

7

12. La data de 31 august 2001, intre UPC, in calitate de cumparator si HI-FI, in calitate de vanzator, s-a semnat un contract de vanzare-cumparare retele CATV, prin care UPC urma sa achizitioneze retele CATV apartinand HI-FI. Contractul a fost semnat de catre reprezentantii legali ai celor doua societati, respectiv dl. Nicolae Gavra, pentru UPC si dl. Zoltan Teszari, pentru HI-FI. Conform prevederilor Contractului, incheierea acestuia insemna realizarea/incheierea tuturor conditiilor obligatorii stabilite in cuprinsul sau. Contractul se rezilia daca data incheierii nu cadea inainte sau in ziua denumita “drop dead date”, stabilita ca fiind 31.12.2001 sau orice alta data pe care o hotarau partile intr-un acord scris, semnat de catre fiecare parte. 13. UPC15 sustine ca nu a existat o vanzare - cumparare de retele intre cele doua parti semnatare ale Contractului din 31 august 2001, intrucat nu s-au realizat conditiile obligatorii prevazute in contract, acesta fiind considerat nul. 14. Cu toate ca UPC sustine ca actul de vanzare – cumparare nu s-a incheiat16, acest contract reprezinta o proba a intelegerii intervenite intre UPC si HI-FI, intelegere in baza careia HI-FI a renuntat la prestarea serviciului CATV in zone in care se concura cu UPC. In urma acestei renuntari, abonatii HI-FI au fost instiintati asupra potentialei vanzari a retelelor CATV apartinand HI-FI catre UPC si au fost racordati la reteaua UPC. Totodata, UPC, la randul sau, s-a retras din anumite zone in care se concura cu HI-FI, abonatii aferenti retelei UPC din acele zone fiind racordati la reteaua HI-FI. Toate aceste operatiuni reprezinta rezultatul unei intelegeri care s-a incheiat intre cei doi operatori, UPC si HI-FI, avand ca obiect impartirea pietei serviciilor CATV in municipiul Timisoara. Astfel, daca anterior incheierii acestei intelegeri existau zone in care cei doi operatori se concurau, dupa realizarea intelegerii, teritoriul municipiului Timisoara a fost impartit in zone in care furnizeaza servicii un singur operator si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege; in aceste zone, exista un singur operator, care detine de facto o pozitie de monopol asupra furnizarii serviciilor CATV catre clienti. V. Probarea intelegerii care a avut loc intre UPC si HI-FI 15. Retragerea HI-FI din anumite zone in care se concura cu UPC 15.1. Conform informatiilor transmise de catre TVS Holding17, a rezultat ca intre HI-FI si UPC s-a incheiat un contract de vanzare-cumparare retele CATV, care nu a fost aplicat insa “in totalitate”. TVS Holding a prezentat Consiliului Concurentei18 modul in care erau dispuse pe harta municipiului Timisoara zonele in care HI-FI presta servicii CATV catre clienti inainte si, respectiv, dupa “efectuarea” vanzarii-cumpararii de active, din care reiese cu claritate partajarea pietei intre cei doi operatori. Totodata, TVS Holding a mentionat ca a avut loc un schimb de abonati intre HI-FI si UPC, HI-FI reziliind contractele cu abonatii sai situati in zonele deservite de retelele care au facut obiectul cumpararii de catre UPC; acesti abonati au fost instiintati de catre HI-FI despre

15 punctul 4 din adresa UPC Romania nr.292/27.03.2002, inregistrata la Inspectoratul de Concurenta Timis cu nr. AD/147/27.03.2002 - ANEXA nr. 13 la Raport 16 in sensul ca nu s-au indeplinit conditiile obligatorii prevazute in contract 17 asociatul majoritar al HI-FI si, ulterior, societate care a fuzionat prin absorbtie cu HI-FI 18 A se vedea ANEXELE nr. 11 si nr. 14 la Raport

8

potentiala vanzare a retelei respective catre UPC si, in lipsa de alternativa, acestia au fost de acord sa semneze noi contracte cu UPC. 15.2 In continuare sunt prezentate extrase relevante din informatiile transmise de catre TVS Holding pe parcursul derularii investigatiei, din care rezulta incheierea unei intelegeri intre cei doi agenti economici: a) ”2. [...] Va comunicam anexele cu transpunerea pe harta municipiului Timisoara a situatiei abonatilor detinuti inainte si dupa efectuarea vanzarii – cumpararii de active. 3. In ceea ce priveste lista mijloacelor fixe vandute-cumparate, va informam ca nu a fost intocmit un asemenea document si nici nu au fost incheiate procese verbale de predare-primire ori alte inscrisuri in acest sens, activele vandute fiind cele din interiorul imobilelor unde societatea a renuntat sa mai furnizeze serviciul ca urmare a sustragerilor de semnal TV, a distrugerilor repetate, pierderilor inregistrate, a lipsei posibilitatii reale de securizare si de modernizare a retelelelor de TV prin cablu. 4. Mentionam ca v-a fost comunicat, in traducere, Contractul incheiat de catre S.C. HI-FI QUADRAL S.R.L. cu UPC si nu a existat o corespondenta purtata intre parti, iar persoanele semnatare ale Contractului transmis au fost singurele care au purtat negocierile in vederea perfectarii Contractului. 5. Transferul abonatilor, de la S.C. HI-FI QUADRAL S.R.L. catre UPC, s-a realizat in baza unei instiintari verbale individuale si, totodata, prin afisarea la casieriile societatii a unui anunt prin care se facea cunoscut faptul ca societatea se va retrage din zonele unde furnizarea serviciului a devenit nerentabila datorita pierderilor. Pentru cazurile in care abonatii aveau platit serviciul in avans, aceasta plata a fost recunoscuta ca valabila de catre societatea care a preluat abonatii. In situatia platilor efectuate in avans de catre abonati, daca acestia au refuzat preluarea abonamentului de catre noul furnizor, acestia au beneficiat de serviciul contractat, conform platilor efectuate [...].”19. b) ” Societatea HI-FI Quadral SRL a incheiat un contract de vanzare – cumparare a unor retele CATV situate in municipiul Timisoara la data de 31.08.2001, insa acest contract nu a fost pus in aplicare in totalitate, avand in vedere ca nu au fost indeplinite o serie de conditii obligatorii prevazute in acesta si nu au fost realizate procedurile de incheiere [...] Societatea HI-FI Quadral a avut calitatea de vanzatoare, iar cealalta parte, cumparatoare, se numea UPC Romania. Contractele incheiate cu abonatii deserviti de mijloacele fixe care au facut obiectul Contractului de vanzare-cumparare retele CATV au fost reziliate. In urma incheierii Contractului de vanzare-cumparare active, societatea HI-FI QUADRAL a vandut mijloace fixe, care au facut obiectul contractului mai sus amintit si, implicit, a reziliat contractele incheiate cu abonatii deserviti de aceste active, insa nu a incheiat un contract cu UPC, prin care sa dobandeasca retele CATV de la aceasta din urma societate sau abonati. Avem cunostinta totusi ca societatea TVS HOLDING a achizitionat anumite mijloace fixe pe raza municipiului Timisoara.”20

19adresa TVS HOLDING nr.176/20.03.2002 - ANEXA nr. 15 la Raport 20 declaratia solicitata la data de 17.05.2002 de catre Inspectoratul de Concurenta Timis dlui. [...], administrator al SC TVS Holding - ANEXA nr. 16 la Raport

9

c) “[...] zonele in care am activat ca operator cablu TV pana la incheierea contractului sunt: [...]. Zonele din municipiul Timisoara in care nu mai activam sunt: [...].”21

15.3. In ceea ce priveste societatea UPC, aceasta, prin reprezentantul sau dl. [...], a precizat22 urmatoarele: „Au fost identificate mijloace fixe (retele CATV) apartinand S.C. HI-FI QUADRAL si care fac obiectul contractului si, de asemenea, s-au identificat un numar de [...] contracte cu abonatii, aferente acestor retele. Clientii HI-FI QUADRAL au fost informati in legatura cu potentiala vanzare a retelei CATV catre UPC si, prin urmare, au acceptat sa semneze un nou contract cu noul furnizor de servicii CATV.” 15.4. In concluzie, in urma incheierii acestei intelegeri, abonatii HI-FI aflati in zona existentei fizice a mijloacelor fixe (retelelor CATV) obiect al intelegerii incheiate cu UPC au fost racordati la reteaua UPC (8.671 titulari de contracte, conform declaratiei reprezentantului UPC). UPC mentioneaza23 insa ca acesti abonati nu au fost preluati/transferati de la HI-FI, ci racordati la reteaua UPC. 15.5. Prin urmare, chiar daca, asa cum sustin cei doi agenti economici, contractul de vanzare-cumparare retele CATV nu s-ar fi finalizat sau vanzarea de active (retelele CATV) nu ar fi avut loc, intre cei doi agenti economici s-a realizat o intelegere de impartire a pietei. In baza acestei intelegeri, HI-FI s-a retras din unele zone in care acesta opera si in care se concura cu UPC; clientilor sai din acele zone, li s-a adus la cunostinta potentiala vanzare a retelei CATV catre UPC si, in aceste conditii, clientii au renuntat la serviciile CATV furnizate de catre HI-FI si au acceptat sa semneze un nou contract cu noul furnizor de servicii CATV, si anume UPC. In acest sens, UPC sustine ca acesti abonati (fosti abonati ai HI-FI) nu au fost preluati de catre UPC, ci racordati la reteaua acestuia. 16. Retragerea UPC din anumite zone in care se concura cu HI-FI Conform informatiilor transmise de catre reprezentantii TVS Holding24, “dupa preluarea activelor de catre societatea HI-FI Quadral de la societatea UPC Romania au fost incheiate un numar de 2.884 de contracte [...]”. Prin urmare, conform declaratiilor, si HI-FI ar fi preluat de la UPC echipament CATV, fapt ce ar fi avut ca urmare transferul de la UPC catre TVS Holding a abonatilor aferenti acelor retele ([...]abonati, conform declaratiilor)25. In acest sens, UPC a transmis, la solicitarea Consiliului Concurentei, lista clientilor din zona cu echipament UPC cumparat de HI-FI (TVS Holding), carora acest operator nu le-a mai prestat serviciul de retransmisie a programelor TV prin cablu, dupa data semnarii Contractului de vanzare-cumparare retele CATV cu HI-FI26.

21 adresa TVS Holding SRL nr.18/27.03.2002, inregistrata la Inspectoratul de Concurenta Timis cu nr. 147/27.03.2002 - ANEXA nr. 17 la Raport 22 Declaratia data Inspectoratului de Concurenta Timis la data de 26.04.2002, punctul 3 (ANEXA nr.18 la Raport) 23 Prin adresa UPC nr. 1034/30.10.2002 - ANEXA nr. 19 la Raport 24 Dl. [...], director al TVS Holding – punct de lucru Timisoara 25 adresa TVS Holding nr. 82/01.11.2002, inregistrata la Inspectoratul de concurenta Timis cu nr. 561/01.11.2002 - ANEXA nr. 20 la Raport 26 Adresa Inspectoratului de Concurenta Timis nr. 527/14.11.2001 si adresa de raspuns a UPC nr.1093/03.12.2001, inregistrata la Inspectoratul de Concurenta Timis cu nr. 571/03.12.2001 - ANEXA nr. 21 la Raport

10

Rezulta, deci, ca nu numai HI-FI s-a retras din anumite zone, in care a ramas unic furnizor al serviciilor CATV UPC, ci si UPC s-a retras din anumite zone, in care a ramas HI-FI. Din compararea modului de dispunere pe harta a zonelor in care UPC furniza servicii CATV inainte si, respectiv, dupa realizarea intelegerii reiese cu claritate partajarea pietei intre cei doi operatori27 (). 17. Partajarea pietei municipiului Timisoara intre UPC si HI-FI 17.1. In urma investigatiei s-a constatat ca, in anul 2001, UPC si HI-FI: - au procedat in acelasi timp la analiza economica si financiara a activitatii pe zonele din Timisoara in care isi desfasurau activitatea; - au stabilit in acelasi timp zonele care nu mai prezinta interes pentru modernizarea propriilor retele din Timisoara; - au intocmit liste cu abonatii din zonele din care intentionau sa se retraga, in vederea preluarii ulterioare a abonatilor, una de la cealalta; - au anuntat abonatii proprii ca se retrag din respectivele zone; - au preluat efectiv, unul de la altul, abonatii din zonele din care s-au retras. Aceste aspecte, coroborate cu probele prezentate, constand in: - Contractul de vanzare-cumparare retele CATV, referitor la zonele din care intentiona sa se retraga HI-FI; - declaratiile reprezentantilor partilor implicate referitoare la practica analizata; - hartile transmise de catre reprezentantii UPC si HI-FI, cuprinzand localizarea retelelor acestora anterior si ulterior intelegerii; - declaratiile abonatilor celor doua societati comerciale, demonstreaza ca intre UPC si HI-FI s-a realizat o intelegere de impartire a pietei serviciilor CATV din municipiul Timisoara. 17.2. Ca urmare a operatiunilor prezentate, s-a ajuns la situatia in care teritoriul municipiului Timisoara a fost impartit in zone caracterizate de existenta unui singur operator, UPC si HI-FI renuntand sa mai furnizeze servicii CATV in zonele in care anterior se concurau. Prin urmare, intelegerea intervenita intre UPC si HI-FI a avut ca obiect si ca efect eliminarea concurentei dintre cei doi operatori si a posibilitatii de a alege a consumatorilor. 17.3. Din analiza schitelor privind amplasarea retelelor celor doi operatori inainte si dupa realizarea intelegerii, transmise Consiliului Concurentei de catre UPC28 si, respectiv, TVS Holding29, s-a constatat retragerea unui operator de servicii CATV din anumite zone ale municipiului Timisoara; in zonele din care primul se retrage cel de-al doilea operator ramane singurul furnizor al serviciilor CATV si viceversa. In urma acestor retrageri, HI-FI s-a pozitionat in perimetrul de Sud-Vest al municipiului Timisoara, iar UPC s-a pozitionat in zonele deservite anterior si de catre HI-FI si s-a retras din zona de S-V a orasului, unde activa si HI-FI.

27 a se vedea: ANEXELE nr. 10 si 22 la Raport - harta dispunerii retelei UPC in municipiul Timisoara anterior si ulterior intelegerii, precum si ANEXELE nr. 11 si 14 la Raport - harta dispunerii retelei HI-FI in municipiul Timisoara anterior si ulterior intelegerii 28 Conform informatiilor transmise de catre UPC prin adresa din data de 02.03.2002, raspuns la solicitarea Inspectoratului de concurenta Timis nr. 77/11.02.2002 (ANEXELE nr. 10 si 22 la Raport) 29 Adresele TVS Holding din data de 27.03.2002, inregistrata la Inspectoratul de concurenta Timis cu nr. AD – 147/27.03.2003 (ANEXA nr. 11 la Raport)

11

VI. Efectele intelegerii la nivelul abonatilor 18. Ca urmare a intelegerii intervenite intre UPC si HI-FI, piata serviciilor CATV din Timisoara a fost impartita in zone caracterizate de existenta unui singur furnizor. 19. Efectele intelegerii constau in eliminarea concurentei care se manifesta anterior intre cei doi operatori, UPC si HI-FI; abonatii nu mai dispun, ulterior intelegerii, de alternativa trecerii la un alt operator de servicii CATV, in cazul in care sunt nemultumiti de calitatea serviciului, nivelul tarifului sau alte conditii ale operatorului la care au fost arondati. VII. Incidenta art. 5 alin. (1) din lege 20. Schema art. 5 alin. (1) din lege 20.1. Interdictia prevazuta de art. 5 alin. (1) din lege si relatia cu art. 8 din lege. 20.2. Conform art.5 alin.(1) din lege „sunt interzise orice intelegeri exprese sau tacite intre agenti economici sau asociatii de agenti economici, orice decizii de asociere sau practici concertate intre acestia, care au ca obiect sau ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia, in special cele care urmaresc: [...] c) impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriu teritorial, al volumului de vanzari si achizitii ori pe alte criterii”. 20.3. Pentru a se aplica art. 5 alin.(1) din lege, este necesara indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: - existenta unor agenti economici sau a unei asociatii de agenti economici; - existenta unei intelegeri, a unei decizii a unei asociatii de agenti economici sau a unei practici concertate; - intelegerea sa aiba ca obiect sau ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia. 20.4. Art.8 alin.(1) din lege stabileste regula conform careia interdictia prevazuta la art.5 alin.(1) nu se aplica in cazul intelegerilor considerate a avea un impact minor asupra concurentei. Astfel, o intelegere potential anticoncurentiala nu intra sub incidenta interdictiei prevazute de art.5 alin.(1) din lege in cazul in care agentii economici participanti nu depasesc o anumita cota de piata (5% in cazul agentilor economici concurenti si 10% in cazul agentilor economici care nu sunt concurenti) si nu realizeaza o cifra de afaceri care sa depaseasca un anumit plafon (4 milioane RON)30. Motivatia este aceea ca intelegerea in cauza, desi potential anticoncurentiala, are un impact minor asupra concurentei, datorita cotelor de piata si cifrelor de afaceri mici realizate de catre agentii economici implicati. Cu toate acestea, art.8 alin.(2) din lege prevede ca intelegerile sau deciziile asociatiilor de agenti economici, aflate sub pragul de minimis legal, cad sub incidenta interdictiei prevazute la art.5 alin.(1) din lege atunci cand acestea privesc acorduri de partajare a pietei, tocmai in considerarea caracterului foarte grav al unor asemenea incalcari. Deci,

30 acest plafon se actualizeaza periodic prin ordin al Presedintelui Consiliului Concurentei

12

in situatia practicilor care au ca obiect partajarea pietei, chiar daca agentii economici participanti ar indeplini conditiile de aplicare a exceptiei, ei nu vor beneficia de exceptia de la aplicarea legii datorita faptului ca practica respectiva este prezumata a afecta semnificativ concurenta. 21. Exceptarea conform art.5 alin.(2) din lege Sunt exceptate de la interdictia prevazuta de art.5 alin.(1) intelegerile dintre agentii economici, deciziile asociatiilor de agenti economici sau practicile concertate care indeplinesc cumulativ conditiile prevazute de art.5 alin. (2) din lege, conditii care conduc la concluzia ca efectele pozitive ale unor asemenea intelegeri prevaleaza asupra celor negative rezultate din restrangerea concurentei. 22. Consecintele juridice ale incalcarii art.5 alin.(1) din lege 22.1. In conformitate cu art.51 lit.c) din lege, incalcarea art.5 alin. (1) din lege se sanctioneaza cu amenda in suma de pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata de catre agentii economici implicati in anul anterior sanctionarii. 22.2. Conform art.61 din lege, independent de sanctiunile aplicate in baza Legii concurentei, persoanele fizice si/sau juridice care au fost prejudiciate prin practica anticoncurentiala contrara art.5 alin.(1) din lege, au dreptul la actiune in fata instantelor judecatoresti pentru repararea prejudiciului cauzat prin acea practica anticoncurentiala. 23. Aplicabilitatea art.5 alin.(1) din lege in speta 23.1. Indeplinirea primei conditii: existenta unor agenti economici sau a unei asociatii de agenti economici. Conceptul de “agenti economici” a fost construit de catre Curtea Europeana de Justitie (denumita in continuare CEJ). In cazul Polypropylene31, CEJ a statuat ca “subiectul regulilor de concurenta sunt agentii economici, un concept care nu este identic cu chestiunea personalitatii juridice utilizata in scopul legii comerciale sau fiscale. Se poate referi la orice entitate angajata in activitati comerciale.” CEJ a confirmat aceasta interpretare in cazul Hofner and Elser v. Macrotron32, unde a statuat: “conceptul de agent economic include orice entitate angajata in activitati economice, indiferent de statutul sau legal si de modul in care este finantata”. In cazul de fata, toate societatile comerciale implicate au calitatea de agenti economici. 23.2. Indeplinirea celei de-a doua conditii: existenta unei intelegeri intre agenti economici, a unei decizii a unei asociatii de agenti economici sau a unei practici concertate. Conform jurisprudentei europene, o intelegere anticoncurentiala exista acolo unde partile adera la un plan comun de actiune, care limiteaza sau tinde sa limiteze activitatile lor comerciale, prin determinarea unor zone comune de actiune sau a unor zone in care aceste firme se abtin sa activeze. Nu este neaparat necesar sa existe o forma scrisa, formala a intelegerii, care sa prevada, eventual, si sanctiuni contractuale. Intelegerea anticoncurentiala poate fi atat expresa, cat si tacita, si sa conduca la un atare comportament anticoncurential al partilor. Mai mult, CEJ a statuat ca rezulta din

31 OJ L230/1, (1988) 4 CMLR 347, Para.99 32 Case C- 41/90, Hofner and Elser v. Macroton (1991)

13

termenii art. 81 par. (1) din Tratatul CEE (denumit in continuare Tratat)33 ca o intelegere poate consta intr-o actiune singulara, intr-o serie de actiuni ori intr-un mod de comportament34. Art. 81 par. (1) din Tratat este similar art. 5 alin.(1) din lege. In cazul Limburgse Vinyl Maatschappij NV and others v Commission (PVC II), Tribunalul de Prima Instanta (denumit in continuare TPI) a afirmat: „este clar statuat in jurisprudenta europeana ca, pentru ca o intelegere sa intre sub incidenta prevederilor art. 81, par. (1) al Tratatul CEE, este suficient ca societatile sa-si fi exprimat intentia comuna de a se comporta pe piata intr-un anume fel.” Textul articolului 81 par. (1) din Tratat, similar art. 5 alin. (1) din lege, realizeaza o diferentiere intre conceptul de intelegere si cel de practica concertata. Scopul acestei diferentieri, si, implicit, enumerari, in textul articolului respectiv este acela de a nu omite de sub incidenta lui acele forme de coordonare care, fara sa ajunga la stadiul in care sa poata fi numite intelegeri, reprezinta tot o forma de cooperare intre agenti economici, care pune la adapost respectivele firme de riscurile unei piete concurentiale. Criteriile de coordonare si cooperare care se regasesc in jurisprudenta europeana subliniaza tocmai ideea ca nu este necesara elaborarea unui plan de actiune in sine pentru ca respectiva intelegere sa intre sub incidenta art. 81, par. (1). Aceste criterii sunt si trebuie intelese in lumina conceptului potrivit caruia fiecare operator economic trebuie sa-si realizeze independent politica comerciala pe o piata comuna mai multor operatori. Chiar daca aceasta cerinta de independenta nu exclude un comportament inteligent si legal pe piata al operatorilor, liberi sa previzioneze evolutia pietei si sa se adapteze ca atare, ea interzice strict orice forma de contact direct sau indirect intre agentii de pe piata, care ar putea influenta comportamentul unui competitor pe piata sau care ar putea releva propria strategie de actiune a unei societati pe respectiva piata35. Jurisprudenta comunitara este extrem de critica cu astfel de intelegeri/practici concertate. Se considera ca acele firme care participa, la un moment dat, la o practica concertata si care raman active pe piata vor lua in considerare informatiile schimbate cu concurentii la stabilirea propriei strategii de piata. De aceea, astfel de practici concertate intra sub incidenta art. 81, par.(1), din Tratat, chiar si in absenta unor efecte anticoncurentiale pe piata. Conceptele de intelegere si practica concertata sunt destul de fluide si se pot, adesea, suprapune. Comportamentul anticoncurential poate varia de la un moment la altul, iar mecanismele intelegerii pot varia in functie de dezvoltarile ulterioare ale pietei. Astfel, un cartel poate fi, in acelasi timp, o intelegere sau o practica concertata; indiferent de forma, insa, este evident ca orice forma de cartel intra sub incidenta art. 81, par. (1) din Tratat, similar art. 5, alin. (1) din lege. In cazul de fata, ne aflam in prezenta unei intelegeri anticoncurentiale de partajare a pietei. Desi UPC sustine ca actul de vanzare – cumparare din data de 31 august 2001 nu s-a incheiat sau ca vanzarea de active (retele CATV) nu a avut loc, acest contract reprezinta una dintre probele intelegerii intervenite intre UPC si HI-FI, in baza careia

33 Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene, incheiat la Roma, in anul 1957. 34 Commission v Anic Partecipazioni S.p.A. 35 Suiker Unie and others v Commission [1975] ECR 1663

14

HI-FI a renuntat la prestarea serviciului CATV in zone in care se concura cu UPC; abonatii aferenti retelei HI-FI din acele zone au fost instiintati despre potentiala vanzare a retelelor respective catre UPC, fiind apoi racordati la reteaua UPC. Totodata, urmare a aceleiasi intelegeri, a rezultat ca si UPC, la randul sau, s-a retras din anumite zone in care se concura cu HI-FI, abonatii aferenti retelei UPC din acele zone fiind racordati la reteaua HI-FI. Toate aceste operatiuni reprezinta rezultatul intelegerii care s-a incheiat intre cei doi operatori, UPC si HI-FI, avand ca obiect impartirea pietei serviciilor CATV in municipiul Timisoara. Astfel, daca anterior incheierii acestei intelegeri existau zone in care cei doi operatori se concurau, dupa realizarea intelegerii, teritoriul municipiului Timisoara a fost impartit in zone in care furnizeaza servicii CATV un singur operator si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege; in aceste zone, operatorul ramas detine de facto o pozitie de monopol asupra furnizarii serviciilor CATV catre clienti. Retragerea HI-FI si UPC din zonele in care se concurau nu s-a realizat printr-o decizie independenta a fiecaruia dintre cei doi agenti economici, ci in urma intelegerii intervenite intre acestia. Fiind o intelegere care a avut ca obiect si ca efect partajarea pietei, intelegerea intervenita intre UPC si HI-FI cade sub incidenta art. 5 alin.(1) din lege. 23.3. Indeplinirea celei de-a treia conditii: intelegerea dintre agentii economici, decizia asociatiei de agenti economici sau practica concertata sa aiba ca obiect sau ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia. 23.3.1. Pentru a se aplica art. 5 alin.(1) din lege in cauza, o intelegere dintre agenti economici trebuie sa aiba ca obiect sau ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei. Este evident faptul ca “obiect sau efect” trebuie citite separat. Acestea reprezinta cerinte alternative, si nu cumulative; deci, o intelegere intre agenti economici poate intra sub incidenta interdictiei legale daca are ca obiect sau daca are ca efect restrictionarea concurentei; aceasta nu trebuie sa aiba si obiect si efect de restrictionare a concurentei. 23.3.2. La nivel comunitar, s-a stabilit ca, in situatia in care este clar din termenii deciziei in cauza ca aceasta are ca obiect impiedicarea, denaturarea sau distorsionarea concurentei, nu este necesar sa i se examineze si efectele. Astfel, un cartel care are ca obiect restrangerea concurentei nu poate fi aparat pe motiv ca nu a avut acest efect, pentru ca nu a functionat sau datorita faptului ca unul sau altul dintre membrii sai nu a intentionat sa il puna in practica. In linii generale, CEJ a statuat ca anumite prevederi ale unei intelegeri constituie restrictii deosebit de grave prin aceea ca au ca obiect restrictionarea concurentei: de exemplu, restrictiile orizontale continand prevederi de fixare a pretului sau de impartire a pietelor sau intelegerile verticale care contin prevederi de impunere a pretului de revanzare distribuitorilor. Similar art. 81 par.(1) din Tratat, art. 5 alin.(1) lit.c) din lege interzice orice intelegeri, decizii ale asociatiilor de agenti economici sau practici concertate care au ca obiect sau efect “impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriu teritorial, al volumului de vanzari si achizitii ori pe alte criterii”.

15

La nivel comunitar, Comisia Europeana considera ca acordurile de partajare a pietei au ca obiect restrictionarea concurentei, punct de vedere confirmat de catre CEJ si de catre TPI. In cazul European Night Services v. Commission36, TPI a statuat ca, atunci cand o intelegere contine restrictionari evidente ale concurentei, Comisia Europeana nu este obligata sa ia in considerare efectul pe care intelegerea orizontala l-a avut pe piata. Prevederile de fixare a pretului si de impartire a pietei restrictioneaza in mod evident concurenta si cad in mod automat sub incidenta interdictiei prevazute de art.81 par.(1) din Tratat. Comisia Europeana a considerat, in cazul Ferry Operators37, ca obiectul unei intelegeri nu este afectat de faptul ca acea intelegere s-a dovedit a fi dificil de pus in practica si, deci, poate nu a avut un efect de restrictionare a concurentei. Este evident ca situatia de exclusivitate a unei firme, pe o anumita arie geografica, ii asigura acesteia un monopol in cadrul acelei zone, stare economica pe care respectiva societate este libera apoi sa o exploateze. Practic, si prin fenomenul de impartire a pietelor, se ajunge la situatia in care, intre membrii unei astfel de intelegeri, concurenta prin pret dispare. Comisia Europeana si CEJ au actionat ferm impotriva oricaror forme de impartire geografica a pietelor. In cazul Cement38, Comisia Europeana a descoperit ca membrii comunitatii de producatori de ciment au operat sistematic, printre altele, pentru divizarea pietelor, in baza principiului home market, abtinandu-se de la a exporta pe alte piete vecine si realizand eforturi concertate in scopul diminuarii fluxurilor peste granite. Un astfel de comportament ce a avut ca scop sau ca efect ne-expedierea anumitor produse pe pietele domestice (nationale) din alte State Membre, precum si regularizarea vanzarilor catre alte State Membre, a fost considerat ca fiind in mod clar interzis de catre art. 81 (1) din Tratat. Si in cazul Peroxygen Products39, Comisia a amendat drastic producatorii unui produs chimic, tocmai pentru operarea unei intelegeri ce includea o regula home market de genul celei specificate mai sus. In cazul Soda-Ash40, Comisia a amendat cei mai mari doi producatori de soda sintetica din Comunitate, deoarece unul dintre acestia s-a angajat sa furnizeze produsul chimic doar in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlanda, pe cand celalalt avea exclusivitate in a furniza produsul in Europa continentala. Chiar daca aranjamentul scris a fost, teoretic, dezavuat in anul 1972 (anul accederii Marii Britanii la Comunitatea Europeana), Comisia a descoperit ca intelegerea/practica concertata functiona, in practica, intr-o forma nealterata, motiv pentru care a amendat sever respectivele doua societati. 23.3.3. Intelegerea intervenita intre UPC si HI-FI a avut ca obiect si ca efect impartirea, in municipiul Timisoara, a pietei serviciilor CATV intre cei doi operatori si eliminarea concurentei care se manifesta anterior intre cei doi operatori. Ulterior intelegerii, asa cum rezulta din analizarea hartilor privind amplasarea retelelor CATV ale UPC si HI-FI,

36 cases T - 374, 375,384&388/94 (1998) 37 Ferry operators (1997), OJ L26/23, (1997) 38 [1994] OJ L343/1, [1995] 4 CMLR 327 39 [1985] OJ L35/1, [1985] 1 CMLR 481 40 [1991] OJ L152/1, [1994] 4 CMLR 454

16

harti transmise Consiliului Concurentei41 de catre UPC si TVS Holding42, teritoriul municipiului Timisoara a fost impartit in zone caracterizate de existenta unui singur operator de servicii CATV, in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege; in aceste zone, operatorul detine de facto o pozitie de monopol asupra furnizarii serviciilor catre clienti. Intelegerea in cauza si-a produs efecte pe piata, efecte care s-au materializat, in principal, prin retragerea unui operator de servicii CATV din anumite zone ale municipiului Timisoara, in care exista concurenta; in zonele din care primul se retrage, cel de-al doilea operator, membru al intelegerii, ramane singurul furnizor al serviciilor CATV si viceversa. In concluzie, fiind o intelegere de partajare a pietei, aceasta cade in mod automat sub incidenta interdictiei prevazute de art.5 alin.(1) lit.c) din lege. 24. Posibilitatea obtinerii unei exceptari de la interdictia legala. La nivel european, precum si in Romania, intelegerile, deciziile si practicile concertate pot fi exceptate de la aplicarea art. 81 par. (1) din Tratat, similar art. 5 alin. (1) din legea romaneasca a concurentei, conform prevederilor art. 81 par. (3), similar art. 5 alin. (3) din legea romaneasca. Aceste exceptari pot fi acordate doar in cazul in care sunt indeplinite anumite conditii, care conduc la concluzia ca aspectele pozitive ale intelegerii prevaleaza asupra celor negative. Cu toate acestea, CEJ a statuat ca anumite aspecte ale unor intelegeri constituie restrictionari atat de serioase ale concurentei incat obiectul acestor intelegeri este de a restrictiona concurenta: de exemplu, intelegerile orizontale referitoare la fixarea preturilor si impartirea pietelor. Drept urmare, acest tip de intelegeri nu poate fi exceptat de la aplicarea prevederilor art. 81 par. (1) din Tratat, intrand in sfera incalcarilor per se ale legislatiei din domeniul concurentei la nivel comunitar. Avand in vedere aceste aspecte, chiar daca partile ar fi solicitat, intelegerea intervenita intre UPC si HI-FI nu poate beneficia de exceptare de la interdictia stabilita de lege la art.5 alin.(1). VIII. Stabilirea responsabilitatii pentru incalcarea art. 5 alin.(1) din lege in cazul HI-FI 25. In anul 200143, HI-FI, TVS Holding si RCS faceau parte din acelasi grup, controlat de catre o persoana fizica ([...]). 26. Ulterior savarsirii practicii anticoncurentiale de catre HI-FI, in cadrul grupului au avut loc operatiuni de reorganizare, in urma carora HI-FI a fost absorbita de catre TVS Holding. La randul sau, TVS Holding a vandut SC RDS SA (membra a aceluiasi grup) activele constand in retelele de CATV din municipiul Timisoara. In anul 2005, societatea RDS fuzioneaza prin absorbtie cu societatea RCS, aceasta din urma schimbandu-si denumirea in RCS&RDS. In acelasi an 2005, RCS devine asociatul unic al TVS Holding. In acest context, se aproba dizolvarea anticipata, in mod voluntar, fara lichidare, a TVS Holding si

41 a se vedea ANEXELE nr. 10, 11, 14 si 22 la Raport 42 societate care controla HI-FI 43 sursa: notificarea concentrarii economice TVS Holding – HI-FI

17

transmiterea universala a patrimoniului social al TVS Holding catre asociatul unic, SC RCS&RDS SA, fara lichidare, precum si radierea societatii. 27. Preluarea responsabilitatii HI-FI, pentru incalcarea legii, de catre TVS Holding. La data de 01.06.2000, TVS Holding a achizitionat 55,30% din capitalul social al HI-FI, parte a intelegerii, dobandind controlul asupra acestei societati. In consecinta, la data incheierii intelegerii anticoncurentiale, HI-FI era controlata de catre TVS Holding. La data de 31.12.2001, HI-FI a fost absorbita de catre TVS Holding, incetand sa mai existe ca persoana juridica distincta. In conformitate cu prevederile art. 240 din Legea nr.31/1990, republicata, fuziunea are ca efect dizolvarea, fara lichidare, a societatii care isi inceteaza existenta si transmiterea universala a patrimoniului sau catre societatea beneficiara, in starea in care se gaseste la data fuziunii. Conform dispozitiilor art. 250 din acelasi act normativ, in cazul fuziunii prin absorbtie, societatea absorbanta dobandeste drepturile si este tinuta de obligatiile societatii pe care o absoarbe. In cazul de fata, societatea absorbanta este TVS Holding, care dobandeste drepturile si este tinuta de obligatiile societatii pe care a absorbit-o, HI-FI. In concluzie, incepand de la data la care a absorbit prin fuziune HI-FI, TVS Holding a fost tinuta de obligatiile societatii HI-FI, devenind deci responsabila pentru incalcarea legii savarsita de catre HI-FI. 28. Preluarea responsabilitatii TVS Holding, pentru incalcarea legii, de catre SC RCS&RDS SA. La data de 29.11.2004, SC Romania Data Systems SA (RDS)44 a incheiat un contract de vanzare - cumparare cu TVS Holding45, prin care a achizitionat retelele de comunicatii din municipiul Timisoara, apartinand TVS Holding. La data de 14.10.2005, Adunarea Generala a Asociatilor TVS Holding a decis46: - dobandirea de catre SC RCS&RDS SA a calitatii de asociat unic al TVS Holding; - transformarea TVS Holding in societate cu raspundere limitata cu asociat unic; - aprobarea dizolvarii anticipate, in mod voluntar, fara lichidare, a TVS Holding, in conformitate cu prevederile art. 236 alin.(1) din Legea nr. 31/1990, republicata; - transmiterea universala a patrimoniului social al TVS Holding catre asociatul unic, SC RCS&RDS SA, fara lichidare, in conformitate cu prevederile art.236 alin.(1) din Legea nr. 31/1990, republicata, precum si radierea societatii; - data la care se realizeaza transmiterea universala a patrimoniului TVS Holding catre asociatul unic, SC RCS&RDS SA, sa fie data la care TVS Holding isi inceteaza existenta; - activitatea TVS Holding va fi continuata de catre asociatul unic SC RCS&RDS SA, care dobandeste toate drepturile si va fi tinuta de toate obligatiile TVS Holding, astfel incat:

- contractele cu furnizorii si clientii societatii TVS Holding vor continua sa fie in vigoare, SC RCS&RDS SA asumandu-si toate obligatiile si avand toate drepturile rezultate din acestea ca urmare a dobandirii universale a patrimoniului social al TVS Holding;

44 Membra a grupului RCS 45 ANEXA nr. 25 la Raport 46 Conform procesului verbal de sedinta

18

- personalul societatii va fi preluat de catre SC RCS&RDS SA; - toate celelalte drepturi si obligatii asumate in mod legal de catre TVS Holding vor fi opozabile SC RCS&RDS SA.

Pe baza acestui Proces verbal, s-a incheiat Contractul de cesiune parti sociale si Actul aditional la actele constitutive ale TVS Holding nr.639/14.10.2005, in care s-au consemnat toate modificarile prezentate mai sus. Modificarea actului constitutiv al TVS Holding a fost inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Brasov la data de 17.10.2005. Potrivit art. 231 din Legea nr. 31/1990, republicata, dizolvarea unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic atrage transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic, fara lichidare. Aceasta inseamna ca asociatul unic dobandeste totalitatea drepturilor si obligatiilor care au apartinut societatii. In consecinta, pentru obligatiile societatii, asociatul raspunde atat cu bunurile dobandite, cat si cu bunurile din patrimoniul propriu. Data la care s-a realizat transmiterea universala a patrimoniului TVS Holding catre asociatul unic, SC RCS&RDS SA, a fost data la care TVS Holding si-a incetat existenta, si anume data de 06.04.2006, cand aceasta a fost radiata. 29. Incepand de la data cand TVS Holding si-a incetat existenta - 06.04.2006 - RCS&RDS SA este tinuta de toate obligatiile TVS Holding. RCS&RDS devine deci responsabila pentru incalcarea legii savarsita de catre HI-FI. 30. Aceasta abordare este sustinuta si de jurisprudenta comunitara in materie. In cazul NMH Stahlwerke GmbH v Commission47, Tribunalul de Prima Instanta a retinut ca, in anumite circumstante, o incalcare a regulilor de concurenta poate fi imputata succesorului economic al persoanei juridice vinovate, astfel incat efectivitatea regulilor de concurenta sa nu fie compromisa datorita unor schimbari, printre altele, ale formei juridice a agentului economic implicat in savarsirea incalcarii. Daca s-ar proceda altfel, scopul regulilor de concurenta ar fi in mod clar subminat, pentru ca s-ar permite ca regulile de concurenta sa nu poata fi aplicate incalcarilor savarsite de catre un agent economic care, fiind vinovat de savarsirea unui fapt anticoncurential prin care a incalcat aceste reguli, sa nu poata fi sanctionat pe motiv ca, intre timp, a fost absorbit de un alt agent economic, membru al grupului. In cazul Suiker Unie48, o companie nou infiintata a preluat active, drepturi si obligatii de la alte patru societati comerciale, care au fost dizolvate. CEJ a retinut ca noua companie este responsabila pentru incalcarile savarsite de catre cele 4 companii, atat timp cat noua companie a preluat functiile, sediile si personalul acestora. Similar, in cazul CRAM v. Rheinzink49, agentul economic vinovat a fost dizolvat si, in locul sau, a fost creata compania Rheinzik. CEJ a stabilit ca, atunci cand din punct de vedere economic, agentul economic care a savarsit incalcarea si succesorul acestuia sunt identici, noul agent economic va fi responsabil pentru incalcarile savarsite de catre vechiul agent economic, pe care l-a inlocuit, principiul fiind cunoscut ca “teoria continuitatii economice”.

47 ECR II [1999] 48 cazurile 40-8, 50 si 54-56/73, Re the European Sugar Cartel: Cooperatieve Verniging Suiker Unie UA v. Commission [1975] ECR 1663, [1976] 1 CMLR 295 49 cazurile 29 si 30/83, Compagnie Royale Asturienne des Mines SA and Rheinzink GmbH v. Commission [1984] ECR 1679, [1985] 1 CMLR 688

19

In cazul PVC II50, Comisia Europeana a stabilit: “ In cazul in care un producator a fost reorganizat sau lichidat, sarcina principala este aceea: (i) de a identifica agentul economic care a savarsit incalcarea; (ii) de a determina daca acel agent economic, in forma sa esentiala, exista inca sau daca a fost lichidat. Este deci irelevant daca un agent economic si-a vandut activitatea sa de PVC unui alt agent economic: cumparatorul nu devine prin aceasta responsabil pentru participarea vanzatorului la cartel. Daca agentul economic care a savarsit incalcarea continua sa existe, acesta ramane responsabil, chiar daca a efectuat transferul activitatii referitoare la cartel. Pe de alta parte, atunci cand agentul economic responsabil de incalcare a fost el insusi absorbit de catre un alt producator, responsabilitatea sa il urmeaza la noua entitate creata sau care l-a absorbit prin fuziune. Nu este necesar sa se demonstreze ca insusi achizitorul a realizat sau a aprobat comportamentul ilegal. Factorul determinant este acela daca exista o continuitate economica si functionala dintre agentul economic care a savarsit incalcarea si agentul economic care l-a absorbit pe acesta”. 31. In cazul de fata, agentul economic care a savarsit incalcarea, HI-FI, a fost absorbit de catre TVS Holding, deci responsabilitatea sa pentru incalcarea legii l-a urmat la societatea absorbanta, TVS Holding. Nu este necesar sa se demonstreze ca TVS Holding a realizat sau a aprobat intelegerea anticoncurentiala, desi, la data incheierii acesteia, TVS Holding detinea controlul asupra HI-FI (detinea 60,60% din capitalul social al HI-FI), cele doua societati facand parte din acelasi grup. Ulterior, TVS Holding a fost dizolvata, dupa ce, in prealabil, vanduse activele obiect al intelegerii (retelele de CATV din Timisoara) societatii RDS, de asemenea membra a aceluiasi grup. Dupa cum s-a aratat, chiar daca TVS Holding vanduse activele referitoare la intelegerea anticoncurentiala, TVS Holding continua sa ramana responsabila pentru incalcarea legii (savarsita de catre HI-FI). Dar, ulterior, TVS Holding a fost ea insasi lichidata, patrimoniul acesteia fiind transmis cu titlu universal catre asociatul sau unic, RCS&RDS. Conform deciziei Adunarii Generale a Asociatilor TVS Holding, activitatea acestei societati a fost continuata de catre RCS&RDS, contractele cu furnizorii si clientii societatii TVS Holding continuand sa fie in vigoare, iar RCS&RDS asumandu-si toate obligatiile si avand toate drepturile rezultate din acestea ca urmare a dobandirii universale a patrimoniului social al TVS Holding. De asemenea, personalul societatii TVS Holding a fost preluat de catre RCS&RDS, toate celelalte drepturi si obligatii asumate in mod legal de catre TVS Holding fiind opozabile RCS&RDS. Prin urmare, responsabilitatea TVS Holding pentru incalcarea legii s-a transmis la RCS&RDS. IX. Observatiile partilor implicate si pozitia Consiliului Concurentei 32. Observatii referitoare la definirea pietei relevante Atat in cazul investigatiei din Timisoara, cat si in cazul investigatiei desfasurate in Bucuresti, partile implicate au formulat aceleasi observatii referitoare la modul de

50 PVC cartel (II) [1994] OJ L239/14, par.41

20

definire a pietei relevante. Acestea sunt prezentate la pct. 116 – 127 din Partea a II –a a prezentei Decizii. 33. Pozitia Consiliului Concurentei Pozitia Consiliului Concurentei referitoare la acest aspect este exprimata la pct. III si pct. 116 - 127 din Partea a II –a a prezentei Decizii. 34. Observatii referitoare la decizia de retragere a UPC si HI-FI din zonele in care se concurau. Aceasta decizie nu s-a luat in urma unei intelegeri, ci a fost o decizie independenta, luata de catre fiecare dintre operatorii implicati, datorata faptului ca inregistrau pierderi in zonele respective si detineau o rata de penetrare mica - [...]% in cazul RCS si, respectiv, de aproximativ [...]%, in cazul UPC. UPC mentioneaza ca politica sa de afaceri in Timisoara a fost aceea de dezvoltare extensiva, urmata de o dezvoltare intensiva: dupa ce a acoperit aproape integral suprafata Timisoarei, strategia de afaceri a dictat trecerea la o dezvoltare intensiva, ce presupunea concentrarea serviciului pe o zona mai restransa decat cea abordata initial, in care urma sa se investeasca in modernizarea retelelor. 35. Pozitia Consiliului Concurentei In urma investigatiei s-a constatat ca UPC si HI-FI, in anul 2001, au realizat in acelasi timp urmatoarele: - au procedat la analiza economica si financiara a activitatii pe zonele in care isi desfasurau activitatea; - au stabilit care zone nu mai prezinta interes pentru modernizarea retelelor din Timisoara; - au intocmit liste cu abonatii din zonele din care intentionau sa se retraga, in vederea preluarii ulterioare a abonatilor, una de la cealalta; - au anuntat abonatii proprii ca se retrag din respectivele zone; - au preluat efectiv, unul de la altul, abonatii din zonele din care s-au retras. Aceste aspecte coroborate cu probele prezentate in Raportul de investigatie, respectiv: - Contractul de vanzare-cumparare retele CATV, referitor la zonele din care intentiona sa se retraga SC Hi-Fi Quadral - declaratiile reprezentantilor partilor implicate referitoare la practica analizata; - hartile transmise de catre reprezentantii UPC si HI-FI; - declaratiile abonatilor celor doi agenti economici, demonstreaza ca intre UPC si HI-FI s-a realizat o intelegere de impartire a pietei serviciilor CATV din municipiul Timisoara. Politica de dezvoltare extensiva si intensiva a unei activitati este la latitudinea conducerii oricarei societati comerciale. Ceea ce legea concurentei interzice este insa incheierea unei intelegeri de impartire a pietelor intre agentii economici, prin care acestia elimina concurenta care se manifesta pe piata. 36. Observatii referitoare la Contractul de vanzare – cumparare retele CATV, incheiat la data de 31 august 2001 UPC mentioneaza ca, a avut un interes initial de a prelua activele pe care HI-FI intentiona sa le vanda. Cu toate acestea, contractul, desi semnat, nu a fost implementat in fapt, datorita neindeplinirii de catre parti a conditiilor suspensive din contract. Nu a

21

existat o vanzare de active, ambii operatori abandonandu-si retelele din zonele din care s-au retras. UPC a pastrat active retelele CATV in zonele din care s-a retras, intentionand sa isi asigure o eventuala revenire in acele zone, daca o astfel de decizie ar fi fost viabila din punct de vedere economic. UPC considera ca acest contract nu reprezinta in sine o dovada a incheierii unei intelegeri anticoncurentiale si reprezinta singura proba prezentata in Raport a incheierii unei intelegeri anticoncurentiale. Acesta nu a fost calificat corect, fiind doar un antecontract sau un proiect de contract, care nu a produs niciodata efecte. Informatiile si declaratiile luate partilor investigate prezinta neconcordante; in speta nu a avut loc un transfer de abonati, ci o trecere a acestora de la un operator la celalalt prin incheierea de noi contracte de furnizare servicii CATV. Nu a existat o vanzare de active. UPC considera ca investigatia nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind incalcarea legii, care sa justifice impunerea de masuri sau sanctiuni de catre Consiliul Concurentei, motiv pentru care, in temeiul art. 42 din lege, solicita inchiderea investigatiei. RCS mentioneaza ca respectivul contract nu reprezinta in realitate decat o conventie, care nu a intrat in vigoare si nu si-a putut produce efecte datorita neindeplinirii conditiilor suspensive agreate de catre parti. Potrivit doctrinei si practicii din domeniul civil si comercial, in cazul neindeplinirii conditiei suspensive, contractul se considera ca nu ar fi fost incheiat si deci nu poate constitui nici macar o proba circumstantiala a unei eventuale intentii de realizare a unei intelegeri care sa incalce prevederile Legii Concurentei in vigoare la acea data. 37. Pozitia Consiliului Concurentei Raportul nu afirma ca vanzarea de active a avut loc, ci ca, urmare a intelegerii intervenite intre UPC si HI-FI prin intermediul contractului in cauza, ambele parti semnatare ale contractului au decis sa se retraga din zonele in care se concurau. Prin intermediul contractului in cauza, ambele parti si-au analizat retelele din zonele in care acestea se suprapuneau si in care unul dintre operatori avea o rata mai mare de penetrare decat celalalt. Chiar daca, ulterior semnarii contractului, retelele aflate in zonele din care operatorii au decis sa se retraga nu au mai fost vandute, respectiv cumparate de catre cele doua parti, rezultatul final a fost acelasi: UPC si HI-FI s-au retras din zonele in care se suprapuneau si in care se concurau. In urma acestor retrageri, municipiul Timisoara a fost impartit in zone caracterizate de existenta unui singur operator de servicii CATV si in care abonatii nu au decat o singura posibilitate, aceea de a incheia contracte cu singurul operator ramas. Referitor la posibilitatea de revenire in zonele din care s-a retras, insasi UPC afirma in Observatii ca, in acele zone, probabilitatea de a atrage noi abonati, intr-un numar suficient pentru a atinge parametrii optimi de functionare a unei retele era practic nula, intrucat concurentul sau avea un grad de penetrare net superior. UPC afirma ca functionarea sa in aceste zone era mai costisitoare cu 13,8% decat in zonele in care gradul sau de penetrare era de [...]%. Explicatia consta in faptul ca, intr-o zona in care numarul de abonati este mic, costul unitar determinat de componentele fixe este cu atat mai mare cu cat numarul de abonati este mai mic. Legat de acest subiect, RCS afirma in Observatii ca, datorita faptului ca UPC a investit masiv in zonele din care s-a retras RCS, zone in care UPC avea un grad de penetrare net superior RCS, reluarea furnizarii serviciului CATV de catre HI-FI era practic imposibila.

22

Contractul nu reprezinta singura proba a intelegerii de partajare a pietei, ci una dintre probele existente in cauza, alaturi de urmatoarele:

- declaratiile reprezentantilor partilor implicate privind aplicarea partiala a acestuia prin retragerea din anumite zone;

- hartile privind localizarea retelelor de cablu ale UPC si HI-FI anterior si ulterior semnarii contractului, transmise de catre partile implicate, care corespund unei impartiri de piata; aceasta localizare se mentine si in prezent;

- mentionarea de catre cei doi operatori a zonelor din care acestia s-au retras ca urmare a semnarii contractului;

- modalitatea in care abonatii au migrat de la un operator la celalalt; desi nu a avut loc un transfer sau un schimb de abonati, din declaratiile partilor rezulta ca abonatii HI-FI au fost instiintati de aceasta despre potentiala vanzare a retelei respective catre UPC si, in lipsa de alternativa, acestia au fost de acord sa semneze noi contracte cu UPC. Mai mult, conform declaratiilor TVS, in cazurile in care abonatii aveau platit serviciul in avans la HI-FI, operator care decisese sa se retraga din zonele respective, UPC a recunoscut ca valabila plata efectuata, desi fusese facuta catre HI-FI.

Deci, Consiliul Concurentei nu isi intemeiaza acuzatia de impartire a pietei dintre HI-FI si UPC doar pe contractul de vanzare – cumparare, ci si pe alte probe, printre care se numara declaratii provenind atat de la HI-FI, cat si de la UPC, precum si hartile retelelor de cablu ale celor doi operatori inainte si ulterior intelegerii, transmise chiar de catre acestia, din care rezulta in mod clar intelegerea de partajare a pietei serviciilor CATV din Timisoara. 38. Observatii referitoare la efectele intelegerii Nu a existat un schimb de abonati intre UPC si HI-FI. Contractele incheiate cu abonatii din zonele din care UPC a decis sa se retraga au fost reziliate pentru ca aceasta posibilitate era prevazuta in contract, abonatii agreand clauza de reziliere prin semnarea contractului. Trecerea unui abonat de la un operator la celalalt s-a realizat in mod natural, si nu in urma unei intelegeri. Abonatii au incheiat de buna voie contracte cu operatorul ramas, in urma rezilierii contractelor incheiate cu operatorul care s-a retras din zonele respective. 39. Pozitia Consiliului Concurentei Faptul ca intre UPC si HI-FI a avut loc un schimb de abonati a fost mentionat de catre TVS Holding. In urma intelegerii anticoncurentiale, teritoriul municipiului Timisoara a fost impartit in zone in care furnizeaza servicii CATV un singur operator. In aceste zone, cu un singur operator, abonatii nu au avut alta posibilitate decat aceea de a accepta sa se aboneze la singurul operator ramas in zona respectiva, daca doreau sa beneficieze in continuare de servicii CATV. Alternativa abonatilor era aceea de a renunta la serviciile CATV si de a fi, deci, debransati. Prin urmare, intelegerea intervenita intre UPC si HI-FI a avut ca obiect si ca efect eliminarea concurentei dintre cei doi operatori si a posibilitatii de a alege a consumatorilor. 40. Observatii referitoare la cazul FX Communications, solutionat prin Deciziile Consiliului Concurentei nr. 59/12.02.2004 si nr. 60/12.02.2004

23

UPC considera ca speta analizata in raportul de investigatie este similara tranzactiei intervenite intre ASTRAL, RCS si FX Communications, in anul 2004. Situatia din cazul FX Communication ar fi putut fi privita si din perspectiva unei posibile intelegeri de partajare a pietei serviciilor CATV; astfel, doi concurenti au decis achizitionarea si impartirea unui al treilea, in functie de interesele lor teritoriale. Ca urmare, cel putin la nivelul orasului Bucuresti, a operat o impartire teritoriala de facto intre Astral si RCS, in functie de localizarea activelor societatilor pe care fiecare dintre acestia le preluau sub control unic. Aceasta posibila alocare teritoriala intre doi concurenti nu a fost considerata de catre Consiliul Concurentei drept o incalcare a legii, prin urmare nici in cazul de fata, similar acelui caz, semnarea contractului si/sau efectele acestui nu reprezinta o intelegere anticoncurentiala. 41. Pozitia Consiliului Concurentei In cazul invocat este vorba despre doua decizii de neinterventie adoptate de catre Consiliul Concurentei in anul 2004: Deciziile nr. 59 si, respectiv, nr.60/12.02.2004. Cazul invocat nu este similar cu cel care face obiectul prezentei Decizii. Astfel, RCS si ASTRAL au notificat Consiliului Concurentei doua operatiuni de achizitionare de parti din patrimoniul social al societatilor FX Communications si FX Internet. Modalitatea de dobandire a controlului se realiza in doua etape:

- incheierea unui contract de vanzare-cumparare a totalitatii partilor sociale ale celor doua societati;

- ulterior achizitionarii tuturor partilor sociale ale FX Communications si FX Internet, aceste doua societati erau divizate, iar patrimoniile impartite conform procentului de capital social detinut de ASTRAL si, respectiv, RCS.

Deci, in acel caz, doi agenti economici au achizitionat impreuna un alt agent economic, cu scopul unic de a imparti patrimoniul dobandit imediat dupa incheierea tranzactiei, pe baza unui plan preexistent. In acest caz, conform prevederilor incidente in materia concentrarilor economice, tranzactia se constituie din mai multe operatiuni de dobandire de control unic de catre fiecare achizitor asupra unei parti din agentul economic achizitionat, pe care o va controla efectiv dupa impartire. Partile implicate sunt fiecare achizitor si partea pe care o va dobandi dupa impartire. Intrucat operatiunile in cauza au fost notificate Consiliului Concurentei ca fiind concentrari economice si acestea nu indeplineau conditia legala de a depasi pragul de minimis referitor la nivelul cifrei de afaceri, Consiliul Concurentei a emis doua decizii de neinterventie, prin care a constatat ca operatiunile notificate nu cad sub incidenta legii. Deci, cazul invocat nu este similar cu cel care face obiectul prezentei Decizii, in care pe piata exista doar doi agenti economici, ale caror retele se suprapun si care se concureaza, acestia luand decizia de a se retrage din zonele concurentiale, prin intermediul unui contract de vanzare cumparare retele de cablu. In cazul invocat s-au notificat Consiliului Concurentei operatiunile prin care care doi agenti economici au decis sa achizitioneze active apartinand unui al treilea agent economic, acesta din urma incetandu-si existenta ca persoana juridica. Mai mult, operatiunile notificate nu indeplineau conditiile referitoare la nivelul cifrei de afaceri cerut de dispozitiile legale pentru ca o operatiune de concentrare sa fie notificata Consiliului Concurentei. Din acest motiv, Consiliul Concurentei nu a analizat pe fond operatiunile in cauza, ci s-a limitat la a constata ca acestea nu cad sub incidenta legii. 42. Observatii referitoare la procedura de declansare a investigatiei

24

UPC considera ca Oficiul Concurentei a decis declansarea investigatiei pe baza unor sesizari lipsite de suficient temei de fapt si de drept, fapt ce are drept consecinta nelegalitatea declansarii investigatiei. Conform dispozitiilor Legii concurentei nr. 21/1996 (art. 40 alin.2), plangerile adresate Consiliului Concurentei sunt, in principiu, admise daca acestea prezinta suficient temei de fapt si de drept. 43. Pozitia Consiliului Concurentei Legiuitorul nu a definit ce inseamna “suficient temei de drept si de fapt”, lasand la aprecierea Consiliului Concurentei sa-si mobilizeze sau nu resursele asupra faptelor supuse atentiei sale. Singura autoritate in masura sa aprecieze daca o plangere prezinta suficient temei de fapt si de drept pentru a justifica declansarea unei investigatii este autoritatea de concurenta. In cazul de fata, conform procedurii, s-a intocmit o nota, in care s-au analizat aspectele invederate de catre reclamanti si, pe baza acestora si a informatiilor obtinute de la UPC si HI-FI, s-a propus declansarea investigatiei. De altfel, aceasta nota este mentionata si in preambulul Ordinului de declansare a investigatiei51. Notele astfel intocmite reprezinta documente interne ale Consiliului Concurentei, la care partile implicate in investigatie nu au acces, conform Instructiunilor Consiliului Concurentei privind regulile de acces la dosarul Consiliului Concurentei in cazurile referitoare la art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 si in cazurile de concentrari economice52. Motivatia este aceea ca notele astfel intocmite nu au caracter incriminatoriu sau dezincriminatoriu, deci nu constituie parte a probelor pe care Consiliul Concurentei se bazeaza in evaluarea unui caz. 44. Observatii referitoare la prescrierea dreptului Consiliului Concurentei de a aplica sanctiuni UPC considera, in cadrul Observatiilor depuse, ca termenul pentru prescrierea aplicarii amenzii este cel de 6 luni de la data savarsirii faptei, potrivit dispozitiilor art. 13 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. Fapta nu are caracter continuu; chiar daca partile implicate ar fi agreat o intelegere de impartire a pietei, aceasta s-ar fi consumat in acel moment, prezumabila contraventie fiind simpla, nu continua. Prin urmare, termenul de 6 luni curge de la data semnarii contractului, 31 august 2001 sau, in cel mai rau caz, de la 31 decembrie 2001, data limita la care vanzarea din contract ar fi trebuit finalizata. RCS considera ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile Decretului nr.167/1958; cursul prescriptiei nu s-a intrerupt sau suspendat, nefiind incidente in speta cauzele de intrerupere sau suspendare prevazute la momentul actual in Legea nr. 21/1996, republicata. Prin urmare, dreptul Consiliului Concurentei de a aplica vreo sanctiune societatii Hi-Fi Quadral s-a prescris. 45. Pozitia Consiliului Concurentei Avand in vedere ca in legislatia existenta in materia concurentei pana la aparitia OUG nr.121/2003 nu au fost prevazute termene de prescriptie pentru aplicarea sanctiunilor si ca, potrivit dispozitiilor art. 61 (actualul art. 56) din Legea concurentei nr.21/1996, dispozitiile OG nr. 2/2001 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor nu erau aplicabile contraventiilor prevazute la art. 56 (actualul art. 51) lit.a) din Legea

51 nr. 13/21.01.2002 52 Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 371/28.04.2006

25

concurentei, termenul de prescriptie incident fata de aceste contraventii era cel de 3 ani, prevazut de dreptul comun in materie de prescriptie extinctiva, si anume, Decretul nr. 167/1958.

In jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a retinut, in mod constant, atat faptul ca termenul de 6 luni, prevazut de OG nr. 2/2001, nu este incident acelor contraventii prevazute de art. 56 (actualul art. 51), cat si ca termenul aplicabil acestor contraventii este cel de 3 ani531.

Prescriptia este institutia care sanctioneaza pasivitatea celui impotriva caruia curge termenul de prescriptie, iar orice actiune prin care se dovedeste o atitudine activa, menita a conduce la realizarea dreptului in legatura cu care curge prescriptia, are ca efect intreruperea termenului de prescriptie.

Declansarea investigatiei si informarea partilor vizate despre aceasta masura, solicitarile de informatii transmise pe tot parcursul investigatiei agentilor economici implicati, intocmirea si comunicarea raportului de investigatie acestora reprezinta actiuni ale Consiliului Concurentei care se constituie in tot atatea cauze de intrerupere a termenului de prescriptie.

In concluzie, termenul de prescriptie al dreptului Consiliului Concurentei de a aplica sanctiuni pentru incalcarea, de catre UPC si Hi-Fi, a dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1996, republicata, a fost intrerupt prin actiunile intreprinse de catre autoritatea de concurenta in cadrul investigatiei. 46. Observatii referitoare la efectuarea de inspectii inopinate UPC mentioneaza ca, in cadrul investigatiei declansate, Consiliul Concurentei nu a efectuat inspectii inopinate. 47. Pozitia Consiliului Concurentei Legea concurentei nr. 21/1996 reglementeaza posibilitatea, si nu obligatia Consiliului Concurentei de a efectua inspectii inopinate. In functie de particularitatile fiecarui caz, singurul in masura sa decida daca recurge sau nu la efectuarea de inspectii inopinate este Consiliul Concurentei. 48. Observatii referitoare la documentele transmise Consiliului Concurentei RCS considera ca anumite documente ale HI-FI, TVS sau RCS nu au fost transmise Consiliului Concurentei de catre reprezentantii legali ai acestor societati, ci de anumiti angajati ai acestora, care nu aveau calitatea de a reprezenta legal aceste societati.

53 In Decizia nr. 3543/20.11.2002, Curtea Suprema de Justitie arata ca Legea nr. 32/1968 nu se aplica contraventiei prevazute de art. 56 lit.a) (art. 51 lit.a), dupa republicarea legii) din Legea nr.21/1996. In Decizia nr. 403/03.02.2004, Inalta Curte de Casatie si Justitie precizeaza ca in speta respectiva, fiind vorba de contraventia prevazuta la art.56 lit.a), nu a operat prescriptia prevazuta de art.13 din OG nr.2/2001, inaplicabil spetei. In Decizia nr. 1831/11.05.2004, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca, din interpretarea art.61 din Legea nr.21/1996, contraventiile prevazute la art.55 lit.a si art.56 lit.a-c au fost scoase din sfera de aplicare a regulilor generale aplicabile contraventiilor si ca atare, acestora nu le sunt incidente dispozitile art.13 din OG nr.2/2001. Mai mult, instanta arata, in mod expres, ca termenul general de prescriptie incident este cel general, de 3 ani, prevazut de Decretul nr.167/1958.

26

49. Pozitia Consiliului Concurentei Documentele la care face referire RCS au fost semnate de catre dl. director [...], acesta fiind reprezentantul societatii TVS Holding in municipiul Timisoara., Societatea TVS Holding a comunicat54 Consiliului Concurentei ca dl. [...]este reprezentantul societatii in municipiul Timisoara. TVS Holding era asociatul majoritar al HI-FI. La data de 31.12.2001, HI-FI a fost absorbita de catre TVS Holding, incetand sa mai existe ca persoana juridica distincta; prin urmare, corespondenta Consiliului Concurentei, referitoare la comportamentul HI-FI in Timisoara, a fost purtata cu societatea TVS Holding. 50. Observatii referitoare la aplicabilitatea art. 5 alin. (2) din lege RCS&RDS mentioneaza ca, atat in anul 2001, cat si in perioada urmatoare, investitiile realizate de catre grupul RCS&RDS in municipiul Timisoara au creat importante facilitati, care au compensat in mod evident efectele deciziei societatii HI-FI de a se retrage din zonele unde furnizarea serviciului de televiziune prin cablu devenise ineficienta din punct de vedere economic, astfel incat conditiile prevazute de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 21/1996, republicata sunt indeplinite, chiar daca, in opinia RCS&RDS, actiunile societatii HI-FI nu se incadreaza in dispozitiile art.5 alin.(1) al legii concurentei. 51. Pozitia Consiliului Concurentei Fiind in prezenta unei intelegeri de tip cartel, aceasta nu poate beneficia de exceptare de la prevederile art. 5 alin.(1) din lege, chiar daca partile ar fi solicitat. 52. Observatii referitoare la faptul ca principiul raspunderii personale se aplica si in dreptul contraventional. RCS&RSD sustine ca acest principiu are efect si asupra sanctiunilor, care nu pot fi aplicate decat persoanei care a comis contraventia. Odata cu incetarea existentei subiectului activ al contraventiei inceteaza si raspunderea. Or, atat societatea Hi-Fi Quadral, cat si societatea TVS Holding nu mai au personalitate juridica si, implicit, nici capacitate de folosinta si, cu atat mai putin, capacitate de exercitiu, fiind radiate din registrul comertului; prin urmare, nu poate fi angajata raspunderea societatii RCS&RDS pentru eventualele incalcari ale Legii concurentei care se presupune ca ar fi fost comise de catre societatea Hi-Fi Quadral. Atat in cazul persoanelor fizice, cat si in cazul persoanelor juridice, nu pot fi aplicate sanctiuni contraventionale succesorului pentru fapte ale autorului lor, raspunderea contraventionala neputand fi transmisa pe cale succesorala sau prin reorganizarea persoanei juridice. 53. Pozitia Consiliului Concurentei Pozitia Consiliului Concurentei cu privire la aceasta sustinere este prezentata la pct. 25 – 31 din prezenta Decizie. X. Actiunile Consiliului Local Timisoara 54. la data de 15.04.1997, la propunerea S.C. ANALOG S.A. Timisoara55, Consiliul Local Timisoara (denumit in continuare CL Timisoara) a adoptat Hotararea 54 Prin adresa inregistrata la Inspectoratul de Concurenta Timis sub nr. 197/08.06.2004 55 adresa Analog nr.553/17.02.1997, inregistrata la Primaria Timisoara sub nr. SC 097001858/18.02.1997

27

nr.68/15.04.1997, prin care „se aproba delimitarea pe zone a activitatii de televiziune prin cablu a societatilor de profil din Municipiul Timisoara”, in cadrul zonelor fiind precizati si operatorii de servicii CATV. Teritoriul municipiului Timisoara a fost impartit, astfel, in patru zone (A, B, C si D), corespunzator amplasarii celor 4 operatori de servicii CATV din localitate la acea data. 55. Aceasta hotarare a fost contestata in instanta atat de catre Prefectura Timis, cat si de catre HI-FI. De asemenea, HI-FI s-a adresat Consiliului Concurentei. Consiliul Concurentei56 a solicitat Guvernului Romaniei - Departamentul pentru Administratie Publica Locala sa intervina pentru restabilirea mediului concurential pe aceasta piata, intrucat H.C.L. Timisoara nr. 68/1997, prin delimitarea pe zone a activitatii de televiziune prin cablu, influenteaza concurenta dintre firmele de televiziune prin cablu din municipiul Timisoara. Prin Decizie Civila57, Curtea de Apel Timisoara a anulat H.C.L. nr. 68/15.04.1997. 56. La data de 14.04.1998, CL Timisoara a emis o alta Hotarare, HCL nr.80/1998, prin care a aprobat Regulamentul privind retelele magistrale de televiziune prin cablu. Conform acestui Regulament, extinderea retelelor magistrale de televiziune prin cablu urma sa se faca astfel: - in zonele A si B, prevazute in anexele la HCL nr. 68/1997 pentru HI-FI si SC ERMIS SRL, extinderea putea sa se realizeze doar prin conducte subterane; - in zonele C si D, in care functionau S.C. ANALOG SA si SC MEMORY INTERNATIONAL SRL (aceasta din urma fiind in situatia de a-si inceta activitatea), extinderea putea sa se faca atat prin conducte aeriene, cat si subterane. Prin aceasta Hotarare, Consiliul Local Timisoara a ingreunat posibilitatea de dezvoltare a retelelor HI-FI si SC ERMIS SRL, creand, totodata, posibilitatea SC ANALOG SA de a-si dezvolta reteaua de televiziune prin cablu in cea mai mare parte a orasului, in zona care ii fusese repartizata de Primarie58. H.C.L. nr. 80/14.04.1998 ingradeste posibilitatile de extindere a activitatii in zonele atribuite HI-FI si SC ERMIS TV, dandu-le acestor operatori posibilitatea de a-si extinde retelele magistrale doar subteran. 57. HI-FI s-a adresat din nou Consiliului Concurentei si Prefecturii Timis, precum si Inspectoratului de Concurenta Timis, sesizand aceasta noua actiune a Primariei Timisoara, care le ingradea activitatea si care afecta libera concurenta pe piata serviciului de retransmisie a programelor TV prin cablu in municipiul Timisoara. Consiliul Concurentei59 a comunicat HI-FI si Prefecturii Timis ca: „Regulamentul de extindere a retelelor magistrale de televiziune prin cablu ar putea afecta concurenta intre firmele care activeaza in acest domeniu in municipiul Timisoara, modul diferentiat in care se pot executa extinderile retelelor de televiziune prin cablu (in zonele A si B numai prin conducte subterane iar in zonele C si D prin conducte subterane si aeriene) putand constitui o bariera la intrarea pe aceasta piata. [...] masura poate fi justificata, daca Consiliul Local Timisoara are in vedere un program, pe termen scurt sau mediu, de trecere esalonata la retelele subterane de televiziune

56 prin adresa nr.CC 658-9373/18.11.1997 57 nr.20/R/26.02.1998 58 Prin HCL nr. 68/1997 59 prin adresele nr.50/14.04.1998 si nr. 366/24.04.1998 (ANEXA nr. 29 la Raport)

28

prin cablu, in perspectiva renuntarii la retelele aeriene (atat in zonele centrale ale orasului cat si in zonele periferice). [...] in momentul extinderii retelelor de televiziune prin cablu - fie ele subterane sau aeriene si indiferent de zona in care are loc extinderea - trebuie sa fie asigurata concurenta intre firmele ce activeaza in acest domeniu atunci cand se solicita eliberarea unor eventuale avize sau autorizatii.” Consiliul Concurentei isi exprima disponibilitatea de a avea in permanenta atentie evolutia situatiei pe piata serviciilor de retransmisie prin cablu a programelor TV in municipiul Timisoara. 58. La data de 22.04.2003, CL Timisoara a adoptat Hotararea nr. 82 privind amplasarea retelelor de transmisii de date si transmisii de voce si modificarea Hotararii Consiliului Local nr. 157/200260, prin care s-a remediat situatia creata prin intermediul HCL nr. 80/1998. Conform informatiilor transmise de catre Primaria municipiului Timisoara61, activitatea de autorizare pentru retele magistrale de televiziune prin cablu se deruleaza, in prezent, in baza prevederilor acestei Hotarari62. Prin aceasta hotarare s-a aprobat completarea Regulamentului Local de Urbanism, dupa cum urmeaza: „Amplasarea retelelor de transmisii de date si transmisii de voce (telefonie) este permisa astfel: 1. Pentru monumente si zone protejate – numai prin conducte subterane, prin subsoluri sau in slituri mascate pe fatade, fara a aduce prejudicii aspectului arhitectural al cladirilor. 2. In celalalte zone se permite si amplasarea aeriana. Amplasarea se va face dupa obtinerea avizelor, acordurilor si autorizatiilor necesare”. 59. Prevederile HCL nr. 82/2003 nu sunt de natura a incalca dispozitiile legii, masura neavand ca obiect sau ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei. XI. Concluzii 60. La data de 31 august 2001, intre UPC si HI-FI s-a incheiat un Contract de vanzare-cumparare retele CATV. Desi UPC sustine ca actul de vanzare – cumparare nu s-a incheiat sau ca vanzarea de active (retele CATV) nu a avut loc, acest contract reprezinta una dintre probele intelegerii intervenite intre UPC si HI-FI, in baza careia HI-FI a renuntat la prestarea serviciului CATV in zone in care se concura cu UPC; abonatii aferenti retelei HI-FI din acele zone au fost instiintati despre potentiala vanzare a retelelor respective catre UPC, fiind apoi racordati la reteaua UPC. Totodata, urmare a aceleiasi intelegeri, a rezultat ca si UPC, la randul sau, s-a retras din anumite zone in care se concura cu HI-FI, abonatii aferenti retelei UPC din acele zone fiind racordati la reteaua HI-FI.

60 ANEXA nr. 26 la Raport 61 Prin adresa Primariei Municipiului Timisoara, Directia Urbanism, Serviciul Planificare Spatiala, nr. SC 2006-862/05.05.2006 62 82/2003

29

61. In urma investigatiei s-a constatat ca, in anul 2001, UPC si HI-FI: - au procedat in acelasi timp la analiza economica si financiara a activitatii pe zonele din Timisoara in care isi desfasurau activitatea; - au stabilit in acelasi timp care zone nu mai prezinta interes pentru modernizarea propriilor retele din Timisoara; - au intocmit liste cu abonatii din zonele din care intentionau sa se retraga, in vederea preluarii ulterioare a abonatilor, una de la cealalta; - au anuntat abonatii proprii ca se retrag din respectivele zone; - au preluat efectiv, unul de la altul, abonatii din zonele din care s-au retras. Aceste aspecte, coroborate cu probele prezentate, constand in: - Contractul de vanzare-cumparare retele CATV, referitor la zonele din care intentiona sa se retraga HI-FI; - declaratiile reprezentantilor partilor implicate referitoare la practica analizata; - hartile transmise de catre reprezentantii UPC si HI-FI, cuprinzand localizarea retelelor acestora anterior si ulterior intelegerii; - declaratiile abonatilor celor doi agenti economici, demonstreaza ca intre UPC si HI-FI s-a realizat o intelegere de impartire a pietei serviciilor CATV din municipiul Timisoara. 62. Retragerea HI-FI si UPC din zonele in care se concurau nu s-a realizat printr-o decizie independenta a fiecaruia dintre cei doi agenti economici, ci in urma intelegerii intervenite intre acestia. 63. Prin aceasta intelegere s-a eliminat concurenta in zonele din municipiul Timisoara in care anterior cei doi operatori se concurau, iar abonatii au fost lipsiti de posibilitatea de a alege intre serviciile unuia dintre cei doi operatori, neavand, ulterior intelegerii, decat o singura posibilitate, aceea de a se abona la singurul operator care furniza servicii in zona respectiva. 64. Fiind o intelegere de partajare a pietei, intelegerea intervenita intre UPC si HI-FI intra sub incidenta art. 5 alin.(1) lit.c) din Legea concurentei, incalcand aceste prevederi legale. 65. Fiind o intelegere de partajare a pietei, intelegerea dintre UPC si HI-FI nu poate beneficia de o exceptare de la interdictia prevazuta de art. 5 alin.(1) din lege, in temeiul art.5 alin.(2) din lege. 66. Prevederile art.8 alin.(1) din lege nu sunt aplicabile in speta, fiind in prezenta unei intelegeri ce are ca obiect partajarea pietei. 67. Intelegerea de partajare a pietei a fost pusa in practica de UPC si HI-FI, avand ca efect eliminarea concurentei care se manifesta intre cei doi operatori anterior incheierii intelegerii. 68. Partile intelegerii anticoncurentiale sunt UPC si HI-FI. Pe parcursul derularii investigatiei, HI-FI a fuzionat prin absorbtie cu TVS Holding, patrimoniul acesteia fiind transmis cu titlu universal catre TVS Holding. TVS Holding a preluat obligatiile HI-FI si, deci, responsabilitatea pentru incalcarea legii. Ulterior, TVS Holding a fost dizolvata anticipat, fara lichidare, patrimoniul acesteia fiind transmis cu titlu universal catre

30

RCS&RDS. Prin aceasta transmisiune, RCS&RDS a preluat obligatiile TVS Holding, devenind, deci, responsabila pentru incalcarea legii de catre HI-FI. 69. Prin adoptarea HCL nr. 80/1998, Consiliul Local al municipiului Timisoara a intervenit pe piata serviciului de retransmisie a programelor TV prin cablu in municipiul Timisoara, creand o bariera la intrarea pe piata a unor potentiali operatori de servicii CATV. 70. La data de 22.04.2003, Consiliul Local al municipiului Timisoara a adoptat Hotararea nr. 82/2003 privind amplasarea retelelor de transmisii de date si transmisii de voce si modificarea Hotararii Consiliului Local nr. 157/2002. Prin intermediul acestei Hotarari, situatia creata pe piata prin intermediul HCL nr. 80/1998 a fost remediata. Prevederile HCL nr. 82/2003 nu sunt de natura a incalca dispozitiile legii, masura neavand ca obiect sau ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei. XII. Individualizarea sanctiunilor 71. Observatiile partilor implicate 71.1. In situatia in care Plenul Consiliului Concurentei ar aprecia ca este cazul sa aplice sanctiuni contraventionale, UPC solicita Consiliului Concurentei:

(i) la stabilirea amenzii sa ia in considerare cifra de afaceri realizata de UPC din prestarea serviciilor CATV doar in Timisoara; aceasta solicitare are la baza prevederile noilor Instructiuni adoptate de catre Comisia Europeana cu privire la stabilirea sanctiunilor in baza art. 23 (2) (a) din Regulamentul comunitar nr. 1/2003, intrate in vigoare in anul 2006;

(ii) in masura in care metodele de individualizare a amenzii prevazute in Instructiunile de individualizare a sanctiunilor pentru contraventiile prevazute de art. 51 din lege (fost art. 56), in vigoare la momentul savarsirii faptei (anul 2001), sunt mai favorabile, sa se aplice acestea. Solicitarea are la baza principiul constitutional al aplicarii legii contraventionale mai favorabile, abordare pe care Consiliul Concurentei a adoptat-o prin Decizia nr.224/19.12.2005, in cazul Wrigley.

(iii) luarea in considerare a urmatoarelor circumstante atenuante: - colaborarea efectiva a UPC in cadrul procedurii de investigatie; - incetarea/inexistenta incalcarii retinute in raport; - indoiala rezonabila asupra comportamentului abuziv; - contextul economic specific al activitatii de servicii CATV.

(iv) in stabilirea nivelului de baza, fapta trebuie calificata drept incalcare de gravitate mica, cu un impact limitat asupra pietei, care afecteaza o parte substantiala, dar relativ limitata a acesteia. Raportat la piata nationala, o intelegere la nivelul orasului Timisoara reprezinta o fapta de importanta minora, circumscrisa unei zone limitate a pietei nationale.

71.2. RCS&RDS sustine ca orice eventuala raspundere a societatii TVS Holding ar putea fi proportionala numai cu valoarea bunurilor HI-FI dobandite ca efect al reorganizarii, iar o eventuala raspundere a societatii RCS&RDS nu ar putea fi angajata

31

decat tot proportional cu bunurile HI-FI, preluate in urma reorganizarii societatii TVS Holding, care dobandise anterior patrimoniul social al HI-FI. In subsidiar, RCS&RDS sustine ca orice eventuala sanctiune ce ar putea fi aplicata nu trebuie raportata la cifra de afaceri realizata de RCS&RDS in anul 2005, ci exclusiv la cifra de afaceri realizata de HI-FI in anul 2000 sau, in subsidiar, de catre TVS Holding in anul 2005. 72. Conform dispozitiilor art.51 alin. (1) lit.a) din lege, incalcarea art.5 alin.(1) din lege se sanctioneaza cu amenda in suma de pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata de contravenient in anul anterior sanctionarii. 73. Ca principiu, aplicarea sanctiunilor se realizeaza proportional cu faptele anticoncurentiale comise, cu perioada de incalcare a legii si cu agentul economic care, in concret, a savarsit incalcarea. Sanctiunea se individualizeaza atat din punct de vedere obiectiv (gravitatea faptei), cat si din punct de vedere subiectiv (al autorului faptei). 74. Partile intelegerii anticoncurentiale sunt UPC si HI-FI. In ceea ce priveste societatea HI-FI, agentul economic care a savarsit incalcarea, acesta a fost absorbit de catre TVS Holding, deci responsabilitatea sa pentru incalcarea legii l-a urmat la societatea absorbanta, TVS Holding. Nu este necesar sa se demonstreze ca TVS Holding a realizat sau a aprobat intelegerea anticoncurentiala, desi, la data incheierii acesteia, TVS Holding detinea controlul asupra HI-FI (detinea 60,60% din capitalul social al HI-FI), cele doua societati facand parte din acelasi grup. Ulterior, TVS Holding a fost dizolvata, dupa ce, in prealabil, vanduse activele obiect al intelegerii (retelele de CATV din Timisoara) societatii RDS, de asemenea membra a aceluiasi grup. Dupa cum s-a aratat, chiar daca TVS Holding vanduse activele referitoare la intelegerea anticoncurentiala, TVS Holding continua sa ramana responsabila pentru incalcarea legii (savarsita de catre HI-FI). Dar, ulterior, TVS Holding a fost ea insasi lichidata, patrimoniul acesteia fiind transmis cu titlu universal catre asociatul sau unic, RCS&RDS. Conform deciziei Adunarii Generale a Asociatilor TVS Holding, activitatea acestei societati a fost continuata de catre RCS&RDS, contractele cu furnizorii si clientii societatii TVS Holding continuand sa fie in vigoare, iar RCS&RDS asumandu-si toate obligatiile si avand toate drepturile rezultate din acestea ca urmare a dobandirii universale a patrimoniului social al TVS Holding. De asemenea, personalul societatii TVS Holding a fost preluat de catre RCS&RDS, toate celelalte drepturi si obligatii asumate in mod legal de catre TVS Holding fiind opozabile RCS&RDS. Prin urmare, responsabilitatea TVS Holding pentru incalcarea legii s-a transmis la RCS&RDS. 75. Deci, RCS&RDS, in calitate de succesor economic si juridic al TVS Holding, a preluat responsabilitatea pentru incalcarea legii savarsita de HI-FI, transmisa de la acesta din urma la TVS Holding. Cu toate acestea, nu RCS&RDS a savarsit incalcarea legii, prin urmare sanctiunea nu se poate individualiza pe baza cifrei de afaceri realizate de catre RCS&RDS. Acesteia ii revine, in calitate de succesor al TVS Holding si al HI-FI, obligatia de a plati amenda care i s-ar fi aplicat societatii HI-FI, in calitate de agent economic autor al contraventiei. Avand in vedere ca:

32

(i) RCS&RDS nu este autor al incalcarii legii; (ii) conform prevederilor art. 51 din lege, agentul economic contravenient se

sanctioneaza cu amenda in suma de pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata de contravenient in anul anterior sanctionarii;

(iii) la momentul sanctionarii, HI-FI si TVS Holding sunt radiate de la Oficiul Registrului Comertului,

(iv) HI-FI a activat numai in localitatea Timisoara; sanctiunea care se va aplica RCS&RDS pentru incalcarea legii savarsita de catre HI-FI se va individualiza pe baza cifrei de afaceri realizata de catre RCS&RDS in Timisoara. 76. Nivelul de baza al amenzilor ce vor fi aplicate UPC si RCS&RDS se va determina in functie de gravitatea si durata faptelor si a consecintelor sale asupra concurentei, criterii prevazute la art. 52 din lege. Consiliul Concurentei nu a preluat noile Instructiuni ale Comisiei Europene cu privire la stabilirea sanctiunilor in baza art. 23 (2) (a) din Regulamentul comunitar nr. 1/2003. Prin urmare, individualizarea sanctiunilor se va realiza potrivit dispozitiilor art. 51 - 52 din lege si ale Instructiunilor emise de catre Consiliul Concurentei63. 77. In baza principiului constitutional al aplicarii legii contraventionale mai favorabile, in acest caz, se vor aplica metodele de individualizare a amenzii prevazute in Instructiunile de individualizare a sanctiunilor pentru contraventiile prevazute de art. 56 din lege (actualmente art. 51), in vigoare in prezent, intrucat acestea sunt mai favorabile. 78. Gravitatea faptei Avand in vedere ca intelegerea este una pe orizontala de tip cartel, fapta se incadreaza in categoria faptelor de gravitate mare. 79. Durata faptei Fapta se inscrie in categoria incalcarilor de scurta durata (mai mica de un an). 80. Consecintele asupra concurentei Fapta a avut ca efect eliminarea concurentei care se manifesta anterior intelegerii intre UPC si HI-FI si a posibilitatii de optiune a consumatorilor. Aceste efecte sunt ireversibile si se manifesta si in prezent. 81. La individualizarea sanctiunilor, nu s-au luat in considerare circumstante atenuante sau agravante. Partea a II-a Partea a II-a din prezenta Decizie are ca obiect doua investigatii declansate de catre Oficiul Concurentei inainte de desfiintarea sa, si anume: (i) investigatia avand ca obiect analiza existentei unor acte sau fapte interzise de art.5 alin.(1), 6, 13 si 16 din Legea concurentei nr. 21/1996, pe piata retelelor de cablu pentru distributia programelor TV din municipiul Bucuresti. Aceasta investigatie a fost

63 Normele privind individualizarea si dozarea sanctiunilor prevazute la art. 55 si 56 din Legea concurentei nr. 21/1996, nepublicate si Instructiunilor privind individualizarea sanctiunilor pentru contraventiile prevazute la art. 56 din Legea concurentei nr. 21/1996, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 439/17.05.2004

33

declansata in urma unor sesizari, prin Ordinul Sefului Oficiului Concurentei nr. 8/11.01.2002. (ii) investigatia avand ca obiect analiza existentei unor acte sau fapte interzise de art.5 alin.(1), 6, 13 si 16 din Legea concurentei nr. 21/1996 pe piata serviciului de utilizare a retelelor de cablu pentru distributia programelor TV din Craiova, Resita, Pitesti si Drobeta Turnu Severin. Aceasta investigatie a fost declansata in urma unor sesizari, prin Ordinul Sefului Oficiului Concurentei nr. 129/10.08.2001. Prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 99/27.04.2004, investigatiile aflate in curs, initiate prin ordin de catre Oficiul Concurentei inainte de desfiintarea sa prin OUG nr. 121/2003, au fost preluate de catre Consiliul Concurentei. Prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 109/10.05.2004, cele doua investigatii deschise de catre Oficiul Concurentei prin Ordinele nr. 129/10.08.2001 si, respectiv, nr.8/11.01.2002 au fost conexate. I. Sumar executiv 82. In cadrul acestor doua investigatii s-a analizat comportamentul pe piata al operatorilor de servicii CATV ce activau in localitatile Bucuresti, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Pitesti si Resita, respectiv: - SC ASTRAL TELECOM SA; - SC CABLEVISION OF ROMANIA SA; - SC RCS&RDS SA; - SC UPC ROMANIA SA; - SC TERRA SAT COMP SRL. 83. De asemenea, in cadrul acestor investigatii, s-a analizat posibila incalcare a art.9 din lege de catre Consiliul Local al Muncipiului Craiova, prin adoptarea unor hotarari prin care s-ar fi creat conditii discriminatorii pentru activitatea agentilor economici potentiali concurenti ai Terra Sat Comp. 84. In urma analizei efectuate, nu s-a retinut stabilirea unor conditii discriminatorii pentru activitatea agentilor economici si, deci, nu s-a retinut incalcarea art. 9 din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata (denumita in continuare lege) de catre Consiliul Local al municipiului Craiova. 85. Perioada analizata in cadrul acestor investigatii este ianuarie 2002 – aprilie 2006, avand in vedere ca data ultimei majorari de tarife efectuate de catre operatorii de servicii CATV investigati a fost luna aprilie 2006. In perioada ianuarie – aprilie 2006 nu s-a constat savarsirea unui abuz de pozitie dominanta. Tinand cont de faptul ca o definire a pietei in sectorul comunicatiilor electronice poate deveni desueta datorita dezvoltarilor tehnologice rapide din acest domeniu si de faptul ca, in perioada ianuarie – aprilie 2006, nu s-au descoperit dovezi privind savarsirea unui abuz de pozitie dominanta de catre operatorii de servicii CATV, definirea pietei relevante pentru aceasta perioada nu se justifica. Avand in vedere aceste aspecte, definirea pietei relevante in cazul de fata s-a efectuat doar pentru perioada ianuarie 2002 – decembrie 2005, in localitatile care au constituit obiectul celor doua investigatii, si anume: Bucuresti, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Pitesti si Resita.

34

86. Piata relevanta a produsului a fost definita, in perioada ianuarie 2002 – decembrie 2005, in localitatile mentionate, ca fiind piata serviciilor de retransmisie a programelor TV prin cablu, iar piata relevanta geografica ca fiind, dupa caz, alcatuita din: - zone acoperite de retelele de cablu ale unui singur operator si in care consumatorii nu au posibilitatea de optiune; - zone acoperite de retelele de cablu ale mai multor operatori si in care consumatorii au posibilitatea de optiune. 87. In urma analizei efectuate in cadrul investigatiei nu s-au descoperit elemente privind incalcarea art. 5 alin.(1), art. 1264 sau art. 1565 din lege de catre societatile comerciale mentionate, care sa justifice impunerea de sanctiuni. 88. Fiecare dintre operatorii de servicii CATV ce activeaza in Bucuresti a fost identificat, in anumite zone din Bucuresti, ca fiind singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol. 89. Principiul de baza al unei economii de piata si al legislatiei de protectie a concurentei este acela ca preturile si tarifele se determina in mod liber prin concurenta, pe baza cererii si a ofertei. Dar, in cazul de fata, in zonele in care operatorii de servicii CATV detin de facto o pozitie de monopol, nu exista concurenta in ceea ce priveste stabilirea tarifelor, iar abonatii nu au alternativa: accepta tarifele furnizorilor de servicii CATV sau renunta la serviciile CATV. 90. In cadrul investigatiei s-a constatat ca SC ASTRAL TELECOM SA, in perioada 2002 – 2005 si, respectiv, SC CABLEVISION OF ROMANIA SA, in anul 2005 au abuzat de pozitia dominanta in localitatea Bucuresti. 91. Astfel, in conditiile in care in contractele incheiate de catre societatea CABLEVISION OF ROMANIA cu abonatii se prevedea ca tarifele se pot majora in situatia cresterii costurilor, din analiza structurii tarifelor s-a constat ca, in anumite luni din anul 2005, acest operator a impus abonatilor tarife majorate pe fondul scaderii costurilor. Totodata, in luna decembrie 2005, s-a identificat inglobarea cheltuielilor cu drepturile de autor si la categoria „alte cheltuieli”, in conditiile in care acestea deja figurau la categoria „cheltuieli cu plata drepturilor de autor”, fapt ce a condus la majorarea nejustificata a costurilor unitare. 92. In ceea ce priveste ASTRAL TELECOM, contractele incheiate cu abonatii in perioada 2002 – aprilie 2004 nu prevedeau criterii referitoare la majorarea tarifelor. In aceasta perioada, s-au constatat majorari ale tarifelor efectuate de catre ASTRAL TELECOM in conditiile scaderii costurilor. Majorarea tarifului nu era motivata de catre operator, intrucat acesta nu isi asumase prin contract decat obligatia de a notifica intentia de majorare, nu si motivele care ar justifica majorarea. Cu toate ca, incepand cu luna mai 2004, ASTRAL TELECOM a prevazut in contracte criterii in functie de care putea majora tarifele, si anume cresteri ale costurilor unitare, s-a constatat ca si in perioada mai 2004 – 2005, ASTRAL TELECOM a manifestat acelasi comportament

64 fost art.13 65 fost art.16

35

discretionar, nerespectand criteriile stabilite si majorand tarifele inclusiv in lunile in care costurile unitare inregistrau scaderi. 93. Abuzul de pozitie dominanta savarsit de catre cei doi agenti economici a avut ca efect prejudicierea consumatorilor, nevoiti sa accepte tarifele impuse de catre operatorii de servicii CATV, intrucat acestia nu dispuneau de o alta alternativa decat aceea de a renunta la serviciile CATV. 94. Din analiza efectuata in municipiul Bucuresti, nu s-au descoperit dovezi privind savarsirea unui abuz de pozitie dominanta de catre UPC ROMANIA si RCS&RDS, prin impunerea de tarife majorate in mod nejustificat de cresterea costurilor unitare, astfel cum era prevazut in contractele incheiate cu abonatii. 95. Din analiza efectuata in municipiile Craiova, Drobeta Turnu Severin, Pitesti si Resita, nu s-a constatat savarsirea unui abuz de pozitie dominanta de catre RCS&RDS66 prin impunerea de tarife majorate in mod nejustificat de cresteri ale costurilor unitare, astfel cum era prevazut in contractele incheiate cu abonatii. 96. Totodata, din analiza contractelor incheiate intre operatorii de servicii CATV din localitatile analizate si abonati a rezultat ca, atat modificarile de tarife, cat si modificarile clauzelor contractuale se comunicau pe pagina de Internet sau pe canalul info al furnizorului sau se afisau la sediile casieriilor. Clientii erau, insa, lipsiti de posibilitatea de a influenta aceste modificari; desi in contract se prevedea ca tarifele se puteau modifica prin acordul partilor, abonatul nu avea alta posibilitate decat aceea de a-si manifesta acordul fata de majorarea tarifului. In situatia in care nu ar fi fost de acord cu majorarea tarifului, singura sa alternativa era aceea de a denunta unilateral contractul si, deci, de a fi debransat de la reteaua CATV. Acelasi lucru era valabil, de altfel, si in situatia in care abonatul nu ar fi fost de acord cu modificarea altor clauze contractuale, singura sa optiune fiind aceeasi, denuntarea contractului si renuntarea la serviciile CATV. 97. Avand in vedere aceste aspecte, ASTRAL TELECOM si CABLEVISION OF ROMANIA se sanctioneaza pentru incalcarea art. 6 lit. a) din lege, prin savarsirea unui abuz de pozitie dominanta, manifestat prin impunerea de tarife majorate in mod nejustificat de cresterea costurilor. II. Declansarea investigatiilor si agentii economici investigati A. Investigatia dispusa prin Ordinul Sefului Oficiului Concurentei nr. 8/2002, avand ca obiect analiza existentei unor acte sau fapte interzise de art.5 alin.(1), 6, 13 si 16 din Legea concurentei nr.21/1996, pe piata retelelor de cablu pentru distributia programelor TV din municipiul Bucuresti 98. Declansarea investigatiei Investigatia a fost deschisa la data de 11.01.2002, ca urmare a doua sesizari formulate de catre persoane fizice impotriva operatorilor de servicii CATV din Bucuresti; pornind

66 Inclusiv Terra Sat

36

de la aceste sesizari, investigatia a avut ca obiect analizarea existentei unor eventuale practici anticoncurentiale pe piata retelelor de cablu din municipiul Bucuresti. 99. Agenti economici investigati sunt: (i) SC ROMANIA CABLE SYSTEMS SA – Bucuresti, devenita SC RCS&RDS SA (denumita in continuare RCS). In cursul lunii august 2005, societatea Romania Cable Systems SA, in calitate de societate absorbanta, a fuzionat cu societatea Romania Data Systems SA (membra a aceluiasi grup), in calitate de societate absorbita, schimbandu-si denumirea in SC RCS&RDS SA67. RCS face parte dintr-un grup de societati comerciale active pe piata serviciilor de retransmisie prin cablu a programelor TV, pe piata serviciilor de Internet si de telefonie. (ii) SC UPC ROMANIA SA (denumita in continuare UPC)68. UPC face parte dintr-un grup de agenti economici activi pe piata serviciilor de retransmisie prin cablu a programelor TV, pe piata serviciilor de Internet si pe piata serviciilor de telefonie fixa69. (iii) SC ASTRAL TELECOM SA - Cluj Napoca (denumita in continuare ASTRAL)70. In prezent, ASTRAL a fuzionat cu UPC, fiind absorbita de aceasta din urma. Fuziunea dintre UPC si ASTRAL si-a produs efectele incepand cu data de 1 octombrie 2006.

(iv) SC CABLEVISION OF ROMANIA SRL - Bucuresti (denumita in continuare CVR). CVR face parte din grupul UPC. B. Investigatia dispusa prin Ordinul Sefului Oficiului Concurentei nr. 129/2001, avand ca obiect analiza existentei unor acte sau fapte interzise de art.5 alin.(1), 6, 13 si 16 din Legea concurentei nr.21/1996, pe piata serviciului de utilizare a retelelor de cablu pentru distributia programelor TV din Craiova, Resita, Pitesti si Drobeta Turnu Severin 100. Declansarea investigatiei Investigatia a fost deschisa la data de 10 august 2001, ca urmare a unei plangeri din partea unei persoane fizice, avand ca obiect posibilul abuz de pozitie dominanta al operatorului de servicii de retransmisie prin cablu a programelor TV din localitatile Craiova, Drobeta Turnu Severin, Pitesti si Resita, si anume S.C. TERRA SAT COMP S.R.L. Totodata, in cadrul acestei investigatii a fost conexata si sesizarea SC Isflori Servcom SRL (societate care si-a schimbat, ulterior, denumirea in SC Oltenia Network Cable SRL - ONC), privind posibila incalcare a Legii concurentei nr. 21/1996 de catre Consiliul Local Craiova, care - prin adoptarea unei Hotarari prin care a aprobat incheierea unui contract de asociere cu S.C. TERRA SAT COMP S.R.L. – ar fi

67Sediu: Str. Dr. N. Staicovici, nr. 71 - 75, sector 5, Bucuresti; Nr. inregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J 40/12278/1994; Cod unic de inregistrare: 5888716 68 Sediu: Sos. Nordului, nr. 62 D, sector 1, Bucuresti; Nr. inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 40/5971/2003; Cod unic de inregistrare: 12288994 69 Grupul din care face parte UPC era prezent, in anul 2002, in Bucuresti, prin societatea Multicanal Holdings. In luna septembrie 2002, societatea a fost absorbita, in cadrul unui proces de fuziune prin absorbtie, de catre UPC. Urmare a acestei operatiuni, patrimoniul sau s-a transmis universal catre societatea UPC. In consecinta, intrucat societatea Multicanal Holdings a incetat sa mai existe, Decizia se va referi in continuare la UPC, ca societate careia i s-au transmis toate drepturile si obligatiile societatii dizolvate si care actioneaza in prezent in Bucuresti 70 Sediu: Str. Constantin Brancusi, nr.147, Cluj Napoca, judetul Cluj, cod postal 400458; Nr. inregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J 12/4047/1993; Cod unic de inregistrare: 4985052

37

impiedicat in mod nejustificat accesul pe piata al societatii reclamante. Aceasta sesizare viza deci posibila incalcare a art. 9 din lege de catre Consiliul Local al municipiului Craiova. 101. Agentii economici/partile investigate sunt: (i) SC TERRA SAT COMP SRL (denumita in continuare Terra Sat)71. In luna noiembrie 2002, RCS a notificat Consiliului Concurentei operatiunea de concentrare economica ce urma a se realiza prin preluarea controlului asupra Terra Sat72. In urma acestei operatiuni, societatea Terra Sat s-a dizolvat anticipat, in mod voluntar, cu transmiterea universala a patrimoniului social catre societatea RCS (devenita ulterior RCS&RDS), astfel incat toate drepturile si obligatiile societatii dizolvate s-au transmis, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, catre societatea RCS. In consecinta, intrucat societatea Terra Sat a incetat sa mai existe, Decizia de fata se va referi in continuare la RCS, ca societate careia i s-au transmis toate drepturile si obligatiile societatii dizolvate si care actioneaza in prezent in cele patru localitati investigate. (ii) SC RCS&RDS SA (denumita in continuare RCS); (iii) Consiliul Local al Municipiului Craiova (denumit in continuare CL Craiova)73. III. Piata relevanta 102. Analiza pietei relevante Perioada analizata in cadrul acestor investigatii este ianuarie 2002 – aprilie 2006. Avand in vedere faptul ca, in perioada ianuarie – aprilie 2006, nu s-au descoperit dovezi privind savarsirea unui abuz de pozitie dominanta, definirea pietei relevante in aceasta perioada nu se justifica intrucat aceasta este posibil sa devina desueta, mai ales intr-un sector care este subiectul unor schimbari tehnologice rapide cum este sectorul telecomunicatiilor. 103. Intrucat, incepand cu anul 2005, pe langa tehnologia de retransmisie a programelor TV prin cablu, a aparut si tehnologia DTH – direct to home, piata relevanta s-a analizat pentru 2 perioade, si anume: - 2002 - 2004; - ianuarie – decembrie 2005. 104. Analiza si definirea pietei relevante s-au efectuat doar pentru perioadele mentionate si doar in localitatile care au constituit obiectul investigatiei, si anume: Bucuresti, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Pitesti si Resita. 105. Analiza si definirea pietei relevante a produsului in perioada 2002 – 2004. 105.1. Conform prevederilor Instructiunilor privind definirea pietei relevante, in scopul stabilirii partii substantiale de piata74, o piata relevanta cuprinde un produs sau un grup

71 Sediu: Resita, Str. Fagarasului, nr. 10, Judetul Caras Severin; Nr. inregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J11/810/1991; Cod fiscal R1058698 72 operatiune autorizata de catre Consiliul Concurentei prin Decizia nr. 452/10.12.2002 73 sediul in Craiova, str. A.I. Cuza nr. 7.

38

de produse si aria geografica pe care acestea se produc si/sau se comercializeaza. Piata relevanta are deci doua componente: piata produsului si piata geografica. Piata relevanta a produsului cuprinde toate produsele care sunt considerate de cumparatori ca interschimbabile sau substituibile, datorita caracteristicilor, pretului si utilizarii acestora. Aceste produse trebuie sa fie suficient de asemanatoare, astfel incat consumatorii sau beneficiarii sa le ia in considerare atunci cand iau deciziile de cumparare. 105.2. Potrivit Notei privind modul de definire a pietei relevante in scopul dreptului concurentei, adoptate de catre Comisia Europeana75, companiile sunt supuse unor constrangeri concurentiale de trei tipuri:

- substituibilitatea din punct de vedere al cererii; - substituibilitatea din punct de vedere al ofertei; - concurenta potentiala.

Pentru definirea pietei relevante, substituibilitatea din punctul de vedere al cererii reprezinta insa forta imediata si efectiva de disciplinare a furnizorilor unui produs dat, mai ales in ceea ce priveste deciziile de stabilire a preturilor. Practic, exercitiul de definire a pietei consta in identificarea surselor alternative efective de aprovizionare pentru clientii furnizorului in cauza, atat in termeni de produse/servicii, cat si in termeni de localizare geografica a furnizorilor. Constrangerile concurentiale din partea substituibilitatii din punct de vedere al ofertei si concurenta potentiala sunt in general mai putin imediate si, in orice caz, necesita si analiza unor factori suplimentari. 105.3. Aceleasi principii sunt reluate si in reglementarile adoptate de catre Consiliul Concurentei in domeniul comunicatiilor electronice. Astfel, in Instructiunile privind modul de aplicare a regulilor de concurenta acordurilor de acces76, se prevede ca substituibilitatea din punct de vedere al cererii este principalul instrument folosit pentru definirea pietei relevante a produsului, in scopul identificarii restrictiilor asupra concurentei în sensul art. 5 alin. (1) si art. 6 din Legea concurentei. Substituibilitatea din punct de vedere al ofertei poate fi folosita, atunci cand circumstantele o justifica, ca un element suplimentar pentru definirea pietei relevante. In practica, aceasta nu poate fi distinsa, in mod clar, de concurenta potentiala. 105.4. Tehnologiile posibile/utilizabile pentru furnizarea serviciilor de transmisie si retransmisie a programelor TV77 sunt:

a) transmisii pe frecvente radioelectrice terestre; b) transmisii pe cablu coaxial/HFC78; c) transmisii pe fibra optica (FTTH79); d) transmisii prin satelit; e) transmisii pe tehnologie VDSL/ADSL2+80 ; f) transmisii pe tehnologie 3G/UMTS81.

74 Publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 288/1 aprilie 2004 75 OJ C 372, 09/12/1997 76 Republicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 288/1 aprilie 2004 77 Conform informatiilor furnizate de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii 78 Hybrid Fiber-Coax solution 79 Fiber To The Home 80 VDSL – Very high speed Digital Subscriber Line; ADSL2+ – Asymmetric Digital Subscriber Line

39

105.5. Exista practic doua categorii de furnizori de astfel de servicii:

- furnizori de servicii de transmisie a programelor audiovizuale, denumiti „radiodifuzori” 82 si

- furnizori de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, denumiti „distribuitori de servicii”.

105.6. Transmisia initiala a programelor audiovizuale catre consumator este realizata direct de catre radiodifuzor (Legea Audiovizualului). Serviciul de transmisie a programelor audiovizuale se realizeaza, de regula, utilizandu-se fie transmisia pe frecvente radioelectrice terestre (receptie pe baza de antena individuala/de camera/de bloc), fie transmisia via satelit, in functie de prevederile din licenta audiovizuala acordata radiodifuzorului. Aceste tipuri de transmisii nu se efectueaza, de regula, cu perceperea vreunui tarif de instalare sau abonament. Intrucat radiodifuzorul este, in acelasi timp, producatorul programelor audiovizuale si difuzorul lor, de regula, costurile de transmisie sunt incluse in alte tarife practicate de furnizor (de exemplu, tarife de publicitate, eventuale taxe percepute furnizorilor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale etc.). Exceptia de la aceasta regula o reprezinta transmisia programelor audiovizuale ale posturilor nationale de radio si televiziune83.

105.7. Retransmisia programelor audiovizuale catre consumator se realizeaza de catre un distribuitor de servicii, care preia semnalul de la producatorul de programe audiovizuale si il distribuie consumatorului. Serviciul de retransmisie a programelor audiovizuale poate fi furnizat prin oricare din solutiile de la b) la f), enumerate anterior. Spre deosebire de cazul transmisiei initiale a semnalului catre consumator, sursa principala de venituri a distribuitorului de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale o constituie taxele si tarifele percepute consumatorului. De asemenea, spre deosebire de radiodifuzorii - producatori de programe audiovizuale, furnizorii de servicii de retransmisie au posibilitatea sa „impacheteze” ofertele mai multor producatori de programe audiovizuale, nationali si internationali, oferind astfel consumatorului posibilitatea de a alege dintr-o lista in crestere de programe audiovizuale. 105.8. Solutiile de furnizare a serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale sunt: (i) Transmisii prin cablu coaxial/HFC. Aceasta solutie permite furnizarea în paralel a unor servicii de comunicatii electronice (telefonie, acces la Internet) care, impreuna cu serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale, contribuie la introducerea unor oferte de pachete de servicii diverse oferite de furnizor (conceptul de triple-play, inglobarea celor trei tipuri de servicii intr-un pachet unic pentru utilizator). De asemenea, solutia tehnica permite implementarea unor servicii avansate adaugate serviciului de baza de retransmisie a programelor audiovizuale (ex. VoD84, Pay per View).

81 3rd Generation mobile/Universal Mobile Telecommunication System 82 in conformitate cu Legea audiovizualului nr. 504/2002 83 transmisia catre public a programelor realizate de catre Societatea Româna de Radiodifuziune si Societatea Româna de Televiziune se realizeaza prin intermediul frecventelor radioelectrice terestre alocate si/sau a segmentului spatial detinut de catre Societatea Nationala de Radiocomunicatii S.A. 84 Video on Demand

40

(ii) Transmisii pe fibra optica (FTTH). Odata cu cresterea cererii de acces in banda larga si extinderea largimii de banda furnizata, aceste tehnologii pot deveni viabile din punct de vedere al costurilor de implementare. Existenta unei retele de fibra optica ce ajunge foarte aproape sau chiar pana la utilizator implica disponibilitatea oferirii unor largimi de banda de capacitati foarte mari si, prin urmare, posibilitatea oferirii unei game foarte largi de servicii prin intermediul aceluiasi conductor. (iii) Transmisii prin satelit. Retransmisia prin satelit a programelor audiovizuale se deruleaza din punct de vedere tehnic in aceleasi conditii cu transmisia directa a semnalului de catre producator. Diferenta esentiala este data de necesitatea criptarii transmisiei in vederea particularizarii ofertei si a identificarii clientilor proprii (criptarea – decriptarea semnalului receptionat de client). Serviciile de tip DTH85 pot oferi un numar semnificativ mai mare de programe audiovizuale decat cele de cablu coaxial (de ordinul sutelor de programe). De asemenea, solutia DTH ofera capacitati sporite in privinta serviciilor avansate aditionale oferite de furnizor (VoD, Pay per View). In plus, imaginea digitala furnizata oferă o definitie superioara transmisiilor pe cablu coaxial. Exista insa posibilitatea afectarii transmisiei de catre fenomene meteorologice severe. (iv) Transmisii pe tehnologie VDSL/ADSL2+. Conceptul DSL a fost dezvoltat în scopul cresterii largimii de banda, masurata in Mbps86, ce poate fi pusa la dispozitia utilizatorului unei retele publice fixe de telefonie87. VDSL si ADSL2+ sunt tehnologiile DSL care au facut posibila cresterea largimii de banda furnizata utilizatorului prin intermediul retelei publice de telefonie fixa si, implicit, orientarea furnizorilor de servicii de banda larga pe tehnologie VDSL/ADSL2+ si catre serviciile de retransmisie. (v) Transmisii pe tehnologie 3G/UMTS. Tehnologiile de comunicatii mobile de generatia a treia includ, conform specificatiilor, si posibilitatea de oferire de servicii audiovizuale. Tehnologiile mobile prezinta insa unele limitari (intarzieri, pierderi de pachete), datorate mobilitatii utilizatorului si structurii celulare a retelei. Pe de alta parte, datorita dimensiunilor reduse ale ecranului telefonului mobil, rezolutia imaginii este mult redusa si, implicit, largimea de banda necesara fluxului de pachete de informatie ce urmeaza a fi trimis este mult redusa, de asemenea. 105.9. Agentii economici investigati au furnizat, pana la sfarsitul anului 2004, servicii de retransmisie a programelor TV prin cablu. Incepand cu anul 2005, UPC88 si RCS furnizeaza servicii de retransmisie a programelor TV si prin tehnologia digitala prin satelit DTH. 105.10. Reteaua de distributie prin cablu a programelor TV (denumita in continuare retea CATV) consta intr-un ansamblu de linii, statii centrale, de amplificare, repartitoare si echipamente asociate, avand ca principala utilitate receptionarea de programe TV din spatiul radioelectric terestru sau prin satelit si retransmisia acestora in zonele de

85 Direct To Home 86 Megabit per second 87 tehnologiile DSL folosesc frecventele superioare din liniile de abonat ale retelei de telefonie 88 Prin Focus Sat Romania

41

consum sau catre consumatori. Aceasta asigura receptia, modularea, transmisia si demodularea semnalului audiovizual pana la aparatul de receptie TV, astfel incat consumatorul sa poata viziona programele TV respective. De asemenea, reteaua CATV poate fi utilizata pentru transmiterea de programe TV inregistrate prin diverse mijloace si a programelor proprii catre consumatori. In plus, in cazul in care mijloacele tehnice utilizate o permit, reteaua CATV poate fi utilizata si pentru transfer de date si telefonie. Reteaua CATV reprezinta deci o infrastructura de realizare a comunicatiilor audiovizuale, de date si voce in zona acoperita, incadrandu-se in categoria retelelor de comunicatii electronice. 105.11. Pentru a putea beneficia de serviciile oferite prin intermediul unei retele de comunicatii electronice, fie ca acestea se refera la telefonie, transfer de date sau comunicatii audiovizuale, consumatorii trebuie sa beneficieze de acces la retea. Din punctul de vedere al consumatorului, concurenta in domeniul utilizarii retelelor CATV se manifesta doar intre retelele care detin prize de utilizator in imediata apropiere a locuintei sale, la care poate conecta reteaua sa de utilizator. 105.12. Principala utilitate a retelelor CATV in perioada investigata a constat in distribuirea (difuzarea) catre consumatori a unei multitudini de programe TV, romanesti si straine (in general intre 25 - 50) disponibile in spatiul radioelectric terestru89, receptionate prin satelit90 si, eventual, a programului TV propriu. Programele TV difuzate sunt fie de interes general (TVR1, TVR2, PROTV, Antena 1 etc.), fie specializate (Eurosport, CNN, Euronews, MTV, Atomic, HBO etc.). Programele difuzate prin intermediul retelei CATV sunt grupate pe “pachete”. In cea mai mare parte a cazurilor, exista un pachet de baza, care cuprinde majoritatea programelor difuzate si unul sau mai multe pachete “premium”, pentru care se percepe un tarif suplimentar, ce includ programe specializate, precum si programe cu tarifare individuala. Abonarea la pachetul premium sau la programele cu tarifare individuala este conditionata de abonarea la pachetul de baza. 105.13. Prin urmare, serviciul oferit de catre operatorii retelelor CATV este serviciul de retransmisie a programelor TV prin retelele de cablu. Pentru achizitionarea acestui serviciu, consumatorii trebuie sa achite un abonament lunar, care acopera, de exemplu, costurile legate de achizitionarea licentelor (drepturilor) de retransmisie a programelor TV, precum si un tarif/taxa de instalare. 105.14. In perioada 2002 – 2004, alaturi de sistemul de retransmisie a programelor TV prin cablu, consumatorii aveau posibilitatea de a receptiona programe TV transmise direct de catre radiodifuzor pe frecvente radioelectrice terestre (receptia se efectua pe baza de antena individuala/de camera/de bloc) sau via satelit (receptia se efectua pe baza de antena de receptie a programelor TV distribuite prin satelit). Avand in vedere ca :

- spre deosebire de sistemul de retransmisie a programelor TV prin cablu, aceste tipuri de transmisii nu se efectueaza, de regula, cu perceperea vreunui tarif de instalare sau abonament; in cazul sistemul de retransmisie a programelor TV prin

89 de exemplu TVR1, TVR2, programe locale 90 de exemplu CNN, Acasa TV, Euronews, Eurosport, MTV, Discovery etc

42

cablu, sursa principala de venituri a operatorilor de servicii CATV o constituie taxele si tarifele percepute consumatorului;

- spre deosebire de radiodifuzorii - producatori de programe audiovizuale, furnizorii de servicii de retransmisie au posibilitatea sa „impacheteze” ofertele mai multor producatori de programe audiovizuale, nationali si internationali, oferind astfel consumatorului posibilitatea de a alege dintr-o lista in crestere de programe audiovizuale,

alternativele tehnice mentionate nu au constituit un substitut pentru serviciile de retransmisie prin cablu a programelor TV. 105.15. In concluzie, in aceasta perioada, piata relevanta a produsului/serviciului se defineste ca piata a serviciilor de retransmisie a programelor TV prin cablu (denumite in continuare servicii CATV). 106. Analiza si definirea pietei relevante geografice in perioada 2002 - 2004 106.1. Conform prevederilor Instructiunilor privind definirea pietei relevante, in scopul stabilirii partii substantiale de piata91, piata geografica relevanta cuprinde zona in care sunt localizati agentii economici implicati in livrarea produselor incluse in piata produsului, zona in care conditiile de concurenta sunt suficient de omogene si care poate fi diferentiata in arii geografice vecine datorita, in special, unor conditii de concurenta substantial diferite. In mod similar, notiunea de piata geografica se refera si la servicii. Pentru unele produse sau servicii, piata geografica relevanta poate fi o parte dintr-o localitate, o localitate, un judet, o regiune sau o zona din Romania, pentru altele, intreaga tara. 106.2. Potrivit prevederilor Notei Comisiei Europene privind modul de definire a pietei relevante in scopul dreptului concurentei, in definirea pietei relevante, criteriile sunt aplicate pentru analizarea anumitor tipuri de comportament pe piata si pentru analizarea schimbarilor in furnizarea anumitor produse. Aceasta metodologie poate conduce la rezultate diferite, in functie de natura elementului de concurenta care este analizat. Astfel, se arata in Nota Comisiei, aria pietei geografice poate fi diferita atunci cand se analizeaza o concentrare economica, cand analiza este esential prospectiva, de situatia in care se analizeaza un comportament care a avut deja loc, un comportament trecut. Orizontul diferit de timp care se ia in considerare in fiecare dintre aceste cazuri poate conduce la rezultatul definirii unor piete relevante geografice diferite pentru aceleasi produse, in functie de practica analizata: schimbari in structura ofertei, cum este cazul concentrarilor economice si al infiintarii societatilor de tip asociativ, sau examinarea problemelor referitoare la un comportament deja savarsit. 106.3. Conform prevederilor Instrucţiunilor privind modul de aplicare a regulilor de concurenta acordurilor de acces, in ceea ce priveste piata furnizarii de servicii de comunicatii electronice, piata relevanta geografica este reprezentata de zona in care conditiile obiective de concurenta care se aplica furnizorilor de servicii sunt similare si in care concurentii sunt in masura sa isi ofere serviciile. Este necesar sa se examineze

91 Publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 288/1 aprilie 2004

43

posibilitatea de acces a acestor furnizori de servicii si a utilizatorilor finali in orice parte a acestei zone, in conditii similare si viabile din punct de vedere economic. 106.4. In analiza pietei relevante geografice, s-au luat in considerare faptul ca un operator de cablu trebuie analizat cu privire la zonele in care a construit si opereaza reteaua CATV. Argumentul principal este acela ca, in situatia in care o companie de cablu care este singurul furnizor de servicii CATV in zonele in care si-a construit reteaua decide sa majoreze tarifele, aceasta nu este constransa de prezenta unui alt operator de cablu care actioneaza intr-o zona adiacenta, intrucat consumatorii nu pot alege intre cei doi operatori de cablu. Deci, definirea pietei relevante geografice ca locala (zonele acoperite de retelele operatorilor de cablu) este cea mai buna cale de a surprinde masura constrangerii concurentiale asupra companiilor de cablu. Operatorii de cablu detin o putere considerabila de piata pe pietele lor locale in ceea ce priveste anumite aspecte, cum ar fi faptul ca un monopolist local pe distributia de cablu are controlul asupra accesului in retelele sale, avand dreptul exclusiv de a determina ce canale sunt transmise prin reteaua sa. OFT92 si OFTEL93 au argumentat ca “in incercarea de a defini limitele geografice ale unei piete a produsului, scopul este de a identifica masura in care existenta furnizorilor concurenti poate impune constrangeri concurentiale asupra agentilor economici in cauza”. Se poate argumenta ca, de vreme ce fiecare operator de cablu este implicat in furnizarea de servicii CATV doar in cadrul zonelor in care activeaza, si cum apropierea unor retele de cablu din alte zone nu impune o constrangere concurentiala asupra acelui operator, piata relevanta pentru fiecare operator de cablu este reprezentata de aria geografica in care acesta activeaza. 106.5. Analiza efectuata in cadrul investigatiei a demonstrat ca, in perioada 2002 – 2004, in lipsa aparitiei unor tehnologii alternative pentru retransmisia prin cablu a programelor TV, chiar in localitati in care activau mai multi operatori, cum era cazul municipiului Bucuresti, intre acestia nu se putea manifesta pe deplin concurenta. Datorita faptului ca nu aveau amplasate retele magistrale si/sau retele la abonat in anumite zone ale orasului, clientii situati in acele zone nu aveau posibilitatea de a opta intre serviciile furnizate de catre fiecare dintre operatorii existenti, intrucat nu toti furnizau servicii in fiecare punct al orasului94. Zonele din capitala in care operatorii de servicii CATV erau intr-o pozitie concurentiala erau reprezentate de acele arii geografice in care, datorita existentei a doua/mai multe retele suprapuse si a faptului ca doi sau mai multi operatori prestau servicii, abonatii unei societati de CATV aveau posibilitatea de a opta intre serviciile furnizate de catre societatea ai carei abonati erau si o alta societate concurenta. In municipiul Bucuresti, desi existau mai multi operatori, intre acestia nu se manifesta concurenta pe tot teritoriul municipiului, astfel incat serviciile, precum si tarifele practicate de catre unul sau altul dintre operatori sa poata fi luate in considerare de catre clienti (abonati), atunci cand acestia din urma luau decizia de a se abona la un anumit operator. Utilizatorii finali nu aveau posibilitatea de a se abona in

92 Autoritatea de concurenta din Anglia 93 Autoritatea de Reglementare in Comunicatii din Anglia 94 De exemplu, in zona Drumul Taberei, consumatorii nu puteau opta decat pentru ASTRAL, acesta fiind singurul operator care a construit retea in aceasta zona si care furniza servicii; acelasi lucru este valabil si in zona Militari, in care singurul operator este RCS.

44

orice parte a municipiului Bucuresti, in conditii similare si viabile din punct de vedere economic, la oricare dintre cei patru furnizori de servicii CATV. 106.6. Avand in vedere aceste considerente, in municipiul Bucuresti, in perioada 2002 – 2004, piata relevanta geografica pentru serviciile CATV a fost constituita, dupa caz, din:

(i) zone acoperite de o singura retea CATV, apartinand unui singur operator si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege intre doi sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone, agentul economic existent este singurul furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol;

(ii) zone acoperite de doua sau trei retele de CATV si in care consumatorul are posibilitatea de a alege intre doi sau trei operatori operatori de servicii CATV.

106.7. In perioada 2002 – 2004, in Bucuresti au activat initial cinci operatori principali, furnizori de servicii CATV: RCS, ASTRAL, CVR, Romsat Cable TV & Radio SA si Multicanal Holdings. In anul 2002, UPC a dobandit controlul asupra societatii Multicanal Holdings; la sfarsitul anului 2002, societatea a incetat sa mai existe, fiind absorbita in cadrul unui proces de fuziune de catre UPC. De asemenea, in anul 2003, societatea Romsat Cable TV & Radio SA si-a schimbat denumirea in FX Communications SRL95. Ulterior, societatea a fost dizolvata, RCS si ASTRAL dobandind controlul asupra activelor acestei societati. Prin urmare, incepand din anul 2004, in Bucuresti au activat patru agenti economici furnizori de servicii CATV: RCS, ASTRAL, CVR si UPC. 106.8. In consecinta, in municipiul Bucuresti96, piata relevanta geografica pentru serviciile CATV, se defineste, in perioada 2002 – 2004, ca fiind constituita, dupa caz, din:

(i) zone acoperite de o singura retea CATV, apartinand ASTRAL si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege intre doi sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone97, ASTRAL este singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol;

(ii) zone acoperite de o singura retea CATV, apartinand UPC98 si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege intre doi sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone99, UPC este singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol;

(iii) zona acoperita de doua retele de CATV, apartinand UPC si, respectiv, ASTRAL si in care consumatorul are posibilitatea de a alege intre acesti doi operatori100;

(iv) zone acoperite de o singura retea CATV, apartinand CVR si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege intre doi sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone101, CVR este singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol;

95 Societatea activa in zone precum: [...]. 96 a se vedea harta amplasarii retelelor CATV in municipiul Bucuresti, constituita pe baza hartilor transmise de catre grupul UPC si RCS - ANEXA nr. 37 la Raport 97 Printre care: [...] 98 [...] 99 Printre care: [...] 100 [...] 101 printre care: [...]

45

(v) zone acoperite de doua retele CATV, apartinand ASTRAL si, respectiv, CVR si in care consumatorul are posibilitatea de a alege intre acesti doi operatori102;

(vi) zone acoperite de o singura retea CATV, apartinand RCS si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege intre doi sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone103, RCS este singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol;

(vii) zone acoperite de doua retele CATV, apartinand RCS si, respectiv, CVR si in care consumatorul are posibilitatea de a alege intre acesti doi operatori104;

(viii) zone acoperite de doua retele CATV, apartinand RCS si, respectiv, ASTRAL si in care consumatorul are posibilitatea de a alege intre acesti doi operatori105;

(ix) zone acoperite de trei retele CATV, apartinand RCS, ASTRAL si CVR si in care consumatorul are posibilitatea de a alege intre doi sau mai multi furnizori de servicii106.

106.9. In ceea ce priveste zonele acoperite de doua sau mai multe retele CATV, se mentioneaza ca nu in toate aceste zone exista concurenta efectiva intre operatorii CATV107. Insa, intrucat fiecare dintre agentii economici investigati a fost identificat ca detinand de facto pozitii de monopol in municipiul Bucuresti, nu a fost necesara aprofundarea pietei relevante. 106.10. Cu exceptia localitatii Craiova108, in localitatile Drobeta Turnu Severin, Pitesti si Resita, singurul operator care furnizeaza servicii CATV este RCS109. Avand in vedere acest aspect, piata relevanta geografica se defineste ca fiind constituita, dupa caz, din aria acoperita de reteaua RCS in fiecare dintre cele patru localitati110, si anume: Craiova, Drobeta Turnu Severin, Pitesti si Resita. 107. La inceputul anului 2005, in Romania a aparut o noua tehnologie de retransmisie a programelor TV, tehnologia digitala prin satelit DTH. Serviciile de retransmisie a programelor TV prin tehnologia DTH vor fi denumite in continuare servicii DTH. 108. Analiza pietei relevante a produsului in perioada ianuarie – decembrie 2005 108.1. Descrierea tehnologiei DTH

102 [...] 103 printre care: [...] 104 [...] 105 [...] 106 [...] 107 De exemplu, in zona [...], zona in care apar suprapuse retelele RCS si ASTRAL, RCS furnizeaza servicii CATV de la [...]pana la intersectia cu [...], in timp ce ASTRAL furnizeaza servicii de la [...]pana la [...]Sursa: notificarea concentrarii economice realizate de catre RCS prin dobandirea controlului asupra FX Communications 108 In perioada analizata, in Craiova a mai activat un operator, Oltenia Network Cable, societate ale carei retele au fost achizitionate, in cursul anului 2004, de catre RCS. 109 pana in noiembrie 2002, sub denumirea de Terra Sat, societate asupra careia RCS a preluat controlul si pe care, ulterior, a absorbit-o 110 A se vedea hartile cu amplasarea retelelor RCS in cele patru localitati, transmise de catre RCS (ANEXELE nr. 38 – 41 la Raport)

46

Platformele DTH folosesc standardul profesional DVB – Digital Video Broadcasting. Tehnologia cunoscuta sub denumirea DTH - Direct to Home presupune receptia unor programe transmise de catre posturile TV, prelucrarea si retransmisia programelor TV de catre furnizorul de servicii DTH prin intermediul unui satelit cu putere mare si receptionarea programelor de catre client. Pentru receptionarea semnalului de pe satelit, abonatul are nevoie de un echipament de receptie si de decodare. Prin intermediul acestei tehnologii, se asigura receptionarea de catre abonati a unui numar de programe comparabil cu numarul de programe receptionate prin cablu. Dezvoltarea acestei tehnologii poate asigura furnizarea unui numar mai mare de programe decat numarul programelor retransmise prin cablu si chiar personalizarea ofertei pentru fiecare abonat, respectiv alegerea programelor in mod direct de catre abonat, in functie de interesul acestuia. Tehnologia DTH ofera facilitatea de a putea fi receptionat semnalul de pe satelit, continand programele in format digital, oriunde pe teritoriul Romaniei, fara a mai fi necesara o retea de cablu intre echipamentele furnizorului si receptorul TV al abonatului. Deosebirea dintre formatul analog si cel digital nu se rezuma doar la diferenta calitatii semnalului, ci si la facilitatile permise de standardul DVB, si anume:

• adresabilitate – abonatul are un cod unic prin care poate fi activat/dezactivat in functie de dorinta sa sau de situatia creditului sau, acest lucru efectuandu-se cu ajutorul server-ului. De asemenea, acest concept se refera si la faptul ca operatorul DTH se poate adresa individual oricarui abonat din teritoriul pe care il acopera semnalul satelitului ce deserveste platforma digitala;

• EPG – Electronic Programming Guide – prin care, in timp real, abonatul poate consulta programul transmisiunilor de pe un anumit canal;

• Instant Messaging, prin care operatorul DTH poate transmite mesaje text personalizate catre fiecare abonat in parte;

• subtitrare – programele TV sunt transmise cu mai multe variante de subtitrare, iar abonatul isi poate alege varianta pe care o doreste;

• Multisound – anumite programe sunt transmise in format Dolby Surround sau dublate in mai multe limbi, aceste optiuni putand fi selectate de catre abonat;

• Parental Lock – cu aceasta facilitate se poate limita accesul catre anumite programe (de exemplu accesul copiilor la programe ce nu le sunt recomandate);

• programe radio – sunt transmise alaturi de programele TV, iar abonatul poate opta pentru ascultarea postului preferat doar prin apasarea unui buton de pe telecomanda;

• PPV – Pay per view – abonatul poate solicita vizionarea unor servicii de televiziune suplimentare, ce vor fi receptionate doar de catre el;

• VOD – Video on demand – aceasta facilitate permite “inchirierea virtuala” a unui film sau spectacol;

• Jocuri video – cu ajutorul telecomenzii, abonatul poate activa un pachet de jocuri care sunt deja instalate in STB (Settop box – receptor satelit adresabil) sau poate accesa un canal TV ce ii pune la dispozitie, contra cost, alte jocuri.

Cea mai importanta caracteristica a tehnologiei DTH este data de faptul ca o platforma DTH acopera in totalitate teritoriul tarii. 108.2. Modul de functionare a sistemului

47

Operatorul serviciului trebuie sa receptioneze la head–end, de pe diferiti sateliti, programele TV ce urmeaza a fi distribuite prin intermediul platformei digitale. Toate aceste semnale se vor remodula, “impacheta” si codifica pentru a putea fi “urcate” pe un singur satelit. Trebuie mentionat ca prin acest proces nu se aduc modificari de structura programelor TV, continutul acestora ramanand intact. Circuitul prezentat este necesar deoarece numai asa se poate crea posibilitatea tehnica de a receptiona cu o singura antena de satelit un grup de programe TV care, in mod normal, sunt retransmise de pe mai multi sateliti. Avand in vedere caracterul comercial al platformei, toate programele ce vor fi transmise prin intermediul acesteia vor fi codate, pentru a nu putea permite vizionarea lor de catre cei ce nu au acest drept. Cei care doresc sa receptioneze grupurile de programe furnizate de operatorul DTH vor trebui sa intre in posesia unui kit de receptie satelit. Acest kit cuprinde:

- o antena de receptie satelit (de mici dimensiuni - 60 cm); - amplificatorul de semnal pentru antena (LNB - low noise block); - sistemul de prindere a antenei; - cablu coaxial si conectica specifica; - cartela de acces a serviciului DTH.

Dupa instalarea echipamentului la domiciliul abonatului, acesta trebuie sa isi achizitioneze cartele prepay ale operatorului DTH, pentru a putea sa isi incarce contul personal. In cadrul prezentei Decizii, atunci cand se va face referire la abonamentul platit pentru serviciile DTH, se va intelege suma platita lunar de catre abonat prin intermediul achizitionarii cartelei prepay. 108.3. In Nota privind definirea pietei relevante111, Comisia Europeana indica faptul ca definirea pietei relevante se axeaza in principal pe dimensiunea substituibilitatii din punct de vedere al cererii. Similar acestei abordari, in reglementarile din domeniul comunicatiilor electronice112, adoptate de catre Consiliul Concurentei, se prevede ca substituibilitatea din punct de vedere al cererii este principalul instrument folosit pentru definirea pietei relevante a produsului, in scopul identificarii restrictiilor asupra concurentei în sensul art. 5 alin (1) si art. 6 din Legea concurentei. 108.4. Substituibilitatea din punct de vedere al cererii inseamna a identifica produsele considerate de consumator ca fiind substitute pentru altele. A decide daca doua produse reprezinta un substitut unul pentru celalalt depinde de mai multi factori: preferintele consumatorului, capacitatea consumatorului de a face rapid trecerea sau, dimpotriva, nevoia de timp pentru adaptare, similitudini in ceea ce priveste calitatea sau pretul si caracterul de produs disponibil imediat sau nu. Substituibilitatea din punct de vedere al ofertei apare in cazul produselor pe care unii producatori pot sa le realizeze usor si acceptabil din punct de vedere economic, prin marirea capacitatilor lor de productie sau prin reconvertirea unor capacitati de productie, aceste produse putand deveni, intr-o perioada de timp rezonabila, inlocuitoare pentru

111 Commission Notice on the Definition of the Relevant Market for the Purposes of Community Competition Law [1997], OJ C372/5 [1998] 4 CMLR 177 112 Instructiunile privind modul de aplicare a regulilor de concurenta acordurilor de acces, republicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 288/1 aprilie 2004

48

produsele incluse deja in piata relevanta a produsului113. 108.5. Pentru a se determina daca serviciile CATV si serviciile DTH au facut parte, in anul 2005, din aceeasi piata a produsului, s-au analizat: efectele aparitiei pe piata a noii tehnologii DTH (evolutia numarului de abonati la serviciile DTH si la serviciile CATV), posibilele similitudini intre cele doua tipuri de servicii, din punct de vedere al costurilor suportate de catre consumator, precum si asemanarile si deosebirile existente intre serviciile CATV si serviciile DTH. 108.6. Substituibilitatea din punct de vedere al cererii 108.6.1. Eventuala trecere de la serviciile CATV la serviciile DTH presupune, dincolo de valoarea abonamentelor, suportarea unor cheltuieli suplimentare legate de achizitionarea si instalarea noilor echipamente de receptie. Din acest punct de vedere, operatorii de servicii CATV detin din start un avantaj firesc, ca urmare a faptului ca sunt deja prezenti pe piata. Pentru ca un abonat sa renunte la serviciile CATV, stimulentele trebuie sa fie indeajuns de serioase. Aceste stimulente sunt strans legate atat de factori precum preferintele consumatorilor, calitatea sau pretul, cat si de factori precum capacitatea consumatorului de a face rapid trecerea sau, dimpotriva, nevoia de timp pentru adaptare, caracterul de produs disponibil imediat sau nu. 108.6.2. Caracteristica comuna a celor doua tipuri de servicii este aceea ca ambele servicii sunt oferite de catre furnizori in pachete de baza si pachete suplimentare. 108.6.3. Din analiza efectuata a rezultat ca, in localitatile investigate, numarul de abonati la serviciile CATV a inregistrat o crestere continua. Numarul abonatilor la serviciile DTH a crescut, de asemenea, fara insa ca acest aspect sa influenteze in mod negativ evolutia crescatoare a numarului de abonati la serviciile CATV. Numarul abonatilor la serviciile DTH a ramas, in perioada analizata, la o pondere nesemnificativa. Pana la finele anului 2005, numarul abonatilor la serviciile DTH reprezenta, la nivel national, doar 3,92% din numarul abonatilor la serviciile CATV (157.000 de abonati fata de 4.000.000 de abonati la serviciile CATV). Datorita caracterului de noutate a tehnologiei, a inertiei existente la nivelul abonatilor la serviciile CATV din marile orase, a inexistentei unui stimulent puternic pentru acestia de a se transfera la un serviciu a carui viabilitate nu era inca dovedita, a duratei de timp relativ ridicate pentru recuperarea cheltuielilor realizate pentru noul serviciu, serviciile DTH nu au fost luate in considerare ca substitut al serviciilor CATV. In consecinta, serviciile DTH au putut fi luate in considerare de catre persoanele care fie nu aveau acces la serviciul de cablu, fie aveau acces la servicii de cablu scumpe si de calitate slaba (in localitatile rurale), fie aveau case de vacanta. 108.6.4. Pana la finele anului 2005, consumatorii aveau acces la trei oferte de servicii DTH: serviciul Digi TV (furnizat de RCS), serviciul Focus Sat (furnizat de UPC prin societatea Focus Sat Romania) si serviciul Max TV (furnizat de catre compania Digital Cable Systems). In lupta dintre cei trei competitori, serviciul Digi TV a reusit sa atraga cei mai multi clienti (aproximativ [...] persoane), datorita pretului mai competitiv. Faptul

113 Instructiunile Consiliului Concurentei cu privire la definirea pietei relevante, in scopul stabilirii partii substantiale de piata, M.Of. nr. 288 din 1 aprilie 2004

49

ca serviciile Focus Sat si Max TV au reusit sa atraga un numar de [...] clienti demonstreaza ca, totusi, un anumit numar de persoane au preferat serviciile concurentilor Digi TV, pe alte considerente decat pretul. Desi avand preturi mai ridicate decat acesta, serviciile Focus Sat si Max TV si-au creat un anumit portofoliu de clienti. Aceste elemente, dublate de faptul ca numarul abonatilor la serviciile CATV a crescut in orasele investigate, in conditiile majorarii constante a tarifelor la serviciile CATV, conduc, de asemenea, la concluzia ca serviciile CATV si DTH se situeaza, din punct de vedere al cererii, pe piete diferite; serviciile Digi TV, Focus Sat si Max TV se concureaza intre ele pe o piata diferita de cea a serviciilor CATV si se adreseaza unui alt tip de consumatori. 108.6.5. Majorarile de tarife pentru serviciile CATV nu au condus la reducerea numarului de abonati ai acestor servicii. O companie care este supusa unor presiuni concurentiale nu poate adopta o politica de crestere continua a tarifelor, fara ca acest lucru sa nu conduca la scaderea vanzarilor. Cele doua servicii ar fi fost incluse in aceeasi piata relevanta114 daca gradul de substituibilitate dintre acestea ar fi fost indeajuns de ridicat, astfel incat o crestere a tarifului la serviciile CATV sa devina neprofitabila datorita scaderii numarului de abonati, prin migrarea acestora catre noua tehnologie. In acest sens, RCS, principalul operator de servicii DTH si totodata compania care a atras cel mai mare numar de abonati la serviciul DTH (DiGi TV), mentiona, in luna august a anului 2005, ca numarul abonatilor la serviciile CATV care au renuntat la serviciile CATV in favoarea serviciilor DTH se poate ridica doar la cateva zeci sau sute de abonati (raportat la numarul sau de abonati, rezulta un procent sub 1%). In anul 2005, chiar in situatia majorarii constante a tarifelor la serviciile CATV si a faptului ca, in acest an, abonamentele practicate pentru serviciile DTH s-au situat la nivelul abonamentelor medii practicate in sistemul retransmisiei prin cablu a programelor TV, clientii serviciilor CATV nu au perceput tehnologia DTH ca fiind o alternativa viabila si nu au realizat trecerea catre aceasta din urma. Rezulta deci ca cele doua tehnologii, CATV si DTH, nu pot fi considerate ca apartinand aceleiasi piete a produsului. 108.6.6. Trecerea unui abonat de la serviciile CATV la serviciile DTH poate parea ca fiind o solutie pentru clientii societatilor de cablu ce practicau tarife mai ridicate. Dupa cum a rezultat insa din analiza efectuata in cadrul investigatiei, pentru a se realiza trecerea de la un serviciu CATV mai scump catre un serviciu DTH mai ieftin, era nevoie de o investitie financiara care, in majoritatea situatiilor, nu putea fi recuperata decat in perioade mai indelungate de 14 luni, amortizarea putand fi realizata insa si in perioade mai mari de 7 ani de zile, in functie de luna calendaristica aleasa pentru trecerea la tehnologia DTH. Nu trebuie omis faptul ca analizele au fost realizate luandu-se in considerare cele mai favorabile elemente care sa permita trecerea de la serviciile CATV la serviciile DTH, si anume: ofertele promotionale ale operatorilor de servicii DTH, neincluderea anumitor costuri cu instalarea noului serviciu, rate fara dobanda la achizitionarea echipamentelor pentru serviciile DTH, cele mai ridicate tarife la serviciile CATV.

114 Conform principiilor de definire a unei piete relevante mentionate in Commission Notice on the Definition of the Relevant Market for the Purposes of Community Competition Law [1997] OJ C372/5, 1998 4 CMLR 177

50

108.6.7. Un alt element care diferentiaza cele doua tipuri de servicii este reprezentat de faptul ca, in cazul serviciilor CATV, pentru ca un client sa poata receptiona independent programe TV pe mai multe aparate TV, cu o singura exceptie (in cazul RCS), acesta fie nu achita nici o taxa suplimentara pentru cel de-al doilea aparat (in cazul CVR), fie achita o taxa care este inferioara abonamentului lunar (in cazul UPC si al ASTRAL). Spre deosebire de serviciile CATV, in cazul serviciilor DTH, in situatia in care clientul doreste sa receptioneze in mod independent programe TV pe mai multe aparate TV, acesta va trebui sa plateasca integral costurile necesitate de achizitionarea si instalarea echipamentelor de receptie si a accesoriilor, pentru un nou aparat TV. Aceste costuri se amortizeaza in perioade cuprinse intre 14 luni si 7 ani. Motivatia este aceea ca echipamentele de receptie sunt astfel concepute incat sa deserveasca un singur aparat TV. De asemenea, clientul plateste integral un nou abonament. 108.6.8. Spre deosebire de tehnologia DTH, prin intermediul sistemului de cablu, operatorii de servicii CATV ofera pachete de servicii, abonatii putand beneficia, alaturi de serviciul CATV, si de servicii de acces la Internet si servicii de telefonie. In anul 2005, serviciile oferite prin tehnologia DTH nu cuprindeau nici accesul la internet, nici telefonia. 108.6.9. In total, au fost identificate urmatoarele aspecte relevante in analiza posibilei substituibilitati dintre cele doua tipuri de servicii:

- evolutia numarului de abonati la serviciile CATV; - evolutia tarifelor la serviciile CATV; - diferente si similitudini la nivelul cheltuielilor suplimentare necesare pentru

vizionarea programelor TV pe aparate TV suplimentare; - existenta/inexistenta altor pachete de servicii integrate; - gradul de extindere a serviciilor DTH (rata de penetrare); - diferente si similitudini intre cele doua servicii din punct de vedere al

cheltuielilor suportate de catre consumator; - existenta/inexistenta avantajului competitiv al primului intrat pe piata.

Din analiza acestor aspecte, in anul 2005, au rezultat urmatoarele: - evolutia numarului de abonati la serviciile CATV este crescatoare; - evolutia tarifelor la serviciile CATV este crescatoare, fara ca aceasta sa

afecteze in mod negativ numarul de abonati la serviciile CATV, in favoarea serviciilor DTH;

- exista diferente certe, in defavoarea serviciilor DTH, in ceea ce priveste cheltuielile suplimentare necesitate de vizionarea programelor TV pe aparate TV suplimentare;

- serviciile CATV permit integrarea unor servicii suplimentare, de tipul telefoniei fixe si al accesului la internet, ceea ce nu este cazul in ceea ce priveste serviciile DTH;

- gradul de extindere a serviciilor DTH s-a situat, la nivelul anului 2005, la doar 3,92% din numarul de abonati la serviciile CATV, penetrare realizata in special in zonele fara acces la serviciile CATV, in cele cu servicii CATV de calitate slaba (localitati rurale) sau in zonele in care exista preponderent case de vacanta;

- perioadele de timp pentru recuperarea cheltuielilor realizate pentru schimbarea serviciilor CATV cu serviciile DTH sunt ridicate;

- operatorii de servicii CATV beneficiaza de existenta unui avantaj

51

competitiv de tipul primului intrat. Doar in una din cele 12 luni ale anului (luna decembrie), pe fondul unei oferte promotionale, oferta uneia dintre cele trei companii furnizoare de servicii DTH prezinta aspecte referitoare la unul dintre cele sapte puncte analizate (diferente/similitudini din punct de vedere al cheltuielilor suportate de catre consumator) care pot sustine un anumit grad de similitudine intre cele doua servicii (CATV si DTH). In conditiile in care, insa, celelalte oferte ale companiei respective, precum si ofertele celorlalte companii de pe piata continua sa nu prezinte asemenea similaritati, iar concluziile celorlalte sase puncte de analiza raman neschimbate, acest moment nu poate fi perceput ca un element care sa justifice o eventuala substituibilitate dintre serviciile CATV si serviciile DTH din punct de vedere al cererii. Mai mult, acest tip de similaritate nu poate fi considerat ca avand caracter permanent intrucat oferta promotionala poate fi fructificata doar de catre un numar limitat de noi clienti, iar durata acesteia in timp nu poate fi nedefinita. Oferirea gratuita a pachetelor de programe, timp de un an de zile, tuturor noilor abonati, pe o perioada nedeterminata de timp nu poate fi considerata o optiune viabila pentru o companie privata cu un comportament economic firesc, intr-o economie de piata. 108.6.10. In concluzie, in ceea ce priveste substituibilitatea din punctul de vedere al cererii, in anul 2005, cele doua servicii (CATV si DTH) nu au reprezentat un substitut unul pentru celalalt. La nivelul anului 2005, acestea nu au facut parte din aceeasi piata relevanta a produsului. 108.6.11. Aceeasi modalitate de analiza a pietei relevante este utilizata si de catre Comisia Europeana. Un exemplu, desi din materia concentrarilor economice, este cazul UGC/NOOS115. In acest caz, Comisia Europeana a analizat concentrarea economica realizata intre UGC (membra a grupului UPC) si NOOS, operator de servicii CATV si servicii Internet in Franta. In analiza efectuata in acest caz, Comisia Europeana a mentionat ca este important de amintit ca sectoarele media si telecomunicatii reprezinta industrii aflate in continua evolutie si, de aceea, practica Comisiei in aceste sectoare a condus la evaluari diferite in ceea ce priveste definirea pietei relevante la nivelul distributiei en detail a canalelor TV. In particular, unele dintre decizii au considerat ca modalitatile diferite de difuzare, in cazul distributiei en detail a canalelor TV, pot corespunde unor piete separate. Printre elementele luate in considerare s-au enumerat: conditiile tehnice, conditiile geografice si regionale, obstacolele de fapt sau legale referitoare la instalarea antenelor de satelit, strategiile de marketing distincte, precum si faptul ca decodoarele utilizate in cazul retransmisiei prin satelit a programelor TV nu pot deservi decat un singur aparat TV. Avand in vedere aceste elemente, Comisia a investigat, in acest caz, daca piata distributiei en detail CATV a constituit o piata separata sau daca a fost parte a unei piete mai largi, ce includea diferite modalitati de difuzare: terestru, prin cablu, prin satelit sau, posibil, prin tehnologia ADSL. Aceasta analiza a fost considerata necesara datorita cotelor substantiale de piata pe care cele doua parti implicate in operatiunea de concentrare economica (UPC si Noos) le-ar fi avut pe o piata distincta a serviciilor CATV. Investigatia a identificat anumite elemente ce sustineau distinctia, din punct de vedere al modalitatilor de difuzare, dintre diferitele piete de furnizare a programelor TV. In

115 Case No COMP M.3411 – UGC / NOOS

52

primul rand, ofertele de programe TV, in functie de modalitatea de difuzare (terestru, prin cablu, prin satelit, prin tehnologia ADSL), prezentau diferente in ceea ce priveste numarul de canale. Operatorii de cablu ofereau cea mai mare varietate de canale in Franta, in timp ce liderul operatorilor francezi de satelit, TPS, nu distribuia majoritatea canalelor furnizate de catre principalul rival, CanalSatellite, si viceversa. O alta diferenta se referea la obligatia de must-carry (canale care trebuie difuzate in mod obligatoriu de catre operatorii de servicii CATV). In fine, antenele de satelit (parabolice) ofereau posibilitatea receptionarii de canale care nu erau furnizate de catre operatorii de cablu (cum ar fi, de exemplu, anumite canale arabe). In cadrul investigatiei au fost identificate, de asemenea, diferente tehnologice. In decizie, s-a retinut ca standardele de difuzare pot varia intre retelele CATV si de satelit, iar decodoarele (si criptarea) erau diferite pentru operatorii ce furnizau programe TV. Operatorii de cablu utilizau adesea tehnologie analogica, ce permitea distibuirea unui numar redus de programe, dar care puteau fi transmise la mai multe aparate dintr-o locuinta, in timp ce operatorii de satelit utilizau o alta tehnologie, care permitea distribuirea unui numar mai mare de programe, care se se puteau transmite insa doar catre un singur aparat TV. In plus, operatorii de servicii CATV puteau furniza oferte combinate (televiziune, radio, internet si telefonie) si anumite servicii interactive pe care operatorii de satelit nu le puteau furniza. Mai mult, investigatia pietei a demonstrat ca accesul la programele TV distribuite prin satelit sau CATV rar se suprapuneau. Retelele de cablu nu erau, in general, instalate in zonele rurale sau mai putin populate, datorita costurilor ridicate necesare; in aceste zone, clientii receptionau programe TV numai prin intermediul satelitului. Din contra, in zonele urbane, majoritatea cladirilor erau conectate la reteaua CATV si, in plus, existau bariere cu privire la instalarea antenelor de satelit (reglementari urbanistice, dificultati de a ajunge la o intelegere cu proprietarii spatiilor din anumite cladiri etc.). Investigatia a identificat, totodata, si elemente care puteau conduce spre o piata unificata pentru toate modalitatile de difuzare a programelor TV. Datorita, insa, faptului ca operatiunea de concentrare economica nu ridica probleme concurentiale indiferent de modul in care s-ar fi definit piata relevanta (mai restrans – in functie de tipul de tehnologie utilizata pentru retransmisia programelor TV - sau mai larg, incluzand toate modalitatile de retransmisie a programelor TV, problema definirii exacte a pietei relevante a fost lasata deschisa. 108.7. Substituibilitatea din punct de vedere al ofertei 108.7.1. Potrivit Notei privind modul de definire a pietei relevante in scopul dreptului concurentei, adoptate de catre Comisia Europeana116, pentru definirea pietei relevante, substituibilitatea din punctul de vedere al cererii reprezinta forta imediata si efectiva de disciplinare a furnizorilor unui produs dat, mai ales in ceea ce priveste deciziile de stabilire a preturilor. Constrangerile concurentiale din partea substituibilitatii din punct de vedere al ofertei si concurenta potentiala sunt in general mai putin imediate si, in orice caz, necesita si analiza unor factori suplimentari. Aceleasi principii sunt reluate si in reglementarile adoptate de catre Consiliul Concurentei in domeniul comunicatiilor electronice. Astfel, in Instructiunile privind modul de aplicare a regulilor de concurenta acordurilor de acces, se prevede ca substituibilitatea din punct de vedere al cererii este principalul instrument folosit pentru definirea pietei relevante a produsului, in scopul identificarii restrictiilor asupra

116 OJ C 372, 09/12/1997

53

concurentei în sensul art. 5 alin. (1) si art.6 din Legea concurentei. Substituibilitatea din punct de vedere al ofertei poate fi folosita, atunci cand circumstantele o justifica, ca un element suplimentar pentru definirea pietei relevante. In practica, aceasta nu poate fi distinsa, in mod clar, de concurenta potentiala. 108.7.2. Din interpretarea acestor dispozitii rezulta urmatoarele concluzii:

(i) cea mai importanta sursa de constrangere concurentiala atunci cand se defineste piata relevanta a produsului/serviciului este substituibilitatea din punct de vedere al cererii; acest aspect a fost luat in considerare si analizat cu precadere in Raport. Pe baza acestui criteriu, in anul 2005, serviciile CATV si serviciile DTH nu au fost substituibile;

(ii) ca element secundar, s-a analizat si posibila substituibilitate din punct de vedere al ofertei intre serviciile CATV si serviciile DTH. Raportul a precizat ca serviciile CATV si DTH ar putea fi considerate substituibile din punct de vedere al ofertei, fara a trage insa aceasta concluzie;

(iii) substituibilitatea din punct de vedere al ofertei poate fi luata in considerare la definirea pietelor relevante in acele situatii in care aceasta are un efect imediat de disciplinare a furnizorilor;

(iv) in cazul de fata, analiza efectuata a demonstrat ca, si dupa aparitia serviciilor DTH, noua tehnologie nu a actionat ca o constrangere concurentiala asupra ofertei de servicii CATV, tarifele serviciilor CATV si numarul de abonati la aceste servicii, in localitatile analizate, continuand sa creasca in mod constant pe parcursul anului 2005, la toate companiile implicate. Prin urmare, intrucat numarul abonatilor la serviciile CATV a crescut si dupa aparitia pe piata a tehnologiei DTH, abonatii la serviciile CATV nu au perceput noua tehnologie ca un substitut pentru serviciile de cablu si nu au migrat catre noua tehnologie.

108.8. In anul 2005, in localitatile investigate, piata relevanta a produsului se defineste ca fiind piata serviciilor de retransmisie prin cablu a programelor TV – servicii CATV. 108.9. Piata relevanta geografica, in Bucuresti, in anul 2005, se defineste ca fiind constituita, dupa caz, din:

(i) zone acoperite de o singura retea de CATV, apartinand ASTRAL si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege intre 2 sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone117, ASTRAL este singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol;

(ii) zone acoperite de o singura retea de CATV, apartinand UPC si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege intre 2 sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone118, UPC este singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol;

(iii) zona acoperita de 2 retele de CATV, apartinand UPC si, respectiv, ASTRAL si in care consumatorul are posibilitatea de a alege intre acesti doi operatori119;

117 Printre care: [...] 118 Printre care: [...] 119 [...]

54

(iv) zone acoperite de o singura retea de CATV, apartinand CVR si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege intre 2 sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone120, CVR este singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol;

(v) zone acoperite de 2 retele de CATV, apartinand ASTRAL si, respectiv, CVR si in care consumatorul are posibilitatea de a alege intre acesti doi operatori121;

(vi) zone acoperite de o singura retea de CATV, apartinand RCS si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege intre 2 sau mai multi furnizori de servicii; in aceste zone122, RCS este singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol;

(vii) zone acoperite de 2 retele de CATV, apartinand RCS si, respectiv, CVR si in care consumatorul are posibilitatea de a alege intre acesti doi operatori123;

(viii) zone acoperite de 2 retele de CATV, apartinand RCS si, respectiv, ASTRAL si in care consumatorul are posibilitatea de a alege intre acesti doi operatori124;

(ix) zone acoperite de 3 retele CATV, apartinand RCS, ASTRAL si CVR si in care consumatorul are posibilitatea de a alege intre 2 sau mai multi furnizori de servicii125.

108.10. In localitatile Craiova, Drobeta Turnu Severin, Pitesti si Resita, singurul operator care a furnizat servicii CATV in anul 2005 este RCS. Avand in vedere acest aspect, piata relevanta geografica se defineste ca fiind, dupa caz, aria acoperita de reteaua RCS in fiecare dintre cele patru localitati, si anume: Craiova, Drobeta Turnu Severin, Pitesti si Resita. 109. Reglementarea pietei 109.1. Pana in anul 2002, domeniul comunicatiilor audiovizuale prin cablu era reglementat de Legea audiovizualului nr. 48/1992 si de Legea telecomunicatiilor nr. 74/1996. Aceasta legislatie a fost abrogata prin intrarea in vigoare a OUG nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 591/2002 si a Legii audiovizualului nr. 504/2002. 109.2. Activitatea de retransmisie catre public prin retele de comunicatii electronice a programelor de televiziune este reglementata, in prezent, de urmatoarele acte normative:

- O.U.G. nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 591/2002, in ceea ce priveste aspectele tehnice (instalarea, operarea, controlul sau punerea la dispozitie a unor astfel de retele);

- Legea audiovizualului nr.504/2002 si Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 12/2003 privind eliberarea avizului de retransmisie, in ceea ce priveste continutul serviciilor de programe retransmise.

120 printre care: [...] 121 [...] 122 Printre care: [...] 123 [...] 124 [...] 125 [...]

55

109.3. La momentul actual, orice persoana care intentioneaza sa furnizeze retele sau servicii de comunicatii electronice transmite o notificare Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii – ANRC si, de asemenea, o solicitare catre Consiliul National al Audiovizualului (CNA), in vederea obtinerii avizului de retransmisie, in care sunt inscrise datele de identificare a titularului, localitatile deservite si structura ofertei de servicii de programe retransmise. ANRC, pe baza notificarii operatorilor de servicii CATV, elibereaza certificatul-tip126, prin care atesta ca respectivul titular a trimis o notificare cu privire la intentia de a furniza retele sau servicii de comunicatii electronice. CNA acorda licenta audiovizuala/avizul de retransmisie operatorilor CATV. Dupa obtinerea de la CNA a licentei audiovizuale/avizului de retransmisie si realizarea retelei de comunicatii electronice pentru difuzarea serviciilor de programe audiovizuale, in vederea eliberarii autorizatiei tehnice de functionare, titularul licentei audiovizuale/avizului de retransmisie va depune la directia teritoriala a IGCTI in a carei raza de actiune se afla reteaua de comunicatii electronice, in original, cererea de efectuare a verificarilor tehnice si de eliberare a autorizatiei tehnice de functionare. Directia teritoriala a IGCTI efectueaza verificarile tehnice ale retelei, consemneaza intr-un proces-verbal de verificare ca parametrii tehnici corespund cu specificatiile tehnice prevazute de legislatia in vigoare si comunica titularului licentei audiovizuale/avizului de retransmisie un exemplar al autorizatiei tehnice de functionare. 110. Bariere la intrarea pe piata 110.1. Realizarea unei retele CATV implica efectuarea unor investitii importante, acestea putand constitui o bariera la intrarea pe piata. Spre exemplu, conform estimarilor UPC127, costul intrarii pe piata serviciilor CATV al unui operator de talia acestei societati se situeaza intre [...] – [...] Euro (achizitionarea unui head – end), la care se adauga, in medie, [...] Euro pentru cablarea unui abonat, precum si investitiile in pregatirea profesionala a angajatilor, investitiile pentru sustinerea unor proiecte de marketing, costurile avizarii si autorizarii etc. 110.2. Conform informatiilor furnizate de catre operatorii de servicii CATV investigati, volumul investitiilor initiale difera de a o localitate la alta, fiind influentat de factori ca:

- nivelul tehnic si tehnologia utilizata; - serviciile ce urmeaza a fi oferite: operatorul poate avea in vedere

construirea unei retele apte sa ofere toate serviciile de comunicatii: televiziune prin cablu, pachete de programe, Internet, telefonie;

- marimea si configuratia localitatii ce urmeaza a fi cablata, structura demografica si arhitecturala a acesteia. In unele localitati, mai ales in mediul rural, construirea unei retele de CATV se poate dovedi ineficienta pentru un investitor datorita densitatii demografice reduse. Numarul redus de abonati raportat la dimensionarea geografica a retelei reprezinta o bariera naturala care conduce la imposibilitatea existentei, in prezent, a unei piete in anumite zone sau la aparitia unui monopol natural in cazul in care intrarea mai multor operatori ar fi ineficienta;

126 potrivit art. 6 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare in comunicaţii, cu modificările şi completările ulterioare,127 Adresa UPC din data de 10.02.2005, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. DS - 282/11.02.2005

56

- suportul pe care este construita reteaua (stalpi, subteran, fatada blocurilor, solutii combinate);

- gradul estimat de penetrare in randul abonatilor, acesta influentand semnificativ investitia initiala si costurile ulterioare de operare, determinand marimea retelei si, respectiv, numarul de locuinte acoperite de retea. Orice investitor are in vedere, atunci cand isi imobilizeaza resurse financiare pentru realizarea unui obiectiv de investitii, obtinerea unei rate acceptabile de rentabilitate si o perioada cat mai scurta de recuperare a investitiei. Pentru obtinerea unor niveluri rezonabile ale acestor indicatori, investitiile in construirea retelelor CATV trebuie sa tina cont si de obtinerea unui numar minim de abonati, dincolo de care aceasta este eficienta.

- numarul si structura programelor ce urmeaza a fi retransmise. 110.3. In evaluarea eficientei construirii unei retele CATV, investitorii au in vedere si oferta deja existenta in zona respectiva, in functie de care evalueaza oportunitatea construirii sau extinderii retelei. Situatia difera substantial de la o localitate la alta in ceea ce priveste numarul si structura furnizorilor dar, in cea mai mare parte a acestora, prezenta unei retele intr-o anumita zona este un obstacol semnificativ, care impiedica accesul altor operatori. Acest comportament este explicat de catre operatori prin lipsa de eficienta economica a concurarii unui furnizor care are deja o retea in zona respectiva. Exista situatii in care operatorii de servicii CATV, desi detin retele magistrale (principale) subterane in anumite zone, nu construiesc retele secundare (la abonati) datorita existentei altui operator in zona respectiva. 110.4. Prin urmare, obtinerea unui numar redus de abonati raportat la dimensionarea geografica a retelei (o rata de penetrare mica) reprezinta o bariera care conduce la aparitia unui monopol de facto, in cazul in care intrarea mai multor operatori ar fi ineficienta sau chiar la imposibilitatea existentei unei piete in anumite zone. Acest aspect a fost confirmat, in cadrul audierii, de catre partile implicate, care au mentionat ca, in luarea deciziei de extindere a retelelor de cablu, obtinerea unei rate de penetrare de minim 50% este un element foarte important, pentru ca extinderea sa fie rentabila. IV. Comportamentele posibil anticoncurentiale si prevederile legale incidente in cazul investigatiei dispuse prin Ordinul Sefului Oficiului Concurentei nr. 8/2002, avand ca obiect analiza existentei unor acte sau fapte interzise de art.5 alin.(1), 6, 13 si 16 din Legea concurentei nr. 21/1996, pe piata retelelor de cablu pentru distributia programelor TV din municipiul Bucuresti 111. In cursul investigatiei s-au analizat urmatoarele posibile incalcari ale legii, respectiv: (i) incalcarea art. 5 alin.(1) lit. c) din lege de catre operatorii de servicii CATV ce activeaza in municipiul Bucuresti, prin incheierea unei intelegeri de impartire a pietei; (ii) incalcarea art. 6 din lege de catre operatorii de servicii CATV ce activeaza in municipiul Bucuresti, prin abuzul de pozitie dominanta detinuta de catre fiecare dintre acestia;

57

(iii) incalcarea art. 12128 si 15129 alin. (1) din lege de catre operatorii de servicii CATV ce activeaza in municipiul Bucuresti, prin omisiunea notificarii unor operatiuni de concentrare economica realizate in perioada analizata.

112. Existenta unei eventuale intelegeri de impartire a pietei intre operatorii de servicii CATV ce activeaza in municipiul Bucuresti – art. 5 alin.(1) lit. c) din lege 112.1. Pentru a cadea sub incidenta art.5 alin.(1) din lege, o intelegere intre doi sau mai multi agenti economici trebuie sa aiba ca obiect sau ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca. 112.2. In ceea ce priveste impartirea geografica a pietei pe care s-au amplasat retelele de cablu TV, trebuie mentionat faptul ca acest fenomen a fost generat de modul de constituire a pietei in Bucuresti, mai exact de modalitatea in care se autoriza construirea si amplasarea retelei de cablu de catre autoritatile competente. Astfel, ministerul de specialitate in comunicatii autoriza zonele deservite de catre companiile de cablu, delimitandu-se cu strictete ariile autorizate pentru construirea retelelor de comunicatii prin cablu. Acest lucru nu interzicea insa existenta mai multor retele in aceleasi zone. Cu toate acestea, fiecare dintre operatori a optat pentru penetrarea zonelor in care acest serviciu nu era activ si unde avea posibilitatea de a fi unicul furnizor de servicii CATV, optiune justificabila din punct de vedere economic. Patrunzand intr-o zona in care acest serviciu nu era furnizat de catre un concurent, operatorul de cablu inregistra o crestere a numarului de abonati net superioara situatiei in care ar fi decis sa construiasca o retea paralela, intr-o zona deja deservita de catre un concurent. 112.3. Ulterior, fiecare dintre operatorii investigati s-a extins din zonele in care intrase initial fie prin achizitionarea altor agenti economici care activau in Bucuresti, fie prin achitionarea de active, constand in retele de cablu. Aceste operatiuni au avut ca rezultat faptul ca teritoriul municipiului Bucuresti a fost acoperit de catre cel putin un operator de servicii CATV130, existand insa si zone acoperite de doua si chiar trei retele de cablu. 112.4. Din momentul in care, practic, fiecare operator de servicii CATV si-a construit/a achizitionat retele intr-o anumita zona din oras, in care este unic furnizor de servicii CATV, se pune problema lipsei unei optiuni pentru abonatii acelui operator, datorita faptului obiectiv ca in zona respectiva numai operatorul care furnizeaza servicii a construit retea CATV. 112.5. In cadrul aceluiasi sistem (sistemul de retransmisie prin cablu a programelor TV) existau doar doua posibilitati de realizare a unui mediu concurential, si anume: (i) interconectarea retelelor de cablu apartinand diversilor operatori sau (ii) extinderea operatorilor deja intrati pe o anumita zona, intr-o zona acoperita de un concurent, prin construirea unei retele de cablu paralele.

128 Fost art. 13 129 Fost art. 16 130 intr-o anumita portiune a zonei Ferentari nu exista retele CATV (a se vedea harta amplasarii operatorilor de servicii CATV in Bucuresti, ANEXA la Raport)

58

112.6. Interconectarea retelelor de televiziune prin cablu se supune OG nr. 34/2002 privind accesul la retelele publice de comunicatii electronice si la infrastructura asociata. In ceea ce priveste infrastructura retelelor, trebuie facuta urmatoarea distinctie:

(i) pe sistemele clasice (pe suport de cablu coaxial) se poate opera utilizand benzi de frecvente radioelectrice cu o largime de 330 pana la 450 Mhz, fiecare canal de televiziune ocupand 8 Mhz din banda de frecvente. Deci, prin intermediul cablului coaxial, nu se poate transmite decat un pachet de 30 - 40 de programe audiovizuale. In concluzie, nu este posibila utilizarea retelei de catre un alt potential furnizor pentru a oferi un pachet diferit de servicii, de 30 - 40 de programe.

(ii) in cazul retelelor de televiziune prin cablu modernizate (retele hibride - pe suport de fibra optica si cablu coaxial), procedura este urmatoarea: semnalele sunt transmise prin intermediul fibrei optice pana la un centru (head-end secundar - nod optic) din vecinatatea locatiei utilizatorului, unde sunt convertite si transmise prin reteaua de TV prin cablu pe suport de cablu coaxial la fiecare utilizator in parte. In acest caz, se poate largi banda de frecvente ce poate fi utilizata, pana la 750 MHZ si chiar mai mult. Deci, se pot transmite astfel pana la 110 programe audiovizuale prin reteaua de distributie.

112.7. Marea majoritate a operatorilor de servicii CATV dispune de retele de TV prin cablu modernizate131. 112.8. Doua retele de televiziune prin cablu se pot interconecta in unul dintre urmatoarele moduri:

(i) conectarea retelei unui operator direct la head-end-ul principal al unei alte retele de transport pe suport de cablu coaxial sau fibra optica;

(ii) conectarea retelei unui operator la un nod optic (head-end secundar) al altei retele;

(iii) conectarea retelei unui operator la o retea de distributie MMDS a unui alt operator, din care poate prelua un pachet de programe.

112.9. In cazul de fata, intrucat furnizorul care ar solicita interconectarea nu detine o retea de distributie proprie (in zona acoperita de reteaua unui alt furnizor), ar fi necesara o interconectare in vederea transmiterii propriilor servicii de programe prin reteaua de distributie a altui furnizor. Acest tip de interconectare ar restrange considerabil posibilitatea furnizorului retelei de distributie de a oferi, prin aceasta retea, si alte servicii de comunicatii electronice utilizatorilor finali - telefonie, servicii de acces Internet, transmisii date etc. Chiar daca ar fi posibil, din punct de vedere tehnic, sa se transmita mai mult de 100 de programe audiovizuale prin reteaua unui furnizor, utilizarea capacitatii acestei retele la potential maxim pentru a se oferi un pachet alternativ de programe nu este fezabila din punct de vedere comercial.

112.10. In Romania, cel mai mare pachet de servicii cuprinde 50-60 de programe audiovizuale. Deci, transmiterea unui alt pachet de 50-60 de programe prin reteaua de distributie pe suport de cablu coaxial ar reduce considerabil posibilitatea furnizorului retelei respective de a isi diversifica gama de servicii oferite.

131 ASTRAL, RCS si CVR detin in Bucuresti retele de cablu hibride – HFC (Hybrid Fiber/Coax), formate din magistrale de fibra optica si distributie de cablu coaxial; doar reteaua UPC este formata din cablu coaxial

59

112.11. In ceea ce priveste construirea unei retele de CATV paralele, dupa cum s-a aratat la pct. 110 - Bariere la intrarea pe piata, aceasta implica efectuarea unor investitii importante, al caror volum difera de la o localitate la alta, fiind influentat, chiar in cadrul aceleiasi localitati, de factori precum: densitatea imobilelor si numarul de familii ce locuiesc in acestea; numarul si structura programelor ce urmeaza a fi retransmise; programele disponibile in spatiul radioelectric terestru si numarul de antene satelit necesare. De asemenea, investitiile in construirea retelelor CATV trebuie sa tina cont si de obtinerea unui numar minim de abonati, dincolo de care acestea sunt eficiente. In acest sens, obtinerea unui numar redus de abonati raportat la dimensionarea geografica a retelei (o rata de penetrare redusa) reprezinta o bariera care conduce la aparitia unui monopol de facto, in cazul in care intrarea mai multor operatori ar fi ineficienta sau chiar la imposibilitatea existentei unei piete in anumite zone. 112.12. In cadrul investigatiei, nu s-au descoperit probe care sa demonstreze existenta unei eventuale intelegeri anticoncurentiale de impartire a pietei intre operatorii de servicii CATV ce activeaza in Bucuresti. 113. Posibilul abuz de pozitie dominanta al operatorilor de servicii CATV din municipiul Bucuresti (art. 6 din lege) Nota: (i) Perioada analizata in cadrul investigatiei a fost ianuarie 2002 – aprilie 2006.

(ii) Pentru usurinta exprimarii, prin tarif se va intelege abonamentul lunar platit de catre consumator pentru serviciile CATV.

Potrivit dispozitiilor art. 6 din lege, este interzisa folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre un agent economic pe piata romaneasca ori pe o parte substantiala a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activitatii economice sau prejudicierea consumatorilor. In speta, pentru a intra sub incidenta art. 6 din lege, este necesara indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:

(a) agentul economic acuzat sa detina o pozitie dominanta pe o anumita piata relevanta;

(b) agentul economic acuzat sa abuzeze de pozitia sa dominanta; (c) prin acest abuz sa fi fost sau sa poata fi afectata activitatea economica sau

prejudiciati consumatorii. Art.6 lit.a) din lege interzice folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre un agent economic pe piata romaneasca prin savarsirea de fapte anticoncurentiale constand in “impunerea, in mod direct sau indirect, [...] a tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile”. 113.1. Analiza posibilului abuz de pozitie dominanta savarsit de catre RCS 113.1.1. In municipiul Bucuresti, exista zone acoperite de o singura retea de CATV132, apartinand RCS si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege intre 2 sau mai multi furnizori de servicii133. In aceste zone, RCS este singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol.

132 a se vedea harta amplasarii retelelor CATV ale operatorilor ce activeaza in municipiul Bucuresti – ANEXA nr. 37 la Raport 133 printre care: [...]

60

In aceste zone, RCS nu este supus nici unei constrangeri concurentiale din partea unui alt operator, deci se poate manifesta independent atat fata de concurentii, cat si fata de abonatii sai, acestia din urma fiind lipsiti de alternativa: fie accepta conditiile singurului operator de servicii CATV la care sunt abonati, fie renunta la serviciile CATV. 113.1.2. Pentru a constitui un abuz de pozitie dominanta, comportamentul RCS trebuie sa aiba ca obiect sau sa poata avea ca efect prejudicierea consumatorilor. Raportat la cazul de fata, pentru a avea ca obiect sau a putea avea ca efect prejudicierea consumatorilor, comportamentul RCS ar fi trebuit sa vizeze impunerea tarifelor sau a altor clauze contractuale inechitabile. 113.1.3. Din analiza prevederilor contractelor incheiate de catre RCS cu abonatii si a structurii tarifelor practicate in perioada ianuarie 2002 – aprilie 2006 au rezultat urmatoarele: [...] 113.1.4. - 113.1.7.: [...] 113.1.8. In concluzie, avand in vedere urmatoarele: - RCS a fost identificat, in anumite zone din Bucuresti134, ca fiind singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol; - anterior reglementarii in contractele incheiate cu abonatii a unor criterii in functie de care putea opera majorari ale tarifelor, RCS a majorat tarifele in conditiile in care si costurile unitare i-au crescut; - ulterior reglementarii in contracte a faptului ca putea opera majorari ale tarifelor daca, in esenta, aveau loc cresteri ale costurilor unitare, RCS a respectat aceste criterii, neidentificandu-se luni in care acesta sa majoreze tarifele pe fondul scaderii costurilor unitare; rezulta ca RCS nu a savarsit un abuz de pozitie dominanta manifestat prin impunerea de tarife majorate intr-un mod nejustificat de cresterea costurilor, astfel cum era prevazut in contractele incheiate cu abonatii. Prin urmare, RCS nu a incalcat prevederile art. 6 lit.a) din lege. 113.2. Analiza posibilului abuz de pozitie dominanta savarsit de catre ASTRAL 113.2.1. In municipiul Bucuresti, exista zone acoperite de o singura retea de CATV135, apartinand ASTRAL si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege intre 2 sau mai multi furnizori de servicii136. In aceste zone, ASTRAL este singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol. In aceste zone, ASTRAL nu este supus nici unei constrangeri concurentiale din partea unui alt operator, deci se poate manifesta independent atat fata de concurentii, cat si

134 a se vedea harta amplasarii retelelor CATV ale operatorilor ce activeaza in municipiul Bucuresti - ANEXA nr. 37 la Raport 135 a se vedea harta amplasarii retelelor CATV ale operatorilor ce activeaza in municipiul Bucuresti - ANEXA nr. 37 la Raport 136 printre care: [...]

61

fata de abonatii sai, acestia din urma fiind lipsiti de alternativa: fie accepta conditiile singurului operator de servicii CATV la care sunt abonati, fie renunta la serviciile CATV. 113.2.2. Pentru a constitui un abuz de pozitie dominanta, comportamentul ASTRAL trebuie sa aiba ca obiect sau sa poata avea ca efect prejudicierea consumatorilor. Raportat la cazul de fata, pentru a avea ca obiect sau a putea avea ca efect prejudicierea consumatorilor, comportamentul ASTRAL ar trebui sa vizeze impunerea tarifelor sau a altor clauze contractuale inechitabile. 113.2.3. Din analiza prevederilor contractelor incheiate de catre ASTRAL cu abonatii si a structurii tarifelor practicate in perioada ianuarie 2002 – aprilie 2006 au rezultat aspectele prezentate in continuare. 113.2.4. – 113.2.16: [...] 113.2.17. In concluzie, avand in vedere urmatoarele: - in anumite zone identificate din Bucuresti, ASTRAL este singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol; - consumatorul care doreste sa beneficieze de servicii CATV a fost permanent in stare de dependenta fata de ASTRAL, neavand nici o alternativa in situatia in care ar fi fost nemultumit de faptul ca ASTRAL nu stabilea in contract criterii clare de majorare a tarifelor sau nu respecta criteriile pe care compania le-a stabilit; - anterior reglementarii in contractele incheiate cu abonatii a unor criterii in functie de care putea opera majorari ale tarifelor, ASTRAL a manifestat un comportament discretionar vis a vis de proprii abonati, fapt ce a condus la majorari ale tarifelor in conditiile scaderii costurilor unitare; - tipul de contract adoptat de ASTRAL in perioada ianuarie 2002 – aprilie 2004, in care nu erau reglementate criterii in functie de care ASTRAL putea majora tarifele, a permis ASTRAL manifestarea unui comportament abuziv, prin majorari de tarife operate in mod discretionar, in conditiile scaderii costurilor; - ulterior reglementarii in contracte a faptului ca putea opera majorari ale tarifelor daca apareau modificari legislative sau aveau loc cresteri ale costurilor care ar fi influentat tarifele si ar fi justificat o astfel de initiativa, ASTRAL nu a respectat aceste criterii, continuand sa majoreze tarifele in lunile in care costurile unitare au scazut; - abonatilor nu li se aduce la cunostinta decat majorarea tarifelor, nu si motivatia acestei majorari; - abonatii nu au o alta alternativa decat aceea de a renunta la serviciile CATV; - acest comportament a fost posibil datorita pozitiei detinute de ASTRAL si a faptului ca abonatii sunt neinformati in ceea ce priveste continutul contractelor, care sunt modificate de catre furnizor in mod tacit. Furnizorul considera ca, daca abonatul nu solicita in mod expres rezilierea contractului, acesta a consimtit in mod tacit la modificarile operate in contracte, rezulta ca ASTRAL a savarsit un abuz de pozitie dominanta manifestat prin impunerea de tarife majorate intr-un mod nejustificat de cresterea costurilor, incalcand astfel prevederile art. 6 lit. a) din lege. Majorarile ulterioare de tarife, chiar daca au fost determinate de cresterea costurilor unitare, au fost realizate pornind de la o baza injusta, ceea ce a condus la prejudicierea consumatorilor si la perpetuarea efectelor negative ale comportamentului abuziv al ASTRAL in toata perioada ce a urmat.

62

Consumatorii erau nevoiti sa accepte conditiile impuse de catre ASTRAL, intrucat acestia nu dispuneau de o alta alternativa decat aceea de a renunta la serviciile CATV. 113.3. Analiza posibilului abuz de pozitie dominanta savarsit de catre UPC 113.3.1. In municipiul Bucuresti, exista o zona acoperita de o singura retea CATV137, apartinand UPC si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege intre doi sau mai multi furnizori de servicii138. In aceasta zona, UPC este singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol. In aceasta zona, UPC nu este supus nici unei constrangeri concurentiale din partea unui alt operator, deci se poate manifesta independent atat fata de concurentii, cat si fata de abonatii sai, acestia din urma fiind lipsiti de alternativa: fie accepta conditiile singurului operator de servicii CATV la care sunt abonati, fie renunta la serviciile CATV. 113.3.2. Pentru a constitui un abuz de pozitie dominanta, comportamentul UPC trebuie sa aiba ca obiect sau sa poata avea ca efect prejudicierea consumatorilor. Raportat la cazul de fata, pentru a avea ca obiect sau a putea avea ca efect prejudicierea consumatorilor, comportamentul UPC ar trebui sa vizeze impunerea tarifelor sau a altor clauze contractuale inechitabile. 113.3.3. Din analiza prevederilor contractelor incheiate de catre UPC cu abonatii si a structurii tarifelor practicate in perioada ianuarie 2002 – aprilie 2006 au rezultat urmatoarele: [...] 113.3.4. – 113.3.8: [...] 113.3.9. In concluzie, avand in vedere urmatoarele: - UPC a fost identificat, in anumite zone din Bucuresti, ca fiind singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol; - UPC a respectat criteriile de majorare a tarifelor prevazute in contractele incheiate cu abonatii (cresterea costurilor unitare), neidentificandu-se luni in care acesta sa majoreze tarifele pe fondul scaderii costurilor unitare, rezulta ca UPC nu a savarsit un abuz de pozitie dominanta manifestat prin impunerea de tarife majorate intr-un mod nejustificat de cresterea costurilor, astfel cum era reglementat in contractele incheiate cu abonatii. Prin urmare, UPC nu a incalcat prevederile art. 6 lit.a) din lege. 113.4. Analiza posibilului abuz de pozitie dominanta savarsit de catre CVR 113.4.1. In municipiul Bucuresti, exista zone acoperite de o singura retea de CATV139, apartinand CVR si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege intre doi sau mai multi furnizori de servicii140. In aceasta zona, CVR este singurul operator economic in

137 a se vedea harta amplasarii retelelor CATV ale operatorilor ce activeaza in municipiul Bucuresti – ANEXA nr. 37 la Raport 138 si anume: zona [...] 139 a se vedea harta amplasarii retelelor CATV ale operatorilor ce activeaza in municipiul Bucuresti - ANEXA nr. 37 140 spre exemplu: zona [...]

63

calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol. Prin urmare, in aceasta zona, CVR nu este supus nici unei constrangeri concurentiale din partea unui alt operator, deci se poate manifesta independent atat fata de concurentii, cat si fata de abonatii sai, acestia din urma fiind lipsiti de alternativa: fie accepta conditiile singurului operator de servicii CATV la care sunt abonati, fie renunta la serviciile CATV. 113.4.2. Pentru a constitui un abuz de pozitie dominanta, comportamentul CVR trebuie sa aiba ca obiect sau sa poata avea ca efect prejudicierea consumatorilor. Raportat la cazul de fata, pentru a avea ca obiect sau a putea avea ca efect prejudicierea consumatorilor, comportamentul CVR ar trebui sa vizeze impunerea tarifelor sau a altor clauze contractuale inechitabile. 113.4.3. Din analiza prevederilor contractelor incheiate de catre CVR cu abonatii si a structurii tarifelor practicate in perioada ianuarie 2002 – aprilie 2006 au rezultat urmatoarele: [...] 113.4.4. – 113.4.8.: [...] 113.4.9. In concluzie, avand in vedere urmatoarele: - in anumite zone identificate din Bucuresti, CVR este singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol; - in lunile octombrie si decembrie 2005, CVR nu a respectat criteriile de majorare a tarifelor prevazute in contractele incheiate cu abonatii sai, identificandu-se majorari ale tarifelor efectuate in conditiile scaderii costurilor unitare. Totodata, in luna decembrie 2005, s-a identificat inglobarea cheltuielilor cu drepturile de autor si la categoria „alte cheltuieli”, in conditiile in care acestea deja figurau la categoria „cheltuieli cu plata drepturilor de autor”, fapt ce a condus la majorarea nejustificata a costurilor unitare; - consumatorul care doreste sa beneficieze de servicii CATV a fost permanent in stare de dependenta fata de CVR, neavand nici o alternativa in situatia in care ar fi fost nemultumit de faptul ca CVR nu respecta criteriile de majorare a tarifului stabilite in contractele incheiate cu abonatii; - abonatilor nu li se aduce la cunostinta decat majorarea tarifelor, nu si motivatia acestei majorari; - abonatii nu au o alta alternativa decat aceea de a renunta la serviciile CATV; - acest comportament a fost posibil datorita pozitiei detinute de CVR si a faptului ca abonatii sunt neinformati in ceea ce priveste continutul contractelor, care sunt modificate de catre furnizor in mod tacit. Furnizorul considera ca, daca abonatul nu solicita in mod expres rezilierea contractului, acesta a consimtit in mod tacit la modificarile operate in contracte, rezulta ca, in lunile octombrie si decembrie 2005, CVR a savarsit un abuz de pozitie dominanta manifestat prin impunerea de tarife majorate intr-un mod nejustificat de cresterea costurilor, astfel cum era stipulat in contractele incheiate cu abonatii, incalcand astfel prevederile art. 6 lit.a) din lege. Majorarile ulterioare de tarife, chiar daca au fost justificate de cresterea costurilor unitare, au fost realizate pornind de la o baza injusta, ceea ce a condus la prejudicierea consumatorilor si la perpetuarea efectelor negative ale comportamentului abuziv al CVR in toata perioada ce a urmat.

64

114. Posibila incalcare a art. 12141 si 15142 alin. (1) din lege, prin omisiunea notificarii unor operatiuni de concentrare economica Nu s-au descoperit elemente din care sa rezulte incalcarea art. 15 din lege de catre RCS, ASTRAL si UPC, prin omisiunea notificarii unor operatiuni de concentrare economica. CVR nu a realizat operatiuni de concentrare economica in perioada analizata. Pe cale de consecinta, nu s-au descoperit elemente din care sa rezulte incalcarea art. 12 din lege (operatiuni de concentrare economica interzise de lege). V. Stabilirea responsabilitatii pentru incalcarea art. 6 din lege in cazul ASTRAL 115. In luna octombrie 2006, ulterior savarsirii practicii anticoncurentiale de catre ASTRAL, aceasta companie este absorbita, in cadrul unui proces de fuziune, de catre UPC. Ca urmare a fuziunii, ASTRAL si-a incetat existenta, fara lichidare, fiind radiata de la Registrul Comertului. Patrimoniul ASTRAL va fi transmis prin succesiune universala catre UPC, in starea in care se gasea la data fuziunii143. In conformitate cu prevederile art. 240 din Legea nr. 31/1990, republicata, fuziunea are ca efect dizolvarea, fara lichidare, a societatii care isi inceteaza existenta si transmiterea universala a patrimoniului sau catre societatea beneficiara, in starea in care se gaseste la data fuziunii. Conform dispozitiilor art. 250 din acelasi act normativ, in cazul fuziunii prin absorbtie, societatea absorbanta dobandeste drepturile si este tinuta de obligatiile societatii pe care o absoarbe. In cazul de fata, societatea absorbanta este UPC, care dobandeste drepturile si este tinuta de obligatiile societatii pe care a absorbit-o, ASTRAL. In concluzie, incepand de la data la care a absorbit prin fuziune ASTRAL, UPC este tinuta de obligatiile societatii ASTRAL, devenind deci responsabila pentru incalcarea legii savarsita de catre ASTRAL. Dupa cum s-a aratat la pct. 30 din Partea I a prezentei Decizii, aceasta abordare este sustinuta si de jurisprudenta comunitara in materie. VI. Observatiile partilor implicate si pozitia Consiliului Concurentei 116. Observatii referitoare la piata relevanta a produsului Indiferent de modalitatea tehnica de transmisie/retransmisie, produsul cu privire la care urmeaza sa se determine substituibilitatea este programul TV, pe care consumatorul il solicita in scopul informarii sale. Astfel, pe baza sondajelor de audienta efectuate la nivel national de catre CNA, se determina un numar de 8 programe in perioada 2002 – 2004 si, respectiv, un numar de 10 programe in anul 2005, care au ocupat peste 60% din cota de audienta. Aceste programe formeaza produsul care trebuie avut in vedere la

141 fost art.13 142 fost art.16 143 Conform Proiectului de fuziune, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, nr. 2360-2361/31.07.2006

65

definirea pietei relevante a produsului in cauza; piata relevanta in cauza este piata serviciilor de receptie a programelor TV de baza. Sapte dintre cele zece cele mai vizionate programe de baza se pot receptiona si prin alte modalitati decat cablu, respectiv prin antena individuala de receptie, antena colectiva de receptie sau prin antena satelit. In acest sens, se arata ca, potrivit datelor furnizate de CNA, ponderea antenelor individuale sau colective de receptie la nivel national este de 20 - 30% din populatia tarii, iar in Bucuresti gradul de acoperire a acestora este de aproximativ 30%. Definirea pietei relevante a produsului, asa cum este prezentata in Raport, contravine practicii in materie a Comisiei Europene. Concluzia este ca nu trebuie facuta nici o distinctie intre serviciile de difuzare a canalelor TV prin cablu si, respectiv, prin satelit, acestea fiind componente ale unei piete unice a produsului, si anume piata serviciilor de difuzare a canalelor TV. 117. Pozitia Consiliului Concurentei In cazul de fata, piata produsului/serviciului a fost definita ca piata serviciilor de retransmisie prin cablu a programelor TV. Aceste servicii necesita plata de catre abonati a unui abonament. Aceasta piata – a serviciilor de retransmisie a programelor TV prin cablu - a fost considerata o piata distincta de piata serviciilor de transmisie directa de catre producatori a programelor TV, la care accesul consumatorilor nu presupune plata unui abonament, acesta fiind gratuit. Aceasta modalitate de definire a doua piete distincte – servicii de retransmisie a programelor TV, la care accesul consumatorilor implica plata unui abonament si, respectiv, servicii de transmisie a programelor TV, care se receptioneaza gratuit de catre consumatori, prin intermediul antenei individuale de receptie, a antenei colective sau de satelit – a avut la baza practica Comisiei Europene. Astfel, Comisia Europeana a retinut, in deciziile adoptate144, ca piata serviciilor de transmisie a programelor TV, la care accesul este gratuit si piata serviciilor de retransmisie, contra cost, a programelor TV reprezinta piete relevante distincte; avand in vedere acest aspect, antena individuala, antena colectiva si antena de satelit nu reprezinta substitute pentru serviciile CATV, care reprezinta servicii de retransmisie, pe baza de abonament, a programelor TV. Motivele care stau la baza acestei definiri sunt, in opinia Comisiei Europene, urmatoarele:

(i) serviciile de retransmisie a programelor TV contra cost constituie o piata a produsului separata de piata serviciilor de televiziune la care accesul este gratuit, aceasta din urma fiind finantata prin venituri din publicitate.

(ii) in cazul transmisiunii directe de catre producatori a programelor TV (televiziune la care accesul este gratuit), relatia comerciala exista intre producatorul de programe si firmele de publicitate, pe cand in cazul serviciilor de retransmisie platita a programelor TV relatia comerciala exista intre operatorul de retransmisie si consumatorul care plateste un abonament.

(iii) conditiile de concurenta sunt diferite pentru cele doua tipuri de servicii, respectiv de transmisie si de retransmisie a programelor TV, acestea din urma contra cost.

144 Case no. IV/36.237 – TPS, 1999/242/EC; Case IV/36.539 – British Interactive Broadcasting/Open, 1999/781/EC; case no. Comp/M.3411- UGC- NOOS /17.05.2004

66

In cazul televiziunii la care accesul este gratuit, parametrii cheie sunt cotele de audienta si taxele de publicitate, pe cand in cazul serviciilor de retransmisie a programelor TV contra cost TV factorii cheie sunt impachetarea programelor intr-un mod in care sa fie intrunite interesele grupului tinta si nivelul taxelor de abonament.

(iv) alte trasaturi caracteristice ale serviciilor de retransmisie a programelor TV, contra unui abonament, care le diferentiaza de serviciile de transmisie, sunt existenta unei retele de distribuitori sau a unei echipe de vanzari si necesitatea unui sistem de management al abonatilor.

In concluzie, Comisia Europeana a retinut ca serviciile de transmitere a programelor TV de catre producatori, la care accesul consumatorilor este gratuit, prin intermediul antenelor individuale, al antenelor colective si al antenelor satelit si serviciile de retransmisie a programelor TV contra cost, care necesita plata unui abonament, reprezinta piete separate ale produsului. Referitor la specificul pietei romanesti, se fac urmatoarele precizari: (i) conform datelor Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii, rata de penetrare, la nivel de gospodarii, a serviciilor de cablu a fost de 37,39% in anul 2003, de 42,51% in 2004 si, respectiv, de 51,74% in 2005. Studiul privind cotele de audienta invocat de catre parti nu ia in considerare faptul ca nu toate gospodariile din Romania au acces la serviciile CATV. Pentru ca acest studiu sa fie relevant in cazul nostru, acesta ar fi trebuit sa fie realizat numai in randul consumatorilor care au posibilitatea de a se abona la serviciile CATV si care, deci, pot opta intre instalarea unei antene individuale sau de satelit si serviciile CATV. In situatia in care anumiti consumatori nu au posibilitatea de a se abona la serviciile CATV, este evident ca pentru acestia nu exista optiune, acestia putand urmari doar cele sapte posturi TV disponibile in spatiul radio-terestru. Din acest motiv, observatia ca un anumit procent din populatia tarii (20-30%) detine antene individuale nu este relevanta in cazul fata, intrucat nu se ia in considerare ca serviciile de CATV nu acopera intreg teritoriul tarii. (ii) conform informatiilor CNA, producatorii posturilor care sunt disponibile in spatiul radio-terestru nu dispun de infrastructura necesara pentru ca acestea sa se poata urmari la nivel national, deci nu dispun de o retea nationala de statii terestre. In anul 2003, TVR 1 era singurul post care putea fi urmarit de catre 98,5% din populatia Romaniei; TVR 2 acoperea, in acelasi an, 47,5% din populatia Romaniei. Un alt exemplu este postul Realitatea TV, care are acoperire terestra doar la nivelul a 32 de localitati din Romania. Deci, nu toate cele 7 posturi la care se face referire se pot urmari in sistem radio-terestru la nivel national, pentru ca acestea nu detin o retea nationala de statii radio terestre. In consecinta, intrucat nu s-a demonstrat ca in toate localitatile unde se furnizeaza servicii CATV aceste posturi se pot receptiona in mod direct de catre consumatori, prin intermediul antenelor individuale, colective sau de satelit, nu se poate retine observatia partilor privind substituibilitatea dintre serviciile CATV si cele de transmisie directa de catre producatori a celor 7 programe. (iii) partile nu iau in considerare faptul ca, in cazul receptiei prin intermediul antenei de satelit, in cadrul posturilor disponibile in spatiul radio-terestru se pot viziona doar

67

programele libere, care nu sunt criptate, filmele sau anumite emisiuni de divertisment fiind criptate. Un exemplu in acest sens este Antena 1145. (iv) in cazul serviciilor CATV, ca urmare a ofertei mari de programe, consumatorul are posibilitatea de a alege si in functie de specificul postului, ceea ce in sistem terestru nu este posibil (de exemplu, singurul program transmis in sistem radio-terestru este TVK Lumea, in timp ce, in cazul serviciilor CATV, consumatorul are posibilitatea de a opta intre TVK Lumea, MTV, VH1 etc.); (v) in spatiul radio-terestru nu exista posturi tematice (programe specifice de sport, filme etc). In concluzie, argumentele partilor referitoare la specificul pietei romanesti nu pot fi retinute. In cadrul serviciilor de retransmisie, care necesita deci plata unui abonament, partile au invocat faptul ca, potrivit practicii Comisiei Europene, nu trebuie facuta o distinctie intre diversele modalitati de retransmisie a programelor TV, deci nu exista o piata a produsului diferita pentru serviciile de cablu, de satelit sau pentru tehnologia DTH, ci o singura piata a produsului, aceea a transmisiei si retransmisiei programelor TV, indiferent de tehnologia folosita. In fapt, practica Comisiei Europene este unitara in ceea ce priveste faptul ca serviciile de transmisie si cele de retransmisie a programelor TV reprezinta piete diferite ale produsului/serviciului. In cadrul serviciilor de retransmisie a programelor TV, categorie din care fac parte serviciile de cablu si serviciile prin satelit DTH, practica Comisiei Europene nu este unitara. In consecinta, Comisia Europeana a adoptat decizii146 in care a definit piete ale produsului separate pentru fiecare tip de transmisie, si anume o piata pentru operarea retelelor de cablu, o piata pentru distributia canalelor TV prin tehnologia DTH si o piata pentru satelit. De asemenea, exista decizii in care definirea pietei relevante a produsului a fost lasata deschisa, intrucat operatiunile analizate nu conduceau la afectarea concurentei pe piata, indiferent cum s-ar fi definit aceasta. De mentionat este faptul ca toate deciziile adoptate de catre Comisia Europeana in acest domeniu privesc insa autorizarea unor operatiuni de concentrare economica sau exceptarea unor intelegeri de infiintare a unor societati in comun de tip asociativ. Avand in vedere insa ca analiza care se realizeaza in aceste situatii este diferita de aceea care se realizeaza in cazul unei practici anticoncurentiale, cum este abuzul de pozitie dominanta, rezultatele la care se ajunge pot fi diferite in ceea ce priveste definirea pietei relevante. Astfel, in practica Comisiei Europene exista abordari diferite ale pietei relevante a produsului, in functie de:

(i) practica analizata: concentrare economica, intelegere de infiintare a unei societati de tip asociativ sau practica anticoncurentiala;

(ii) in cazul concentrarilor economice si al intelegerilor de infiintare a unor societati de tip asociativ, analiza care se realizeaza este de tip ex ante, urmarindu-se

145 Sursa: site-ul Antena 1 146 Cazul MSG Media Services , IV/M.469/09.11.1994 si cazul Nordic Satellite Distribution, IV/M.490/05.07.1995

68

identificarea pietelor pe care partile implicate in concentrarea economica/societatea nou infiintata ar ajunge sa detina o pozitie dominanta care sa afecteze concurenta;

(iii) in cazul practicilor anticoncurentiale, cum este abuzul de pozitie dominanta, analiza se face de la caz la caz, in functie de particularitatile existente. Analiza care se realizeaza este de tip ex post si are ca scop mai extins rolul si status-ul agentilor economici pe piata. Nu este necesar sa se identifice ex ante toate pietele posibile pe care partile ar putea detine o pozitie dominanta, ceea ce se urmareste este delimitarea pietei/pietelor pe care comportamentul partilor a avut efect anticoncurential. Analiza efectuata pentru definirea pietei relevante in cazurile de practici anticoncurentiale se focalizeaza deci pe intelegerea sau practica supusa analizei in cazul concret.

In concluzie, analiza diferita care se realizeaza in caz de concentrari economice si in caz de practici anticoncurentiale poate conduce la definirea unor piete relevante diferite. Deciziile Comisiei Europene invocate de catre parti au avut ca obiect autorizarea unor concentrari economice sau exceptarea unor intelegeri de infiintare a unor societati in comun de tip asociativ. Neavand ca obiect practici anticoncurentiale (de tipul abuz de pozitie dominanta), invocarea lor in speta nu este relevanta. Cu toate acestea, s-a observat ca, si in aceasta situatie, exista decizii in care Comisia a considerat ca fiecare modalitate de retransmisie a programelor TV reprezinta o piata relevanta distincta. In Romania, in cadrul serviciilor de retransmisie a programelor TV147, problema substituibilitatii dintre serviciile CATV si DTH se pune doar incepand cu anul 2005, anul in care a fost introdusa noua tehnologie de retransmisie a programelor TV. Din analiza efectuata s-a concluzionat ca, la nivelul anului 2005, cele doua servicii nu au fost substituibile. Din acest motiv, si in anul 2005, piata relevanta a produsului in cazul de fata a fost definita ca piata serviciilor de retransmisie prin cablu a programelor TV. 118. Observatii referitoare la definirea pietei relevante in conformitate cu prevederile Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante Piata relevanta a produsului cuprinde toate produsele substituibile din punctul de vedere al cererii si, in plus, pe acelea care, desi nu sunt curent substituibile din punct de vedere al cererii, sunt totusi substituibile din punctul de vedere al ofertei. Serviciile DTH sunt considerate in Raport substituibile din punct de vedere al ofertei si, cu toate acestea, nu au fost incluse in piata produsului. Serviciile CATV si DTH sunt substituibile si din perspectiva cererii. Timpul de amortizare a cheltuielilor prezinta variatii foarte mari de la o oferta la alta si este in general inferior reglementarilor legale incidente privind amortizarea si nu poate fi singurul factor luat in considerare de consumator in deciziile sale de cumparare. In contextul unei explicabile inertii a consumatorilor, precum si a preturilor mai ridicate pe perioada de lansare a tehnologiei DTH, se considera ca gradul de penetrare atins de aceasta tehnologie in doar cateva luni de la lansare, precum si constatarea unei migrari intre clientii traditionali ai serviciilor CATV catre DTH reprezinta argumente suficiente pentru a vedea in aceasta tehnologie o alternativa viabila serviciilor CATV. Definitia pietei relevante a serviciului pentru perioada analizata este piata serviciilor de transmitere si retransmitere a programelor TV. In delimitarea acestei piete rolul

147 cele care presupun plata unui abonament

69

determinant il au preferintele consumatorilor, indiferent de tehnologia utilizata. Pe aceasta piata se includ atat programele TV transmise direct de catre producatorii lor, prin frecvente radio-electrice sau prin satelit, cat si acelea retransmise de catre operatorii de cablu, DTH si alte tehnologii similare. 119. Pozitia Consiliului Concurentei Potrivit Notei privind modul de definire a pietei relevante in scopul dreptului concurentei, adoptate de catre Comisia Europeana148, companiile sunt supuse unor constrangeri concurentiale de trei tipuri:

- substituibilitatea din punct de vedere al cererii; - substituibilitatea din punct de vedere al ofertei; - concurenta potentiala.

Pentru definirea pietei relevante, substituibilitatea din punctul de vedere al cererii reprezinta insa forta imediata si efectiva de disciplinare a furnizorilor unui produs dat, mai ales in ceea ce priveste deciziile de stabilire a preturilor. Practic, exercitiul de definire a pietei consta in identificarea surselor alternative efective de aprovizionare pentru clientii furnizorului in cauza, atat in termeni de produse/servicii, cat si in termeni de localizare geografica a furnizorilor. Constrangerile concurentiale din partea substituibilitatii din punct de vedere al ofertei si concurenta potentiala sunt, in general, mai putin imediate si, in orice caz, necesita si analiza unor factori suplimentari. Aceleasi principii sunt reluate si in reglementarile adoptate de catre Consiliul Concurentei in domeniul comunicatiilor electronice. Astfel, in Instructiunile privind modul de aplicare a regulilor de concurenta acordurilor de acces, se prevede ca substituibilitatea din punct de vedere al cererii este principalul instrument folosit pentru definirea pietei relevante a produsului, in scopul identificarii restrictiilor asupra concurentei în sensul art. 5 alin. (1) si art. 6 din Legea concurentei. Substituibilitatea din punct de vedere al ofertei poate fi folosita, atunci cand circumstantele o justifica, ca un element suplimentar pentru definirea pietei relevante. In practica, aceasta nu poate fi distinsa, in mod clar, de concurenta potentiala. Din interpretarea acestor dispozitii rezulta urmatoarele concluzii:

(i) cea mai importanta sursa de constrangere concurentiala atunci cand se defineste piata relevanta a produsului/serviciului este substituibilitatea din punct de vedere al cererii; acest aspect a fost luat in considerare si analizat cu precadere in Raport. Pe baza acestui criteriu, in anul 2005, serviciile CATV si serviciile DTH nu au fost substituibile;

(ii) ca element secundar, s-a analizat si posibila substituibilitate din punct de vedere al ofertei intre serviciile CATV si serviciile DTH. Raportul a precizat ca serviciile CATV si DTH ar putea fi considerate substituibile din punct de vedere al ofertei, fara a trage insa aceasta concluzie;

(iii) substituibilitatea din punct de vedere al ofertei poate fi luata in considerare la definirea pietelor relevante in acele situatii in care aceasta are un efect imediat de disciplinare a furnizorilor;

(iv) in cazul de fata, analiza din Raport a demonstrat ca, si dupa aparitia serviciilor DTH, noua tehnologie nu a actionat ca o constrangere

148 OJ C 372, 09/12/1997

70

concurentiala asupra ofertei de servicii CATV, tarifele serviciilor CATV si numarul de abonati la aceste servicii, in localitatile analizate, continuand sa creasca in mod constant pe parcursul anului 2005, la toate companiile implicate. Mai mult, in Raport s-a aratat ca, intrucat numarul abonatilor la serviciile CATV a crescut si dupa aparitia pe piata a tehnologiei DTH, abonatii la serviciile CATV nu au perceput noua tehnologie ca un substitut pentru serviciile de cablu.

In ceea ce priveste faptul ca in analiza efectuata nu s-a luat in considerare concurenta potentiala, se retin urmatoarele: (i) analiza a fost efectuata pe o perioada suficient de lunga de timp, 2002 - 2005. Analiza efectuata este de tip ex post, avand ca obiect un comportament savarsit intr-o perioada de timp incheiata. Aceasta analiza a demonstrat ca, in 4 ani, nici un operator potential nu a devenit si concurent real. Nu numai ca, in Bucuresti, in perioada analizata, nu a mai intrat nici un alt operator de cablu, dar numarul acestora s-a micsorat, prin operatiuni de achizitionare, ajungand, la ora actuala, la doi operatori: grupul UPC si RCS. (ii) in Raport, s-a analizat o anumita perioada de timp, ianuarie 2002 – aprilie 2006, analiza care a demonstrat ca, desi potential operatorii de servicii CATV ar fi putut sa isi extinda retelele de cablu pentru a furniza servicii si in alte zone, acestia totusi nu au facut-o. Partile argumenteaza ca, faptul ca exista regiuni cu o singura retea se poate datora fie imposibilitatii obiective de a patrunde cu alte retele in acele regiuni in conditii de legalitate si de viabilitate economica, fie strategiilor de piata ale operatorilor care, desi s-ar fi putut extinde in acele zone, nu au facut-o. Plecand de la premisa ca s-ar fi putut extinde, dar ca totusi au decis sa nu o faca, rezultatul pe piata este acela ca in Bucuresti exista zone de monopol de facto, in care abonatii nu au posibilitatea de a alege. Argumentele partilor in ceea ce priveste bariera la intrarea pe piata legata de obtinerea unei anumite rate de penetrare sunt contradictorii. Astfel, in cazul investigatiei din Timisoara, partile implicate argumenteaza ca o rata de penetrare in randul abonatilor de [...] % este producatoare de pierderi, acesta fiind motivul pentru care UPC s-a retras din zonele in care avea o astfel de penetrare. Mai mult, UPC afirma in Observatii la Raport ca, “in acele zone, probabilitatea de a atrage noi abonati, intr-un numar suficient pentru a atinge parametrii optimi de functionare a unei retele era practic nula”, intrucat concurentul sau avea un grad de penetrare net superior. UPC afirma ca functionarea sa in aceste zone era mai costisitoare cu 13,8% decat in zonele in care gradul sau de penetrare era de [...] %. Explicatia consta in faptul ca, “intr-o zona in care numarul de abonati este mic, costul unitar determinat de componentele fixe este cu atat mai mare cu cat numarul de abonati este mai mic”. Totodata, in cazul aceleiasi investigatii din Timisoara, UPC precizeaza ca: “avand in vedere faptul ca serviciile CATV se circumscriu unei industrii de retea, succesul agentului economic in teritoriul pe care activeaza depinde de intinderea zonei pe care o poate acoperi cu oferirea serviciului sau, dar, mai ales, de gradul de penetrare (patrundere) al respectivei zone. Din aceasta perspectiva, desi UPC presta sau prezenta potentialitatea de a furniza servicii CATV pe intreg teritoriul Timisoarei, cu mici exceptii, in fapt, gradul sau de penetrare in diverse arii ale orasului Timisoara era diferit, de la un nivel bun in anumite zone, la unul nesatisfacator in altele. Pentru a mentine o

71

afacere de servicii CATV in conditii de rentabilitate, un prestator trebuie sa atinga un grad de penetrare a zonei de interes care sa ii asigure intoarcerea investitiei si un nivel rezonabil de profit.” In ceea ce priveste cazul municipiului Bucuresti, UPC argumenteaza ca un operator se poate extinde si in zonele de monopol ale unui alt operator, fara a se mai invoca bariera legata de obtinerea unei anumite rate de penetrare in randul abonatilor, rata peste care extinderea operatorului intr-un teritoriu deja acoperit si deservit de catre un alt operator devine rentabila. De altfel, partile implicate au confirmat, in cadrul audierii, ca, in luarea deciziei de extindere a retelelor de cablu, obtinerea unei rate de penetrare de minim 50% este un element foarte important, pentru ca extinderea sa fie rentabila. Cert este insa faptul ca au existat si exista in Bucuresti zone caracterizate de existenta unui singur operator, in care abonatii nu au decat o singura optiune, daca doresc sa beneficieze de servicii CATV: de a se abona la acesta sau de a renunta la serviciile de cablu. In ceea ce priveste faptul ca serviciile CATV si serviciile DTH sunt substituibile din punct de vedere al cererii, prima observatie este aceea ca aceasta problema se pune doar in anul 2005, anul aparitiei tehnologiei DTH. In analiza substituibilitatii dintre serviciile CATV si cele DTH, din punct de vedere al cererii, au fost luate in considerare mai multe elemente, cheltuielile de trecere de la un serviciu la celalalt suportate de catre un abonat fiind doar unul dintre acestea. Din analiza efectuata a rezultat faptul ca, in ceea ce priveste substituibilitatea din punctul de vedere al cererii, in anul 2005, cele doua servicii, CATV si DTH, nu au reprezentat un substitut unul pentru celalalt. La nivelul anului 2005, acestea nu fac parte din aceeasi piata relevanta a produsului/serviciului. 120. Observatii referitoare la piata relevanta geografica Rationamentul din Raport referitor la delimitarea pietei geografice porneste de la premisa lipsei aparitiei unor tehnologii alternative, astfel incat singura tehnologie disponibila pentru a oferi serviciile care formeaza piata ar depinde de topografia retelelor de cablu. Deci, in Raport se delimiteaza pietele geografice in functie de numarul de retele existente pe o anumita arie. Raportul se limiteaza sa examineze daca furnizorii au patruns sau nu in zonele investigate, dar nu cerceteaza daca au avut sau nu posibilitatea de a patrunde in aceste zone din perspectiva conditiilor obiective ale pietei. Presupunand ca piata geografica ar putea fi delimitata la nivelul unui cartier al municipiului Bucuresti, in Raport nu se mentioneaza considerentele pentru care s-a apreciat ca o piata de asemenea dimensiuni ar putea constitui o parte substantiala a pietei romanesti care ar avea consecinte semnificative pentru economia Romaniei in ansamblu, astfel cum este reglementat in art. 6 din Legea concurentei (care interzice abuzul de pozitie dominanta pe piata romaneasca sau pe o parte substantiala a acesteia). 121. Pozitia Consiliului Concurentei Referitor la existenta unor zone concurentiale, se mentioneaza ca, pe parcursul investigatiei, Consiliul Concurentei a solicitat ASTRAL, UPC si CVR sa identifice concurentii in fiecare zona din Bucuresti in care furnizau servicii CATV, zone in care abonatii aveau efectiv posibilitatea de a opta intre serviciile unuia sau altuia dintre

72

operatori. La aceste solicitari, ASTRAL, UPC si CVR au mentionat ca nu detin informatii cu privire la concurentii care ar desfasura servicii CATV. In consecinta, ASTRAL, UPC si CVR nu au definit zonele in care abonatii au efectiv posibilitatea de a alege intre 2 sau mai multi operatori. Spre exemplu, la solicitarea Consiliului Concurentei din data de 3 mai 2006 catre UPC, CVR si ASTRAL de a preciza: “zonele din municipiul Bucuresti in care ASTRAL, CVR si UPC presteaza serviciul de retransmisie prin cablu a programelor TV, prin precizarea strazilor (a perimetrului) care incadreaza aceste zone si marcarea perimetrului pe harta municipiului Bucuresti transmisa de catre Consiliul Concurentei in anexa, precum si concurentii fiecaruia dintre cei trei operatori in fiecare dintre zonele in care s-au identificat ca prestand servicii de cablu, concurenti pentru care abonatii aveau efectiv posibilitatea de a opta”, raspunsul celor 3 operatori149 a fost: “nu detinem astfel de informatii cu privire la potentiali concurenti care ar desfasura activitatea de retransmitere programe audiovizuale pe suport de cablu coaxial.” In aceasta situatie, pe baza hartilor transmise de catre operatorii de servicii CATV din Bucuresti, in care acestia si-au identificat zonele in care fiecare presteaza servicii, s-au delimitat atat zone in care exista un singur operator, cat si zone in care exista doi sau trei operatori. Prin urmare, fiecare dintre operatorii din Bucuresti a fost identificat ca detinand o pozitie de monopol de facto in anumite zone. In continuare, s-a avut in vedere practica Comisiei Europene, conform careia analiza care se realizeaza in cazul practicilor anticoncurentiale este de tip ex post si are ca scop stabilirea rolului si a status-ul agentilor economici pe piata. Deci, nu este necesar sa se identifice ex ante toate pietele posibile pe care partile ar putea detine o pozitie dominanta, ceea ce se urmareste este delimitarea pietei/pietelor pe care comportamentul partilor a avut efect anticoncurential. Intrucat s-au definit anumite zone de monopol pentru fiecare dintre operatorii analizati, nu a fost necesara aprofundarea pietei relevante pana la nivel de numere de strada in celelalte zone, fiind luata in considerare situatia cea mai avantajoasa pentru operatorii CATV, respectiv aceea de a fi identificati intr-o pozitie concurentiala in acele zone. Insa, chiar si in aceste zone, identificate pe baza informatiilor transmise de catre operatorii de servicii CATV ca fiind acoperite de doua sau mai multe retele CATV, in Raport s-a mentionat ca nu in toate aceste zone exista concurenta efectiva intre operatorii de CATV150. In ceea ce priveste informatiile referitoare la modul de amplasare a retelelor grupului RCS in Bucuresti151, acestea nu pot fi retinute intrucat nu sunt certificate de catre RCS. Mai mult, RCS a identificat aceste informatii ca fiind confidentiale in raport cu grupul UPC, la fel procedand si UPC in raport cu RCS. RCS nu contesta concluzia Raportului ca si in zonele identificate ca fiind concurentiale operatorii CATV nu se concureaza efectiv.

149 Adresa UPC 162/16.05.2006, RG – 4101/16.05.2006 150 Un exemplu mentionat in Raport este zona [...] 151 harta transmisa de catre UPC ca Anexa nr. 24 la Raport

73

Redefinirea zonelor concurentiale, efectuata de catre UPC, nu este in concordanta cu datele din Raport, date care au fost prezentate ca urmare a informatiilor furnizate de catre operatorii de servicii CATV in cadrul investigatiei152. Referitor la posibilitatea de a se extinde a operatorilor de cablu si in celelalte zone, UPC a mentionat ca153: “UPC are capacitatea tehnica si economica de a se extinde in orice localitate in care este prezent, cu toate acestea rentabilitatea economica este atat de mica, incat investitia nu poate fi amortizata. Extinderea retelelor in alte zone decat cele in care UPC detine deja retele de cablu nu se incadreaza in criteriile de rentabilitate si eficienta financiara.” In Observatii se afirma ca piata geografica este reprezentata de municipiul Bucuresti, unul dintre argumente fiind acela ca ASTRAL, UPC si CVR au avut aceleasi strategii referitoare la preturi pe tot teritoriul orasului. Cu toate acestea, atunci cand sustin ca piata geografica este nationala, faptul ca au strategii diferite de stabilire a preturilor in functie de specificul fiecarei localitati nu este considerat relevant. Daca s-ar urma acelasi rationament, ar insemna ca, pentru a defini o piata geografica nationala, operatorii de cablu ar trebui sa practice aceleasi tarife pe intreg teritoriul tarii, or acestia practica tarife diferite, in functie de specificul fiecarei localitati. Referitor la observatia ca abuzul de pozitie dominanta nu ar fi afectat o parte substantiala a pietei romanesti, prima observatie este aceea ca, potrivit principiilor de drept, o prevedere dintr-un act normativ trebuie interpretata in sensul in care aceasta produce efecte, si nu in sensul in care nu ar produce efecte. Zonele in care ASTRAL si CVR au fost identificate in pozitie de monopol de facto reprezinta piata relevanta afectata de comportamentul celor doi operatori. Savarsirea abuzului de pozitie dominanta a avut ca efect prejudicierea tuturor consumatorilor din piata relevanta afectata, prin urmare consecintele acestuia au fost semnificative. Prevederea invocata de parti154, in baza careia prin parte substantiala a pietei romanesti se intelege acea parte din teritoriul Romaniei care reprezinta piata relevanta afectata de comportamentul agentului economic care abuzeaza de pozitia sa dominanta, atunci cand aceasta are sau ar putea avea consecinte semnificative pentru economia Romaniei in ansamblu, se refera la prima ipoteza din art. 6, si anume la comportamentul abuziv care are ca obiect sau poate avea ca efect afectarea activitatii economice, nu la prejudicierea consumatorilor. 122. Observatii referitoare la practica anterioara a Consiliului Concurentei de definire a pietei relevante geografice in cazul serviciilor CATV ca piata nationala Sustinerile Raportului cu privire la definirea pietei relevante geografice contravin practicii anterioare a Consiliului Concurentei. Se invoca in acest sens decizii de autorizare a concentrarilor economice din perioada analizata si doua decizii de respingere a unor plangeri pe piata serviciilor CATV, in care piata relevanta geografica a fost definita ca nationala. Definirea pietei serviciilor CATV ca nationala s-a realizat si in decizii aplicabile ASTRAL si CVR.

152 Ex: intr-un anumit perimetru din zona [...] a fost identificat in pozitie de monopol de facto UPC, in timp ce in observatii aceasta zona a fost identificata ca fiind concurentiala; 153 Adresa UPC din data de 24 august 2005, raspuns la adresa Consiliului Concurentei nr. 1096/09.08.2005 154 Din Regulamentul privind aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, prividn practicile anticoncurentiale

74

Redefinirea pietei relevante geografice echivaleaza cu revocarea partiala a deciziilor anterior emise, in cadrul carora piata a fost definita la nivel national si ai caror subiecti adresanti au fost UPC, ASTRAL si CVR. Avand in vedere prevederile Legii concurentei si ale Legii contenciosului administrativ, acest lucru nu este posibil. In functie de aceasta practica a Consiliului Concurentei, UPC, Astral si CVR si-au dezvoltat strategia de business, politica de achizitii si extindere, precum si comportamentul pe piata in ansamblul sau. Intr-o masura apreciabila, politica tarifara incriminata in Raport a fost stabilita si autoevaluata de catre operatori in functie de constantele practicii Consiliului Concurentei. Concluziile Raportului contravin practicii anterioare a Comisiei Europene si a Consiliului Concurentei in privinta substituibilitatii serviciilor CATV si DTH. Substituibilitatea tehnologiilor CATV si DTH determina nu numai piata relevanta a serviciului, ci si extinderea pietei relevante geografice. In concluzie, piata relevanta geografica ar trebui sa cuprinda intregul teritoriu national sau, cel putin, intregul teritoriu al municipiului Bucuresti. 123. Pozitia Consiliului Concurentei Potrivit prevederilor Notei Comisiei Europene privind modul de definire a pietei relevante in scopul dreptului concurentei, in definirea pietei relevante, criteriile sunt aplicate pentru analizarea anumitor tipuri de comportament pe piata si pentru analizarea schimbarilor in furnizarea anumitor produse. Aceasta metodologie poate conduce la rezultate diferite, in functie de natura elementului de concurenta care este analizat. Astfel, se arata in Nota Comisiei, scopul pietei geografice poate fi diferit atunci cand se analizeaza o concentrare economica, cand analiza este esential prospectiva, de situatia in care se analizeaza un comportament care a avut deja loc, un comportament trecut. Orizontul diferit de timp care se ia in considerare in fiecare dintre aceste cazuri poate conduce la rezultatul definirii unor piete relevante geografice diferite pentru aceleasi produse, in functie de practica analizata: schimbari in structura ofertei, cum este cazul concentrarilor economice si al infiintarii societatilor de tip asociativ, sau examinarea problemelor referitoare la un comportament deja savarsit. Partile invoca decizii adoptate de catre Comisia Europeana, in care piata relevanta geografica pentru serviciile de retransmisie a programelor TV, contra cost, a fost definita ca nationala. Toate deciziile invocate au avut insa ca obiect autorizarea unor operatiuni de concentrare economica sau exceptarea unor intelegeri de infiintare a unor societati de tip asociativ. Dar, analiza care se face in aceste cazuri este diferita de aceea realizata in cazul practicilor anticoncurentiale. Mai mult, si in aceste cazuri, cum este cel al deciziei UGC/Noos, Comisia a analizat efectele operatiunii de concentrare economica atat pe pietele locale, cat si pe piata nationala. Intrucat a ajuns la concluzia ca operatiunea notificata nu crea probleme din punct de vedere al concurentei nici pe piata locala, nici pe piata nationala, a lasat deschisa problema definirii exacte a pietei relevante. Aceasta metodologie a fost urmata si de catre Consiliul Concurentei. Mai mult, in cazul deciziilor de autorizare a operatiunilor de concentrare economica prin care ASTRAL a dobandit controlul asupra CVR155 si, respectiv, prin care UPC a dobandit controlul

155 Decizia nr. 48/21.03.2005

75

asupra ASTRAL156, analiza a fost efectuata atat pe piata locala, cat si pe piata nationala. Concluzia a fost aceea ca, indiferent de modul in care se defineste piata relevanta geografica, operatiunea nu creeaza sau consolideaza o pozitie dominanta care sa afecteze concurenta. Similar abordarii Comisiei Europene, analiza efectuata in aceste cazuri de catre Consiliul Concurentei a fost una de tip prospectiv, motiv pentru care a fost analizata si concurenta potentiala reprezentata de tehnologia DTH, concluzia fiind aceea ca, in viitorul apropiat, aceasta ar putea justifica includerea acestei tehnologii ca substitut pentru serviciile CATV. In decizii s-a mentionat ca, in situatia in care - datorita dezvoltarilor in materia comunicatiilor electronice - piata relevanta a produsului va fi reconsiderata si aceasta va cuprinde si alte tipuri de tehnologii utilizate pentru retransmiterea programelor TV, incluzand, dar fara a se limita la cablu TV si la tehnologia DTH, piata relevanta geografica se poate defini doar ca piata nationala. Mai mult, in cazul celor doua operatiuni de concentrare economica, partile implicate si-au luat angajamentul ca, ulterior dobandirii controlului si atat timp cat raman agenti economici cu personalitate juridica distincta, sa nu alinieze tarifele abonamentelor practicate. In concluzie, avand in vedere natura diferita a analizei care se efectueaza in cazul concentrarilor economice si, respectiv, in cazul practicilor anticoncurentiale, nu se pune problema revocarii deciziilor anterioare adoptate de catre Consiliul Concurentei in materia concentrarilor economice. In ceea ce priveste practica Consiliului Concurentei in materie de practici anticoncurentiale, partile invoca doua decizii157, in care piata serviciului a fost definita ca fiind piata serviciilor CATV, iar piata relevanta geografica – piata nationala. Referitor la aceste cazuri, se impun urmatoarele precizari: (i) premisa este aceea ca se analizeaza o practica anticoncurentiala, deci se analizeaza un comportament deja savarsit intr-un orizont de timp trecut. Analiza efectuata pentru definirea pietei relevante in acest caz se focalizeaza deci pe intelegerea sau practica supusa analizei in cazul concret; (ii) cazul M.Bit vs. ASTRAL, solutionat de catre Consiliul Concurentei prin Decizia nr. 46/2005, de respingere a plangerii M.BIT. In aceasta plangere, reclamantul, operator de servicii CATV in Tulcea, reclama ASTRAL de savarsirea unui abuz de pozitie dominanta prin practicarea unor tarife de ruinare. Analiza se focalizeaza deci pe practica reclamata: practicarea de tarife de ruinare in Tulcea, subventionate din intreaga activitate de cablu a ASTRAL. In acest caz, daca s-ar fi definit piata geografica ca fiind orasul Tulcea, ASTRAL, fiind nou intrat pe aceasta piata, avea o cota de piata aproape de zero, acesta incercand sa-si mareasca cota tocmai prin practicarea unor preturi de ruinare. ASTRAL, fiind nou intrata pe piata din Tulcea, nu si-ar fi putut subventiona tarifele de ruinare prin activitatea desfasurata in Tulcea, localitate in care acesta incerca sa intre tocmai prin practicarea unor preturi pretinse a fi de ruinare. Dimpotriva, ASTRAL era acuzat ca isi subventioneaza intrarea pe piata din Tulcea din activitatea de cablu desfasurata la nivel national.

156 Decizia nr.187/05.10.2005 157 Deciziile nr.46/2005 si nr. 77/2005

76

Din acest motiv, analiza s-a realizat astfel incat sa surprinda cat mai exact efectele practicii reclamate, la nivel national. La acest nivel s-a constatat ca ASTRAL nu detinea pozitie dominanta, plangerea fiind respinsa. (iii) cazul ATLAS TELECOM vs. RCS si RDS, caz solutionat de catre Consiliul Concurentei prin Decizia nr. 77/2005. In acest caz, in plangere se sustinea ca RCS, operatorul care detinea, in opinia reclamantului, o pozitie dominanta pe piata serviciilor de retransmisie a programelor TV prin cablu, impiedica intrarea pe piata telefoniei fixe, in ansamblul sau, a unor concurenti, prin practicarea unei subventii incrucisate in favoarea companiei RDS, membra a aceluiasi grup. Subventia incrucisata se manifesta prin faptul ca RDS, pentru a presta servicii de telefonie fixa, utilizeaza retelele nationale de fibra optica pe care le-a construit RCS, dar nu include in pretul serviciilor proprii costurile de utilizare, intretinere sau dezvoltare a retelei, fapt ce determina un dezavantaj clar pentru ceilalti operatori de telefonie fixa, care sunt nevoiti sa isi suporte singuri aceste costuri si implicit sa le transfere asupra consumatorilor, prin pretul abonamentelor si prin tarifele oferite. In consecinta, potrivit sustinerilor reclamantei, RDS practica, la nivel national, tarife foarte mici, sub costurile pe care in mod normal le suporta orice operator pentru serviciile de telefonie fixa, fapt ce era posibil doar prin subventionarea de catre RCS, operatorul de cablu. In opinia reclamantei, RCS savarsea un abuz de pozitia dominanta pe care o detinea pe piata nationala a serviciilor CATV, detinand retele nationale de cablu, prin practicarea unei subventii incrucisate ale carei efecte se produceau insa pe piata telefoniei fixe, prin oferta sub costuri a RDS, membra a aceluiasi grup. Din nou, analiza s-a focalizat pe practica reclamata: abuz de pozitie dominanta pe piata nationala a serviciilor de cablu, intrucat subventionarea preturilor mici practicate de catre RDS pentru serviciile de telefonie fixa se realiza prin faptul ca aceasta companie utiliza retelele nationale de cablu ale RCS, fara a include in pretul serviciilor proprii costurile de utilizare a acestor retele. Prin urmare, RCS savarsea un abuz de pozitie dominanta, subventionand activitatea de telefonie desfasurata de catre RDS; efectele acestui abuz se produceau pe piata nationala a telefoniei fixe. Primul aspect important de mentionat este acela ca reclamantul nu si-a sustinut plangerea in fata Consiliului Concurentei, fapt retinut in decizie. Cu toate acestea, Consiliul Concurentei a analizat daca ceea ce ATLAS a reclamat, pozitia dominanta a RCS pe piata serviciilor CATV la nivel national si abuzul de aceasta, invederate in plangere, erau reale. S-a analizat pozitia detinuta de RCS la nivel national intrucat subventionarea activitatii de telefonie fixa se realiza din intreaga activitate de servicii CATV a RCS. RDS, operatorul de telefonie fixa, era acuzat ca utilizeaza retelele nationale de fibra optica pe care le-a construit RCS, dar ca nu include in pretul serviciilor de telefonie costurile de utilizare, intretinere sau dezvoltare a retelei. Din acest motiv, analiza s-a efectuat la nivel national. La acest nivel s-a constatat ca RCS nu detinea pozitie dominanta, plangerea fiind respinsa. In ceea ce priveste substituibilitatea dintre serviciile CATV si DTH, din analiza efectuata a rezultat ca acestea nu au fost substituibile in anul 2005. In aceste conditii, piata relevanta geografica este definita la nivel local.

77

124. Observatii referitoare la faptul ca ASTRAL si CVR nu detin o pozitie dominanta nici la nivel national, nici la nivelul municipiului Bucuresti. Nedetinand o pozitie dominanta, conditia esentiala prevazuta de art. 6 din lege nu este indeplinita. 125. Pozitia Consiliului Concurentei In cadrul Raportului piata relevanta geografica nu a fost definita la nivel national sau la nivelul localitatii Bucuresti ci ca fiind, dupa caz, alcatuita din: - zone acoperite de retelele de cablu ale unui singur operator si in care consumatorii nu au posibilitatea de optiune; - zone acoperite de retelele de cablu ale mai multor operatori si in care consumatorii au posibilitatea de optiune. Fiecare dintre operatorii de servicii CATV din Bucuresti a fost definit intr-o pozitie de monopol de facto in anumite zone din Bucuresti. 126. Observatii referitoare la accesul pe piata relevanta Nivelul scazut al barierelor la intrarea si/sau iesirea de pe piata a mentinut si mentine un grad ridicat al potentialitatii concurentei pe piata serviciilor CATV din Bucuresti. Piata serviciilor CATV este o piata contestabila intrucat indeplineste urmatoarele conditii:

- nu exista bariere pentru a patrunde sau a iesi de pe piata; - toate firmele, atat cele existente, cat si potentialii concurenti au acces la aceeasi

tehnologie de productie; - exista informatii exacte privid preturile, accesibile tuturor; - firmele noi pot intra si iesi inainte ca firmele de pe piata sa poata ajusta preturile.

Nu exista bariere de reglementare la intrarea pe piata. Barierele la intrare de ordin operational, impuse de natura tehnologiei, nu reprezinta un obstacol de natura sa impiedice patrunderea altor potentiali investitori. Absenta unui operator din anumite zone nu este decat rezultatul propriei sale strategii de politica economica si a posibilitatilor financiare de investitie. In identificarea structurii de piata nu poate fi ignorata notiunea de concurenta potentiala. Sub acest aspect sunt relevante: existenta unor tehnologii alternative (MMDS, antene terestre, antene aeriene prin satelit, DTH), existenta magistralelor care acopera, in cea mai mare parte, municipiul Bucuresti si faptul ca investitia necesara pentru extinderea unei retele magistrale la o retea abonat era relativ facila si suportabila, iar posibilitatea de interconectare dintre operatorii de servicii CATV constituia o alternativa la construirea unei retele paralele de cablu. 127. Pozitia Consiliului Concurentei In ceea ce priveste construirea unei retele de CATV paralele, dupa cum s-a aratat la punctul nr. 110 din Partea II-a a prezentei Decizii, obtinerea unui numar redus de abonati raportat la dimensionarea geografica a retelei (o rata de penetrare mica) reprezinta o bariera care conduce la aparitia unui monopol de facto, in cazul in care intrarea mai multor operatori ar fi ineficienta sau chiar la imposibilitatea existentei unei piete in anumite zone. Acest aspect a fost confirmat, in cadrul audierii, de catre partile implicate, care au mentionat ca, in luarea deciziei de extindere a retelelor de cablu, obtinerea unei rate de penetrare de minim 50% este un element foarte important, pentru ca extinderea sa fie rentabila.

78

Referitor la posibilitatea de interconectare dintre retelele operatorilor de cablu, in vederea furnizarii de programe TV prin reteaua unui alt operator, operatorii au afirmat pe parcursul investigatiei ca acest tip de interconectare le-ar restrange in mod considerabil posibilitatea de a oferi, prin aceasta retea, si alte servicii de comunicatii electronice utilizatorilor finali - telefonie, servicii de acces Internet, transmisii date etc. Aceasta explicatie a avut la baza capacitatea limitata a unei retele de a transmite un numar mai mare de 100 de canale. In acest sens, ASTRAL158 a mentionat ca “interconectarea mai multor operatori care sa ofere simultan servicii Internet si CATV, pe infrastructura ASTRAL, este imposibila.” De asemenea, UPC a afirmat159 ca este “in imposibilitate tehnica de a oferi conditii de interconectare altor operatori de telecomunicatii prin cablu. Retelele sale utilizeaza deja intreaga capacitate pentru transportul canalelor TV existente. Mai mult, in anumite retele, banda de frecventa utila este insuficienta chiar si pentru UPC pentru transmiterea tuturor canalelor pe are ar dori sa le lanseze catre clienti.” 128 - 133. Observatii referitoare la analiza tarifelor ASTRAL si CVR si pozitia Consiliului Concurentei: [...] VII. Comportamentele posibil anticoncurentiale si prevederile legale incidente in cazul investigatiei dispuse prin Ordinul Sefului Oficiului Concurentei nr. 129/2001, avand ca obiect analiza existentei unor acte sau fapte interzise de art.5 alin.(1), 6, 13 si 16 din Legea concurentei nr.21/1996, pe piata serviciului de utilizare a retelelor de cablu pentru distributia programelor TV din Craiova, Resita, Pitesti si Drobeta Turnu Severin. 134. In cursul investigatiei s-au analizat urmatoarele posibile incalcari ale legii:

(i) incalcarea art. 6 din lege de catre RCS, prin abuzul de pozitie dominanta detinuta in localitatile Craiova, Drobeta Turnu Severin, Pitesti si Resita;

(ii) incalcarea art. 12160 si 15161 alin. (1) din lege de catre RCS, prin omisiunea notificarii unor operatiuni de concentrare economica realizate in perioada analizata;

(iii) incalcarea art. 9 din lege de catre Consiliul Local al municipiului Craiova, prin adoptarea unor Hotarari prin care s-ar fi impiedicat accesul pe piata al concurentilor Terra Sat.

135. Posibila incalcare a art. 6 din lege de catre RCS, prin abuzul de pozitie dominanta detinuta in localitatile Craiova, Drobeta Turnu Severin, Pitesti si Resita Potrivit dispozitiilor art.6 din lege, este interzisa folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre un agent economic pe piata romaneasca ori pe o parte substantiala a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activitatii economice sau prejudicierea consumatorilor.

158 Adresa Astral nr. DS 1692/23.11.2004 159 Adresa UPC nr. 315/24.11.2004, DS – 1705/25.11.2004 160 Fost art.13 161 Fost art. 16

79

In speta, pentru a intra sub incidenta art.6 din lege, este necesara indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:

(a) agentul economic acuzat sa detina o pozitie dominanta pe o anumita piata relevanta;

(b) agentul acuzat sa abuzeze de pozitia sa dominanta; (c) prin abuzul de pozitie dominanta sa fi fost sau sa poata fi afectata activitatea

economica sau prejudiciati consumatorii. 135.1. In cele 4 localitati (Craiova162, Drobeta Turnu Severin, Pitesti si Resita), RCS a fost identificata ca fiind singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol163. In aceste zone, RCS nu este supus nici unei constrangeri concurentiale din partea unui alt operator, deci se poate manifesta independent atat fata de concurentii, cat si fata de abonatii sai, acestia din urma fiind lipsiti de alternativa: fie accepta conditiile singurului operator de servicii CATV la care sunt abonati, fie renunta la serviciile CATV. 135.2. Pentru a constitui un abuz de pozitie dominanta, comportamentul RCS trebuie sa aiba ca obiect sau sa poata avea ca efect prejudicierea consumatorilor. Raportat la cazul de fata, pentru a avea ca obiect sau a putea avea ca efect prejudicierea consumatorilor, comportamentul RCS ar trebui sa vizeze impunerea tarifelor sau a altor clauze contractuale inechitabile. 135.3. – 135.7.: [...] 135.8. In concluzie, avand in vedere urmatoarele: - RCS a fost identificat, in localitatile Craiova164, Drobeta Turnu Severin, Pitesti si Resita ca fiind singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol; - anterior reglementarii in contractele incheiate cu abonatii a unor criterii in functie de care putea opera majorari ale tarifelor, RCS a majorat tarifele in conditiile cresterii costurilor unitare; - ulterior reglementarii in contracte a faptului ca putea opera majorari ale tarifelor daca, in esenta, aveau loc cresteri ale costurilor unitare, RCS a respectat aceste criterii, neidentificandu-se luni in care acesta sa majoreze tarifele pe fondul scaderii costurilor unitare, rezulta ca, in localitatile Craiova, Drobeta Turnu Severin, Pitesti si Resita, RCS nu a savarsit un abuz de pozitie dominanta manifestat prin impunerea de tarife majorate intr-un mod nejustificat de cresterea costurilor, astfel cum era prevazut in contractele incheiate cu abonatii. Prin urmare, RCS nu a incalcat prevederile art. 6 lit. a) din lege. 136. Posibila incalcare a art. 12165 si 15166 alin. (1) din lege de catre Terra Sat, prin omisiunea notificarii unor operatiuni de concentrare economica realizate in perioada analizata 162 In perioada analizata, in Craiova a mai activat un operator, Oltenia Network Cable, societate ale carei retele au fost achizitionate, in cursul anului 2004, de catre RCS. 163 a se vedea hartile privind amplasarea retelelor CATV ale Terra Sat (RCS) in municipiile Craiova, Drobeta Turnu Severin, Pitesti si Resita – ANEXELE nr. 40 – 43 la Raport 164 In Craiova, a activat si Oltenia Network Cable, societate ale carei retele au fost achizitionate de catre RCS in anul 2004

80

Nu s-au descoperit elemente din care sa rezulte incalcarea art. 15 din lege de catre Terra Sat si, ulterior, RCS, prin omisiunea notificarii unor operatiuni de concentrare economica. Pe cale de consecinta, nu s-au descoperit elemente din care sa rezulte incalcarea art. 12 din lege (operatiuni de concentrare economica interzise de lege). 137. Posibila incalcare a art. 9 din lege de catre Consiliul Local al municipiului Craiova, prin adoptarea unor Hotarari prin care s-ar fi impiedicat accesul pe piata al concurentilor Terra Sat 137.1. In anul 1997, Consiliul Local Craiova (denumit in continuare CL Craiova) a adoptat Hotararea nr. 116/30.07.1997, prin care:

- se aproba delimitarea pe zone a activitatii de televiziune prin cablu, pe baza referatului Directiei de Urbanism si Amenajarea Teritoriului si Lucrari Publice ;

- zonarea stabilita nu presupunea exclusivitatea pentru o anumita societate de televiziune, alte societati de profil concurente putand sa-si desfasoare activitatea pe piata, cu aprobarea CL.

137.2. In anul 2000, Consiliul Local Craiova a adoptat Hotararea nr. 61/28.09.2000 prin care se aproba asocierea dintre C.L. Craiova si SC Terra Sat Comp SRL, pentru prestarea de servicii prin retele CATV hibride din fibra optica si cablu coaxial. Prin HCL Craiova nr. 99/31.10.2000 se aproba contractul de asociere dintre C.L. Craiova si Terra Sat, care s-a incheiat la data de 12.12.2000. Acest contract avea ca obiect furnizarea serviciilor CATV in localitatea Craiova si prevedea obligatia Consiliului Local Craiova de a dispune ca retelele de telecomunicatii sa se realizeze numai in varianta subterana, insa in mediu concurential. Desi durata contractului era de 10 ani, acesta a fost reziliat la data de 24 iulie 2002. 137.3. Prin intermediul Hotararilor invederate anterior, Consiliul Local al municipiului Craiova nu a creat conditii discriminatorii pentru activitatea agentilor economici intrucat:

- prevederea referitoare la faptul ca, incepand din anul 2000, nu se mai acordau certificate de urbanism si autorizatii de construire pentru retelele aeriene pe raza municipiului, ci numai pentru retelele subterane, era aplicabila tuturor agentilor economici, inclusiv Terra Sat;

- obligatia de pozitionare subterana a retelelor de cablu a fost impusa si agentilor economici care aveau in proprietate retele aeriene de cablu la data adoptarii hotararilor respective, in cadrul unui termen limita (10 ani).

137.4. In concluzie, nu se poate retine incalcarea art. 9 din lege de catre Consiliul Local al municipiului Craiova. Mai mult, la data de 24 iulie 2002, contractul de asociere dintre Terra Sat si Consiliul Local Craiova, prin care se prevedea obligatia acestuia de a dispune ca retelele de telecomunicatii sa se realizeze numai in varianta subterana, a fost reziliat.

165 Fost art.13 166 Fost art. 16

81

VIII. Concluzii 138. Perioada analizata in cadrul celor doua investigatii a fost ianuarie 2002 – aprilie 2006, avand in vedere ca data ultimei majorari de tarife efectuate de catre operatorii de servicii CATV investigati este luna aprilie 2006. In perioada ianuarie – aprilie 2006 nu s-a constat savarsirea unui abuz de pozitie dominanta. Tinand cont de faptul ca o definire a pietei in sectorul comunicatiilor electronice poate deveni desueta datorita dezvoltarilor tehnologice rapide din acest domeniu si de faptul ca, in perioada ianuarie – aprilie 2006, nu s-au descoperit dovezi privind savarsirea unui abuz de pozitie dominanta de catre operatorii de servicii CATV, nu s-a efectuat o definire a pietei relevante pentru aceasta perioada. Avand in vedere aceste aspecte, definirea pietei relevante in cazul de fata s-a efectuat doar pentru perioada ianuarie 2002 – decembrie 2005, in localitatile care au constituit obiectul investigatiilor. 139. Piata relevanta a produsului a fost definita, in perioada ianuarie 2002 – decembrie 2005, in localitatile investigate, ca fiind piata serviciilor de retransmisie a programelor TV prin cablu, iar piata relevanta geografica ca fiind, dupa caz, alcatuita din: - zone acoperite de retelele de cablu ale unui singur operator si in care consumatorul nu are posibilitatea de a alege; - zone acoperite de retelele de cablu ale mai multor operatori si in care consumatorii au posibilitatea de optiune. 140. Nu s-au descoperit probe care sa demonstreze existenta unei intelegeri anticoncurentiale de impartire a pietei intre operatorii de servicii CATV ce activeaza in Bucuresti; pe cale de consecinta, nu s-au descoperit probe care sa demonstreze incalcarea art. 5 alin. (1) lit. c) din lege de catre ASTRAL, RCS, UPC si CVR, operatori de servicii CATV ce activeaza in municipiul Bucuresti. 141. Fiecare dintre operatorii de servicii CATV ce activeaza in Bucuresti a fost identificat, in anumite zone din Bucuresti, ca fiind singurul operator economic in calitate de furnizor al serviciilor CATV, detinand de facto pozitia de monopol. 142. Principiul de baza al unei economii de piata si al legislatiei de protectie a concurentei este acela ca preturile si tarifele se determina in mod liber prin concurenta, pe baza cererii si a ofertei. Dar, in cazul de fata, in zonele in care operatorii de servicii CATV detin de facto o pozitie de monopol, nu exista concurenta in ceea ce priveste stabilirea tarifelor, iar abonatii nu au alternativa: accepta tarifele furnizorilor de servicii CATV sau renunta la serviciile CATV. 143. ASTRAL, in perioada 2002 – 2005 si, respectiv, CVR, in anul 2005 au savarsit un abuz de pozitie dominanta in localitatea Bucuresti, incalcand astfel prevederile art. 6 lit.a) din lege. 144. In conditiile in care in contractele incheiate de catre societatea CVR cu abonatii se prevedea ca tarifele se pot majora in situatia cresterii costurilor, din analiza structurii tarifelor s-a constat ca, in lunile octombrie si decembrie 2005, acest operator a impus abonatilor tarife majorate pe fondul scaderii costurilor. Totodata, in luna decembrie 2005, s-a identificat inglobarea cheltuielilor cu drepturile de autor si la categoria „alte

82

cheltuieli”, in conditiile in care acestea deja figurau la categoria „cheltuieli cu plata drepturilor de autor”, fapt ce a condus la majorarea nejustificata a costurilor unitare. 145. In ceea ce priveste ASTRAL, contractele incheiate cu abonatii in perioada 2002 – aprilie 2004 nu prevedeau criterii referitoare la majorarea tarifelor. In aceasta perioada, ASTRAL a manifestat un comportament discretionar in ceea ce priveste majorarea tarifelor, constatandu-se majorari ale acestora efectuate in conditiile scaderii costurilor. Majorarea tarifului nu era motivata de catre operator, intrucat acesta nu isi asumase prin contract decat obligatia de a notifica intentia de majorare, nu si motivele care ar justifica majorarea. Cu toate ca, incepand cu luna mai 2004, ASTRAL a prevazut in contractele incheiate cu abonatii criterii in functie de care putea majora tarifele, si anume cresteri ale costurilor unitare, s-a constatat ca si in perioada mai 2004 – decembrie 2005, ASTRAL nu a respectat aceste criterii, majorand tarifele inclusiv in lunile in care costurile unitare inregistrau scaderi. 146. Aceste abuzuri de pozitie dominanta au avut ca efect prejudicierea consumatorilor, care au fost nevoiti sa accepte tarifele impuse de catre operatorii de servicii CATV, nedispunand de o alta alternativa decat aceea de a renunta la serviciile CATV. 147. Din analiza efectuata in municipiul Bucuresti, nu s-au descoperit probe care sa demonstreze savarsirea unui abuz de pozitie dominanta de catre UPC si RCS, prin impunerea de tarife majorate in mod nejustificat de cresteri ale costurilor unitare, astfel cum era prevazut in contractele incheiate cu abonatii. 148. Din analiza efectuata in municipiile Craiova, Drobeta Turnu Severin, Pitesti si Resita, nu s-au descoperit probe care sa demonstreze savarsirea unui abuz de pozitie dominanta de catre RCS167, prin impunerea de tarife majorate in mod nejustificat de cresteri ale costurilor unitare, astfel cum era prevazut in contractele incheiate cu abonatii. 149. Totodata, din analiza contractelor incheiate intre operatorii de servicii CATV din localitatile analizate si abonati a rezultat ca atat modificarile de tarife, cat si modificarile clauzelor contractuale se comunicau pe pagina de Internet sau pe canalul info al furnizorului sau se afisau la sediile casieriilor. Clientii erau, insa, lipsiti de posibilitatea de a influenta aceste modificari; desi in contract se prevedea ca tarifele se puteau modifica prin acordul partilor, abonatul nu avea alta posibilitate decat aceea de a-si manifesta acordul fata de majorarea tarifului. In situatia in care nu ar fi fost de acord cu majorarea tarifului, singura sa alternativa era aceea de a denunta unilateral contractul si, deci, de a fi debransat de la reteaua CATV. Acelasi lucru era valabil, de altfel, si in situatia in care abonatul nu ar fi fost de acord cu modificarea altor clauze contractuale, singura sa optiune fiind aceeasi, denuntarea contractului si renuntarea la serviciile CATV. 150. Din analiza efectuata in cadrul investigatiei, nu s-au descoperit dovezi privind incalcarea art. 12 si 15 alin. (1) din lege de catre UPC, ASTRAL, CVR si RCS168, prin omisiunea notificarii unor operatiuni de concentrare economica realizate in perioada

167 Inclusiv Terra Sat 168 Inclusiv Terra Sat

83

analizata si, respectiv, punerea in aplicare a unor operatiuni de concentrare economica, in lipsa unei decizii a Consiliului Concurentei. 151. Din analiza efectuata nu s-a constatat incalcarea art. 9 din lege de catre Consiliul Local al municipiului Craiova. IX. Individualizarea sanctiunilor 152. Observatiile partilor implicate 152.1. UPC si CVR solicita Plenul Consiliului Concurentei sa trateze in mod separat si sa distinga intre eventualele sanctiuni aplicate pentru:

- pretinsa incheiere si punere in practica a unei intelegeri anticoncurentiale avand ca obiect partajarea pietei serviciilor CATV din Timisoara. Daca se decide sanctionarea UPC, aceasta sanctiune trebuie distinsa de acelea aplicate pentru alte comportamente anticoncurentiale la care se refera raportul si va trebui raportata numai la cifra de afaceri a UPC in anul 2005;

- pretinsul abuz de pozitie dominanta savarsit de catre CVR pe piata serviciilor CATV din Bucuresti. Daca se decide sanctionarea CVR, aceasta sanctiune trebuie distinsa de acelea aplicate pentru alte comportamente anticoncurentiale la care se refera raportul si va trebui raportata numai la cifra de afaceri a CVR in anul 2005;

- pretinsul abuz de pozitie dominanta savarsit de catre ASTRAL pe piata serviciilor CATV din Bucuresti. Daca se decide sanctionarea ASTRAL, aceasta sanctiune trebuie distinsa de acelea aplicate pentru alte comportamente anticoncurentiale la care se refera raportul si va trebui raportata numai la cifra de afaceri a ASTRAL in anul 2005. Faptul ca ASTRAL, in anul 2006, a fuzionat cu UPC, fiind absorbita de catre UPC, nu are nici o relevanta asupra cuantumul amenzii, ASTRAL avand cifra de afaceri proprie in anul 2005.

152.2. In situatia in care Plenul Consiliului Concurentei apreciaza ca este cazul sa aplice sanctiuni contraventionale pentru abuzul de pozitie dominanta savarsit de catre ASTRAL, UPC solicita Consiliului Concurentei:

(i) sa ia in considerare cifra de afaceri realizata de ASTRAL pe piata relevanta afectata retinuta in Raport (cifra de afaceri realizata in zonele de pretins monopol);

(ii) sa retina ca intinderea pietei relevante geografice efectiv afectate de actiunile ASTRAL trebuie sa aiba o pondere importanta in stabilirea amenzii. In functie de acest criteriu, abuzul ar intra in categoria faptelor de gravitate mica, cu un impact limitat asupra pietei, care afecteaza o parte nesubstantiala si limitata a acesteia.

(iii) pentru faptele care si-au epuizat efectele anterior datei de 17 mai 2004, data intrarii in vigoare a noilor Instructiuni privind individualizarea sanctiunilor pentru contraventiile prevazute de art. 56 din Legea concurentei, se solicita Consiliului Concurentei ca, in masura in care prevederile vechilor Norme de individualizare a amenzii, nepublicate, sunt mai favorabile, sa se aplice acestea. Motivatia este aplicarea principiului constitutional al legii contraventionale mai favorabile si faptul ca autoritatea de concurenta a facut uz de aceasta abordare in cazul Wrigley (Decizia nr. 224/2005).

(iv) luarea in considerare a urmatoarelor circumstante atenuante:

84

o colaborarea ASTRAL in cadrul investigatiei; o incetarea incalcarii retinute in Raport; o contextul economic specific; o indoiala rezonabila asupra comportamentului abuziv, data fiind practica

anterioara a Consiliului Concurentei de definire a pietei relevante geografice pentru serviciile CATV ca nationala.

152.3. In situatia in care Plenul Consiliului Concurentei ar aprecia ca este cazul sa aplice sanctiuni contraventionale pentru abuzul de pozitie dominanta savarsit de catre CVR, se solicita Consiliului Concurentei:

(i) calculul cuantumului de baza al amenzii sa se realizeze in functie de cifra de afaceri realizata de catre CVR pe piata relevanta afectata retinuta in Raport, respectiv in zonele de pretins monopol din Bucuresti. Veniturile realizate din zonele concurentiale trebuie excluse din cuantumul de baza al potentialei amenzi;

(ii) aplicarea Instructiunilor adoptate de catre Comisia Europeana cu privire la metoda de stabilire a amenzilor in baza art. 23 (2) a) din Regulamentul comunitar nr. 1/2003, in baza carora Comisia ia in considerare la stabilirea amenzii valoarea vanzarilor de bunuri sau servicii ale societatii la care se refera incalcarea in mod direct sau indirect.

(iii) incadrarea comportamentului abuziv al CVR in categoria faptelor de gravitate mica, intrucat acesta consta in aplicarea unor majorari de pret in doua luni izolate. Marja mica de profit exclude existenta prejudiciului produs consumatorilor si orice fel de impact concret asupra pietei relevante. In cazul CVR nu este aplicabil nici un cuantum aditional la amenda stabilita in functie de gravitatea faptei.

(iv) luarea in considerare a urmatoarelor circumstante atenuante: o colaborarea CVR in cadrul investigatiei; o incetarea incalcarii retinute in Raport; o situatia financiara a CVR in perioada pretinsului abuz si faptul ca

majorarile de pret considerate abuzive au fost aplicate pentru acoperirea pierderilor si nu in vederea obtinerii de profituri nejustificate;

o indoiala rezonabila asupra comportamentului abuziv, data fiind practica anterioara a Consiliului Concurentei de definire a pietei relevante geografice pentru serviciile CATV ca nationala;

o lipsa avantajelor economice rezultate din operatiunile de majorare de tarif pretins abuzive.

In raport de aceste considerente, se solicita Plenului Consiliului Concurentei aplicarea sanctiunii minime pentru CVR, respectiv amenda 0 (zero) sau mustrarea. 153. Conform dispozitiilor art.51 alin.(1) lit.a) din lege, incalcarea art.6 din lege se sanctioneaza cu amenda in suma de pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata de contravenient in anul anterior sanctionarii. 154. Ca principiu, aplicarea sanctiunilor se realizeaza proportional cu faptele anticoncurentiale comise, cu perioada de incalcare a legii si cu agentul economic care, in concret, a savarsit incalcarea. Sanctiunea se individualizeaza atat din punct de vedere obiectiv (gravitatea faptei), cat si din punct de vedere subiectiv (al autorului faptei).

85

155. Agentii economici care au savarsit un abuz de pozitie dominanta sunt ASTRAL si CVR. 156. In ceea ce priveste ASTRAL, aceasta societate a fost absorbita printr-un proces de fuziune de catre UPC. In urma procesului de fuziune, patrimoniul ASTRAL a fost transmis cu titlu universal catre UPC, deci responsabilitatea sa pentru incalcarea legii l-a urmat la societatea absorbanta, UPC. Nu este necesar sa se demonstreze ca UPC a realizat sau a aprobat practica anticoncurentiala. Deci, UPC, in calitate de succesor economic si juridic al ASTRAL, a preluat responsabilitatea pentru incalcarea legii savarsita de ASTRAL. Cu toate acestea, nu UPC a savarsit incalcarea legii, prin urmare sanctiunea nu se poate individualiza pe baza cifrei de afaceri realizate de catre UPC. Acesteia ii revine, in calitate de succesor al ASTRAL, obligatia de a plati amenda care i s-ar fi aplicat societatii ASTRAL, in calitate de agent economic autor al contraventiei. Avand in vedere ca:

(i) UPC nu este autor al incalcarii legii; (ii) conform prevederilor art. 51 din lege, agentul economic contravenient se

sanctioneaza cu amenda in suma de pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata de contravenient in anul anterior sanctionarii;

(iii) la momentul sanctionarii, ASTRAL nu mai exista, fiind absorbita de catre UPC;

(iv) ASTRAL a realizat cifra de afaceri in anul 2005, sanctiunea care se va aplica UPC pentru incalcarea legii savarsita de catre ASTRAL se va individualiza pe baza cifrei de afaceri realizate de catre ASTRAL in anul 2005. 157. In ceea ce priveste CVR, in calitatea sa de agent economic autor al incalcarii legii, individualizarea sanctiunii care i se va aplica se va realiza pe baza cifrei de afaceri realizate de catre CVR in anul 2005. 158. Nivelul de baza al amenzilor ce vor fi aplicate pentru incalcarile legii savarsite de catre ASTRAL si CVR se va determina in functie de gravitatea si durata faptelor si a consecintelor sale asupra concurentei, criterii prevazute la art. 52 din lege. Consiliul Concurentei nu a preluat noile Instructiuni ale Comisiei Europene cu privire la stabilirea sanctiunilor in baza art. 23 (2) (a) din Regulamentul comunitar nr. 1/2003. Prin urmare, individualizarea sanctiunilor se va realiza potrivit dispozitiilor art. 51 - 52 din lege si ale Instructiunilor emise de catre Consiliul Concurentei169. 159. In baza principiului constitutional al aplicarii legii contraventionale mai favorabile, in cazul ASTRAL, se vor aplica metodele de individualizare a amenzii prevazute in Instructiunile de individualizare a sanctiunilor pentru contraventiile prevazute de art. 56 din lege (actual art. 51), in vigoare in prezent, intrucat acestea sunt mai favorabile. In cazul CVR, se vor aplica prevederile acelorasi Instructiuni, intrucat abuzul de pozitie dominanta s-a savarsit de catre CVR in anul 2005.

169 Normele privind individualizarea si dozarea sanctiunilor prevazute la art. 55 si 56 din Legea concurentei nr. 21/1996, nepublicate si Instructiunilor privind individualizarea sanctiunilor pentru contraventiile prevazute la art. 56 din Legea concurentei nr. 21/1996, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 439/17.05.2004

86

160. Gravitatea faptei Fapta savarsita de catre ASTRAL are un caracter continuu. Prin urmare, aceasta se incadreaza in categoria faptelor de gravitate mare. Fapta savarsita de catre CVR nu are caracter continuu. Prin urmare, aceasta se incadreaza in categoria faptelor de gravitate medie. 161. Durata faptei In cazul ASTRAL, durata faptei este de 4 ani. Fapta se inscrie in categoria incalcarilor de durata medie. In cazul CVR, fapta se inscrie in categoria incalcarilor de durata scurta (sub 1 an). 162. Faptele savarsite de catre ASTRAL si CVR au avut ca efect prejudicierea consumatorilor. 163. La individualizarea sanctiunilor, nu s-au retinut circumstante atenuante sau agravante. Nota: informatiile confidentiale au fost marcate cu [...] In temeiul prevederilor art. 20 alin.(1) si alin.(4) si ale art. 55 alin.(4) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, PLENUL CONSILIULUI CONCURENTEI DECIDE

Art.1. In temeiul art. 51 din lege, sanctionarea SC UPC ROMANIA SA si a SC RCS&RDS SA, aceasta din urma in calitate de succesor economic si juridic al SC HI-FI QUADRAL SRL si SC TVS HOLDING SRL, pentru incalcarea art. 5 alin. (1) lit. c) din lege, prin incheierea si punerea in practica a unei intelegeri anticoncurentiale avand ca obiect partajarea pietei serviciilor de retransmisie prin cablu a programelor TV din municipiul Timisoara, dupa cum urmeaza: - SC UPC ROMANIA SA, cu amenda de 7.257.984 (sapte milioane doua sute cincizeci si sapte de mii noua sute optzeci si patru) RON;

- SC RCS&RDS SA, cu amenda de 807.275 (opt sute sapte mii doua sute saptezeci si cinci) RON. Art.2. In temeiul art. 51 din lege, sanctionarea SC CABLEVISION OF ROMANIA SRL si a SC UPC ROMANIA SA, aceasta din urma in calitate de succesor economic si juridic al SC ASTRAL TELECOM SA, pentru incalcarea art. 6 lit. a) din lege, prin savarsirea

87

unui abuz de pozitie dominanta manifestat prin impunerea de tarife majorate in mod nejustificat de cresterea costurilor, dupa cum urmeaza: - SC CABLEVISION OF ROMANIA SRL, cu amenda de 273.766 (doua sute saptezeci si trei de mii sapte sute saizeci si sase) RON; - SC UPC ROMANIA SA, cu amenda de 17.605.784 (saptesprezece milioane sase sute cinci mii sapte sute optzeci si patru) RON

Art.3. Sumele prevazute la art. 1 si 2 se vor achita, in termen de maxim 30 de zile de la comunicare, prin ordin de plata tip trezorerie, cu mentiunea: “amenzi aplicate de catre Consiliul Concurentei conform Legii concurentei nr. 21/1996, republicata”. O copie a ordinului de plata va fi transmisa neintarziat Consiliului Concurentei.

Art.4. Prezenta decizie poate fi atacata, conform art. 55 alin.(5) din Legea concurentei nr.21/1996, republicata, la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios Administrativ, in termen de 30 de zile de la comunicare.

Art.5. In conformitate cu art. 57 din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, prezenta Decizie va fi publicata pe pagina de Internet a Consiliului Concurentei. Art. 6. Prezenta decizie intra in vigoare la data comunicarii sale de catre Secretariatul General al Consiliului Concurentei. Art.7. Secretariatul General va transmite aceasta Decizie la: SC UPC ROMANIA SA Sediu: Sos. Nordului, nr. 62 D, sector 1, Bucuresti Nr. inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J 40/5971/2003 Cod unic de inregistrare: 12288994 SC RCS&RDS SA Sediu: Str. Dr. N. Staicovici, nr. 71 - 75, sector 5, Bucuresti Nr. inregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J 40/12278/1994 Cod unic de inregistrare: 5888716 SC CABLEVISION OF ROMANIA SRL Sediu: Str. Ion Mihalache, nr. 119, bloc 10, camerele P1-P3, parter, sector 1, Bucuresti Nr. inregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J 40/19228/1993 Cod unic de inregistrare: 4504353 Mihai Berinde Presedinte