DECIZIA DE INVESTITIIDECIZIA DE INVESTITII

Definitie. CaracteristiciDefinitie. Caracteristici..

InvestitiaInvestitia Viziune economica :Viziune economica :- - reprezinta creatia sau achizitia unui capital fix;o acumulare de factori fizici, reprezinta creatia sau achizitia unui capital fix;o acumulare de factori fizici,

in special de productie si comercializare.in special de productie si comercializare. Viziune financiara :Viziune financiara :- Reprezinta o afectare de moneda in vederea achizitionarii de active Reprezinta o afectare de moneda in vederea achizitionarii de active

industriale sau financiare.industriale sau financiare. Viziune contabila :Viziune contabila :- reprezinta alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ reprezinta alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ

fix care va determina fluxuri finaciare de venituri si cheltuieli de fix care va determina fluxuri finaciare de venituri si cheltuieli de exploatare.exploatare.

Analiza finaciara a unei investitii este efectuata independent de Analiza finaciara a unei investitii este efectuata independent de sursele de finantare utilizate.sursele de finantare utilizate.

Rentabilitatea unei investitii trebuie sa acopere costul Rentabilitatea unei investitii trebuie sa acopere costul anasamblului resurselor intreprinderii.anasamblului resurselor intreprinderii.

PROIECTELE DE INVESTITIIPROIECTELE DE INVESTITII

IndependenteIndependente ComplementareComplementare IncompatibileIncompatibile

Proiectele de investitii sun caracterizate prin :Proiectele de investitii sun caracterizate prin :• Cheltuieli de investitii :Cheltuieli de investitii :

-- Capitalul investit o data sau de mai multe ori urmand natura si durata de viata a investitiei. Capitalul investit o data sau de mai multe ori urmand natura si durata de viata a investitiei. Capitalul investit este masurat prin cheltuielile de achizitie si de constructie.Capitalul investit este masurat prin cheltuielile de achizitie si de constructie.

• Incasari nete(cash flow-uri nete) :Incasari nete(cash flow-uri nete) :

- - Se asteapta in urma unei investitii un excedent al incasarilor asupra cheltuielilor realizate.Se asteapta in urma unei investitii un excedent al incasarilor asupra cheltuielilor realizate. Calcul contributia investitiei la Excedentul Brut de Exploatare :Calcul contributia investitiei la Excedentul Brut de Exploatare :

Cifra de afaceri (CA)Cifra de afaceri (CA)

- preturi de revenire (cheltuieli variabile)- preturi de revenire (cheltuieli variabile)

- - cheltuieli fixe de exploatarecheltuieli fixe de exploatare

= cash flow brut de exploatare (CF Brut)= cash flow brut de exploatare (CF Brut)

Cash flow-ul net de exploatare se determina astfel :Cash flow-ul net de exploatare se determina astfel :

CF net = CF Brut – [(CF brut – Amortismente) x Rata de impozit]CF net = CF Brut – [(CF brut – Amortismente) x Rata de impozit]• Valoarea reziduala, poate fi :Valoarea reziduala, poate fi :

- Nula- Nula

- Negativa- Negativa

La determinarea fluxului de venituri si cheltuieli se tine seama de :La determinarea fluxului de venituri si cheltuieli se tine seama de :

FiscalitaeFiscalitae InflatieInflatie

CLASIFICARE INVESTITIICLASIFICARE INVESTITII In functie de riscul pe care il implica :In functie de riscul pe care il implica : de inlocuire a echipamentului uzat, cu un risc scazut deoarece nu presupune de inlocuire a echipamentului uzat, cu un risc scazut deoarece nu presupune

modificari ale tehnologiei de fabricatie;modificari ale tehnologiei de fabricatie; de modernizare a echipamentului existent in functiune, ce implica un risc redus;de modernizare a echipamentului existent in functiune, ce implica un risc redus; de dezvoltare, extindere a unor sectii, uzine, fabrici noi, ce implica un risc mai de dezvoltare, extindere a unor sectii, uzine, fabrici noi, ce implica un risc mai

mare;mare; strategice, privind crearea unei filiale in strainatate, fuzionarea cu o alta strategice, privind crearea unei filiale in strainatate, fuzionarea cu o alta

societate comerciala, robotizarea intregului proces de fabricatie, cu risc mare.societate comerciala, robotizarea intregului proces de fabricatie, cu risc mare.

Alte tipuri de investitii sunt :Alte tipuri de investitii sunt :- Investitii tehniceInvestitii tehnice- Investitii umaneInvestitii umane- Investitii finaciareInvestitii finaciare- Investitii comercialeInvestitii comerciale

Criterii de evaluare financiara :Criterii de evaluare financiara :- - traditionale sau contabiletraditionale sau contabile- bazate pe metode de actualizare- bazate pe metode de actualizare

Criterii traditionale sau contabile :Criterii traditionale sau contabile :

Rata medie de rentabilitate – reprezinta raportul dintre rezultatul net mediu annual si Rata medie de rentabilitate – reprezinta raportul dintre rezultatul net mediu annual si valoarea medie a capitalului investit.valoarea medie a capitalului investit.

Rata medie de reantabilitate = Rata medie de reantabilitate = Rezultatul net mediu anualRezultatul net mediu anual

Valoarea medie a capitalului investitValoarea medie a capitalului investit

Termenul de recuperare (pay back) – metoda bazata pe criteriul lichiditatii;Termenul de recuperare (pay back) – metoda bazata pe criteriul lichiditatii;

- - Pay back-ul este timpul necesar pentru recuperarea mizei initiale sau pentru ca fluxurile Pay back-ul este timpul necesar pentru recuperarea mizei initiale sau pentru ca fluxurile de lichiditati cumulate sa devina pozitive.de lichiditati cumulate sa devina pozitive.

Pay back-ul este egal cu raportul :Pay back-ul este egal cu raportul :

Cheltuiala initialaCheltuiala initiala

Cash flow net annualCash flow net annual

Dezavantajele criteriului :Dezavantajele criteriului :

- nu tine cont de fluxurile de lichiditati care apar pornind de la perioda de rambursare, si - nu tine cont de fluxurile de lichiditati care apar pornind de la perioda de rambursare, si poate duce la eliminarea investitiilor rentabile pe termen lung;poate duce la eliminarea investitiilor rentabile pe termen lung;

- se ignora repartitia veniturilor in timp, esalonareafluxurilor anterioare termenului de - se ignora repartitia veniturilor in timp, esalonareafluxurilor anterioare termenului de recuperare;recuperare;

• Metode bazate pe actualizare :Metode bazate pe actualizare :

Termenul de recuperare actualizat – ia in considerare esalonarea in timp a Termenul de recuperare actualizat – ia in considerare esalonarea in timp a fluxurilor de lichiditatifluxurilor de lichiditati

Valoarea actuala neta (VAN) – consta in compararea cheltuielilor initiale (IValoarea actuala neta (VAN) – consta in compararea cheltuielilor initiale (I00) cu ) cu valoarea actuala a cash flow-rilor nete asteptate (CFvaloarea actuala a cash flow-rilor nete asteptate (CF1 1 – – CFCFn n ) pe durata de viarta ) pe durata de viarta a investitiei (a investitiei (nn))

VAN = ∑CFVAN = ∑CFnn(1+i)‾ⁿ – (1+i)‾ⁿ – II00

i= rata de actualizarei= rata de actualizare

n= durata de viata economica a investitiein= durata de viata economica a investitiei

Tabelele de actualizare furnizeaza direct, pentru o rata de actualizare aleasa si Tabelele de actualizare furnizeaza direct, pentru o rata de actualizare aleasa si o durata data, factorul de atualizare care trebuie aplicat unui flux de o durata data, factorul de atualizare care trebuie aplicat unui flux de lichiditatipentru a obtine valoarea sa actuala.lichiditatipentru a obtine valoarea sa actuala.

Acesta este coeficientul de corectie ce tine cont de durata de timp si permite Acesta este coeficientul de corectie ce tine cont de durata de timp si permite redarea fluxurilor comparabile ce intervin la date diferite.redarea fluxurilor comparabile ce intervin la date diferite.

Un VAN pozitiv arata ca intreprinderea a recuperat investitia sa initiala.Un VAN pozitiv arata ca intreprinderea a recuperat investitia sa initiala.

Rata interna de rentabilitate (RIR) - arata pentru care rata de actualizare se Rata interna de rentabilitate (RIR) - arata pentru care rata de actualizare se obtine obtine egalitatea dintre investitia Iegalitatea dintre investitia I0 0 si valoarea atuala a cash flow-rilor nete asteptate.si valoarea atuala a cash flow-rilor nete asteptate.

II0 0 = ∑CF= ∑CFnn(1+i)ⁿ(1+i)ⁿ i= necunoscutai= necunoscuta

La aceasta rata, valoarea actuala neta a proiectulu este nula.La aceasta rata, valoarea actuala neta a proiectulu este nula. Dezavantajul RIR apare in momentul in care exista mai multe rate interne Dezavantajul RIR apare in momentul in care exista mai multe rate interne

diferite pentru acelasi proiect de investitii.diferite pentru acelasi proiect de investitii.

EVALUAREA SI SELECTIONAREA INVESTITIILOREVALUAREA SI SELECTIONAREA INVESTITIILOR

Definitia Contabila – include:Definitia Contabila – include:- Imobilizari necorporale (brevete, licente, fond comercial..)Imobilizari necorporale (brevete, licente, fond comercial..)- Imobilizari corporale (terenuri, constructii, instalatii tehnice, materiale..)Imobilizari corporale (terenuri, constructii, instalatii tehnice, materiale..)- Imobilizari financiare (participatii)Imobilizari financiare (participatii)

Definitia economica – a investi inseamna a achizitiona sau crea capital fix.Definitia economica – a investi inseamna a achizitiona sau crea capital fix. Formarea Bruta de Capital Fix – “valoarea bunurilor durabile( cu exceptia bunurilor Formarea Bruta de Capital Fix – “valoarea bunurilor durabile( cu exceptia bunurilor

de valoare redusa) achizitionate de unitatile productive rezidentecu scopul de a fi de valoare redusa) achizitionate de unitatile productive rezidentecu scopul de a fi utilizate cel putin un an in procesul lor de productie, precum si valoarea bunurilor si utilizate cel putin un an in procesul lor de productie, precum si valoarea bunurilor si serviciilor incorporate in bunurile de capital fixachizitionate in terenuri si in active serviciilor incorporate in bunurile de capital fixachizitionate in terenuri si in active necorporale.”necorporale.”

Rata invesrtitiei marginale , ce reflecta efortul de investitie in raport cu cresterea.Rata invesrtitiei marginale , ce reflecta efortul de investitie in raport cu cresterea.

ΔΔFBCFFBCF

ΔΔPIBPIB

FBCF = Formarea Bruta de Capital FixFBCF = Formarea Bruta de Capital Fix

PIB = Produsul Intern BrutPIB = Produsul Intern Brut

Definitia financiara – Definitia financiara –

Investitia = plata imediata in vederea unor incasari viitoare, sauInvestitia = plata imediata in vederea unor incasari viitoare, sau

Decizia de imobilizare de capitaluri in vederea obtinerii unui catig pe mai multe perioade.Decizia de imobilizare de capitaluri in vederea obtinerii unui catig pe mai multe perioade.

TIPOLOGIE INVESTITIITIPOLOGIE INVESTITII

In functie de natura lor:In functie de natura lor:- Corporale(active fizice)Corporale(active fizice)- Financiare(titluri de participare)Financiare(titluri de participare)- Necorporale(fond de comert, Necorporale(fond de comert,

cercetare dezvoltare)cercetare dezvoltare)

In functie de obiectiv si risc:In functie de obiectiv si risc:

TIPURITIPURI

-ReinoireReinoire-ModernizareModernizare-ExpansiuneExpansiune-DiversificareDiversificare-InovatieInovatie

OBIECTIVEOBIECTIVE

-mentinerea potentialului-mentinerea potentialului

-ameliorarea potentialului-ameliorarea potentialului

-cresterea potentialului-cresterea potentialului

-pozitionarea pe o piata necunoscuta-pozitionarea pe o piata necunoscuta

-creare de activitati si produse -creare de activitati si produse necunoscute pe piatanecunoscute pe piata

In functie de strategie, investitiile pot fi:In functie de strategie, investitiile pot fi:

- defensive- defensive

-ofensive-ofensive

-integrare-integrare

-diversificare-diversificare

CARACTERISTICILE DECIZIEI DE INVESTITIICARACTERISTICILE DECIZIEI DE INVESTITII

- Strategica- Strategica

- Riscanta sau indispensabila- Riscanta sau indispensabila

- Sub constrangere financiara- Sub constrangere financiara

- Modifica echilibrul financiar al intreprinderii- Modifica echilibrul financiar al intreprinderii

- Implica toate serviciil;e intreprinderii- Implica toate serviciil;e intreprinderii

Reinoire – Reinoire –

Modernizare – intreprinderea ia riscul unei noi tehnologiiModernizare – intreprinderea ia riscul unei noi tehnologiiExpansiune – vizeaza piata si reactia concurentilorExpansiune – vizeaza piata si reactia concurentilorDiversificare – intreprinderea se pozitioneaza pe o piata noua, dar produsul exista deja. Diversificare – intreprinderea se pozitioneaza pe o piata noua, dar produsul exista deja.

PROCESUL DE DECIZIEPROCESUL DE DECIZIE

Etape:Etape:

1.1. Efectuarea unui studiu de rentabilitate economica al proiectului, Efectuarea unui studiu de rentabilitate economica al proiectului, ca urmare al criteriilor VAN sau RIR;ca urmare al criteriilor VAN sau RIR;

2.2. Centralizarea celorlalte proiecte la sediul social; proiectele Centralizarea celorlalte proiecte la sediul social; proiectele neconforme sunt eliminate;neconforme sunt eliminate;

3.3. Proiectele alese sunt clasificate in functie de interesul strategic Proiectele alese sunt clasificate in functie de interesul strategic sau de rentabilitate in ordine descrescatoare;sau de rentabilitate in ordine descrescatoare;

4.4. Planul de investitii ales determina dimensiunea financiara de Planul de investitii ales determina dimensiunea financiara de mobilizat.mobilizat.

Determinarea si evaluarea parametrilor proiectului:Determinarea si evaluarea parametrilor proiectului:- valoarea globala a investitiei- valoarea globala a investitiei- durata de viata- durata de viata- scadentarul fluxurilor nete de trezorerie- scadentarul fluxurilor nete de trezorerie

Valoarea globala a investitieiValoarea globala a investitiei La costurile de achizitie si de instalare se mai agauga:La costurile de achizitie si de instalare se mai agauga:- Costurile studiilor prealabile (marketing, productie)Costurile studiilor prealabile (marketing, productie)- Costurile de demontaj ale vechiului materialCosturile de demontaj ale vechiului material- Cheltuilelile accesorii de achizitie (transport, vama)Cheltuilelile accesorii de achizitie (transport, vama)- Formarea personalului (introducerea noilor tehnologii)Formarea personalului (introducerea noilor tehnologii)- Costurile de punere in miscare (gestionarea utilajelor industriale, reglaj)Costurile de punere in miscare (gestionarea utilajelor industriale, reglaj)- Alte investitii (securitate, statii de epurare)Alte investitii (securitate, statii de epurare) Remarci:Remarci:- Atentie la depasirile devizelorAtentie la depasirile devizelor- Daca investitia permite revanzarea unui material vechi,trebuie dedusa valoarea sa venalaDaca investitia permite revanzarea unui material vechi,trebuie dedusa valoarea sa venala Durata de viata a investitiei = perioada pentru care se face studiul previzional.Durata de viata a investitiei = perioada pentru care se face studiul previzional.

Durata tehnologicaDurata tehnologica Durata economica sau fizica a echipamentelorDurata economica sau fizica a echipamentelor Durata de viata produsului pe piataDurata de viata produsului pe piata

Remarci:Remarci:

1.1. Cu cat durata e mai mare, cu atat previziunile sunt mai incerte;Cu cat durata e mai mare, cu atat previziunile sunt mai incerte;2.2. Durata de amortizare contabila sau fiscala poate sa nu corespunda cu nici una din aceaste Durata de amortizare contabila sau fiscala poate sa nu corespunda cu nici una din aceaste

durate;durate;

Estimarea fluxurilor nete de trezorerieEstimarea fluxurilor nete de trezorerie= soldul incasarilor si al platilor de-a lungul duratei de viata a investitiei.= soldul incasarilor si al platilor de-a lungul duratei de viata a investitiei.

FNTFNTn n = Incasari= Incasarinn - Plati - Platinn

Este deci diferenta dintre cheltuieli platibile si venituri incasabile.Este deci diferenta dintre cheltuieli platibile si venituri incasabile.

FNT = CAF -FNT = CAF -ΔΔ NFRE ,sau NFRE ,sau

FNT = ETE – Impozit pe profitFNT = ETE – Impozit pe profit Stabilirea conturilor de rezultate previzionale relative la Stabilirea conturilor de rezultate previzionale relative la

exploatarea investitieiexploatarea investitiei

Previziunile asupra cifrei de afaceri sunt determinante. In functie de Previziunile asupra cifrei de afaceri sunt determinante. In functie de tipul de investitie,previziunile vor fi mai mult sau mai putin atinse: tipul de investitie,previziunile vor fi mai mult sau mai putin atinse:

- Investitiile de reinnoireInvestitiile de reinnoire- Investitiile de expansiuneInvestitiile de expansiune- Investitiile de modernizareInvestitiile de modernizare- Investitiile de diversificareInvestitiile de diversificare- Investitii de inovatieInvestitii de inovatie

Capacitatea de autofinantare degajata an dupa an = reprezinta Capacitatea de autofinantare degajata an dupa an = reprezinta adaugarea dotatiilor in contul amortismentelor,la rezultatul net adaugarea dotatiilor in contul amortismentelor,la rezultatul net contabil.contabil.

Importanta fiscalitatiiImportanta fiscalitatii

Se iau in considerare urmatoarele aspecte fiscale: Se iau in considerare urmatoarele aspecte fiscale: - creditele de impozit legate de amortismentele fiscale (liniare, - creditele de impozit legate de amortismentele fiscale (liniare, degresive, exceptionale, derogatorii)degresive, exceptionale, derogatorii)- incidenta asupra taxei profesioanale - incidenta asupra taxei profesioanale - plusurile sau pierderile de valoare aferente cesiunilor de active- plusurile sau pierderile de valoare aferente cesiunilor de active- situatia fiscala globala a intreprinderii- situatia fiscala globala a intreprinderii- economia de impozit:un deficit sau o cheltuiala genereaza o - economia de impozit:un deficit sau o cheltuiala genereaza o economie de impozit daca reduce baza impozabila a intreprinderii.economie de impozit daca reduce baza impozabila a intreprinderii.

InflatiaInflatiaFluxurile de lichiditati trebuie sa tina cont de inflatie? Exista patru Fluxurile de lichiditati trebuie sa tina cont de inflatie? Exista patru

dificultati :dificultati :1.1. Rata previzionala a inflatiei este totdeauna incertaRata previzionala a inflatiei este totdeauna incerta2.2. Elementele proiectului nu sufera in mod necesar efectele inflatiei Elementele proiectului nu sufera in mod necesar efectele inflatiei

in mod identicin mod identic3.3. Evoulutia pretului acestor elemente poate fi diferita de cea a Evoulutia pretului acestor elemente poate fi diferita de cea a

nivelului general al pretuluinivelului general al pretului4.4. Amortismentele fiscale nu sunt indexateAmortismentele fiscale nu sunt indexate

EVALUAREA RENTABILITATII ECONOMICEEVALUAREA RENTABILITATII ECONOMICE

Rentabilitate, randament, productivitate si profitabilitateRentabilitate, randament, productivitate si profitabilitate Rentabilitatea – se masoara raportand un rezultat la mijloacele Rentabilitatea – se masoara raportand un rezultat la mijloacele

utilizate pentru a-l obtine.utilizate pentru a-l obtine. Randamentul Randamentul

- masoara potentialul de productie al capitalului;- masoara potentialul de productie al capitalului;- se exprima in unitati fizice, cu exceptia cazului in care - se exprima in unitati fizice, cu exceptia cazului in care capitalul este o sursa de bani;capitalul este o sursa de bani;

Productivitatea - se masoara raportand productia la mijloacele Productivitatea - se masoara raportand productia la mijloacele utilizate pentru a o obtine; cresterea acesteia constituie o utilizate pentru a o obtine; cresterea acesteia constituie o ameliorare a eficacitatii productive.ameliorare a eficacitatii productive.

Profitabilitatea – aptitudinea intreprinderii de a genera profit.Profitabilitatea – aptitudinea intreprinderii de a genera profit. METODE DE EVALUAREMETODE DE EVALUARE

1.1. Termenul de recuperare Termenul de recuperare 2.2. VANVAN3.3. Indicele de profitabilitateIndicele de profitabilitate4.4. RIRRIR

Termenul de recuperare (pay back period)Termenul de recuperare (pay back period)= este timpul necesar pentru a recupera capitalul investit= este timpul necesar pentru a recupera capitalul investit

Critici:Critici:Aceasta metoda : Aceasta metoda :

Nu tine cont de FNT poterioare duratei calculateNu tine cont de FNT poterioare duratei calculate Privilegiaza investitiile al caror FNT immediate sunt ridicatePrivilegiaza investitiile al caror FNT immediate sunt ridicate Nu actualizeaza FNTNu actualizeaza FNT

Rata de actualizare. Functia ratei de actualizare.Rata de actualizare. Functia ratei de actualizare.- permite compararea fluxurilor de trezorerie care intervin in momente diferite.permite compararea fluxurilor de trezorerie care intervin in momente diferite.Alegerea ratei de actualizare :Alegerea ratei de actualizare :- Se manifesta in baza a trei rationamente:cost al capitalului, cost de opotunitate, sau Se manifesta in baza a trei rationamente:cost al capitalului, cost de opotunitate, sau

obiectiv de rentabilitate.obiectiv de rentabilitate.1)1) Rata de actualizare ca si cost al capitalului – este necsar ca investitia sa genereze o Rata de actualizare ca si cost al capitalului – este necsar ca investitia sa genereze o

rentabilitate cel putin egala cu ceea ce costa fondurile angajate.Se retine deci ca rata rentabilitate cel putin egala cu ceea ce costa fondurile angajate.Se retine deci ca rata de actualizare, costul mediu ponderatal diferitelor surse de finantare.de actualizare, costul mediu ponderatal diferitelor surse de finantare.

2)2) Rata de actualizare ca si cost de oportunitate – este vorba de a genera o rentabilitate Rata de actualizare ca si cost de oportunitate – este vorba de a genera o rentabilitate cel putin egala cu cea care s-ar obtine plasand pe pietele financiare, fondurile cel putin egala cu cea care s-ar obtine plasand pe pietele financiare, fondurile mobilizate pentru investitie.mobilizate pentru investitie.Costul de oportunitate extern = rata de plasament fara risc + prima de risc ( a Costul de oportunitate extern = rata de plasament fara risc + prima de risc ( a investitiei si/sau a sectorului)investitiei si/sau a sectorului)

3)3) Rata de actualizare ca si obiectiv de rentabilitate – Rata de actualizare ca si obiectiv de rentabilitate –

Un obiectiv de rentabilitate este fixat:Un obiectiv de rentabilitate este fixat:

Intr-un mod de a mentine un nivel al performantelor satisfacator sau de Intr-un mod de a mentine un nivel al performantelor satisfacator sau de ameliorat ( a cere in viitor performante egale sau superioare celor ale ameliorat ( a cere in viitor performante egale sau superioare celor ale trecutului, astfel incat sa se mentina nivelul global al rentabilitatii).trecutului, astfel incat sa se mentina nivelul global al rentabilitatii).

Rata de rentabilitate economica bruta dupa impozitare, este un astfel de Rata de rentabilitate economica bruta dupa impozitare, este un astfel de indicator din trecut, si anume:indicator din trecut, si anume:

EBE- ImpozitEBE- Impozit sau, sau, ETE - ImpozitETE - Impozit

Capital EconomicCapital Economic Capital economic Capital economic

unde :unde :• EBE = excedentul brut de exploatare;EBE = excedentul brut de exploatare;• Capital economic = activ imobilizat productiv;Capital economic = activ imobilizat productiv;• Impozit, calculat in afara cheltuielior financiare;Impozit, calculat in afara cheltuielior financiare;

Sau in functie de asteptarile actionarilor (daca proiectul este exclusiv Sau in functie de asteptarile actionarilor (daca proiectul este exclusiv finantat din capitalurile proprii)finantat din capitalurile proprii)

4.3.2.3 VAN (Valoarea Actuala Neta)4.3.2.3 VAN (Valoarea Actuala Neta)

VALOAREA ACTUALA NETA(VAN)VALOAREA ACTUALA NETA(VAN)

DEFINITIEDEFINITIEESTE SUMA CARE RAPORTEAZA INVESTITIA PENTRU O RATA ESTE SUMA CARE RAPORTEAZA INVESTITIA PENTRU O RATA DATA LA MOMENTUL 0 (MOMENTUL PLATII INITIALE). PENTRU DATA LA MOMENTUL 0 (MOMENTUL PLATII INITIALE). PENTRU

ACEASTA SE COMPARA VALOAREA FLUXURILOR NETE DE ACEASTA SE COMPARA VALOAREA FLUXURILOR NETE DE TREZORERIE (FNTTREZORERIE (FNT1….FTNn) CU CEA A INVESTITIEI (I0) 1….FTNn) CU CEA A INVESTITIEI (I0)

ACTUALIZANDU-LE. VAN SE CALCULEZA PE DURATA DE VIATA ACTUALIZANDU-LE. VAN SE CALCULEZA PE DURATA DE VIATA UTILA A INVESTITIEI.UTILA A INVESTITIEI.

SEMNIFICATIESEMNIFICATIEPENTRU O RATA DATA, O VAN POZITIVA IMPLICA, CA, FLUXURILE DE LICHIDITATI CAPITALIZATE LA PENTRU O RATA DATA, O VAN POZITIVA IMPLICA, CA, FLUXURILE DE LICHIDITATI CAPITALIZATE LA

ACEASTA RATA SUNT SUPERIOARE CHELTUIELILOR DE INVESTITII, DE ASEMENEA, CAPITALIZATE LA ACEASTA RATA SUNT SUPERIOARE CHELTUIELILOR DE INVESTITII, DE ASEMENEA, CAPITALIZATE LA ACEASTA RATA. O VAN POZITIVA SEMNIFICA CA INTREPRINDEREA :ACEASTA RATA. O VAN POZITIVA SEMNIFICA CA INTREPRINDEREA :

A RECUPERAT INVESTITIA SA INITIALAA RECUPERAT INVESTITIA SA INITIALA A ATINS O RATA A DOBANZII MEDIE EGALA CU RATA DE ACTUALIZAREA ATINS O RATA A DOBANZII MEDIE EGALA CU RATA DE ACTUALIZARE A CASTIGAT UN SURPLUS EGAL CU ACEASTA VANA CASTIGAT UN SURPLUS EGAL CU ACEASTA VAN

INDICELE DE PROFITABILITATEINDICELE DE PROFITABILITATEESTE INDICELE CARE MASOARA DE CATE ORI SE RECUPEREAZA PRIN INCASARI SUMA INVESTITIEI ESTE INDICELE CARE MASOARA DE CATE ORI SE RECUPEREAZA PRIN INCASARI SUMA INVESTITIEI

EFECTUATE, EL MASOARA DECI EFICACITATEA CAPITALULUI INVESTIT SI PERMITE DE A COMPARA EFECTUATE, EL MASOARA DECI EFICACITATEA CAPITALULUI INVESTIT SI PERMITE DE A COMPARA INVESTITIILE DE VALORI DIFERITE. PENTRU O RATA DE ACTUALIZARE DATA, TOT CEEA CE NE INVESTITIILE DE VALORI DIFERITE. PENTRU O RATA DE ACTUALIZARE DATA, TOT CEEA CE NE GENEREAZA PROIECTUL SE RAPORTEAZA LA PARTILE PE CARE LE IMPLICA, RESPECTIVGENEREAZA PROIECTUL SE RAPORTEAZA LA PARTILE PE CARE LE IMPLICA, RESPECTIV

RATA INTERNA DE RENTABILITATERATA INTERNA DE RENTABILITATE1.1. DEFINITIEDEFINITIEO RATA DE ACTUALIZARE PENTRU CARE SUMA INVESTITIEI O EGALEAZA PE CEA A FLUXURILOR NETE DE O RATA DE ACTUALIZARE PENTRU CARE SUMA INVESTITIEI O EGALEAZA PE CEA A FLUXURILOR NETE DE

TREZORERIE PE CARE LE GENEREAZA SAU O RATA PENTRU CARE VAN ESTE NULA.TREZORERIE PE CARE LE GENEREAZA SAU O RATA PENTRU CARE VAN ESTE NULA.

2. SEMNIFICATIA PRACTICA2. SEMNIFICATIA PRACTICACU CAT RATA DE ACTUALIZARE SE MAJOREAZA CU ATAT VAN SE DIMINUEAZA PANA CE DEVINE NULA APOI NEGATIVA. RATA DE ACTUALIZARE PENTRU CARE VAN ESTE NULA ESTE RIR. RIR ESTE DECI RATA LIMITA DE ACTUALIZARE. ACEASTA RATA CU CAT RATA DE ACTUALIZARE SE MAJOREAZA CU ATAT VAN SE DIMINUEAZA PANA CE DEVINE NULA APOI NEGATIVA. RATA DE ACTUALIZARE PENTRU CARE VAN ESTE NULA ESTE RIR. RIR ESTE DECI RATA LIMITA DE ACTUALIZARE. ACEASTA RATA

PUTAND FI ROSTUL CAPITALULUI, PRIN URMARE RIR NE DA O INDICATIE ASUPRA COSTULUI LIMITA AL CAPITALULUI. DACA ACEST COST ESTE SUPERIOR RIR, TREBUIE SA SE RENUNTE LA INVESTITIE: COSTUL RESURSELOR DEPASESTE PUTAND FI ROSTUL CAPITALULUI, PRIN URMARE RIR NE DA O INDICATIE ASUPRA COSTULUI LIMITA AL CAPITALULUI. DACA ACEST COST ESTE SUPERIOR RIR, TREBUIE SA SE RENUNTE LA INVESTITIE: COSTUL RESURSELOR DEPASESTE RENTABILITATEA PE CARE ACEASTA O GENERAEAZA. VAN ESTE ATUNCI NEGATIV SI PROIECTUL NU ESTE RENTABIL.RENTABILITATEA PE CARE ACEASTA O GENERAEAZA. VAN ESTE ATUNCI NEGATIV SI PROIECTUL NU ESTE RENTABIL.

LUAREA IN CONSIDERATIE A LIMITELOR DIFERITELOR METODELUAREA IN CONSIDERATIE A LIMITELOR DIFERITELOR METODEMETODELE DE EVALUARE PRESUPUN IN UTILIZAREA LOR SIMPLIFICARI CARE SA LE FACA ACCESIBILE SI OPERATIONALE. TREBUIE AVUT CUNOSTINTA:METODELE DE EVALUARE PRESUPUN IN UTILIZAREA LOR SIMPLIFICARI CARE SA LE FACA ACCESIBILE SI OPERATIONALE. TREBUIE AVUT CUNOSTINTA: DE ACESTE SIMPLIFICARI: RATA SI PERIOADA RETINUTA PENTRU CALCULEDE ACESTE SIMPLIFICARI: RATA SI PERIOADA RETINUTA PENTRU CALCULE SI DE LIMITELE ACESTOR METODE: ELE SUNT INADAPTATE COMPARATIILOR DINTRE INVESTITIILE DE VALORI SAU DURATE DIFERITE.SI DE LIMITELE ACESTOR METODE: ELE SUNT INADAPTATE COMPARATIILOR DINTRE INVESTITIILE DE VALORI SAU DURATE DIFERITE.RATA DE REINVESTIRE SI CRITERIILE INTEGRATERATA DE REINVESTIRE SI CRITERIILE INTEGRATEMETODA VAN PRESUPUNE CA FLUXURILE DE TREZORERIE DEGAJATE SUNT REIVESTITE LA RATA DE ACTUALIZARE. INTR-ADEVAR, MATEMATIC SE POATE SCRIE:METODA VAN PRESUPUNE CA FLUXURILE DE TREZORERIE DEGAJATE SUNT REIVESTITE LA RATA DE ACTUALIZARE. INTR-ADEVAR, MATEMATIC SE POATE SCRIE:

IN ACELASI MOD, IN METODA RIR, FNT DEGAJATE SUNT PRESUPUSE A FI REINVESTITE LA ACEEASI RATA.IN ACELASI MOD, IN METODA RIR, FNT DEGAJATE SUNT PRESUPUSE A FI REINVESTITE LA ACEEASI RATA.DE FAPT, O INTREPRINDERE REINVESTESTE FNT SALE IN ALOCARI FOARTE DIVERSE DIN CARE UNELE VO AVEA O RATA DE RENTABILITATE REDUSA. PRESUPUNEM CA INTREPRINDEREA ESTE CAPABILA DE A REINVESTI FNT DEGAJATE LA O RATA MAI DE FAPT, O INTREPRINDERE REINVESTESTE FNT SALE IN ALOCARI FOARTE DIVERSE DIN CARE UNELE VO AVEA O RATA DE RENTABILITATE REDUSA. PRESUPUNEM CA INTREPRINDEREA ESTE CAPABILA DE A REINVESTI FNT DEGAJATE LA O RATA MAI

FAVORABILA DECAT RATA DE RENTABILITATE MEDIE A INTREPRINDERII SAU A SECTORULUI ESTE IREALISTA. RIR PIERDE SEMNIFICATIA SA ATUNCI CAND EA SE INDEPARTEAZA MULT DE RATA DE REINVESTIRE.FAVORABILA DECAT RATA DE RENTABILITATE MEDIE A INTREPRINDERII SAU A SECTORULUI ESTE IREALISTA. RIR PIERDE SEMNIFICATIA SA ATUNCI CAND EA SE INDEPARTEAZA MULT DE RATA DE REINVESTIRE.DIN ACESTE CONSIDERENTE, REZULTA CA METODA VAN POATE FI PREFERATA CELEI A RIR DEOARECE RATA DE ACTUALIZARE RETINUTA ESTE MAI REALISTA.DIN ACESTE CONSIDERENTE, REZULTA CA METODA VAN POATE FI PREFERATA CELEI A RIR DEOARECE RATA DE ACTUALIZARE RETINUTA ESTE MAI REALISTA.

RATA DE REINVESTIRERATA DE REINVESTIREDEFINITIEDEFINITIEESTE RATA MEDIE LA CARE SUNT IN MOD REAL REINVESTITE FLUXURILE DE TREZORERIE DEGAJATE DE INTREPRINDERE. EA CORESPUNDE DECI POSIBILITATILOR DE PLASAMENT INTERNE ESTE RATA MEDIE LA CARE SUNT IN MOD REAL REINVESTITE FLUXURILE DE TREZORERIE DEGAJATE DE INTREPRINDERE. EA CORESPUNDE DECI POSIBILITATILOR DE PLASAMENT INTERNE

SI EXTERNE ALE INTREPRINDERII. PROBLEMA ESTE ATUNCI DE A ALEGE ACEASTA RATA: ACEASTA POATE FI RATA DE RENTABILITATE MEDIE A INTREPRINDERII SAU A SECTORULUI SI EXTERNE ALE INTREPRINDERII. PROBLEMA ESTE ATUNCI DE A ALEGE ACEASTA RATA: ACEASTA POATE FI RATA DE RENTABILITATE MEDIE A INTREPRINDERII SAU A SECTORULUI SAU RATA LA CARE INTREPRINDEREA POATE PLASA DISPONIBILITATILE SALE.SAU RATA LA CARE INTREPRINDEREA POATE PLASA DISPONIBILITATILE SALE.

O MASURA SIMPLA ESTE DATA DE RATA DE RENTABILITATE ECONO MASURA SIMPLA ESTE DATA DE RATA DE RENTABILITATE ECONOMICA DUPA OMICA DUPA IMPOZITARE TEOETICAIMPOZITARE TEOETICA[EBE SAU(ETE)-IMPOZIT]/ CAPITAL ECONOMIC[EBE SAU(ETE)-IMPOZIT]/ CAPITAL ECONOMICESTE POSIBIL DE A LUA O RATA DE REINVESTIRE PREVIZIONALA DACA RATA TRECUTA NU ESTE SATISFACATOARE.ESTE POSIBIL DE A LUA O RATA DE REINVESTIRE PREVIZIONALA DACA RATA TRECUTA NU ESTE SATISFACATOARE.

VAN SI RIR INTEGRATEVAN SI RIR INTEGRATEFIE t RATA DE REINVESTIRE. VALOAREA ACHIZITIONATA DE FNT DEGAJATE SI PLASATE LA ACEASTA RATA DE-A LUNGUL DURATEI DE VIATA A INVESTITIEI VA FIFIE t RATA DE REINVESTIRE. VALOAREA ACHIZITIONATA DE FNT DEGAJATE SI PLASATE LA ACEASTA RATA DE-A LUNGUL DURATEI DE VIATA A INVESTITIEI VA FI

PORNIND DE LA ACEASTA VALOARE ACHIZITIONATA SE CALCULEAZA CRITERIILE INTEGRATEPORNIND DE LA ACEASTA VALOARE ACHIZITIONATA SE CALCULEAZA CRITERIILE INTEGRATE

CU i RATA DE ACTUALIZARECU i RATA DE ACTUALIZARESE ACTUALIZEAZA LA RATA i VALOAREA ACHIZITIONATA DE FNT LA RATA DE REINVESTIRE DE-A LUNGUL DURATEI DE VIATA A PROIECTULUISE ACTUALIZEAZA LA RATA i VALOAREA ACHIZITIONATA DE FNT LA RATA DE REINVESTIRE DE-A LUNGUL DURATEI DE VIATA A PROIECTULUIRIR INTEGRATA: SE CAUTA T ASTFEL INCATRIR INTEGRATA: SE CAUTA T ASTFEL INCAT

ESTE RATA PENTRU CARE VAN INTEGRATA ESTE NULA.ESTE RATA PENTRU CARE VAN INTEGRATA ESTE NULA.

PERIOADA DE RETINUTPERIOADA DE RETINUTPANA IN PREZENT TOATE CALCULELE SE BAZAU PE O IPOTEZA IMPLICITA: FLUXURILE NETE DE TREZORERIE SUNT PERCEPUTE LA FINELE PANA IN PREZENT TOATE CALCULELE SE BAZAU PE O IPOTEZA IMPLICITA: FLUXURILE NETE DE TREZORERIE SUNT PERCEPUTE LA FINELE

ANULUI. IN REALITATE ACESTE FLUXURI SUNT PERCEPUTE DE-A LUNGUL INTREGULUI AN INTR-UN MOD CVASI-LINIAR SAU SEZONIER. ANULUI. IN REALITATE ACESTE FLUXURI SUNT PERCEPUTE DE-A LUNGUL INTREGULUI AN INTR-UN MOD CVASI-LINIAR SAU SEZONIER. FLUXURILE FIIND, DE FAPT, DISPONIBILE MAI DEVREME ELE SUNT REINVESTITE MAI RAPID. METODA CLASICA SUBESTIMEAZA DECI FLUXURILE FIIND, DE FAPT, DISPONIBILE MAI DEVREME ELE SUNT REINVESTITE MAI RAPID. METODA CLASICA SUBESTIMEAZA DECI INCASARILE DEOARECE ACESTEA POT FI PLASATE CHIAR DIN MOMENTUL APARITIEI LOR, CEEA CE GENEREAZA ALTE INCASARI.INCASARILE DEOARECE ACESTEA POT FI PLASATE CHIAR DIN MOMENTUL APARITIEI LOR, CEEA CE GENEREAZA ALTE INCASARI.

CAZUL INVESTITIILOR CU VALORI INITIALE DIFERITECAZUL INVESTITIILOR CU VALORI INITIALE DIFERITEMETODA CEA MAI SIMPLU DE UTILIZAT ESTE CEA A INDICELUI DE RENTABILITATE.METODA CEA MAI SIMPLU DE UTILIZAT ESTE CEA A INDICELUI DE RENTABILITATE.CAZUL DURATELOR DE VIATA DIFERITECAZUL DURATELOR DE VIATA DIFERITEEXISTA NUMEROASE SOLUTII PENTRU A COMPARA INVESTITIILE CU DURATE DE VIATA DIFERITE. NICI UNA NU ESTE PE DEPLIN EXISTA NUMEROASE SOLUTII PENTRU A COMPARA INVESTITIILE CU DURATE DE VIATA DIFERITE. NICI UNA NU ESTE PE DEPLIN

SATISFACATOARE:SATISFACATOARE: SE REINVESTESC FNT DEGAJATE DE PROIECTUL CEL MAI SCURT PANA LA ATINGEREA DURATEI CELEI MAI LUNGI. ESTE DECI RATA DE SE REINVESTESC FNT DEGAJATE DE PROIECTUL CEL MAI SCURT PANA LA ATINGEREA DURATEI CELEI MAI LUNGI. ESTE DECI RATA DE

REINVESTIRE CEA CARE ESTE UTILIZATA AICI.REINVESTIRE CEA CARE ESTE UTILIZATA AICI. ESTE POSIBIL LUAREA IN CONSIDERARE A ‘FLUXULUI DE TREZORERIE ANNUAL ECHIVALENT’ PENTRU PROIECTUL CEL MAI LUNG: SE ESTE POSIBIL LUAREA IN CONSIDERARE A ‘FLUXULUI DE TREZORERIE ANNUAL ECHIVALENT’ PENTRU PROIECTUL CEL MAI LUNG: SE

CALCULEAZA PENTRU ACESTA O ANUITATE CONSTANTA ECHIVALENTA PE DURATA CEA MAI SCURTA PENTRU A OBTINE VALOAREA SA CALCULEAZA PENTRU ACESTA O ANUITATE CONSTANTA ECHIVALENTA PE DURATA CEA MAI SCURTA PENTRU A OBTINE VALOAREA SA ACTUALA NETA.ACTUALA NETA.

SE FACE IPOTEZA PE VALOAREA REZIDUALA A PROIECTULUI CEL MAI LUNG IN MOMENTUL IN CARE IA SFARSIT PROIECTUL CEL MAI SE FACE IPOTEZA PE VALOAREA REZIDUALA A PROIECTULUI CEL MAI LUNG IN MOMENTUL IN CARE IA SFARSIT PROIECTUL CEL MAI SCURT. COMPARATIA SE FACE PE ACEASTA ULTIMA DURATA, MOMENT IN CARE PROIECTUL CEL MAI LUNG INCASEAZA VALOAREA SCURT. COMPARATIA SE FACE PE ACEASTA ULTIMA DURATA, MOMENT IN CARE PROIECTUL CEL MAI LUNG INCASEAZA VALOAREA REZIDUALA A ECHIPAMENTULUI.REZIDUALA A ECHIPAMENTULUI.

SE MAJOREAZA RATA DE ACTUALIZARE A PROIECTULUI CEL MAI LUNG AL CARUI RISC ESTE IMPLICIT MAI RIDICAT.SE MAJOREAZA RATA DE ACTUALIZARE A PROIECTULUI CEL MAI LUNG AL CARUI RISC ESTE IMPLICIT MAI RIDICAT. SE IA O DURATA EGALA CU CEL MAI MIC MULTIPLU COMUN AL DIFERITELOR DURATE DE VIATA.SE IA O DURATA EGALA CU CEL MAI MIC MULTIPLU COMUN AL DIFERITELOR DURATE DE VIATA.EVALUAREA RISCULUIEVALUAREA RISCULUIESTE DE PREFERAT O INVESTITIE A CAREI RENTABILITATE ESTE REDUSA UNEI INVESTITII CU RENTABILITATE RIDICATA ESTE DE PREFERAT O INVESTITIE A CAREI RENTABILITATE ESTE REDUSA UNEI INVESTITII CU RENTABILITATE RIDICATA DAR A CAREI DAR A CAREI

PROBABILITATE PROBABILITATE DE A SE PRODUCE ESTE REDUSA. IN ARBITRAJUL ISC TOATA PROBLEMA CONSTA IN EVALUAREA RISCULUI. IN DE A SE PRODUCE ESTE REDUSA. IN ARBITRAJUL ISC TOATA PROBLEMA CONSTA IN EVALUAREA RISCULUI. IN CALCULELE DE RENTABILITATE RISCUL NU ESTE LUAT IN COSIDERATIE. TOTUL SE PETRECE CA SI CUM PREVIZIUNILE SUNT CERTE. CALCULELE DE RENTABILITATE RISCUL NU ESTE LUAT IN COSIDERATIE. TOTUL SE PETRECE CA SI CUM PREVIZIUNILE SUNT CERTE. ACESTE PREVIZIUNI SE BAZEAZA PE IPOTEZE NUMEROASE. ESTE SUFUCIENT CA VOLUMUL PIETEI SA SE MANIFESTE MAI PUTIN ACESTE PREVIZIUNI SE BAZEAZA PE IPOTEZE NUMEROASE. ESTE SUFUCIENT CA VOLUMUL PIETEI SA SE MANIFESTE MAI PUTIN IMPORTANT DECAT CUM S-A PREVAZUT CONCURENTA SA FIE MAI INTENSIVA SAU COSTURILE DE PRODUCTIE MAI RIDICATE SI IMPORTANT DECAT CUM S-A PREVAZUT CONCURENTA SA FIE MAI INTENSIVA SAU COSTURILE DE PRODUCTIE MAI RIDICATE SI RENTABILITATEA PROIECTULUI SE VA DOVEDI AFECTATA.RENTABILITATEA PROIECTULUI SE VA DOVEDI AFECTATA.

MEDIUL INCONJURATORMEDIUL INCONJURATORACEST TERMEN REGRUPEAZA VASTE DOMENII PE CARE INTREPRINDEREA NU LE-A LUAT IN CONSIDERATIE:ACEST TERMEN REGRUPEAZA VASTE DOMENII PE CARE INTREPRINDEREA NU LE-A LUAT IN CONSIDERATIE:ECONOMIC: CONJUNCTURA, INFLATIE, RATA DE SCHIMB, COTA DE IMPORTURIECONOMIC: CONJUNCTURA, INFLATIE, RATA DE SCHIMB, COTA DE IMPORTURIPOLITIC: STABILITATEA REGIMULUI, IMPACTUL UNEI ALTERNANTE A MAJORITATIIPOLITIC: STABILITATEA REGIMULUI, IMPACTUL UNEI ALTERNANTE A MAJORITATIISOCIAL GENERAL: SALARIUL MINIM, INDEXARI, CONVENTII COLECTIVESOCIAL GENERAL: SALARIUL MINIM, INDEXARI, CONVENTII COLECTIVELEGISLATIV SI REGLEMENTAR: EDITAREA DE NORMELEGISLATIV SI REGLEMENTAR: EDITAREA DE NORMEFISCAL:EVOLUTIA RATEI DE IMPOZITARE A PROFITULUI, A TVAFISCAL:EVOLUTIA RATEI DE IMPOZITARE A PROFITULUI, A TVA

CONCURENTACONCURENTA

IN FATA MEDIULUI INCONJURATORO INTREPRINDERE SE ADAPTEAZA. IN FATA CONCURENTEI EA REACTIONEAZA. PRINIPALELE PUNCTE DE IN FATA MEDIULUI INCONJURATORO INTREPRINDERE SE ADAPTEAZA. IN FATA CONCURENTEI EA REACTIONEAZA. PRINIPALELE PUNCTE DE INCERTITUDINE LEGATE DE PROBLEMA CONCURENTEI:INCERTITUDINE LEGATE DE PROBLEMA CONCURENTEI:

INTREPRINDERILE DIN SECTOR:INTENSITATEA CONCURENTIALA VA FI DETERMINATA PRIN DIFERITI PARAMETRI IN SPECIAL DE INTREPRINDERILE DIN SECTOR:INTENSITATEA CONCURENTIALA VA FI DETERMINATA PRIN DIFERITI PARAMETRI IN SPECIAL DE CONFIGURATIA CONCURENTIALACONFIGURATIA CONCURENTIALA

PRODUSELE DE SUBSTITUTIE CONSTITUIE O AMENINTARE CARE CONTRACAREAZA INTREPRINDERILE DE SECTOR SA RAMANA PRODUSELE DE SUBSTITUTIE CONSTITUIE O AMENINTARE CARE CONTRACAREAZA INTREPRINDERILE DE SECTOR SA RAMANA COMPETITIVE.COMPETITIVE.

CLIENTII SI FURNIZORIICLIENTII SI FURNIZORII

FORTELE CARE COMANDA CONCURENTA IN CADRUL SECTORULUI FORTELE CARE COMANDA CONCURENTA IN CADRUL SECTORULUI

INTREPRINDEREAINTREPRINDEREA

IN AFARA PUNCTELOR SLABE CARE POT REIESI DINTR-UN DIAGNOSTIC AL INTREPRINDERII, INCERTITUDINEA VA CONSTA INAINTE DE TOATE IN IN AFARA PUNCTELOR SLABE CARE POT REIESI DINTR-UN DIAGNOSTIC AL INTREPRINDERII, INCERTITUDINEA VA CONSTA INAINTE DE TOATE IN CAPACITATEA SA DE ADAPTARE IN RAPORT CU NOUL PRODUS. ACESTA POATE MODIFICA STRUCTURA SI ORGANIGRAMA.CAPACITATEA SA DE ADAPTARE IN RAPORT CU NOUL PRODUS. ACESTA POATE MODIFICA STRUCTURA SI ORGANIGRAMA.

INVESTITIAINVESTITIA

INCERTITUDINEA SE SITUEAZA AICI LA NIVELUL:INCERTITUDINEA SE SITUEAZA AICI LA NIVELUL: NATURII INVESTITIEINATURII INVESTITIEI DIMENSIUNII SALE RELATIVEDIMENSIUNII SALE RELATIVE DURATEI SALEDURATEI SALE

PATRU PATRU NIVELURI DE INCERTITUDINE FAC INVESTITIA RISCANTA:NIVELURI DE INCERTITUDINE FAC INVESTITIA RISCANTA:

1.1. EVOLUTIA MEDIULUI INCONJURATOREVOLUTIA MEDIULUI INCONJURATOR

2.2. REACTIILE CONCURENTEI SI IN FATA CONCURENTEIREACTIILE CONCURENTEI SI IN FATA CONCURENTEI

3.3. ADAPTABILITATEA INTREPRINDERIIADAPTABILITATEA INTREPRINDERII

4.4. CARACTERISTICILE INVESTITIEICARACTERISTICILE INVESTITIEI

REDUCEREA PREVIZIUNILOR CELE MAI INCERTEREDUCEREA PREVIZIUNILOR CELE MAI INCERTE

AJUSTAREA RATEI DE ACTUALIZAREAJUSTAREA RATEI DE ACTUALIZARE

ACEASTA METODA CONSTA IN A MAJORA RATA DE ACTUALIZARE IN FUNCTIE DE CATEGORIA DE RISC LA CARE APARTINE INVESTITIA. CU CAT RATA ACEASTA METODA CONSTA IN A MAJORA RATA DE ACTUALIZARE IN FUNCTIE DE CATEGORIA DE RISC LA CARE APARTINE INVESTITIA. CU CAT RATA DE ACTUALIZARE ESTE MAI RIDICATA CU ATAT FLUXUILE MAI INDEPARTATE.INVESTITIILE CELE MAI RISCANTE SUNT ADESEA CELE MAI DE ACTUALIZARE ESTE MAI RIDICATA CU ATAT FLUXUILE MAI INDEPARTATE.INVESTITIILE CELE MAI RISCANTE SUNT ADESEA CELE MAI RENTABILE. PRIMA DE RISC A CONSTA DECI SA CORECTEZE ACEST AVANTAJRENTABILE. PRIMA DE RISC A CONSTA DECI SA CORECTEZE ACEST AVANTAJ . ACEASTA . ACEASTA SEMNIFICATIE SE LOVESTE DE DOUA PROBLEME:SEMNIFICATIE SE LOVESTE DE DOUA PROBLEME:

FIFIXAREA PRIMEI E SUBIECTIVAXAREA PRIMEI E SUBIECTIVA EA PENALIZAEAZA INVESTITIILE ALE CAROR FLUXURI INDEPARTATE SUNT IMPORTANTEEA PENALIZAEAZA INVESTITIILE ALE CAROR FLUXURI INDEPARTATE SUNT IMPORTANTE

METODELE COEFICIENTELOR DE REDUCEREMETODELE COEFICIENTELOR DE REDUCERE

UN COEFICIENT DE REDUCERE DESCRESCATOR E APLICAT FLUXURILOR NETE DE TREZORERIE PE MASURA CE ELE SE INDEPARTEAZA IN TIMP.UN COEFICIENT DE REDUCERE DESCRESCATOR E APLICAT FLUXURILOR NETE DE TREZORERIE PE MASURA CE ELE SE INDEPARTEAZA IN TIMP.

EX.EX.

ANUL COEFICIENT DE REDUCEREANUL COEFICIENT DE REDUCERE

1 11 1

2 0.92 0.9

3 0.83 0.8

4 0.74 0.7

5 SI URMATORII 0.55 SI URMATORII 0.5

CEEA CE REVINE DE FAPT LA A ACTUALIZA FLUXURILE FIECARUI AN CU O RATA DE ACTUALIZARE CRESCATOARE. ACEASTA METODA POATE CEEA CE REVINE DE FAPT LA A ACTUALIZA FLUXURILE FIECARUI AN CU O RATA DE ACTUALIZARE CRESCATOARE. ACEASTA METODA POATE SA SE APLICE SI IN FUNCTIE DE CATEGORIA DE RISC A INVESTITIEI. CU TITLU INDICATIV:SA SE APLICE SI IN FUNCTIE DE CATEGORIA DE RISC A INVESTITIEI. CU TITLU INDICATIV:

INVESTITIE DE REINNOIRE: COEFICIENT 1 PENTRU TOTI ANIIINVESTITIE DE REINNOIRE: COEFICIENT 1 PENTRU TOTI ANII INVESTITIE DE MODERNIZARE: COEFICIENT 0.9 PENTRU TOTI ANIIINVESTITIE DE MODERNIZARE: COEFICIENT 0.9 PENTRU TOTI ANII INVESTITIE DE EXPANSIUNE: COEFICIENT 0.8 PENTRU TOTI ANII.INVESTITIE DE EXPANSIUNE: COEFICIENT 0.8 PENTRU TOTI ANII.

CEEA CE MERGE IN ACELASI SENS CU METODA MAJORARII RATEI DE ACTUALIZARE IN FUNCTIE DE RISC SI PRIN URMARE ESTE SI SUBIECT AL CEEA CE MERGE IN ACELASI SENS CU METODA MAJORARII RATEI DE ACTUALIZARE IN FUNCTIE DE RISC SI PRIN URMARE ESTE SI SUBIECT AL ACELORASI CRITICI. O VARIANTA CONSTA IN A APLICA COEFICIENTUL DIRECT LA VALOAREA ACTUALA NETA SAU LA RATA INTERNA DE ACELORASI CRITICI. O VARIANTA CONSTA IN A APLICA COEFICIENTUL DIRECT LA VALOAREA ACTUALA NETA SAU LA RATA INTERNA DE RENTABILITATE.RENTABILITATE.

ELIMINAREA ELEMENTELOR CELE MAI INCERTEELIMINAREA ELEMENTELOR CELE MAI INCERTE

ESTE VORBA DE A ELIMINA DIN FLUXURILE DE TREZORERIE ELEMENTELE CELE MAI INCERTE. DE EXEMPLU, A NU LUA IN CONSIDERATIE ESTE VORBA DE A ELIMINA DIN FLUXURILE DE TREZORERIE ELEMENTELE CELE MAI INCERTE. DE EXEMPLU, A NU LUA IN CONSIDERATIE VALOAREA REZIDUALA A INVESTITIEI DEOARECE, UNEORI, ESTE DIFICIL DE A EVALUA PE NUMEROSI ANI AI INTERVALULUI. DAR IN CAZ VALOAREA REZIDUALA A INVESTITIEI DEOARECE, UNEORI, ESTE DIFICIL DE A EVALUA PE NUMEROSI ANI AI INTERVALULUI. DAR IN CAZ DE COMPARATIE O DIFERENTA IMPORTANTA A VALORII REZIDUALE NU VA PERMITE APLICAREA ACESTEI IPOTEZE DE PRUDENTA DE COMPARATIE O DIFERENTA IMPORTANTA A VALORII REZIDUALE NU VA PERMITE APLICAREA ACESTEI IPOTEZE DE PRUDENTA DEOARECE S-AR CREA DISTORSIUNI.DEOARECE S-AR CREA DISTORSIUNI.

ACEASTA AR PUTEA CONSTA IN A ELIMINA FLUXURILE ANILOR CEI MAI INDEPARTATI ADICA DE A REDUCE DURATA DE VIATA A INVESTITIEI.ACEASTA AR PUTEA CONSTA IN A ELIMINA FLUXURILE ANILOR CEI MAI INDEPARTATI ADICA DE A REDUCE DURATA DE VIATA A INVESTITIEI.

PRIORITATEA FLEXIBILITATII ASUPRA RENTABILITATIIPRIORITATEA FLEXIBILITATII ASUPRA RENTABILITATII

FLEXIBILITATEA CONSTA IN A PUTEA ADAPTA INVESTITIA IN FUNCTIE DE REZULTATELE PE CARE LE GENEREAZA. ATUNCI CAND O INVESTITIE FLEXIBILITATEA CONSTA IN A PUTEA ADAPTA INVESTITIA IN FUNCTIE DE REZULTATELE PE CARE LE GENEREAZA. ATUNCI CAND O INVESTITIE IN CAPACITATE ESTE IMPORTANTA EA VA FI FRACTIONATA IN TIMP PE MASURA CE REZULTATELE VOR FI CUNOSCUTE. ACEASTA OATE IN CAPACITATE ESTE IMPORTANTA EA VA FI FRACTIONATA IN TIMP PE MASURA CE REZULTATELE VOR FI CUNOSCUTE. ACEASTA OATE FACE SA SE PIARDA ECONOMII DE SCARA SAU REDUCERI AFERENTE PRETULUI MATERIALULUI DAR LIMITEAZA SI IN MOD NOTABIL FACE SA SE PIARDA ECONOMII DE SCARA SAU REDUCERI AFERENTE PRETULUI MATERIALULUI DAR LIMITEAZA SI IN MOD NOTABIL RISCUL. ALEGEREA FLEXIBILITATII INDUCE UN COST DE OPORTUNITATE DE A-L PUTEA ADAPTA. IN CAZURI COMPLEXE SI PENTRU RISCUL. ALEGEREA FLEXIBILITATII INDUCE UN COST DE OPORTUNITATE DE A-L PUTEA ADAPTA. IN CAZURI COMPLEXE SI PENTRU INVESTITII IMPORTANTE SE RECURGE LA INSTRUMENTE SOFISTICATE PRECUM ARBORELE DE DECIZIE SAU TEORIA OPTIUNILOR.INVESTITII IMPORTANTE SE RECURGE LA INSTRUMENTE SOFISTICATE PRECUM ARBORELE DE DECIZIE SAU TEORIA OPTIUNILOR.

ANALIZA REVERSIBILITATIIANALIZA REVERSIBILITATII

ESTE VORBA DE A EVALUA DACA ESECUL UNUI PROIECT POATE PUNE IN ESTE VORBA DE A EVALUA DACA ESECUL UNUI PROIECT POATE PUNE IN PERICOL VIATA INTREPRINDERII. METODA CONSTA IN A STUDIA PERICOL VIATA INTREPRINDERII. METODA CONSTA IN A STUDIA SCENARIILE DE ESEC ALE PROIECTULUI SI DE A EVALUA COSTUL. SE SCENARIILE DE ESEC ALE PROIECTULUI SI DE A EVALUA COSTUL. SE VA CALCULA PRIN CE INCASARE SAU CE CHELTUIALA S-AR SOLDA VA CALCULA PRIN CE INCASARE SAU CE CHELTUIALA S-AR SOLDA ABANDONUL FORTAT AL PROIECTULUI, LA FIECARE STADIU AL ABANDONUL FORTAT AL PROIECTULUI, LA FIECARE STADIU AL DERULARII SALE. PENTRU ACEASTA, TREBUIE PREVAZUTA DERULARII SALE. PENTRU ACEASTA, TREBUIE PREVAZUTA VALOAREA DE REVANZARE A MATERIALULUI ACHIZITIONAT TINAND VALOAREA DE REVANZARE A MATERIALULUI ACHIZITIONAT TINAND CONT DE IMPACTUL FISCALITATII. CUNOSCAND FLUXUILE DE CONT DE IMPACTUL FISCALITATII. CUNOSCAND FLUXUILE DE TREZORERIE DEJA INCASATE SE VA DEDUCE VALOAREA ACTUALA TREZORERIE DEJA INCASATE SE VA DEDUCE VALOAREA ACTUALA NETA A PROIECTULUI DUPA UN AN, DOI ANI….N ANI.NETA A PROIECTULUI DUPA UN AN, DOI ANI….N ANI.

ANALIZA DE REVERSIBILITATE IA IN CALCUL 3 ANALIZA DE REVERSIBILITATE IA IN CALCUL 3 CARACTERISTICI:CARACTERISTICI: PIERDEREA MAXIMALA A ABANDONULUIPIERDEREA MAXIMALA A ABANDONULUI RISCAT DE RISCAT DE

INTREPRINDERE DECIDAND INVESTITIA. ESTE VALOAREA ACTUALA INTREPRINDERE DECIDAND INVESTITIA. ESTE VALOAREA ACTUALA NETA LA ABANDONUL CEL MAI REDUSNETA LA ABANDONUL CEL MAI REDUS

TIMPUL MINIM DE URMARIRE TIMPUL MINIM DE URMARIRE PENTRU CA ABANDONUL PENTRU CA ABANDONUL PROIECTULUI SA NU SE SOLDEZE PRINTR-O PIERDERE TINAND CONT PROIECTULUI SA NU SE SOLDEZE PRINTR-O PIERDERE TINAND CONT DE VALOAREA REZIDUALA A ABANDONULUI. ESTE MOMENTUL IN DE VALOAREA REZIDUALA A ABANDONULUI. ESTE MOMENTUL IN CARE TREZORRERIA ESTE NULA, TINAND CONT:CARE TREZORRERIA ESTE NULA, TINAND CONT:

DE INVESTITIA LATITADE INVESTITIA LATITA DE FNT GENERATE PANA LA ACEL MOMENTDE FNT GENERATE PANA LA ACEL MOMENT DE VALOAREA REZIDUALA PANA LA ACEL MOMENTDE VALOAREA REZIDUALA PANA LA ACEL MOMENT DURATA DE RECUPERARE DURATA DE RECUPERARE CU CAT DURATA ESTE MAI SCURTA CU CU CAT DURATA ESTE MAI SCURTA CU

ATAT RISCUL ESTE MAI REDUS. CONTRAR TIMPULUI MINIM DE ATAT RISCUL ESTE MAI REDUS. CONTRAR TIMPULUI MINIM DE URMARIRE DURATA DE RECUPERARE NU TINE CONT DE VALOAREA URMARIRE DURATA DE RECUPERARE NU TINE CONT DE VALOAREA REZIDUALA DE ABANDON.REZIDUALA DE ABANDON.

UNDE TMU= UNDE TMU= TIMP MINIM DE URMARIRETIMP MINIM DE URMARIRE

(A)(A)

VALOAREA VALOAREA ACTUALA A ACTUALA A PROIECTULUI PROIECTULUI DUPA 1,2,….N DUPA 1,2,….N ANIANI

(B)(B)

VALOAREA DE VALOAREA DE LICHIDARE LICHIDARE ACTIVULUIACTIVULUI

(C)=(A)+(B)(C)=(A)+(B)

VAN LA VAN LA ABANDONABANDON

00 -250-250 250250 00

11 -225-225 150150 -75-75

22 -175-175 110110 -65-65

33 -100-100 100100 00

44 00 9595 9595

55 7575 87.587.5 162.5162.5

66 125125 7575 200200

77 150150 62.562.5 212.5212.5

88 160160 5050 210210

99 165165 3030 195195

1010 170170 2020 190190

CINCI CRITICI SE ADUC:CINCI CRITICI SE ADUC: ABANDONUL PROIECTULUINU SE FACE DE A DOUA ZI : DURATA DE REACTIE INTRE APARITIA PRIMELOR DIFICULTATI SI DECIZIA DEFINITIVA DE A-L ABANDONA POATE FI ABANDONUL PROIECTULUINU SE FACE DE A DOUA ZI : DURATA DE REACTIE INTRE APARITIA PRIMELOR DIFICULTATI SI DECIZIA DEFINITIVA DE A-L ABANDONA POATE FI

LUNG SI SA COSTE FOARTE SCUMPLUNG SI SA COSTE FOARTE SCUMP DACA SE ABANDONEAZA PROIECTUL ESTE PENTRU CA ESTIMARILE AR FI FOST PREA OPTIMISTE. TIMPUL MINIM DE URMARIRE ESTE DECI MULT MAI LUNG DEOARECE DACA SE ABANDONEAZA PROIECTUL ESTE PENTRU CA ESTIMARILE AR FI FOST PREA OPTIMISTE. TIMPUL MINIM DE URMARIRE ESTE DECI MULT MAI LUNG DEOARECE

SS-A BAZAT, PENTRU A-L CALCULA, PE PREVIZIUNI SUPRAEVALUATESS-A BAZAT, PENTRU A-L CALCULA, PE PREVIZIUNI SUPRAEVALUATE DE UNDE NECESITATEA DE A LUA IN CONSIDERATIE NUMEROASE SCENARII POSIBILEDE UNDE NECESITATEA DE A LUA IN CONSIDERATIE NUMEROASE SCENARII POSIBILE METODA ESTE ATUNCI PERTINENTA IN CADRUL SCENRIULUI PESIMIST DAR AR TREBUI SA SE TINA CONT DE ROBABILITATILE DE PRODUCERE A ACESTEI IPOTEZE. CU METODA ESTE ATUNCI PERTINENTA IN CADRUL SCENRIULUI PESIMIST DAR AR TREBUI SA SE TINA CONT DE ROBABILITATILE DE PRODUCERE A ACESTEI IPOTEZE. CU

ATAT MAI MULT METODA RAMANE PERTINENTA IN CADRUL UNEI COMPARATII INTRE NUMEROASE PROIECTE.ATAT MAI MULT METODA RAMANE PERTINENTA IN CADRUL UNEI COMPARATII INTRE NUMEROASE PROIECTE. IN FINE NU TREBUIE OMISE SUPRACOSTURILE INDUSTRIALE SI CONSECINTELE SOCIALE INDIRECTE GENERATE DE ABANDON: REORGANIZAREA SERVICIILOR SAU IN FINE NU TREBUIE OMISE SUPRACOSTURILE INDUSTRIALE SI CONSECINTELE SOCIALE INDIRECTE GENERATE DE ABANDON: REORGANIZAREA SERVICIILOR SAU

ATELIERELOR.ATELIERELOR.ANALIZA SENSIBILITATIIANALIZA SENSIBILITATIIDACA PROIECTUL SE REALIZEAZA IN CONDINTII DIFERITE DE PREVIZIUNE REZULTATELE DE EXPLOATARE SI FLUXURILE DE TREZORERIE VOR FI MODIFICATE DE UNDE SI DACA PROIECTUL SE REALIZEAZA IN CONDINTII DIFERITE DE PREVIZIUNE REZULTATELE DE EXPLOATARE SI FLUXURILE DE TREZORERIE VOR FI MODIFICATE DE UNDE SI

MODIFICAREA ENTABILITATII EFECTIVE A PROIECTULUI.MODIFICAREA ENTABILITATII EFECTIVE A PROIECTULUI.ACEASTA ANALIZA PERMITE MASURAREA SENSIBILITATII CRITERIILOR DE RENTABILITATE LA VARIATIA DIFERITILOR PARAMETRI. EA CONSTA IN EFECTUAREA CALCULELOR ACEASTA ANALIZA PERMITE MASURAREA SENSIBILITATII CRITERIILOR DE RENTABILITATE LA VARIATIA DIFERITILOR PARAMETRI. EA CONSTA IN EFECTUAREA CALCULELOR

CRITERIILOR DE RENTABILITATE (VAN, RIR…) PENTRU DIFERITE VALORI POSIBILE ALE PRINCIPALILOR PARAMETRI INTR-UN MOD INCAT SA TESTEZE SENSIBILITATEA CRITERIILOR DE RENTABILITATE (VAN, RIR…) PENTRU DIFERITE VALORI POSIBILE ALE PRINCIPALILOR PARAMETRI INTR-UN MOD INCAT SA TESTEZE SENSIBILITATEA ACESTOR CRITERII LA VARIATIA ACESTOR PARAMETRI. TINAND CONT DE NUMARUL PARAMETRILOR SI DE INTINDEREA VARIATIILOR POSIBILE ALE ACESTORA, ACESTE ACESTOR CRITERII LA VARIATIA ACESTOR PARAMETRI. TINAND CONT DE NUMARUL PARAMETRILOR SI DE INTINDEREA VARIATIILOR POSIBILE ALE ACESTORA, ACESTE CALCULE SUNT EFECTUATE FACAND SA VARIEZE PARAMETRII UNUL DUPA ALTULCALCULE SUNT EFECTUATE FACAND SA VARIEZE PARAMETRII UNUL DUPA ALTUL

PARAMETRII CARE POT VARIA:PARAMETRII CARE POT VARIA:• DIMENSIUNEA PIETEIDIMENSIUNEA PIETEI• PARTEA DE PIATA A INTREPRINDERIIPARTEA DE PIATA A INTREPRINDERII• CRESTEREA PIETEICRESTEREA PIETEI• PRETUL DE VANZAREPRETUL DE VANZAREPENTRU COSTURI:PENTRU COSTURI:• NFRNFR• COSTURILE DE FABRICATIE RATA DE UTILIZARE A CAPACITATII DE PRODUCTIECOSTURILE DE FABRICATIE RATA DE UTILIZARE A CAPACITATII DE PRODUCTIE• CHELTUIELI FIXECHELTUIELI FIXE• DURATA DE VIATADURATA DE VIATAANALIZA SENSIBILITATII PERMITE:ANALIZA SENSIBILITATII PERMITE: DE A VERIFICA DACA RENTABILITATEA PROIECTULUI (VAN SAU RIR) ESTE PUSA IN CAUZA DE O VARIATIE DATA A PARAMETRULUIDE A VERIFICA DACA RENTABILITATEA PROIECTULUI (VAN SAU RIR) ESTE PUSA IN CAUZA DE O VARIATIE DATA A PARAMETRULUI DE A CALCULA VARIATIA MAXIMA ACCEPTABILA FARA A COMPROMITE RENTABILITATEA PROIECTULUIDE A CALCULA VARIATIA MAXIMA ACCEPTABILA FARA A COMPROMITE RENTABILITATEA PROIECTULUISE POT CALCULA DOI INDICATORI:SE POT CALCULA DOI INDICATORI:1.1. MARJA ASUPRA COSTULUI PROIECTULUI: MARJA ASUPRA COSTULUI PROIECTULUI: ESTE PROCENTUL LA CARE COSTUL PROIECTULUI POATE CRESTE FARA CA VAN SA DEVINA NEGATIVAESTE PROCENTUL LA CARE COSTUL PROIECTULUI POATE CRESTE FARA CA VAN SA DEVINA NEGATIVA2.2. MARJA ASUPRA VENITURILOR: MARJA ASUPRA VENITURILOR: ESTE PROCENTUL LA CARE VENITURILE ASTEPTATE POT DIMINUA FARA CA VAN SA DEVINA NEGATIVAESTE PROCENTUL LA CARE VENITURILE ASTEPTATE POT DIMINUA FARA CA VAN SA DEVINA NEGATIVAODATA EVALUATA ELASTICITATEA ENTABODATA EVALUATA ELASTICITATEA ENTABILITATII DIFERITILOR PARAMETRI ILITATII DIFERITILOR PARAMETRI SI A LIMITELOR LOR DE VARIATIE DEVINE POSIBIL PENTRU A REDUCE RISCUL:SI A LIMITELOR LOR DE VARIATIE DEVINE POSIBIL PENTRU A REDUCE RISCUL: DE A CAUTA VARIANTE ALE PROIECTULUI CE DIMINUEAZA VULNERABILITATEA INVESTITIILOR LA PARAMETRI CEI MAI SENSIBILIDE A CAUTA VARIANTE ALE PROIECTULUI CE DIMINUEAZA VULNERABILITATEA INVESTITIILOR LA PARAMETRI CEI MAI SENSIBILI DE A CONCENTRA ATENTIA ASUPRA PARAMETRILOR CRUCIALI IN STUDIU SI IN CURSUL REALIZARIIDE A CONCENTRA ATENTIA ASUPRA PARAMETRILOR CRUCIALI IN STUDIU SI IN CURSUL REALIZARIITREI CRITERII ALE ANALIZEI DE SENSIBILITATE:TREI CRITERII ALE ANALIZEI DE SENSIBILITATE:1.1. PARAMETRII POT VARIA SIMULTAN: IN PRACTICA ACUMULAREA DE CAUZE MINIME POATE PROVOCA GRAVE ESECURI. RECURGEREA LA ORDINATOR SI LA METODE PARAMETRII POT VARIA SIMULTAN: IN PRACTICA ACUMULAREA DE CAUZE MINIME POATE PROVOCA GRAVE ESECURI. RECURGEREA LA ORDINATOR SI LA METODE

STATISTICE SOFISTICAATE ESTE INDISPENSABILA PENTRU A ANALIZA SENSIBILITATEA UNUI PROIECT LA COMBINATII ALE VARIATIILOR MULTIPLE ALE PARAMETRILORSTATISTICE SOFISTICAATE ESTE INDISPENSABILA PENTRU A ANALIZA SENSIBILITATEA UNUI PROIECT LA COMBINATII ALE VARIATIILOR MULTIPLE ALE PARAMETRILOR2.2. ANALIZA SENSIBILITATII NU TINE CONT DE PROBABILITATEA DE PRODUCERE A VALORILOR LUATE DE UN PARAMETRU. UN PARAMETRU POATE FI SENSIBIL DAR ANALIZA SENSIBILITATII NU TINE CONT DE PROBABILITATEA DE PRODUCERE A VALORILOR LUATE DE UN PARAMETRU. UN PARAMETRU POATE FI SENSIBIL DAR

VARIATIA SA FOARTE RARA.VARIATIA SA FOARTE RARA.3.3. IN PLUS EXISTA INTERACTIUNI POSIBILE IN MOMENTUL VARIATIEI UNUI FACTOR CHEIE ASUPRA CELEI A ALTUIA.IN PLUS EXISTA INTERACTIUNI POSIBILE IN MOMENTUL VARIATIEI UNUI FACTOR CHEIE ASUPRA CELEI A ALTUIA.

ANALIZA PROBABILISTICA. METODAANALIZA PROBABILISTICA. METODACU ANALIZA DE SENSIBILITATE S-A LUAT IN CALCUL FAPTUL CA PARAMETRII CE PUTEAU VARIA SI LUA DIFERITE VALORI CU ANALIZA DE SENSIBILITATE S-A LUAT IN CALCUL FAPTUL CA PARAMETRII CE PUTEAU VARIA SI LUA DIFERITE VALORI

DAR NU SI PROBABILITATEA DE APARITIE A ACESTORA.DAR NU SI PROBABILITATEA DE APARITIE A ACESTORA.DUPA CE S-A STABILIT LISTA ACESTOR DIFERITE VALORI ORICE DIFICULTATE VA FI DE A DETERMINA PROBABILITATEA DE DUPA CE S-A STABILIT LISTA ACESTOR DIFERITE VALORI ORICE DIFICULTATE VA FI DE A DETERMINA PROBABILITATEA DE

PRODUCERE A ACESTORA. ESTE DECI NECESAR DE A DISPUNE DE INFORMATII, DE ASEMENEA, CAT MAI PRODUCERE A ACESTORA. ESTE DECI NECESAR DE A DISPUNE DE INFORMATII, DE ASEMENEA, CAT MAI DETALIATE POSIBIL, CEL PUTIN ATUNCI CAND PARAMETRUL VIZAT ESTE O VARIABILA CHEIE A PROIECTULUI, DETALIATE POSIBIL, CEL PUTIN ATUNCI CAND PARAMETRUL VIZAT ESTE O VARIABILA CHEIE A PROIECTULUI, CEEA CE ANALIZA DE SENSIBILITATE VA PUTEA DEMONSTRA.CEEA CE ANALIZA DE SENSIBILITATE VA PUTEA DEMONSTRA.

SEMNIFICATIA SPERANTEI MATEMATICE SI A ECART-TIPULUISEMNIFICATIA SPERANTEI MATEMATICE SI A ECART-TIPULUIDOUA PRINCIPII DE BUN SIMT:DOUA PRINCIPII DE BUN SIMT:- LA RENTABILITATE EGALE, SE PREFERA INVESTITIA CEA MAI PUTIN RISCANTALA RENTABILITATE EGALE, SE PREFERA INVESTITIA CEA MAI PUTIN RISCANTA- LA RISC EGAL, SE PREFERA INVESTITIA CEA MAI RENTABILALA RISC EGAL, SE PREFERA INVESTITIA CEA MAI RENTABILAIN SITUATIE DE RISC NU SE POATE OBTINE DECAT O RENTABILITATE SPERATA DEOARECE EA NU POATE FI IN SITUATIE DE RISC NU SE POATE OBTINE DECAT O RENTABILITATE SPERATA DEOARECE EA NU POATE FI

CUNOSCUTA CU CERTITUDINE. RISCUL ACESTEI RENTABILITATI SPERATE SE MASOAA PRIN CUNOSCUTA CU CERTITUDINE. RISCUL ACESTEI RENTABILITATI SPERATE SE MASOAA PRIN VARIABILIATEA SA, ADICA PRIN PROBABILITATEA DE OBTINERE A UNEI RENTABILITATI MAI MULT VARIABILIATEA SA, ADICA PRIN PROBABILITATEA DE OBTINERE A UNEI RENTABILITATI MAI MULT SAU MAI PUTIN INDEPARTATA DE CEA SPERATA.SAU MAI PUTIN INDEPARTATA DE CEA SPERATA.

CU CAT NUMARUL DE EVENIMENTE POSIBILE VA FI RIDICAT, ADICA CU CAT RENTABILITATEA VA PUTEA LUA CU CAT NUMARUL DE EVENIMENTE POSIBILE VA FI RIDICAT, ADICA CU CAT RENTABILITATEA VA PUTEA LUA MAI MULTE VALORI DIFERITE, CU ATAT PROBABILITATEA CA UN EVENIMENT SA DIFERE DE ASTEPTAI MAI MULTE VALORI DIFERITE, CU ATAT PROBABILITATEA CA UN EVENIMENT SA DIFERE DE ASTEPTAI ESTE MAI RIDICATA SI PROIECTUL ESTE MAI RISCANT.ESTE MAI RIDICATA SI PROIECTUL ESTE MAI RISCANT.

PENTRU A MASURA ENTABILITATEA SPERATA, SE CALCULEAZA SPERANTA MATEMATICA. PENTRU A MASURA PENTRU A MASURA ENTABILITATEA SPERATA, SE CALCULEAZA SPERANTA MATEMATICA. PENTRU A MASURA VARIABILITATEA SA, DECI RISCUL SAU DE A SE ABATE DE RENTABILITATEA SPERATA, SE VARIABILITATEA SA, DECI RISCUL SAU DE A SE ABATE DE RENTABILITATEA SPERATA, SE CALCULEAZA ECART TIPUL.CALCULEAZA ECART TIPUL.

SPERANTA MATEMATICASPERANTA MATEMATICAESTE MEDIA VALORILOR VARIABILEI, FIECARE PONDERATA PRIN PROBABILITATEA SA DE APARITIE. ACESTE ESTE MEDIA VALORILOR VARIABILEI, FIECARE PONDERATA PRIN PROBABILITATEA SA DE APARITIE. ACESTE

PROBABILITATI CONSTITUIE DISTRIBUTIA VARIABILEI.PROBABILITATI CONSTITUIE DISTRIBUTIA VARIABILEI.DACA UN FLUX NET DE TREZORERIE POATE LUA NUMEROASE VALORI PENTRU UN AN DAT SPERANTA DACA UN FLUX NET DE TREZORERIE POATE LUA NUMEROASE VALORI PENTRU UN AN DAT SPERANTA

MATEMATICA VA FI:MATEMATICA VA FI:n NUMARUL DE EVENIMENTE IN DISTRIBUTIE, ADICA NUMARUL DE VALORI POSIBILELUATE DE FNT PENTRU n NUMARUL DE EVENIMENTE IN DISTRIBUTIE, ADICA NUMARUL DE VALORI POSIBILELUATE DE FNT PENTRU

ANUL CONSIDERATANUL CONSIDERAT

ECART-TIPULECART-TIPULECART TIPUL PERMITE OBTINEREA UNEI MASURI A DISPERSIEI. CU CAT ESTE MAI REDUS CU ATAT MAI MULT ECART TIPUL PERMITE OBTINEREA UNEI MASURI A DISPERSIEI. CU CAT ESTE MAI REDUS CU ATAT MAI MULT

PRODUCEREA EVENIMENTELOR ESTE MAI APROPIATA DE MEDIE. CU ATAT ESTE MAI RIDICAT CU CAT PRODUCEREA EVENIMENTELOR ESTE MAI APROPIATA DE MEDIE. CU ATAT ESTE MAI RIDICAT CU CAT DISPERSIA ESTE MAI MARE IN RAPORT CU SPERANTA. ECART-TIPUL ESTE RADACINA PATRATA A DISPERSIA ESTE MAI MARE IN RAPORT CU SPERANTA. ECART-TIPUL ESTE RADACINA PATRATA A VARIANTEI.VARIANTEI.

FIE O VALOARE ACTUALA NETA CARE POATE LUA NUMEROASE VALORI, FIECAREIA AFECTATA O FIE O VALOARE ACTUALA NETA CARE POATE LUA NUMEROASE VALORI, FIECAREIA AFECTATA O PROBABILITATE DE PRODUCERE:PROBABILITATE DE PRODUCERE:

IN CAZUL IN CARE UN PROIECT PREZINTA SPERANTA CEA MAI RIDICATA SI ECART-TIPUL CEL MAI PUTERNIC, IN CAZUL IN CARE UN PROIECT PREZINTA SPERANTA CEA MAI RIDICATA SI ECART-TIPUL CEL MAI PUTERNIC, SE CALCULEAZA COEFICIENTUL DE VARIATIE AL FIECARUIA DINTRE PROIECTE SI SE RETINE SE CALCULEAZA COEFICIENTUL DE VARIATIE AL FIECARUIA DINTRE PROIECTE SI SE RETINE PROIECTUL CARE ARE COEFICIENTUL CEL MAI REDUSPROIECTUL CARE ARE COEFICIENTUL CEL MAI REDUS

COEFICIENTUL DE VARIATIE=COEFICIENTUL DE VARIATIE=APROXIMAREA APROXIMAREA UNEI DISTRIBUTII PRIN LEGE NORMALAUNEI DISTRIBUTII PRIN LEGE NORMALADOUA PROIECTE DE INVESTITII A SI B CU UN COST INDOUA PROIECTE DE INVESTITII A SI B CU UN COST IN ITIAL ITIAL IDENTIC CARE PREZINTA DISTRIBUTIA FLUXURILOR IDENTIC CARE PREZINTA DISTRIBUTIA FLUXURILOR

NETE DE TREZORERIENETE DE TREZORERIECU FNT 1 = FLUX NET DE TREZORERIE PE ANUL iCU FNT 1 = FLUX NET DE TREZORERIE PE ANUL i

A BA B

ANII IPOTEZA IPOTEZA IPOTEZA ANII IPOTEZA IPOTEZA IPOTEZA IPOTEZAIPOTEZA

PESIMISTA OPTIMISTA PESIMISTA PESIMISTA OPTIMISTA PESIMISTA OPTIMISTAOPTIMISTA

11 500 ‹ FNT1 ‹ 4500 1500 ‹ FNT1 500 ‹ FNT1 ‹ 4500 1500 ‹ FNT1 << 35003500

22 500 ‹ FNT2 ‹ 4500 1500 500 ‹ FNT2 ‹ 4500 1500 << FNT2 FNT2 << 3500 3500

33 500 ‹ FNT3 ‹ 4500 1500 500 ‹ FNT3 ‹ 4500 1500 << FNT3 FNT3 << 3500 3500

MEDIA FLUXURILOR DE TREZORERIE PENTRU CEI TREI ANI:MEDIA FLUXURILOR DE TREZORERIE PENTRU CEI TREI ANI: PENTRU A :2500PENTRU A :2500 PENTRU B: 2500PENTRU B: 2500

ESTE POSIBIL DE A POSTULA CA DISTRIBUTIA VALORILOR LUATE DE FLUXURILE NETE DE TREZORERIE URMEAZA O LEGE NORMALA. ACEST POSTULAT NU ESTE POSIBIL DE A POSTULA CA DISTRIBUTIA VALORILOR LUATE DE FLUXURILE NETE DE TREZORERIE URMEAZA O LEGE NORMALA. ACEST POSTULAT NU PERMITE AVANTAJUL DE A PUTEA EFECTUA CALCULE MAI APROFUNDATE UTILIZAND PROPRIETATILE ACESTEI LEGI. EL ARE INCONVENIENTUL DE PERMITE AVANTAJUL DE A PUTEA EFECTUA CALCULE MAI APROFUNDATE UTILIZAND PROPRIETATILE ACESTEI LEGI. EL ARE INCONVENIENTUL DE A FI PUS ARBITRAR, CEEA CE NE ARATA O DATA IN PLUS LIMITELE METODELOR STATISTICE.A FI PUS ARBITRAR, CEEA CE NE ARATA O DATA IN PLUS LIMITELE METODELOR STATISTICE.

DACA CELE DOUA PROIECTE AU ACEEASI MEDIE PENTRU FLUXURILE NETE DE TREZORERIE FOARFECA VALORII LOR VARIZA INTRE 4000 PENTRU A SI 2000 DACA CELE DOUA PROIECTE AU ACEEASI MEDIE PENTRU FLUXURILE NETE DE TREZORERIE FOARFECA VALORII LOR VARIZA INTRE 4000 PENTRU A SI 2000 PENTRU B. VALORILE LUATE DE FNT ALE LUI B VOR FI DECI MAI CONCENTRATE IN JURUL MEDIEI DECAT VALORILE LUATE DE CELE ALE LUI A. PENTRU B. VALORILE LUATE DE FNT ALE LUI B VOR FI DECI MAI CONCENTRATE IN JURUL MEDIEI DECAT VALORILE LUATE DE CELE ALE LUI A. ECART-TIPUL FLUXURILOR LUI B ESTE DECI INFERIOR CELUI ALE PROIECTULUI A.ECART-TIPUL FLUXURILOR LUI B ESTE DECI INFERIOR CELUI ALE PROIECTULUI A.

PROIECTUL B ESTE MAI PUTIN RISCANT DECAT PROIECTUL A DEOARECE DISTRIBUTIA SA ESTE MULT MAI CONCENTRATA IN JURUL SPERANTEI. ECART-TIPUL PROIECTUL B ESTE MAI PUTIN RISCANT DECAT PROIECTUL A DEOARECE DISTRIBUTIA SA ESTE MULT MAI CONCENTRATA IN JURUL SPERANTEI. ECART-TIPUL SAU ESTE DECI MAI REDUS. PROIECTUL A ESTE MAI ISCANT , FLUXURILE SALE DE TREZORERIE POT LUA VALORI FOARTE DIFERITE.SAU ESTE DECI MAI REDUS. PROIECTUL A ESTE MAI ISCANT , FLUXURILE SALE DE TREZORERIE POT LUA VALORI FOARTE DIFERITE.

CU TOATE ACESTEA EL PERMITE ATINGEREA DE VALORI SUPERIOARE (4500) CELOR AUTORIZATE DE B (3500). B PREZINTA AVANTAJUL SECURITATII TINAND CU TOATE ACESTEA EL PERMITE ATINGEREA DE VALORI SUPERIOARE (4500) CELOR AUTORIZATE DE B (3500). B PREZINTA AVANTAJUL SECURITATII TINAND CONT DE ASIGURAREA DE A OBTINE CEL PUTIN 1500 IN FIECARE ANCONT DE ASIGURAREA DE A OBTINE CEL PUTIN 1500 IN FIECARE AN

TEHNICA DE SIMULARETEHNICA DE SIMULARE

ATUNCI CAND UN PROIECT SE INTINDE PE O PERIOADA LUNGA SI CAND NUMEROSI PARAMETRI VARIAZA NUMARUL EVENIMENTELOR POSIBATUNCI CAND UN PROIECT SE INTINDE PE O PERIOADA LUNGA SI CAND NUMEROSI PARAMETRI VARIAZA NUMARUL EVENIMENTELOR POSIB ILEL SE ILEL SE MULTIPLICA INTR-UN MOD EXPONENTIALMULTIPLICA INTR-UN MOD EXPONENTIAL

UN PROIECT DEPINDE IN GENERAL DE UN NUMAR DE VARIABILE DE ASEMENEA IDICAT SI ACESTE VARIABILE POT LUA UN NUMAR INFINIT DE VALORI. APARE UN PROIECT DEPINDE IN GENERAL DE UN NUMAR DE VARIABILE DE ASEMENEA IDICAT SI ACESTE VARIABILE POT LUA UN NUMAR INFINIT DE VALORI. APARE ATUNCI UTIL A SE RECURGE LA TEHNICA SIMULARII. EA CONSTA INTRUN ESANTIONAJ ALEATORIU ALE COMBINATIILOR POSIBILE ALE ATUNCI UTIL A SE RECURGE LA TEHNICA SIMULARII. EA CONSTA INTRUN ESANTIONAJ ALEATORIU ALE COMBINATIILOR POSIBILE ALE PARAMETRILOR. FIECARE COMBINATIE PERMITE CALCULAREA UNEI VALORI ACTUALE NETE.PARAMETRILOR. FIECARE COMBINATIE PERMITE CALCULAREA UNEI VALORI ACTUALE NETE.

PROCESUL SE DERULEAZA ASTFEL:PROCESUL SE DERULEAZA ASTFEL:

1.1. MODELIZAREA CALCULULUI CRITERIULUI RETINUTMODELIZAREA CALCULULUI CRITERIULUI RETINUT

2.2. ALEGEREA VARIABILELORALEGEREA VARIABILELOR

3.3. DETERMINAREA PENTRU FIECARE VARIABILA A DISTRIBUTIEI SALE DE VARIABILITATEDETERMINAREA PENTRU FIECARE VARIABILA A DISTRIBUTIEI SALE DE VARIABILITATE

4.4. TRAGEREA LA SORTI PENTRU FIECARE VARIABILA A UNEI VALORI IN FUNCTIE DE PROBABILITATEA SA DE APARITIETRAGEREA LA SORTI PENTRU FIECARE VARIABILA A UNEI VALORI IN FUNCTIE DE PROBABILITATEA SA DE APARITIE

5.5. CALCULUL CRITERIULUI IN FUNCTIE DE ACEASTA COMBINATIE TRASA LA SORTICALCULUL CRITERIULUI IN FUNCTIE DE ACEASTA COMBINATIE TRASA LA SORTI

6.6. REITERAREA CELOR DOUA ETAPE PRECEDENTE DE UN NUMAR MAI MARE DE ORIREITERAREA CELOR DOUA ETAPE PRECEDENTE DE UN NUMAR MAI MARE DE ORI

7.7. PORNIND DE LA UN NUMAR DE VAN SAU RIR CALCULATE SE OBTINE O APROXIMARE A DISTRIBUTIEI CRITERIULUI DE RETINUTPORNIND DE LA UN NUMAR DE VAN SAU RIR CALCULATE SE OBTINE O APROXIMARE A DISTRIBUTIEI CRITERIULUI DE RETINUT

ARBORII DE DECIZIEARBORII DE DECIZIE

FLUXURILE NETE DE TREZORERIE ALE UNUI PROIECT POT FI LEGATE INTRE ELE DE LA UN AN LA ALTUL PRIN TREI TIPURI DE RELATIIFLUXURILE NETE DE TREZORERIE ALE UNUI PROIECT POT FI LEGATE INTRE ELE DE LA UN AN LA ALTUL PRIN TREI TIPURI DE RELATII INDEPENDENTA TOTALAINDEPENDENTA TOTALA DEPENDENTA TOTALADEPENDENTA TOTALA CONDITIONALITATEACONDITIONALITATEA

INDEPENDENTA TOTALAINDEPENDENTA TOTALA

FLUXURILE DE TREZORERIE ALE UNUI PROIECT PE 3 ANI ALE FLUXURILE DE TREZORERIE ALE UNUI PROIECT PE 3 ANI ALE CARUI CHELTUIELI INITIALE SUNT DE – 3500 POT LUA CARUI CHELTUIELI INITIALE SUNT DE – 3500 POT LUA VALORILE URMATOARE. RATA DE ACTUALIZARE ESTE DE VALORILE URMATOARE. RATA DE ACTUALIZARE ESTE DE 10%10%

DEPENDENTA TOTALADEPENDENTA TOTALA

FLUXURILE NETE DE TREZORERIE SUNT DIRECT DETERMINATE FLUXURILE NETE DE TREZORERIE SUNT DIRECT DETERMINATE PRIN CELE ALE ANULUI PRECEDENT. ARBORELE PRIN CELE ALE ANULUI PRECEDENT. ARBORELE POSIBILITATILOR ESTE MAI PUTIN RAMIFICAT TINAND CONT POSIBILITATILOR ESTE MAI PUTIN RAMIFICAT TINAND CONT DE DEPENDENTA FLUXURILOR DE DEPENDENTA FLUXURILOR

O COMPARATIE INTRE CELE DOUA LEGATURI DEMONSTRAZA CA:O COMPARATIE INTRE CELE DOUA LEGATURI DEMONSTRAZA CA: SPERANTA IN CAZUL DEPENDENTEI TOTALE ESTE MAI SPERANTA IN CAZUL DEPENDENTEI TOTALE ESTE MAI

RIDICATA DECAT IN CAZUL INDEPENDENTEI TOTALE. RIDICATA DECAT IN CAZUL INDEPENDENTEI TOTALE. ACEASTA TINE DE FAPTUL CA VAN CEA MAI RIDICATA ESTE ACEASTA TINE DE FAPTUL CA VAN CEA MAI RIDICATA ESTE AFECTATA DE O PROBABILITATE FOARTE MARE DE APARITIE.AFECTATA DE O PROBABILITATE FOARTE MARE DE APARITIE.

ECART-TIPUL ESTE, DE ASEMENEA, MAI IMPORTANT PENTRU ECART-TIPUL ESTE, DE ASEMENEA, MAI IMPORTANT PENTRU DEPENDENTA TOTALA A FLUXURILOR: ACEST CAZ ESTE MAI DEPENDENTA TOTALA A FLUXURILOR: ACEST CAZ ESTE MAI RISCANTRISCANT

DEPENDENTA PARTIALADEPENDENTA PARTIALA

ACEASTA ACEASTA POSIBILITATE CORESPUNDE MAI MULT REALITATII. ESTE POSIBILITATE CORESPUNDE MAI MULT REALITATII. ESTE RAR ATUNCI CAND FLUXUL DE TREZORERIE AL UNUI AN SA RAR ATUNCI CAND FLUXUL DE TREZORERIE AL UNUI AN SA FIE TOTAL INDEPENDENT DE CEL AL ANULUI PRECEDENT SI FIE TOTAL INDEPENDENT DE CEL AL ANULUI PRECEDENT SI SA NU-L DETERMINE PE CEL AL ANULUI URMATOR. DACA SA NU-L DETERMINE PE CEL AL ANULUI URMATOR. DACA PRIMUL AN SE DOVEDESTE EXCELENT ESTE POSIBIL CA AL PRIMUL AN SE DOVEDESTE EXCELENT ESTE POSIBIL CA AL DOILEA SA INREGISTREZE UN RECUL, DAR FOARTE PUTIN DOILEA SA INREGISTREZE UN RECUL, DAR FOARTE PUTIN PROBABIL CA EL SA SE DOVEDEASCA CATASTROFIC.PROBABIL CA EL SA SE DOVEDEASCA CATASTROFIC.

FNT1 Pi FNT2 Pi FNT3 FNT1 Pi FNT2 Pi FNT3 Pi Pi

10001000 0.3 1200 0.4 1000 0.3 1200 0.4 1000 0.60.6

2000 0.7 2500 0.6 2500 2000 0.7 2500 0.6 2500 0.40.4

5.2.3.1. Valoarea reziduala a imobilizarilorIn mod normal valoarea reziduala este estimate ca fiind

egala cu valoarea de revanzare probabila a imobilizarilor, tinand cont de impozitarea aferentea a eventualelor plus-valori sau pierderi de valoare. Dar daca ne situam intr-o semnificatie pur economica, ar fi preferabil de a lua valoarea neta contabila “economica” a imobilizarilor pentru a valorize aceastra valoare reziduala. Valoarea neta contabila “economica” fiind egala cu costul initial al imobilizarilor mai putin valoarea amortismentelor economic practicate.

5.2.3.2. Recuperarea nevoii de fond de rulment (nevoia de fond de rulment din ultima perioada)

La finlee duratei de viata prevazute a proiectului de investitii, se considera ca ansamblul clientilor regrelaza creantele lor, stocurile se epuizeaza in mod natural si furnizorii sunt reglati. 5.3. Elaborarea modelului previzional.

Ansamblul de fluxuri induse prin proiectul de investitii poate fi regrupat intr-un tablou.

5.3.1. ModelulModel de tablou Nr. 1

ANII 0 1 2

1. Cifra de afaceri2. Cheltuieli

3. Excedente brute de exploatare (1-2)

4. Dotatii in contul amortismentelor5. Rezultat inaintea impozitarii (3-4)6. Impozit pe beneficii(t%*5)7. Rezultat net (5-6)

8. CAF a proiectului (7+4)

9. Investitii-imobilizari-altele-variatia NFR10. Valoarea finala-valoarea reziduala a imobilizarilor-recuperare NFR

11. FLUX TOTAL (8-9+10)Acest model de tablou trebuie sa fie utilizat in momentul studiului unei investitii de

capacitate.

Model de tablou Nr. 2.

ANII 0 1 2

1. Cifra de afaceri2. Cheltuieli suplimentare

3. Excedente brute de exploatare (1-2)

4. Dotatii in contul amortismentelor5. Rezultat inaintea impozitarii (3-4)6. Impozit pe beneficii(t%*5)7. Rezultat net (5-6)

8. CAF a proiectului (7+4)

9. Investitii-imobilizari-altele-variatia NFR10. Valoarea finala-valoarea reziduala a imobilizarilor-recuperare NFR

11. FLUX TOTAL (8-9+10)

5.3.2. Duratea de studiu a proiectului (sau perioada de observatie a 5.3.2. Duratea de studiu a proiectului (sau perioada de observatie a proiectului de investitii)proiectului de investitii)

5.3.2.1. Durata. 5.3.2.1. Durata.

Care este durata de studiu a unui proiect de investitii? Durata va fi diferita Care este durata de studiu a unui proiect de investitii? Durata va fi diferita in functie de sectoarele de activitate, in functie de proiectul studiat. in functie de sectoarele de activitate, in functie de proiectul studiat. Doua Doua elemente sunt luate in consideratie: elemente sunt luate in consideratie:

durata de viata a produsului legat de proiect sau durata de viata a durata de viata a produsului legat de proiect sau durata de viata a conceptuluiconceptului

durata de viata a investitiei (in sensul duratei de viata medie a durata de viata a investitiei (in sensul duratei de viata medie a imobilizarilor). imobilizarilor).

Durata de studiu a proiectului de investitii ar trebui sa fie egala cu durata Durata de studiu a proiectului de investitii ar trebui sa fie egala cu durata de viata a produsului legat de proiect, dar se pot ridica diferite probleme: de viata a produsului legat de proiect, dar se pot ridica diferite probleme:

durata de viata a prodului necunoscuta sau infinita;durata de viata a prodului necunoscuta sau infinita; durata de viata a investitiilor inferioara duratei de viata a produsului; durata de viata a investitiilor inferioara duratei de viata a produsului; durata de viata a investitiilor superioara duratei de viata a produsului. durata de viata a investitiilor superioara duratei de viata a produsului. In primul caz trebuie sa se limiteze studiul la durata de viata a investitiilor. In primul caz trebuie sa se limiteze studiul la durata de viata a investitiilor.

In al doilea caz, durata studiului ar trebui sa fie egala cu durata de viata a In al doilea caz, durata studiului ar trebui sa fie egala cu durata de viata a produsului, dar atunci invetitiile de inlocuire vor fi necesare.produsului, dar atunci invetitiile de inlocuire vor fi necesare.

Odata fixata durata de studiu, se ridica problema evaluarii previziunilor. Odata fixata durata de studiu, se ridica problema evaluarii previziunilor. Trebuie sa se faca previziuni in euro constanti sau in euro curenti? Trebuie sa se faca previziuni in euro constanti sau in euro curenti?

5.3.2.2. Euro curenti, euro constanti. 5.3.2.2. Euro curenti, euro constanti. Estimarile in euro curenti.Estimarile in euro curenti. Ansamblul previziunilor este facut in euro curenti, Ansamblul previziunilor este facut in euro curenti,

adica in euro ale fiecarui an studiat. Aceasta adica in euro ale fiecarui an studiat. Aceasta metoda tine cont de rata de inflatie. metoda tine cont de rata de inflatie.

Estimarile in euro constanti. Estimarile in euro constanti. Ansamblul previziunilor este realizat in euro Ansamblul previziunilor este realizat in euro

constanti, adica in euro ale anului de referinta. constanti, adica in euro ale anului de referinta. Aceasta metoda nu tine cont de inflatie sau Aceasta metoda nu tine cont de inflatie sau deflatie. deflatie.

Este preferabil stabilirea previziunilor in euro Este preferabil stabilirea previziunilor in euro constanti. Este posibila imediata masurarea constanti. Este posibila imediata masurarea influentei unei evolutii a ratei inflatiei asupra influentei unei evolutii a ratei inflatiei asupra rentabilitatii proiectului de investitii. rentabilitatii proiectului de investitii.

0 1 3 4 n

C0 Cn

5.3.2.3. Actualizarea5.3.2.1. Principiul de actualizare. Principiul de actualizare este invers celui al capitalizarii. Fie un capital Cn disponibil in timpul n, fie t rata de

actualizare.

Valoarea actuala a cestui capital este egala cu:

))1/(1(0n

n txCC

sau ))1(0

nn txCC

Valoarea actuala V0 a n capitaluri Cj se defineste prin:

nn tCtCtCV )1(*...)1(*)1(* 2

21

10

nj

j

jtCjV1

0 )1(

5.3.2.3.2. Rata de actualizare

Actualizarea reflecta fundamentul dupa care, independent de inflatie, banul are o valoare finanicara diferita dupa cum se dispune acum sau mai tarziu.

Actualizarea permite de a lua in consideratie costul renuntarii la lichiditatea imediata.

Ansamblul previziunilor trebuie sa fie actualizat, CAF previzionale, investitiile precum si valoarea finala. Se admite ca deciziile de luat si, prin urmare, calculele de efectuat se situeaza la momentele 0, respectiv debutul anului 1. Chestiunea primordiala este de a cunoaste rata de actualizare.

Doua semnificatii pot fi luate in calcul: semnificatia financiara: “costul” este functie de “costul banilor”, adica rata de

piata monetara fara risc, in anumite cazuri se va putea asocia o rata de risc.

rata de actualizare=rata de piata monetara fara risc + “r” cu “r”=rata de risc mai mult sau mai putin ridicata in functie de proiectul studiat. Rata de rist sau sau “prima de risc” este functie:

- de investitie - de sectorul de activitate - de localizarea investitiei

semnificatie rentabilitate: “costul” este aici, functie de o rentabilitate:

rentabilitatea sectorului, rentabilitatea intrebprinderii, rentabilitatea segmentului strategic de care depinde proiectul.

5.4. Masurarea rentabilitatii economice a unui proiect de investitii. Calculele de rentabilitate permit evaluarea performantei financiarea a unei investitii. 5.4.1. Durata de recuperare a capitalului investit (DRC) Durata de recuperare a capitalului investit, denumita de asemenea “Pay back period” reprezinta timnpul necesar pentru a recupera valoarea investitiei. Aceasta durata se calculeaza pornind de la tabloul fluxurilor. 5.4.2. Valoarea actuala neta (VAN)

nj

j

j

j

np

p

npj tItVFtCAFVAN

11

)1()1()1(

Unde: n reprezinta durata de studiu a proiectului Ij reprezinta diferitele investitii ale proiectului t este rata de actualizare VF este valoarea finala a proiectului CAF reprezinta capacitatile de autofinantare previzionale

Intr-un mod general putem considera ca

np

p

ptFpVAN0

)1(

5.4.3 Indicele de profitablitate Criteriul indicelui de profitabilitate consta in a raporta fluxurile actualizate la valoarea invetitiei.

1

)1(

)1()1(

1

1

nj

j

jj

npnp

p p

tI

tVFtCAFIP

5.4.4. Rata de rentabilitate interna (RIR) sau rata interna de rentabilitate (RIR) sau rata internal rate return (IRR)

nj

j

j

j

np

p

npp tItVFtCAF

01

)1()1()1(

Sau

0)1(0

np

p

ptFp

Sau VAN(t)=0 cu t=rata de rentabilitate interna

5.5. Riscul 5.5.1. Natura riscului

A inveti inseamna a sacrifica certitudinile prezente pe promisiunile viitorului. Nu exista investitie fara risc: - risc comercial, supraevaluare a pietei, scaderea preturilor, concurenta accentuata -risc tehnic, progres tehnic al produsului sua al pietei -risc social, degradarea climatului social avand dpret consecinta o scadere a productivitatii -risc economic, cresterea preturilor materiilor prime si/sau al altor factori de productie; -risc politic; -risc financiar, care depinde de recurgerea mai mult sau mai putin importanta a indatorarii in finantara proiectului.

5.5.2. Tehnici de analiza. Exista numeroase metode care permit luarea in calcul a riscului

- Masurarea rentabilitatii modelului la anumiti parametrii - Analiza sensibilitatii datorate diminuarii sau majorarii anumitor variabile - Luarea in consideratie a probabilitatilor, analiza medie – varianta

5.5.2.1. Masurarea sensibilitatii modelului la anumiti parametrii

1. Modificarea ratei de actualizare. Incidenta modificarii ratei de actualizare asupra VAN va permite masurarea sensibilitatii modelului la aceasta variatie. Cu cat modelul va fi mai sensibil, cu atat proiectul va fi mai riscant. 2. Modificarea duratei studiului proiectului

5.5.2.2. Avantajele sensibilitatii datorate diminuarilor sau majorarilor anumitor variabile. Aceasta analiza a sensibilitatii modelului la o variatie a unei variabile data este foarte importanta. Aceasta permite de a lua in consideratie estimarile cele mai pesimiste si de a vedea influenta acestor estimari asupra rentabilitatii proiectului. 5.5.2.3. Luarea in consideratie a probabilitatilor, analiza medie-varianta O decizie de investitii nu antreneaza o inlantuire a consecintelor ci tot atatea consecinte care au eventualitati previzibile. CAF viitoare pot lua diferite valori: aceastea sunt variabile aleatoare. In caul in care doua proiecte difera atat prin speta lor matematica cat si prin ecart tipul lor, se va putea defini un coeficient de variatie care este raportul, la un moment t:

)(

)(

VANE

VANCv

)(VAN =ecart-timp

E(VAN)=speranta matematica. Proiectul al carui coeficient este cel mai scazut va fi preferat.

Capitolul 6. Valoarea actuala neta 6.1. Definitie Valoarea actuala neta (VAN) al unui proiect de investitii este dat de formula:

n

t

nni iViCFIVAN

1

10 )1()1(

sau, daca luam in considerare un ultim cash flow net CFn ce include valoare reziduala Vn:

n

t

tt iCFIVAN

10 )1(*

Prin urmare, daca se ia in cazul unei investitiicare nu are loc numai in momentul t0, ci de la t0 la tn-1, atunci formula devine:

nn

n

t

tt

n

n

tt iViCFiIVAN

)1(*)1(*)1(*1

1

0

Daca cash flow-urile nete CFt sunt constante pe durata de viata n atunci CFt=CF si formula devine

nn

n

iVi

iCFIVAN

)1(*)1(1

0

sau daca se considera ultimul cash flow net CFn ce include valoarea reziduala Vn:

i

iCFIVAN

n

)1(10

6.2. Problemele comparatiei 6.2.1. Investitia initiala si indicele de profitabilitate Proiectele de investitii au aceeasi valoare initiala. Presupunem, de exemplu, ca proiectul A poseda o VAN mai ridicata decat proiectul B. Se poate utiliza criteriul indicelui de profitabilitate care este definit ca raport intr cash-flow-rile nete actualizate (ceea ce acesta raporteaza) si investitia initiala (ceea ce acesta costa).

0

1

)1()1(

I

iViCFI

n

t

nn

tt

p

Un proiect de investitii este rentabildaca “ceea ce acesta raporteaza” este superior fata de “ceea ce acesta costa”, deci daca Ip>1. Indicele de profitabilitate masoara avantajul relative al unei investitii.. Dar indicele de profitabilitate ramane un criteriu secundar deoarece el este o combinatie liniara de VAN:

0

0

0

1

00)1()1(

I

IVAN

I

IIiViCFI

n

t

nn

tt

p

Deci intreprinderea va allege varianta in care VAN este mai ridicata, respectiv proiectul A. Daca proiectele sunt independente, atunci se accepta proiecte al caror indice d eprofitailitate este mi mare decat 1. Daca proiectele sunt mutual exclusive, atunci se accepta cel care are ndicele de profitabilitate 1 (unitatea), dar se poate dovedi ca aceasta alegere nu este cea mai buna. Indicele de profitabilitate poate fi utilizat pentru a sti daca o investitie este rentabila si nu pentru a clasifica proiectele de investitii iar o alta critica ce i se poate aduce este aceea ca nu satisface criteriul aditivitatii.

6.2.2. Durata de viata si reinnoirea identica Proiectele de investitii nu au aceeasi durata de viata. Presupunem ca proiectul C poseda o VAN mai ridicata decat proiectul D, acesta din urma avand o durata de viata mai lunga. Aceasta falsa problema poate fi tratata in maniere diferite astfel:

- in general intreprinderea este indiferenta fata de aceasta problema deoarece, prin ipoteza, viitorul este cert:daca ne trebuie mai mult timp pentru a obtine valoarea actuala neta a proiectului C este pentru ca acesta din urma trebuie sa fie preferat deoarece VAN este mai ridicata.

- Se poate eventual practica reinnoirea in mod identic a fiecaruia dintre proiecte pe un orizont cmun h, unde h este cel mai mic multiplu comun al lui nC si nD, duratele de viata respective ale celor doua proiecte considerate.

- Se poate simplifica problema practicand reinnoirea in mod identic in mod perpetuu. - Se poate eventual practica analizarea cash-flow-ului net.

6.3. IMPACTUL INFLATIEI Se poate demonstra ca, procedura rationala, (in termeni nominali sau reali) este fara influenta

asupra rentabilitatii unui proiect de investitii. Este adesea mai practic decat academic de a ne intreba asupra manierei de a considera inflatia in

calculele de rentabilitate ale proiectelor de investitii, deci ale valorilor lor actuale nete. Atata vreme cat toate elementele care intervin in calcule sunt supuse la aceeasi rata a inflatiei(in realitate, cifra de afaceri si costurile nu suporta aceeasi deformatie a preturilor, dotatiile in contul amortismentelor sunt calculate pe baza costului istoric de achizitie), ne este indiferenta adoptarea unu rationament in euro curenti (sau nominali) sau in euro constanti (sau reali):

daca toate fluxurile sunt evaluate in euro curenti, se impune de a le actualiza la o rata de actualizare(procedura cea mai obisnuita);

daca toate fluxurile sunt evaluate in euro constanti, trebuie actualizate la o rata de actualizare reala.

Daca se plaseaza 100 de euro la o banca timp de 15 ani la o ata anuala a dobanzii de 10%, atunci

valoarea viitoare nominala este de VF = 100 * (1.1)1.15~418 euro. Daca rata inflatiei este de 5% atunci valarea viitoare reala este de:

201)05.1(

41815

euro

Investitorul va poseda la capatul a 15 ani, 418 euro respectiv de patru ori capitalul de pornire dar cu acesti 418 euro nu va putea cumpara decat de mai mult de doua ori bunuri pornind cu plasamentul sau de 100 euro.

7. RATA INTERNA DE RANDAMENT 7.1. Definitie

Fie un proiect definit prin parametrii I0, CFt, n si eventual Vn. Rata interna de randament (RIR, in engleza, internal rate of return – IRR) a unui proiect de investitii este rata de actualizare r pentru care valoarea actuala neta este nula:

r=? Astfel incat VAN=0 <=>

n

t

nn

tt rVrCFI

1

0 011

sau daca se considera un ultim cash flow net CFn ce include valoarea reziduala Vn:

r=? <=>

n

t

tt rCFI

1

0 01

Daca se ia cazul unei investitii care nu are loc in momentul t0 ci de la t0 la tn-1, atunci formula devine:

r=? <=>

n

t

nn

tt

n

t

tt rVrCFrI

1

1

1

0111

Un avantaj al RIR in raport cu VAN provine din faptul ca este criteriu legat numai de proiectul de investitie in timp ce VAN face sa intervina o data economica: rata de actualizare i. Daca RIR a unui proiect r, aceasta vrea sa spuna pentru o intreprindere ca poate credita si imprumuta la r astfel incat investitia nu-i va aduce mai mult decat un plasament pe piata, adica r sau RIR este rata care va face sa fie nul rezultatul operatiunii de investitii. Valoarea actuala neta VAN este o functie descrescatoarede rata de actualizare: cu cat rata de actualizare creste mai mult (sau costul de finantare) cu atat VAN (sau rentabilitatea) se diminueaza. Atunci cand RIR este superioara ratei de actualizare aleasa de investitor, VAN al proiectului este pozitiv si el trebuie sa fie acceptat; atunci cand este inferioara ratei de actualizare aleasa de investitor, VAN al proiectului este negativ si el trebuie sa fie refuzat de. In consecinta, orice proiect al carei RIR este superioara ratei de actualizare (sau costul de finantare) este rentabil.

7.3. Critici minore 7.3.1. RIR multiple

Daca exista o alternanta a fluxurilor monetare negative si pozitive (de exemplu: ”mai putin”: investitia initiala „plus”: cash-flow net pozitiv; „mai putin”: cash-flow net negativ), atunciun proiect de investitii poseda, in general mai multe RIR. Se vorbeste de proiect de investitii neconventional caracterizat prin numeroase schimbari ale semnului cash-flow-urilor nete succesive (in opozitie cu proiectul conventional „mai putin”, „in plus”, ...). Calitatea de proiect conventionalexclude in totalitate posibilitatea unor RIR multiple, in timp ce calitatea de proiect neconventional este o conditie necesara dar nu si suficienta pentru aparitia de RIR multiple. 7.3.2. Absenta RIR

Daca exista alternanta de fluxuri monetare negative si pozitive (de exemplu „mai putin”, „in plus”, „mai putin”) atunci un proiect de investitii poate, eventual, sa nu aiba RIR. Daca se reprezinta VAN in functie de rata de actualizare i, atunci o absenta a RIR se caracterizeaza prin faptul ca, curba nu taie niciodata axa absciselor pentru i pozitiv sau nul: proiectul este intotdeauna rentabil sau (exclusiv), niciodata rentabil. 7.3.3. RIR este un criteriu relativ Criteriul Ratei Interne de Randament rationeaza in termenii valorii relative (in procente) si ignora valoarea absoluta (euro sau miliarde de euro...). Prin ipoteza, intreprinderea are o piata de capitaluri perfect caracterizata printr-o rata de actualizare unica la care poate mai bine credita cecat imprumuta fonduri fara constrangere bugetara si in absenta cheltuielilor de tranzactie.

7.3.4. Problema cash-flow-urilor nete incomplete Criteriul VAN poate indica o ierarhie daca se compara, de exemplu, doua proiecte de investitii ce antreneaza acelasi nivel al incasarilor.In aceasta configuratie, aceasta din urma valoare nu este necesara pentru a clasifica proiectele: se poate rationa pornind de la cash-flow-uri nete incomplete, in termeni de plati si de economii de plati si se va alege acel proiect ce va prezenta VAN cel mai putin negativ. Principalul handicap al unui rationament in termenii cash-flow-urilor nete incomplete este ca, daca ierarhia in termeni de VAN incompleta este coerenta ca urmare a principiului aditivitatii, alegerea VAN cea mai putin negativa nu permite de a concluziona in privinta rentabilitatii unui proiect de investitii. Criteriul ratei interne de randament este incapabil de a rationa pe baza cash-flow-urilor nete incomplete deoarece cronologia cash-flow-urilor nete incomplete, exclusiv investitia initiala va fi o linie de semne mai putin succesive.

7.3.5. Indiferenta dintre o investitie si un imprumut Contrar VAN, RIR nu face diferenta dintre decizia de investitie si decizia de finantare (precum un imprumut). Exemplu:

Anul 0 1 RIR VAN la 10% Investitie -1.000 1.200 20% 91 Imprumut +1.000 -1.200 20% -91

Proiectul de investitii este rentabil: r (=20%) este superior costului de finantare i (=10%). Operatia de imprumut este caracterizata printr-o intrare de bani in t0 de 1.000 apoi o plata in t1 de 1.200 (respectiv rambursarea principalului: 1.000 si dobanzii: 200). Se gaseste o RIR de 20%. Or, chiar daca cele 2 decizii sunt dificil de comparat prin natura lor; aceste doua deizii sunt cronici de fluxuri monetare ce se pot actualiza. Criteriul RIR nu permite de a transa in timp ce criteriul VAN concluzioneaza (incheie) in cazul unei operatiuni de finantare nerentabila.

8. VALOAREA ACTUALA NETA GLOBALA SI RATA INTERNA DE RANDAMENT GLOBAL 8.1. Definitii 8.1.1. Valoarea actuala neta globala

Valoarea actuala neta globala se determina in maniera urmatoare: - capitalizare: se calculeaza valoarea achizitionata (dobandita) a cash-flow-urilor nete la finele

duratei de viata n luand ca rata de capitalizare, rata de plasament k retinuta de catre decident; - actualizare: se ajunge la aceasta valoare dobandita la momentul t0 actualizand la costul capitalului

i si diferenta fata de investitia initiala a VANG.

Matematic:

nn

t

tnt ikCFIVANG

11

10

unde CFn include valoarea reziduala Vn. Partea dreapta a egalitatii dintre paranteze [ ] este adesea desemnata prin terminologia de factor de acumulare „FA”:

niFAIVANG 10

Daca se capitalizeaza in mediul cert, atunci in principiu rata de plasament este rata fara risc: k=i, atunci se ajunge la relatia urmatoare:

n

t

tt

nn

t

tnt VANiCFIikCFIVANG

10

10 111

VANG inglobeaza VAN: aceasta din urma este un caz particular al VANG. Ca si in cazul VAN, un proiect de investitii este rentabil daca valoarea actuala neta globala este

pozitiva. Intreprinderea care doreste, poate eventual sa puna ipoteza restrictiva a unei rate de dobanda unica

la care ea poate mai bine credita decat imprumuta fonduri si sa opteze pentru o rata de plasament k (superioara costului de finantare i). Aceasta rata k fiind superioara lui i, factorul de acumulare FA este mai important decat in cazul VAN, deci VANG este superioara lui VAN.

8.1.2. Rata interna de randament negativa RIRG se determina in maniera urmatoare: capitalizare: se calculeaza valoarea dobandita a cash-flow-urilor nete la finele duratei de viata n luand

ca rata de actualizare, rata de plasament k retinuta de decident; actualizare: se determina rata (RIRG) care face ca VANG sa fie nula. Matematic:

1

01

011-I0VANG

1

0

0

10

n

n

nnt

I

FARIRG

RIRGFAI

RIRGkCF

Daca k este egala cu i, numai FA se moifica. Atunci cand k este egala cu RIR, atunci RIRG este egala cu RIR si prin urmare RIRG inglobeaza RIR:

n

t

tt

nn

t

tnt

RIRCFI

RIRRIRCFI

10

10

01

011

Dintre mai multe proiecte de investitii se retin cele a caror rata interna de randament global este cea mai ridicata si se accepta proiectele a caror RIRG este superioara ratei de actualizare cerute i.

8.2. Investitia initiala I0Max si durata de viata nmax 8.2.1. Principii generale Efectul dimensiunii investitiei initiale poate fi luat in consideratie gratie indicelui de profitabilitate:

0

0

I

IVANI p

Care ramane un criteriu secundar deoarece este, in special, o combinatie liniara de VAN. De asemenea, cand proiectele de investitii nu au aceeasi durata de viata, decidentul este in general, indiferent la aceasta falsa problema si vizeaza proiectul de investitie care prezintaVAN cea mai ridicata. 8.2.2. Cazul unui proiect neconventional Cu RIR, s-a presupus ca, secventa cash-flow-urilor nete (dupa investitia initiala) nu comporta decat termeni pozitivi in caz contrar pot surveni RIR multiple. Conceptul RIRG permite inlocuirea unei sume de cash-flow-uri de semne „schimbatoare” printr-un singur cash-flow net: factorul de acumulare. De asemenea, cazul absentei RIR dispare in mod necesar deoarece se inlocuieste o suma de cash-flow-uri nete „schimbatoare” printr-un singur cash-flow net: factorul de actualizare. Se trece in mod necesar de la un proiect neconventional la un proiect conventional. Inainte: proiectul neconventional: Flux Pozitiv CF1

Negativ ---------------------------------------------------------------- -I0 CF2 Dupa o investitie initiala I0 (flux monetar negativ), proiectul neconventional se compune succesiv dintr-un cash-flow net pozitiv (CF1) apoi negativ (CF2). Dupa: proiect conventional Flux Pozitiv 0 FA ----------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------

Negativ -I0 -I0 0 FA Proiectul devine conventional: I0 in t0 apoi CFt (=0) in anul 1 si CF2=FA in anul 2, FA putand fi pozitiv sau negativ.

8.3. Concluzie Cu valoarea actuala neta globala, „falsa” problema a duratei de viata nu mai exista, problema valorii investitiei initiale este rezolvata, rata de plasament poate fi diferita de costul capitalului. Cu rata interna de randament globala, nu mai exista aproximari succesive ci determinarea directa a unei RIRG unice. Cu aplicarea criteriilor VANG si RIRG, exista intotdeauna convergenta intre criterii deoarece proiectelor de investitii necomparabile (investitia initiala diferita) nu mai exista. Intr-adevar criteriul VANG este o functie de FA: VANG = -I0Max + (1+i)-nMax FA Oricare ar fi proiectul de investitii considerat, I0Max si nmax sunt aceleasi. De asemenea, criteriul RIRG devine o functie de FA:

1/1

0

Maxn

MaxI

FARIRG

La limita, convergenta necesara poate antrena abandonul unuia dintre cele doua criterii de rentabilitate si decidentul, dupa cum el stie sa estimeze sau nu, data exogena ca este costul capitalului, va alege conceptul VANG sau pe cel al lui RIRG; solutia externa (de facilitate) este deci alegerea RIRG.Orice managerfinanciar trebuie sa mearga mult mai departe decat criteriile VAN – ideea cea mai importanta a finantelor si RIR. Trebuie sa convinga auditoriul managerial de suprematia valorii actuale nete globale si a ratei interne de randament globale ca urmare a disparitiei zonei de conflict si deci, de o alegere intotdeauna optimala in mediul cert.

Capitolul 9Capitolul 9

Alte criterii de alegere a investitiilorAlte criterii de alegere a investitiilor

9.1.Durata de recuperare9.1.Durata de recuperare9.1.1 Durata (termenul) de recuperare (neactualizat)9.1.1 Durata (termenul) de recuperare (neactualizat)

Durata de recuperare P(payback period)=timpul necesar pentru Durata de recuperare P(payback period)=timpul necesar pentru ca, cash-flow-rile nete acumulate ale unui proiect de investitii sa ca, cash-flow-rile nete acumulate ale unui proiect de investitii sa fie egale cu suma investitiei initiale Io:fie egale cu suma investitiei initiale Io:

Daca CF=CF=>P∙CF=Io sau P=Io/CFDaca CF=CF=>P∙CF=Io sau P=Io/CF

Dar acest criteriu nu ia in considerare ce se petrece dupa payback Dar acest criteriu nu ia in considerare ce se petrece dupa payback period. Acest criteriu insa poate fi folosit atunci cand un calcul period. Acest criteriu insa poate fi folosit atunci cand un calcul de actualizare este imposibil. Cu toate acestea, el are o de actualizare este imposibil. Cu toate acestea, el are o semnificatie redusa deoarece nu tine cont de repartitai in timp a semnificatie redusa deoarece nu tine cont de repartitai in timp a fluxurilor monetare. Acesta este mai degraba un criteriu de fluxurilor monetare. Acesta este mai degraba un criteriu de lichiditate si nu unul de rentabilitate.lichiditate si nu unul de rentabilitate.

p

iICFP

1 0:?

Exemplu:Exemplu: Fie un proiect de investitie a carui miza initiala este Io=100.000 si ale carui Fie un proiect de investitie a carui miza initiala este Io=100.000 si ale carui

cash-flow-uri nete sunt dupa cum urmeaza:cash-flow-uri nete sunt dupa cum urmeaza:

anul tanul t Cash-flow-uri nete CF1Cash-flow-uri nete CF1 Cumularea la finele Cumularea la finele anului anului

11

22

33

44

55

10.00010.000

30.00030.000

30.00030.000

75.00075.000

15.00015.000

10.00010.000

40.00040.000

70.00070.000

145.000145.000

160.000160.000

11

n

tCF

cheltuiala cu investitia este complet recuperata dupa patru ani.cheltuiala cu investitia este complet recuperata dupa patru ani. Se poate rationa prin interpolarea liniara si determinarea duratei de recuperare Se poate rationa prin interpolarea liniara si determinarea duratei de recuperare

P:P:

3 ani-70.0003 ani-70.000

P -100.000P -100.000

4ani-145.0004ani-145.000

Avem egalitatea urmatoare: =>P=3,4aniAvem egalitatea urmatoare: =>P=3,4ani

Uneori se simplifica,calculand Ppornind de la raportul dintre investitia initiala Io si Uneori se simplifica,calculand Ppornind de la raportul dintre investitia initiala Io si cash-flow-ul net mediu (=32.000); fie aici:cash-flow-ul net mediu (=32.000); fie aici:

9.1.2.Durata (termenul) de recuperare si rata interna de randament9.1.2.Durata (termenul) de recuperare si rata interna de randament

Sub anumite conditii cashflow-rile nete sunt constante si durata de Sub anumite conditii cashflow-rile nete sunt constante si durata de viata a proiectului de investitii este relativ lunga; atunci inversul viata a proiectului de investitii este relativ lunga; atunci inversul duratei de recuperare este o buna aproximare a RIR.duratei de recuperare este o buna aproximare a RIR.

Daca CFt=CF atunci RIR este rata de actualizare ce reda VAN nula:Daca CFt=CF atunci RIR este rata de actualizare ce reda VAN nula:

14570

10070

43

3

p

CF

)1513(125,3000.32

000.100zilelunaanianip

se va remarca ca CF/Ioeste inversul duratei de recuperare P. se va remarca ca CF/Ioeste inversul duratei de recuperare P. Cu cat coeficientul este mai redus, cu atat mai buna este aproximarea Cu cat coeficientul este mai redus, cu atat mai buna este aproximarea

pe masura ce RIR si n cresc.pe masura ce RIR si n cresc.

9.1.3. Durata (termenul) de recuperare actualizat9.1.3. Durata (termenul) de recuperare actualizat

se utilizeaza discounted payback period:se utilizeaza discounted payback period:

Acest criteriu permite luarea in considerare a riscului proiectului deoarece cu cat durata Acest criteriu permite luarea in considerare a riscului proiectului deoarece cu cat durata este mai lunga, cu atat probabilitatea de acoperire a investitiei initiale este mai este mai lunga, cu atat probabilitatea de acoperire a investitiei initiale este mai redusa.redusa.

9.2. Rata medie de rentabilitate (average rate of return-ARR)9.2. Rata medie de rentabilitate (average rate of return-ARR)

este raportul dintre beneficiul net mediu pe care proiectul si-l permite sa-l degajeze de-a este raportul dintre beneficiul net mediu pe care proiectul si-l permite sa-l degajeze de-a lungul duratei de viata n si investitia medie I.lungul duratei de viata n si investitia medie I.

n

RIR1

n

n

RIRI

CF

I

CFRIR

RIR

RIRI

111

00

0

1

11:?

p

tiCFP

I

BVI

n

B

RMRn

n

t

20

1

1

In cazul proiectelor de investitii independente se accepta proiectele ale caror RMR excede rata de respingere fixata de In cazul proiectelor de investitii independente se accepta proiectele ale caror RMR excede rata de respingere fixata de catre decident. In cazul proiectelor mutual exclusive se retine proiectul al carui RMR este cel mai ridicat cu catre decident. In cazul proiectelor mutual exclusive se retine proiectul al carui RMR este cel mai ridicat cu conditia ca el sa exceada rata minimala fixata de decident.conditia ca el sa exceada rata minimala fixata de decident.

Capitolul 10 10

Alegerea investitiilor in situatie de certitudine 10.1. Regula de referinta: valoarea actalizata neta

O investitie este acceptabila daca valoarea sa actualizata neta contribuie la cresterea valorii aactualizate totale a intreprinderii. Prentu a calcula criteriul VAN este suficeinta calcularea valorii actualizate a fluxurilor de lichiditati viitoare generate de investii apoi deducerea sumei initiale a investitiei.

Investitia este acceptata daca se permite cresterea valorii intreprinderii.Rata de actualizare reprezinta costul de oportunitate al capitalului investit si este constituitas din rata dobanzii de pe

paita finanaciara. Daca se introduce incerttitudinea in rationament determinarea acestei rate depinde de costul riscului.

Strucutura la termen a ratelor dobanzii se constituie punanad in relatie scadenta si rata de rentabilitate a diferitelor plasamente care nu difera decat prin scadenta lor.ea permite analizarea relatiei dintre ratele plasamentelor pe termen scurt si ratelel plasamentelor pe termen lung.

Strucutura la termen a ratelor poate imbraca numeroase forme: crescatoare, plata sau descrescatoare.- O structura crescatoare implica anticipari bazate pe o crestere a ratelor de dobanda.- -o structura palata presupune ca investitorii nu anticipeaxa modificari ale ratelor dobanziii.- O strucutra descrescatoare presupune ca investitorii acnticipeaza o scadere a ratelor.

01

1

1

1I

R

cVAN

N

t t

Utilizarea matematicilor financiareUtilizarea matematicilor financiare

A.Actualizarea A.Actualizarea Flux constant:Flux constant:a)a) Pentru un numar oarecare de perioade:Pentru un numar oarecare de perioade:

Atunci valoarea anuitatii constante este:Atunci valoarea anuitatii constante este:

b) Pentru un orizont infinit: si b) Pentru un orizont infinit: si A=R

Fluxuri crescatoare cu o rata constanta g:Pt un flux initial de 1 avem:

B. CapitalizareaEste operatia inversa actualizarii.Investitia este rentabila daca:

n

t tn

RRRRVA

12

1

1

1

1...

1

1

1

1

n

R

RA

11

RVA

1

1

1

1

1

2

1

1

1

1

1

1...

1

1

1

1

R

g

gR

g

R

g

RVA

n

tn

n

01

1110

1

1

n

t t

tnnn

t t R

CRIRC

C.Actualizarea si Capitalizarea continuaPentru capitalizarea continua suma obtinuta la capatul a T ani va fi Pentru actualizarea continua valoarea acutalizata a unei sume viiotare M incasate in T periaode va fi

de

D. Rata echivalenta. Rata proportionala.Doua rate se numesc echivalente daca permit obtinerea aceleaiasi sume la capatul aceleiasi perioade,

considerand frecventa diferite de capitalizare. Rata proportionala se obtine divizand rata globala a perioadei pe numarul de subperioade.10.2. Inadecvarea criteriilor concurenteCriterii concurenteA. Perioada (termenul) de recuperare=numarul de perioade necesare pentru a recupera fondurile investite.recuperarea se apreciaza facnd

cumulul fluxurilor de lichiditati asteptate ale investitiei.B. Rata de rentabilitate contabilaSe diferentiaza de VAN prin: -suma investitiei este determinata prin valoarea neta contabila medie.-nu exista o identitate intre profituri.-costul de oportunitate al fondurilor investite nu este luat in calcul, profiturile nu sunt acutalizate ,

criteriul ratei de rentabilitate contabila apare in caonsecinta ca un criteriu mai criticabil decat periaoada de recuaperare.

C.Rata interna de rentabilitateEste rate de actualizare pentru care se obtine o VAN nula. Se determina prin rezolvarea ecuatiei:

RTMe

RTMe

01 1I

RIR

cVAN

n

t t

t

rata de actualizare nu este constanta in timp.rata de actualizare nu este constanta in timp.D.Indicele de profitabilitate.#D.Indicele de profitabilitate.#se calculeaza raportand valoarea actuala a fluxurilor de lichiditate generate de proiecte la suma investita. Un proiect

este acceptabil daca indicele sau de profitabilitate este mai mare deact 1; in acest caz VAN-ul este pozitiv. Se ocnsidera ca indicele de profitabilitate este criteriul cel mai apropiat de VAN.

10.3. Evaluarea valorii actualizate neteEstimarea fluxurilor de lichiditati se paote face in trei faze: periaoda initiala, perioadele intermediare si perioada

finala.A. Perioada initiala: determinarea capitalului investit B. Cheltuieli care se iau in calculC. -Fondurile investite in achizitionarea de imobilizari corporale, imobilizari necorporale, imobilizari fixeD. -cheltuieli contractate cu ocazia punerii in functiune a investitiei,E. -variatia de nevoie de fond de rulment,F. -costurile de oportunitateG. -efectele induse asupra altor proiecteB. Perioada intermediara: determianrea fluxurilorexista doua principii fundamnetale:a) Evaluarea diferentiala a fluxurilor-implica faptul ca nu trebuie niciodata imputate cheltuielile fixe legate de

alte activitati ale intreprinderii pentru a evalua fluxurile vizand un proiect de investitiib) b)independenta evaluarii fluxurilor in raport de modalitatile de finanatarePentru cuantificarea fluxurilor de lichiditati se utilizeaza doua metode:Metoda I: estimarea directa a fluxurilor de lichiditati: evaluarea directa a fluxurilor de lichiditati constituind un buget

de trezorerie.Metoda II: Determianrea contabila: se bazeaza pe contul de rezultate pentru determinarea fluxurilor de lichiditati.C. Rata de actualizare si luarea in calcul a inflatiei-reprezinta costul de capital.

A. si j

rR

1

1 jrjRjRr 111

D.Indexarea fluxurilorD.Indexarea fluxurilor- rata de actualizare nominala r integreaza inflatia =>- rata de actualizare nominala r integreaza inflatia =>

10.4. Alegerea investitiilor in conditii de certitudine si piata perfecta10.4. Alegerea investitiilor in conditii de certitudine si piata perfecta

10.4.1. principiul genereal si ipoteze de lucru10.4.1. principiul genereal si ipoteze de lucru

Alegerea unei investitiiAlegerea unei investitii

Reprezinta de fapt alegerea unui cash-flow sau a unui flux monetar

Decizia de investitieDecizia de investitie

Consta in a alege intre fluxuri monetare cu configuratii diverse tinandu-se cont de urmatoarele etape:

1. Informatii despre costuri furnizate de serviciile contabile.

2. 2. Analiza tehnica prin serviciile de cercetare, de productie si de aplicare.

3. 3. analiza fluxului monetar.

4. 4. Informatii despre costul capitalului, furnizarea de servicii financiare.

5. 5. Este proiectul rentabil dupa criteriul utilizat?-Nu=>revizuirea proiectului

6. -Da=>

7. 6. Adaugarea proiectului la bugetul de cheltuieli de capital.

8. 7. Integrarea bugetului in programul de finantare si realizarea lui.

9. 8. Verificarea expost a exactitatii previziunilor.

10. 9. Transmiterea informatiilor.

n

t t

tn

t t

t

tn

t t

t

R

c

jR

jc

r

jcVA

111

1

111

1

1

1

Ipoteze de lucru:Ipoteze de lucru:

Inaintea elaborarii criteriilor de selectie este necesara stabilirea ipotezelor de lucru necesare validitatii analizei:

-presupunem ca pietele de capital si de produse functioneaza perfect,

-ca deciziile de investitie pot fi delegate societatilor de catre cei care economisesc,

-ca adoptarea unui proiect de investitii nu este supusa altor constrangeri decat cele de capital.

-realizarea proiectului nu poate fi legata de consideratii “finanaciare”

10.4.2. Alegerea investitiilor facand abstractie de impozitul pe venit

Tipuri de proiecte –independente

-reciproc exclusive

Calculul fluxurilor monetare ale proiectelor

Fluxurile monetare difera de beneficiile nete contabile prin trei puncte:

1. Fluxurile monetare nu includ cheltuielile care sunt legate de proiectul de studiu.

2. 2.fluxurile monetare nu include nici cheltuielilefinanaciare referitoare la modul de finanatare particular care va fi adoptatpentru a pune in functiune proiectul.

3. 3. Fluxurile monetarea nu trebuie sa includa incasariile din viitor sau cheltuielile efectuate deoarece actualizarea tine cont de datele de intrare si iesire ale fondurilor.

Metode de analizaMetode de analizaMetoda valorii actualizate nete(VAN)Metoda valorii actualizate nete(VAN)

n=numarul de proiecte in care se deruleaza incasarile si platile,n=numarul de proiecte in care se deruleaza incasarile si platile,Rt= incasarile nete generate de proiectul perioadei t,Rt= incasarile nete generate de proiectul perioadei t,R=costul de oportunitate al capitalului este rata de randament cea mai ridicata care s-ar putea obtine dintr-o R=costul de oportunitate al capitalului este rata de randament cea mai ridicata care s-ar putea obtine dintr-o

investitie comparabila careia I s-ar consacra caitalul C,investitie comparabila careia I s-ar consacra caitalul C,C=alocarea fondurilor necesare proiectului.C=alocarea fondurilor necesare proiectului.VAN ne indica suma pe care o adauga un proiect sau pe care o retrage din valoarea de piata a unei societati, VAN ne indica suma pe care o adauga un proiect sau pe care o retrage din valoarea de piata a unei societati,

presupunanad ca fondurile care nu sunt utilizate de proiect vor fi investite in alta parte cu o rata de presupunanad ca fondurile care nu sunt utilizate de proiect vor fi investite in alta parte cu o rata de actualizare.actualizare.

Modelul venitului annual echivalent (VAE)Modelul venitului annual echivalent (VAE)

VAE este o simpla transformare a VAN; este varsamantul periodic echivalent acestuia, tinanad cont de rata de actualizare si de viata utila a proiectului.

VAE si vietile utile integrale Cand se compara proiecte reciproc exclusive exista posibiliatea de a a;ege intre doua masini cu durata de

viata diferita. In acest caz analiztul paote aduce la egalitate vietile utile tinand cont de valoarea de revanzare a celor doua masini.. Se mai paote presupune ca fiecare dintre cele doua masini va fi inlocuita prin una identica la sfarsitul vietii sale utile.dar aceasta ipoteza nu este rezonabila. In sfarsit, se paote calcula VAE pentru fiecare masina.

C

r

RVAN

n

t t

t

proiect

1 1

nproiectn

proiect

proiect

r

rVAN

r

r

VANVAE

1111

VAE si ritmul optimal de inlocuireEste de tip exclusiv, va fi ales ritmul de inlocuire care va permite angajarea costului annual minimal sau

degajarea venitului annual maximal.Metoda RRIPentru RRI=I avem:

Asemanarea intre modelele VAN si RRI este superficiala. Exista doua reguli de decizie:1. Intreprinderea va realiza toate proiectele independente a caror rata a randamentului este

superioara costului capitalului si le respinge pe toate celelalte. Dintre proiectele reciproc exclusive va fi ales cel ala carui rata marginala de randament este superioara costului capitalului.

2. 2. intreprinderea clasifica toate proiectele independente in ordinea ratei lor de randament intern descrescator si le va frealiza pe acelea a caror rata este mai ridicata pana la epuizarea bugetului. In cazul proiectelor reciproc exclusive se va alege cel a carui rata este cea mai ridicata.

3. Metoda perioadei de recuperare a capitalului (PR)

4. Dintre proiectele independente , intreprinderea va realiza toate proiectele ale caror perioade de recuperare sunt inferioare pragului prealabil determinat; in cazul proiectelor reciproc exclusive se va alege cel a carui perioada de recuperare este mai scurta.

Metoda randamentului contabil (RC)tine cont de profituri si nu de fluxuri monetare

0

11

C

r

RVAN

n

t t

t

proiect

CRPR

PR

t tproiect

1

Cnc

DR

initialainvestitie

ediubeneficiumRC

nc

t tt

11

Dt= dotatia in amortizarea (contabila) pentru perioada t;Dt= dotatia in amortizarea (contabila) pentru perioada t;Nc= numarul de ani de viata utila dupa normele contabile ale intreprinderii.Nc= numarul de ani de viata utila dupa normele contabile ale intreprinderii.Intreprinderea va realiza proiectele independente care promit o rata a randamentului contabil mai Intreprinderea va realiza proiectele independente care promit o rata a randamentului contabil mai

ridicata decat un anumit procentaj determinat in prealabil. Dintre proiectele reciproc exclusive se ridicata decat un anumit procentaj determinat in prealabil. Dintre proiectele reciproc exclusive se va alege cel cu rata randamentului contabil cea mai ridicata.va alege cel cu rata randamentului contabil cea mai ridicata.

10.4.3. Impozitul pe venit si alegerea investitiilor10.4.3. Impozitul pe venit si alegerea investitiilorFluxul monetar al unui proiect este format din incasariel si platile de exploatare sau curente si cele de

natura capitala.Tranzactiile curenteIncasarile si platile de exploatare dau nastere unei cresteri sau diminuari immediate a impozitului.Daca presupunem ca :Rt=incasare neta dupa impozit pentru perioada t;Xt=incasare neta inainte de impozit pentru perioada t;Tc=rata marginala de impozit a celui care incaseaza Rt.Atunci: Rt=Xt-Xt=Xt(1-Tc)Tranzactiile de natura capitalaModifica bilantul oraganizatiei si ulterior mai multe situatii ale rezultatelor succesive.Vom avea;Rt=Xt-(Xt-At)Tc=Xt(1-Tc)+AtTc unde:At=amortizarea fiscala a perioadei t, iar AtTc=degrevarea

impozitului atribuit amortizarii fiscale At. De aici rezulta ca impactul fiscal partial studiat pana aici este format din doua parti:

1. O diminuare a incasarilor atribuita impozitului care le vizeaza2. 2. o crestere atribuita degrevarii atasate amortizarii fiscale.3. Daca la relatia de mai sus se combina formula VAN vom obtine:

n

t t

cct

proiect p

TATXVAN

1 1

1

in general, o intrprindere supusa impozitului va gasi avantajos sa recurga la o in general, o intrprindere supusa impozitului va gasi avantajos sa recurga la o rata de amortizare cat mai ridicata posibil.atunci cand se permite este mai rata de amortizare cat mai ridicata posibil.atunci cand se permite este mai convenabil sa se considere o plata ca o operatie de natura curenta mai convenabil sa se considere o plata ca o operatie de natura curenta mai degraba decat capitala. In primul caz se obtine imediat o degrevare fiscala. degraba decat capitala. In primul caz se obtine imediat o degrevare fiscala. In al doilea ea este raportata in viitor pentru ca va lua forma unei In al doilea ea este raportata in viitor pentru ca va lua forma unei amortizari fiscale a unei imobilizari.amortizari fiscale a unei imobilizari.

Cp

TA

p

TXVAN

n

t t

ctn

t t

ct

proiect

11 11

1