1

DECIZIA

nr. 06 din 05.02.2020

privind respingerea plângerii formulate de

PLENUL CONSILIULUI CONCURENŢEI

În temeiul:

• Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

153/29.02.2016, cu modificările şi completările ulterioare (denumită, în continuare, Legea

concurenţei);

• Decretului nr. 301/05.03.2015 pentru numirea preşedintelui Consiliului Concurenţei, publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 5 martie 2015;

• Decretului nr. 17/20.01.2017 pentru numirea unui vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei, publicat

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 20 ianuarie 2017;

• Decretului nr. 472/15.06.2018 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei,

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 18 iunie 2018;

• Decretului nr. 473/15.06.2018 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei,

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 18.06.2018;

• Decretului nr. 18/20.01.2017 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei,

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 20 ianuarie 2017;

• Decretului nr. 19/20.01.2017 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei,

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 20 ianuarie 2017;

• Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial

al României, Partea I, nr. 976/04.12.2019;

• Regulamentului de procedură al Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 601/26.07.2017, cu completările ulterioare;

• Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 553/05.08.2010;

• Regulamentului privind analiza şi soluţionarea plângerilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 5,

6 şi 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind

funcţionarea Uniunii Europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

687/12.10.2010, cu modificările şi completările ulterioare;

• Înscrisurilor din dosarul cazului având ca obiect plângerea înaintată de

, înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG-10494/23.07.2019;

2

• Notei Direcţiei Industrie şi Energie nr. 22 din 10.01.2020 privind analiza plângerii înaintate de

• Hotărârii Plenului Consiliului Concurenţei din data de 05.02.2020, cu privire la acest caz, fiind

întrunită condiţia de cvorum pentru a decide în mod valabil;

şi luând în considerare următoarele:

I. Obiectul plângerii

(1) (denumită, în continuare, ) a înaintat Consiliului

Concurenţei o plângere, înregistrată cu nr. RG-10494/23.07.2019, referitoare la o posibilă încălcare a

art. 8 alin. (1) din Legea concurenţei de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (în

continuare „AFIR”) din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(2) Plângerea a fost considerată completă de către Consiliul Concurenţei la data de 11.11.2019, în urma

furnizării de către a informaţiilor suplimentare necesare analizei acesteia.

II. Autorul plângerii şi părţile vizate de plângere

(3) Autorul plângerii este

.

(4)

(5) Autoritatea vizată de plângerea formulată de este Agenţia pentru Finanţarea

Investiţiilor Rurale, cu sediul în strada Ştirbei Vodă nr. 43, Bucureşti, sector 1.

(6) AFIR este o autoritate publică din administraţia centrală, aflată în subordinea Ministerului

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, înfiinţată în 2014 prin reorganizarea fostei Agenţii Pentru

Dezvoltare Rurală şi Plăţi în Domeniul Pescuitului (APDRP). Autoritatea îşi desfăşoară activitatea în

baza Ordonanței de Urgenţă a Guvernului nr. 41 din 18 iunie 2014 privind instituirea, organizarea şi

funcţionarea agenţiei de finanţare a investiţiilor rurale, aprobată prin Legea nr. 43 din 17 martie 2015

(„OUG 41/2014”).

III. Piaţa relevantă

(7) Potrivit Instrucţiunilor din 5 august 2010 privind definirea pieţei relevante, adoptate de Consiliul

Concurenţei1, definirea pieţei relevante este un instrument de identificare şi de delimitare a cadrului

în interiorul căruia se exercită concurenţa între întreprinderi.

(8) Piaţa relevantă a produsului cuprinde toate produsele şi/sau serviciile pe care consumatorul le

consideră interschimbabile sau substituibile, datorită caracteristicilor, preţurilor şi utilizării acestora.

(9) Piaţa relevantă geografică cuprinde zona în care întreprinderile în cauză sunt implicate în cererea şi

oferta de produse sau servicii, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de omogene şi care

1 Publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din data de 05 august 2010.

3

poate fi delimitată de zonele geografice învecinate, deoarece condiţiile de concurenţă diferă în mod

apreciabil în respectivele zone.

(10) Principala activitate a este comercializarea de utilaje şi echipamente agricole,

astfel că piaţa definită în scopul prezentei analize este piaţa distribuţiei de echipamente și utilaje

agricole.

(11) În ceea ce priveşte dimensiunea geografică a pieţei, se consideră că aceasta are o dimensiune

naţională, respectiv teritoriul României.

(12) Piața mașinilor agricole este segmentată în: tractoare, mașini de plantat și cultivatoare, mașini de

recoltat, mașini de stropit, mașini de irigații, după cum urmează: tractoare, echipamente,

pulverizatoare, utilaje de recoltat, utilaje pentru fân şi furaje.

(13) Tractoarele sunt piesa de bază a echipamentului pentru mecanizarea unității agricole, capabile de a

efectua o gamă de bază de funcții agricole cum ar fi aratul și grapatul. Se pot găsi sub o gamă largă de

produse, oferind diferite niveluri de putere, specificații și greutate la diferite niveluri de preț.

(14) Combinele de recoltat realizează operațiunile de tăiere, treierat, separare, curățare și descărcare

pentru o varietate de culturi, în primul rând, boabe mici (grâu, orz, ovăz), porumb, semințe

oleaginoase și orez. Se pot găsi sub o gamă largă de produse, care diferă în funcție de putere,

specificație și preț. Combinele de recoltat se clasifică după: tip, puterea motorului, modalitatea de

rulare, proprietate.

(15) Mașinile de recoltat furaje efectuează operațiuni de tăiere a ierbii, porumbului (și, într-o măsură mai

mică, a grâului). De obicei, se împart în trei tipuri: mașini autopropulsate de recoltat furaje, mașini de

recoltat tractate și mașini de recoltat montate.

(16) Presele de balotat efectuează operaţiuni de balotare a fânului, paielor și furajelor. Acestea se împart

în trei categorii: prese de balotat pătrate mici, prese de balotat pătrate mari şi prese de balotat rotunde

mari.

(17) Oferta pe piaţa distribuţiei de echipamente şi utilaje agricole din România este reprezentată de

producători şi distribuitori/dealeri.

(18) Unii dintre principalii producători locali de utilaje agricole cu capital autohton sunt IRUM SA,

Mecanica Ceahlău SA și MAT SA Craiova. Maschio Gaspardo S.R.L. este principalul producător de

utilaje agricole cu capital străin și face parte din grupul italian Maschio Gaspardo.

(19) Oferta de echipamente agricole este diversificată, piața din România fiind dominată de brandurile

din import: John Deere, Case IH, Steyr, New Holland, Claas, Challenger®, FENDT®, GSI®,

Massey Ferguson®, Valtra®, AGCO Corporation, ce oferă soluții agricole printr-o linie completă de

tractoare, combine de recoltat, echipamente de fân și furaje, însămânțare și echipamente de

prelucrare a cerealelor și de producție a proteinelor, precum și piese de schimb.

(20) În România, principalii importatori și distribuitori de mașini agricole sunt IPSO, Mewi Import

Export Agrar Industrietechnik, NHR Agropartners, Agrosez COM SRL, Keiron Logistic SRL, Titan

Machinery Romania, Mondistar SRL, Wylze Logistik SRL, Lantec Industries SRL, Wirax

Distribuţie SRL, Zetor Tractor SRL, General Leasing Sa, Proagroservice SRL, Dicor Land SRL,

4

Dvrom SRL, Proinvest SRL, Serv Class SRL, Ipso SRL, Belarus Tractor SRL, Vest Tract SRL şi

General Leasing. Unii dintre aceştia sunt distribuitori multi marcă, iar unii sunt distribuitori şi

importatori unici. O parte dintre cei enumeraţi au rețele de distribuție ce acoperă toată aria țării.

(21) Principalii importatori de echipamente agricole în România oferă, de obicei, servicii integrate

clienților lor: vânzare de mașini agricole, vânzare de piese de schimb, service, consultanță și facilitați

financiare.

(22) Cererea pe piaţa distribuţiei de echipamente şi utilaje agricole din România este reprezentată, în

principal, de ferme. România are o suprafață de 23,8 milioane de hectare, din care suprafața agricolă

este de aproximativ 14,7 milioane de hectare. Pe întreg teritoriul ţării sunt circa 3,6 milioane de

exploatații agricole, reprezentând 30% din numărul total de ferme din Europa. Suprafața medie a

unei exploatații agricole în România este de 3,6 hectare.

(23) Aproape 75% din fermele din România au mai puțin de 2 hectare și procentul fermelor cu mai puțin

de 10 hectare este de 98%. Fermele cu mai mult de 100 hectare reprezintă doar 0,5% din totalul

fermelor din România. Potrivit datelor existente pe site-ul Institutului Naţional de Statistică, din

suprafața agricolă a României, 64,3 % este teren arabil, 22,4% sunt pășuni, 10,5% fânețe, iar 2,8%

podgorii şi livezi.

(24) Flota mașinilor agricole este insuficientă şi majoritatea fermelor din România se confruntă cu un

nivel foarte scăzut al mecanizării echipamentelor agricole. Aproximativ 73% din tractoare depășesc

perioada recomandată de utilizare. De exemplu, 30% din tractoarele folosite în România au peste 20

de ani.

(25) Piața utilajelor agricole din România a înregistrat un trend crescător în ultimii ani, în principal bazat

pe importuri de utilaje agricole noi și second-hand din Germania, Italia, S.U.A., Austria, Franța,

Ungaria, Bulgaria, Turcia și China.

(26) Piața utilajelor agricole din România a înregistrat investiții în ultimii ani, în principal datorită

fondurilor europene, creditelor speciale pentru agricultură și utilizării extinse a echipamentelor

second-hand. Trendul curent în agricultura din România este pozitiv, atât în ceea ce privește

realizările și productivitatea, cât și în ceea ce privește numărul de companii implicate în acest sector.

(27) Sectorul agricol în România are un potențial semnificativ pentru creștere, ce nu este încă suficient

exploatat, restructurarea agriculturii şi revitalizarea economiei rurale reprezentând un factor

important pentru dezvoltarea economică viitoare a țării.

(28) Piața tractoarelor agricole din România a fost evaluată la 311.700.000 USD în 2018 și se

preconizează că va crește la un CAGR (Compound Annual Growth Rate)2 de 14,6% până în 2026,

iar piața combinelor de recoltat se estimează că va crește la o CAGR de 4,8% în perioada următoare

(2019-2024).

(29) Țara a beneficiat în mod pozitiv de introducerea fondurilor politicii agricole comune a UE, care

estimează că aproximativ 22 de miliarde USD vor fi investite în perioada 2014-2020 în sectorul

agricol și în zonele rurale din România prin intermediul Politicii Agricole Comune (în continuare

2 Rata anuală compusă de creștere.

5

„PAC”).

(30) Pentru a estima mărimea pieţei româneşti de utilaje şi echipamente agricole în perioada 2016-2018,

au fost solicitate date, informaţii şi documente de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale3.

De asemenea, a fost solicitată şi defalcarea pieţei în funcţie de cele două modalităţi de comercializare

a echipamentelor şi utilajelor agricole, respectiv: Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

- pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală (FEADR- proiectele cofinanţate din fond) şi

NON-FEADR (achiziţiile private, care nu implică fonduri europene). Ministerul Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale a redirecţionat solicitarea către AFIR.

(31) Conform răspunsului transmis de către AFIR4, „nu există o situaţie cu privire la estimarea mărimii

totale a pieţei distribuţiei echipamentelor şi utilajelor agricole din România” (valoarea totală a

vânzărilor de echipamente şi utilaje agricole) şi la defalcarea acesteia în funcţie de sursa fondurilor.

(32) Astfel de informaţii au fost solicitate şi de la participanţii la piaţa distribuţiei echipamentelor și

utilajelor agricole din România către care s-au transmis chestionare5, o parte dintre respondenți

comunicând estimări cu privire la mărimea totală a pieţei de distribuţie a echipamentelor și utilajelor

agricole din România şi ponderea importurilor în totalul pieţei aferente perioadei 2016-2018.

Tabel nr. 1

Sursa: prelucrarea internă a valorilor estimative transmise de respondenţi

În susţinerea datelor furnizate de respondenţi au fost identificate anumite informaţii în unele

publicații financiare, potrivit cărora valoarea pieţei de distribuţie a echipamentelor și utilajelor

agricole din România a ajuns la aproximativ 2,2 miliarde de lei în anul 20166. De asemenea, au fost

identificate studii realizate de FRD Center potrivit cărora importurile de utilaje şi echipamente

agricole în România, în anul 20187, au evoluat faţă de anul 2017

8, după cum urmează: importuri de

pluguri pentru tractor: +48,3%; importuri de tractoare agricole: +31,4%; importuri de grape cu

discuri: +16,2%; importuri de semănătoare, plantatoare răsaduri şi mașini de repicat: +13%;

importuri de scarificatoare, cultivatoare, grape, motosape şi altele: +1,7%.

(33) Conform informaţiilor publice disponibile pe site-ul Institutului Naţional de Statistică9

,

3 Prin adresa înregistrată sub nr. RG-13564/03.10.2019.

4 Adresa înregistrată sub nr. RG-14478/18.10.2019.

5 Prin adresele înregistrate sub nr. RG-13689/04.10.2019 şi RG-13917/09.10.2019.

6https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/piata-utilajelor-agricole-s-a-dublat-in-ultimul-deceniu-de-la-1-mld-lei-la-2-

2-mld-lei-17232798. 7 http://www.frdcenter.ro/wp-content/uploads/2019/11/Romanian-Agriculture-in-2019-FRD-Center-demo-report.pdf.

8http://www.frdcenter.ro/wp-content/uploads/2019/01/FRD-Center-Agricultural-Machinery-Agrotechnology-and-Farm-Equ

ipment-in-Emerging-Markets-in-Europe-2019-1.pdf. 9 http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table.

Mărimea totală a

pieţei Importuri

Pondere

importuri

(%)

Mărimea totală a

pieţei Importuri

Pondere

importuri

(%)

Mărimea totală a

pieţei Importuri

Pondere

importuri

(%)

2.387.446.158 2.037.745.237 85 2.765.321.896 2.490.135.254 90 2.674.342.365 2.614.909.682 98

2016 2017 2018

Mărimea totală a pieţei de distribuţie a echipamentelor și utilajelor agricole din România (RON)

6

dimensiunea parcului de tractoare şi maşini agricole principale din agricultură este prezentată în

tabelul de mai jos, din analiza acestuia rezultând o creştere medie anuală a pieţei cu aproximativ

1,76%:

Tabel nr. 2

Sursa: INS

IV. Aspectele semnalate de autorul plângerii

(34) Potrivit informaţiilor transmise în cadrul formularului de plângere, consideră că

prevederile Ghidului Bazei de date cu preţuri de referinţă pentru maşini, utilaje şi echipamente

specializate (în continuare „Ghidul BDPR”) şi mecanismul de funcţionare al acesteia stabilite de

către AFIR distorsionează concurenţa prin:

- emiterea de reguli care limitează libertatea comerţului şi autonomiei întreprinderilor care activează

pe piaţa românească a comercializării de echipamente şi utilaje agricole;

- aplicarea de o manieră abuzivă şi discreţionară a acestor reguli.

(35) Astfel, autorul plângerii consideră ca fiind abuzive următoarele reguli cuprinse în Ghidul BDPR10

:

a) Ghidul conferă AFIR dreptul de a „aloca o marcă” unui Vânzător în vederea înscrierii de elemente în

10

Ghidul bazei de date cu preţuri de referinţă pentru maşini, utilaje si echipamente specializate utilizată pentru evaluarea

proiectelor cofinantate din fondul european agricol pentru dezvoltare rurală în cadrul programelor naţionale de dezvoltare

rurală-Versiunea 07.

Categorii de tractoare şi maşini agricole Anul 2017 Anul 2018 Evoluţie

2018/2017

Tractoare agricole fizice 212.730 215.980 1,53%

Pluguri pentru tractor 169.647 169.964 0,19%

Cultivatoare mecanice 29.648 29.337 -1,05%

Semănători mecanice 80.038 78.612 -1,78%

Maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică 5.494 5.709 3,91%

Combine autopropulsate pentru recoltat cereale 26.690 27.464 2,90%

Combine autopropulsate pentru recoltat furaje 1.069 1.104 3,27%

Combine şi maşini pentru recoltat cartofi 5.924 6.108 3,11%

Prese pentru balotat paie şi fân 14.166 14.697 3,75%

Vindrovere pentru furaje 1.375 1.399 1,75%

TOTAL 546.781 550.374

7

BDPR conform prevederii „pentru alocarea mărcii în vederea înscrierii de elemente în Baza de date cu

prețuri de referință producătorul/importatorul/dealerul accesează portalul AFIR, fiind necesar să își

creeze (sau să aibă creat) un cont de utilizator”. Ulterior, dacă dosarul se aprobă, „șeful SBD alocă marca

producătorului/importatorului/dealerului care a depus solicitarea de înscriere a mărcii respective”. De

asemenea, potrivit Ghidului, „un model de la o anumită marcă poate fi introdus în Baza de date cu preţuri

de referinţă o singură dată, cu o anumită configuraţie standard”.

b) Ghidul conferă AFIR dreptul de a verifica „rezonabilitatea prețurilor”. Astfel, potrivit Ghidului

„producătorul/importatorul/dealerul trebuie să transmită la Serviciul Baze de date (pe hârtie sau în format

electronic) și un catalog cu prețuri al producătorului sau o listă de prețuri semnată de producător, sau

alt(e) contract(e) de vânzare-cumpărare cu alţi clienţi decât beneficiarii fondurilor derulate prin

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), încheiate cu minimum 30 de zile înainte de data

solicitării înscrierii în baza de date sau print screen din configuratorul intern din care să reiasă prețul sau

orice altă dovadă care poate fi prezentată pentru a susține rezonabilitatea prețurilor elementelor solicitate

a fi introduse în baza de date”. Astfel, autorul plângerii reclamă faptul că AFIR poate „să solicite

Vânzătorilor informații, inclusiv cu privire la tranzacții comerciale realizate între terți”11

.

c) Ghidul conferă AFIR dreptul de a verifica și monitoriza „prețurile de referință” din BDPR. Potrivit

Ghidului, AFIR poate realiza verificări (cu privire la prețuri) înainte de a include un anumit element în

baza de date. Dacă în urma acestor verificări identifică preţuri mai mici decât cel transmis iniţial de

Vânzător, AFIR procedează astfel:

„- dacă prețul identificat în cadrul verificărilor este mai mic cu o diferența de până la 5%, egal sau mai

mare decât cel solicitat a fi introdus, se va păstra preţul transmis de producător/importator/distribuitor;

- în cazul în care prețul identificat în cadrul verificărilor este mai mic cu o diferență mai mare de 5%, se

va introduce în Baza de date prețul cel mai scăzut identificat pe parcursul verificărilor”.

d) Ghidul conferă AFIR dreptul de a aproba actualizarea prețurilor din BDPR și de a stabili limitele în

interiorul cărora se pot realiza astfel de actualizări, respectiv „Actualizarea preţurilor se va realiza o dată

la 12 luni pentru fiecare marcă per trader în limita a 5%, sau o dată la 6 luni pentru fiecare marcă per

trader în limita a 2,5%, cu aprobarea conducerii AFIR (…). Chiar dacă perioada trecută de la ultima

solicitare de actualizare a preţurilor este mai mare de 12 luni, procentul maxim acceptat este cel de 5%.

(…)”.

e) Ghidul conferă AFIR dreptul de a fi informat cu privire la promoțiile organizate de Vânzători și de a

aproba prețurile practicate de Vânzători în promoții. Vânzătorul care a înscris elementele în BDPR

trebuie să informeze din timp Serviciul Baze de date din cadrul AFIR asupra promoţiilor/discount/bonus,

perioadelor lor de desfăşurare şi preţurilor ce vor fi utilizate în aceste perioade (cu minim 5 zile

lucrătoare înainte de data începerii perioadei de promoţie/discount/bonus). Astfel, „în perioada

promoţiei/ discountului, nu se admit achiziţii directe utilizând baza de date AFIR la alte preţuri decât cele

de promoţie, acesta fiind un preţ fix la care nu se acceptă alte discounturi (pentru promoţii la care

discountul este mai mare de 5%)”.

f) Ghidul conferă AFIR dreptul de a verifica prețurile practicate de Vânzători pe piață (inclusiv către

11

Conform formularului de plângere înregistrat sub nr. RG-10494/23.07.2019.

8

cumpărători care nu sunt beneficiari FEADR). În cazul în care identifică variații de prețuri peste limitele

impuse în Ghid, AFIR suspendă și/sau elimină produse din BDPR. Potrivit Ghidului, în cazul în care în

urma verificărilor efectuate în piață, experții AFIR descoperă că un element existent în Baza de Date a

fost vândut la un preţ mai mic cu peste de 5% față de cel existent în BDPR, AFIR solicită explicații din

partea Vânzătorului în cauză. Acesta are la dispoziție 30 de zile pentru a transmite „explicații pertinente”.

În cazul în care explicațiile furnizate nu sunt considerate satisfăcătoare, AFIR poate retrage din BDPR

toate elementele aceleiași mărci și procedează la verificări suplimentare.

g) Ghidul conferă AFIR dreptul de a aplica sancțiuni, precum:

- refuzul AFIR de a înregistra în baza de date un element neconform;

- suspendarea temporară a produselor din BDPR pe durata verificărilor suplimentare efectuate de

AFIR;

- suspendarea temporară a produselor din BDPR pe durata soluționării litigiilor dintre AFIR și

Vânzători;

- retragerea produselor din BDPR timp de 2 ani sau până la rezolvarea litigiilor existente între

AFIR și Vânzător, la finalul acestor perioade producătorul/importatorul/dealerul având

posibilitatea de a solicita din nou introducerea elementelor;

- blocarea accesului la BDPR pe o perioadă de 2 ani, respectiv, potrivit Ghidului,

„producătorul/importatorul/dealerul care a solicitat înscrierea elementelor în cauză nu mai poate

solicita înscrierea de elemente din marca respectivă timp de doi ani de zile de la data retragerii

acestora”.

V. Analiza aspectelor de fapt semnalate, din perspectiva regulilor de concurenţă

Activitatea AFIR

(36) AFIR are ca principale atribuții:

- implementarea tehnică a PNDR;

- implementarea financiară (plata) din FEADR.

(37) PNDR este programul prin care se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi

Guvernul României pentru dezvoltarea economico – socială a spaţiului rural din România. Pentru

evaluarea proiectelor cofinanţate din FEADR în cadrul programelor naţionale de dezvoltare rurală şi

verificarea rezonabilităţii costurilor, AFIR a dezvoltat un mecanism care vizează înscrierea de

produse în Baza de Date cu Prețuri de Referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate,

decontarea produselor achiziţionate în baza unor proiecte cofinanţate din FEADR urmând să se facă

în baza acestor preţuri de referinţă.

Cadrul de reglementare FEADR

(38) Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, România urmează, în ceea ce priveşte agricultura şi

dezvoltarea rurală, principiile PAC, care reprezintă un set de reguli şi măsuri care vizează în

principal creşterea productivităţii, garantarea unui nivel de viaţă echitabil populaţiei din agricultură,

9

stabilizarea pieţelor, garantarea securităţii aprovizionărilor, asigurarea consumatorului cu provizii la

preţuri raţionale.

(39) În vederea implementării PAC de către statele membre, potrivit Regulamentului Consiliului (CE)

nr. 1290/2005, privind finanţarea politicii agricole comune, s-au creat două instrumente financiare

europene pentru agricultură:

- Fondul European de Garantare Agricolă - pentru măsurile de reglementare sau sprijinire a piețelor

agricole și pentru plățile directe către agricultori în contextul politicii agricole comune (FEGA),

- FEADR - pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală (FEADR).

(40) Ulterior, pornind de la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/ 2005 privind sprijinul pentru

dezvoltarea rurală prin FEADR, a fost creat Planul Naţional Strategic pentru România, care

constituie baza pentru implementarea PNDR 2007-2013. Acest document, elaborat de Ministerul

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, detaliază modul concret în care sunt finanţate investiţiile din

fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală. PNDR stabilește liniile de finanțare pentru

atingerea obiectivelor prioritare ale României și este finanțat prin FEADR.

(41) FEADR a fost implementat în prima perioadă de programare financiară (2007-2013) prin PNDR

2007-2013, iar în a doua perioadă de programare financiară (2014-2020) prin PNDR 2014-2020.

(42) Prin PNDR 2014-2020, „fermierii, procesatorii, antreprenorii și autorităţile publice locale au la

dispoziţie aproximativ 9 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile pentru realizarea

investiţiilor la standarde europene, eficiente şi rentabile”12

.

Cadrul de reglementare a Bazei de date cu preţuri de referinţă (BDPR)

(43) Potrivit răspunsului transmis de AFIR13

către Consiliul Concurenţei, actele normative care au stat la

baza înființării BDPR sunt:

- Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013,

de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social

european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european

pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul

european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru

pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, cu

modificările și completările ulterioare;

- Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru

dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, cu modificările și completările ulterioare;

- Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea,

gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, cu modificările și completările ulterioare;

- Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a

12

https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_pndr_2014_2020?amp;lang=RO. 13

Prin adresa înregistrată sub nr. RG-13616/03.10.2019

10

Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce privește

sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală și ecocondiţionalitatea, cu

modificările și completările ulterioare;

- Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002

privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV), cu modificările și completările ulterioare;

- OUG nr. 13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăţi pentru Dezvoltare

Rurală și Pescuit (APDRP), prin reorganizarea Agenției SAPARD, aprobată cu modificări și completări

prin Legea nr. 198/2006, cu modificările și completările ulterioare;

- OUG nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea

Investițiilor Rurale, prin reorganizarea APDRP;

- Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1571/2014 privind

aprobarea Bazei de date cu prețuri de referință pentru mașini, utilaje și echipamente agricole specializate

ce va fi utilizată în cadrul PNDR 2014-2020, cu modificările şi completările ulterioare;

- OMADR nr. 756/2014 pentru aprobarea Metodologiei de constituire și actualizare a BDPR pentru

mașini, utilaje și echipamente specializate, ce vor fi utilizate în cadrul PNDR 2014-2020, cu modificările

și completările ulterioare;

- OMADR nr. 2220/2015 pentru modificarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul agriculturii și

dezvoltării rurale nr. 1571/2014 pentru aprobarea BDPR pentru mașini, utilaje și echipamente agricole ce

va fi utilizată în cadrul PNDR 2014-2020;

- OMADR nr. 777/2016 pentru aprobarea Ghidului BDPR pentru mașini, utilaje și echipamente

specializate, utilizată pentru evaluarea proiectelor cofinanțate din FEADR în cadrul PNDR, cu

modificările și completările ulterioare.

Istoric privind înfiinţarea BDPR

(44) Baza de date cu prețuri de referință a fost constituită ca urmare a asumării autorităților române în

fața Comisiei Europene a promisiunii de simplificare a procesului de implementare a fondurilor

europene. Aceasta este un instrument de lucru la îndemâna beneficiarilor privați cu scopul atât de a

ușura procesul de alegere a echipamentelor și de a oferi posibilitatea efectuării achiziției directe, cȃt

și de a se asigura rezonabilitatea prețurilor. Introducerea elementelor în baza de date se face, conform

metodologiei de lucru aprobate, fundamentat pe informația transmisă de

producători/importatori/dealeri cu activitate pe piață, echipamentele fiind identificate prin marcă şi

model, caracterizate prin standardul tehnic de echipare şi prin prețul de vânzare la beneficiari.

(45) Conform cadrului legislativ european, prin art. 48 alin. (2) lit. e)14

din Regulamentul (CE) 809/2014,

14

e) „în ceea ce priveşte costurile menţionate la articolul 67 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, cu

excepţia contribuţiilor în natură şi a deprecierilor, o verificare a caracterului rezonabil al costurilor prezentate. Costurile

trebuie evaluate utilizând un sistem de evaluare adecvat, precum costuri de referinţă, o comparaţie a diferitelor oferte sau un

comitet de evaluare. În cazul operaţiunilor care beneficiază de o rată de sprijin de până la 30 % sau în cazul operaţiunilor care

beneficiază de sprijin în temeiul articolului 35 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, verificarea caracterului rezonabil al

costurilor poate fi efectuată în etapa controalelor administrative privind cererile de plată. În cazul operaţiunilor cu costuri

11

respectiv art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) 1303/2013, se reglementează sprijinul pentru

dezvoltare rurală acordat din FEADR în perioada de programare 2014-2020, care trebuie să respecte

principiul rezonabilității costurilor.

(46) De asemenea, conform art. 69 alin (2) al Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului

European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune

și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE)

nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, cu modificările ulterioare:

„Statele membre pot crea baze de date descentralizate cu condiția ca acestea și procedurile

administrative privind înregistrarea și accesarea datelor să fie concepute în mod omogen pe întreg

teritoriul statului membru și să fie compatibile între ele pentru a permite controale încrucișate”.

(47) Elaborarea bazei de date pentru verificarea achizițiilor beneficiarilor de fonduri europene şi a unor

proceduri scrise referitoare la funcţionarea acesteia a fost recomandată de către auditorii Comisiei

Europene încă din perioada programului Programul Special de Preaderare pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală 2001-2006 (în continuare „SAPARD”), prin mai multe scrisori de observații și

informații suplimentare15

emise în urma auditurilor efectuate.

(48) În perioada desfășurării PNDR 2007-2013, Comisia Europeană a efectuat misiuni de audit care au

vizat, printre altele, și verificarea caracterului rezonabil al costurilor. În urma acestor anchete, s-a

constatat că există deficiențe în ceea ce privește controlul cheie și au fost aplicate corecții forfetare în

procent de 2%, 5% și, respectiv, de 10% din valoarea plăților efectuate aferente anilor financiari

2009-2014 (în cadrul măsurilor M121, M123 și M312).

(49) Ca urmare a misiunilor de audit efectuate de Comisia Europeană, s-a impus creșterea gradului de

asigurare a respectării principiului rezonabilității costurilor, respectiv s-a impus crearea unei bazei de

date cu prețuri de referință, în conformitate cu prevederile regulamentelor europene care

reglementează implementarea FEADR, în scopul utilizării acesteia pentru evaluarea proiectelor

FEADR depuse în perioada de programare 2014-2020.

(50) De asemenea, în cadrul întâlnirilor și grupurilor de lucru de la nivelul Comisiei Europene, Direcţia

pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a subliniat importanța dezvoltării unei baze de date cu prețuri

de referință (inclusiv a procedurilor de implementare) pentru toate categoriile de costuri, inclusiv

pentru lucrări de construcții16

.

(51) Măsurile întreprinse de AFIR pentru remedierea deficiențelor constatate de către auditorii externi în

urma misiunilor de audit efectuate au fost asumate în cadrul unui document numit „Plan privind

reducerea ratei de eroare”, document solicitat și aprobat de către Comisia Europeană. Potrivit AFIR,

Comisia apreciază măsurile întreprinse de AFIR şi a aprobat în fiecare an, de la înfiinţare până în

prezent, actualizările acestui plan de reducere a ratei de eroare.

eligibile de până la 5 000 EUR, caracterul rezonabil al costurilor poate fi stabilit prin intermediul unui proiect de buget

convenit ex ante de autoritatea de management.” 15

Scrisoarea de observații și informații suplimentare a Comisiei Europene nr. AGRIJ.5/GK/DG/D(2008) 20525, emisă în

urma anchetei desfășurate asupra Agenției SAPARD cu privire la verificarea conformității cu criteriile de acreditare, în

contextul art. 3 din Acordul Multianual de Finanțare (MAFA). 16

Conform minutei videoconferinţei desfăşurată între reprezentanţii AFIR, APIA, Ministerului Agriculturii şi reprezentanţii

Comisiei Europene- Direcţia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din data de 10.12.2015

12

(52) De asemenea, în raportul emis de Curtea Europeană de Conturi în anul 2014 (ECA Special Report

22/2014) s-a constatat necesitatea menținerii sub control a costurilor aferente finanțărilor acordate de

UE pentru proiectele de dezvoltare rurală pentru obținerea de economii17

şi s-a subliniat importanţa

respectării principiilor de piaţă menţionându-se că „aceste baze de date și liste de prețuri prezintă

utilitate numai dacă prețurile pe care le conțin sunt suficient de apropiate de prețurile reale

disponibile pe piață”.

(53) În anul 2014, AFIR a raportat către Comisia Europeană faptul că a elaborat o bază de date cu prețuri

de referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate, în conformitate cu prevederile legale

din regulamentele europene, iar Comisia a sprijinit demersurile realizate de către AFIR în ceea ce

privește întărirea controalelor și a procedurilor interne pentru diminuarea riscului identificării unor

deficiențe pe viitor.

(54) Conform adresei transmise de AFIR18

, la începutul anului 2014 au existat consultări privind

modalitatea de constituire a BDPR, prin informări afișate pe pagina de internet a AFIR, precum și

întâlniri repetate cu membrii Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Maşini Agricole din

România (APIMAR), precum şi cu alte societăţi prezente pe piaţa echipamentelor agricole. Ulterior,

au avut loc întâlniri şi cu membrii Asociației și Distribuitorilor de Utilaje de Construcții (ADUC).

(55) De asemenea, AFIR a comunicat faptul că în luna februarie a anului 2014 a avut loc o întâlnire

referitoare la crearea BDPR cu toţi membrii APIMAR, iar în săptămânile următoare au avut loc

întâlniri separate cu majoritatea acestora. Corespondența AFIR cu reprezentantul APIMAR indică

faptul că atât înfiinţarea, cât şi modificarea ulterioară a prevederilor Ghidului BDPR, au fost

efectuate în strânsă colaborare cu membrii APIMAR.

(56) În concluzie, potrivit răspunsului AFIR19

, la baza înfiinţării BDPR şi a Ghidului BDPR au stat

următoarele elemente:

- implementarea în condiții de maximă eficiență a PNDR 2014-2020;

- recomandările Comisiei Europene formulate cu ocazia misiunilor de control în România, cu

privire la verificarea rezonabilității prețurilor aferente proiectelor finanțate prin PNDR

2007-2013;

- facilitarea de către AFIR a accesului solicitanților de fonduri europene la informații;

- simplificarea procedurii de achiziție;

- oferirea posibilităţii efectuării achiziției directe;

- asigurarea rezonabilităţii prețurilor.

(57) Conform celor menționate de către AFIR, de la înfiinţarea BDPR până în prezent, nu au mai existat

corecții financiare aplicate României în ceea ce privește achizițiile prin BDPR în cadrul PNDR

2014-2020, ci doar recomandări de completare a BDPR.

17

Poate fi accesat urmând linkul https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR14_22/SR14_22_RO.pdf. 18

Adresa înregistrată sub nr. RG-14478/18.10.2019. 19

Prin adresa înregistrată sub nr. RG-13616/03.10.2019.

13

Prezentarea mecanismului de înscriere în BDPR

(58) În Ghidul BDPR, disponibil pe site-ul AFIR20

, sunt prezentate etapele înscrierii de elemente

(„fiecare produs ce poate fi identificat în BDPR”). În vederea înscrierii de elemente în BDPR

producătorul/importatorul/dealerul (denumit generic, în continuare, „dealer”) accesează portalul

AFIR, în baza unui cont de utilizator.

a) Depunerea documentelor necesare înscrierii de elemente în BDPR

(59) În contul de utilizator se încarcă următoarele documente semnate electronic:

- Solicitarea de înscriere;

- Declaraţie pe propria răspundere privind înscrierea în BDPR;

- Declarația producătorului prin care recunoaște dreptul importatorului/dealerului autorizat de a-și

stabili preţurile de vânzare pentru România.

(60) În cazul în care utilizatorul are calitatea de producător, documentele necesare înscrierii sunt:

- Solicitarea de înscriere;

- Declaraţie pe propria răspundere privind înscrierea în BDPR.

(61) Suplimentar, faţă de documentele mai sus menţionate, dealerul trebuie să transmită către Serviciul

Baze de date (pe hârtie sau în format electronic) oricare dintre următoarele documente:

- Un catalog cu preţuri al producătorului;

- O listă de preţuri semnată de producător (aceasta trebuie să conţină detaliat gradul de echipare);

- Alt(e) contract(e) de vânzare-cumpărare cu alţi clienţi decât beneficiarii fondurilor derulate prin

PNDR, încheiate cu minimum 30 de zile înainte de data solicitării înscrierii în BDPR;

- O captură de ecran (print screen) din configuratorul intern din care să reiasă preţul;

- Orice altă dovadă care poate fi prezentată pentru a susţine rezonabilitatea preţurilor elementelor

solicitate a fi introduse în BDPR.

b) Alocarea mărcii

(62) După verificarea conformităţii de către Serviciul Baze de Date din cadrul AFIR a documentelor

încărcate, dealerului i se va aloca o marcă.

(63) Conform prevederilor Ghidului BDPR, o marcă poate fi asociată mai multor societăţi, însă

combinaţia Marcă+Model înscrisă online este unică.

20

https://portal.afir.info/Uploads/INFORMATII%20UTILE/Baza%20de%20Date%20Preturi%20de%20Referinta/BPDR_20

19/GHIDUL%20BDPR%20vers%2007_2019_complet.pdf.

14

(64) În vederea introducerii de noi elemente, se vor respecta următorii paşi procedurali:

„După primirea solicitării din partea producătorului/importatorului/distribuitorului, experţii din cadrul

Serviciului Baze de Date de la nivelul AFIR vor verifica dacă elementul respectiv (marcă+model) nu se

regăseşte deja în Baza de date sau nu face parte din grupul elementelor şterse din baza de date.

I. Dacă elementul nu se regăseşte deja în Baza de date, pentru completarea acesteia, experţii din cadrul

Serviciului Baze de Date vor proceda, după verificarea rezonabilităţii preţului, la înregistrarea acestuia în

sistem.

„În cazul în care aceeaşi maşină/utilaj/echipament specializat (marcă, model), care nu există în baza de

date online, se regăseşte în ofertele transmise de către mai mulţi dealeri, cu preţuri diferite, aplicaţia va

introduce elementul cu preţul cel mai scăzut (conform caracteristicilor tehnice transmise de dealerul

respectiv).”

II. Dacă elementul este deja prezent în baza de date online, se va proceda după cum urmează:

i. „Dacă preţul din noua ofertă este mai mic cu o diferenţă de până la 5%, egal sau mai mare decât cel

existent, se va păstra preţul din baza de date în forma iniţială, iar elementul va fi declarat neconform”;

ii. Dacă preţul din noua ofertă este mai mic decât cel existent cu mai mult de 5%,după verificarea

rezonabilităţii preţului, acesta va fi înscris ca element nou în BDPR.

III. Dacă produsul face parte din grupul elementelor şterse, se verifică dacă solicitarea de ştergere a fost

făcută de către acelaşi dealer.

i. Dacă solicitarea de ştergere a fost făcută de acelaşi dealer, elementul nu se va reînscrie.

ii. Dacă cererea de înscriere vine din partea altui dealer, acesta va fi reînscris ca element nou.

Prezentarea mecanismului de actualizare a BDPR

(65) Actualizarea BDPR cuprinde două segmente:

- Actualizarea informaţiilor şi a preţurilor;

- Introducerea de noi elemente.

a) Actualizarea preţurilor

(66) Actualizarea preţurilor se va realiza la solicitarea oficială a dealerului care a înscris marca

respectivă în BDPR. Actualizarea se realizează cu aprobarea conducerii AFIR pentru fiecare marcă

per dealer, după cum urmează: în limita a 5% o dată la 12 luni, în limita a 2,5% o dată la 6 luni.

(67) Actualizarea preţurilor cu un procent mai mare decât cele mai sus menţionate se poate accepta

numai în următoarele cazuri: dacă noile preţuri sunt comunicate oficial de producător, dacă este cazul

de corectare a unor erori produse la transmiterea informaţiilor către AFIR.

b) Introducerea de noi elemente

(68) Introducerea de noi elemente în BDPR se va realiza ca urmare a solicitărilor primite din partea

dealerilor. Completarea cu noi elemente se va realiza cu aprobarea AFIR, de două ori pe lună, dacă

este cazul, urmând ca în datele de 5 şi 20 ale lunii respective să fie emis un Centralizator al

elementelor noi ce va conţine informaţii cu privire la produsele respective.

15

c) Modificarea standardului de echipare

(69) Modificarea standardului pentru elementele care sunt afişate în BDPR se poate face o singură dată

pe an, dar nu la mai puţin de 12 luni de la data publicării online a elementului.

(70) Modificarea standardului tehnic se poate realiza la cererea oficială a dealerului care a solicitat

înscrierea acestuia.

(71) Modificarea standardului la mai puţin de 12 luni se poate accepta numai în următoarele cazuri:

- dacă aceste modificări sunt comunicate oficial de producător;

- dacă este cazul de corectare a unor erori produse la transmiterea informaţiilor către AFIR.

Prezentarea mecanismului de verificare a prețurilor de referință din BDPR

(72) Dacă în cadrul activităţii de verificare desfăşurate de către experţii Serviciului Bazei de date,

aceştia descoperă că un element existent în BDPR a fost vândut la un preţ mai mic decât cel existent

cu mai mult de 5%, se va proceda după cum urmează:

- AFIR comunică dealerului care a înscris elementul în cauză faptul că există unul sau mai multe

contracte de vânzare-cumpărare în care preţul de vânzare este mai mic cu mai mult de 5% decât

cel înscris în baza de date AFIR;

- dealerul poate transmite în termen de 30 de zile explicaţii către Serviciul Baze de date cu privire

la situaţia identificată;

- în cazul în care nu transmite explicaţii pertinente, toate elementele acelei mărci înregistrate de

dealerul în cauză vor fi retrase din BDPR şi vor intra în verificări.

(73) „În acest caz, în cel mult 30 de zile, solicitanţii vor fi informaţi asupra demarării procedurii de

verificare şi asupra termenului estimat pentru finalizarea verificărilor.”

(74) Dealerul care a înscris elementul (elementele) în cauză va fi informat despre faptul că s-a demarat

procedura de verificare suplimentară şi i se va solicita transmiterea de documente necesare pentru

efectuarea verificărilor.

(75) Dacă în termen de 30 de zile acesta nu răspunde solicitării formulate de către Serviciul Baze de

date, toate elementele acelei mărci înscrise de dealer vor fi retrase din baza de date online şi

verificările se vor extinde la nivelul întregii mărci.

(76) În urma verificărilor suplimentare, se pot identifica următoarele situaţii:

- Experţii din cadrul Serviciului Baze de date constată că la mai mult de 10% (dar mai mult de 3

elemente) din elementele verificate, preţul găsit este cu cel puţin 5% mai mic decât cel înscris în

BDPR. În acest caz, toate elementele retrase din baza de date online rămân excluse din Baza de

date, iar dealerul care a solicitat înscrierea elementelor în cauză nu mai poate solicita înscrierea de

elemente din marca respectivă timp de doi ani de la data retragerii acestora. În cazul excluderii

unei mărci din baza de date AFIR pentru doi ani, verificările se vor extinde şi pentru celelalte

mărci înscrise de dealerul în cauză. După perioada de doi ani, dealerul verificat are posibilitatea

de a solicita din nou introducerea elementelor care au fost retrase, precum şi a altor elemente noi

din marca respectivă.

16

- Experţii din cadrul Serviciului Baze de date constată că la mai puţin de 10% din elementele

verificate sau mai puţin de 3 elemente (pentru mărcile cu mai mult de 10 elemente înscrise),

preţul găsit este cu cel puţin 5% mai mic decât cel înscris în Baza de date, toate elementele retrase

din BDPR se vor reintroduce. Pentru elementele la care preţul identificat este cu cel puţin 5% mai

mic decât cel înscris în BDPR, preţul din baza de date va scădea la nivelul celui mai mic preţ

găsit.

Analiza din perspectiva aplicării Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare care să justifice declanșarea unei investigații

(77) Conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea concurenţei, „sunt interzise orice acţiuni sau

inacţiuni ale autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale ori locale şi ale entităţilor către

care acestea îşi deleagă atribuţiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:

a) limitarea libertăţii comerţului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea

reglementărilor legale;

b) stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.”

(78) Astfel, dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea concurenţei devin incidente atunci când sunt îndeplinite

cumulativ următoarele condiţii:

a) acţiunea să fie întreprinsă de un organ al administraţiei publice centrale sau locale;

b) acţiunea să aibă ca obiect sau ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei.

(79) Potrivit informaţiilor transmise de

(80) Potrivit informaţiilor transmise în cadrul formularului de plângere, autorul plângerii consideră că

prevederile Ghidului BDPR şi mecanismul de funcţionare al acesteia, stabilite de către AFIR, sunt

abuzive.

(81) Faţă de aspectele semnalate, în urma analizei prevederilor Ghidului BDPR şi a informaţiilor primite

de la , de la AFIR22

şi de la respondenți, se constată următoarele:

(82) Autorul plângerii consideră că, potrivit prevederilor Ghidului, există dreptul de a „aloca o marcă”

unui Vânzător în vederea înscrierii de elemente în BDPR, iar „un model de la o anumită marcă poate

fi introdus în Baza de date cu preţuri de referinţă o singură dată, cu o anumită configuraţie

standard”23

.

(83) De asemenea, autorul plângerii consideră că AFIR obligă societatea care dorește să înscrie

elemente în BDPR să furnizeze informații detaliate despre specificațiile tehnice ale produselor,

inclusiv despre accesoriile și opțiunile care sunt adăugate pentru fiecare variantă de echipare

21

Prin adresa înregistrată sub nr. RG-11970/02.09.2019. 22

Prin adresele înregistrate sub nr. RG-13616/03.10.2019, RG 14478/18.10.2019 şi RG 16196/21.11.2019. 23

Conform formularului de plângere înregistrat sub nr. RG-10494/23.07.2019.

17

conform prevederilor Ghidului.

(84) Astfel, autorul plângerii susţine că, pentru a acoperi o plajă cât mai mare din solicitările

beneficiarilor, este obligat să înregistreze un număr cât mai mare de combinații

marcă/model/configurație standard/opțiuni. Acesta consideră că procesul de înregistrare a

elementelor în BDPR este dificil, având în vedere documentele justificative solicitate de către AFIR,

şi semnalează faptul că este obligat să facă „stocuri de echipamente din fiecare configurație, pentru a

fi disponibil în cazul în care un beneficiar solicită respectivul „element”, ceea ce creează costuri de

depozitare și probleme de cash-flow”24

.

(85) Cu privire la aceste susțineri, referitor la dreptul de a „aloca o marcă” unui Vânzător în vederea

înscrierii de elemente în BDPR, se constată că regula este că orice dealer, înainte de a putea înscrie

elemente în BDPR, trebuie să depună un dosar de înscriere, să facă dovada îndeplinirii condiţiilor

stabilite prin legislaţia aplicabilă şi să aibă alocată o marcă. Potrivit informaţiilor transmise de

AFIR25

, o marcă poate fi asociată mai multor societăţi, nu doar uneia, ceea ce înseamnă că oricare

dintre dealerii care comercializează marca respectivă pot depune dosare de înscriere a unor modele

din acea marcă, aspect ce ar trebui să încurajeze manifestarea concurenţei intra-marcă, având în

vedere că, în cazul solicitărilor multiple pentru acelaşi element, se va înscrie în BDPR elementul cu

cel mai mic preţ din piaţă.

(86) Consiliul Concurenței consideră că prevederea din Ghid conform căreia „un model de la o anumită

marcă poate fi introdus în Baza de date cu preţuri de referinţă o singură dată, cu o anumită

configuraţie standard” este justificată, acoperind într-o pondere mare nevoile beneficiarilor, mai ales

că “Standardul de echipare reprezintă configurația cea mai vândută a echipamentului respectiv în

România”.

(87) De asemenea, în cazul în care beneficiarul nu identifică în BDPR un element cu specificațiile

tehnice/gradul de echipare dorit, acesta poate opta pentru metoda de achiziţie prin selecţie de oferte,

în cadrul căreia pot participa toți operatorii economici de pe piață, inclusiv cei care au înscris

elemente în BDPR a AFIR. Metoda de achiziție prin BDPR este doar una dintre cele disponibile

beneficiarilor de echipamente agricole finanţate prin proiecte FEADR, mai rapidă decât procedura de

achiziție prin selecție de oferte.

(88) Potrivit informaţiilor transmise de AFIR, „în cazul care beneficiarul optează pentru procedura de

achiziție prin selecție de oferte, termenele sunt următoarele:

- Depunerea invitației de participare – termen de verificare si avizare a invitației de minim 5 zile

lucrătoare;

- Depunerea ofertelor – termenul limită de depunere a ofertelor este de minim 10 zile lucrătoare de

la data publicării pe site-ul www.afir.info;

- Evaluarea ofertelor – nu există un termen, evaluarea fiind realizată în funcție de complexitatea

achiziției si a numărului de oferte depuse;

24

Conform adresei de răspuns transmisă de înregistrată sub nr. RG-11970/02.09.2019. 25

Adresa AFIR înregistrată sub nr. RG-13616/03.10.2019.

18

- Depunerea contestațiilor – termenul de așteptare în vederea depunerii unor eventuale contestații

este de minim 6 zile lucrătoare de la transmiterea notificărilor către ofertantul câștigător și

ofertanții necâștigători și publicate pe site-ul www.afir.info;

- Soluționarea contestațiilor – termen de maxim 10 zile lucrătoare de la primirea acestora, care se

va finaliza printr-un Raport de soluționare a contestațiilor;

- Semnare contract – nu există un termen, semnarea realizȃndu-se după notificarea ofertanților și

soluționarea contestațiilor (după caz);

- Verificarea și avizarea dosarului de achiziții – termenul de verificare și avizare de către OJFIR-CI

SAFPD/SLIN sau CRFIR – SAFPD/ SLIN- CI pentru etapa 2 este de 10 zile lucrătoare”.

(89) Pe de altă parte, potrivit AFIR, în cazul în care beneficiarul optează pentru procedura de achiziție

utilizând BDPR, nu mai există termene de achiziție, beneficiarul va depune direct dosarul cererii de

plată.

(90) De asemenea, în ceea ce priveşte obligaţia dealerilor de a furniza informații cât mai detaliate despre

specificațiile tehnice ale produselor la înscrierea de elemente în BDPR, se constată că aceasta este

justificată:

- Din perspectiva asigurării unui tratament egal între dealerii care înscriu elemente în BDPR, având

cel puţin două avantaje (se poate face diferenţierea între elemente care, deşi sunt asemănătoare,

nu sunt identice; facilitează verificarea în cazul constatării unor nereguli de către AFIR cu privire

la anumite elemente înscrise în BDPR);

- Din perspectiva informării beneficiarilor cu privire la caracteristicile tehnice, opţiunile

disponibile şi preţul configuraţiei înscrise pentru produsele ce fac obiectul finanţării prin

FEADR, pentru a fi în măsură sa ia o decizie de cumpărare.

(91) Cu privire la afirmaţia potrivit căreia, pentru a acoperi o plajă cât mai mare din solicitările

beneficiarilor, dealerul este obligat să înregistreze un număr cât mai mare de combinații

marcă/model/configurație standard/opțiuni, se constată că Ghidul BDPR permite, dar nu impune,

înscrierea de elemente asemănătoare, pornind de la o configuraţie standard, decizia de a înscrie mai

multe elemente aparţinând dealerului, fiind identificate în acest sens, pe site-ul AFIR, elemente care

conţin în proporţie de peste 90% aceleaşi configuraţii, având 1-2 dotări diferite.

(92) Cu privire la faptul că autorul plângerii consideră că este obligat să facă stocuri de echipamente,

Consiliul Concurenței apreciază că Ghidul AFIR nu impune în niciun caz crearea de stocuri din

fiecare configuraţie, aceasta fiind o decizie de politică comercială a fiecărui dealer, cunoscând că

ceea ce se înscrie în BDPR ar trebui să fie standardul de echipare, care reprezintă tocmai configurația

cea mai vândută a echipamentului respectiv în România. Mai mult, faptul că Ghidul BDPR permite

înscrierea de elemente asemănătoare, pornind de la o configuraţie standard, nu echivalează în niciun

caz cu impunerea de stocuri, cu atât mai puţin stocuri din fiecare configuraţie.

(93) Chiar din răspunsul 26

transmis în cadrul

verificărilor efectuate de AFIR în legătură cu unele elemente înscrise în BDPR de distribuitorul său

26

Anexa 2-B la adresa nr. RG-13778/07.10.2019.

19

, astfel că rezultă cu claritate că

decizia de a crea anumite stocuri şi managementul ulterior al acestor stocuri au la bază alte

considerente, care nu ţin de modalitatea de înscriere a produselor în BDPR.

(94) În plus faţă de cele exprimate, în cadrul chestionarului realizat de Consiliul Concurenţei şi adresat

întreprinderilor care au înscris elemente în BDPR, una dintre întrebările adresate a vizat opinia

acestora cu privire la existenţa unor prevederi în Ghidul BDPR care ar putea împiedica dealerii de

echipamente să înscrie anumite produse/mărci în BDPR. Faţă de această întrebare, opinia majoritară

(cca. 71%) este că nu există astfel de prevederi în Ghidul BDPR. În plus față de aspectele invocate de

, o parte dintre cei chestionaţi au enumerat câteva aspecte problematice din punctul

lor de vedere: imposibilitatea înscrierii mai multor configuraţii din acelaşi model; site-ul nu

funcţionează în limba engleză; dacă se şterge un model din baza de date nu se mai poate reînscrie de

către acelaşi dealer; începând cu data de 21.11.2018, documentaţia de înscriere în baza de date

trebuie semnată electronic; nu este clar precizată în Ghid procedura aplicabilă în situaţia în care mai

mulţi comercianţi vor să înscrie dosare cu aceeaşi marcă şi cu aceleaşi elemente; nu fac obiectul

BDPR elementele care se pot încadra în categoriile: consumabile, scule, dispozitive, accesorii,

materiale de construcții, sisteme IT etc.; ghidul BDPR permite înscrierea o singură dată a unui produs

de către un dealer; în cazul în care există mai mulţi dealeri care comercializează acelaşi produs,

aceştia sunt împiedicaţi să facă orice înscriere/modificare/ajustare a preţului produsului respectiv;

rubricile au conţinutul prestabilit, astfel încât nu se poate descrie sau încadra produsul; necesitatea

declaraţiei producătorului cu privire la preţurile practicate de distribuitori în România; în cazul în

care marca este asociată altui dealer, nu pare să existe posibilitatea de a fi asociată şi unui al doilea

sau al treilea dealer.

(95) Cu privire la aspectele enumerate de respondenţi, Consiliul Concurenței a constatat că Ghidul

BDPR permite, fără a impune, înscrierea de elemente asemănătoare, pornind de la o configuraţie

standard, decizia de a înscrie mai multe elemente aparţinând dealerului. De asemenea, chiar dacă un

element a fost înscris de un dealer, un alt dealer poate înscrie ulterior acelaşi element dacă depune

dosar de înscriere şi respectă condiţiile stabilite în Ghid pentru înscriere, respectiv propune un preţ

mai mic cu mai mult de 5% faţă de preţul deja înscris, fără a fi necesară dezasocierea mărcii, aşa cum

a interpretat unul dintre respondenţi. Astfel cum s-a menţionat mai sus, Ghidul prevede posibilitatea,

confirmată şi de AFIR27

, ca o marcă să poată fi asociată mai multor dealeri.

(96) În ceea ce priveşte declaraţia producătorului, ca document solicitat la dosarul de înscriere a unui

produs în BDPR, prin intermediul acesteia se certifică faptul că dealerul are dreptul să-și stabilească

prețurile produselor pe care le comercializează pe teritoriul României.

(97) Autorul plângerii consideră că AFIR are dreptul să solicite vânzătorilor informații, inclusiv cu

privire la tranzacții comerciale realizate între terți în vederea verificării „rezonabilității prețurilor”28

.

(98) Conform informaţiilor din cadrul formularului de plângere, în baza Ghidului, „vânzătorii sunt

27

Adresa înregistrată sub nr. RG 13616/03.10.2019. 28

Conform formularului de plângere înregistrat sub nr. RG-10494/23.07.2019.

20

obligați să furnizeze documente suplimentare pentru a „susține rezonabilitatea costurilor”, precum:

- cataloage de prețuri ale producătorilor;

- liste de prețuri semnate de producători;

- contracte de vânzare-cumpărare cu alţi clienţi decât beneficiarii fondurilor europene;

- print-screen din configuratorul intern din care să reiasă preţul” .

(99) La solicitarea de clarificare a Consiliului Concurenţei, a confirmat că, „pentru

depunerea unui dosar pentru înscrierea unei noi mărci în baza de date AFIR, operatorul poate opta

pentru oricare dintre documentele indicate, important fiind, din perspectiva AFIR, ca documentul în

cauză să cuprindă preţurile practicate de producător” 29

.

(100) Astfel, având în vedere clarificările transmise de autorul plângerii, dar şi modalitatea de redactare a

Ghidului, Consiliul Concurenței apreciază că, pentru a permite AFIR să verifice „rezonabilitatea

costurilor”, dealerul poate opta pentru oricare dintre documentele suplimentare indicate, nefiind

necesar să fie prezentate toate. În acelaşi timp, trebuie precizat că tipurile de documente enumerate în

Ghid nu se încadrează în categoria informaţiilor cu privire la tranzacţii comerciale între terţi.

(101) Autorul plângerii consideră că Ghidul conferă AFIR dreptul de a verifica și monitoriza „prețurile

de referință” din BDPR. Potrivit formularului de plângere, ghidul AFIR cuprinde un mecanism de

verificare ex-ante a „rezonabilităţii preţurilor”, înainte ca produsele să fie introduse în baza de date,

dar şi de control ex-post al respectării acestora.

(102) Potrivit Ghidului BDPR, „dacă în urma acestor verificări, identifică preţuri mai mici decât cel

transmis iniţial de Vânzător, AFIR procedează astfel:

- dacă preţul identificat în cadrul verificărilor (în piață) este mai mic cu o diferenţă de până la 5%,

egal sau mai mare decât cel solicitat a fi introdus, se va păstra preţul transmis de Vânzător;

- în cazul în care preţul identificat în cadrul verificărilor este mai mic cu o diferenţă mai mare de

5%, AFIR introduce în Baza de date preţul cel mai scăzut identificat pe parcursul verificărilor”.

(103) Cu privire la acest aspect, Consiliul Concurenței precizează că, pentru implementarea în condiții de

maximă eficiență a PNDR 2014-2020 şi respectarea principiului rezonabilității costurilor, conform

cadrului legislativ european, AFIR a dezvoltat acest mecanism de verificare a rezonabilităţii

preţurilor. Scopul acestor verificări este ca AFIR să se asigure că decontarea produselor achiziţionate

în baza unor proiecte cofinanţate din FEADR se va face în baza unor preţuri de piaţă. Astfel, pentru

ca mecanismul creat şi implementat în vederea respectării principiului rezonabilităţii costurilor să fie

eficient, este firesc să prevadă anumite pârghii pentru verificarea situaţiilor concrete şi monitorizarea

aplicării prevederilor Ghidului.

(104) Autorul plângerii consideră că Ghidul conferă AFIR dreptul de a aproba actualizarea prețurilor din

BDPR și de a stabili limitele în interiorul cărora se pot realiza astfel de actualizări. Astfel, potrivit

Ghidului „Actualizarea preţurilor se va realiza o dată la 12 luni pentru fiecare marcă per trader în

limita a 5%, sau o dată la 6 luni pentru fiecare marcă per trader în limita a 2,5%, cu aprobarea

29

Adresa înregistrată sub nr. RG-11970/02.09.2019.

21

conducerii AFIR. (…) Chiar dacă perioada trecută de la ultima solicitare de actualizare a preţurilor

este mai mare de 12 luni, procentul maxim acceptat este cel de 5%. (…)”.

(105) De asemenea, precizează că: „Ghidul menționează două situații în care, în mod

excepţional, se pot depăși limitele de 5%, respectiv 2,5%, și anume :

- dacă noile preţuri sunt comunicate oficial de producător;

- dacă este cazul de corectare a unor erori produse la transmiterea informaţiilor către AFIR.

(106) Potrivit autorului plângerii, în cazul în care dealerul a solicitat actualizarea preţurilor cu mai mult

de 5% în decursul a 12 luni (creştere confirmată de către producător), următoarea actualizare a

preţurilor se poate realiza după cel puţin 12 luni de la cea anterioară. Actualizarea prețurilor trebuie

să fie aprobată de conducerea AFIR”.30

(107) menţionează că acest mecanism de actualizare a preţurilor este considerat foarte

rigid, afirmând faptul că „AFIR limitează concurența prin preț intra-marcă și, având în vedere cele de

mai sus, descurajează (și chiar sancționează) scăderea prețurilor pe piață”.

(108) Totodată, autorul plângerii precizează că un preț mai mic cu mai mult de 5% decât cel înscris în

BDPR se poate accepta, conform Ghidului, „dacă valoarea din contractul de vânzare-cumpărare pe

care este înscris respectivul (respectivele) element (elemente) este mai mare de 1.000.000 de euro”.

Astfel, autorul plângerii consideră că această limită de 1 milion de euro conferă accesul la condiții

comerciale favorabile doar pentru beneficiarii care își permit să deruleze proiecte cu o valoare peste

această limită, contractele cu valori sub 1 milion de euro neputând beneficia de acestea. De

asemenea, susţine că „mecanismul AFIR afectează în mod semnificativ flexibilitatea

, în special în ceea ce privește posibilitatea de a-și adapta rapid oferta la cererea din piață,

la solicitările specifice ale fiecărui beneficiar sau la specificul proiectului (

”31

.

(109) Totodată, autorul plângerii consideră că din cauza regulilor cu privire la intervalul de timp (12 luni)

la care utilizatorii au dreptul să opereze modificări cu privire la fiecare element, operatorul este

împiedicat să pună la dispoziția beneficiarilor produse având cele mai recente inovații/opțiuni oferite

de producător.

(110) În concret, aspectele sesizate de autorul plângerii pot fi sintetizate astfel:

- regula de actualizare a preţurilor: 2,5%, respectiv 5%;

- excepţiile de la regulă: modificarea standardului tehnic comunicată de producător, modificarea

cauzată de anumite erori materiale;

- posibilitatea practicării unor preţuri mai mici decât cele înscrise în BDPR (cu mai mult de 5%)

doar pentru contractele de peste 1.000.000 de euro;

30

Conform formularului de plângere înregistrat sub nr. RG-10494/23.07.2019. 31

Adresa înregistrată sub nr. RG11970/02.09.2019.

22

- intervalul de 12 luni în care se pot opera modificări împiedică dealerii să pună la dispoziția

beneficiarilor cele mai recente inovații/opțiuni.

(111) Faţă de aspectele invocate de autorul plângerii cu privire la modalităţile de actualizare a preţurilor

pentru elementele înscrise în BDPR, se constată următoarele:

(112) Regula privind intervalele şi procentele aplicabile pentru actualizarea preţurilor este cuprinsă în

Ghidul BDPR. Trebuie remarcat că în prima versiune a Ghidului actualizarea preţurilor se putea

realiza o singură dată pe an, cu „un procent comparabil cu indicele de inflaţie, dar nu mai mare de

5%”32

. Ulterior, în data de 03.05.2017, APIMAR a propus către conducerea AFIR ca actualizarea

preţurilor din BDPR să se realizeze de două ori pe an, iar actualizarea cu elemente noi să se realizeze

de două ori pe lună, propuneri care au fost acceptate de AFIR şi preluate în următoarele versiuni ale

Ghidului BDPR. Astfel, în forma actuală a Ghidului, mecanismul de actualizare a preţurilor pentru

elementele înscrise în BDPR a fost adoptat în urma consultărilor cu membrii APIMAR, asociaţie

reprezentativă la nivelul pieţei utilajelor şi echipamentelor agricole din România.

(113) Mecanismul achiziţiilor directe în BDPR, la preţurile de referinţă înscrise în această bază de date,

poate înlocui şi a înlocuit cu succes organizarea de proceduri de achiziţii publice. Aceasta nu

înseamnă că nu se poate manifesta concurenţa, ci înseamnă că manifestarea concurenţei are loc la

înscrierea de produse în baza de date şi că agenţia verifică ex-ante îndeplinirea condiţiilor pentru ca

un produs să fie inclus în baza de date la preţul de referinţă, ca mai apoi să poată fi decontat direct.

(114) Nu se poate considera că prevederile Ghidului limitează concurența intra-marcă prin preț,

descurajând şi chiar sancționând scăderea prețurilor pe piață, aşa cum a susţinut autorul plângerii,

întrucât principiile care stau la baza creării şi aplicării acestui mecanism de verificare urmăresc

manifestarea concurenţei şi înscrierea în BDPR a preţului de piaţă, care să creeze o referință pentru

decontarea utilajelor ce fac obiectul achizițiilor directe, adică acel preţ care este practicat de dealeri

şi în cazul contractelor care nu sunt finanţate din FEADR. Preţurile se formează pe piaţă, pe baza

cererii şi ofertei, în baza de date acest preţ de piaţă devenind preţ de referinţă.

(115) Cu privire la excepţiile de la regula privind actualizarea preţurilor, în special cea referitoare la

modificarea standardului comunicat de producător, se constată că acestea vizează atât intervalele, cât

şi procentele cu care se pot actualiza preţurile, în sensul că se acceptă modificarea gradului de

echipare şi, implicit, a preţului ori de câte ori este necesar, dacă acestea sunt comunicate oficial de

producător. Aceasta înseamnă că dealerii pot pune la dispoziția beneficiarilor cele mai recente

inovații/opțiuni întrucât, în cazul unor inovaţii, cu siguranţă se modifică gradul de echipare şi aceasta

se încadrează în excepţia descrisă, permiţând actualizarea elementelor ori de câte ori este necesar.

(116) De asemenea, AFIR consideră că „unul dintre marile avantaje ale BDPR este reprezentat tocmai de

faptul că prin acest instrument beneficiarii pot avea acces la cele mai recente inovaţii/opţiuni oferite

de producători, comparativ cu metoda selecţiei de oferte, unde, pentru orice caracteristică tehnică

32

Ghidul bazei de date cu preţuri de referinţă pentru maşini, utilaje si echipamente specializate utilizată pentru evaluarea

proiectelor cofinantate din fondul european agricol pentru dezvoltare rurală în cadrul programelor naţionale de dezvoltare

rurală-Versiunea 01.

23

solicitată în caietul de sarcini, trebuie să existe cel puţin doi producători care o oferă”33

.

(117) În ceea ce priveşte prevederea din Ghid conform căreia un preț mai mic cu mai mult de 5% decât

cel înscris în BDPR se poate accepta dacă valoarea din contractul de vânzare-cumpărare este mai

mare de 1.000.000 de euro, se constată că aceasta nu împiedică dealerii să acorde discounturi de

volum în cazul proiectelor care au o valoare mai mică de 1.000.000 de euro, din următoarele

considerente:

- În Ghid există o prevedere conform căreia se pot acorda discounturi ce nu se pot afişa pe site-ul

AFIR, pentru „achitarea facturilor înainte de termenul normal de eligibilitate (reduceri

financiare)” sau „pentru un anumit volum de vânzări realizat într-o anumită perioadă

calendaristică (reduceri comerciale: ex. bonusuri anuale care se pot acorda şi după facturarea

bunurilor achiziţionate în cadrul proiectului şi care corectează costul stocurilor)”, cu condiţia ca

acestea să fie transmise în prealabil la AFIR.

- Atunci când în piaţă se vinde un utilaj la promoţie, respectiv la un preţ mai mic cu mai mult de 5%

decât preţul înscris în BDPR, acesta nu este retras din BDPR întrucât existenţa unei promoţii în

piaţă este acceptată de AFIR ca justificare pentru preţul mai mic. Acest lucru este confirmat de

AFIR34

, susţinând faptul că „explicaţia conform căreia dealerul care a vândut echipamentul în

cauză avea în desfăşurare o promoţie la data semnării Contractului de vânzare-cumpărare se

consideră pertinentă”. De asemenea, în Ghidul BDPR este prevăzut faptul că „preţurile

produselor aflate în perioada de promoţie/discount/bonus nu vor influenţa preţurile de referinţă

din Baza de Date”.

(118) Autorul plângerii consideră că Ghidul conferă AFIR dreptul de a fi informat cu privire la

promoțiile organizate de Vânzători și de a aproba prețurile practicate de Vânzători în promoții.

Vânzătorul care a înscris elementele în BDPR trebuie să informeze Serviciul Baze de date din cadrul

AFIR (cu minim 5 zile lucrătoare înainte de data începerii perioadei de promoţie) asupra

promoţiilor/discounturilor/ bonusurilor, a perioadei de desfăşurare a acestora şi a preţurilor ce vor fi

utilizate în aceste perioade.

(119) Astfel, autorul plângerii consideră că informarea și obținerea acordului unei autorități, în speţă

AFIR, anterior realizării de promoţii, creează dificultăţi suplimentare şi apreciază că aceasta nu ar

trebui să fie implicată în politica comercială a unor companii independente.

(120) De asemenea, autorul plângerii consideră regulile referitoare la promoții ca fiind rigide,

comunicând faptul că acestea „

”.

(121) susţine faptul că vânzarea utilajelor agricole este un proces îndelungat, încheierea

tranzacţiei fiind precedată de mai multe etape pregătitoare. „În aceste condiții, în practică apar situații

în care, deși etapele preliminare ale vânzării (spre exemplu, negocierea, rezervarea produsului) s-au

produs în interiorul perioadei de promoție, semnarea contractului de vânzare să se realizeze după

încheierea promoției (spre exemplu, după ce cumpărătorul a reușit să obțină finanțare pentru a putea

33

Adresa înregistrată sub nr. RG13616/03.10.2019. 34

Conform adresei înregistrate sub nr. RG16196/21.11.2019.

24

plăti utilajul, care ulterior va beneficia de decontare în cadrul FEADR). În aceste condiții, potrivit

regulilor AFIR, vânzătorul nu mai poate vinde produsul în cauză la prețul agreat (prețul promoțional)

întrucât ar încălca regulile AFIR”.

(122) Referitor la promoțiile organizate de dealeri, se constată că aceştia îşi pot stabili propriile condiţii

ale promoţiilor, fără limitări din partea AFIR. Conform Ghidului, dealerul care a înscris elementele

în BDPR trebuie să informeze din timp Serviciul Baze de date din cadrul AFIR asupra

promoțiilor/discount/bonus, perioadelor lor de desfășurare și a prețurilor ce vor fi utilizate în aceste

perioade (minim 5 zile lucrătoare înainte de data începerii perioadei de promoție/discount/bonus).

Potrivit Ghidului, „în cazul acordării unor bonusuri, care nu se pot afișa pe site-ul AFIR, […] se vor

anunța atât la cabinetul directorului general, cât și la Direcția Relații Publice din AFIR (prin e-mail

pe adresele menționate pe site-ul AFIR).”

(123) Din analiza informaţiilor aflate la dosarul cazului, Consiliul Concurenței constată că nu rezultă

necesitatea obţinerii unui acord sau a unei aprobări prealabile din partea AFIR. Condiţiile promoţiilor

sunt stabilite în mod direct de către dealeri, fără limitări din partea AFIR, preţul promoţional

devenind preţ de referinţă în perioada promoţiei. Singura cerinţă este informarea AFIR înainte de

începerea promoţiei.

(124) Activităţile cu privire la acordarea de promoţii/discounturi reprezintă decizii de politică comercială

stabilite în mod autonom, cu atât mai mult cu cât,

AFIR neavând nicio contribuţie în privinţa acesteia.

(125) Referitor la dreptul AFIR de a fi informat cu privire la prețurile practicate de dealeri în perioadele

de promoţii, Consiliul Concurenței consideră această prevedere ca fiind justificată având în vedere

principiul rezonabilității costurilor, ce trebuie respectat în cadrul achiziţiilor din FEADR derulate

prin intermediul BDPR. În măsura în care ar apărea necesitatea efectuării unor verificări cu privire la

preţurile practicate într-o anumită perioadă, este util atât pentru AFIR, cât şi pentru dealerii care au

înscris elementele în BDPR, ca aceste promoţii să fie cunoscute, pentru a fi luate în considerare în

cadrul verificărilor.

(126) Cu privire la programarea promoţiilor în funcţie de etapele necesar a fi parcurse, eventualele

probleme de cash-flow sau de costuri suplimentare cu depozitarea și transportul, acestea sunt decizii

comerciale, care trebuie luate de dealeri în funcţie de specificul pieţei şi de mecanismele aplicabile,

nefiind condiţionate în vreun fel de normele din Ghid, aşa cum rezultă din analiza acestora.

(127) Autorul plângerii afirmă că, potrivit Ghidului, AFIR are dreptul de a aplica sancțiuni precum:

refuzul AFIR de a înregistra în baza de date un element neconform; suspendarea temporară a

produselor din BDPR pe durata verificărilor suplimentare efectuate de AFIR; suspendarea temporară

a produselor din BDPR pe durata soluționării litigiilor dintre AFIR și Vânzători; retragerea

produselor din BDPR timp de 2 ani sau, în anumite cazuri, pe durată nedeterminată (în caz de litigii

între AFIR și Vânzător); blocarea accesului la BDPR pe o perioadă de 2 ani.

(128) Autorul plângerii consideră că „sancțiunile ce pot fi aplicate de AFIR nu sunt progresive și, mai

mult, pot fi aplicate chiar și în acele cazuri în care nerespectarea regulilor (de ex. în privința

„prețurilor de referință”) este imputabilă unor terți”.

25

(129) Potrivit , sancțiunile care pot fi aplicate de către AFIR în caz de neconformitate

„nu sunt însoțite de reguli care să asigure proporționalitatea dintre sancțiune și comportamentul

neconform ori mecanisme de contestare de către cei vizați a măsurilor aplicate de AFIR”.

(130) Cu privire la aspectele sesizate, din analiza informaţiilor aflate la dosarul cazului rezultă că, în

urma activităţii de verificare, AFIR poate suspenda/retrage din baza de date elementele pentru care

constată că au fost înscrise cu un preţ mai mare decât preţul de piaţă. Pentru a determina acest lucru,

AFIR verifică circumstanţele care au condus la existenţa, în piaţă, a unui preţ mai mic decât preţul de

referinţă, fiind astfel necesar să analizeze tranzacţiile din piaţă şi să determine dacă preţul mai mic

este justificat de factori obiectivi.

(131) Autorul plângerii consideră că, potrivit Ghidului, AFIR are dreptul de a verifica prețurile practicate

de Vânzători pe piață (inclusiv contractele de vânzare-cumpărare către cumpărători ce nu sunt

beneficiari FEADR). În cazul în care identifică un preţ mai mic cu mai mult de 5% decât cel înscris în

BDPR, AFIR poate suspenda și/sau elimina produse din BDPR.

(132) Din informaţiile aflate la dosarul cazului,

.

(133)

.

(134)

.

(135)

(136)

26

(137)

(138)

(139)

.

(140)

(141)

(142)

(143)

27

(144) Faţă de aspectele sesizate de autorul plângerii cu privire la mecanismul implementat de către AFIR

pentru verificarea preţurilor elementelor din BDPR,

Consiliul

Concurenței constată următoarele:

- Măsurile de verificare şi monitorizare a prețurilor de referință din BDPR în funcţie de prețurile

din segmentul non-FEADR al pieței sunt necesare tocmai îndeplinirii scopului principal al

acestui mecanism, respectiv AFIR trebuie să se asigure că în cadrul mecanismelor de sprijin

european nu se decontează preţuri mai mari decât preţurile din segmentul non-FEADR, adică

preţul pieţei.

- Scopul verificărilor realizate de AFIR este ca agenţia să se asigure că decontarea produselor

achiziţionate în baza unor proiecte cofinanţate din FEADR se va face în baza unor preţuri de

piaţă. Astfel, pentru ca mecanismul creat şi implementat în vederea respectării principiului

rezonabilităţii costurilor să fie eficient, este firesc să se prevadă anumite pârghii pentru

verificarea și corectarea situaţiilor concrete în care nu se respectă normele stabilite prin Ghid.

- Ghidul prevede procedura de urmat în cazul existenţei unor suspiciuni cu privire la preţurile

produselor înscrise în BDPR.

- AFIR a identificat în piaţă un preţ mai mic cu mai mult de 5% şi a solicitat explicaţii dealerului;

dealerul a furnizat explicaţiile şi documentele justificative necesare AFIR pentru realizarea

verificărilor;

- Dealerii au posibilitatea de a verifica detaliile unei tranzacţii prin intermediul producătorului,

astfel că pot justifica, în caz de necesitate, corectitudinea preţului înscris în BDPR şi menţinerea

produsului înscris în baza de date;

- Ghidul a parcurs o evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte mecanismul de verificare, la care au

contribuit şi participanţii la piaţă, prin consultările organizate cu APIMAR şi membrii acesteia;

astfel, posibilitatea dealerilor de a prezenta explicaţii cu privire la diferenţele de preţ a fost

introdusă în Ghid ca urmare a corespondenţei cu APIMAR, care a transmis35

către AFIR

propunerea ca, în cazul identificării unui contract de vânzare-cumpărare în care preţul de vânzare

este mai mic cu mai mult de 5% decât cel înscris în BDPR, să fie acordat dealerului un termen de

maxim 30 de zile pentru ca acesta să prezinte justificări privind reducerea acordată.

(145) Având în vedere aceste aspecte, Consiliul Concurenţei constată că prevederile Ghidului şi

procedura de verificare pot fi cunoscute de participanţii la piaţă, fiind publice, aceştia fiind în măsură

să aprecieze dacă doresc înscrierea de produse în baza de date. Odată ce apelează la acest mecanism

însă, prevederile Ghidului trebuie respectate, în mod contrar fiind expuşi riscului ca produsele să fie

35

Adresa nr. 28/20.01.2016 emisă de APIMAR, anexă la adresa transmisă de AFIR, înregistrată la Consiliul Concurenței sub

nr. RG-14478/18.10.2019.

28

suspendate/retrase din baza de date. Fără existenţa unui cadru de funcţionare a mecanismului BDPR,

al cărui scop final este asigurarea rezonabilităţii costurilor, AFIR nu ar putea să se asigure că preţurile

produselor decontate în cadrul PNDR sunt preţuri de piaţă, pentru care nu va exista riscul aplicării de

corecţii financiare de către Comisia Europeană.

(146) Trebuie menţionat, de asemenea, că prevederile din Ghid referitoare la verificare nu vizează

posibilitatea de comercializare a produselor şi libertatea comercială a participanţilor la piaţă, ci

stabilesc niște reguli pentru dealerii care înscriu produse în BDPR. Aceste verificări se realizează

atunci când există suspiciuni că prețul înscris în baza de date este mai mare decât preţul de piaţă, ceea

ce ar atrage plata unor finanțări mai mari decât ceea ce este rezonabil.

(147) Procedura de verificare, în sine, nu intră în sfera de atribuţii a Consiliului Concurenţei, aceasta

fiind atributul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale şi al instituţiilor implicate în gestionarea

fondurilor structurale, autoritatea de concurenţă putând analiza doar dacă aplicarea concretă a

normelor prevăzute în Ghid se face cu respectarea principiului nediscriminării între participanţii la

piaţă care aleg să folosească instrumentul pus la dispoziţie de AFIR.

(148) Sintetizând aspectele invocate, autorul plângerii consideră că:

- Ghidul emis de AFIR cuprinde reguli care afectează concurența pe piața comercializării de

echipamente și utilaje agricole din România;

- Regulile AFIR sunt obligatorii;

- Regulile AFIR nu au o justificare obiectivă, sunt disproporționate și sunt aplicate în mod arbitrar.

(149) Cu privire la primul aspect, în opinia autorului plângerii, Ghidul emis de AFIR cuprinde reguli care

afectează concurența, prin limitarea libertății comerciale a companiilor. Regulile adoptate de AFIR îi

permit acesteia să se implice în politica comercială a companiilor prezente pe piața comercializării de

echipamente și utilaje agricole din România, prin:

- aprobarea actualizării prețurilor din BDPR și stabilirea limitelor în interiorul cărora se pot realiza

astfel de actualizări (cu doar 1 sau 2 modificări de prețuri permise într-un an și cu variații

admisibile de doar 2,5% sau 5%);

- informarea AFIR cu privire la promoțiile organizate de Vânzători și aprobarea prețurilor

practicate în promoții;

- restricțiile legate de practicarea unor prețuri mai scăzute decât prețurile de referință nu sunt

aplicabile în cazul în care contractul din care face parte produsul în cauză are o valoare mai mare

de 1 milion de euro; în cazul unui asemenea contract, este posibilă oferirea unor prețuri reduse cu

mai mult de 5% față de prețurile din BDPR; această limită este setată la un nivel suficient de

ridicat încât să favorizeze accesul la condiții comerciale mai favorabile doar pentru beneficiarii

care își permit să deruleze proiecte de valoare foarte mare; posibilitatea de a beneficia de prețuri

mai mici este negată tocmai în cazul proiectelor (contractelor) cu valori mai mici (de sub 1 milion

de euro), ai căror beneficiari sunt de regulă micii fermieri, adică tocmai aceia care au nevoie de

mai mare sprijin financiar și de avantaje comerciale din partea Vânzătorilor;

- limitarea concurenței intra-mărcă prin preț și, având în vedere cele de mai sus, descurajarea (și

chiar sancționarea) scăderii prețurilor pe piață;

29

- sub pretextul de a verifica „rezonabilitatea costurilor”, AFIR a adoptat și aplică reguli care îi

permit să acționeze ca o autoritate de reglementare, care aplică măsuri de control al prețurilor, în

alte condiții decât cele prevăzute de lege;

- verificarea şi monitorizarea „prețurilor de referință” din BDPR, măsurile de control afectând nu

doar segmentul finanțat prin FEADR, ci și segmentul non-FEADR al pieței; în situația în care

AFIR descoperă contracte cu prețuri mai mici cu peste 5% față de cele din BDPR, respectivele

prețuri devin noile „prețuri de referință”, dealerii riscând, de asemenea, suspendarea temporară

sau eliminarea din BDPR pe o perioadă de 2 ani, sistemul creat de AFIR practic descurajând

scăderea prețurilor pe piață;

(150) Faţă de aceste aspecte, care au fost analizate extins mai sus, Consiliul Concurenței precizează

următoarele:

- în forma actuală a Ghidului, mecanismul de actualizare a preţurilor pentru elementele înscrise în

BDPR a fost adoptat în urma consultărilor cu membrii APIMAR, asociaţie reprezentativă la

nivelul pieţei utilajelor şi echipamentelor agricole din România, periodicitatea şi procentele de

actualizare fiind propuse de către asociaţie; în plus, în cazul modificării standardului comunicat

de producător, excepţiile de la regula privind actualizarea vizează atât intervalele, cât şi

procentele cu care se pot actualiza preţurile, în sensul că se acceptă modificarea gradului de

echipare şi, implicit, a preţului ori de câte ori este necesar, dacă acestea sunt comunicate oficial de

producător;

- nu rezultă necesitatea obţinerii unui acord sau a unei aprobări prealabile din partea AFIR pentru

realizarea unei promoţii, singura cerinţă fiind informarea prealabilă a AFIR, ca etapă în cadrul

mecanismului de verificare a rezonabilităţii costurilor, în cadrul căruia ar putea apărea oricând

necesitatea efectuării unor verificări cu privire la preţurile practicate într-o anumită perioadă,

inclusiv la cele reduse;

- în ceea ce priveşte prevederea din Ghid conform căreia un preț mai mic cu mai mult de 5% decât

cel înscris în BDPR se poate accepta dacă valoarea din contractul de vânzare-cumpărare este mai

mare de 1.000.000 de euro, se constată că aceasta nu împiedică participanţii la piaţă să acorde

discounturi în cazul proiectelor care au o valoare mai mică de 1.000.000 de euro, întrucât: i)

conform Ghidului, se pot acorda discounturi pentru „achitarea facturilor înainte de termenul

normal de eligibilitate (reduceri financiare)” sau „pentru un anumit volum de vânzări realizat

într-o anumită perioadă calendaristică (reduceri comerciale: ex. bonusuri anuale care se pot

acorda şi după facturarea bunurilor achiziţionate în cadrul proiectului şi care corectează costul

stocurilor); ii) atunci când în piaţă se vinde un utilaj la promoţie, respectiv la un preţ mai mic cu

mai mult de 5% decât preţul înscris în BDPR, acest element nu va fi retras din BDPR întrucât

existenţa unei promoţii în piaţă este acceptată de AFIR ca justificare pentru preţul mai mic, astfel

că nu este descurajată în niciun caz scăderea preţurilor, indiferent de valoarea contractelor, atât de

către dealerul care a înscris produsul în BDPR, cât şi de ceilalţi dealeri din piaţă;

- nu este negată posibilitatea de a beneficia de prețuri mai mici în cazul proiectelor cu valori mai

mici (de sub 1 milion de euro), ai căror beneficiari sunt de regulă micii fermieri, care au nevoie de

sprijin financiar și de avantaje comerciale din partea dealerilor, întrucât unul dintre marile

30

avantaje ale BDPR este reprezentat tocmai de faptul că prin acest instrument beneficiarii pot avea

acces la cele mai recente inovaţii/opţiuni oferite de producători, direct, decontate la preţul de

referinţă, fără a mai fi nevoie de licitaţie sau selecţie de oferte; comparativ, în cazul selecţiei de

oferte, pentru orice caracteristică tehnică solicitată în caietul de sarcini, trebuie să existe cel puţin

doi producători care o oferă; de asemenea, mecanismul BDPR oferă şi alte avantaje micilor

fermieri faţă de tipurile de proceduri anterioare, respectiv economii de costuri şi timp la achiziţia

utilajelor;

- referitor la concurenţa intra-marcă, principiile care stau la baza creării şi aplicării mecanismului

de verificare urmăresc manifestarea concurenţei şi înscrierea în BDPR a preţului de piaţă, adică

acel preţ care este practicat de dealeri şi în cazul contractelor care nu sunt finanţate din FEADR;

dacă există mai mulţi dealeri ai aceluiaşi produs, concurenţa intra-marcă se poate manifesta la

înscrierea produsului respectiv în BDPR, asemenea unei licitaţii sau selecţii de oferte, ştiut fiind

că în baza de date se înscrie preţul cel mai mic dacă se depun mai multe dosare pentru aceeaşi

combinaţie marcă-model; de asemenea, ulterior înscrierii în baza de date, orice dealer care

intenţionează să scadă preţurile poate solicita înscrierea noului preţ; astfel, nu este descurajată

scăderea preţurilor pe piaţă, ci este verificată concordanţa preţurilor înscrise în baza de date cu

preţul de piaţă, având în vedere că acest preţ se decontează din FEADR şi ar trebui să respecte

regulile aplicabile decontării proiectelor din FEADR;

- având în vedere că preţurile se formează pe piaţă, pe baza cererii şi ofertei, în baza de date acest

preţ de piaţă devenind preţ de referinţă, nu se susţine afirmaţia susţinută de

potrivit căreia AFIR a adoptat și aplică reguli care îi permit să acționeze ca o autoritate de

reglementare, care aplică măsuri de control al prețurilor, în alte condiții decât cele prevăzute de

lege;

- măsurile de verificare şi monitorizare a prețurilor de referință din BDPR în funcţie de prețurile

din segmentul non-FEADR al pieței sunt necesare tocmai îndeplinirii scopului principal al

acestui mecanism, respectiv AFIR trebuie să se asigure că în cadrul mecanismelor de sprijin

european nu se decontează preţuri mai mari decât preţurile din segmentul non-FEADR, adică

preţul pieţei; astfel, sistemul creat de AFIR nu descurajează scăderea prețurilor pe piață, ci

încurajează dealerii să vândă către beneficiari FAEDR la preţuri corecte de piaţă.

(151) În cadrul testului de piaţă realizat de Consiliul Concurenţei, una dintre întrebările a fost cu privire

la modul în care întreprinderile consideră că prevederile Ghidului BDPR (modalitatea de înscriere,

verificare, sancționare) afectează sau pot afecta activitatea şi/sau libertatea comercială a

întreprinderilor. Majoritatea respondenţilor (aproximativ 65%) a considerat că prevederile Ghidului

BDPR nu le afectează libertatea comercială a întreprinderii pe care o reprezintă.

(152) Cu privire la al doilea aspect, în opinia autorului plângerii:

- în pofida faptului că sunt incluse într-un document denumit „Ghid”, descris drept „un material de

informare tehnică”, regulile AFIR sunt obligatorii;

- participarea la sistemul AFIR a companiilor care produc și comercializează echipamente și utilaje

agricole nu este obligatorie, dar trebuie avut în vedere faptul că România este un beneficiar

important al fondurilor alocate de Uniunea Europeană. Finanțările prin FEADR reprezintă o sursă

31

importantă de finanțare pentru achiziționarea de echipamente și utilaje agricole. Prin urmare,

chiar dacă, în teorie, o companie poate alege să rămână în afara sistemului AFIR și să vândă

numai pe „piața liberă” (adică să nu vândă către beneficiari FEADR), în realitate, niciun

comerciant de echipamente și utilaje agricole activ în România nu își poate permite să nu fie

prezent pe acest segment foarte important al pieței;

- în cazul în care un beneficiar ar achiziționa echipamentul de la un Vânzător neînregistrat în

BDPR sau de la unul suspendat, ori dacă produsul în cauză nu este conform cu informațiile

incluse pe site-ul AFIR, o astfel de achiziție nu ar fi decontată de AFIR, produsul respectiv

nefiind eligibil pentru finanțare în FEADR;

- încălcarea regulilor privind prețurile expune compania în cauză riscului de a fi exclusă din BDPR

timp de doi ani;

- reprezentanții AFIR participă în mod regulat la reuniunile asociației profesionale din domeniu,

utilizând această entitate ca platformă, prin intermediul căreia sunt transmise solicitările AFIR

către societățile care participă pe piață și sunt discutate aspecte legate de funcționarea sistemului

Bazei de Date. Aceste acțiuni constituie un element suplimentar de presiune din partea AFIR.

(153) Din analiza realizată de Consiliul Concurenţei cu privire la aspectele invocate de autorul plângerii,

au rezultat următoarele:

- indiferent de denumirea materialului care cuprinde modul de funcţionare ale BDPR, acest

mecanism are nevoie de norme care să îi asigure eficienţa şi care să conducă la atingerea scopului

principal pentru care a fost creat, respectiv decontarea proiectelor din FEADR la preţuri corecte

de piaţă, care să nu atragă sancţiuni din partea Comisiei Europene;

- într-adevăr, participarea la acest sistem nu este obligatorie, înscrierea de elemente în BDPR fiind

alegerea companiilor prezente pe piaţa distribuţiei de echipamente şi utilaje agricole, alegere care

ar putea fi fundamentată pe baza următoarelor aspecte: economiile de timp şi costuri ale achiziţiei

directe faţă de procedurile de achiziţii publice, accesul beneficiarilor la toate tipurile de

echipamente şi utilaje, indiferent de marcă; accesul tuturor vânzătorilor de echipamente şi utilaje

agricole la piaţă, având în vedere negocierea directă cu beneficiarii, faţă de procedura de achiziţie

publică;

- ponderea vânzărilor către beneficiari de fonduri nerambursabile din FEADR în totalul vânzărilor

de echipamente şi utilaje agricole pe piaţa din România nu este cunoscută la nivel

macroeconomic, neexistând o evidenţă în acest sens; la nivel de întreprindere, aşa cum rezultă din

testul de piaţă realizat de autoritatea de concurenţă, această pondere are valori diferite, cu o

valoare medie de 19,04% (an 2016), 16,58% (an 2017), 18,15% (an 2018); de asemenea, există pe

piață şi întreprinderi care nu comercializează produse către beneficiari de fonduri;

- faptul că mecanismul achiziţiilor directe în baza BDPR, la preţurile de referinţă înscrise în această

bază de date, poate înlocui şi a înlocuit cu succes organizarea de proceduri de achiziţii publice nu

înseamnă că nu se poate manifesta concurenţa, ci înseamnă că manifestarea concurenţei are loc la

înscrierea de produse în baza de date şi că AFIR verifică ex-ante îndeplinirea condiţiilor pentru ca

un produs să fie inclus în baza de date la preţul de referinţă ca mai apoi să poată fi decontat direct

32

(în cazul achiziţiilor publice, verificarea ar trebui să se facă la fiecare licitaţie sau altă procedură

de selecţie de oferte); dacă beneficiarul ar achiziționa un produs neînregistrat în BDPR sau

suspendat, aceasta echivalează cu inexistenţa verificării prealabile, ceea ce face ca o astfel de

achiziție, în mod corect, să nu poată fi decontată de AFIR, produsul respectiv nefiind eligibil

pentru finanțare în FEADR, fie pentru că nu i s-a stabilit un preţ de referinţă, fie pentru că s-a

constatat că preţul care era înscris în baza de date era mai mare decât preţul de piaţă; chiar şi în

aceste condiţii, în care un produs nu este înscris în baza de date, beneficiarii au la dispoziţie şi

metoda selecţiei de oferte, în baza căreia pot achiziţiona din piaţă orice tip de echipament, cu

orice fel de specificaţii, cu respectarea legislaţiei specifice;

- pe site-ul AFIR există Manualul operaţional de achiziţii pentru beneficiarii privaţi ai PNDR

2014-2020, care se aplică pentru adjudecarea contractelor de achiziţii de servicii, bunuri, lucrări

în cadrul proiectelor finanţate prin PNDR cu fonduri din FEADR pentru toţi beneficiarii privaţi

care vor lansa proceduri de achiziţie prin selecţie de oferte; acestea intră sub incidenţa art. 5 şi 6

din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, astfel că beneficiarii vor aplica obligatoriu

legislaţia naţională în domeniul achiziţiilor publice;

- acţiunile AFIR vin în întâmpinarea nevoilor participanţilor la piaţă, comunicarea cu aceştia fiind

consolidată de-a lungul timpului prin numeroase întâlniri de informare şi prin dezbateri axate pe

soluționarea problemelor identificate pe parcursul implementării programului (consultări cu

privire la prevederile Ghidului, discuţii cu privire la aplicarea concretă a Ghidului). Consultările

privind modalitatea de constituire a Bazei de date cu preţuri de referinţă a AFIR au fost demarate

la începutul anului 2014, prin informări afișate pe pagina de internet a AFIR, precum și întâlniri

repetate cu membrii APIMAR şi cu alte societăţi prezente pe piaţa utilajelor și echipamentelor

agricole.

(154) Cu privire la al treilea aspect, potrivit autorului plângerii:

- deşi sistemul utilizat de AFIR în România se bazează pe obligațiile impuse de „legislația UE”, și

anume pe o prevedere din Regulamentul UE nr. 1306/2013, care se referă la obligația autorităților

naționale de a se asigura că cheltuielile plătite din fonduri UE respectă principiul „caracterului

rezonabil al costurilor”, acesta depășește ceea ce este necesar și justificat în mod obiectiv pentru

respectarea acestui principiu și s-a transformat într-un mecanism de control al prețurilor, inclusiv

în segmentul non-FEADR al pieței.

- Ghidul cuprinde mențiuni privind mecanismele de verificare și control, precum și sancțiunile care

pot fi aplicate de către AFIR în caz de neconformitate. Cu toate acestea, prevederile nu sunt

însoțite de reguli care să asigure proporționalitatea dintre sancțiune și comportamentul

neconform ori mecanisme de contestare de către cei vizați a măsurilor aplicate de AFIR. De

asemenea, trebuie remarcat că sancțiunile ce pot fi aplicate de AFIR nu sunt progresive și, mai

mult, pot fi aplicate chiar și în acele cazuri în care nerespectarea regulilor (de ex. în privința

„prețurilor de referință”) este imputabilă unor terți. Trebuie remarcat faptul că, potrivit Ghidului,

„conducerea AFIR sau Serviciul baze de date poate decide cu privire la utilizarea oricăror alte

variante de lucru sau aplicarea altor verificări pe care le consideră relevante”.

(155) Din analiza informaţiilor aflate la dosarul cazului cu privire la modalitatea de verificare, în plus

33

față de cele exprimate mai sus, în cadrul analizei situațiilor concrete în care autorul plângerii a fost

supus procedurii de verificare din cauza constatării în piață a unor prețuri mai mici față de cele

înscrise în baza de date, reiterăm următoarele:

- normele cuprinse în Ghid au o justificare obiectivă, respectiv respectarea principiului costurilor

rezonabile, conducând, în acelaşi timp, la eficientizarea mecanismului de finanţare şi creşterea

gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile pentru sectorul agricol, având în vedere că

România are un potențial agricol important care trebuie exploatat în anii care vor urma;

- normele cu privire la modalitatea de verificare sunt publice, putând fi cunoscute de cei care

utilizează mecanismul BDPR, fiind alegerea acestora dacă participă la acest mecanism.

VI. Punctul de vedere al

(156) Autorul plângerii susține că informațiile obținute de autoritatea de concurență în cadrul analizei

preliminare confirmă existența problemelor de concurență invocate în plângere, însă acestea nu au

fost evaluate integral în cadrul analizei preliminare realizate de autoritatea de concurență, pe baza

următoarelor considerente:

- analiza preliminară concluzionează că mecanismul BDPR este justificat în mod obiectiv fără a

analiza impactul acestuia asupra concurenței de pe piața din România și de pe piața internă a UE;

- aplicând logica mecanismelor BDPR, practic, producătorii, importatorii și/sau distribuitorii, care

înscriu elemente în BDPR din România, trebuie să se asigure că prețurile din România sunt, de fapt,

cele mai reduse din UE, în caz contrar fiind supuși sancțiunilor AFIR; regulile AFIR conduc la

sancționarea societăților active în România pentru comportamente ale unor terți;

- mecanismul implementat de AFIR impune societăților din România obligații care nu pot fi

îndeplinite în condiții normale, referindu-se în acest sens la modalitatea de obținere a informațiilor de

la producători;

- BDPR creează un nivel de transparență care nu este necesar și care generează probleme de

concurență, întrucât prețurile afișate în baza de date nu sunt prețuri de listă sau prețuri recomandate

de producător, ci prețurile de vânzare (finale) către beneficiari; nu există nicio agregare a

informațiilor prezentate pe AFIR, acestea putând fi accesate de către orice utilizator care are acces la

internet;

- opiniile exprimate și de alte societăți în cadrul testului de piață efectuat de Consiliul Concurenței

confirmă îngrijorările concurențiale exprimate de în plângere; sunt prezentate

extrase din răspunsurile primite în cadrul testului de piață cu privire la modalitatea de înscriere

(documentele justificative necesare înscrierii, prețul elementelor înscrise, transparența pieței).

(157) Față de aspectele invocate de autorul plângerii, Consiliul Concurenței precizează că analiza a ţinut

cont de faptul că mecanismul BDPR este justificat în mod obiectiv, dar a vizat existenţa indiciilor

privind încălcarea Legii concurenţei cu privire la presupusul impact asupra concurenței care se

desprinde din modalitatea de înscriere, actualizare, verificare etc. prevăzute de Ghidul contestat, față

de care a şi concluzionat. În vederea analizării acestor aspecte, s-a realizat o sinteză a tuturor

34

aspectelor problematice identificate în cadrul răspunsurilor primite în cadrul testului de piață, unele

dintre acestea fiind comune cu cele invocate de , problemele semnalate

încadrându-se, în general, în 3-4 categorii. Mai mult, unele dintre răspunsurile primite nu sunt

însoțite de exemple sau situații de fapt problematice care să constituie indicii pentru o analiză mai

aprofundată. Pentru toate aceste probleme identificate au fost prezentate argumentele care au condus

la concluziile analizei privind aplicarea Legii concurenţei.

(158) Astfel, Consiliul Concurenței a analizat modalitatea de înscriere a unui element în BDPR și

cazurile în care prețurile înscrise sunt verificate și a rezultat că dealerul trebuie să înscrie prețul

practicat pe piața din România, iar nu cel mai redus preț din Uniunea Europeană, așa cum invocă

autorul plângerii. În cazul în care AFIR descoperă un preț mai mic cu mai mult de 5% apărut pe piața

din România, demarează verificările pentru a stabili dacă prețul înscris este rezonabil, astfel încât să

poată constitui în continuare o referință pentru decontarea investițiilor finanțate din fonduri

europene. De altfel, așa cum s-a arătat, aceasta este și rațiunea existenței acestei baze de date, care se

raportează la prețurile de piață, respectiv aceea de a oferi referințe pentru achizițiile directe de utilaje

și echipamente agricole.

(159) În plus, dealerii care înscriu produse în baza de date nu sunt ”sancționați”, aşa cum invocă autorul

plângerii, pentru comportamente ale terților, ci sunt verificați doar dacă înscriu un preț mai mare

decât prețul de piață, întrucât nu se poate justifica de către autoritatea care gestionează plata

fondurilor europene plata unor valori mai mari pentru anumite utilaje atât timp cât există în piață

posibilitatea achiziției la un preț mai mic.

Deși poate procedura de verificare

nu este cea mai facilă și rapidă, trebuie avut în vedere interesul public final, care este unul foarte

important, și anume creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură, ținând

seama de potențialul neexploatat din România, precum și asigurarea că aceste fonduri publice sunt

corect cheltuite, pentru a nu fi stabilite corecții financiare ca urmare a controalelor din partea

autorităților europene.

(160) Consiliul Concurenței nu încurajează schimbul de informații între dealeri, constatând, în cadrul

analizei, că situațiile în care dealerii trebuie să solicite informații de la producători pentru a clarifica

anumite situații în care prețurile sunt verificate de AFIR sunt unele punctuale, nefiind o practică

frecventă (

(161) Referitor la aspectele invocate de autorul plângerii cu privire la transparența prețurilor, conform

Ghidului, prețurile afișate în baza de date sunt prețurile de vânzare către beneficiari, însă nu se

publică şi informaţii cu privire la denumirea dealerului care înscrie elementul în BDPR. Întrucât nu

există informaţii cu privire la datele de identificare ale dealerilor ce înscriu elemente în BDPR,

nivelul de transparentizare nu pare să fie unul excesiv și peste ceea ce este necesar în vederea

informării, fiind vizibile doar informaţii esenţiale necesare solicitanţilor de fonduri europene,

precum marca şi modelul echipamentelor, dotările şi preţul acestora.

35

(162) Întrucât în BDPR nu există datele de identificare ale dealerilor ce înscriu elemente, concurenţii nu

pot avea acces la informații cu privire la preţurile practicate de ceilalţi dealeri din piaţă, prețul de

referință înscris în baza de date fiind ceea ce se decontează din fonduri europene pentru configurația

înscrisă. De asemenea, aşa cum s-a arătat, unii dintre distribuitori comercializează o singură marcă,

, în aceste cazuri singura concurenţă fiind importurile.

(163) De asemenea, nu se poate considera că există un nivel de transparență ridicat al pieţei având în

vedere că la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu există date cu privire la

dimensiunea mărimii totale a pieţei distribuţiei echipamentelor şi utilajelor agricole din România.

(164) Cu privire la testul de piață realizat de autoritatea de concurență, aşa cum s-a precizat anterior, nu

există date statistice la nivel național cu privire la piaţa utilajelor agricole, nici cu privire la mărimea

pieţei, nici cu privire la participanţii la piaţă. Ca urmare a unei solicitări de informații a Consiliului

Concurenței cu privire la întreprinderile prezente pe piața echipamentelor și utilajelor agricole, AFIR

a pus la dispoziție o listă cu toate societățile care au înscris produse în BDPR până la data de

30.09.2019, nefiind posibilă filtrarea celor care au comercializat doar utilaje agricole.

(165) Din această listă, Consiliul Concurenței a realizat o selecție, principalul criteriu fiind mărcile

comercializate, și a transmis solicitări către aproximativ 100 de companii. Din răspunsuri a rezultat

că unele dintre acestea (deşi puţine în totalul celor chestionaţi) nu au înscris utilaje agricole

(tractoare, combine etc.), nefiind active pe piața vizată. Însă, având în vedere că și acestea au înscris

în BDPR utilaje specifice pentru industria cărnii, a laptelui etc. şi respectă aceleaşi prevederi ale

Ghidului BDPR, având experienţă cu folosirea mecanismului BDPR, și aceste răspunsuri pot fi luate

în considerare, mecanismul contestat fiind același pentru orice tip de produs înscris în BDPR (baza

de date conține, în principal, următoarele categorii de produse: utilaje agricole, industria alimentară,

echipamente medicale, construcții).

(166) În concluzie, se constată că autorul plângerii nu a prezentat informații și documente suplimentare,

care să conducă la o evaluare diferită a plângerii cu privire la aceste aspecte.

(167) Autorul plângerii susține că analiza preliminară concluzionează că înființarea BDPR și adoptarea

Ghidului AFIR sunt justificate obiectiv, însă fără a fi analizate proporționalitatea și impactul acestora

asupra concurenței, pe baza următoarelor considerente:

- sursele citate ca justificări au fost preluate ca atare din răspunsul AFIR, fără ca autoritatea de

concurență să realizeze o evaluare a proporționalității și impactului anticoncurențial al măsurilor

de natură administrativă adoptate de autoritățile publice din România pornind de la respectivele

justificări;

- cu privire la justificarea legată de „asigurarea principiului rezonabilităţii costurilor conform

cadrului legislativ european, respectiv art. 48 alin. (2) lit. e) din Regulamentul (CE) 809/2014 şi

art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) 1303/2013, prin care se reglementează sprijinul pentru

dezvoltare rurală acordat din FEADR în perioada de programare 2014-2020”, precizăm încă o

dată faptul că nu a contestat oportunitatea înființării BDPR, ci a semnalat faptul că

înființarea BDPR, combinată cu adoptarea regulilor din Ghidul AFIR și cu modul în care AFIR

utilizează acest mecanism, depăşeşte ceea ce ar fi necesar şi justificat în mod obiectiv pentru

respectarea principiului rezonabilității prețurilor;

36

- cu privire la justificările legate de „implementarea în condiţii de maximă eficienţă a PNDR

2014-2020”, „facilitarea de către AFIR a accesului solicitanţilor de fonduri europene la

informaţii”, „simplificarea procedurii de achiziţie şi oferirea posibilităţii de efectuare a

achiziţiilor directe”, acestea reprezintă obiective și considerente de oportunitate, care țin de

autoritatea emitentă și care, de altfel, nu sunt contestate de . Cu toate acestea, în

opinia , Consiliul Concurenței trebuie să evalueze, în faza de analiză preliminară

și, ulterior, în faza de investigație, dacă măsurile în cauză, chiar dacă par justificate, sunt

proporționale și obiectiv necesare pentru îndeplinirea respectivelor obiective și mai ales dacă

acțiunile/inacțiunile autorității publice afectează concurența.

- cu privire la „recomandările din cadrul raportului emis de Curtea Europeană de Conturi în anul

2014 (ECA Special Report 22/2014)” („Raportul ECA ”), ca și în cazul celorlalte justificări,

aceste recomandări sunt doar invocate de o manieră generală, fără a fi însoțite de o prezentare a

argumentelor din Raportul ECA; raportul ECA constată în mod ferm că sistemele utilizate de

diferitele state membre nu sunt fezabile și că, de cele mai multe ori, nu își ating scopul. Cu privire

la rezultatele folosirii unui astfel de mecanism, în Raportul ECA, Curtea menționează că sistemul

bazei de date cu prețuri de referință este o „metodă care nu indică dacă prețurile sunt rezonabile

sau nu” , nefiind suficient de eficace.

- din examinarea Raportului ECA invocat de AFIR și însușit de Consiliul Concurenței, rezultă că

nu există niciun sistem ideal, Curtea nerecomandând României în mod expres adoptarea

mecanismului bazei de date.

- nu contestă dreptul MADR și AFIR de a opta pentru sistemul pe care îl

consideră adecvat pentru îndeplinirea obligațiilor ce îi revin în baza legislației UE, dar reclamă

faptul că mecanismul implementat depășește ceea ce este necesar și proporțional cu obiectivul

urmărit, considerând că autoritatea de concurență trebuie nu doar să verifice conduita AFIR prin

prisma existenței sau nu a unor justificări pentru adoptarea măsurilor contestate, ci și să le

evalueze prin prisma proporționalității și mai ales a impactului lor asupra concurenței.

- opiniile exprimate în cadrul testului de piață confirmă îngrijorările concurențiale exprimate de

în plângere, dar problemele semnalate de astfel de societăți au fost ignorate; multe dintre

societățile chestionate, care au afirmat că Ghidul nu le afectează libertatea comercială nici măcar

nu sunt active pe piața vizată de plângere, în timp ce altele afirmă că nu au utilizat niciodată

BDPR;

- sunt prezentate extrase din răspunsurile transmise ca urmare a testului de piață efectuat de

autoritatea de concurență în etapa de analiză preliminară, care se referă la modalitatea de

înscriere, verificare, sancționare.

(168) Față de cele invocate, se precizează faptul că, pentru a putea concluziona cu privire la plângere,

Consiliul Concurenţei a analizat toate informaţiile disponibile, atât cele furnizate de AFIR, cât şi cele

furnizate de şi ceilalţi participanţi la piaţă, atât cele referitoare la justificarea

obiectivă a mecanismului BDPR (rezultată din raţiunea care a stat la baza înfiinţării), cât şi cele

referitoare la aplicarea în practică a acestui mecanism, pentru a se constata dacă există indicii privind

aplicarea de o manieră abuzivă care să justifice intervenția autorității de concurență în baza art. 8 din

37

Legea concurenței. Având în vedere raţiunea pentru care unele dintre întreprinderile chestionate nu

sunt dintre cele prezente pe piața utilajelor agricole, conform metodologiei descrise, dar şi faptul că

acestea pot avea o experienţă relevantă cu înscrierea de produse în BDPR, răspunsurile acestora pot fi

luate în calcul în cadrul analizei. În orice caz, și dacă aceste răspunsuri ar fi ignorate complet,

rezultatele analizei nu se modifică. De asemenea, față de susținerea autorului plângerii ”altele afirmă

că nu au utilizat niciodată BDPR”, se menționează faptul că întreprinderea respectivă a precizat că nu

a înscris elemente doar în perioada 2016-2018 (altfel nu ar fi fost pe lista întreprinderilor care au

înscris elemente în baza de date), fiind de altfel singurul caz de acest fel din cele peste 100

chestionate.

(169) Analiza a arătat faptul că mecanismul achiziţiilor directe în baza BDPR, la preţurile de referinţă

înscrise în această bază de date, poate înlocui şi a înlocuit cu succes organizarea de proceduri de

achiziţii publice. Aceasta nu înseamnă că nu se poate manifesta concurenţa, ci înseamnă că

manifestarea concurenţei are loc la înscrierea de produse în baza de date şi că AFIR verifică ex-ante

îndeplinirea condiţiilor pentru ca un produs să fie inclus în baza de date la preţul de referinţă ca mai

apoi să poată fi decontat direct (în cazul achiziţiilor publice, verificarea ar trebui să se facă la fiecare

licitaţie sau altă procedură de selecţie de oferte și, așa cum s-a arătat în Raportul ECA, aceste metode

necesită o investiție de timp semnificativă și poate fi dificil de demonstrat că toate cererile de

finanțare au fost evaluate în mod uniform). Dacă beneficiarul ar achiziționa un produs neînregistrat

în BDPR sau suspendat, aceasta ar echivala cu inexistenţa verificării prealabile, ceea ce poate face ca

o astfel de achiziție, în mod corect, să nu poată fi decontată de AFIR. Astfel, produsul respectiv nu ar

fi eligibil pentru finanțare în FEADR, fie pentru că nu i s-a stabilit un preţ de referinţă, fie pentru că

s-a constatat că preţul care era înscris în baza de date era mai mare decât preţul de piaţă. Chiar şi în

aceste condiţii, în care un produs nu este înscris în baza de date, beneficiarii au la dispoziţie şi metoda

selecţiei de oferte, în baza căreia pot achiziţiona din piaţă orice tip de echipament, cu orice fel de

specificaţii, cu respectarea legislaţiei specifice.

(170) Consiliul Concurenţei a analizat mecanismul BDPR, inclusiv prin prisma istoricului înfiinţării şi a

raţiunii care a stat la baza apariţiei acestui mecanism, care, deși au un rol important în acest caz, nu au

fost singurele considerente în argumentarea concluziilor analizei, aceasta având ca obiect constatarea

unor indicii care să justifice aplicarea art. 8 din Legea concurenței.

(171) Referitor la afirmaţiile cu privire la raportul Curţii Europene de Conturi, respectiv

că ”sistemul bazei de date cu prețuri de referință este o metodă care nu indică dacă prețurile sunt

rezonabile sau nu, nefiind suficient de eficace”, se constată că, în exemplul prezentat de Curte, se

face referire la baza de date folosită de autoritățile din Ungaria. În acest caz Curtea a constatat că în

baza de date erau înscrise prețurile de catalog ale producătorilor și distribuitorilor, iar în realitate,

ofertele disponibile pe piață erau, în medie, cu 30% mai mici decât cele înscrise. Astfel, cu privire la

această metodă, a înscrierii unor prețuri de catalog, care nu sunt folosite în realitate pentru vânzarea

de utilaje pe piață, Curtea a constatat că nu este suficient de eficace, întrucât nu ține cont de prețul de

piață și astfel nu indică dacă prețurile sunt rezonabile sau nu.

(172) De asemenea, se constată că Raportul priveşte perioada de programare 2007-2013 şi

concluzionează cu privire la diferite deficienţe şi avantaje ale sistemelor utilizate de Statele Membre

în acea perioadă de programare, constituind, în acelaşi timp, punct de pornire pentru o abordare mai

38

eficientă în perioada de programare 2014-2020:

- Agenţiile de plăţi trebuie să evalueze caracterul rezonabil al costurilor cu ajutorul unui sistem de

evaluare adecvat, cum ar fi utilizarea costurilor de referinţă, compararea ofertelor sau un comitet de

evaluare.

- Sistemele de control trebuie să încerce să contracareze riscurile care au fost identificate în raport,

altfel deficiențele vor persista.

(173) Din Raportul Curții Europene de Conturi reiese că unele autorități foloseau baze de date cu prețuri

de catalog, care erau cu cca. 20-30% mai mari decât prețurile de piață. O altă metodă ca alternativă la

bazele de date cu preţuri de referinţă este cea prin care solicitantul prezintă un număr de oferte din

partea furnizorilor pentru a demonstra că cererea de finanțare se bazează pe prețuri rezonabile. Cu

privire la această metodă Curtea Europeană de Conturi constată că există „riscul ca solicitantul să

poată manipula procesul prin definirea specificațiilor în așa fel încât să nu le poată întruni cu ușurință

decât un singur furnizor – sau, pur și simplu, prin nesolicitarea unor oferte din partea altor furnizori

potențiali. În cel mai rău caz, poate exista o coluziune între solicitant și furnizor cu scopul de a

falsifica ofertele sau solicitantul poate cădea victimă coluziunii între consultanți sau între furnizori

ori fraudei comise de către aceștia”.

(174) De asemenea, raportat la intensitatea sprijinului, s-a constatat că, cu cât procentul finanțat este mai

mare, cu atât scade interesul solicitantului de a limita costurile și de a căuta cel mai bun preț din piață.

(175) Astfel, pornind de la riscul de aprobare a unor finanțări care sunt prea ridicate și de la riscul ca

nivelul cerințelor și nivelul controalelor să nu fie corelat suficient cu nivelul de riscuri identificat,

Curtea a recomandat pentru perioada de programare 2014-2020 ca nivelul cerințelor și al

controalelor să fie intensificate atunci când intensitatea sprijinului este ridicată (în România

finanțarea din fonduri europene poate ajunge până la 90% din valoarea proiectului) sau atunci când

cuantumul finanțării este foarte mare (în cadrul Uniunii Europene, costurile unui proiect de investiții

din domeniul dezvoltării rurale se ridică, în medie, la aproximativ 125.000 euro; în baza de date din

România există numeroase produse cu o valoare mai mare decât această medie, un tractor putând

ajunge și la valori mai mari de 350.000 euro).

(176) În concluzie, se constată că autorul plângerii nu a prezentat informații și documente suplimentare,

care să conducă la o evaluare diferită a plângerii cu privire la aceste aspecte.

(177) Potrivit autorului plângerii, regulile AFIR împiedică accesul beneficiarilor la inovație și la noile

tehnologii disponibile pe piață, luând în considerare următoarele elemente:

- preluând susținerile AFIR, analiza preliminară a Consiliului Concurenței concluzionează că

sistemul AFIR nu blochează accesul beneficiarilor la inovație și la noile tehnologii disponibile pe

piață, fără a prezenta argumente în acest sens;

- opiniile exprimate în cadrul testului de piață confirmă îngrijorările concurențiale și problemele

exprimate de în plângere, unii dintre respondenți afirmând faptul că mecanismul

implementat de AFIR limitează accesul beneficiarilor la inovație și la noile tehnologii existente;

- similar , și alte societăți au invocat faptul că sistemul utilizat de AFIR obligă

societățile să facă stocuri de echipamente, aspect care, deși invocat și explicat în plângere, a fost

39

analizat și respins sumar de Consiliul Concurenței exclusiv pe baza susținerilor AFIR;

- sunt prezentate extrase din răspunsurile transmise ca urmare a testului de piață efectuat de

autoritatea de concurență în etapa de analiză preliminară cu privire la modalitatea de actualizare a

prețurilor, care ar împiedica punerea la dispoziția pieței a celor mai recente tehnologii și inovații.

(178) Față de cele exprimate de autorul plângerii, Consiliul Concurenței precizează că, pentru a

concluziona cu privire la accesul beneficiarilor la inovaţie şi noi tehnologii și necesitatea realizării de

stocuri, analiza autorităţii a luat în considerare atât prevederile Ghidului, cât şi răspunsurile

participanţilor la piaţă.

(179) Astfel, referitor la afirmaţia conform căreia sistemul AFIR blochează accesul beneficiarilor la

inovație și la noile tehnologii disponibile pe piață, s-a constatat faptul că în Ghidul BDPR sunt

prevăzute excepţiile de la regula privind actualizarea preţurilor, în special cea referitoare la

modificarea standardului comunicat de producător. Acestea vizează atât intervalele, cât şi procentele

cu care se pot actualiza preţurile, în sensul că se acceptă modificarea gradului de echipare şi, implicit,

a preţului ori de câte ori este necesar, dacă acestea sunt comunicate oficial de producător. Aceasta

înseamnă că dealerii pot pune la dispoziția beneficiarilor cele mai recente inovații/opțiuni întrucât, în

cazul unor inovaţii, se modifică gradul de echipare şi aceasta se încadrează în excepţia descrisă,

permiţând actualizarea elementelor ori de câte ori este necesar.

(180) De asemenea, în cazul în care beneficiarul nu identifică în BDPR un element cu specificațiile

tehnice/gradul de echipare dorit, acesta poate opta pentru metoda de achiziţie prin selecţie de oferte,

în cadrul căreia pot participa toți operatorii economici de pe piață, inclusiv cei care au înscris

elemente în BDPR, punând astfel la dispoziția pieței și a tuturor beneficiarilor interesați toate

inovațiile în domeniu și noile tehnologii. Metoda de achiziție prin BDPR este doar una dintre cele

disponibile beneficiarilor de echipamente agricole finanţate prin proiecte FEADR, mai rapidă decât

procedura de achiziție prin selecție de oferte.

(181) Referitor la afirmaţia conform căreia sistemul utilizat de AFIR obligă societățile să facă stocuri de

echipamente, s-a constatat că Ghidul AFIR nu impune în niciun caz crearea de stocuri din fiecare

configuraţie, aceasta fiind o decizie de politică comercială a fiecărui dealer, cunoscând că ceea ce se

înscrie în BDPR ar trebui să fie standardul de echipare, care reprezintă tocmai configurația cea mai

vândută a echipamentului respectiv în România.

(182) Mai mult, faptul că Ghidul BDPR permite înscrierea de elemente asemănătoare, pornind de la o

configuraţie standard, nu echivalează în niciun caz cu impunerea de stocuri, cu atât mai puţin stocuri

din fiecare configuraţie.

(183)

rezultând astfel că decizia de a

crea anumite stocuri şi managementul ulterior al acestor stocuri au la bază alte considerente, care nu

ţin de modalitatea de înscriere a produselor în BDPR.

40

(184) În concluzie, se constată că autorul plângerii nu a prezentat informații și documente suplimentare,

care să conducă la o evaluare diferită a plângerii cu privire la aceste aspecte.

(185) Potrivit autorului plângerii, Consiliul Concurenței nu a analizat acuzațiile formulate de

cu privire la caracterul abuziv și arbitrar al modului în care AFIR aplică regulile din Ghid,

inclusiv în cazul sancțiunilor aplicate de AFIR în cazul Societății, pe baza următoarelor considerente:

- din corespondența purtată cu AFIR în faza de analiză preliminară, rezultă că autoritatea de

concurență nu a abordat deloc tema sancțiunilor aplicate de AFIR.

- opiniile exprimate în cadrul testului de piață confirmă îngrijorările concurențiale și problemele

exprimate de TM în plângere, deși aplicarea de către AFIR a sancțiunilor incluse în Ghid nu a făcut

obiectul testului de piață realizat în faza de analiză preliminară, chestionarul transmis necuprinzând

nicio întrebare legată de eventuale sancțiuni aplicate de către AFIR.

- sunt prezentate extrase relevante din răspunsurile transmise ca urmare a testului de piață efectuat de

autoritatea de concurență în etapa de analiză preliminară cu privire la riscul retragerii elementelor din

BDPR în cazul descoperirii unor prețuri mai mici în piață decât cele înscrise în baza de date.

(186) Față de cele exprimate de autorul plângerii, Consiliul Concurenţei precizează că

(187) Totodată, deși autorul plângerii afirmă că ”aplicarea de către AFIR a sancțiunilor incluse în Ghid

nu a făcut obiectul testului de piață realizat în faza de analiză preliminară, chestionarul transmis

necuprinzând nicio întrebare legată de eventuale sancțiuni aplicate de către AFIR” Consiliul

Concurenţei precizează că una dintre întrebările adresate către întreprinderile prezente pe piaţa

distribuţiei echipamentelor și utilajelor agricole din România a fost ”Consideraţi că prevederile

Ghidului BDPR (de exemplu, modalitatea de înscriere, verificare, sancţionare) afectează sau pot

afecta activitatea şi/sau libertatea comercială a întreprinderii dumneavoastră? În caz afirmativ,

descrieţi modul în care vă sunt afectate interesele şi argumentaţi opinia dumneavoastră.”, iar

răspunsurile relevante la această întrebare au fost analizate de Consiliul Concurenței în cadrul

analizei din perspectiva incidenţei Legii concurenţei.

(188) În concluzie, se constată că autorul plângerii nu a prezentat informații și documente suplimentare,

care să conducă la o evaluare diferită a plângerii cu privire la aceste aspecte.

41

VII. Aspecte procedurale

(189) Potrivit prevederilor art. 6 alin. (9) din Regulamentul privind analiza şi soluţionarea plângerilor

referitoare la încălcarea prevederilor art. 5, 6 şi 9 din Legea Concurenţei nr. 21/1996 şi a

prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, Consiliul

Concurenţei a informat36

despre intenţia de respingere a plângerii şi motivele

care au stat la baza acestei intenţii. De asemenea, autoritatea de concurenţă a informat

despre posibilitatea acesteia de a-şi prezenta punctul de vedere în scris şi de a solicita

ascultarea sa în faţa Plenului Consiliului Concurenţei.

(190) a comunicat37

autorităţii de concurenţă punctul său de vedere în termenul stabilit,

însă nu a solicitat38

prezentarea acestuia și verbal, în faţa Plenului Consiliului Concurenţei.

(191) Din analiza informaţiilor transmise de autorul plângerii prin punctul său de vedere, nu au rezultat

elemente suplimentare care să conducă la o evaluare diferită a plângerii şi care să constituie

suficient temei de fapt şi de drept pentru a justifica declanșarea unei investigații privind posibila

încălcare a prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea concurenţei de către AFIR.

VIII. Concluzii

(192) Din analiza aspectelor semnalate de , a documentelor şi informaţiilor aflate în

posesia Consiliului Concurenţei, nu au fost identificate indicii temeinice privind posibila încălcare

a prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea concurenţei de către AFIR.

(193) În concluzie, Consiliul Concurenţei constată că plângerea înregistrată cu nr.

RG-10494/23.07.2019, referitoare la posibila încălcare a prevederilor Legii concurenţei de către

AFIR, nu prezintă suficient temei de fapt şi de drept pentru a justifica declanşarea unei investigaţii.

În temeiul prevederilor art. 41 alin. (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare,

DECIDE:

Art. 1 Respingerea plângerii formulate de înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr.

RG-10494/23.07.2019, privind posibila încălcare a prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea concurenţei nr.

21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către AFIR, întrucât nu există

suficient temei de fapt şi de drept pentru a justifica declanşarea unei investigaţii de către Consiliul

Concurenţei.

Art. 2 Prezenta decizie poate fi atacată, conform prevederilor art. 41 alin. (3) din Legea concurenţei nr.

36

Adresa Consiliului Concurenţei nr. RG 889/21.01.2020. 37

Prin adresa înregistrată sub nr. RG 1365/30.01.2020. 38

Prin adresa înregistrată sub nr. RG 1054/23.01.2020.

42

21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia

Contencios Administrativ şi Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Art. 3 În conformitate cu prevederile art. 62 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, prezenta decizie va fi publicată pe pagina de internet a Consiliului

Concurenţei.

Art. 4 Direcţiile şi compartimentele de specialitate din subordinea Secretarului General şi Direcţia

Industrie şi Energie din cadrul Consiliului Concurenţei vor urmări aducerea la îndeplinire a prezentei

Decizii.

Art. 5 Prezenta decizie se transmite către:

Preşedinte,

Bogdan M. CHIRIŢOIU