ICAS

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVAINSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE

Staţiunea de Cercetare, Dezvoltare şi Experimentare CraiovaStr. George Enescu, nr. 24, Craiova, jud. Dolj

Telefon: 0040/0251/597037, Fax: 0040/0251/593118

M E M O R I U

D E P R E Z E N T A R E A

A M E N A J A M E N T U L U I

OCOLULUI SILVIC SADOVA

DIRECŢIA SILVICĂ DOLJ

pentru evaluarea adecvată a efectelor potenţiale asupraariilor naturale protejate de interes comunitar

(conform Ord. MMP nr. 19/2010)

CRAIOVA2013

1

ICAS

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVAINSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE

Staţiunea de Cercetare, Dezvoltare şi Experimentare CraiovaStr. George Enescu, nr. 24, Craiova, jud. Dolj

Telefon: 0040/0251/597037, Fax: 0040/0251/593118

M E M O R I U

D E P R E Z E N T A R E A

A M E N A J A M E N T U L U I

OCOLULUI SILVIC SADOVA

DIRECŢIA SILVICĂ DOLJ

(conf. Ord. MMP nr. 19/2010)

ŞEF STAŢIUNE ŞEF PROIECT

dr. ing. Constantin Neţoiu ing. Emil Băru

2013

2

C U P R I N S

pag.A. Descrierea succintă a amenajamentului şi amplasarea teritoriului studiat în

raport cu aria naturală protejată de interes comunitar.......................................................3A.1. Descrierea amenajamentului Ocolului silvic Sadova..........................................3A.2. Amplasarea teritoriului studiat în raport cu aria naturală protejată.....................8A.3. Arii naturale protejate care fac parte din suprafaţa fondului forestier...............12

A.3.1. Situl de importanţă comunitară - ROSCI0045 Coridorul Jiului............12A.3.1.1. Suprafaţa sitului....................................................................12A.3.1.2. Tipuri de habitate prezente în sit...........................................12A.3.1.3. Specii existente.....................................................................13

A.3.2. Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0023 - ConfluenţaJiu - Dunăre.......................................................................................14A.3.2.1. Suprafaţa ariei......................................................................14A.3.2.2. Specii de păsări întâlnite în cuprinsul ariei...........................15A.3.2.3. Alte specii importante de floră şi faună................................16

B. Prezenţa şi efectivele / suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interescomunitar în zona studiată de amenajament...................................................................18

B.1. Tipuri de habitate din amenajamentul O.S. Sadova prezente în siturl deimportanţă comunitară Coridodul Jiului (ROSCI0045)....................................18

C. Legătura dintre amenajament şi managementul conservării ariei naturaleprotejate de interes comunitar.........................................................................................19

D. Estimarea impactului potenţial al amenajamentului asupra speciilor şi habitatelordin aria naturală protejată de interes comunitar...............................................................20

D.1. Măsuri de gospodărire necesare menţinerii stării de conservarefavorabilă..........................................................................................................21

D.1.1. Habitate pe bază de cvercinee (91I0* - Vegetaţie de silvostepăeurosiberiană cu Quercus spp. şi 91Y0 - Păduri dacice de stejarşi carpen ..............................................................................................21

D.1.2. Habitatul 92AO - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba ...............25D.2. Impactul prognozat .................................................................................27

E. Bibliografie ............................................................................................................28

3

MEMORIU DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUIOCOLULUI SILVIC SADOVA

DIRECŢIA SILVICĂ DOLJ(conf. Ord. MMP 19/2010)

A. Descrierea succintă a amenajamentului şi amplasarea teritoriului studiat înraport cu aria naturală protejată de interes comunitar

A.1. Descrierea amenajamentului Ocolului silvic Sadova

Conform Legii nr. 46/2008 (Codul Silvic), amenajamentul silvic reprezintă documentul de bază

în gestionarea şi gospodărirea pădurilor, cu conţinut tehnico-organizatoric şi economic, fundamentatecologic, iar amenajarea pădurilor este ansamblul de preocupări şi măsuri menite să asigure

aducerea şi păstrarea pădurilor în stare corespunzătoare din punctul de vedere al funcţiilorecologice, economice şi sociale pe care acestea le îndeplinesc.

Sarcina fundamentală a Amenajamentului Ocolului silvic Sadova este aceea de a organiza şi

conduce pădurile din teritoriul studiat spre starea lor de maximă eficacitate funcţională în condiţiile

respectării următoarelor principii (Legea 46/2008):

a) principiul continuităţii recoltelor de lemn;

b) principiul eficacităţii funcţionale;

c) principiul asigurării conservării şi ameliorării biodiversivităţii;

d) principiul economic.

Pentru îndeplinirea acestei sarcini, prin amenajament s-au stabilit obiectivele social-

economice şi ecologice sau serviciile de realizat care trebuie să fie îndeplinite de pădurile Ocolului

silvic Sadova (Tabelul 1.).Tabelul 1.

Obiective social-economice şi ecologice pentru pădurile ocolului silvic SadovaGrupa de obiective şi

servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciului de realizat

Hidrologice (de protecţie aapelor)

- malurile ostroavelor: Copaniţa, Copănicioara şi Ostrovul Mic;- malurile fluviului Dunărea;- malurile râului Jiu;

Protecţia terenurilor şi asolurilor

- consolidarea terenurilor împotriva eroziunii eoliene (nisipuri mobile din sudulOlteniei);- consolidarea şi ameliorarea terenurilor degradate;- consolidarea terenurilor cu înmlăştinare;

Protecţia contra factorilor cli-matici şi industriali dăunători

- protecţia prin perdele forestiere a căilor de comunicaţie, a sistemului deirigaţie Corabia-Sadova şi a terenurilor agricole;- reglarea factorilor climatici din zona de silvostepă din Câmpia Olteniei;- protecţia trupului de pădure Smadu, sub 100 ha situate în zona de câmpie;

Servicii ştiinţifice şi de ocrotirea genofondului şi ecofonduluiforestier

- rezervaţii pentru protecţia integrală a naturii – Pădurea Zăval;- conservarea genofondului şi ecofondului forestier pentru arboretele de stejar

din lunca Dunării;- conservarea unor arborete care să asigure necesarul de seminţe forestiere

pentru obţinerea materialului genetic necesar lucrărilor de împădurire;- conservarea speciilor şi habitatelor din situl de importanţǎ comunitarǎROSCI0045 Coridorul Jiului;- protejarea speciilor de pǎsǎri din aria de protecţie specialǎ avifaunisticǎ

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunǎre;

4

Tabelul 1.(continuare)Obiective social-economice şi ecologice pentru pădurile ocolului silvic Sadova

Grupa de obiective şiservicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciului de realizat

Servicii de recreere -Crearea şi menţinerea unui aspect peisagistic deosebit de-a lungul şoseleiCraiova-Zăval-Calafat;

Produse lemnoase - Lemn de cvercinee pentru cherestea- Lemn pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări

Alte produse în afaralemnului - vânatul, plante medicinale şi aromate, unele produse agricole şi furaje.

Aceste obiective social-economice şi ecologice sau servicii de realizat sunt în concordanţă cu

legislaţia în vigoare. În vederea realizării acestora, arboretelor studiate li s-au atribuit funcţiile

ecologice, economice şi sociale corespunzătoare.

În vederea gospodăririi diferenţiate a fondului forestier al Ocolului silvic Sadova, pentru

realizarea obiectivelor social-economice şi ecologice sau a serviciilor de realizat şi a îndeplinirii

funcţiilor ecologice, economice şi sociale atribuite, arboretele au fost grupate în următoarele

subunităţi de producţie/protecţie justificate din punct de vedere economic şi ecologic:

- S.U.P. „A” - codru regulat, sortimente obişnuite;

- S.U.P. „Q”- crâng simplu, salcâm;

- S.U.P. „Z” - culturi de plopi şi sălcii selecţionate;

- S.U.P. „X” - zăvoaie de plopi şi sălcii;

- S.U.P. „O”- terenuri ce urmează să fie scoase din fondul forestier de stat;

- S.U.P. „E” - rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii;

- S.U.P. „K” - rezervaţii de seminţe;

- S.U.P. „M”- păduri supuse regimului de conservare deosebită.Pentru a-şi putea îndeplini funcţiile multiple atribuite, arboretele trebuie să aibă structuri

optime (care reprezintă ţeluri în gospodărirea pădurilor), structuri pe care amenajamentul caută să le

realizeze prin adoptarea următoarelor baze de amenajare:

- regimul: pentru realizarea funcţiilor ecologice, economice şi sociale atribuite în arboretele

Ocolului Silvic Sadova s-au prevăzut să se aplice regimul codru pentru arboretele de cvercinee şi

diverse foioase tari în care regenerarea se realizează pe cale naturală din sămânţă sub adăpost,

regimul codru convenţional pentru arboretele constituite din plopi euramericani la care regenerarea se

realizează pe cale artificială din puieţi obţinuţi din butaşi şi regimul crâng pentru arboretele de salcâm,

plopi indigeni şi salcie din reniş care pot realiza regenerarea pe cale vegetativă din lăstari sau drajoni.

- compoziţia-ţel: reprezintă asocierea şi proporţia speciilor dintr-un arboret care îmbină în

orice moment al existenţei lui, în modul cel mai favorabil, exigenţele biologice ale pădurii cu cerinţele

social-economice. Aceasta s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte astfel:

- compoziţia-ţel finală s-a stabilit în raport de ţelurile de gospodărire şi de condiţiile ecologice

date (tip de staţiune şi tip de pădure);

5

- compoziţia-ţel la exploatabilitate s-a stabilit pentru arboretele existente. Ea reprezintă cea

mai favorabilă compoziţie la care ajung arboretele la vârsta exploatabilităţii în raport cu compoziţia lor

actuală şi cu posibilitatea de modificare a ei, prin intervenţiile ce se fac în direcţia compoziţiei optime;

- compoziţia-ţel de regenerare s-a stabilit numai pentru arboretele exploatabile în prezent şi

cele care devin exploatabile în cursul primei perioade de amenajament, ţinându-se seama de

compoziţia-ţel finală şi de sistemul de cultură adoptat. Prin amenajamentul actual s-a urmărit dirijarea

treptată (pe etape) a compoziţiei actuale spre compoziţia ţel, la fixarea căreia s-a avut în vedere

menţinerea şi promovarea speciilor autohtone valoroase şi corespunzătoare tipului fundamental de

pădure, precum şi starea actuală a arboretului existent.

Pe subunităţi de gospodărire şi total ocol silvic, compoziţia ţel este următoarea:

- S.U.P. „A” - 54ST 24FR 3PLA 19DT;

- S.U.P. „Q” - 100SC;

- S.U.P. „Z” - 90PLZ 10SA;

- S.U.P. „X” - 55PLA 36SA 2PLN 2FRB 3FR 1ST 1DT;

- S.U.P. „K” - 52ST 28FR 7TE 4CA 4JU 2TA 3DT;

- S.U.P. „E” - 75FR 20ST 2NU 2JU 1DT;

- S.U.P. „M” - 88SC 4PLA 4ANN 3ST 1FR;

- Total O.S. - 24PLZ 23ST 17SC 15FR 7PLA 6SA 1ANN 7DT .

- tratamentul: defineşte structura arboretelor din punct de vedere al repartiţiei arborilor pe

categorii dimensionale şi al etajării populaţiilor de arbori şi arbuşti.

La alegerea tratamentelor s-au avut în vedere condiţiile naturale şi cerinţele social-economice,

care impun ca majoritatea pădurilor să fie conduse spre structuri diversificate, amestecate, naturale

sau de tip natural, capabile să îndeplinească funcţii multiple de producţie şi protecţie.

Alegerea tratamentelor s-a făcut în raport cu tipurile de categorii funcţionale.

În raport de condiţiile de regenerare şi de structurile urmărite, în cadrul Ocolului silvic Sadova

s-au adoptat următoarele tratamente:

- tăieri progresive - în arborete de cvercinee şi amestecuri dintre acestea. Acest tratament face

parte din grupa tratamentelor cu tăieri repetate, localizate, la care regenerarea se realizează sub

masiv.

Caracteristica principală a tratamentului o constituie declanşarea procesului de regenerare cu

ocazia primelor tăieri, într-un număr variabil de puncte de pe suprafaţa arboretului, care constituie aşa

numitele "ochiuri de regenerare". La aplicarea acestui tratament se ţine seama de repartizarea,

mărimea, forma şi numărul ochiurilor, precum şi intensitatea şi ritmul tăierilor, în raport cu evoluţia

procesului de regenerare.

- tăieri în crâng - în arboretele de salcâm, plopi indigeni şi salcie, la care regenerarea se

realizează din lăstari sau drajoni. Crângul simplu cu tăiere de jos se va aplica în cazul arboretelor

aflate la prima sau la a doua generaţie din lăstari, cu cioate capabile să lăstărească viguros, cu

consistenţa 0,7 şi peste. În celelalte cazuri, după efectuarea tăierilor în crâng, se vor face împăduriri

6

în porţiunile pe care nu s-a obţinut regenerarea corespunzătoare din lăstari. De asemenea, în cazul

arboretelor de salcâm se vor executa şi lucrări de stimulare a drajonării.

- tăieri rase la plopi euramericani unde regenerarea se va asigura prin plantaţii;

- tăieri rase de refacere şi substituire, în arboretele slab productive, derivate sau necorespun-

zătoare staţional (ce urmează a fi aduse la tipul natural fundamental de pădure). După extragerea

printr-o singură intervenţie a arboretului matur se vor executa împăduriri cu specii de bază şi de

amestec corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure.

În arboretele din tipul II de categorii funcţionale (S.U.P. "M") în scopul menţinerii sau

îmbunătăţirii stării fitosanitare, de asigurare a permanenţei pădurii, spre a putea exercita cât mai bine

funcţiile de protecţie ce li s-au atribuit, se vor executa tăieri de conservare.

Produse accidentale datorate unor calamităţi naturaleÎn practica silvică curentă apar numeroase situaţii în care se solicită modificarea prevederilor

amenajamentelor silvice.

Astfel, dacă pe parcursul aplicării amenajamentului, se va semnala apariţia unor calamităţi

naturale (doborâturi de vânt şi rupturi de zăpadă, fenomene de uscare anormală, atacuri puternice ale

dăunătorilor etc), pentru evitarea apariţiei şi extinderii unor focare de infecţie şi a deprecierii

materialului lemnos, ocolul silvic va solicita derogare de la prevederile amenajamentului silvic, cu

respectarea următoarelor măsuri:

- semnalarea de către personalul silvic de teren, prin rapoarte, a apariţiei doborâturilor şi

rupturilor de vânt şi zăpadă, precum şi a celorlalţi factori destabilizatori;

- materializarea pe hartă (studiul general al Ocolului Silvic şi hărţile unităţilor de gospodărire) a

suprafeţelor afectate de: doborâturi şi rupturi în masă sau dispersate, uscare anormală, pentru

estimarea aproximativă a fenomenului şi adoptarea primelor măsuri de organizare;

- organizarea activităţii de punere în valoare în regim de urgenţă (maxim 30 zile);

- punerea în valoare a masei lemnoase din suprafeţele calamitate, valorificarea urgentă a

masei lemnoase prin licitaţii pe picior, licitaţii de prestări servicii, vânzare către populaţie; se va face o

analiză atentă în vederea evacuării rapide şi valorificării masei lemnoase din pădure;

- curăţarea de resturi de exploatare a suprafeţelor în care s-au produs doborâturi şi rupturi de

vânt, atacuri puternice ale dăunătorilor etc;

- împădurirea suprafeţelor afectate de doborâturi şi rupturi în masă în termen de cel mult două

sezoane de vegetaţie de la evacuarea masei lemnoase;

- pentru volumul recoltat din calamităţi se vor face precomptările necesare în sensul opririi de

la tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal.

- exploatabilitatea: defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se exprimă prin

vârsta exploatabilităţii.

Pentru pădurile din O.S. Sadova s-a adoptat exploatabilitatea de protecţie pentru arboretele

din grupa I funcţională şi exploatabilitatea tehnică pentru cele din grupa a II-a funcţională.

Corespunzător exploatabilităţii adoptate s-au stabilit şi vârstele exploatabilităţii astfel:

- vârsta exploatabilităţii tehnice pentru arboretele din grupa a II-a funcţională;

7

- vârsta exploatabilităţii de protecţie pentru arboretele din grupa I funcţională şi în care se

reglementează procesul de producţie;

Pentru arboretele excluse de la reglementarea procesului de producţie lemnoasă (S.U.P."M",

"K" şi "E") nu s-au stabilit vârste ale exploatabilităţii, ele urmând a fi gospodărite conform ţelurilor

fixate.

Pentru arboretele necorespunzătoare staţional (care urmează a fi substituite), precum şi

pentru cele slab productive, vârsta exploatabilităţii a fost micşorată în raport cu urgenţa de regenerare

a fiecărui arboret.

Pentru pădurile O.S. Sadova, vârsta medie a exploatabilităţii pe unităţi şi subunităţi de

producţie se prezintă astfel:Tabelul 2

Vârsta medie a exploatabilităţii pe U.P. şi S.U.P., aniS.U.P. / U.P. II III IV

"A" - codru regulat, sortimente obişnuite - 110 -"Q" - crâng simplu, salcâm - 25 -"Z" - culturi de plopi şi sălcii selecţionate 25 25 -"X" - zăvoaie de plopi şi salcie 31 - -"O" - terenuri ce urmează să fie scoase din fond forestier de stat - - 24

- ciclu: ca principală bază de amenajare, determină mărimea şi structura pădurii în

ansamblul său, în raport cu vârsta arboretelor componente. La stabilirea acestuia au fost luate în

considerare:

- formaţiunile şi speciile forestiere care compun pădurea;

- funcţiile social-economice atribuite arboretelor;

- media vârstei exploatabilităţii tehnice sau de protecţie;

- posibilităţi de creştere a eficacităţii funcţionale ale arboretelor şi a pădurii în

ansamblul său.

Ciclul s-a stabilit luând în considerare arboretele cu structură normală, cu excluderea

arboretelor derivate, etc., cu vârste ale exploatabilităţii mult diferite de cele ale arboretelor naturale.

Pentru pădurile Ocolului silvic Sadova s-au stabilit următoarele cicluri:Tabelul 3

Ciclu pe U.P. şi S.U.P., aniS.U.P. / U.P. II III IV

"A" - codru regulat, sortimente obişnuite - 110 -"Q" - crâng simplu, salcâm - 25 -"X" - zăvoaie de plopi şi salcie 30 - -"Z" - culturi de plopi şi sălcii selecţionate 25 25 -"O" - terenuri ce urmează să fie scoase din fond forestier de stat - - 25

Având în vedere cele expuse pe scurt, amenajamentul Ocolului silvic Sadova a reglementat

procesele de producţie lemnoasă şi de bioprotecţie, astfel încât structura arboretelor şi a pădurii să fie

pusă de acord cu obiectivele social-economice şi ecologice sau a serviciilor de realizat atribuite.

Reglementarea proceselor de bioproducţie forestieră constă în:

8

a) stabilirea cuantumului normal al recoltelor;

b) elaborarea planurilor de amenajament.

Ea se realizează prin aplicarea principiilor de amenajare a pădurilor, expuse anterior şi

urmăreşte în permanenţă ameliorarea structurii fiecărui arboret şi a pădurii în ansamblul ei, în

vederea creşterii eficacităţii funcţionale a acestora.

Sintetic, conţinutul Amenajamentului Ocolului silvic Sadova este următorul:

1) Situaţia teritorial - administrativă

2) Organizarea teritoriului

3) Gospodărirea din trecut a pădurilor

4) Studiul staţiunii şi al vegetaţiei forestiere

5) Stabilirea funcţiilor social – economice şi ecologice ale pădurii şi a bazelor de amenajare

6) Reglementarea procesului de producţie lemnoasă şi măsuri de gospodărire a arboretelor cu

funcţii speciale de protecţie

7) Valorificarea superioară a altor produse ale fondului forestier în afara lemnului

8) Protecţia fondului forestier

9) Conservarea biodiversităţii

10) Instalaţii de transport, tehnologii de exploatare şi construcţii forestiere

11) Analiza eficacităţii modului de gospodărire a pădurilor

12) Diverse

13) Planuri de recoltare şi cultură

14) Planuri privind instalaţiile de transport şi construcţiile forestiere

15) Prognoza dezvoltării fondului forestier

16) Evidenţe privind mărimea şi structura fondului forestier

17) Evidenţe privind condiţiile naturale şi de vegetaţie

18) Evidenţe privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii

19) Evidenţe privind aplicarea amenajamentului

A.2. Amplasarea teritoriului studiat în raport cu aria naturală protejată

Studiul a fost realizat pentru fondul forestier proprietate publică a statului administrat de Ocolul

silvic Sadova, Direcţia silvică Dolj.

Localizarea geografică şi administrativă este următoarea:

a) Din punct de vedere geografic teritoriul luat în studiu este situat în Câmpul Leu - Rotunda şi

Câmpul Dăbuleniului, din Câmpia Olteniei şi o parte în lunca Dunării (Lunca Drobeta).

b) Din punct de vedere administrativ, Ocolul silvic Sadova se întinde pe teritoriul următoarelor

comune (oraşe): Bratovoieşti, Dobreşti, Gighera, Ostroveni, Rojişte, Valea Stanciului, Daneţi, Apele

Vii, Mîrsani, Sadova şi Bechet din judetul Dolj.

Coordonatele Stereo 70 pentru limitele fondului forestier proprietate publică a statului ce face

obiectul amenajamentului sunt prezentate în tabelul 4:

9

Tabelul 4

Coordonate stereo pentru limitele fondului forestier proprietate publică a statului din Ocolul silvicSadova

Nr.crt.

Coordonate Nr.crt.

Coordonate Nr.crt.

CoordonateX Y X Y X Y

U.P. II Ostroveni – parcelele 1-17 56 254970.9366 405114.0730 111 252919.9012 408448.07541 256227,89080 400379,58040 57 254912.7026 405500.8982 112 252824.8378 408627.40222 256229,36620 400647,47630 58 254055.7733 405750.9643 113 253185.5903 408700.84893 256171,28330 400935,62150 59 253435.5906 406507.2623 114 253128.0854 408794.87504 256068,02140 401414,75210 60 253086.3054 407012.8662 115 253422.1296 408840.58075 255983,39500 401797,08790 61 252371.5988 406701.5184 116 253262.9064 409278.96816 255741,37070 402218,56540 62 252605.2515 406423.5390 117 253122.0765 409552.52827 255424,52600 402592,78970 63 252920.2787 406276.5761 118 252749.0755 409431.16758 255167,16220 402883,31460 64 253284.4456 405393.2471 119 252993.7905 409079.31139 254843,85050 403140,77750 65 253630.5049 404833.4250 120 252987.6629 409034.914810 254418,18950 403430,58030 66 253863.5003 404671.1056 121 253040.9516 409030.973711 254111,94820 403689,80620 67 253994.4144 404672.3687 parcelele 108-112, 126-12712 253498,03560 404115,01600 68 254547.0688 404990.7357 122 250626.5655 413077.148713 254882,00690 401161,65640 69 254734.4000 405178.8648 123 251243.8830 413285.591414 255191,86700 400884,50190 70 254922.0739 405102.0584 124 251061.6439 413768.095615 255683,20600 400588,58740 Parcele 72-73, 75-80, 82. 84, 86,

88-89,91-93125 251045.2711 413897.2169

parcelele 18-30, 32-38 126 250842.5458 413826.730116 257283.3144 399446.4927 71 253074.2867 407034.2747 127 250647.8697 413789.901817 256967.0986 401606.4078 72 252647.5116 407636.4791 128 250489.9520 413796.879218 256007.7318 403144.6104 73 252345.9624 408702.9316 129 250373.5782 413844.603219 256232.8346 403846.7168 74 252000.2110 410186.7002 130 250357.7834 413716.122620 257138.6055 404254.0457 75 251842.9127 410888.0040 131 250386.8652 413555.173421 257760.3180 404452.3505 76 251388.9560 410774.0329 132 250505.9810 413407.383422 257942.5441 404677.4533 77 251458.2938 410435.4310 133 250590.0444 413262.489823 257819.2735 404838.2411 78 251545.7358 409704.0981 134 251340.3782 413127.739024 257637.0474 404618.4978 79 251786.0535 408703.6787 135 251361.4745 413236.262325 256661.6019 404570.2615 80 251835.3831 408.391.9831 136 251119.6985 413829.438426 256093.4853 403986.0661 81 251805.6792 408285.3144 137 251092.0054 412821.138427 255595.0433 403948.5490 82 251883.5798 407939.3599 138 251099.6203 413739.407328 254984.0500 404457.7101 83 252078.3369 407355.0885 139 251221.3350 413412.621929 254796.4643 405009.7480 84 252372.4600 406691.3244 140 251063.6891 413990.417530 253992.5237 404511.3060 parcelele 94-103, 105-106 141 251166.1358 413972.688031 254324.8203 404184.3710 85 251388.9560 410774.0329 142 251436.3743 414071.724432 255166.2760 404061.1004 86 251845.2865 410876.8268 143 251421.4713 414139.313733 2552.78.8275 403825.2784 87 251779.7471 411174.8328 144 251057.0644 414101.150034 255160.9165 403653.7715 88 251529.1230 412247.5519 145 251045.6514 413933.048635 256645.5231 401472.4180 89 251354.6093 413048.2249 146 250532.1705 413825.114636 256972.4582 399569.7633 90 251243.8830 413285.5914 147 250386.2890 413960.9353

parcela 31 91 250626.5655 413077.1487 148 250399.7034 414204.071237 255037.6459 403755.6037 92 250812.3957 412734.8995 149 250431.1717 414582.285638 255241.3103 403873.5147 93 250907.4629 412446.0677 150 250947.7357 414612.961639 255085.8822 404055.7408 94 250984.4916 412091.5951 151 251008.1147 414264.708040 254533.8443 404055.7408 95 251223.4464 411349.0683 parcelele 114-11741 254265.8648 404162.9326 96 251340.5046 410915.3079 152 250948.1673 414608.4572

parcelele 39-58 97 251388.9560 410774.0329 153 250898.0691 414997.730342 255830.8653 404045.0216 parcela 118 154 250832.8500 415537.626943 255300.2658 404189.7306 98 250944.3679 411143.8968 155 250804.2959 415741.133944 254967.9712 404854.3198 99 250913.8367 411381.7723 156 250521.1782 415736.293245 255091.2418 404881.1178 100 250849.8101 411648.2564 157 250490.1239 415652.305146 255075.1630 405122.2994 101 250717.8707 411953.2192 158 250503.2923 415500.796047 256940.3006 405390.2789 102 250743.7523 411749.1475 159 250473.4825 415125.193048 258119.4106 405524.2687 103 250767.0880 411471.6335 160 250431.0478 414580.767849 257781.7564 404923.9945 104 250845.3387 411239.1174 U.P. III Lunca Jiului

parcelele 1-22, 155-15750 257009.9753 404672.0938 105 250904.8488 411140.413851 256768.7937 404666.7342 parcelele 123-125 161 257886.7100 407979.060052 256173.8791 404248.6861 106 253302.8109 408348.2860 162 257921.6300 408486.3200

parcelele 59-71 107 253249.7554 408332.7719 163 258004.0200 407949.170053 254967.9521 404874.5572 108 253223.4511 408399.8112 164 258389.6300 407840.660054 255098.3619 404881.1663 109 253106.7040 408371.8380 165 258515.8700 407883.820055 255059.9431 405125.1755 110 252998.2836 408453.3800 166 258827.3700 407834.6200

10

Tabelul 4 (continuare)

Nr.crt.

Coordonate Nr.crt.

Coordonate Nr.crt.

CoordonateX Y X Y X Y

167 258921,06 407956,07 228 265205,31 410793,53 289 272908,24 412407,66168 259181,76 407862,06 229 265566,42 410814,03 290 272808,90 413127,35169 259256,68 407623,70 230 265813,98 410829,81 291 273353,43 412770,42170 259540,70 407724,07 231 266129,11 410849,21 292 273313,38 412997,94171 259758,73 407441,46 232 266306,53 410861,36 293 272946,36 413227,77172 259971,63 407681,88 233 266476,18 410872,30 294 273454,49 412845,13173 259971,89 407855,75 234 266670,86 410885,32 parcela 93174 260411,41 407995,60 235 266838,97 410896,74 295 273825,26 411837,56175 260321,12 407859,80 236 267007,32 410908,16 296 274040,11 411898,49176 260457,20 407488,99 237 267187,21 410919,15 297 273985,74 412135,59177 260770,19 407627,54 238 267346,04 410928,85 298 273781,70 412071,07178 260516,42 408056,59 239 267517,86 410940,92 parcelele 94-95, 162179 260262,77 408499,50 240 267683,71 410952,26 299 272835,83 413465,14180 259936,93 409050,19 241 267838,84 410963,77 300 272924,71 413925,38181 258909,16 409887,30 242 268015,09 410976,04 301 272800,32 413636,00182 259173,39 409558,22 243 268172,97 410986,13 302 273394,66 413134,71183 259531,81 409324,45 244 268286,89 410992,70 303 273692,56 412914,58184 258551,30 409340,01 245 268329,16 410994,84 304 273547,17 413076,32185 258173,50 408982,96 246 268534,82 411005,48 305 273544,55 413086,16186 260573,79 407497,41 247 268631,94 411010,51 306 273166,98 414124,92187 260780,13 407587,86 248 268745,47 411088,70 parcelele 91, 163188 260863,92 407432,49 249 269271,97 411271,54 307 274267,61 413085,81189 260875,16 407428,05 250 269810,64 410796,56 308 274610,14 413174,08190 261161,45 407768,48 251 269975,01 410227,63 309 274645,44 413017,72191 260780,13 407587,86 252 271088,58 410149,47 310 274938,84 412917,37192 261374,49 407867,25 253 271070,98 410284,89 311 274811,72 413487,58193 261903,44 407656,31 254 270454,28 410789,82 312 274571,39 413667,82194 261993,18 408197,96 255 269771,45 411342,59 313 274639,92 413323,09195 261895,19 408352,62 256 269724,00 411412,12 314 274374,12 413274,42196 260770,19 407627,54 257 269215,56 411839,06 315 273881,50 413120,08197 261297,83 407888,70 258 268652,52 412319,29 316 273967,24 412665,11198 261872,01 408384,07 259 268613,79 412813,91 317 274336,45 412851,79199 261340,73 409154,26 260 268076,62 412777,72 parcelele 102-136, 164-169200 261230,16 409126,65 261 267580,78 412731,85 318 277990,05 410681,37201 260140,28 409993,46 262 267087,15 412691,14 319 278999,65 410301,72202 260299,05 410426,90 263 266565,08 412649,81 320 279335,54 410316,65203 259844,93 410698,04 264 266099,26 412614,49 321 279278,73 410688,86204 259316,69 410565,93 265 265557,22 412565,80 322 279252,40 410864,98205 258916,31 409891,63 266 265043,78 412523,42 323 279512,45 411534,70206 259490,84 409360,12 267 264540,58 412479,51 324 279488,98 411779,00207 259936,93 409050,19 268 264014,90 412432,73 325 279665,84 412222,17208 260220,26 408590,56 269 263493,38 412391,20 326 279742,91 412561,04

parcela 176 270 262976,67 412346,77 327 280038,43 412596,41209 254611,10 413165,58 271 262467,09 412299,91 328 280096,99 413075,77210 254321,54 414096,73 272 262513,75 411788,55 329 280264,67 413643,45211 254192,06 414045,40 parcelele 82-85 330 279453,61 413634,25212 254482,94 413104,63 273 271632,02 411765,98 331 279010,91 413675,78

Parcelele 23-81, 158-161 274 271688,02 412135,83 332 278932,17 413363,58213 261611,80 410697,29 275 271938,49 411439,38 333 278272,61 413190,27214 262058,16 410565,75 276 271972,69 411692,35 334 277907,55 412834,74215 262079,54 410983,78 277 272391,20 411714,56 335 277677,03 412757,06216 262075,96 410562,17 278 272339,86 411577,91 336 277511,92 412504,58217 262109,72 410998,63 279 272076,42 412631,44 337 277091,67 412212,19218 262242,45 411079,72 280 272402,86 412260,00 338 276707,43 411850,78219 262401,91 410288,81 parcelele 86-89,92 339 276631,73 411552,60220 262686,22 410192,39 281 272076,42 412631,44 340 276522,62 411186,25221 262558,63 411280,44 282 272402,86 412260,00 341 276537,18 411027,52222 262944,47 410313,76 283 271990,52 412724,46 342 277436,57 411370,06223 263223,33 410445,37 284 271870,18 413047,19 343 277761,40 410961,03224 263537,58 410596,64 285 272471,97 412279,09 344 parcelele 137-138225 263920,64 410698,93 286 272310,50 413232,07 345 277153,94 413240,01226 264298,24 410726,08 287 272713,68 412287,48 346 277249,75 413748,19227 264827,54 410771,08 288 272591,38 413239,62 347 277367,40 413302,45

11

Tabelul 4 (continuare)

Nr.crt.

Coordonate Nr.crt.

Coordonate Nr.crt.

CoordonateX Y X Y X Y

348 277400,23 413468,45 U.P. IV Sadova 445 276929.370 415039.060349 277456,66 413773,69 395 300412.290 429096.270 446 283496.860 414768.440350 278005,84 413714,51 396 293194.990 426945.460 447 285105.660 415158.950351 277977,67 413930,50 397 292894.250 428143.590 448 288563.310 414076.800

parcela 139 398 285554.210 425554.700 449 288033.940 419789.500352 277270,55 413796,08 399 285342.940 426321.680 450 289077.280 420164.540353 277252,74 414053,30 400 281164.310 424716.020 451 289351.890 419324.510354 277767,43 414100,72 401 281135.030 424813.760 452 291249.250 421154.200355 277528,53 414278,68 402 280543.580 424488.790 453 299170.980 420490.130

parcelele 140-147, 170 403 279660.250 724966.070 454 300956.570 425545.440356 261304,42 413671,42 404 279331.950 422434.670357 261142,54 413987,49 405 279817.950 421067.110358 261951,91 413524,31 406 278290.140 420488.820359 262472,37 413792,47 407 277578.210 422504.940360 263031,48 413636,55 408 276667.970 422806.580361 263519,68 413850,52 409 275809.270 422781.480362 264141,48 414291,74 410 276263.740 420501.130363 264101,61 414309,35 411 275414.120 420353.150364 264126,46 414590,98 412 273576.520 419802.870365 264004,58 414531,06 413 271558.060 418521.640366 263605,37 414389,72 414 269997.470 422944.580367 263371,25 414346,92 415 260060.140 419457.680368 262861,60 414322,77 416 260256.630 418895.000369 262553,74 414366,27 417 257496.260 418050.780370 262310,58 414377,61 418 257339.180 418494.740371 261814,05 414298,23 419 254282.070 417489.040372 261045,20 414174,33 420 254769.990 415107.880

parcelele 148, 154 421 254853.040 415079.580373 266810,06 414847,78 422 256764.440 411237.570374 266909,14 414604,49 423 257538.290 411127.910375 266965,59 414846,43 424 259406.670 411979.090376 266784,65 414874,09 425 260262.530 414026.120377 266722,00 415223,75 426 262368.830 414389.430378 266938,20 415296,72 427 263133.080 414305.570

parcelele 90, 149-153 428 263826.870 414452.130379 277767,43 414100,72 429 264144.970 414612.430380 277528,53 414278,68 430 264285.580 414608.060381 278372,72 414119,36 431 265446.020 414985.330382 278555,43 414147,37 432 266784.660 414859.340383 279172,32 414122,15 433 266725.400 415227.110384 279338,51 414390,88 434 266940.220 415294.980385 280265,31 414356,31 435 267037.540 415126.990386 280250,70 414251,30 436 266990.820 414855.960387 280725,42 414200,69 437 267528.580 414825.770388 280720,05 414467,13 438 268858.220 415301.950389 280713,40 414744,20 439 270165.840 416412.250390 280187,29 414741,90 440 271827.760 415765.660391 279610,06 414734,46 441 272976.710 415710.360392 279358,22 414728,51 442 273165.060 415400.530393 278574,87 414764,62 443 275714.640 415218.130394 277478,82 414879,31 444 276302.330 415520.040

12

A.3. Arii naturale protejate care fac parte din suprafaţa fondului forestier

Ariile naturale protejate care fac parte din suprafaţa fondului forestier proprietate publică a

statului administrat de O.S. Sadova sunt reprezentate de ROSCI0045 Coridorul Jiului şi ROSPA0023

Confluenţa Jiu-Dunăre.

A.3.1. Situl de importanţă comunitară - ROSCI0045 Coridorul Jiului

A.3.1.1. Suprafaţa situluiSitul de importanţă comunitară - ROSCI0045 - Coridorul Jiului cu suprafaţa de 71394 ha aparţine

regiunii biogeografice continentale, fiind situat în predominant în judeţul Dolj (91%) şi numai 9% în judeţul

Gorj (Fig. 1.).

Fig. 1. Harta sitului de importanţă comunitară ROSCI 0045 - Coridorul Jiului

A.3.1.2. Tipuri de habitate prezente în sitConform Formularului Standard Natura 2000, în situl de importanţă comunitară ROSCI0045

Coridorul Jiului se întâlnesc următoarele tipuri de habitate:Tabelul 5

Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0045 - Coridorul Jiului

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.rel. Conserv. Global

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie dinLittirelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea 0,5 B C B B

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodionrubri şi Bidention 0,1 B C B B

6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri 0,1 B B B B6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 1 B B B B

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorbaofficinalis) 1 B C B B

1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 3 B B B B9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 1,7 B C B B9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 0,4 B B B B

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 0,1 A B B A

13

Tabelul 5 (continuare)Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0045 - Coridorul Jiului

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.rel. Conserv. Global

91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 1 A B B B91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun 6,8 A B B B91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 3 A C A A92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 3,7 A B B B

91F0Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungulmarilor râuri (Ulmenion minoris)

0,5 A B B B

Notă: Semnificaţia abrevierilor din tabel este următoarea:

- % - proporţia de acoperire a habitatului din suprafaţa sitului

Ex: 6510 – 1, adică 1% din suprafaţa sitului este acoporit cu tipul de habitat 6510

- reprezentativitatea - gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului, ce reprezintă măsura

pentru cât de „tipic“ este un habitat, folosindu-se următorul sistem de ierarhizare: A - reprezentativitate excelentă; B

- reprezentativitate bună; C - reprezentativitate semnificativă;

- suprafaţa relativă - suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafaţa totală acoperită de

acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional. Acest criteriu se exprimă ca un procentaj „p“ ce corespunde

următoarelor situaţii:

A: 100 ≥ p > 15%, B: 15 ≥ p > 2%, C: 2 ≥ p > %.

- stadiul de conservare: gradul de conservare al structurilor şi funcţiile tipului de habitat natural în cauză,

precum şi posibilităţile de refacere/reconstrucţie. Sistem de ierarhizare: A - conservare excelentă, B - conservare

bună, C - conservare medie sau redusă.

- evaluare globală - evaluarea globală a valorii sitului din punct de vedere al conservării tipului de habitat

natural respectiv. Sistem de ierarhizare: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă.

A.3.1.3. Specii existenteConform Anexei a II - a Directivei Consiliului 92/43/CEE, în Situl de importanţă comunitară

ROSCI0045 - Coridorul Jiului se întâlnesc speciile din tabelul 6.Tabelul 6

Specii existente în Situl de importanţă comunitară ROSCI0045 - Coridorul Jiului

Cod Specie

Populaţie Evaluarea sitului

Rezi-dentă

Migratoare Popu-laţie

Conser-vare Izolare Evaluare

globalăRepro-ducere Iernat Pasaj

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1335 Spermophilus citellus(Popândău, Şuiţă) P C B C B

1355 Lutra lutra (Vidră, Lutră) P C B C BSpecii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1188 Bombina bombina (Buhai debaltă cu burta roşie) P B B C B

1220 Emys orbicularis (Broascăţestoasă de apă) P C B C B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE1146 Sabanejewia aurata (Dunăriţă) P C B C B1149 Cobitis taenia (Zvârlugă) P C B C B

2491 Alosa pontica (Scrumbie deDunăre) R C B B B

1124 Gobio albipinnatus (Porcuşor denisip) P C B C B

1130 Aspius aspius (Avat) P B B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus(Boartă) P C B C B

14

Tabelul 6 (continuare)Specii existente în Situl de importanţă comunitară ROSCI0045 - Coridorul Jiului

Cod SpeciePopulaţie Evaluarea sitului

Rezi-dentă Migratoare Popu-

laţieConser-

vare Izolare Evaluareglobală

1145 Misgurnus fossilis (Ţipar) P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer(Răspăr) P C B C B

1159 Zingel zingel (Pietrar) P B B C B1160 Zingel streber (Fusar) P B B C B2522 Pelecus cultratus (Bobiţă) P C B C B

2555 Gymnocephalus baloni (Ghiborţde râu) P?

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE4013 Carabus hungaricus (Corab) R C B B B

1042 Leucorrhinia pectoralis (Caluldracului) P A B C B

1044 Coenagrion mercuriale(Ţărăncuţă) R B B C B

4045 Coenagrion ornatum(Ţărăncuţă) R B B C B

Notă: Semnificaţia abrevierilor din tabel este următoarea:

- rezidentă: R - specie rară; P - semnifică prezenţa speciei.

- populaţie: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe

teritoriul naţional. Acest criteriu se exprimă ca un procentaj „p“ ce corespunde următoarelor situaţii: A: 100 ≥ p >

15%, B: 15 ≥ p > 2%, C: 2 ≥ p > %, D – populaţie nesemnificativă.

- conservare: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective

şi posibilităţile de refacere. Sistem de ierarhizare: A - conservare excelentă, B - conservare bună, C - conservare

medie sau redusă.

- izolare: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a speciei. Sistem

de ierarhizare: A - populaţie (aproape) izolată, B - populaţie neizolată, dar la limita ariei de distribuţie, C - populaţie

neizolată cu o arie de răspândire extinsă.

- evaluare globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective, sistemul de ierarhizare este

următorul: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă.

A.3.2. Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0023 - Confluenţa Jiu -Dunăre

A.3.2.1. Suprafaţa arieiAria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0023 - Confluenţa Jiu – Dunăre cu

suprafaţa de 21999,9 ha aparţine regiunii biogeografice continentale, fiind situat în predominant în

judeţul Dolj (97,3%) şi numai 2,7% în judeţul Olt (Fig. 2.).

15

Fig. 2. Harta sitului de importanţă comunitară ROSPA 0023 – Confluenţa Jiu - Dunăre

A.3.2.2. Specii de păsări întâlnite în cuprinsul arieiConform Anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în aria luată în studiu se întâlnesc speciile

de păsări din tabelul 7.Tabelul 7

Specii de păsări Aria specială avifaunistică ROSPA0023

COD SPECIE POPULAŢIE:REZIDENTĂ CUIBĂRIT IER-

NAT PASAJ SITPOP.

CON-SERV.

IZO-LARE

GLO-BAL

A229 Alcedo atthis 6-8 i D C C CA255 Anthus campestris 10-20 p D B C CA089 Aquila pomarina 4-8 p D C C CA029 Ardea purpurea 10-30 i D C C CA133 Burhinus oedicnemus 10-20 p D C C CA403 Buteo rufinus 2-4 p 2-4 p C B C BA224 Caprimulgus europaeus 120-150 p D C C CA196 Chlidonias hybridus 200-300 i D C C CA197 Chlidonias niger 50-100 i D C C CA031 Ciconia ciconia 60-80 p D C C CA030 Ciconia nigra 20-30 p C B C BA081 Circus aeruginosus 6-10 p D C C CA122 Crex crex 100-150 p D C C CA429 Dendrocopos syriacus 90-120 p D C C CA238 Dendrocopos medius 100-130 p D C C CA027 Egretta alba 20-30 i D C C CA026 Egretta garzetta 150-200 i D C C CA321 Ficedula albicollis 300-400 p D C C CA075 Haliaeetus albicilla 1-2 p D C C CA131 Himantopus himantopus 20-30 i D C C CA177 Larus minutus 100-150 i D C C CA246 Lullula arborea RC D C C CA073 Milvus migrans 2-4 p D C C CA132 Recurvirostra avosetta 30-40 i D C C C

16

Tabelul 7 (continuare)

COD SPECIE POPULAŢIE:REZIDENTĂ CUIBĂRIT IER-

NAT PASAJ SITPOP.

CON-SERV.

IZO-LARE

GLO-BAL

A193 Sterna hirundo 150-250 i D C C CA166 Tringa glareola 1000-2000 i D C C CA021 Botaurus stellaris 2-4 p D B C BA231 Coracias garrulus 46-50 p D C C CA022 Ixobrychus minutus 12-20 p D B C BA020 Pelecanus crispus 30-70 i B B C AA393 Phalacrocorax pygmeus 40-70 i C B C BA034 Platalea leucorodia 150-200 i D C C C

A.3.2.3. Alte specii importante de floră şi faunăTabelul 8

CAT. SPECIA POPULAŢIE MOTIVB Acrocephalus arundinaceus D CB Acrocephalus palustris D CB Acrocephalus schoenobaenus D CB Acrocephalus scirpaceus D CB Alauda arvensis C CB Alcedo atthis D CB Anas clypeata D CB Anas crecca D CB Anas penelope D CB Anas platyrhynchos D CB Anas querquedula D CB Anas strepera D CB Anser albifrons D CB Anser anser D CB Anthus campestris D CB Anthus cervinus D CB Anthus pratensis D CB Anthus spinoletta D CB Anthus trivialis D CB Aquila pomarina D CB Ardea cinerea D CB Ardea purpurea D CB Asio otus D CB Aythya ferina D CB Aythya fuligula D CB Botaurus stellaris D CB Burhinus oedicnemus D CB Buteo rufinus C CB Calidris ferruginea D CB Calidris minuta D CB Calidris temminckii D CB Caprimulgus europaeus D CB Carduelis cannabina D CB Carduelis carduelis D CB Charadrius dubius D CB Charadrius hiaticula D CB Chlidonias hybridus D CB Chlidonias niger D CB Ciconia ciconia D CB Ciconia nigra C CB Circus aeruginosus D CB Columba oenas D CB Columba palumbus D CB Coracias garrulus D C

17

Tabelul 8 (continuare)CAT. SPECIA POPULAŢIE MOTIV

B Coturnix coturnix D CB Crex crex D CB Cuculus canorus D CB Delichon urbica D CB Dendrocopos medius D CB Dendrocopos syriacus D CB Egretta alba D CB Egretta garzetta D CB Erithacus rubecula D CB Falco subbuteo D CB Falco tinnunculus D CB Ficedula albicollis D CB Fringilla coelebs D CB Fulica atra D CB Gallinago gallinago D CB Haliaeetus albicilla D CB Himantopus himantopus D CB Hirundo rustica D CB Ixobrychus minutus D CB Lanius collurio D CB Lanius excubitor D CB Larus cachinnans D CB Larus minutus D CB Larus ridibundus D CB Limosa limosa D CB Locustella fluviatilis D CB Locustella luscinioides D CB Lullula arborea D CB Luscinia luscinia D CB Luscinia megarhynchos D CB Merops apiaster D CB Miliaria calandra D CB Milvus migrans D CB Motacilla alba D CB Motacilla flava D CB Muscicapa striata D CB Oenanthe oenanthe D CB Oriolus oriolus D CB Pelecanus crispus B CB Pernis apivorus D CB Phalacrocorax carbo D CB Phalacrocorax pygmeus C CB Phoenicurus ochruros D CB Phoenicurus phoenicurus D CB Phylloscopus collybita D CB Platalea leucorodia D CB Plegadis falcinellus D CB Podiceps cristatus D CB Recurvirostra avosetta D CB Remiz pendulinus D CB Riparia riparia D CB Saxicola rubetra D CB Sterna hirundo D CB Sturnus vulgaris D CB Sylvia atricapilla D CB Sylvia borin D CB Sylvia communis D CB Sylvia curruca D CB Tachybaptus ruficollis D C

18

Tabelul 8 (continuare)CAT. SPECIA POPULAŢIE MOTIV

B Tringa erythropus D CB Tringa glareola D CB Tringa nebularia D CB Tringa ochropus D CB Turdus merula D CB Turdus philomelos D CB Upupa epops D CB Vanellus vanellus D C

(B = păsări)

B. Prezenţa şi efectivele / suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interescomunitar în zona studiată de amenajament

Din suprafaţa luată în studiu (5648,28 ha), adică suprafaţa ocolului silvic Sadova, 86% (4871,36

ha) se suprapune cu Situl de importanţă comunitară - ROSCI0045 Coridorul Jiului şi Aria deprotecţie specială avifaunistică ROSPA0023 - Confluenţa Jiu - Dunăre.

B.1. Tipuri de habitate din amenajamnetul O.S. Sadova prezente în situl deimportanţă comunitară Coridorul Jiului (ROSCI0045)

Corespondenţa între tipurile naturale de pădure descrise în amenajament (după Paşcovschi şi

Leandru, 1958) şi cele de habitate de importanţă comunitară („Habitate Natura 2000“), s-a făcut

conform lucrării „Habitatele din România“ (Doniţă, N. ş.a.) şi este prezentată în tabelul 9.Tabelul 9

Evidenţa habitatelor forestiere

Tip de pădure Corespondenţă„Habitate din România“

Supraf.,Ha

Corespondenţă„Habitate Natura 2000“Cod Denumire Suprafaţa,

ha

041.4 Frăsinet de luncă deproductivitate mijlocie (m) 249,61

.R4410 - Păduri danubiene deltaice

mixte de stejari (Quercus sp.) şifrasini (Fraxinus sp.) cu Galium

rubioides

411,72 92A0 - Zăvoaie cu Salixalba şi Populus alba

041.5Frăsinet de luncă din

silvostepă de productivitateinferioară (i)

11,32

043.3Frăsinet de luncă din

silvostepă de productivitatesuperioară (s)

150,79

612.3Stejăret de luncă din

regiunea de câmpie deproductivitate mijlocie (m)

138,66R4147 - Păduri danubiene mixte destejar pedunculat (Quercus robur) şi

tei argintiu (Tilia tomentosa) cuScutellaria altissima

2107,23 91Y0 -Păduri dacice destejar şi carpen

632.1 Stejăreto-şleau de luncă (s) 171,95632.4 Stejăreto-şleau de luncă (m) 1454,29

632.5Şleau de luncă din regiuneade câmpie de productivitate

mijlocie (m)342,33

812.2Salcâmet de productivitatemijlocie pe dune de nisip

(m)163,76 R4157 – Păduri – rarişti danubian –

vest pontice de stejar brumăriu(Quercus pedunculiflora) cu Acer

tataricum

286,1191I0* - Vegetaţie de

silvostepă eurosiberianăcu Quercus spp.812.3 Salcâmet de productivitate

inferioară pe dune de nisip (i) 122,35

19

Tabelul 9. (continuare)

Tip de pădure Corespondenţă„Habitate din România“

Supraf.,Ha

Corespondenţă„Habitate Natura 2000“Cod Denumire Suprafaţa,

ha

911.1 Zăvoi de plop alb deproductivitate superioară (s) 392,85

R4406 - Păduri danubian-panonicede plop alb (Populus alba) cu

Rubus caesius1324,69

92A0 - Zăvoaie cu Salixalba şi Populus alba

911.2 Zăvoi de plop alb deproductivitate mijlocie (m) 641,04

911.4

Zăvoi de plop alb deproductivitate inferioară pelocuri mijlociu inundabile în

lunca Dunării (i)

44,62

911.5Zăvoi de plop alb de

productivitate inferioară pedune de nisip (i)

246,18

931.2Zăvoi amestecat de plop albşi plop negru de prod. mijl.

(m)71,52

R4405 - Păduri dacice - getice deplop negru (Populus nigra) cu

Rubus caesius71,52

951.2Zăvoi de salcie de produc-tivitate superioară pe locuriînalte din lunca Dunării (s)

27,04

R4407 - Păduri danubiene de salciealbă (Salix alba) cu Rubus caesius 320,92

951.3Zăvoi de salcie de produc-tivitate superioară pe locurijoase din lunca Dunării (s)

28,81

951.4Zăvoi de salcie de produc-

tivitate mijlocie pe locuriînalte din lunca Dunării (m)

33,60

951.5Zăvoi de salcie de produc-

tivitate mijlocie pe lunci joasedin lunca Dunării (m)

191,04

951.6Zăvoi de salcie de produc-tivitate inferioară pe locurijoase din lunca Dunării (i)

23,82

951.7Zăvoi de salcie din luncile

apelor interioare deproductivitate mijlocie (m)

16,61

971.1 Aniniş pe soluri gleizate deproductivitate superioară(s) 29,96

R4403 - Păduri danubian- panonicede anin negru (Alnus glutinosa) cu

Iris pseudacoru29,96 -

ALTE TERENURI 403,50 - 403,50 -Total - 4871,36 - 4871,36 -

C. Legătura dintre amenajament şi managementul conservării ariilor naturaleprotejate de interes comunitar

Conform obiectivelor Reţelei Ecologice Natura 2000, conservarea speciilor şi habitatelor

trebuie să se realizeze printr-un management activ, dar şi durabil în acelaşi timp.

Directiva Habitate (92/43/CEE) şi Directiva Păsări (79/409/CEE) reglementează

managementul habitatelor forestiere indicând măsuri privind conservarea favorabilă a habitaelor şi

speciilor din situri.

Având în vedere precizările făcute la punctul A, faptul că amenajamentul armonizează

strategia naturii (a ecosistemelor forestiere) cu strategia societăţii umane, precum şi prevederile Legii

nr. 46/2008 - Codul Silvic, Amenajamentul Ocolului Silvic Sadova, trebuie să facă parte integrantădin planurile de management ale ariilor protejate care se regăsesc în teritoriul studiat.

20

D. Estimarea impactului potenţial al amenajamentului asupra speciilorşi habitatelor din ariile naturale protejate de interes comunitar

Impactul amenajamentului asupra speciilor şi habitatelor din ariile naturale protejate de interes

comunitar care fac obiectul prezentului Memoriu de prezentare trebuie analizat prin prisma lucrărilor

silvotehnice propuse de amenajament.

Reţeaua Natura 2000 urmăreşte menţinerea, îmbunătăţirea sau refacerea stării de conservare

favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar din siturile Natura 2000, luând în considerare

realităţile economice, sociale şi culturale specifice la nivel regional şi local ale fiecărui stat

membru al Uniunii Europene. Prin urmare această reţea ecologică nu are în vedere altceva decât

gospodărirea durabilă a speciilor şi habitatelor de interescomunitar din siturile Natura 2000.Însăşi existenţa unor specii şi habitate într-o stare bună de conservare, chiar în zone cu management

activ, atestă faptul că gestionarea durabilă a resurselor naturale nu este incompatibilă cu obiectivele

Natura 2000.

Starea de conservare a unui habitat forestier este dată de totalitatea factorilor ce

acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi care îi poate afecta pe termen lung

răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor ce îi sunt caracteristice. Starea

de conservare a unui habitat forestier se consideră „favorabilă“ atunci când sunt îndeplinite condiţiile

(Directiva 92/43/CEE, Comisia Europeană 1992):

- arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt

stabile sau în creştere;

- habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung,

iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

- speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă.

Referitor la habitate, amenajamentul Ocolului silvic Sadova urmăreşte o conservare (prin

gospodărire durabilă) a tipurilor de ecosisteme. Aşadar este vorba de perpetuarea aceluiaşi tip de

ecosistem natural (menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea structurii şi funcţiei lui). Lipsa măsurilor

de gospodărire poate duce la declanşarea unor succesiuni nedorite, către alte tipuri de habitate.

Astfel, măsurile de gospodărire propuse urmăresc dirijarea dinamicii pădurilor în sensul perpetuării

acestora, nu numai ca tip de ecosistem (ecosistem forestier), dar mai ales ca ecosistem cu o anumită

compoziţie şi structură.

Gospodărirea lor trebuie să valorifice din plin fructificaţia stejarilor (habitatele 91 I0* - Vegetaţie

de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. şi 91Y0 -Păduri dacice de stejar şi carpen), având în

vedere frecvenţa redusă a anilor în care aceasta este abundentă, precum şi necesităţile speciale de

dezvoltare a seminţişurilor. De asemenea, intervenţiile silviculturale trebuie să se adapteze condiţiilor

staţionale limitative, în special pentru regenerarea speciilor de stejar. Un alt aspect important ce

trebuie avut în vedere în conducerea acestor ecosisteme este prevenirea declanşării unor succesiuni

21

în favoarea altor specii decât cele edificatoare de habitat (salcâmul, teiul argintiu, jugastrul, arţarul

tătărăsc şi chiar carpenul).

Chiar dacă prevederile Amenajamentului Ocolului silvic Sadova implică doar habitatele

forestiere, trebuie luate în considerare şi speciile de interes comunitar care sunt prezente în sit şi care

utilizează pădurile ca habitat. Pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă a acestor specii,

prin tehnicile de gospodărire a pădurilor trebuie umărite următoarele:

- asigurarea existenţei unor populaţii viabile;

- protejarea adăposturilor acestora, locurile de concentrare temporară;

- asigurarea, acolo unde este nevoie, de coridoare necesare pentru conectivitatea habitatelor

fragmentate.

Starea de conservare a unei specii este dată de totalitatea factorilor ce acţionează asupra

sa şi care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor speciei respective.

Starea de conservare a acesteia se consideră „favorabilă“ atunci când sunt îndeplinite condiţiile:

- datele privind dinamica populaţiilor speciei indică faptul că aceasta se menţine şi are şanse

să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului natural;

- arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul previzibil;

- există un habitat suficient de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung.

În general, managementul ecosistemelor forestiere necesită multă atenţie.

D.1. Măsuri de gospodărire necesare menţinerii stării de conservare favorabilă

D.1.1. Habitate pe bază de cvercinee (91I0* - Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cuQuercus spp. şi 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen)

a) Arborete în care se reglementează procesul de producţie (TIII – IV)Prin amenajament s-au propus următoarele:

Lucrări de ajutorare a regenerării şi îngrijire a seminţişurilor pentru habitatele de cvercinee (91

I0* şi 91Y0):

- pentru crearea unor condiţii bune de regenerare, în cazul în care pătura erbacee este foarte

bine dezvoltată, solul va fi mobilizat pe 30 – 40 % din suprafaţa ce se urmăreşte a fi însămânţată, cu

atenţie însă pentru protejarea speciilor rare;

- dacă subarboretul şi/sau speciile secundare sunt abundente şi nu au fost extrase la timp,

acestea trebuie înlăturate imediat după instalarea seminţişului de cvercinee (la sfârşitul iernii, după

trecerea perioadei cu geruri puternice, astfel încât să nu fie vătămat seminţişul crescut la umbră şi

incomplet lignificat). Tăierea se recomandă a fi executată de sub colet;

- în cazul în care fructificaţiile sunt foarte rare sau seminţişul speciilor de cvercinee nu se

instalează în ochiurile deschise prin tăieri de regenerare, se va recurge la plantaţii (eventual la

semănături directe). Materialul seminologic va fi de provenienţă locală sau din ecotipuri similare. Pe

lângă speciile edificatoare, pot fi introduse, în microstaţiuni favorabile, şi alte esenţe valoroase (cireş,

22

arţar, sorb etc.), în proporţie apropiată de cea a tipului natural fundamental de pădure, crescând astfel

biodiversitatea, valoarea ecologică şi economică a arboretului;

- seminţişul speciilor principale vătămat cu ocazia lucrărilor de exploatare se va recepa;

- pentru protejarea seminţişurilor de concurenţa speciilor ierboase şi arbustive, se vor executa

descopleşiri. De asemenea se vor extrage lăstarii şi drajonii care ameninţă dezvoltarea exemplarelor

din sămânţă.

Degajări:

- lucrările vor promova fenotipurile valoroase şi exemplarele regenerate din sămânţă în

detrimentul celor din lăstari; Lucrările vor urmări proporţionarea amestecului, prin protejarea speciilor

de cvercinee, dar fără a se neglija speciile principale de amestec valoroase (inclusiv teiul argintiu);

- speciile pioniere şi de ajutor nu vor fi extrase în totalitate, fiind importante ca sursă de hrană

pentru faună şi uneori pentru obţinerea de material lemons valorificabil;

Curăţiri:

- lucrările se vor concentra în jurul speciilor principale, în special a stejarului pedunculat.

Selecţia va fi negativă şi va urmări eliminarea fenotipurilor inferioare, a lăstarilor şi a speciilor care

împiedică dezvoltarea cvercineelor. În acelaşi timp se va urmări proporţionarea optimă a amestecului;

- consistenţa arboretului nu se va reduce sub 0,75;

Rărituri:

- lucrările vor avea caracter selectiv şi se vor executa doar în porţiunile de arboret bine

încheiate. Se va urmări:

- promovarea fenotipurilor valoroase din speciile principale (în primul rând sub raport biologic);

- proporţionarea optimă a compoziţiei (promovarea stejarului pedunculat, frasinului);

- consistenţa nu se va reduce sub 0,75;

- zona luată în studiu fiind o cu uscăciune ridicată, pentru diminuarea evapotranspiraţiei produse

de vânturile calde şi uscate, se vor crea liziere bogate în subarboret şi specii arborescente secundare;

- în ultima pătrime a ciclului de viaţă al arboretelor (MAPP, 2000), până la începutul tăierilor

de produse principale, se vor aplica numai tăieri de igienă, cu recomandarea de a menţine arbori

uscaţi (căzuţi şi/sau în picioare), pentru conservarea biodiversităţii (până la 5 exemplare la hectar).

Referitor la regenerarea acestor tipuri de habitate, pentru conservarea biodiversităţii,

menţinerea capacităţii adaptive şi vitalităţii populaţiilor de arbori, considerăm că regimul codrului este

singurul care poate fi avut în vedere. Din acelaşi considerent (biodiversitate), poate fi avută în vedere

şi exceptarea de la tăierea de regenerare a câtorva exemplare mature care vor fi păstrate în

compoziţia noului arboret (10 – 20 arbori/ha, de preferinţă exemplare de cvercinee care s-au

dezvoltat în condiţii de lumină suficientă). Se va urmări ca în cuprinsul habitatului să se creeze şi să

se menţină un mozaic de arborete cu vârste diferite (din care, în permanenţă, cel puţin unul să fie

matur).

În ceea ce priveşte tăierile de regenerare, pentru pădurile care fac parte din aceste habitate,

prin amenajament s-au propus următoarele tratamente:

23

- tăieri progresive pentru arboretele ajunse la vârsta exploatabilităţii de protecţie. Perioada de

regenerare a fiecărui arboret va fi de minim 20 ani, cu 3 – 4 tăieri. Se vor deschide treptat ochiuri care

vor fi lărgite pe măsură ce seminţişul se dezvoltă. Ochiurile vor avea diametrul de 1.0 – 1.5 (2.0)

înălţimi de arbore. Sunt de preferat ochiurile de formă eliptică şi cu axa mare pe direcţia est-vest

(caracteristic pentru staţiunile cu deficit de umiditate);

În ceea ce priveşte modul de exploatare a arboretelor, se vor respecta următoarele reguli:

- doborârea arborilor şi colectarea materialului lemnos se vor face astfel încât să nu se

rănească arborii remanenţi şi să nu se distrugă porţiunile cu seminţiş deja instalat;

- este indicat ca recoltarea masei lemnoase să se facă iarna pe zăpadă, pentru a nu se

vătăma seminţişul existent, solul şi anumite specii cu valoare conservativă ridicată;

- parchetele se vor curăţa corespunzător de resturile de exploatare;

- reţeaua de drumuri de colectare trebuie să fie optim dimensionată (eficienţă maximă cu

prejudicii minime).

Alte recomandări:

- pentru protejarea solului împotriva înierbării, a menţinerii unui mediu mai umed dar şi pentru

favorizarea rectitudinii trunchiurilor şi elagajului cvercineelor, vor fi promovate subarboretul şi speciile

arborescente de subetaj. Acolo unde lipsesc şi nu se instalează în mod natural, aceste specii pot fi

introduse pe cale artificială;

- dacă există zone cu specii rare (plante sau animale) acestea vor fi gospodărite conform

cerinţelor de conservare ale acestora;

b) Arborete în care nu se reglementează procesul de producţie (TII)Aceste arborete urmează a fi gospodărite în regim de conservare. În astfel de arborete nu

este posibilă (sau uneori dacă este posibilă, nu este permisă) recoltarea de produse principale prin

tăierile de regenerare clasice. Ca urmare, gospodărirea lor se va face prin lucrări speciale deconservare. Acestea urmăresc asigurarea continuităţii pădurii şi menţinerea arboretelor într-o stare

corespunzătoare îndeplinirii funcţiei de protecţie atribuite. Aceste lucrări se împart în următoarele

categorii:

Tăieri de conservareSe vor aplica în arboretele mature (aflate în perioada exploatabilităţii de regenerare) şi au în

vedere regenerarea treptată a acestora. Tăierile au ca scop principal conservarea arboretului

(asigurarea continuităţii lui pentru îndeplinirea rolului ecoprotectiv) şi nu extracţia de material lemnos

(Giurgiu 1988).

În ceea ce priveşte aplicarea acestor tăieri, se fac următoarele recomandări:

- tăierile vor începe din momentul atingerii exploatabilităţii de protecţie;

- prin tăieri se va urmări declanşarea regenerării naturale şi promovarea nucleelor de regene-

rare deja existente;

24

- intensitatea tăierilor în primul deceniu de aplicare nu va depăşi 10% din volumul arboretului

(cu excepţia unor situaţii deosebite – uscări anormale, doborâturi şi/sau rupturi provocate de vânt

şi/sau de zăpadă etc.).

- tăierile se vor executa în anii cu fructificaţie abundentă a cvercineelor (eventual în cel

următor) şi de preferat iarna pe zăpadă (mai ales dacă există seminţişuri instalate şi în pătura

ierboasă sunt prezente specii rare). Dacă există seminţişuri deja instalate, nu se va ţine cont de anul

de fructificaţie;

- dacă sunt porţiuni de arboret în care ponderea speciilor secundare sau invazive este

importantă, acestea vor fi extrase cu precădere la prima intervenţie.

Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelorLa fel ca în cazul arboretelor în care se reglementează producţia, se vor executa lucrări

specifice fiecărui stadiu de dezvoltare. Intensitatea şi periodicitatea acestor lucrări se vor adopta în

raport cu funcţia de protecţie prioritară atribuită. În general, intensitatea va fi mai mică, iar

periodicitatea mai mare decât în arboretele cu funcţii de producţie şi protecţie (Giurgiu 1988).

c) Arborete cu funcţii speciale pentru ocrotirea naturii (TI)În aceste arborete este interzisă prin lege orice fel de exploatare de lemn. Este inclusă aici

Rezervaţia Naturală Pădurea Zăval. În aceste arborete, fiind supuse regimului de ocrotire integrală,

nu au fost propuse nici un fel de lucrări (fiind exceptate inclusiv de la practicarea vânătorii, a

pescuitului, sau de la recoltarea ciupercilor, fructelor de pădure şi plantelor medicinale); în cazuri cu

totul excepţionale, când se impune recoltarea de masă lemnoasă de pe aceste suprafeţe (ca urmare

a unor cercetări de specialitate sau calamităţi naturale) se va lua obligatoriu aprobarea forurilor

competente prevăzute de lege. În documentaţia ce se va elabora pentru obţinerea aprobării de tăiere

se va arăta, pe lângă gravitatea şi amploarea fenomenului care obligă la efectuarea tăierilor şi modul

în care se propune a se interveni cu tăieri, cu toate detaliile necesare.

d) Măsuri necesare refacerii stării de conservare favorabilăAvând în vedere climatul cu tendinţe de aridizare, caracteristic zonei luate în studiu, presiu-

nea antropică ridicată asupra acestor ecosisteme şi apariţia în anumite arborete a uscării anormale la

cvcercinee, refacerea stării de conservare favorabilă în arboretele degradate reclamă o atenţie

deosebită.

În urma unor perturbări, pădurile de stejari din aceste habitate se pot reface prin plantaţii, sau

semănături directe. Se va utiliza material de provenienţă locală sau, dacă nu este posibil, din ecotipuri

similare.

Atunci când, din cauze naturale sau antropice, anumite specii edificatoare de habitat sunt

dominate şi chiar eliminate, amestecul va fi reglat prin măsuri silviculturale adecvate (în funcţie de

stadiul de dezvoltare): descopleşiri, degajări, curăţiri, rărituri, tăieri de regenerare, semănături,

plantaţii, ajutorarea regenerării naturale etc.

25

D.1.2. Habitatul 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

Datorită condiţiilor tipice de luncă, zăvoaiele de plopi şi sălcii au o evoluţie dinamică.

Cu toate acestea, datorită adaptabilităţii ridicate a speciilor edificatoare la astfel de staţiuni,

aceste ecosisteme au o capacitate ridicată de a se reface/reinstala în urma perturbărilor de origine

antropică sau mediogenă (cu excepţia cazurilor în care condiţiile staţionale s-au modificat într-atât

încât nu mai corespund cerinţelor speciilor). În general, gospodărirea acestor păduri nu este dificilă,

însă având în vedere funcţiile importante de protecţie pe care le îndeplinesc, trebuie abordată cu

toată seriozitatea.

Având în vedere forma (alungită şi franjurată) pe care o au aceste păduri poziţionate de-a

lungul cursurilor de apă, efectele ecosistemelor limitrofe asupra lor dar şi ale factorilor externi

(antropici, biotici şi abiotici) sunt accentuate. Ca urmare, gospodărirea durabilă a acestor habitate

este mai dificilă decât în cazul altor păduri care, în general, realizează trupuri compacte, cu un raport

echilibrat între lungime şi lăţime (cu un efect de margine – „edge effect” - mai redus asupra

ecosistemului).

În funcţie de tipurile de categorii funcţionale, referitor la măsurile de gospodărire, ca şi în cazul

habitatelor anterioare, se deosebesc două situaţii:

a) Arborete în care se reglementează procesul de producţie (TIII – IV)

b) Arborete în care nu se reglementează procesul de producţie (TII)

c) Arborete cu funcţii speciale pentru ocrotirea naturii (TI)

Faţă de prevederile şi recomandările de la habitatele pe bază de cvercinee, pentru pădurile

care fac parte din acest tip de habitat singurele deosebiri se înregistrează la aplicarea tăierilor de

regenerare. Astfel, în arboretele ajunse la vârsta exploatabilităţii de protecţie se vor aplica fie tăieri

rase (în cadrul arboretelor de plopi euramericani), în care regenerarea se realizează pe cale artificială

prin plantaţii, fie tăieri în crâng (în zăvoaiele de plopi şi sălcii) unde regenerarea se va realiza pe cale

vegetativă din lăstari sau drajoni.

În cadrul acestor tratamente suprafaţa maximă a parchetelor va fi limitată la 3 ha, iar

alăturarea acestora se va face în raport cu durata de realizare a stării de masiv a suprafeţelor tăiate

anterior. Parchetele vor fi dispersate în funcţie de starea arboretelor, respectiv de urgenţa de

regenerare, avându-se în vedere necesitatea realizării ţelurilor de protecţie şi a celor economice.

Cu privire la lucrările silvice prevăzute în amenajament se fac următoarele precizări:

Referitor la lucrările de îngrijire, prin toate operaţiunile culturale se vor promova speciile

caracteristice tipului natural fundamental de pădure. Prin amenajament s-au propus următoarele:

Curăţiri:

- prin curăţiri se vor extrage în primul rând exemplarele rănite, cele cu vârful rupt, apoi cele cu

trunchiuri strâmbe, cele crăcoase şi înfurcite, cele provenite din lăstari, etc. Selecţia va fi negativă şi

va urmări eliminarea fenotipurilor inferioare;

- consistenţa arboretului nu se va reduce sub 0,75;

26

Rărituri:

În ceea ce priveşte intensitatea şi particularităţile răriturilor se fac următoarele precizări:

- lucrările vor avea caracter selectiv şi se vor executa doar în porţiunile de arboret bine

încheiate. Se va urmări promovarea fenotipurilor valoroase din speciile principale (în primul rând sub

raport biologic);

- în arboretele de plopi euramericani şi salcie se vor aplica rărituri selective. Se vor extrage în

primul rând arborii rău conformaţi, cu defecte tehnologice, cu atacuri de insecte sau boli, în curs de

uscare şi, în al doilea rând, a arborilor sănătoşi până la realizarea proporţiei de extras, urmărindu-se

totodată să se asigure arborilor rămaşi o spaţiere orizontală cât mai uniformă;

- în arboretele de plopi indigeni se vor aplica rărituri selective, intervenindu-se atât în plafonul

inferior cât şi în cel superior, extrăgându-se arborii vătămaţi, uscaţi, atacaţi de insecte, etc.

- gradul de închidere a coronamentului nu se va reduce sub 0,8;

- în ultima pătrime a ciclului de viaţă al arboretelor (***, 2000), până la începutul tăierilor de

produse principale, se vor aplica numai tăieri de igienă, cu recomandarea de a menţine arbori uscaţi

(căzuţi şi/sau în picioare), pentru conservarea biodiversităţii (până la 5 exemplare la hectar).

În ceea ce priveşte tăierile de regenerare, pentru pădurile care fac parte din aceste habitate,

prin amenajament s-au propus următoarele tratamente:

- tăieri rase (în cadrul arboretelor de plopi euramericani), în care regenerarea se realizează pe

cale artificială prin plantaţii cu puieţi obţinuţi din butaşi;

- tăieri în crâng (în zăvoaiele de plopi şi sălcii) unde regenerarea se va realiza pe cale

vegetativă din lăstari sau drajoni.

În cadrul acestor tratamente suprafaţa maximă a parchetelor va fi limitată la 3 ha, iar

alăturarea acestora se va face în raport cu durata de realizare a stării de masiv a suprafeţelor tăiate

anterior. Parchetele vor fi dispersate în funcţie de starea arboretelor, respectiv de urgenţa de

regenerare, avându-se în vedere necesitatea realizării ţelurilor de protecţie şi a celor economice.

În ceea ce priveşte modul de exploatare a arboretelor, se vor respecta următoarele reguli:

- doborârea arborilor şi colectarea materialului lemnos se vor face astfel încât să nu se

rănească arborii remanenţi şi să nu se distrugă porţiunile cu seminţiş deja instalat;

- în cazul tăierilor în crâng recoltarea masei lemnoase să se facă iarna pe zăpadă, pentru a nu

se vătăma seminţişul existent, solul şi anumite specii cu valoare conservativă ridicată;

- parchetele se vor curăţa corespunzător de resturile de exploatare;

- reţeaua de drumuri de colectare trebuie să fie optim dimensionată (eficienţă maximă cu

prejudicii minime).

Alte recomandări:

- pentru protejarea solului împotriva înierbării, a menţinerii unui mediu mai umed dar şi pentru

favorizarea rectitudinii trunchiurilor şi elagajului cvercineelor, vor fi promovate subarboretul şi speciile

arborescente de subetaj. Acolo unde lipsesc şi nu se instalează în mod natural, aceste specii pot fi

introduse pe cale artificială;

27

- dacă există zone cu specii rare (plante sau animale) acestea vor fi gospodărite conform

cerinţelor de conservare ale acestora;

- arboretele de plop alb şi salcie din regenerările naturale se vor proteja în sensul păstrării

speciilor corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure;

- arboretele exploatabile vor fi parcurse cu tăierile de produse principale specificate în

planurile decenale cu respectarea perioadei de linişte din timpul cuibăritului.

D.2. Impactul prognozat

Lucrările silvotehnice propuse prin amenajament nu vor produce impacte majore asupra

speciilor şi habitatelor din ariile naturale protejate de interes comunitar deoarece trupurile de pădure

răman neschimbate chiar dacă in interiorul lor se intervine. De asemenea, aspectul pădurii, in cele

mai multe din cazuri, rămane neschimbat (consistenţa nu se reduce). Excepţie fac tăierile rase şi în

crâng, dar având în vedere că regenerarea se va realiza treptat, nici acestea nu vor avea un impact

negativ semnificativ, decat pe perioade scurte de timp.

Soluţiile tehnice au fost alese în urma unei analize privind conservarea pe termen lung a

speciilor şi habitatelor identificate, urmand, atât recomandările din normele tehnice silvice, cât şi

prevederi legistative mai noi privind conservarea biodiversităţii.

Numai prin aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor silvotehnice propuse prin amenajament se

evită degradarea stării fitosanitare a arboretelor prin pericolul prezentat de inmulţirea vătămătorilor

biotici şi abiotici. Nerespectarea prevederilor amenajamentului conduce sigur la deteriorarea

habitatelor naturale protejate, precum şi la pierderi economice importante.

De asemenea, oportunitatea aplicării intervenţiilor silvotehnice in arboretele din siturile Natura

2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului şi ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre trebuie privită şi din

perspectiva perpetuării şi asigurării ecosistemului forestier pe termen lung.

Aplicarea măsurilor de gospodărire a arboretelor din aceste arii naturale protejate reprezintă

soluţia optimă care să asigure indeplinirea obiectivelor de conservare speciilor şi habitatelor

identificate.

Lucrările silvice prevăzute în planul supus aprobării se vor efectua cu respectarea normelor

tehnice in vigoare şi a prevederilor prezentului studiu şi vor fi monitorizate permanent de factorii

implicaţi in acest proces (Direcţia silvică, Agenţia pentru Protecţia Mediului, custozi etc).

Se poate concluziona că, prin măsurile propuse de Amenajamentul Ocolului silvic Sadova, se

realizează gospodărirea durabilă a pădurilor, în concordanţă cu principiile ştiinţifice moderne, cu

regimul silvic şi legislaţia actuală în vigoare, asigurând conservarea şi ameliorarea ecosistemelor

forestiere.

Aşadar, amenajamentul silvic nu are un impact negativ asupra ecosistemelor forestiere,respectiv asupra speciilor şi habitatelor din ariile naturale protejate menţionate anterior

28

E. BIBLIOGRAFIE

Botnariuc, N., 1982, Ecologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

Chiriţă, C., Vlad, I., Păunescu, C., Pătrăşcoiu, N., Roşu, C., Iancu, I., 1977: Soluri şi staţiuni

forestiere vol. II – Staţiuni forestiere., Editura Academiei RSR, Bucureşti

Doniţă, N. et. al, 1990 – Tipuri de ecosisteme forestiere din România – Bucureşti

Doniţă N., Popescu A., Păucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I. A., 2005 – Habitatele din

România, Editura Tehnică – Silvică, Bucureşti, 496 p

Doniţă N., Biriş I. A., 2007 – Pădurile de luncă din România - trecut, prezent, viitor

Florescu, I.I., 1991 - Tratamente silviculturale, Editura Ceres, Bucureşti, 270 p

Florescu, I., Nicolescu, N., 1996 – Silvicultura, vol.I şi II – Editura Lux Libris, Braşov

Giurgiu, V., 1988 - Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple, Editura Ceres, Bucureşti

Giurgiu, V., 2004 – Silvologie, vol III B, Gestionarea durabilă a pădurilor României, Editura

Academiei Romane, Bucureşti

Haralamb A.M. 1963 – Cultura speciilor forestiere (ediţia a II-a, revizuită şi adăugită), Editura

Agro-Silvică de Stat, Bucureşti, 778 p.

Lazăr G. et. al, 2007 – Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05

NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" - Ameninţări

Potenţiale, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 200 p.

Leahu, I., 2001 – Amenajarea pădurilor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

Paşcovschi S. 1967 – Succesiunea speciilor forestiere, Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 318 p.

Paşcovschi S., Leandru V., 1958 – Tipuri de pădure din Republica Populară Română,

Institutul de Cercetări Silvice, Seria a II-a – Manuale, Referate, Monografii, Nr. 14, Editura Agro-

Silvică de Stat, Bucureşti, 458 p.

Stăncioiu P.T. et al, 2008 – Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul

LIFE05 NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" - Măsuri de

gospodărire, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 184 p.

Şofletea, N., Curtu, L., 2007 – Dendrologie, Editura Universităţii Transilvania, Braşov

Vlad, I., Chiriţă, C., Doniţă, N., Petrescu, L. – Silvicultură pe baze eco-sistemice, Editura

Academiei Romăne, Bucureşti

*** 1960: Atlasul climatologic al României, Editura Academiei Romane, Bucureşti.

*** 1992: Geografia Romaniei – Volumul 4: Regiunile pericarpatice ale României, Editura

Academiei Romane, Bucureşti

*** 1986, 2000, Norme tehnice în silvicultură (1-8) Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei

Mediului

*** Amenajamentul O.S. Sadova, 2013

*** Legea 46/2008 – Codul Silvic