RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTU LUI...

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE

A IMPACTU LUI ASUPRA MEDIULUI

PENTRU PROIECTUL „CONSTRUIRE CENTRU COMERCIAL "ELECTROPUTERE PARC", HIPERMARCHET, MAGAZIN BRICOLA J, GALERIE COMERCIALA, MAGAZINE, SERVICE AUTO PRIN REABILITARE , CONSOLIDARE, EXTINDERE HALE EXISTENTE (APARATAJ, SA S), BRANSAMENTE UTILITATI, AMENAJARE INCINTA(ACCESE PIE TONALE SI AUTO, PARCARI AUTO ELEMENTE DE SEMNALISTICA SI ANEX E), IMPREJMUIRE TEREN PE LIMITA DE PROPRIETATE”,

CALEA BUCURESTI, NR. 80, CRAIOVA, JUDETUL DOLJ

BENEFICIAR:

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC PO WER POINT SA SI SC AUCHAN ROMANIA SA

Intocmit,

MEILESCU CORNEL

Cod numeric: R-EIM-04-40/20.10.2008

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER POINT SA SI SC AUCHAN ROMANIA SA

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

2

1. INFORMAŢII GENERALE

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul propus s-a elaborat la comanda beneficiarului, in baza contractului de prestari servicii. Prezenta lucrare este intocmita avand in vedere cerintele legislative actuale, privind necesitatea evaluarii impactului asupra mediului pentru obtinerea acordului de mediu in cazul proiectelor care pot avea impact semnificativ asupra mediului prevazute in: - HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice ş i private asupra mediului; - O.M 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediulu, precum si solicitarea Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Craiova prin adresa nr. 1522/09.02.2011. 1.1. Titularul proiectului SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER POINT SA SI SC AUCHAN ROMANIA SA CRAIOVA, STR RAULUI, NR. 415A, CRAIOVA Reprezentant legal: ADRIAN TULHINA Telefon: 0731 700 776 Fax: 021 269 20 87 email: [email protected] 1.2. Informa ţii despre autorul atestat al raportului privind eva luarea impactului asupra mediului MEILESCU CORNEL Dr Tr Severin, str Alion, nr 64 Tel: 0726189016 Cod Numeric : R-EIM-04-40/20.10.2008 1.3. Denumirea proiectului „CONSTRUIRE CENTRU COMERCIAL "ELECTROPUTERE PARC", HIPERMARCHET, MAGAZIN BRICOLAJ, GALERIE COMERCIALA, MAGAZINE, SERVICE AUTO PRIN REABILITARE, CONSOLIDARE, EXTINDERE HALE EXISTENTE (APARATAJ, SAS), BRANSAMENTE UTILITATI, AMENAJARE INCINTA(ACCESE PIETONALE SI AUTO, PARCARI AUTO ELEMENTE DE SEMNALISTICA SI ANEXE), IMPREJMUIRE TEREN PE LIMITA DE PROPRIETATE”, CALEA BUCURESTI, NR. 80, CRAIOVA, JUDETUL DOLJ 1.4. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia „CONSTRUIRE CENTRU COMERCIAL "ELECTROPUTERE PARC", HIPERMARCHET, MAGAZIN BRICOLAJ, GALERIE COMERCIALA, MAGAZINE, SERVICE AUTO PRIN REABILITARE, CONSOLIDARE, EXTINDERE HALE



3

EXISTENTE (APARATAJ, SAS), BRANSAMENTE UTILITATI, AMENAJARE INCINTA(ACCESE PIETONALE SI AUTO, PARCARI AUTO ELEMENTE DE SEMNALISTICA SI ANEXE), IMPREJMUIRE TEREN PE LIMITA DE PROPRIETATE”, CALEA BUCURESTI, NR. 80, CRAIOVA, JUDETUL DOLJ, se încadrează în etapa de construcţie – faza obţinerea Acordului de Mediu. 1.4.1. Amplasamentul Amplasamentul studiat se afla in intravilanul municipiului Craiova, pe Str. Calea Bucuresti, Nr.80, in incinta societatii SC ELECTROPUTERE SA. 1.4.2. Date specifice investi ţiei Prin prezentul proiect, conform Certificatului de Urbanism Nr. 65 din 19.01.2011, se propune construire centru comercial "Electroputere Parc ": hipermarket, magazin bricolaj, galerie comerciala, magazin, service auto prin reabilitare, consolidare, extindere hale existente (aparataj, sas), bransamente la utilitati, amenajare incinta (accese pietonale si auto, parcari auto, elemente de semnalistica si anexe), imprejmuire teren pe limita de proprietate, precum si organizare de santier pentru obiectiv. Dezvoltarea pentru LOT1 cuprinde amenajarea in interiorul corpului de cladire a unei Galerii Comerciale de Mall, un Hypermarket (Auchan) si a unui magazin de bricolaj (Leroy Marlyn), cu anexele necesare aferente. Dezvoltarea pentru LOT2 cuprinde amenajarea in cladire exitenta a doua spatii comerciale (Decathlon si Kiabi), a unui service auto cu showroom de prezentare si vanzare (Norauto) si a unui parking auto. Spatiile create vor fi concesionate. Pe platforma exterioara de legatura dintre cladiri va fi amenajata ca parking auto, ce va deservi clientilor Centrului Comercial. Terenurile de pe amplasamentul din Calea Bucuresti nr.80, mun. Craiova, jud. Dolj, denumite in continuare terenul investitiei, apartin K&S ELECTRIC POWER POINT SA, AUCHAN ROMANIA SA si ELECTROPUTERE SA, conform contractelor de vanzare-cumparare/extraselor de carte funciara anexate in copie, astfel: - K&S ELECTRIC POWER POINT SA teren in suprafata de 30.271 mp, din care 30.214mp ocupati de corpul C2 de cladire (fosta HALA APARATAJ) – nr. Cad 10493/2/1/2, intabulat in CF 205173 – Craiova - AUCHAN ROMANIA SA teren in suprafata de 19.550mp, ocupati de corpul C1 de cladire (fosta HALA APARATAJ) – nr. Cad 10493/2/1/1, intabulat in CF 205173 – Craiova teren in suprafata de 14.082mp, din care 14.044mp ocupati de corpul de cladire fosta HALA S.A.S – nr. Cad 10493/1/1, intabulat in CF 68875 – Craiova K&S ELECTRIC POW ER POINT SA / AUCHAN ROMANIA SA – i n coproprietate : - teren cu o suprafata de 16.484mp, ocupat 2.281 mp de cladirile C15÷C17, C22÷C30, C32, C33, C107, C108, C110, C357 – nr. Cad 10493/12/2, intabulat in CF 68736 Craiova; - teren cu o suprafata de 6.946 mp, ocupat 833mp de cladirile C44 si C45 (regim inaltime P+4E) – nr. Cad 10493/2/2, intabulat in CF 205282 Craiova; - teren cu o suprafata de 9829 mp, ocupat 2.221 mp de cladirile C31, C34 ÷ C41, C43, C46÷C59, C61 si C62 – nr. Cad 10493/2/3, intabulat in CF 68834 Craiova;



4

- teren cu o suprafata de 1.101 mp, ocupat 143 mp de cladirile C13 si C14 – nr. Cad 10493/1/2, intabulat in CF 205459 Craiova; - teren cu o suprafata de 7.380 mp, ocupat 2.282 mp de cladirile C4÷C11, C18, C20 SI C356 – nr. Cad 10493/1/3, intabulat in CF205404 Craiova; - teren cu o suprafata de 553 mp, ocupat 50mp de cladirea C1 – nr. Cad 10493/8/1, intabulat in CF205172 – Craiova; - teren cu o suprafata de 388 mp, liber de constructii – nr. Cad 10493/8/2, intabulat in CF204971 Craiova; - teren cu o suprafata de 9.078 mp, ocupat 28 mp de cladirile C3 si C42 – nr. Cad 10493/8/4, intabulat in CF204961 Craiova; - teren cu o suprafata de 1.444 mp, liber de constructii – nr. Cad 10493/8/9, intabulat in CF204969 Craiova; - teren cu o suprafata de 175 mp, liber de constructii – nr. Cad 10493/8/10, intabulat in CF2052401 Craiova; - teren cu o suprafata de 24 mp, liber de constructii – nr. Cad 10493/11/3/2, intabulat in CF205160 Craiova; - teren cu o suprafata de 1.864 mp, liber de constructii – nr. Cad 10493/13/1/3, intabulat in CF205175 Craiova; ELECTROPUTERE SA („Fond aservit”) - teren cu o suprafata 2178mp, nr. Cad 10493/12/1, intabulat in CF 205535 Craiova, ocupat 148mp de cladirile C21 si C109; - teren cu o suprafata 2112mp, nr. Cad 10493/11/3/1, intabulat in CF 205440 Craiova - teren cu o suprafata 571mp, nr. Cad 10493/6/1/2, intabulat in CF 205150 Craiova - teren cu o suprafata 2331mp, nr. Cad 10493/13/1/1, intabulat in CF 205535 Craiova, ocupat 17mp de cladirea C2; - teren cu o suprafata 2342mp, nr. Cad 10493/13/1/2, intabulat in CF 205158 Craiova - teren cu o suprafata 1187mp, nr. Cad 10493/13/1/4, intabulat in CF 68828 Craiova - teren cu o suprafata 79mp, nr. Cad 10493/13/1/5, intabulat in CF 205453 Craiova - teren cu o suprafata 4411mp, nr. Cad 10493/13/1/6, intabulat in CF 2055152 Craiova Suprafata totala a terenurilor aferente investitiei Centru comercial “ Electroputere Parc” este de 119.169 mp; la care se adauga “fondul aservit”, aflat in proprietatea ELECTROPUTERE SA, in suprafata de 15.211mp, suprafata ce urmeaza a fi utilizata ca drum de acces/accese, pentru trecerea libera a pietonilor/autovehiculelor pentru executia/exploatarea investitiei. Toate loturile de teren mentionate anterior au fost dezmembrate dintr-un singur teren ce a apartinut/apartine SC ELECTROPUTERE SA. Situatia existenta In prezent loturile aferente investitiei Centru comercial “Electroputere Parc”, inclusiv “fondul aservit” sunt ocupate de constructii (conform analiza teren). Suprafata totala construita este de 71646mp pe terenurile apatinand K&S ELECTRIC POWER POINT SA si AUCHAN ROMANIA SA, respectiv de 163 mp pe terenul ce constituie “fond aservit” aflat in proprietatea ELECTROPUTERE SA. Cladirile principale si anexele acestora au fost edificate in perioada 1964-1970. Toate celelalte anexe au fost construite dupa aceasta perioada functie de necesitatile de moment (parte din acestea sunt exclusiv soproane metalice).



5

Situatia propusa Cei doi proprietari/coproprietari K&S ELECTRIC POWER POINT SA si AUCHAN ROMANIA SA , doresc realizarea unui CENTRU COMERCIAL in 4 etape (faze): FAZA 1 : cladirea compusa din corpurile C1 si C2 (fosta HALA APARATAJ) va adaposti urmatoarele functiuni : hypermarket si galerie comerciala (magazine tip boutique, zona de restaurante, cinematografe, zona de recreere), inclusiv utilitatile aferente. FAZA 2 : spatiu magazine retail : 1 magazin produse sportive si accesorii, 1 magazin produse confectii si un service auto cu anexe. FAZA 3 : magazin bricolaj (inclusiv utilitatile aferente). FAZA 4 : imobil de birouri ce urmeaza a fi realizat in cladirea existenta cu regim de inaltime P+4E, fost Grup social aparataj. Proiectarea se va face pentru fiecare etapa in parte, avand o coordonare de ansamblu, urmand a fi luate masurile pentru delimitarea celor 4 etape. Se vor pastra retragerile minime conform PUZ aprobat. Pentru dezvoltarea intregii investitii se vor desfi inta urmatoarele constructii/anexe (lucrarile de desfiintare fac obi ectul unor alte documentatii separate): K&S ELECTRIC POWER POINT SA nr. Cad 10493/2/1/2 – corp C2, se vor defiinta anexele aferente sistemului de ventilatie; suplimentar se vor desfiinta peretii de compartimentare existenti (nestructurali); AUCHAN ROMANIA SA nr. Cad 10493/2/1/1 – corp C1, se vor desfiinta anexele aferente sistemului de ventilatie si scara exterioara; suplimentar se vor desfiinta peretii de compartimentare existenti (nestructurali); nr. Cad 10493/1/1 (hala S.A.S) - se vor defiinta anexele aferente sistemului de ventilatie si corpul de cladire aflat in extremitatea de SE (vezi plan de situatie); suplimentar se vor desfiinta peretii de compartimentare existenti (nestructurali) si parapetii exteriori (aferenti suprafetelor vitrate); K&S ELECTRIC POWER POINT SA / AUCHAN ROMANIA SA – in coproprietate: nr. Cad 10493/12/2 se vor desfiinta cladirile C15÷C17, C22÷C30, C32, C33, C107, C108, C110 si C357, in suprafata de 2.281 mp; nr. Cad 10493/2/2 – se va desfinta cladirea C44, in suprafata de 10mp; nr. Cad 10493/2/3 se vor desfiinta cladirile C31, C34 ÷ C41, C43, C46÷C59, C61 si C62, in suprafata de 2.221 mp; nr. Cad 10493/1/2 se vor desfiinta cladirile C13 si C14, in suprafata de 143 mp; nr. Cad 10493/1/3 se vor desfiinta cladirile C4÷C11, C18, C20 SI C356, in suprafata de 2.282 mp nr. Cad 10493/8/1 se va desfiinta cladirea C1, cu suprafata de 50mp; nr. Cad 10493/8/4 se vor desfiinta cladirile C3 si C42, in suprafata de 28 mp;



6

ELECTROPUTERE SA („Fond aservit”) nr. Cad 10493/12/1 se vor desfiinta cladirile C21 si C109 in suprafata de 148mp; nr. Cad 10493/13/1/1se va desfiinta cladirea C2 cu suprafata de 17mp.

Descrierea etapei de constructie

Pentru cladirile ce urmeaza a fi pastrate s-a intocmit o expertiza tehnica (de expert tehnic atestat MLPTL) prin care s-au stabilit masurile necesare in conformitate cu noile functiuni propuse/normativele in vigoare. Sunt propuse a fi executate urmatoarele categori generale de lucrari de reabilitare: refacerea invelitorii cu membrane bituminoase/PVC aplicate/fixate pe un strat nou de termoizolatie din vata minerala; se vor pastra fasiile de BCA refacerea luminatoarelor; inlocuirea sticlei cu panouri celulare din policarbonat, inclusive amplasarea de trape de desfumare conform norme PSI; refacerea suprafetelor vitrate exterioare (perimetrale) in sistem structura perete cortina si inchideri cu geam termopan/panouri celulare de policarbonat; CENTRU COMERCIAL – FAZA 1 – CORP C1+C2 Pentru functiunile noi propuse se vor realiza structuri noi in etaj (deschise partial in supanta catre parter) cu o structura mixta din beton armat si confectii metalice. Structra aferenta spatiilor din etaj va fi independenta de structura existenta. Solutiile de fundare se vor stabili in functie de recomandarile din studiul geotehnic ce urmeaza a fi realizat. Regimul de inaltime va ramane acelasi (per ansamblu), respectiv P+1E (partial) Pentru zona de hypermarket se va realiza o extindere cu regim de inaltime P+1E (partial). Structura va fi de asemenea in sistem mixt, beton armat si confectii metalice. Compartimentarile interioare vor de tip usor (gips-carton) sau mixt (zidarie caramida/BCA si gips carton) si vor satisface rezistentele la foc in conformitate cu normele PSI in vigoare. CLADIREA S.A.S. – MAGAZINE RETAIL (2) SI SERVICE AUTO Sunt propuse a fi executate urmatoarele categori generale de lucrari de reabilitare: refacerea invelitorii cu membrane bituminoase/PVC aplicate/fixate pe un strat nou de termoizolatie din vata minerala; se vor pastra fasiile de BCA refacerea luminatoarelor; inlocuirea sticlei cu panouri celulare din policarbonat, inclusive amplasarea de trape de desfumare conform norme PSI; refacerea suprafetelor vitrate exterioare (perimetrale) in sistem structura perete cortina si inchideri cu geam termopan/panouri celulare de policarbonat; Suplimentar, pe intreaga suprafata se va realiza pe o structura noua, in etaj, un spatiu destinat locurilor de parcare. Structura va fi din beton armat; fundarea se va face conform recomandarilor din studiul geotehnic. Structurile pentru spatiile din etajul 1 se vor realiza in cadrul volumului construit existent deja. Fac exceptie extinderile in afara perimetrului existent (~3900mp). Inaltimea maxima a imobilului va ramane acceasi ~16,20m fata de cota 0 (cota pardoselii interioare existente). Exceptie fata de aceasta inaltime vor face elementele



7

de publicitate urbana (de identificare a investiei) amplasare pe cladire (Hmax = 20m) sau adiacent acestora (totem pe structura metalica cu Hmax=30m). Suprafata aferenta investitiei = 119.169 mp (proprietar/coproprietari K&S ELECTRIC POWER POINT SA si AUCHAN ROMANIA SA) Suprafata “fond aservit” = 15.211mp (proprietar ELECTROPUTERE SA)

Sconstruita existenta 71.646 mp Sconstruita mentinuta 63.713 mp Sconstruita propusa 5.037 mp SUPRAFATA CONSTRUITA 68.750 mp SUPRAFATA DESFASURATA 100.910 mp

POT – 57,7% CUT – 0,85 (5,7mc/mp) Locurile de parcare aferente acestei investitii se vor prevedea astfel: la nivelul terenului (platforme amenajate) – 1400 locuri in etaj 1 hala SAS – 400 locuri Accese auto Accesele (auto) in incinta se vor realiza in punctele aprobate in faza PUZ din Calea Bucuresti, respectiv Strada Lapusprin reconfigurarea acceselor existente si vor fi realizate pe terenul ce constituie “fond aservit” aflat in proprietatea ELECTROPUTERE SA.

UTILITATI

Bransamentul de apa se va realiza din reteaua existenta in incinta. Racordul de canalizare (menajera/pluviala) se va face la reteaua existenta in incinta ELECTROPUTERE SA. Bransamentul electric se va realiza confom furnizorului de utilitati (CEZ). Bransamentul de gaze naturale se va realiza confom furnizorului de utilitati (EON).

Ca urmare a schimbarii destinatiei spatiilor existente in spatii comerciale si de alimenatiei publica, pentru racordarea la retele existente este necesara verificarea in prima faza a gradului de uzura a conductelor si capacitatii de asigurarea a utilitatilor necesare conform nevoilor de consum a noii destinatii rezultate din reamenajarea zonei. in situatia in care utilitatile existente la fata locului sunt deteriorate sau improprii unei functionari in conditii normale a instalatiilor interioare se impune schimbarea acestora pentru aducerea lor la parametrii obtimi de functionare. Documentatia cuprinde descrierii tehnice se refera la o situatie initiala, ce poate suferi modificari in conformitate cu cerintele si specificul chiriasului.



8

a) Descrierea functionalitatii instalatiilor interi oare aferente Hypermarket Auchan din cadrul investi ţiei CENTRU COMERCIAL "ELECTROPUTERE PARC".

Alimentarea cu energie electrica a cladirii, din reţeaua furnizorului se va realiza conform avizului de racord eliberat de S.C. Electrica la cererea beneficiarului si conform studiului de soluţie întocmit de SISE-SD-SC Electrica, la comanda beneficiarului. Racordul electric se va realiza prin intermediul unui post de transformare echipat cu un transformator de 2000 kVA amplasat în exteriorul cladirii în anvelopa de beton PTAB. Din reţeaua existenta de medie tensiune se va alimenta postul de transformare PTAB poziţionat în incinta. SOLUTIA DE CONTORIZARE A ENERGIEI ELECTRICE Contorizarea se va realiza pe medie tensiune la nivelul postului de transformare printr-o celula de masura. De asemnea sa vor realiza contorizari pentru tablourile electrice din spatiile de preparare. SOLUŢIA DE DISTRIBUTIE A ENERGIEI ELECTRICE IN CLADIRE Din postul de transformare se alimenteaza tabloul electric general (TGBT), iar din tabloul electric general porneste reţeaua de distribuţie interioara prin care se alimenteaza tablourile secundare, de la care se alimenteaz[ receptoarele. Reţeaua de distribuţie interioara se realizeaza dupa schema de tip TN-C-S, în care conductorul de protecţie distribuit PE este utilizat pentru întreaga schema, de la tablourile electrice secundare pâna la ultimul punct de consum. Din tabloul electric general TGBT se vor alimenta: - Tabloul THVAC: Roof-Top - Tablou TATELIER: Atelier - Tablou TDIV: Diverse - Tablou Silozuri faina (Fara furnitura) Coloanele de alimentare ale tablourilor electrice se vor realiza cu cabluri NYY-J. INSTALATII SANITARE Instalaţii interioare de apă rece si apă caldă Alimentarea cu apa rece este asigurata din reteaua exterioara a parcului comercial. Pentru reţeaua de apă rece sanitară, se va asigura o linie de contorizare consumului. In componenta liniei intra: manseta de control, clapete antipoluare la vedere, robinetele de izolare, manometre de control, regulator de presiune, filtru cu sită fină cu eficaciate minimă de 8/10 mm, robinet de golire si contor volumetric . Pentru asigurarea debitului si presiunii necesare pentru functionarea instalatiei in zona de preparari alimentare se utilizeaza o statie de pompare si hidrofor alcatuita din: 1 + 1 electropompe verticale (Q = 10-12 mc/h; H = 50 m H2O) echipata cu tablou automatizare si protectie. Pentru fiecare operator consumator de apă s-au prevăzut racorduri de apă rece. Racordurile de apă au fost amplasate la partea superioară a încăperilor. Pentru



9

consumatorii igienico-sanitari distribuţia în interiorul clădirii, atât orizontală cât si verticală, se face printr-un sistem realizat din ţeavă de cupru, montată ingropat în pereţi sau tavanul fals. Instalaţia cuprinde deasemenea robineţi cu obturator sferic montaţi pe ramificaţiile spre grupurile sanitare si robineţi colţar de închidere si reglaj montaţi pe legăturile la obiectele sanitare. La trecerea conductelor prin plansee si pereţi se vor monta tuburi de protecţie. Dimensiunile conductelor au rezultat în urma calculului de dimensionare si echilibrare hidraulică. Soluţia de distribuţie aleasă si configuraţia geometrică a sistemului asigură autocompensarea dilatărilor. Presiunile de utilizare necesare in instalatiile de apa rece si calda sunt cuprinse intre 1.5 – 3.5 bar.Pentru a limita presiunea de utilizare la 3.5 bar se vor prevedea la consumatori reductoare de presiune. Echiparea cu obiecte sanitare se realizează conform planurilor de arhitectură, distribuţia apei realizându-se conform planurilor anexate pentru fiecare consumator în parte. Ţevile montate liber se izoleaza cu tuburi din spumă de polietilenă cu λ=0,04 W/m x K: - 10mm grosime pentru conducte de apă rece - 20mm grosime pentru conducte de apă caldă Conform temei de proiectare impusa de investitor, apa calda menajera se va prepara cu apa dedurizata. Apa rece dedurizată se vor alimenta în primul rând anumite echipamente ale laboratoarelor din zona de preparare alimente. Dedurizarea se realizeaza cu o instalatie de dedurizare duo (1+1), compusa din doua aparate legate in paralel si o butelie continand saramura. Aceasta instalatie asigura constant timp de 24 ore din 24 un debit de apa dedurizata pentru un debit de q = 4,5 m3 /h. Spalarea si regenerarea rasinilor de dedurizare se realizeaza automat prin echipamentele instalatiei. De la instalatia de dedurizare se asigura atat umplerea – completarea instalatiei centralei termice cat si alimentarea consumatorilor de apa dedurizata. Prepararea apei calde menajere se realizeaza prin intermediul unor schimbatoare de caldura in placi racordate la circuitul frigorific al hypermarketului. Se vor folosi doua schimbatoare de caldura in placi (furnituri Auchan) ,de cate 72 kW. Pentru asigurarea debitului necesar de apa calda menajera se vor monta doua boilere electrice cu acumulare de cate 1000 l fiecare si o putere electrica de 10 kW fiecare pentru re-incalzire in 6 Ore.Apa calda menajera pentru consumatorii situati la distanta mare de punctul de preparare, va fi asigurata local cu boilere electrice. Distributia de la boilere spre obiectele sanitare se face ramificat printr-un sistem de tevi din polipropilena reticulata, care vor avea traseu paralel cu cel al distributiei de apa rece.Ţevile se izoleaza cu tuburi din spumă de polietilenă cu λ=0,038 W/m x K cu grosimena de: 9mm pentru conducte de apă rece si 13mm pentru conducte de apă caldă. Echipamente din zona de preparari for fi furnizate de catre beneficiar si vor fi racordate la instalatia proiectata. Canalizare menajeră interioară Pentru fiecare consumator de apă s-au prevăzut racorduri de canalizare aferente obiectelor sanitare(40 pentru lavoare si pisoare, 110 pentru WC-uri si 50 pentru restul consumatorilor) si sifoane de pardoseală. Toate racordurile obiectelor sanitare la conductele de scurgere se vor face prin sifon. Racordurile obiectelor sanitare se fac aparent, urmând a fi mascate după efectuarea probei de etanseitate si de eficacitate. Se vor respecta pantele normale de racordare a obiectelor sanitare la coloane, conform prevederilor STAS 1795. Este interzisă racordarea oricărui obiect sanitar la canalizare fără un sifon intermediar cu gardă hidraulică. Deasupra ultimului racord de obiect



10

sanitar pentru a asigura ventilarea, coloana se prelungeste si se montează un aerator cu membrană. Pe coloanele de canalizare se va monta o piesă de curăţire la fiecare nivel al clădirii. De asemenea pe traseul orizontal al colectoarelor de canalizare de la parterul clădirii se vor monta piese de curăţire în poziţiile indicate în partea desenată. Schimbările de direcţie vor fi realizate numai prin coturi la 45°. Soluţia aleasă pentru reteaua interioară de canalizare este cu conducte din PP, special destinat instalaţiilor de canalizare pentru construcţii. Pentru colectarea scurgerilor din din zona de prepari alimentare s-au prevazut ingropat doua retele distincte care inainte de racordarea in reteau exteriore vor fi tratate prin intermediul separatoarelor de grasini. Toate punctele de colectare din zona alimentara vor corespunde specificului zonei. Canalizare Pluviala interioara Cladirea in care se dezvolta amenajarea interioara a spatiului este asigurata cu instalatii de colectare si descarcare ape pluviale. Astfel preluarea apelor meteorice de pe acoperis este asigurata de sistemul de drenaj existent. PROTECTIA CLADIRII CU INSTALATII de Hidranti interiori Instalaţia de stins incendiu cu hidranţi interiori se compune dintr-o reţea inelară de conducte la care sunt racordaţi hidranţii de incendiu cu furtune semirigide, amplasaţi astfel încât fiecare punct al clădirii sa fie stropit de un jet. Raza de actiune luata in calcul la pozitionarea hidrantilor este de 30m. Alimentarea retelei inelare de hidranti se face din distribuitorul de sprinklere amplasat in camera ACS. Fiecare hidrant va conţine căte o ţeavă de refulare universala prevazuta cu robinet cu ajutaj ∅12 mm si furtun semirigid de 25mm cu o lungime de 30 m. Robinetul hidrantului de incendiu, impreuna cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul său si dispozitivele de refulare a apei, se monteaza intr-o cutie speciala, amplasata in nisa sau firida in zidarie, la inaltimea de 0,80 m ... 1,50 m de la pardoseala finita (cf.NP086-05, cap.4.14). Cutiile trebuie prevazute cu o usa si pot fi echipate cu o incuietoare. Cutiile care pot fi zavorate, trebuie prevazute cu un dispozitiv de deschidere in caz de urgenta care sa fie protejat cu ajutorul unui material transparent, care sa poata fi spart cu usurinta. Robinetul de inchidere cu supapa insurubat pana la refuz trebuie in asa fel pozitionat ca sa permita ramanerea a cel putin 35 mm spatiu liber in jurul diametrului exterior a rotii de manevra. Dispozitivul de deschidere in caz de urgenta este protejat printr-un geam frontal. Acesta trebuie sa poata fi spart cu usurinta, fara a exista riscul de a lasa bucati sau corpuri ascutite care sa poata provoca ranirea celor care actioneaza dispozitivul de deschidere in caz de urgenta. Usile cutiilor trebuie sa se deschida cu minimum 170° pentru a permite furtunulu i sa fie miscat liber in toate directiile. Robinetele de sectorizare de pe inelul de hidranti se monteaza sigilate in pozitie ”deschis’’ daca nu sunt prevazute cu dispozitive de actionare de la distanta. Robinetele de sectorizare vor fi astfel amplasate incat sa nu existe pericolul scoaterii din functiune a mai mult de 5 hidranti. Conductele de alimentare a hidrantilor sunt din otel zincat si vor fi izolate conform specificatiilor din caietul de sarcini al beneficiarului. PROTECTIA CLADIRII CU INSTALATII DE SPRINKLERE Instalatiile de stingere a incendiilor cu sprinklere vor deservi atat zona de vanzare alimentara si nealimentară aferenta, cat si spatiile tehnice conexe compartimentului. Instalatia de sprinklere va respecta ceritele din Caietul de sarcini al beneficiarului,



11

Scenariului de Securitate la Incendiu si Normele SREN 12845 si NFPA13 de proiectare. Instalaţia de stins incendii cu sprinklere se compune dintr-o reţea de conducte de tip distribuitor - colector, la care sunt racordate capetele de sprinklere. Instalaţia de sprinklere va fi supravegheată automat prin intermediul unor staţii centrale de control si semnalizare. Conductele sistemului se vor realiza din ţeavă Pn 10bar. Conductele de la DN 25 la DN 50 se vor îmbina cu filet sau cu mansoane. Conductele avand diametrul mai mare se vor imbina cu coupling-uri. La realizarea lucrarilor de executie se vor pune in opera numai materiale si echipamente agrementate, marca CE. Protectia in interiorul magazinului va fi asigurat de un sistem de stingere apa-apă in interior, iar zona exteriora de aprovizionare, copertina este protejata de un sistem de stingere tip apă-aer. Criteriile principale ce au stat la baza dimensionarii instalatiei sunt: - protecţie zona de vanzare si depozit densitate ceruta pe capul de sprinkler 27,5mm/min aria de declansare simultana 300m2 timp de acţionare 90min suprafată maximă pe capul de sprinkler 9 m2 temperatura de acţionare 68oC tip cap sprinkler aprobat CE, K160, raspuns rapid - protecţie zona birouri densitate ceruta pe capul de sprinkler 5mm/min aria de declansare simultana 232m2 timp de acţionare 60min suprafată maximă pe capul de sprinkler 12 m2 temperatura de acţionare 68oC tip cap sprinkler aprobat CE, K80, raspuns standard - protecţie zona preparari densitate ceruta pe capul de sprinkler 8.15mm/min aria de declansare simultana 279m2 timp de acţionare 90min suprafată maximă pe capul de sprinkler 12 m2 temperatura de acţionare 68oC tip cap sprinkler aprobat CE, K115, raspuns standard Apa care trece prin ACS-uri furnizează un impuls mecanic gongului hidraulic de avertizare. Gongul hidraulic este poziţionat astfel încât să fie ferit de ingheţ si să exercite un semnal acustic maxim la punerea lui în funcţiune. ACS-ul este echipat si cu un comutator electric de presiune care va transmite un semnal tabloului de comandă de la portar. Principalele elemente ale instalaţiei de stingere a incendiilor pe bază de sprinklere sunt protejate cu ajutorul unor întrerupătoare de presiune si întrerupătoare de capăt. Următoarele semnale vor fi transmise tabloului de comandă de incendiu: - pornirea electropompei pe instalaţia de sprinklere alarmă



12

- pornirea pompei pilot pe instalaţia de sprinklere informare - ACS –uri alarmă - defecţiune Conductele din oţel negru se vor acoperi cu un strat de vopsea împotriva coroziunii. Conducte galvanizate, ce alimenteaza sprinklerele sistemului uscat trebuie vopsite doar în cazul deteriorării stratului de vopsea de la suprafaţă. Conductele din oţel negru se vor acoperi cu un strat de vopsea împotriva coroziunii. La vopsirea conductelor trebuie avut grijă ca vopseaua sau alte mizerii sa nu ajungă pe capetele sprinklerelor, pentru că, în caz de incendiu, capul de sprinkler va avea o întârziere în pornirea instalaţiei de incendiu reducând astfel eficienţa întregii instalaţii. Sistemul de conducte va fi acoperit cu un strat de vopsea anticorosivă tip RAL de culoare rosie. INSTALATII TERMICE ZONA DE BIROURI Pentru birourile de la etaj s-a prevazut un chiller racit cu aer de producere apa racita 7/12°C. Agregatul de producere apa racita se va amp lasa pe terasa cladirii. Agregatul va fi prevazut cu protectie antiinghet pana la o temperatura exterioara de -15°C. Consumatorii sunt alimentati printr-un sistem inchis cu doua tevi, expansiunea apei este preluata de un vas de expansiune montat pe returul circuitului de distributie, integrat in kit-ul hidraulic. Agregatul de producere apa racita 7°C/12°C are prevazut in kitul hidraulic un grup de pompare aferent circuitului de distributie catre consumatori. Distributia va deservi un singur circuit - alimentare ventiloconvectori in sistem de doua tevi spatii birouri. Ventiloconvectorii cu montaj in tavan fals si racordare la tubulatura, sunt prevazuti cu baterie de racire in care este vehiculat agentul de racire 7°C/12°C de la chiller si cu baterie de incalzire electrica ce va asigura acoperirea necearului de caldura in sezonul rece. Armaturile si conductele vor fi protejate impotriva condensului si aportului de caldura cu izolatie tip Armaflex sau similar. Conductele amplasate pe terasa cladirii vor fi protejate suplimentar impotriva deteriorarilor mecanice cu tabla de aluminiu. La traversarea elementelor structurale rezistente la foc, golurile de trecere ale conductele se vor proteja corespunzator conform P118-99, folosind materiale agrementate pe plan intern si international. Pentru spatiile ce necesita racire tot timpul anului respectiv camera server, camera UPS si camera tablourilor electrice s-a prevazut un sistem de racire cu agent frigorific si condensator racit cu aer amplasat la exterior. GRUPURI SANITARE, VESTIARE, OFICII, CORIDOARE, ATELIERE : Pentru acoperirea necesarului de caldura in aceste incaperi s-au utilizat radiatoare electrice cu montaj pe perete ce au incorporate module de comanda cu termostat. SPATII DE DEPOZITARE : In spatiile ce sunt utilizate pentru depozitare s-au utilizat in functie de necesar, aeroterme de tavan, ce functioneaza cu aer recirculat si baterie de incalzire electrica. Pornirea/oprirea/selectarea treptelor de viteza a ventilatorului aferent aerotermelor se va realiza prin intermediul unui modul de comanda cu termostat cu care este dotata fiecare aeroterma. Comanda va fi data in functie de parametrii aerului interior. SISTEMUL DE RECUPERARE A CALDURII: Sistemul de recuprerare prevazut in prezentul proiect a rolul de a recupera caldura cedata de hotele ce deservesc sectorul de panificatie, gastronomie prin intermediul a trei recuperatoare de caldura cu care vor fi echipate hotele .Caldura astfel recuperata



13

va fi utilizata la preincalzirea aerului proaspat introdus in incaperi de cele doua unitati de ventilatie tip "power box" prevazute pentru ventilarea spatiilor de birouri. Preincalzirea se va realiza prin vehicularea agentului termic rezultat in urma recuperarii de caldura prin bateria de preincalzire aferenta agregatului de ventilatie.Vehicularea agentului se va realiza prin intermediul unei pompe de circulatie. b) Descrierea functionalitatii instalatiilor interi oare aferente DECATHLON din cadrul investitiei CENTRU COMERCIAL "ELECTROPUTERE PARC".

Alimentarea cu energie electrica a cladirii, din reţeaua furnizorului se va realiza conform avizului de racord eliberat de S.C. Electrica la cererea beneficiarului si conform studiului de soluţie întocmit de SISE-SD-SC Electrica la comanda beneficiarului. Racordul electric se va realiza prin intermediul unui bloc de masura si protecţie trifazat (BMPT) amplasat în exterior. SOLUŢIA DE CONTORIZARE A ENERGIEI ELECTRICE Contorizarea se va realiza la nivelul blocului de masura si protecţie trifazat (BMPT). SOLUŢIA ALIMENTARII DE REZERVA CU ENERGIE ELECTRICA Pentru alimentarea de rezerva în cazul c[derii tensiunii de la reteaua furnizorului de energie s-a prevazut un grup electrogen de intervenţie de 150 kVA, montat în exterior în carcasa metalica, care va prelua urm[toarele receptoare: - UPS-ul - O treime din circuitele de iluminat din spatiul de vanzare De asemenea s-a prevazut o sursa neîntreruptibila de curent UPS de 5 kVA/230 V , t = 10 minute, din care se alimenteaza urmatoarele receptoare: - Centralale de curenti slabi - Rack-urile - Circuitele de prize Cablurile se vor monta aparent în tuburi din PVC sau jgheaburi metalice pline cu capac sau perforate. Se vor monta presetupe pe cabluri la intrarea acestora în jgheaburi pentru protecţia si etanseitatea acestora. Dimensiunile conductoarelor, cablurilor de energie, tuburilor de protecţie si echipamentele de protecţie sunt alese conform prescripţiilor tehnice si sunt menţionate în breviarul de calcul. SOLUŢIA DE DISTRIBUTIE A ENERGIEI ELECTRICE IN CLADIRE Din blocul de masura BMPT se alimenteaza tabloul electric general (TEG), iar din tabloul electric general porneste reţeaua de distribuţie interioara prin care se alimenteaza tablourile secundare, de la care se alimenteaza receptoarele. Reţeaua de distribuţie interioara se realizeaza dupa schema de tip TN-S, în care conductorul de protecţie distribuit PE este utilizat pentru întreaga schema, de la tablourile electrice general pâna la ultimul punct de consum. Din tabloul electric general TEG se vor alimenta: - Tabloul TE-RV - Tablou TE-V



14

- Tablou TE-Ex - Circuite de iluminat si prize. Coloanele de alimentare ale tablourilor electrice se vor realiza cu cabluri CYYF. INSTALATII SANITARE Instalaţii interioare de apă rece si apă caldă Reteaua de distributie interioara a apei reci se va realiza in sistem ramificat. Racordarea la reteaua exterioara a amplasamentului se va face in interiorul cladirii prin intermediul unui tronson de conducta din polietilena de inalta densitate PEHD Pn6 conform planurilor atasate prezentei documentatii. Trecerea de la conducta din polietilena la conducta de otel se va face prin intermediul unei piese de trecere cu flansa imediat dupa intrarea in casa a conductei de racord. Imediat dupa intrarea in casa pe conducta de alimentare sa prevazut un filtru cartus lavabil cu doi robineti de izolare a acestuia si o conducta de by-pass pentru a se evita intreruperea alimentarii cu apa in monentul inlocuitii sau spalarii filtrului. Prepararea apei calde menajere se va realiza prin intermediul boilerelor electrice, conform cerintelor impuse de catre beneficiar. Pentru fiecare operator, consumator de apă s-au prevăzut racorduri de apă rece. Distributia principala in interiorul cladirii se va realiza din teava de otel zincat pentru transportul si vehicularea apei potabile. Distributia in grupurile sanitare va fi realizata din teava de polietilena reticulata. Îmbinarea ţevilor de polietilena reticulata, se realizează cu manson alunecator. În situaţia utilizării unor materiale similare, acestea vor trebui să fie obligatoriu agrementate tehnic în România, si să fie destinate utilizării pentru apă potabilă. Instalaţia cuprinde deasemenea robineţi cu obturator sferic montaţi pe ramificaţiile spre grupurile sanitare si robineţi colţar de închidere si reglaj montaţi pe legăturile la obiectele sanitare. Toate incaperile trebuie prevazute cu ventile sub tencuiala cu posibilitate de blocare. Se utilizeaza exclusiv armaturi si piese inglobate, iar piesele in contact cu apa se executa din bronz. La trecerea conductelor prin plansee si pereţi se vor monta tuburi de protecţie. La trecerea conductelor prin peretii antifoc se vor prevedea piese de trecere pentru protectie, in vederea limitarii propagarii incendiului. Echiparea cu obiecte sanitare se realizează conform planurilor de arhitectură, distribuţia apei realizându-se conform planurilor detaliate anexate pentru fiecare consumator în parte. Instalatia de apa rece si calda se izoleaza termic 100%. Preparare apei calde se va realiza prin intermediul boilerelor electrice. Conform caietului de sarcini inaintat de catre beneficiar in grupurile sanitare pentru clientru nu se vor prevedea boilere pentru prepararea apei calde menajere. Ţevile se izoleaza cu tuburi din spumă de polietilenă cu λ=0,038 W/m x K: - 9mm grosime pentru conducte de apă rece, - 13mm grosime pentru conducte de apă caldă. Canalizare menajeră interioară Pentru fiecare consumator de apă s-au prevăzut racorduri de canalizare aferente obiectelor sanitare (PVC-U 50 pentru lavoare si pisoare, PVC-U110 pentru WC-uri) si sifoane de pardoseală. Racordurile obiectelor sanitare se fac aparent, urmând a fi mascate după efectuarea probei de etanseitate si de eficacitate. Se vor respecta pantele normale de racordare a obiectelor sanitare la coloane, conform prevederilor STAS 1795. Este interzisă racordarea oricărui obiect sanitar la canalizare fără un sifon intermediar cu gardă hidraulică. Deasupra ultimului racord de obiect sanitar pentru a asigura ventilarea, coloana se prelungeste pana deasupra acoperisului unde se



15

monteaza o caciula de ventilatie. Pe coloanele de canalizare se va monta o piesă de curăţire. Racordul la reţeaua exterioară de canalizare se va realiza obligatoriu cu ţeavă din PVC de tip KG pentru instalaţii exterioare. Etansarea îmbinărilor sistemului de conducte din PVC făcându-se cu inelele de cauciuc ale sistemului. La iesirea din casa a conductelor de canalizare se va respecta adancimea de inghet, conform STAS 6054-77. Canalizare Pluviala interioara Cladirea in care se dezvolta amenajarea interioara a spatiului este asigurata cu instalatii de colectare si descarcare ape pluviale. Astfel preluarea apelor meteorice de pe acoperis este asigurata de sistemul de drenaj existent. PROTECTIA CLADIRII CU INSTALATII de Hidranti interiori Instalaţia de stins incendiu cu hidranţi interiori se compune dintr-o reţea inelară de conducte. La inelul de alimentare, sunt racordaţi hidranţii de incendiu cu furtune plate, amplasaţi astfel încât fiecare punct al clădirii sa fie stropit de un jet de 2,5 l/s si lungimea jetului compact de 6m (conform anexei 3 din NP086-05), deoarece este si instalatie de stingere cu sprinklere. Fiind mai mult de 8 hidranti interiori sistemul de alimentare este unul inelar, pe care sunt montati robineti de sectionare la maxim 5 hidranti. Alimentarea retelei inelare de hidranti se face din distribuitoarul de alimentare a instalatiilor de sprinklere. Distributorul va fi echipat cu racord pentru alimentarea pompelor mobile de incendiu. Fiecare hidrant va conţine câte un robinet de colţ ∅ 2”, ţeavă de refulare tip C cu ajutaj ∅12 mm si furtun tip C cu o lungime de 20 m. Robinetul, impreuna cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul său si dispozitivele de refulare a apei, se monteaza intr-o cutie speciala, amplasata in nisa sau firida in zidarie, la inaltimea de 0,80 m ... 1,50 m de la pardoseala finita (cf.NP086-05, cap.4.14). Cutiile trebuie prevazute cu o usa si pot fi echipate cu o incuietoare. Cutiile care pot fi zavorate, trebuie prevazute cu un dispozitiv de deschidere in caz de urgenta care sa fie protejat cu ajutorul unui material transparent, care sa poata fi spart cu usurinta. Robinetul de inchidere cu supapa insurubat pana la refuz trebuie in asa fel pozitionat ca sa permita ramanerea a cel putin 35 mm spatiu liber in jurul diametrului exterior a rotii de manevra. Dispozitivul de deschidere in caz de urgenta este protejat printr-un geam frontal. Acesta trebuie sa poata fi spart cu usurinta, fara a exista riscul de a lasa bucati sau corpuri ascutite care sa poata provoca ranirea celor care actioneaza dispozitivul de deschidere in caz de urgenta. Usile cutiilor trebuie sa se deschida cu minimum 170° pentru a permite fur tunului sa fie miscat liber in toate directiile. Robinetele de sectorizare de pe inelul de hidranti se prevad sigilate in pozitie ,,normal deschis” daca nu sunt prevazute cu dispozitive de actionare de la distanta. Robinetele de sectorizare vor fi astfel amplasate incat sa nu existe pericolul scoaterii din functiune a mai mult de 5 hidranti. PROTECTIA CLADIRII CU INSTALATIi DE SPRINKLERE Instalaţia de sprinklere este destinată detectării incendiului si stingerii acestuia într-o fază incipientă cu rol de menţinere a focului sub control, pentru ca stingerea lui definitivă să poată fi făcute prin alte mijloace. Fiecare spatiu va fi protejat cu instalatiei de sprinklere in conformitate cu normele in viguare si cerintele impuse de asiguratorul agreat. Instalatia interioara de stingere va avea in componenta ei ACS-ul, sistemul de



16

conducte si capetele de sprinklere, dimensionate conform cerintelor propri asiguratorului spatiului concesionat. Criteriile principale de dimensionare a instalatiilor de protectie cu sprinklere prezentate mai jos vor respecta normele impuse de socetatea de asigurare si in conformitate cu normele romanesti in vigoare: - tip sistem umed - densitate ceruta pe capul de sprinkler 12,5mm/min - aria de declansare simultana 260 mp - timp de acţionare 90 min - suprafată maximă pe capul de sprinkler 9.0 m2 - temperatura de acţionare 68oC - tip cap sprinkler aprobat CE, cu capul în sus DN 20, K115. Apa care trece prin ACS si furnizează un impuls mecanic gongului hidraulic de avertizare. Gongul hidraulic este poziţionat astfel încât să fie ferit de ingheţ si să exercite un semnal acustic maxim la punerea lui în funcţiune. ACS-ul este echipat si cu un comutator electric de presiune care va transmite un semnal tabloului de comandă de la portar. Principalele elemente ale instalaţiei de stingere a incendiilor pe bază de sprinklere sunt protejate cu ajutorul unor întrerupătoare de presiune si întrerupătoare de capăt. Următoarele semnale vor fi transmise tabloului de comandă de incendiu: -pornirea electropompei pe instalaţia de sprinklere alarmă - pornirea pompei pilot pe instalaţia de sprinklere informare - ACS –uri alarmă - defecţiune. Conductele din oţel negru se vor acoperi cu un strat de vopsea împotriva coroziunii. Conducte galvanizate, ce alimenteaza sprinklerele sistemului uscat trebuie vopsite doar în cazul deteriorării stratului de vopsea de la suprafaţă. Conductele din oţel negru se vor acoperi cu un strat de vopsea împotriva coroziunii. La vopsirea conductelor trebuie avut grijă ca vopseaua sau alte mizerii sa nu ajungă pe capetele sprinklerelor, pentru că, în caz de incendiu, capul de sprinkler va avea o întârziere în pornirea instalaţiei de incendiu reducând astfel eficienţa întregii instalaţii. Sistemul de conducte va fi acoperit cu un strat de vopsea anticorosivă tip RAL de culoare rosie. INSTALATII TERMICE SI VENTILATIE Pentru zona de vanzare se propun 2 rooftop-uri amplasate pe acoperis, cu baterie de incalzire pe gaz, iar cea de racire cu detenta directa. Distributia interioara se va realiza cu tubulatura textila, in lungul grinzilor, corelat cu corpurile de iluminat. Pentru fiecare rooftop vom avea 2 ramuri principale de ventilatie. Aspiratia se va face local sub urcarea pe acoperis cu o grila amplasata la nivelul planseului. Rooftop-urile vor fi amplasate pe acoperis, bateria de incalzire va fi pe gaz iar cea de racire pe detenta directa. DESTRATIFICATOARE –6 buc - 7500mc/h / destratificator PERDEA DE AER ELECTRICA - 1 buc la intrarea in magazin AEROTERMA ELECTRICA - 1 buc pe parte de depozit RADIATOARE ELECTRICE - in zonele administrative: vestiare, grupuri sanitare, spatii tehnice VENTILATOARE IN-LINE - pentru zona administrativa se va extrage aerul cu ventilatoare in-line si anemostate in fiecare incapere in care este necesar. Aerul este preluat din sala de vanzare cu grile de transfer montate in usi



17

SPLITURI - pentru spatiul de IT - vom avea o unitate de aer conditionat in functiune si una de rezerva ce sa acopera necesarul de frig. Unitatile exterioare vor fi amplasate pe acoperis. PARAMETRII DE CALCUL: Temperaturi: temperatura exterioara de calcul iarna: - 15 grd. temperatura exterioara vara: 35 grd.C temperatura interioara de calcul iarna: - sala de vanzare, depozit: 19 grd.C - sala de intalniri, sala de odihna:20 grd.C - vestiare, zona de dusuri: 22 grd.C - grupuri sanitare: 15grd.C temperatura interioara de calcul vara: 27,5 grd.C Ventilatie - Aport de aer proaspat: - 25mc/h/persoana Ventilatie - Schimburi pe ora: - sala de vanzare: 3 schimburi/ora - vestiare: 3 schimburi/ora - grupuri sanitare: 6 schimburi/ora c) Descrierea functionalitatii instalatiilor interi oare aferente GALLERY din cadrul investi\iei CENTRU COMERCIAL "ELECTROPUT ERE PARC" INSTALAŢIA DE SEMNALIZARE INCENDIU Instalaţia de semnalizare a incendiilor trebuie să detecteze începutul de incendiu în cel mai scurt timp, să analizeze rapid informaţiile primite ş i, în cazul confirmării evenimentului, să emită semnalul de alarmă adecvat, pentru asigurarea intervenţiei ş i evacuării. Detectarea automată a începuturilor de incendiu trebuie să se facă atât în spaţiile circulabile cât mai ales în spaţiile auxiliare ş i în încăperile în care acesta ar putea evolua nestânjenit. Aceasta trebuie să fie precoce, precisă ş i controlabilă; apariţia unui semnal de incendiu trebie să fie urmată de declanşarea alarmei locale de incendiu. Alarma de incendiu are prioritate fată de semnalul de defect. Defectiunile sunt evidenţiate prin semnale optice ş i acustice distincte de semnalele de alarmă de incendiu. Ele sunt inregistrate, memorate ş i evidenţiate optic prin dispozitive speciale ale centralei. Sunt considerate defecte: - scurtcircuitarea sau intreruperea conductoarelor la care se conectează detectoarele de incendiu, butoanele semnalizare manuală, sirena de interior sau exterior -scoaterea din circuit a unui detector - defectarea siguranţelor fuzibile - lipsa sau valoarea necorespunzatoare a tensiunii surselor de electroalimentare - punerea la masa a altor elemente decat cele destinate special acestui scop - întreruperea legaturii telefonice/radio cu dispeceratul de interventie rapida la incendiu - ieşri programabile de tensiune pentru semnale alarmă de incendiu ş i defect - înregistrarea ş i afişarea evenimentelor ş i prezentarea raportului cu privire la situatia statistică pe grupe de probleme: semnalizări de incendiu, defectiuni.



18

Componenţa oricărui sistem automat de semnalizare a incendiului include detectoare de incendiu, un analizator al semnalului primit, dispozitive de alarmare si surse de energie. Detectoarele de incendiu funcţionează pe baza unor principii de detecţie diferite, fiind sensibile la diverse efecte ale arderii (fum, gaze de ardere, creş terea temperaturii, radiaţiile electromagnetice emise de flacară). Detectorul optic este un detector sensibil la particulele de dimensiuni mai mari, care reflectă lumina sau particulele fine, de culoare inchisă care o absorb. Indiferent de tip, aparatul are în compunere o sursă de lumină si un receptor (element electronic fotosensibil). Orice modificare a sistemului de referinţă, datorită existenţei microparticulelor degajate in timpul unui incendiu, determină variaţii de curent în sistemul electronic ş i, deci, emiterea unui semnal. Avantajul utilizării unor astfel de senzori il constituie faptul că nu sunt influenţaţi sensibil de curenţii de aer sau de radiaţiile electromagnetice. Desigur, suspensiile existente in aerul din zona protejată pot influenţa, uneori, buna functionare. Detectorul de temperatură poate sesiza, in funcţie de tipul constructiv, atât depăşirea unui prag fix, cât ş i creş terile rapide de temperatură. Răspândirea largă a acestor aparate se datorează simplităţii constructive, robusteţii si preţului relativ scăzut. Detectoarele cu element fuzibil au dezavantajul unei inerţii termice apreciabile, a unei arii de supraveghere redusă, sunt influenţate de temperatura mediului şi necesită înlocuirea dupa fiecare acţionare. Parţial, aceste inconveniente sunt eliminate în cazul detectoarelor de tip diferenţial sau velocimetric, care înregistrează variaţiile de temperatură. Butoane de semnalizare a incendiilor Fiecare instalaţie de semnalizare a incendiilor trebuie să fie dotată ş i cu dispozitive de avertizare manuală. Conectarea acestora la centrala de semnalizare este indicat a se realiza în sistemul adresabil. Odată acţionate, ele trebuie sa rămână blocate in poziţie de alarmă, readucerea in stare normală făcându-se doar prin utilizarea unor dispozitive speciale. În acest fel, există garanţia alarmării până la identificarea zonei şi asigurarea intervenţiei. Fiecare buton se recomandă a fi marcat cu numărul circuitului de semnalizare si poziţia ce o ocupă în circuit, astfel încât să permită o identificare uşoară. Amplasarea butoanelor de semnalizare se va face în locuri vizibile ş i uşor accesibile, la o înălţime de circa 1,30 m, măsurată de la pardoseală, fixate pe elemente verticale de construcţie (stâlpi, pereţi etc). Este indicat, ţinând cont de comportamentul uman în caz de pericol, ca butoanele de semnalizare să fie amplasate pe căile de evacuare, de preferinţă lângă uşile de evacuare ş i la fiecare ieşire în casa scărilor. Pentru clădirile cu mai multe niveluri, conectarea butoanelor se va face pe circuite separate pentru fiecare nivel, dacă nu se poate identifica precis butonul de la care s-a acţionat. În cazul spaţiilor mari, este recomandabil ca butoanele să fie astfel amplasate încât, la părăsirea locului protejat, orice ocupant să poată trece prin faţa unui buton, fără a străbate o distanţă mai mare de 30 m. Nu este recomandat, ca în cadrul aceleiaş i clădiri, să existe mai multe tipuri de butoane pentru semnalizare, asigurând astfel familiarizarea mai usoară a ocupanţilor cu aparatele. DESCRIERE INSTALAŢIE



19

Detectoarele automate si butonele de avertizare manuale trebuie să constituie zone de detecţie specifice, natura informaţiilor transmise trebuind identificate la nivelul echipamentelor de control ş i de semnalizare fără nici un fel de ambiguitate. Fiecare sector (pentru prevenirea incendiului) al clădirii poate să cuprindă una sau mai multe zone de detecţie insă în nici un caz, o zonă de detecţie nu poate să fie comună mai multor sectoare. În interiorul unui sector zonele de detecţie se vor stabili în funcţie de configuraţia clădirii şi a normelor ş i standarelor în vigoare precum şi specificaţiile fabricantului materialelor. Pentru acoperirea tuturor zonelor cu risc de incendiu au fost gândite opt bucle de detecţie împărţite după cum urmează: - buclele 1, 2, 3, 4 – galerie - buclele 5, 6, 7, 8 - concesionari CENTRALA DE SEMNALIZARE INCENDIU Sistemul de detecţie ş i avertizare la incendiu se bazează pe o centrală analogic adresabilă echipată cu o unitate de gestiune alarmă cu comandă de pe faţa centralei. Pe afişajul centralei vor apărea toate evenimentele care se vor desfăşura în acest spaţiu. Tot sistemul va putea fi comandat de la acest punct prin intermediul tastaturii ş i a nivelelor de acces. Memorarea evenimentelor detectate se face în memoria internă a centralei. Centrala va avea integrată o imprimantă pentru printarea automată a evenimentelor. Centrala de semnalizare incendiu va fi echipată şi cu card RS485 pentru legarea în reţea cu următoarele centrale de incendiu: - centrala detecţie incendiu Auchan - centrala detecţie incendiu Leroy Merlin - centrala detecţie incendiu Dechatlon - centrala detecţie incendiu Kiabi - centrala detecţie incendiu Norauto. În centrala de semnalizare incendiu se vor instala carduri cu intrări ş i ieşiri programabile pentru preluarea semnalelor de la: - A.C.S. - butoanele pentru acţionarea trapelor de fum - rezerve ş i acţionarea: - întreruptoarelor cu bobină de declanşare din tablourile electrice - trapelor de fum - anunţului de emergenţă din centrala de sonorizare - uş ilor automate pe poziţia deschis - rezerve. Reţeaua de detecţie incendiu este realizată prin detectori ş i butoane de semnalizare conectate prin cablu rezistent la foc E30. Surse de alimentare cu energie electrică: - Sursa de bază - reţeaua electrică conectată la sistemul energetic al clădiri. - Sursa de rezervă - baterie de acumulatoare. Ea trebuie să preia, în mod automat, alimentarea atunci când sursa de bază nu mai asigură alimentarea normală de funcţionare a instalaţiei. Tranziţia de la o sursă la alta nu trebuie să conducă la modificări în starea sistemului. Sursa de rezervă trebuie să asigure funcţionarea normală a instalaţiei pentru cel puţin 48 ore şi încă minim 30 de minute în condiţii de alarmă generală de incendiu.



20

La circuitele de alimentare ale instalaţiei de semnalizare nu se conectează alţi consumatori, fără legătură cu sistemul de protecţie împotriva incendiilor. FUNCŢIONAREA SISTEMULUI Funcţionare normală a sistemului - în regim normal centrala de detectare ş i alarmă de incendiu supraveghează reţeaua de detectare ş i semnalizare ş i integritatea circuitelor de interconexiune. Funcţionarea sistemului în caz de alarmă - în urma detectării unui început de incendiu în orice zonă protejată, în urma semnalelor transmise de un detector şi/sau un buton de semnalizare manuală, centrala lansează un semnal de alarmă. Dupa o temporizare, alarma acustică generală se declansează prin centrala de semnalizare ş i transmite un semnal radio sau telepfonic la serviciul de urgenţă. Modalitatea de acţiune a personalului specializat în intervenţii în caz de incendiu va fi stabilită ulterior împreună cu utilizatorul imobilului. INSTALAŢIA DE SEMNALIZARE A EFRACŢIEI Sistemul de detecţie şi avertizare la efracţie trebuie să realizeze automat supravegherea spaţiilor în care pot apărea tentative de efracţie. În acest scop se vor prevedea elemente de detecţie adresabile automate în toate încăperile în care există riscul apariţiei unor tentative de efracţie. Pentru o bună administrare ş i verificare a sistemului, acesta trebuie să fie prevăzut cu o memeorie de evenimente nevolatilă, având posibilitatea utilizării mai multor tastaturi de comandă. Acest sistem trebuie să realizeze funcţia de auto-test continuu pentru detectori ş i panoul de comandă, cu posibilitatea diagnosticării de la distanţă, să asigure “divizarea” sistemului în minim 32 partiţii independente, să aibă funcţia de protecţie la sabotaj. S-a prevăzut o instalaţie de detecţie şi avertizare la efracţie cu detectoare adresabile de mişcare de tip PIR, PIR+MW, PIR+MW+antimasching, contacte magnetice, tastaturi de comandă şi programare, panou pentru afişarea alarmelor pe timp de zi, unităţi de armare şi dezarmare în funcţie de spaţiul protejat şi de posibilitatea pătrunderii prin efracţie în spaţiul protejat. Sistemul trebuie să aibe următoarele caracteristici: - cablarea realizabilă în buclă, fapt ce determină funcţionarea sistemului chiar ş i în cazul întreruperii sau scurtcircuitării cablului, centrala realizează trecerea automată de la inel la ramuri; - echipamentele de alarmare sunt adresabile sau convenţionale conectate la module adresabile – la orice mesaj acestea pot fi identificate exact în spaţiu (prin afişarea, pe display-ul centralei ş i a panoului paralel pentru semnalizare incendiu, a unui text programabil, specific fiecărui echipament de alarmare); - la afişarea unui mesaj să se indice ş i natura acestuia (defect, alarmă, stand by, sabotaj); buclă trebuie să suporte până la 127 de echipamente adresabile (detectori de prezenţă, contacte magnetice, butoane de panică, interfeţe de monitorizare ş i acţionare, etc); - detectoarele adresabile de mişcare trebuie să fie de tip PIR ş i PIR+MW. Acestea execută supravegherea automată a spaţiilor cu grad de risc în apariţia tentativelor de pătrundere prin efracţie. Se vor instala echipamente de detecţie a tentativelor de efracţie în toate încăperile în care se găsesc documente sau obiecte de valoare şi în care pot apărea tentative de pătrundere prin efracţie din exterior înspre interiorul clădirii;



21

- contactele magnetice au rolul de a semnaliza tentativele de efracţie prin forţarea uşilor. Se vor prevedea contacte magnetice la uş ile spre exterior; - unităţile de armare/dezarmare realizează doar funcţia de armare/dezarmare a unor partiţii individuale şi trebuie să fie monitorizate cu interfeţe de monitorizare ş i acţionare adresabile; - sirenele de avertizare la efracţie pentru exterior se vor monta în aşa fel încât să fie realizată o bună percepţie a sunetului din exteriorul spaţiului protejat. Centrala de detecţie ş i alarmare la efracţie va fi prevăzută cu un afişaj cu cristale lichide pe care sunt afişate în text clar diferite mesaje (alarmă, defect, decuplări, cuplări, date complexe despre starea sistemului periferic sau a modulelor de bază din centrală, etc), iar în paralel cu afişajul mesajele trebuie imprimate pe hârtie cu ajutorul unei imprimante prevăzută în centrală. Uşa de acces personal va fi prevăzută cu un sistem de armare/dezarmare care să realizeze armarea sau dezarmarea partiţiei de acces în spţiul administrativ sau dezarmarea sistemului. În cazul detecţiei unei tentative de pătrundere prin efracţie, sistemul de detecţie ş i alarmare la efracţie, pe lângă semnalizările acustice ş i optice, trebuie să realizeze o conexiune prin centrală telefonică către organele abilitate să intervină la apariţia unor astfel de evenimente. Numerele de telefon care se vor apela vor fi furnizate de către beneficiar înainte de punerea în funcţiune ş i programarea sistemului. Zonele unde sunt instalate tastaturi pentru armarea/dezarmarea sistemului, vor fi programate cu temporizare la declanşarea alarmei. Dacă nu a fost tastat corect codul de acces sau dacă timpul de prealarmă a expirat, centrala porneş te alarmarea. Sistemul poate fi armat numai când detectorii din câmp nu sesizează nici un semnal ş i când toate uş ile sunt închise. În cazul de alarmă de efracţie, se va semnaliza automat firma de pază. În exteriorul clădirii sunt montate sirene cu flash luminos. Alimentarea centralei se face din reţeaua electrică la 230 V din tabloul TE-UPS, înaintea intrerupatorului general. Sistemul va fi echipat cu acumulatori tampon amplasaţi în cutia metalica a centralei, protejată cu contact antitamper, care în lipsa tensiunii reţelei de alimentare vor asigura alimentarea sistemulul, cca. 24 ore în stare de veghe ş i încă 30 minute în stare de alarmă. Sirena de exterior va fi de asemenea, pentru siguranţă, echipat cu un acumulator tampon 7 Ah/l2 Vcc, asigurând alarmarea opto-acustică, chiar în cazul sabotării cablului de conexiune cu centrala. Traseele fizice sunt astfel gândite încât să se integreze în sistemul celorlalte trasee de curenţi slabi. În spaţiile de birouri cablurile sunt montate în tuburi de protecţie montate deasupra tavanelor false. Toate cablurile folosite în instalaţia de semnalizare efracţie sunt ecranate. Subsistemul de semnalizare efracţie trebuie periodic verificat ş i întreţinut de personalul specializat al firmei instalatoare, sau dupa caz, de firma care asigură service-ul. Contractul încheiat în acest sens, va prevede ca durata de intervenţie la deranjamente să fie de maxim 24 ore de la primirea sesizării. La intrarea pentru personalul administrativ se va instala o unitate de control acces, cu restricţionarea accesului bidirecţional. La semnalizarea unui incediu se va elibera electromagnetul ce reţine uşa, astfel încât uşa să poată fi folosită pentru evacuare. Unitatea de control acces va fi prevăzută cu o baterie tampon de 12V 7Ah. Modificările şi completările sistemului de alarmă se vor efectua numai de firme autorizate de IGP Direcţia de Ordine Publică şi se vor anexa proiectului iniţial avizat, iar executarea se va face dupa ce au fost anunţate cadrele de poliţie locale.



22

INSTALAŢIA DE SONORIZARE Instalaţia de sonorizare este împărţită în circuite (zone de anunţuri). Din centrala de sonorizare vor pleca linii pentru anunţuri de emergenţă. Ieş irile pentru liniile de emergenţă sunt relee programabile, iar în spaţiile concesionate se vor instala prize cu două contacte, la care se vor conecta intrările de emergenţă ale centralelor concesionarilor. Centrala audio, amplificatoarele ş i sursele de sunet se vor instala în camera IT în rack de 19” 24U. Centrala audio este cu două canale astfel încât să se poată transmite anunţuri simultane provenite de la două surse de sunet diferit. Se va instala un microfon cu consolă cu taste pentru selectarea zonelor de sunet pentru anunţuri. În zonele de galerii se vor instala difuzoare sferice montate suspendat, în zonele tehnice, coridoarele de evacuare în spaţiile administrative ş i băi se vor instala difuzoare rotunde încastrate în tavanul fals. Alimentarea centralei se face din reţeaua electrică la 230V, din tabloul TE-UPS. Traseele fizice sunt astfel gândite încât să se integreze în sistemul celorlalte trasee de curenţi slabi. Astfel în sala de vânzare cablurile sunt poziţionate în jgheaburi folosite pentru circuitele de curenti slabi iar pe tavane în tuburi de protecţie. În spaţiile de birouri cablurile sunt montate aparent în tuburi deasupra tavanului fals. Toate cablurile folosite în instalaţia de sonorizare sunt ecranate. INSTALATII SANITARE Instalaţii interioare de apă rece ş i apă caldă Alimentarea cu apa rece este asigurata din reteaua exterioara a parcului comercial. Pentru reţeaua de apă rece sanitară, la intrarea in cladire, se va asigura o linie de contorizare consumului. In componenta liniei intra: robinetele de izolare, manometre de control, filtru cu sită fină si contor volumetric. Pentru fiecare consumator de apă s-au prevăzut racorduri de apă rece. Distributia apei reci este asigurată printr-un sistem de tip inelar. Racordurile de apă au fost amplasate la partea superioară a încăperilor. Pentru consumatorii igienico-sanitari distribuţia în interiorul clădirii, atât orizontală cât şi verticală, se face printr-un sistem realizat din ţeavă de otel, montată ingropat în pereţi sau tavanul fals. Instalaţia cuprinde deasemenea robineţi cu obturator sferic montaţi pe ramificaţiile spre grupurile sanitare ş i robineţi colţar de închidere ş i reglaj montaţi pe legăturile la obiectele sanitare. Pe racordurile de apă aferente spatiilor ce urmeaza a fi inchiriate s-a prevazut cate un robinete pentru izolare si cate un contor volumetric. Instalatia interioara din interiorului spatiile comerciale intra in sarcina chiriasului. La trecerea conductelor prin planşee si pereţi se vor monta tuburi de protecţie. Dimensiunile conductelor au rezultat în urma calculului de dimensionare ş i echilibrare hidraulică. Soluţia de distribuţie aleasă ş i configuraţia geometrică a sistemului asigură autocompensarea dilatărilor. Presiunile de utilizare necesare in instalatiile de apa rece si calda sunt cuprinse intre 1.5 – 3.5 bar.Pentru a limita presiunea de utilizare la 3.5 bar se vor prevedea la consumatori reductoare de presiune. Echiparea cu obiecte sanitare se realizează conform planurilor de arhitectură, distribuţia apei realizându-se conform planurilor anexate pentru fiecare consumator în parte. Ţevile montate liber se izoleaza cu tuburi din spumă de polietilenă cu λ=0,04 W/m x K: - 10mm grosime pentru conducte de apă rece - 20mm grosime pentru conducte de apă caldă



23

Canalizare menajeră interioară Instalatiile de canalizare s-au realizat două sisteme separate. Unul pentru evacuarea apelor uzate provenite de la grupurile sanitare si de la concesionarii, sistem ce evacuează apele in reteaua menajeră a amplasamentului si un sistem pentru apele uzate cu continut de grasimi provenite de la zona de food court ( ce va fi definitivata ulterior). Acest sistem evacuează apele in reteaua menajeră a amplasamentului după tratarea prealabilă prin intermediul separatoarelor de grăsimi amplasate ingropat in exteriorul cladirii. Pentru a se evita inghetarea conductelor toate iesirile din cladire se vor realiza sub adancimea de inghet din zona respectiva. Pentru fiecare consumator de apă s-au prevăzut racorduri de canalizare aferente obiectelor sanitare (40 pentru lavoare ş i pisoare, 110 pentru WC-uri şi 50 pentru restul consumatorilor) ş i sifoane de pardoseală. Fiecare spatiu ce urmeaza a fi concesionat a fost prevazut cu racord de canalizare de 110mm. Toate racordurile obiectelor sanitare la conductele de scurgere se vor face prin sifon. Racordurile obiectelor sanitare se fac aparent, urmând a fi mascate după efectuarea probei de etanşeitate ş i de eficacitate. Se vor respecta pantele normale de racordare a obiectelor sanitare la coloane, conform prevederilor STAS 1795. Este interzisă racordarea oricărui obiect sanitar la canalizare fără un sifon intermediar cu gardă hidraulică. Deasupra ultimului racord de obiect sanitar pentru a asigura ventilarea, coloana se prelungeş te ş i se montează un aerator cu membrană. Pe coloanele de canalizare se va monta o piesă de curăţire. De asemenea pe traseul orizontal al colectoarelor de canalizare de la parterul clădirii se vor monta piese de curăţire în poziţiile indicate în partea desenată. Schimbările de direcţie vor fi realizate numai prin coturi la 45°. Soluţia aleasă pentru reteaua interioară de canalizare este cu conducte din PP, special destinat instalaţiilor de canalizare pentru construcţii. Canalizare Pluviala interioara Cladirea in care se dezvolta amenajarea interioara a spatiului este asigurata cu instalatii de colectare si descarcare ape pluviale. Astfel preluarea apelor meteorice de pe acoperiş este asigurata de sistemul de drenaj existent. PROTECTIA CLADIRII CU INSTALATII de Hidranti interiori Instalaţia de stins incendiu cu hidranţi interiori se compune dintr-o reţea inelară de conducte. La inelul de alimentare, sunt racordaţi hidranţii de incendiu cu furtune plate, amplasaţi astfel încât fiecare punct al clădirii sa fie stropit de un jet de 2,5 l/s ş i lungimea jetului compact de 6m (conform anexei 3 din NP086-05), deoarece este si instalatie de stingere cu sprinklere. Fiind mai mult de 8 hidranti interiori sistemul de alimentare este unul inelar, pe care sunt montati robineti de sectionare la maxim 5 hidranti. Alimentarea retelei inelare de hidranti se face din distribuitoarul de alimentare a instalatiilor de sprinklere. Distributorul va fi echipat cu racord pentru alimentarea pompelor mobile de incendiu. Fiecare hidrant va conţine câte un robinet de colţ ∅ 2”, ţeavă de refulare tip C cu ajutaj ∅12 mm si furtun tip C cu o lungime de 20 m. Robinetul, impreuna cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul său si dispozitivele de refulare a apei, se monteaza intr-o cutie speciala, amplasata in nisa sau firida in zidarie, la inaltimea de 0,80 m ... 1,50 m de la pardoseala finita (cf.NP086-05, cap.4.14). Cutiile trebuie prevazute cu o usa si pot fi echipate cu o incuietoare. Cutiile care pot fi zavorate, trebuie prevazute cu un dispozitiv de deschidere in caz de urgenta care sa fie protejat cu ajutorul unui material transparent, care sa poata fi spart cu usurinta. Robinetul de inchidere cu supapa insurubat pana la refuz trebuie in asa fel pozitionat ca sa permita ramanerea a cel putin 35 mm spatiu



24

liber in jurul diametrului exterior a rotii de manevra. Dispozitivul de deschidere in caz de urgenta este protejat printr-un geam frontal. Acesta trebuie sa poata fi spart cu usurinta, fara a exista riscul de a lasa bucati sau corpuri ascutite care sa poata provoca ranirea celor care actioneaza dispozitivul de deschidere in caz de urgenta. Usile cutiilor trebuie sa se deschida cu minimum 170° pentru a permite fur tunului sa fie miscat liber in toate directiile. Robinetele de sectorizare de pe inelul de hidranti se prevad sigilate in pozitie “normal deschis” daca nu sunt prevazute cu dispozitive de actionare de la distanta. Robinetele de sectorizare vor fi astfel amplasate incat sa nu existe pericolul scoaterii din functiune a mai mult de 5 hidranti. PROTECTIA CLADIRII CU INSTALATII DE SPRINKLERE Instalaţia de sprinklere este destinată detectării incendiului ş i stingerii acestuia într-o fază incipientă cu rol de menţinere a focului sub control, pentru ca stingerea lui definitivă să poată fi făcute prin alte mijloace. Fiecare spatiu va fi protejat cu instalatiei de sprinklere in conformitate cu normele in viguare si cerintele impuse de asiguratorul agreat. Instalatia interioara de stingere va avea in componenta ei ACS-urile, sistemul de conducte si capetele de sprinklere, dimensionate conform cerintelor propri asiguratorului spatiului concesionat. Functie de clasa de incrare a riscului la incendiu determinat de specificul spatiilor si de parametrii functionali impusi pentru protectia spatiilor, ACS–urile vor deservi zone de protectie in limitele impuse de normele de protectie Criteriile principale de dimensionare a instalatiilor de protectie cu sprinklere prezentate mai jos vor respecta normele impuse de socetatea de asigurare si in conformitate cu normele romanesti in vigoare. - tip sistem umed - densitate ceruta pe capul de sprinkler 12,5mm/min - aria de declansare simultana 260 mp - timp de acţionare 90min - suprafată maximă pe capul de sprinkler 9.0 m2 - temperatura de acţionare 68oC - tip cap sprinkler aprobat CE, cu capul în sus DN 20, K115. Apa care trece prin ACS-uri furnizează un impuls mecanic gongului hidraulic de avertizare. Gongul hidraulic este poziţionat astfel încât să fie ferit de ingheţ ş i să exercite un semnal acustic maxim la punerea lui în funcţiune. ACS-ul este echipat ş i cu un comutator electric de presiune care va transmite un semnal tabloului de comandă de la portar. Principalele elemente ale instalaţiei de stingere a incendiilor pe bază de sprinklere sunt protejate cu ajutorul unor întrerupătoare de presiune si întrerupătoare de capăt. Următoarele semnale vor fi transmise tabloului de comandă de incendiu: - pornirea electropompei pe instalaţia de sprinklere alarmă - pornirea pompei pilot pe instalaţia de sprinklere informare - ACS –uri alarmă - Defecţiune. Conductele din oţel negru se vor acoperi cu un strat de vopsea împotriva coroziunii. Conducte galvanizate, ce alimenteaza sprinklerele sistemului uscat trebuie vopsite doar în cazul deteriorării stratului de vopsea de la suprafaţă. Conductele din oţel negru se vor acoperi cu un strat de vopsea împotriva coroziunii. La vopsirea conductelor trebuie avut grijă ca vopseaua sau alte mizerii sa nu ajungă pe capetele sprinklerelor, pentru că, în caz de incendiu, capul de sprinkler va avea o întârziere în pornirea instalaţiei de



25

incendiu reducând astfel eficienţa întregii instalaţii. Sistemul de conducte va fi acoperit cu un strat de vopsea anticorosivă tip RAL de culoare roş ie. INSTALATII TERMICE Soluţia tehnică aleasă pentru spaţiile comerciale (spaţiile concesionate) constă în încălzirea şi răcirea spaţiilor cu pompe de caldură apa/aer pe buclă de apă. Galeriile mallului vor fi încălzite, respectiv răcite cu aerul introdus de la rooftop-uri, respectiv cu aerul transferat din spaţiile concesionate care a fost răcit, respectiv încălzit cu pompele de căldură – ale concesionarilor. Partea de aer proapăt pentru magazine, respectiv galerii este realizată cu rooftop-uri amplasate pe acoperişul clădirii. Soluţia tehnică aleasă pentru spaţiile comerciale constă în încălzirea şi răcirea spaţiilor în buclă de apă. Astfel în urma restrictionarii la un diametru maxim de Dn 125 la intrarea în centrală a buclei de apă au rezultat un număr de 9 bucle de apă, care deservesc exclusiv spaţiile comerciale. Ca şi echipamente ce se racordează la bucla de apă se folosesc exclusiv pompe de căldură pe buclă de apă. Pompele de căldură sunt prevăzute pentru a acoperi necesarul de cald precum ş i cel de frig prin transmisie ş i infiltraţie (elemente de construcţie, corpuri de iluminat, persoane existente în Mall). Pentru acoperirea necesarului de cald şi de frig datorită aerului introdus la parametri de temperatură de confort prin distribuţia de ventilaţie s-au prevăzut rooftop-uri cu arzător pe gaz ş i baterie de răcire pe detentă directă. Temperatura agentului termic pe retur bucla de apă este de minim 20 grdC iarna si maxim 30grdC vara, cu ecart de temperatură între tur ş i retur de 5grd.C. Sursa de căldură o reprezintă cazanele montate în spaţiul centralei termice, sursa de frig o reprezintă patru turnuri de răcire. Puterea echipamentelor pentru acoperirea necesarului de caldură estimat este : - 2 cazane de 560 kW Puterea echipamentelor pentru acoperirea necesarului de frig estimat este : - 4 turnuri de răcire de 750kW/turn Acest sistem cu pompe de căldură pe buclă de apă se bazează în principiu pe transferul de energie între aerul interior şi un circuit închis de apă (bucla de apă din interiorul clădirii). Pompele preiau din, sau cedează spre bucla de apă energia necesară obţinerii temperaturii ambientale dorite. Interesul major pentru acest sistem îl reprezintă recuperarea ş i transferul energiei termice care se realizează astfel: - pompa de căldură care funcţionează în răcire va ceda căldura din condensator spre bucla de apă; - invers, pompa de căldură care funcţionează în încălzire va recupera energia termică din bucla de apă; In acest fel, temperatura din circuitul de apă poate prezenta variaţii importante. Aceste variaţii trebuie însă menţinute între anumite limite pentru a fi compatibile cu regimul de funcţionare a pompelor de căldură. Aici intervine rolul generatorilor de frig (turnurile de răcire) sau a generatorilor de energie termică (cazane). Pentru fiecare magazin în parte a întregului centru comercial sunt prevăzute racorduri de agent termic pentru montarea echipamentului de încălzire/răcire ş i anume pompa de căldură. Pe conducta de tur din incinta magazinelor sunt prevăzuţi robineţi cu obturator sferic (pentru Dn≤50), respectiv robinet tip fluture (pentru Dn>50). Pe fiecare conductă



26

de tur este prevăzut filtru de impurităţi, iar pe fiecare racord de retur se prevede un robinet de reglare hidraulică. Colectarea condensului de la echipamente se realizează cu pompe de condens cu care sunt dotate pompele de caldură. Ecartul de temperatură pentru bucla de apă între tur ş i retur este de 5grd.C. Sursa de căldură o reprezintă cazanele montate în spaţiul centralei termice, sursa de frig o reprezintă turnurile de răcire montate pe acoperişul clădirii. Necesarul de căldură este acoperit de 2 cazane pe gaz. Necesarul de frig va fi acoperit de 4 turnuri de răcire . Pentru asigurarea temperaturii optime pentru bucla de apă sistemul este alcătuit dintr-un rezervor tampon, turnuri de racire, schimbator de caldura, vana cu trei căi, cazane. Această temperatură va fi minim 20°C pe conducta de ducere iarna, maxi m 35°C vara. Iarna va rămâne în funcţiune numai un singur turn de răcire, iar cele care nu funcţionează trebuie golite de apă. Ca protecţie la îngheţ sunt prevăzute: rezistenţă electrică bazin turn de răcire, funcţionare în regim uscat la temperaturi extreme ş i asigurarea temperaturii de minim 8°C în serpentina turnului. Pe conducta de retur la ieş irea din turn va fi poziţionat un termostat de comandă care va comanda (porni/opri) pompa de circulaţie antiîngheţ montată în paralel cu pompa principală de circulaţie. Aceasta va circula apa de la rezervorul tampon prin turn pentru a menţine temperatura minimă în turn de 8ºC, temperatura de pornire a pompei este 8ºC, oprire 10ºC. Vara cazanele sunt oprite ş i turnurile vor funcţiona în cascadă în funcţie de sarcina termică. Variaţiile volumului apă de pe circuitul bucle de apă-turnuri de răcire, rezultat din dilatare, şi protecţia întregii instalaţii la suprapresiune din dilatare sunt asigurate prin intermediul unui vas de expansiune închis. Preluarea apelor uzate de la robinetii de golire, supapele de siguranta din centrala termica, din bazinul turnurilor de racire se va realiza prin intermediul unei retele de jgheaburi din otel zincat care se vor racorda la reteaua de canalizare In grupuri sanitare, spatii tehnice respectiv pe coridoare necesarul de caldura va fi acoperit cu ajutorul radiatoarelor alimentate electric. Puterea termica a fost aleasa in functie de pierderile de caldura specifice fiecarei incaperi. Pentru acoperirea necesarul de frig din spatiul amplasare rack-uri, dar si pentru asigurarea parametrilor optimi ai aerului in vederea unei functionari corespunzatoare a serverelor, s-au prevazut doua unitati de climatizare tip monosplit. Din cele doua unitati de climatizare una este in functiune si una in rezerva. Pentru asigurarea conditiilor de economisire a energiei si realizarea unui nivel ridicat de confort, intrarea principala în Mall este protejata cu perdele de aer cald electrice echipate cu modul de comanda. Încalzirea se realizeaza electric. Perdelele de aer asigura un debit de 2600 mc/h pentru fiecare perdea. Functionarea ventilatorului se realizeaza în trei viteze. INSTALAŢII DE VENTILARE Sistemul de ventilare propus este alcătuit din echipamente de tip rooftop pentru prepararea aerului la parametri necesari respectiv ventilatoare pentru evacuarea aerului viciat din spaţiile concesionate (cafenele, restaurante) şi din grupurile sanitare. Rooftopurile sunt echipate cu filtre de aer, pe introducere şi aspiraţie, baterie de încălzire, baterie de răcire, ventilatoare introducere/ aspiraţie aer, cameră de amestec.



27

În urma calculului preliminar au rezultat 14 rooftopuri cu debitul de aer nominal de 22000mc/h, acestea se vor monta pe învelitoarea clădirii. Rooftopurile funcţionează preluând aerul din exterior, pe care îl încălzesc, respectiv răcesc ş i prin intermediul tubulaturii de ventilaţie ramificate îl introduc în spaţii. Tubulatura de ventilaţie în magazine ş i cafenele va fi compusă dintr-un racord de aer proaspăt si unul de aer viciat, iar pe fiecare racord va fi prevăzută o clapetă de reglaj a debitului manuală. Fiecare racord la magazin va fi prelungit 0,5m în interiorul acestuia, iar reţeaua interioară ş i racordurile la pompele de căldură rămân în sarcina utilizatorului. În cazul în care chiriaşul îş i va dota spaţiul cu grup sanitar are obligaţia să prevadă o instalaţie de ventilare suplimentară pentru evacuarea aerului viciat în exterior. Debitele de calcul ş i soluţia de ventilare aleasă diferă în funcţie de destinaţia încăperilor astfel: - Magazine - debitul introdus si evacuat este de 6,5mc/h/mp - Cafenele - debit introdus si aspirat 12mc/h/mp. Aerul viciat va fi aspirat prin ventilatoare individuale pentru fiecare cafenea, iar comanda lor se va face cu module de comandă în trei trepte montate în interiorul cafenelelor. - Restaurante - pentru ventilarea acestor spaţii s-a luat în calcul un debit de 72mc/h/mp pentru 1/3 din suprafaţa spaţiului (considerată zonă de bucătărie) respectiv 6,5mc/h/mp pentru 2/3 din suprafata spaţiului (considerată zonă de vânzare). Fiecare spaţiu va fi prevăzut cu racord de introducere aer şi cu tubulatura de aspiraţie (coloană din spaţiu până în exterior) cu diametrul de 630mm. Prelungirea racordurilor, achiziţionarea ventilatorului ş i a hotei ramân în sarcina utilizatorului. Pentru evitarea infiltrării de aer viciat în spaţiile comune, debitul de aer evacuat va fi egal cu cel introdus. Comanda ventilatoarelor de aspiraţie se va face individual pentru fiecare spaţiu. - Galerii ş i food-court: Debitele de aer introduse in galerii si food-court vor fi calculate sa acopere sarcina de cald/frig din aceste incaperi, respectiv diluarea aerului viciat in food-court. Pentru predimensionarea echipamentelor au fost luate in calcul debitele de 10mc/h/mp pentru galerii si 20mc/h/mp pentru foodcourt. Distributia aerului se face ramificat de la echipamente (rooftopuri, ventilatoare) la grile, anemostate, racorduri (la concesionari) prin tubulaturi rectangulare ş i circulare. În zona concesionarilor şi a spaţiilor anexe distribuţia se va realiza deasupra tavanului fals. Pentru distribuţie se foloseste tubulatura din tablă de otel zincat cu garnituri de cauciuc pentru etanseizarea îmbinarilor. Pentru o flexibilitate mai mare la montaj racordurile la grile se vor face din tubulatură circulară flexibilă preizolată cu lungimea de maxim 1m. Tubulatura de ventilare va fi dimensionată la viteze inferioare celor maxim admisibile (conform I5-98), astfel încât nivelul perceptibil de zgomot să se situeze sub limitele admise. Dimensiunile tuburilor de aer vor fi calculate ş i alese în consecinţă. Pentru a se putea realiza o cât mai bună echilibrare hidraulică se vor monta clapete de reglaj al debitului pe principalele ramuri ale instalaţiei ş i pe toate racordurile la magazine ş i grile. Tubulatura de ventilare va fi susţinută cu console ancorate de structura acoperişului. Se va realiza o prindere şi sus ţinere a tuburilor pentru o corectă asigurare a stabilităţii şi pentru limitarea vibraţiilor.



28

Reţeaua de introducere a aerului si toate racordurile de la aceasta la anemostate si grile se vor izola cu izolaţii termice elastometrice cu grosimea de 19mm ş i conductivitatea termică de 0,038W/mk. Racordurile la rooftopuri, şi distribuţia exterioară de la acestea la reţeaua interioară se vor izola cu izolaţii termice elastometrice cu grosimea de 25mm ş i conductivitatea termică de 0,038W/mk. Pentru o rezistenţă mai mare izolaţia montată în exterior va fi protejată cu tablă zincată, iar imbinarile vor fi protejate impotriva patrunderii apei. CENTRALA TERMICA Soluţia tehnică aleasă pentru spaţiile comerciale (spaţiile concesionate) constă în încălzirea şi răcirea spaţiilor cu pompe de caldură apa/aer pe buclă de apă. Galeriile mallului vor fi încălzite, respectiv răcite cu aerul introdus de la rooftop-uri, respectiv cu aerul transferat din spaţiile concesionate care a fost răcit, respectiv încălzit cu pompele de căldură – ale concesionarilor. Partea de aer proapăt pentru magazine, respectiv galerii este realizată cu rooftop-uri amplasate pe acoperişul clădirii. În spaţiul centralei termice s-a proiectat să se monteze echipamente ce asigură producerea energiei termice necesară încălzirii GALLERY ş i Cinema în perioada rece a anului. Cuplat cu centrala termică a fost prevăzută o instalaţie specializată în producerea de agent de răcire pentru reducerea temperaturii ambientale pe perioada caldă în GALLERY(exclusiv). Soluţia tehnică aleasă pentru spaţiul comercial constă în încălzirea şi răcirea spaţiului cu pompe de căldură reversibilă pe buclă de apă. Ecartul de temperatură pentru bucla de apă între tur şi retur este de 5grd.C. Sursa de căldură o reprezintă cazanele montate în spaţiul centralei termice, sursa de frig o reprezintă patru turnuri de răcire montate pe acoperisul cladirii. Necesarul de căldură este acoperit cu două cazane pe gaz a câte 560kW fiecare. Necesarul de frig pentru Gallery va fi acoperit de patru turnuri de răcire de 750kW/turn. Pentru asigurarea temperaturii optime pentru bucla de apă este alcătuit dintr-un sistem compus din rezervor tampon, turnuri de racire, schimbator de caldura, vana cu trei căi, cazane. Această temperatură va fi minim 20grdC pe conducta de ducere iarna, maxim 35grdC vara. Sunt trei circuite: - circuit primar încălzire: cazan – BEP - schimbător de căldură/circuit Cinema; - circuit secundar încălzire: schimbător de căldura – rezervor tampon -bucle de apa - circuit răcire: turnuri de răcire – rezervor tampon - bucle de apă. In anotimpul rece când este necesară încălzirea spaţiilor, pierderile de căldură sunt furnizate de cazan. Agentul termic preparat în centrala termică proiectată este apa caldă (80/60ºC), combustibilul folosit fiind gazul natural. S-a prevăzut montarea a două cazane din oţel cu cameră de ardere presurizată şi funcţionare la temperatură joasă, cu putere termică nominală de 560kW fiecare, echipate cu arzătoare cu aer insuflat corespunzătoare, cu posibilitatea modulării puterii. Pentru circulaţia agentului în cazane ş i asigurarea unei funcţionări corespunzătoare, s-a prevăzut pompă de circulare pe fiecare cazan comandate de automatizarea centralei termice. Evacuarea gazelor arse se va face prin canal de evacuare din tablă de oţel inoxidabil, izolate termic ş i racordat la coşul de fum, cu o pantă ascendentă minimă înspre coşul de fum. Coşul de fum, izolat termic, asigură evacuarea gazelor arse produse de cazan, având diametrul



29

interior de 400 mm ş i înălţimea de circa 16,0m (coşul de fum trebuie să depăşească coama acoperişului cu 1,5m şi echipamentele montate pe acoperiş). Coşul de fum trebuie să fie echipat cu clapetă de explozie, căciulă paraploaie ş i uşă de vizitare-curăţire. Protecţia la suprapresiune a circuitului primar de încălzire este asigurată prin intermediul a câte 2 supape de siguranţă 11/4”, Pn 6bar, Pr 4bar, montate pe conducta de ieş ire din cazan, înainte de orice armătură. Supravolumul de apă rezultat din dilatare, ş i protecţia circuitului primar de încălzire la suprapresiune din dilatare este asigurat prin intermediul unui vas de expansiune închis, cu membrană avănd capacitatea de 300 de litri, la presiunea nominală Pn 4bar ş i presiunea de încărcare Pr 1,5bar. De la cazan agentul termic (80/60ºC) este vehiculat prin circuitul primar al schimbătorului de căldură, reglat calitativ cu ajutorul unei vane cu trei căi pentru obţinerea pe circuitul secundar a schimbătorului a unei temperaturi de 30ºC. Temperatura agentului secundar este reglată în funcţie de temperatura apei în rezervorul tampon, adică minim 20ºC iarna ş i maxim 35ºC vara. Rezervorul tampon va avea volumul de 4000 de litri. Acest rezervor separă bucla de apă de sursele de căldură ş i frig. Pentru protecţia antiîngheţ a serpentinei din turnul care va funcţiona ş i pe timp de iarnă trebuie asigurată o temperatură minimă a apei din turn de 5ºC. Pe conducta de retur la ieşirea din turn va fi poziţionat un termostat de comandă care va comanda porni/opri pompa de circulaţie antiIngheţ montată paralel cu pompa principală de circulaţie. Aceasta va circula apa de la rezervorul tampon prin turn pentru a menţine temperatura minimă în turn de 5ºC, temperatura de pornire a pompei este 5ºC, oprire 10ºC. Vara cazanele sunt oprite ş i turnurile vor funcţiona în cascadă în funcţie de sarcina termică. Variaţiile volumului apă de pe circuitul bucle de apă-turnuri de răcire, rezultat din dilatare, ş i protecţia întregii instalaţii la suprapresiune din dilatare este asigurat prin intermediul unui vas de expansiune închis, cu membrană avănd capacitatea de 1000 de litri, la presiunea nominala Pn 4 bar, ş i presiunea de incarcare Pi 2,5bar. d) Descrierea functionalitatii instalatiilor interi oare aferente KIABI din cadrul investitiei CENTRU COMERCIAL "ELECTROPUTERE PARC" Alimentarea cu energie electrica a cladirii, din reţeaua furnizorului se va realiza conform avizului de racord eliberat de S.C. Electrica la cererea beneficiarului si conform studiului de soluţie întocmit de SISE-SD-SC Electrica la comanda beneficiarului. Racordul electric se va realiza prin intermediul unui bloc de masura si protecţie trifazat (BMPT) amplasat în exterior. SOLUŢIA DE CONTORIZARE A ENERGIEI ELECTRICE Contorizarea se va realiza la nivelul blocului de masura si protecţie trifazat (BMPT). SOLUŢIA ALIMENTARII DE REZERVA CU ENERGIE ELECTRICA S-a prevazut o sursa neîntreruptibila de curent UPS de 5 kVA/230 V, t = 10 minute, din care se alimenteaza urmatoarele receptoare: - Centralale de curenti slabi - Rack-urile



30

- Circuitele de prize. Cablurile se vor monta aparent în tuburi din PVC sau jgheaburi metalice pline cu capac sau perforate. Se vor monta presetupe pe cabluri la intrarea acestora în jgheaburi pentru protecţia si etanseitatea acestora. Dimensiunile conductoarelor, cablurilor de energie, tuburilor de protecţie si echipamentele de protecţie sunt alese conform prescripţiilor tehnice. SOLUŢIA DE DISTRIBUTIE A ENERGIEI ELECTRICE IN CLADIRE Din blocul de masura BMPT se alimenteaza tabloul electric general (TEG), iar din tabloul electric general porneste reţeaua de distribuţie interioara prin care se alimenteaza tablourile secundare, de la care se alimenteaza receptoarele. Reţeaua de distribuţie interioara se realizeaza dupa schema de tip TN-S, în care conductorul de protecţie distribuit PE este utilizat pentru întreaga schema, de la tablourile electrice general pâna la ultimul punct de consum. Din tabloul electric general TEG se vor alimenta: - Tablou TE-V - Tablou TE-UPS - Circuite de iluminat si prize - Coloanele de alimentare ale tablourilor electrice se vor realiza cu cabluri CYYF. INSTALAŢIA DE SEMNALIZARE INCENDIU Instalaţia de semnalizare a incendiilor trebuie să detecteze începutul de incendiu în cel mai scurt timp, să analizeze rapid informaţiile primite si, în cazul confirmării evenimentului, să emită semnalul de alarmă adecvat, pentru asigurarea intervenţiei si evacuării. Detectarea automată a începuturilor de incendiu trebuie să se facă atât în spaţiile circulabile cât mai ales în spaţiile auxiliare si în încăperile în care acesta ar putea evolua nestânjenit. Aceasta trebuie să fie precoce, precisă si controlabilă; apariţia unui semnal de incendiu trebie să fie urmată de declansarea alarmei locale de incendiu. Alarma de incendiu are prioritate fată de semnalul de defect. Defectiunile sunt evidenţiate prin semnale optice si acustice distincte de semnalele de alarmă de incendiu. Ele sunt inregistrate, memorate si evidenţiate optic prin dispozitive speciale ale centralei. Sunt considerate defecte: - scurtcircuitarea sau intreruperea conductoarelor la care se conectează detectoarele de incendiu, butoanele semnalizare manuală, sirena de interior sau exterior - scoaterea din circuit a unui detector - defectarea siguranţelor fuzibile - lipsa sau valoarea necorespunzatoare a tensiunii surselor de electroalimentare - punerea la masa a altor elemente decat cele destinate special acestui scop - întreruperea legaturii telefonice/radio cu dispeceratul de interventie rapida la incendiu - iesiri programabile de tensiune pentru semnale alarmă de incendiu si defect - înregistrarea si afisarea evenimentelor si prezentarea raportului cu privire la situatia statistică pe grupe de probleme: semnalizări de incendiu, defectiuni. Componenţa oricărui sistem automat de semnalizare a incendiului include detectoare de incendiu, un analizator al semnalului primit, dispozitive de alarmare si surse de energie.



31

Detectoarele de incendiu funcţionează pe baza unor principii de detecţie diferite, fiind sensibile la diverse efecte ale arderii (fum, gaze de ardere, cresterea temperaturii, radiaţiile electromagnetice emise de flacară). Detectorul optic este un detector sensibil la particulele de dimensiuni mai mari, care reflectă lumina sau particulele fine, de culoare inchisă care o absorb. Indiferent de tip, aparatul are în compunere o sursă de lumină si un receptor (element electronic fotosensibil) . Orice modificare a sistemului de referinţă, datorită existenţei microparticulelor degajate in timpul unui incendiu, determină variaţii de curent în sistemul electronic si, deci, emiterea unui semnal. Avantajul utilizării unor astfel de senzori il constituie faptul că nu sunt influenţaţi sensibil de curenţii de aer sau de radiaţiile electromagnetice. Desigur, suspensiile existente in aerul din zona protejată pot influenţa, uneori, buna functionare. Detectorul de temperatură poate sesiza, in funcţie de tipul constructiv, atât depăsirea unui prag fix, cât si cresterile rapide de temperatură. Răspândirea largă a acestor aparate se datorează simplităţii constructive, robusteţii si preţului relativ scăzut. Detectoarele cu element fuzibil au dezavantajul unei inerţii termice apreciabile, a unei arii de supraveghere redusă, sunt influenţate de temperatura mediului si necesită înlocuirea dupa fiecare acţionare. Parţial, aceste inconveniente sunt eliminate în cazul detectoarelor de tip diferenţial sau velocimetric, care înregistrează variaţiile de temperatură. Butoane de semnalizare a incendiilor. Fiecare instalaţie de semnalizare a incendiilor trebuie să fie dotată si cu dispozitive de avertizare manuală. Conectarea acestora la centrala de semnalizare este indicat a se realiza în sistemul adresabil. Odată acţionate, ele trebuie sa rămână blocate in poziţie de alarmă, readucerea in stare normală făcându-se doar prin utilizarea unor dispozitive speciale. În acest fel, există garanţia alarmării până la identificarea zonei si asigurarea intervenţiei. Fiecare buton se recomandă a fi marcat cu numărul circuitului de semnalizare si poziţia ce o ocupă în circuit, astfel încât să permită o identificare usoară. Amplasarea butoanelor de semnalizare se va face în locuri vizibile si usor accesibile, la o înălţime de circa 1,30 m, măsurată de la pardoseală, fixate pe elemente verticale de construcţie (stâlpi, pereţi etc). Este indicat, ţinând cont de comportamentul uman în caz de pericol, ca butoanele de semnalizare să fie amplasate pe căile de evacuare, de preferinţă lângă usile de evacuare si la fiecare iesire în casa scărilor. Pentru clădirile cu mai multe niveluri, conectarea butoanelor se va face pe circuite separate pentru fiecare nivel, dacă nu se poate identifica precis butonul de la care s-a acţionat. În cazul spaţiilor mari, este recomandabil ca butoanele să fie astfel amplasate încât, la părăsirea locului protejat, orice ocupant să poată trece prin faţa unui buton, fără a străbate o distanţă mai mare de 30 m. Nu este recomandat, ca în cadrul aceleiasi clădiri, să existe mai multe tipuri de butoane pentru semnalizare, asigurând astfel familiarizarea mai usoară a ocupanţilor cu aparatele. DESCRIERE INSTALAŢIE Detectoarele automate si butonele de avertizare manuale trebuie să constituie zone de detecţie specifice, natura informaţiilor transmise trebuind identificate la nivelul echipamentelor de control si de semnalizare fără nici un fel de ambiguitate. Fiecare sector (pentru prevenirea incendiului) al clădirii poate să cuprindă una sau mai multe



32

zone de detecţie insă în nici un caz, o zonă de detecţie nu poate să fie comună mai multor sectoare. În interiorul unui sector zonele de detecţie se vor stabili în funcţie de configuraţia clădirii si a normelor si standarelor în vigoare precum si specificaţiile fabricantului materialelor. Pentru acoperirea tuturor zonelor cu risc de incendiu au fost gândite două bucle de detecţie împărţite după cum urmează: - bucla 1 - deserveste parterul - bucla 2 - rezerva pentru urmatoarea extindere In momentul declansarii unei alarme de incendiu centrala de comenzi la incendiu va efectua urmatoarele operatiuni: - difuzarea alarmei de incendiu prin intermediul sirenelor de avertizare - comanda catre rack-ul de sonorizare care opreste muzica ambientala si difuzeaza mesajul sonor de evacuare - decuplarea usilor de evacuare prin sistemul de Control Acces - comanda sistemului de desfumare aferenta fiecarei zone de detectie - oprirea ventilatiei in tot magazinul - comanda de blocare a usilor de acces in magazin in pozitia deschis. CENTRALA DE SEMNALIZARE INCENDIU Sistemul de detecţie si avertizare la incendiu se bazează pe o centrală analogic adresabilă echipată cu o unitate de gestiune alarmă cu comandă de pe faţa centralei. Centrala va fi amplasată într-un spatiu cu supraveghere de personal calificat. Centrala va fi echipată cu două bucle de detecţie. Pe afisajul centralei vor apărea toate evenimentele care se vor desfăsura în acest spaţiu. Tot sistemul va putea fi comandat de la acest punct prin intermediul tastaturii si a nivelelor de acces. Memorarea evenimentelor detectate se face în memoria internă a centralei. Centrala va avea integrată o imprimantă pentru printarea automată a evenimentelor. Centrala de semnalizare incendiu va fi echipată si cu card RS485 pentru legarea în reţea cu următoarele centrale de incendiu: - centrala detecţie incendiu Galerie - centrala detecţie incendiu Leroy Merlin - centrala detecţie incendiu Auchan - centrala detecţie incendiu Norauto În centrala de semnalizare incendiu se vor instala carduri cu intrări si iesiri programabile pentru preluarea semnalelor de la: - A.C.S. - rezerve si acţionarea: - întreruptoarelor cu bobină de declansare din tablourile electrice - anunţului de emergenţă din centrala de sonorizare - usilor automate pe poziţia deblocat - rezerve. Reţeaua de detecţie incendiu este realizată prin detectori si butoane de semnalizare conectate prin cablu rezistent la foc E30. Surse de alimentare cu energie electrică - Sursa de bază - reţeaua electrică conectată la sistemul energetic al clădiri. - Sursa de rezervă - baterie de acumulatoare. Ea trebuie să preia, în mod automat, alimentarea atunci când sursa de bază nu mai asigură alimentarea normală de funcţionare a instalaţiei. Tranziţia de la o sursă la alta nu trebuie să conducă la



33

modificări în starea sistemului. Sursa de rezervă trebuie să asigure funcţionarea normală a instalaţiei pentru cel puţin 48 ore si încă minim 30 de minute în condiţii de alarmă generală de incendiu. La circuitele de alimentare ale instalaţiei de semnalizare nu se conectează alţi consumatori, fără legătură cu sistemul de protecţie împotriva incendiilor. FUNCŢIONAREA SISTEMULUI Funcţionare normală a sistemului - în regim normal centrala de detectare si alarmă de incendiu supraveghează reţeaua de detectare si semnalizare si integritatea circuitelor de interconexiune. Funcţionarea sistemului în caz de alarmă - în urma detectării unui început de incendiu în orice zonă protejată, în urma semnalelor transmise de un detector si/sau un buton de semnalizare manuală, centrala lansează un semnal de alarmă. Dupa o temporizare, alarma acustică generală se declansează prin centrala de semnalizare si transmite un semnal radio sau telepfonic la serviciul de urgenţă. Modalitatea de acţiune a personalului specializat în intervenţii în caz de incendiu va fi stabilită ulterior împreună cu utilizatorul imobilului. INSTALATII INTERIOARE SANITARE Alimentarea cu apa rece este asigurata din reteaua exterioara a parcului comercial. Pentru reţeaua de apă rece sanitară, se va asigura o linie de contorizare consumului. In componenta liniei intra:clapete antipoluare la vedere, robinetele de izolare, manometre de control, regulator de presiune, filtru cu sită fină 8/10 mm, robinet de golire si contor volumetric. PROTECTIA CLADIRII CU INSTALATII DE hidranti interiori Instalaţia de stins incendiu cu hidranţi interiori se compune dintr-o reţea ramificata de conducte la care sunt racordaţi hidranţii de incendiu cu furtune plate, amplasaţi astfel încât fiecare punct al clădirii sa fie stropit de un jet. Raza de actiune luata in calcul la pozitionarea hidrantilor este de 20m. Alimentarea retelei de hidranti se face din distribuitorul de sprinklere amplasat in camera ACS. Fiecare hidrant va conţine căte o ţeavă de refulare universala prevazuta cu robinet cu ajutaj ∅12 mm si furtun plat cu o lungime de 20 m. Robinetul hidrantului de incendiu, impreuna cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul său si dispozitivele de refulare a apei, se monteaza intr-o cutie speciala, amplasata in nisa sau firida in zidarie, la inaltimea de 0,80 m ... 1,50 m de la pardoseala finita (cf.NP086-05, cap.4.14). Cutiile trebuie prevazute cu o usa si pot fi echipate cu o incuietoare. Cutiile care pot fi zavorate, trebuie prevazute cu un dispozitiv de deschidere in caz de urgenta care sa fie protejat cu ajutorul unui material transparent, care sa poata fi spart cu usurinta. Robinetul de inchidere cu supapa insurubat pana la refuz trebuie in asa fel pozitionat ca sa permita ramanerea a cel putin 35 mm spatiu liber in jurul diametrului exterior a rotii de manevra. Dispozitivul de deschidere in caz de urgenta este protejat printr-un geam frontal. Acesta trebuie sa poata fi spart cu usurinta, fara a exista riscul de a lasa bucati sau corpuri ascutite care sa poata provoca ranirea celor care actioneaza dispozitivul de deschidere in caz de urgenta. Usile cutiilor trebuie sa se deschida cu minimum 170° pentru a permite furtunului sa fie miscat liber in toate directiile. Robinetele de sectorizare de pe inelul de hidranti se monteaza sigilate in pozitie “deschis” daca nu sunt prevazute cu dispozitive de actionare de la distanta. Robinetele de sectorizare vor fi astfel amplasate incat sa nu existe pericolul scoaterii din functiune a mai mult de 5 hidranti. Conductele



34

de alimentare a hidrantilor sunt din otel zincat si vor fi izolate conform specificatiilor din caietul de sarcini al beneficiarului. PROTECTIA CLADIRII CU INSTALATII DE SPRINKLERE Instalatiile de stingere a incendiilor cu sprinklere vor deservi atat zona de vanzare, cat si spatiile tehnice conexe compartimentului. Instalatia de sprinklere va respecta ceritele din Caietul de sarcini, Normelor Asiguratorului, Scenariului de Securitate la Incendiu si Normele Europene de proiectare. Instalaţia de stins incendii cu sprinklere se compune dintr-o reţea de conducte de tip inelar, la care sunt racordate capetele de sprinklere. Instalaţia de sprinklere va fi supravegheată automat prin intermediul unei staţii centrale de control si semnalizare. Conductele sistemului se vor realiza din ţeavă Pn 10bar. Conductele de la DN 25 la DN 50 se vor îmbina cu filet sau cu mansoane. Conductele avand diametrul mai mare se vor imbina cu coupling-uri. La realizarea lucrarilor de executie se vor pune in opera numai materiale si echipamente agrementate, marca FM. Protectia in interiorul magazinului va fi asigurat de un sistem de stingere apa-apă in interior. Criteriile principale ce au stat la baza dimensionarii instalatiei sunt: densitate ceruta pe capul de sprinkler 8,15mm/min aria de declansare simultana 279m2 timp de acţionare 90min suprafată maximă pe capul de sprinkler 9 m2 temperatura de acţionare 68oC tip cap sprinkler aprobat CE, FM, K115, raspuns standard. Apa care trece prin ACS-uri furnizează un impuls mecanic gongului hidraulic de avertizare. Gongul hidraulic este poziţionat astfel încât să fie ferit de ingheţ si să exercite un semnal acustic maxim la punerea lui în funcţiune. ACS-ul este echipat si cu un comutator electric de presiune care va transmite un semnal tabloului de comandă de la portar. Principalele elemente ale instalaţiei de stingere a incendiilor pe bază de sprinklere sunt protejate cu ajutorul unor întrerupătoare de presiune si întrerupătoare de capăt. Conductele din oţel negru se vor acoperi cu un strat de vopsea împotriva coroziunii. Conducte galvanizate, ce alimenteaza sprinklerele sistemului uscat trebuie vopsite doar în cazul deteriorării stratului de vopsea de la suprafaţă. Conductele din oţel negru se vor acoperi cu un strat de vopsea împotriva coroziunii. La vopsirea conductelor trebuie avut grijă ca vopseaua sau alte mizerii sa nu ajungă pe capetele sprinklerelor, pentru că, în caz de incendiu, capul de sprinkler va avea o întârziere în pornirea instalaţiei de incendiu reducând astfel eficienţa întregii instalaţii. Sistemul de conducte va fi acoperit cu un strat de vopsea anticorosivă tip RAL de culoare rosie. INSTALAŢII TERMICE SI DE VENTILATII:

Pentru spatiul comercial se propune 1 rooftop cu un debit de aer proaspat de 22000mc/h, amplasat pe acoperis, cu baterie de incalzire pe gaz, iar cea de racire cu detenta directa. Distributia interioara se va realiza cu tubulatura textila, in lungul grinzilor, corelata cu corpurile de iluminat. Rooftopul va avea 2 ramuri principale de ventilatie. Aspiratia se va face local sub urcarea pe acoperis cu o grila amplasata la nivelul planseului. PARAMETRII DE CALCUL:



35

Temperaturi: - temperatura exterioara de calcul iarna: - 15 grd. - temperatura exterioara vara: 35 grd.C - temperatura interioara de calcul iarna: 20 grd C - temperatura interioara de calcul vara: 27,5 grd.C Ventilatie - Aport de aer proaspat: - 25mc/h/persoana Ventilatie - Schimburi pe ora: - sala de vanzare: 3 schimburi/ora - vestiare: 3 schimburi/ora e)Descrierea functionalitatii instalatiilor interio are aferente NORAUTO din cadrul investitiei CENTRU COMERCIAL "ELECTROPUT ERE PARC"

Alimentarea cu energie electrica a cl[dirii, din reţeaua furnizorului se va realiza conform avizului de racord eliberat de S.C. Electrica la cererea beneficiarului si conform studiului de soluţie întocmit de SISE-SD-SC Electrica la comanda beneficiarului. Racordul electric se va realiza prin intermediul unui bloc de masura si protecţie trifazat (BMPT) amplasat în exterior. SOLUŢIA DE CONTORIZARE A ENERGIEI ELECTRICE Contorizarea se va realiza la nivelul blocului de masura si protecţie trifazat (BMPT). SOLUŢIA DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE ÎN CLADIRE Din blocul de masura si protecţie trifazat BMPT se alimenteaza tabloul electric general TEG. Din tabloul electric general TEG porneste reţeaua de distribuţie interioara prin care se alimenteaza tablourile secundare, de la care se alimenteaza receptoarele. Reţeaua de distribuţie interioara se realizeaza dupa schema de tip TN-S, în care conductorul de protecţie distribuit este utilizat pentru întreaga schema, de la tabloul electric general TEG pâna la ultimul punct de consum. Coloanele de alimentare se vor realiza cu cabluri CYYF. Cablurile se vor monta în tuburi din PVC sau jgheaburi metalice. Se vor monta presetupe pe cabluri la intrarea acestora în jgheaburi. Dimensiunile conductoarelor, cablurilor de energie, tuburilor de protecţie si echipamentele de protecţie sunt alese conform prescripţiilor tehnice. INSTALATII CURENTI SLABI INSTALAŢIA DE SEMNALIZARE INCENDIU Instalaţia de semnalizare a incendiilor trebuie să detecteze începutul de incendiu în cel mai scurt timp, să analizeze rapid informaţiile primite si, în cazul confirmării evenimentului, să emită semnalul de alarmă adecvat, pentru asigurarea intervenţiei si evacuării. Detectarea automată a începuturilor de incendiu trebuie să se facă atât în spaţiile circulabile cât mai ales în spaţiile auxiliare si în încăperile în care acesta ar putea evolua nestânjenit. Aceasta trebuie să fie precoce, precisă si controlabilă; apariţia unui semnal de incendiu trebie să fie urmată de declansarea alarmei locale de incendiu.



36

Alarma de incendiu are prioritate fată de semnalul de defect. Defectiunile sunt evidenţiate prin semnale optice si acustice distincte de semnalele de alarmă de incendiu. Ele sunt inregistrate, memorate si evidenţiate optic prin dispozitive speciale ale centralei. Sunt considerate defecte: - scurtcircuitarea sau intreruperea conductoarelor la care se conectează detectoarele de incendiu, butoanele semnalizare manuală, sirena de interior sau exterior - scoaterea din circuit a unui detector - defectarea siguranţelor fuzibile - lipsa sau valoarea necorespunzatoare a tensiunii surselor de electroalimentare - punerea la masa a altor elemente decat cele destinate special acestui scop - întreruperea legaturii telefonice/radio cu dispeceratul de interventie rapida la incendiu - iesiri programabile de tensiune pentru semnale alarmă de incendiu si defect - înregistrarea si afisarea evenimentelor si prezentarea raportului cu privire la situatia statistică pe grupe de probleme: semnalizări de incendiu, defectiuni. Componenţa oricărui sistem automat de semnalizare a incendiului include detectoare de incendiu, un analizator al semnalului primit, dispozitive de alarmare si surse de energie. Detectoarele de incendiu funcţionează pe baza unor principii de detecţie diferite, fiind sensibile la diverse efecte ale arderii (fum, gaze de ardere, cresterea temperaturii, radiaţiile electromagnetice emise de flacară). Detectorul optic este un detector sensibil la particulele de dimensiuni mai mari, care reflectă lumina sau particulele fine, de culoare inchisă care o absorb. Indiferent de tip, aparatul are în compunere o sursă de lumină si un receptor (element electronic fotosensibil). Orice modificare a sistemului de referinţă, datorită existenţei microparticulelor degajate in timpul unui incendiu, determină variaţii de curent în sistemul electronic si, deci, emiterea unui semnal. Avantajul utilizării unor astfel de senzori il constituie faptul că nu sunt influenţaţi sensibil de curenţii de aer sau de radiaţiile electromagnetice. Desigur, suspensiile existente in aerul din zona protejată pot influenţa, uneori, buna functionare. Detectorul de temperatură poate sesiza, in funcţie de tipul constructiv, atât depăsirea unui prag fix, cât si cresterile rapide de temperatură. Răspândirea largă a acestor aparate se datorează simplităţii constructive, robusteţii si preţului relativ scăzut. Detectoarele cu element fuzibil au dezavantajul unei inerţii termice apreciabile, a unei arii de supraveghere redusă, sunt influenţate de temperatura mediului si necesită înlocuirea dupa fiecare acţionare. Parţial, aceste inconveniente sunt eliminate în cazul detectoarelor de tip diferenţial sau velocimetric, care înregistrează variaţiile de temperatură. Butoane de semnalizare a incendiilor Fiecare instalaţie de semnalizare a incendiilor trebuie să fie dotată si cu dispozitive de avertizare manuală. Conectarea acestora la centrala de semnalizare este indicat a se realiza în sistemul adresabil. Odată acţionate, ele trebuie sa rămână blocate in poziţie de alarmă, readucerea in stare normală făcându-se doar prin utilizarea unor dispozitive speciale. În acest fel, există garanţia alarmării până la identificarea zonei si asigurarea intervenţiei. Fiecare buton se recomandă a fi marcat cu numărul circuitului de semnalizare si poziţia ce o ocupă în circuit, astfel încât să permită o identificare usoară. Amplasarea butoanelor de semnalizare se va face în locuri vizibile si usor accesibile, la o înălţime de circa 1,30 m, măsurată de la pardoseală, fixate pe elemente verticale de construcţie (stâlpi, pereţi etc).



37

Este indicat, ţinând cont de comportamentul uman în caz de pericol, ca butoanele de semnalizare să fie amplasate pe căile de evacuare, de preferinţă lângă usile de evacuare si la fiecare iesire în casa scărilor. Pentru clădirile cu mai multe niveluri, conectarea butoanelor se va face pe circuite separate pentru fiecare nivel, dacă nu se poate identifica precis butonul de la care s-a acţionat. În cazul spaţiilor mari, este recomandabil ca butoanele să fie astfel amplasate încât, la părăsirea locului protejat, orice ocupant să poată trece prin faţa unui buton, fără a străbate o distanţă mai mare de 30 m. Nu este recomandat, ca în cadrul aceleiasi clădiri, să existe mai multe tipuri de butoane pentru semnalizare, asigurând astfel familiarizarea mai usoară a ocupanţilor cu aparatele. DESCRIERE INSTALAŢIE Detectoarele automate si butonele de avertizare manuale trebuie să constituie zone de detecţie specifice, natura informaţiilor transmise trebuind identificate la nivelul echipamentelor de control si de semnalizare fără nici un fel de ambiguitate. Fiecare sector (pentru prevenirea incendiului) al clădirii poate să cuprindă una sau mai multe zone de detecţie insă în nici un caz, o zonă de detecţie nu poate să fie comună mai multor sectoare. În interiorul unui sector zonele de detecţie se vor stabili în funcţie de configuraţia clădirii si a normelor si standarelor în vigoare precum si specificaţiile fabricantului materialelor. Pentru acoperirea tuturor zonelor cu risc de incendiu a fost gândită o buclă de detecţie. In momentul declansarii unei alarme de incendiu centrala de comenzi la incendiu va efectua urmatoarele operatiuni: - difuzarea alarmei de incendiu prin intermediul sirenelor de avertizare - decuplarea usilor de evacuare prin sistemul de Control Acces - oprirea ventilatiei in tot magazinul - comanda de blocare a usilor de acces in magazin in pozitia deschis. CENTRALA DE SEMNALIZARE INCENDIU Sistemul de detecţie si avertizare la incendiu se bazează pe o centrală analogic adresabilă echipată cu o unitate de gestiune alarmă cu comandă de pe faţa centralei. Centrala va fi amplasată într-un spatiu cu supraveghere de personal calificat. Centrala va fi echipată cu două bucle de detecţie. Pe afisajul centralei vor apărea toate evenimentele care se vor desfăsura în acest spaţiu. Tot sistemul va putea fi comandat de la acest punct prin intermediul tastaturii si a nivelelor de acces. Memorarea evenimentelor detectate se face în memoria internă a centralei. Centrala va avea integrată o imprimantă pentru printarea automată a evenimentelor. Centrala de semnalizare incendiu va fi echipată si cu card RS485 pentru legarea în reţea cu următoarele centrale de incendiu: - centrala detecţie incendiu Galerie - centrala detecţie incendiu Leroy Merlin - centrala detecţie incendiu Dechatlon - centrala detecţie incendiu Kiabi - centrala detecţie incendiu Auchan. În centrala de semnalizare incendiu se vor instala carduri cu intrări si iesiri programabile pentru preluarea semnalelor si acţionarea: - întreruptoarelor cu bobină de declansare din tablourile electrice



38

- statiei de telecomunicatii - usilor automate pe poziţia deblocat - rezerve. Reţeaua de detecţie incendiu este realizată prin detectori si butoane de semnalizare conectate prin cablu rezistent la foc E30. Surse de alimentare cu energie electrică: - Sursa de bază - reţeaua electrică conectată la sistemul energetic al clădiri. - Sursa de rezervă - baterie de acumulatoare. Ea trebuie să preia, în mod automat, alimentarea atunci când sursa de bază nu mai asigură alimentarea normală de funcţionare a instalaţiei. Tranziţia de la o sursă la alta nu trebuie să conducă la modificări în starea sistemului. Sursa de rezervă trebuie să asigure funcţionarea normală a instalaţiei pentru cel puţin 48 ore si încă minim 30 de minute în condiţii de alarmă generală de incendiu. La circuitele de alimentare ale instalaţiei de semnalizare nu se conectează alţi consumatori, fără legătură cu sistemul de protecţie împotriva incendiilor. FUNCŢIONAREA SISTEMULUI Funcţionare normală a sistemului - în regim normal centrala de detectare si alarmă de incendiu supraveghează reţeaua de detectare si semnalizare si integritatea circuitelor de interconexiune. Funcţionarea sistemului în caz de alarmă - în urma detectării unui început de incendiu în orice zonă protejată, în urma semnalelor transmise de un detector si/sau un buton de semnalizare manuală, centrala lansează un semnal de alarmă. Dupa o temporizare, alarma acustică generală se declansează prin centrala de semnalizare si transmite un semnal radio sau telepfonic la serviciul de urgenţă. Modalitatea de acţiune a personalului specializat în intervenţii în caz de incendiu va fi stabilită ulterior împreună cu utilizatorul imobilului. INSTALTII SANITARE Instalaţii interioare de apă rece Si apă caldă Reteaua de distributie interioara a apei reci se va realiza in sistem ramificat. Racordarea la reteaua exterioara a amplasamentului se va face in interiorul cladirii prin intermediul unui tronson de conducta din polietilena de inalta densitate PEHD Pn6 conform planurilor atasate prezentei documentatii. Trecerea de la conducta din polietilena la conducta de otel se va face prin intermediul unei piese de trecere cu flansa imediat dupa intrarea in casa a conductei de racord. Imediat dupa intrarea in casa pe conducta de alimentare sa prevazut un filtru cartus lavabil cu doi robineti de izolare a acestuia si o conducta de by-pass pentru a se evita intreruperea alimentarii cu apa in monentul inlocuitii sau spalarii filtrului. Prepararea apei calde menajere se va realiza prin intermediul boilerelor electrice, conform cerintelor impuse de catre beneficiar. Pentru fiecare operator, consumator de apă s-au prevăzut racorduri de apă rece. Distributia principala in interiorul cladirii se va realiza din teava de otel zincat pentru transportul si vehicularea apei potabile. În situaţia utilizării unor materiale similare, acestea vor trebui să fie obligatoriu agrementate tehnic în România, si să fie destinate utilizării pentru apă potabilă. Instalaţia cuprinde deasemenea robineţi cu obturator sferic montaţi pe ramificaţiile spre grupurile sanitare si robineţi colţar de închidere si reglaj montaţi pe legăturile la obiectele sanitare. Toate incaperile trebuie prevazute cu ventile sub tencuiala cu posibilitate de blocare. Se utilizeaza exclusiv



39

armaturi si piese inglobate, iar piesele in contact cu apa se executa din bronz. La trecerea conductelor prin plansee si pereţi se vor monta tuburi de protecţie. La trecerea conductelor prin peretii antifoc se vor prevedea piese de trecere pentru protectie, in vederea limitarii propagarii incendiului. Echiparea cu obiecte sanitare se realizează conform planurilor de arhitectură, distribuţia apei realizându-se conform planurilor detaliate anexate pentru fiecare consumator în parte. Instalatia de apa rece si calda se izoleaza termic 100%. Ţevile se izoleaza cu tuburi din spumă de polietilenă cu λ=0,038 W/m x K: - 9mm grosime pentru conducte de apă rece, - 13mm grosime pentru conducte de apă caldă. Canalizare menajeră interioară Pentru fiecare consumator de apă s-au prevăzut racorduri de canalizare aferente obiectelor sanitare (PVC-U 50 pentru lavoare si pisoare, PVC-U110 pentru WC-uri) si sifoane de pardoseală. Racordurile obiectelor sanitare se fac aparent, urmând a fi mascate după efectuarea probei de etanseitate si de eficacitate. Se vor respecta pantele normale de racordare a obiectelor sanitare la coloane, conform prevederilor STAS 1795. Este interzisă racordarea oricărui obiect sanitar la canalizare fără un sifon intermediar cu gardă hidraulică. Deasupra ultimului racord de obiect sanitar pentru a asigura ventilarea, coloana se prelungeste pana deasupra acoperisului unde se monteaza o caciula de ventilatie. Pe coloanele de canalizare se va monta o piesă de curăţire. Racordul la reţeaua exterioară de canalizare se va realiza obligatoriu cu ţeavă din PVC de tip KG pentru instalaţii exterioare. Etansarea îmbinărilor sistemului de conducte din PVC făcându-se cu inelele de cauciuc ale sistemului. La iesirea din casa a conductelor de canalizare se va respecta adancimea de inghet, conform STAS 6054-77. Pentru reteaua de canalizare prevazuta in zona service pe racordul acesteia la reţeaua exterioară de canalizare se va prevedea un separator de hidrocarburi avand un debit de 3l/s. Canalizare pluviala interioara

Cladirea in care se dezvolta amenajarea interioara a spatiului este asigurata cu instalatii de colectare si descarcare ape pluviale. Astfel preluarea apelor meteorice de pe acoperis este asigurata de sistemul de drenaj existent. PROTECTIA CLADIRII CU INSTALATII de hidranti interiori Instalaţia de stins incendiu cu hidranţi interiori se compune dintr-o reţea ramnificata de conducte din otel negru la care sunt racordaţi hidranţii de incendiu cu furtune semirigide, amplasaţi astfel încât fiecare punct al clădirii sa fie stropit de cel putin un jet. Raza de actiune luata in calcul la pozitionarea hidrantilor este de 30m. Alimentarea retelei de hidranti se face din inelul exterior de incendiu al amplasamentului. Fiecare hidrant va conţine căte o ţeavă de refulare universala prevazuta cu robinet, ajutaj si furtun semirigid de 25mm cu o lungime de 30 m. Robinetul hidrantului de incendiu, impreuna cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul său si dispozitivele de refulare a apei, se monteaza intr-o cutie speciala, amplasata in nisa sau firida in zidarie, la inaltimea de 0,80 m ... 1,50 m



40

de la pardoseala finita (cf.NP086-05, cap.4.14). Cutiile trebuie prevazute cu o usa si pot fi echipate cu o incuietoare. Cutiile care pot fi zavorate, trebuie prevazute cu un dispozitiv de deschidere in caz de urgenta care sa fie protejat cu ajutorul unui material transparent, care sa poata fi spart cu usurinta. Robinetul de inchidere cu supapa insurubat pana la refuz trebuie in asa fel pozitionat ca sa permita ramanerea a cel putin 35 mm spatiu liber in jurul diametrului exterior a rotii de manevra. Dispozitivul de deschidere in caz de urgenta este protejat printr-un geam frontal. Acesta trebuie sa poata fi spart cu usurinta, fara a exista riscul de a lasa bucati sau corpuri ascutite care sa poata provoca ranirea celor care actioneaza dispozitivul de deschidere in caz de urgenta. Usile cutiilor trebuie sa se deschida cu minimum 170° pentru a permite furtunului sa fie miscat liber in toate directiile. Robinetele de sectorizare de pe inelul de hidranti se monteaza sigilate in pozitie “deschis’’ daca nu sunt prevazute cu dispozitive de actionare de la distanta. Robinetele de sectorizare vor fi astfel amplasate incat sa nu existe pericolul scoaterii din functiune a mai mult de 5 hidranti. Conductele de alimentare a hidrantilor sunt din otel negru si vor fi izolate conform specificatiilor din caietul de sarcini al beneficiarului. AER COMPRIMAT Instalaţia de aer comprimat se compune dintr-o reţea inelară de conducte care vor deservi punctele de lucru, în fucţie de mobilarea halei de producţie. Alimentarea cu aer comprimat se face prin intermediul unui compresor pentru aer cu surub amplasat in incaperea tehnica. Conductele inelului de distribuţie si a coborârilor la punctele de consum a aerului comprimat se vor executa din ţeavă de aluminiu. INSTALATII TERMICE Sala de vanzare: Incalzirea/ racirea spatiului de vanzare se realizeaza cu cele sase unitati tip split, dimensionate sa acopere sarcina de cald/ frig. Atelier: Atelierul este incalzit cu doua aeroterme electrice, acestea vor functiona cu aer recirculat. Rezerva: Spaţiul este incalzit cu o aeroterma electrica, aceasta va functiona cu aer recirculat. Spatii anexe, spatii tehnice: Spatiile sunt incalzite cu radiatoare electrice montate pe perete dimensionate sa acopere necesarul de caldura rezultat din calcule. Pentru asigurarea racirii camerei server se vor monta doua sisteme de climatizare tip split, unul in functiune si unul de rezerva. Unitatile interioare sunt cu montaj pe perete iar unitatile exterioare sunt montate pe invelitoarea cladirii. Pentru a impiedica infiltratiile de aer exterior in cladire prin usa de intrare clienti, se va prevedea o perdea de aer cald electrica. INSTALAŢII DE VENTILARE. SPATII TEHNICE Aerul viciat este aspirat prin ventilator de exhaustare montat pe tubulatura conectata la caciula de ventilare amplasate pe invelitoarea cladirii. Aerul este aspirat prin grile si anemostate amplasate in tavanul fals. RETELE DE INCINTA INSTALATII ELECTRICE Prezentul proiect cuprinde instalatiile electrice exterioare aferente investitiei.



41

Instalaţiile electrice exterioare cuprind: alimentarea cu medie tensiune a magazinelor Auchan, Leroy Merlin, Gallery; coloanele receptoarelor de forţă (alimentare camera pompe, grup electrogen); circuitele de iluminat exterior; circuitul de alimentare pilon publicitar, reclame euromedia si traseele de curenţi slabi. De asemenea proiectul cuprinde priza de pământ de pe amplasament si instalaţia de protecţie împotriva descărcărilor atmosferice. Alimentarea cu energie electrică a amplasamentului, din reţeaua furnizorului se va realiza conform avizului de racordare eliberat de furnizorul de energie electrică la cererea beneficiarului si conform studiului de soluţie întocmit la comanda beneficiarului. Racordul electric se va realiza pe medie tensiune 6 kV. Punctul de conexiune al cablurilor de alimentare va fi în clădirea PC situată în exteriorul clădirii, aproape de limita de proprietate. Punctul de conexiune PC nu face obiectul prezentului proiect, el va fi tratat intr-un proiect separat. De asemenea legătura dintre punctul de conexiune si reţeaua furnizorului de energie electrică va fi tratată într-un proiect separat. Aceste proiecte sunt în sarcina beneficiarului. Din punctul de conexiune se alimentează în buclă pe medie tensiune următoarele posturi de transformare: - Post Trafo Gallery - Post Trafo Auchan - Post Trafo Leroy Merlin - Post Trafo Decathlon, Kiabi, Norauto - Post Trafo Spaţii comune. Cablurile folosite pentru alimentarea posturilor de transformare sunt din aluminiu tip A2XS(FL)2Y (sau echivalent). Aceste cabluri se vor monta în tuburi de protectie pozate îngropat în pământ. Delimitarea între furnizorul de energie electrică si consumator se va face pe medie tensiune în punctul de conexiune PC unde se realizeaza si contorizarea întregului amplasament. INSTALATII SANITARE RETELE EXTERIOARE de apa rece menajera

Debitul de consum atat pentru consumatorii menajeri cat si cel necesar pentru refacerea rezervei de incendiu, aferent incintei studiate va fi asigurat din reteaua de alimentare cu apa rece prin intermediul unui bransament de apa, amplasat la limita de proprietate, in care va fi amplasat un contor de masura cu anexa de sensibilizare. Configuratia retelei de alimentare cu apa a consumatorilor din incinta se va realiza ramificat, cu conducte de polietilena de inalta densitate montate ingropat. In punctul de alimentare pentru fiecare cladire, in interior se va asigura contorizarea consumului local afrenet fiecarui spatiu concesionat. Pentru a asigura necesarul de apa menajera pentru consumatorii vitali, in perioadele de sistare a alimentarii cu apa, in cazul unor lucrari de menteneata, s-a prevazut o gospodarie proprie de apa potabila, ce va acoperii nevoile de consum in astfel de situatii. RETELE EXTERIOARE de stingere incendiu

Stingerea incendiului, atat in interiorul cladirilor cat si la exterior, va fi asigurata printr-o gospodarie proprie de apa dimensionata pentru varianta cea mai dezavantajata(conform normei impuse prin caietul de sarcini Auchan). Parametrii de



42

predimensionarea a rezervei intra sub incindenta normei NFPA13. Predimensionarea rezervorului de apa pentru incendiu s-a facut tinandu-se cont de debitul maxim al instalatiei de sprinklere precum si de debitul de apa pentru hidrantii interiori. Hidranti exteriori vor fi alimentati direct din reteaua publica de apa. Astfel debitele de stingere necesare functie de tipul instalatiei sunt: - hidranţi interiori: Qii = 6.33 L/s – conform NFPA13 (max 3800l/min) - hidranţi exteriori: Qie = 25 L/s –(asigurat din reteaua publica) - sprinklere: Qis = 140 L/s - conform NFPA13 (27.5mm/min/m2). Timpul teoretic de funcţionare a instalaţiilor automate de stingere, este: -Thi = 120 min - pentru hidranti interiori, conform NFPA13 -Ts = 90 min - pentru sprinklere, conform NFPA13 Rezultand astfel o rezerva necesara de apa cu un volum util de de apa de 1300mc: -Vhi = Qii x Thi = 6.33 x 120 x 60 = 46mc -Vs = Qis x Ts = 140 x 1,5 x 3600 = 756mc -Vr = Vhi + Vhe + Vs + Vrp = 850 mc – volumul de apa necesar pentru rezerva de incendiu. Pentru asigurarea parametrilor de functionare a instalatiilor de stins incendiu aspiratia apei din rezervor va fi asigurata prin intermediul a doua pompe, una activa si una de rezerva dimensionate la caracteristica de functionare a instalatiei de sprinklere si un pilot pentru acoperirea necesarului pentru hidranti interiori si mentinerea presiunii in instalatia de sprinklere. Pompele vor fi comandate de presostate diferentiale prin intermediul unui tablou electric care va asigura pornirea pompelor, inversarea ordinii de pornire, protectia la functionare fara apa, lipsa tensiuni, suprasarcina. Pentru asigurarea parametrilor de functionare a instalatiilor de stingere incendiu, la valorile impuse de clasele de risc la incediu determinate de specificulu activitatii din interiorul spatiilor create, se impune realizarea de noi retele de distributie cu acest scop. Astfel alimentarea hidrantilor va fi asigurata direct din reteaua publica din punctul de bransament, iar distributia fiind asigurata prin intermediul unui inel exterior, ce va fi dimensionat corespunzator pentru asigurarea parametrilor de debit si presiune atat pentru hidranti exteriori Hidranţii exteriori racordati la inelul de incendiu sunt hidranti de suprafaţ[ Dn100 mm, cu doua racorduri tipB si un racord tipA cf.STAS 3479-80, amplasaţi astfel încât fiecare punct al cladirilor sa fie stropit cu un debit de 25L/s, folosind mai multe linii de furtun la fiecare hidrant. Cu ajutorul a 2 linii tip B de cite 120m lungime, la care se adauga lungimea jetului compact 10m, oricare hidrant livreaza 10l/s pe o raza de 120m. Hidranti exteriori au fost astfel pozitionati incat fiecare punct al cladirii poate fi acoperit de catre 3 hidranti exteriori. În concluzie fiecare punct al cladirii este protejat de minim 30l/s. S-a ales solutia cu furtunuri de tip B pentru reducerea pierderilor de presiune pe furtun. Astfel, inlocuirea furtunului tip C cu furtun tip B conduce la o scadere a pierderilor de presiune cu 3,5-4bar, la un debit de 5l/s si o lungime a furtunului de 120m. Parametrii functionali ai instalatiilor interioare de stingere incendiu vor fi asigurati printr-un inel exterior separat, punctul de conexiune intre reteaua exterioara si cea interioara din cladiri va fi asigurat in fiecare cladire prin amenajarea unui spatiu special pentru montajul ACS-urilor, alimentat cu doua conducte dimensionate corespunzator parametrilor functionali ai instalatiilor interioare de stingere. Descrierea caracteristicile functionale a instalatiilor interioare de stingere nu fac obiectul prezentei documentatii, fiind tratate in documentatiile aferente spatiilor protejate, conform caietelor de sarcini impuse de locator.



43

RETELE EXTERIOARE de canalizare In situatie in carea retaua exterioara de canalizare menajera este functionala se va asigura racordarea consumatorilor menajeri interiori la aceasta retea. In situatie in care sistemul nu este functional se impune schimbarea conductelor pastrand traseul existent. Descarcarea din retetele interioare cu specific alimentar se va asigura prin intermediul separatoarelor de grasimi montate in exteriorul cladirii inainte de racordarea la reteaua exterioara de canalizare. Separatoarele de grasimi vor fi echipate cu camine de prelevare probe pentru verificarea incadrarii parametrilor de descarcare in limitele indicatorilor impusi de normele in vigoare. Reteaua exteriora de canalizare pluviala se parstreaza pe pozitie, iar in situatie in care in urma verificarilor aceasta nu mai este functionala se impune schimbarea conductelor pastrand traseul existent. Deasemenea se pastraza traseele exterioare si punctele de racord a coloanelor de canalizare pluviala ce asigura drenajul acoperisului celor doua cladiri, atata timp cat acestei sunt functionale. In caz contrar se impune schimbarea conductelor de racordare. In ceea ce priveste drenajul apelor pluviale aferente zonei de parking, rezultat ca urmarea a amenajarilor exterioare aferente incintei studiate, se impune realizarea unei retele suplimentare, care dupa reducerea concentratiilor de hidrocarburi prin intermediul separatoarelor de hidrocarburi intercalate in sistemul nou creat se va racorda la reteau pluviala existenta in incinta.

1.4.3. Descrierea etapei de functionare/demontare/d ezafectare/inchidere/ postinchidere

Descrierea etapei de func ţionare Proiectul va fi pus in functiune dupa finalizarea lucrarilor de constructie si a

montarii tuturor utilajelor si echipamentelor necesare desfasurarii activitatilor propuse. Spatiile finalizate cu dotarile si utilitatile aferente vor fi inchiriate beneficiarilor. Beneficiarul proiectului va respecta prevederile acordului de mediu si a celorlalte acte de reglementare, urmand ca societatile care vor inchiria spatiile sa respecte conditiile impuse in autorizatiile necesare functionarii si sa respecte clauzele contractuale incheiate cu furnizorii de utilitati si prestatorii de servicii Descrierea etapei de demontare/dezafectare/inchider e/ postinchidere

Deoarece cladirile vor fi construite cu o perioada de viata indelungata si posibilitatea schimbarii destinatiei acestora in situatii extreme, fara afectarea structurii de rezistenta nu este cazul sa fie descrise etapele de demontare, dezafectare, inchidere si postinchidere pentru investitia propusa. Beneficiarul este obligat sa pastreze pe toata perioada de existenta a proiectului, Cartea constructiei. La incetarea activitatii, titularul acesteia are obligatia solicitarii avizului de mediu de la autoritatea competenta pentru protectia mediului in conformitate cu prevederile legale.



44

1.4.4. Durata etapei de func ţionare

Perioada de functionare a obiectivului propus este nedeterminata.

1.5. Informatii privind productia care se va realiz a şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei

Tabel 1. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

1.6. Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice In procesele de prelucrare se vor folosi numai produse alimentare, in special carne de pui, vita si porc, aprovizionata de la abatoare. Condimenmtele si alte ingrediente pentru prelucrarea carnii si producerea preparatelor din carne la hypermarket, restaurante si fast-food-uri vor fi achizitionate din comert.

1.7. Informa ţii despre poluan ţ ii f izici şi biologici care afecteaz ă mediul, genera ţi de activitatea propus ă

Informaţiile despre sursele de poluare din perimetrul proiectului se vor găsi în tabelul de mai jos (Tabel nr. 2 Informaţii despre poluarea fizică ş i biologică generată de activitate), precum şi detaliate în capitolul 2.1. „procesele tehnologice”, precum şi în capitolul 4 „Impactul potential, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului ş i masuri de reducere ale acestora”.

Produc ţia Resurse folosite în scopul asigur ării produc ţiei Denumirea Cantitatea/an Denumirea Cantitatea/an F urnizor

Petrol / păcură - - Gaze naturale 2x220mc/h EON

G.P.L. - - Cărbune - -

Cocs de furnal - - Gaz de furnal - -

Gaze de rafinărie - - Benzine - -

Energie electrică 5040 kw CEZ Energie termică - -

Motorină

-

-

Apa 45.000 mc/an Retea Exploziv - -

Biogaz - -

CENTRU COMERCIAL

"ELECTROPUTERE PARC"

Activitatea de comert si

alimentatie publica

Altele: Ulei motor Anvelope

- -



45

Tabel nr. 2 Informaţi i despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Poluare calcu lat ă produs ă de activitate şi măsuri de elimin are/reducere

Tipul de poluare poten ţială/produsă

Măsuri de elimin are/reducere a polu ării

Surse de poluare

Numărul surselor de poluare

Poluare maxim ă admis ă

Poluare de fond

O P Zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate

- poluarea aerului

- utilizarea de motoare Euro 3 şi Euro 4

- limitarea activităţ ii doar în perimetrul specificat

Traficul auto

Centrala pe gaz

2 - vezi cap 4.2.

Circulaţ ia de C alea Bucures ti si in veci natati

Activitatile economice din zona

- vezi cap 4.2.

- vezi cap 4.2.

-

- poluarea apelor d e suprafa ţă

- separatoare de produse petr olire pentru apele pluviale

- manangementul deşeurilor

Posibile scurgeri de uleiuri şi combustibil de la autoturisme si utilaje

1 - vezi cap 4.1.

Activitatile economice invecinate

- vezi cap 4.1.

- vezi cap 4.1.

-

- poluarea apelor subterane

- inlocuirea retelei de canalizar e


Posibile scurgeri de uleiuri şi combustibil

1 - vezi cap 4.1.


- vezi cap 4.1.

- vezi cap 4.1.

-

- poluarea fonic ă - trafic auto cu autoturisme predominant de la Euro 4 in sus

- stabilirea vitezel or de circulaţ ie a autoturismelor

Trafic auto 1 - vezi cap 4.2


Circulaţ ia de C alea Craiovei

- vezi cap 4.2.

- vezi cap 4.2.

-

- poluarea solului

- inlocuirea retelei de canalizar e


Posibile scurgeri de uleiuri şi combustibil

1 - vezi cap 4.3.


- vezi cap 4.3.

- vezi cap 4.3.

-

- poluarea subsolului

Nu este cazul Nu este cazul - - vezi cap 4.4.


- vezi cap 4.4.

- vezi cap 4.4.

-

- poluarea vegeta ţiei ş i faunei

- recuperarea solului vegetal şi haldarea lui temporară pentru a fi refolosit la amenaj area

Trafic auto 1 - vezi cap 4.5.


- vezi cap 4.5.

- vezi cap 4.5.

-



46

Poluare calcu lat ă produs ă de activitate şi măsuri de elimin are/reducere

Tipul de poluare poten ţială/produsă

Măsuri de elimin are/reducere a polu ării

Surse de poluare

Numărul surselor de poluare

Poluare maxim ă admis ă

Poluare de fond

O P Zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate

spatiul ui verde

- amenaj area spatiul ui verde

Traficul auto

- poluarea datorat ă vibra ţiilor

Nu este cazul

Nu este cazul - - vezi cap 4.2.


- vezi cap 4.2.

- vezi cap 4.2.

-

1.8. Descrierea principalelor alternative studiate de t itularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Titularului proiectului nu a facut nicio precizare cu privire la studierea altor alternative legate de alegerea locatiei, dar avantajele acesteia pentru activitatea propusa sunt evidente.

Zona in care se propune realizarea proiectului este in zona industriala a societatii Electroputere. Aceasta zonma prin Planul Urbanistic Zonal si-a transformat prioritatile de construire, transformandu-se din zona cu activitati economice in zona comerciala. Activitatea economica s-a redus considerabil, astfel incat cladirile si terenul era nefolosit si intr-o stare de degradare.

Astfel incat, Centrul Comercial va participa in mod favorabil la imbunatatirea imaginii urbane a acestei zone a localitatii, avand acces din drumul p[rincipal Calea Bucuresti.

Obiectivul va duce la dezvoltarea in zona a activitatilor de comert si alimentatie publica, ridicarea gradului de deservire a populatiei locale si a turistilor aflati in tranzit, crearea de noi locuri de munca.

1.10. Informatii despre utilizarea curenta a terenu lui, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protectie sanitara, etc.

Tertenul este un teren construit, pe acest teren sunt amplasate constructiile unitatii economica Electroputere SA. O parte din aceste cladiri vor fi demolate iar 2 hale mari sunt refacute si transformate in centre comerciale.

Nu s-au identificat valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate si zone de protectie sanitara.



47

1.11. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasa mentului.

Terenurile de pe amplasamentul din Calea Bucuresti nr.80, mun. Craiova, jud. Dolj, denumite in continuare terenul investitiei, apartin K&S ELECTRIC POWER POINT SA, AUCHAN ROMANIA SA si ELECTROPUTERE SA, conform contractelor de vanzare-cumparare/extraselor de carte funciara anexate in copie, astfel: - K&S ELECTRIC POWER POINT SA teren in suprafata de 30.271 mp, din care 30.214mp ocupati de corpul C2 de cladire (fosta HALA APARATAJ) – nr. Cad 10493/2/1/2, intabulat in CF 205173 – Craiova - AUCHAN ROMANIA SA teren in suprafata de 19.550mp, ocupati de corpul C1 de cladire (fosta HALA APARATAJ) – nr. Cad 10493/2/1/1, intabulat in CF 205173 – Craiova teren in suprafata de 14.082mp, din care 14.044mp ocupati de corpul de cladire fosta HALA S.A.S – nr. Cad 10493/1/1, intabulat in CF 68875 – Craiova K&S ELECTRIC POW ER POINT SA / AUCHAN ROMANIA SA – i n coproprietate : - teren cu o suprafata de 16.484mp, ocupat 2.281 mp de cladirile C15÷C17, C22÷C30, C32, C33, C107, C108, C110, C357 – nr. Cad 10493/12/2, intabulat in CF 68736 Craiova; - teren cu o suprafata de 6.946 mp, ocupat 833mp de cladirile C44 si C45 (regim inaltime P+4E) – nr. Cad 10493/2/2, intabulat in CF 205282 Craiova; - teren cu o suprafata de 9829 mp, ocupat 2.221 mp de cladirile C31, C34 ÷ C41, C43, C46÷C59, C61 si C62 – nr. Cad 10493/2/3, intabulat in CF 68834 Craiova; - teren cu o suprafata de 1.101 mp, ocupat 143 mp de cladirile C13 si C14 – nr. Cad 10493/1/2, intabulat in CF 205459 Craiova; - teren cu o suprafata de 7.380 mp, ocupat 2.282 mp de cladirile C4÷C11, C18, C20 SI C356 – nr. Cad 10493/1/3, intabulat in CF205404 Craiova; - teren cu o suprafata de 553 mp, ocupat 50mp de cladirea C1 – nr. Cad 10493/8/1, intabulat in CF205172 – Craiova; - teren cu o suprafata de 388 mp, liber de constructii – nr. Cad 10493/8/2, intabulat in CF204971 Craiova; - teren cu o suprafata de 9.078 mp, ocupat 28 mp de cladirile C3 si C42 – nr. Cad 10493/8/4, intabulat in CF204961 Craiova; - teren cu o suprafata de 1.444 mp, liber de constructii – nr. Cad 10493/8/9, intabulat in CF204969 Craiova; - teren cu o suprafata de 175 mp, liber de constructii – nr. Cad 10493/8/10, intabulat in CF2052401 Craiova; - teren cu o suprafata de 24 mp, liber de constructii – nr. Cad 10493/11/3/2, intabulat in CF205160 Craiova; - teren cu o suprafata de 1.864 mp, liber de constructii – nr. Cad 10493/13/1/3, intabulat in CF205175 Craiova; ELECTROPUTERE SA („Fond aservit”) - teren cu o suprafata 2178mp, nr. Cad 10493/12/1, intabulat in CF 205535 Craiova, ocupat 148mp de cladirile C21 si C109; - teren cu o suprafata 2112mp, nr. Cad 10493/11/3/1, intabulat in CF 205440 Craiova - teren cu o suprafata 571mp, nr. Cad 10493/6/1/2, intabulat in CF 205150 Craiova - teren cu o suprafata 2331mp, nr. Cad 10493/13/1/1, intabulat in CF 205535 Craiova, ocupat 17mp de cladirea C2;



48

- teren cu o suprafata 2342mp, nr. Cad 10493/13/1/2, intabulat in CF 205158 Craiova - teren cu o suprafata 1187mp, nr. Cad 10493/13/1/4, intabulat in CF 68828 Craiova - teren cu o suprafata 79mp, nr. Cad 10493/13/1/5, intabulat in CF 205453 Craiova - teren cu o suprafata 4411mp, nr. Cad 10493/13/1/6, intabulat in CF 2055152 Craiova

Suprafata totala a terenurilor aferente investitiei Centru comercial “ Electroputere Parc” este de 119.169 mp; la care se adauga “fondul aservit”, aflat in proprietatea ELECTROPUTERE SA, in suprafata de 15.211mp, suprafata ce urmeaza a fi utilizata ca drum de acces/accese, pentru trecerea libera a pietonilor/autovehiculelor pentru executia/exploatarea investitiei.

Conform PUZ aprobat terenul este inclus in zona com erciala si servicii.

1.12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta.

Bransamentul de apa se va realiza din reteaua existenta in incinta. Racordul de canalizare (menajera/pluviala) se va face la reteaua existenta in incinta ELECTROPUTERE SA. Bransamentul electric se va realiza confom furnizorului de utilitati (CEZ). Bransamentul de gaze naturale se va realiza confom furnizorului de utilitati (EON).

Ca urmare a schimbarii destinatiei spatiilor existente in spatii comerciale si de alimenatiei publica, pentru racordarea la retele existente este necesara verificarea in prima faza a gradului de uzura a conductelor si capacitatii de asigurarea a utilitatilor necesare conform nevoilor de consum a noii destinatii rezultate din reamenajarea zonei. in situatia in care utilitatile existente la fata locului sunt deteriorate sau improprii unei functionari in conditii normale a instalatiilor interioare se impune schimbarea acestora pentru aducerea lor la parametrii obtimi de functionare. Accesul principal la zona centrului comercial se va realiza direct din Calea Bucuresti, o strada principala din municipiu, ce va asigura accesul atat al localnicilor cat si a turistilor.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de produc ţie In centrul comercial „Electroputere Parc” se vor desfasura activitati

corespunzatoarea codului CAEN diviziunea 52 – Comert cu amanuntul, clasificat dupa tipul de desfacere a marfii. De asemenea, se vor mai desfasura in cadrul obiectivului de investitii propus, activitati corespunzatoare codului CAEN,

- diviziunea 15 – Industria alimentara si a bauturilor, cu subdiviziunile, CAEN 151- Productia, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne; CAEN 152 – Prelucrarea si conservarea pestelui si a produselor din peste; CAEN 158 – Fabricarea altor produse alimentare;

- diviziunea 55 – Hoteluri si restaurante.



49

2.2. Activitati de dezafectare

Pentru dezvoltarea intregii investitii se vor desfi inta urmatoarele constructii/anexe (lucrarile de desfiintare fac obi ectul unor alte documentatii separate): K&S ELECTRIC POWER POINT SA nr. Cad 10493/2/1/2 – corp C2, se vor defiinta anexele aferente sistemului de ventilatie; suplimentar se vor desfiinta peretii de compartimentare existenti (nestructurali); AUCHAN ROMANIA SA nr. Cad 10493/2/1/1 – corp C1, se vor desfiinta anexele aferente sistemului de ventilatie si scara exterioara; suplimentar se vor desfiinta peretii de compartimentare existenti (nestructurali); nr. Cad 10493/1/1 (hala S.A.S) - se vor defiinta anexele aferente sistemului de ventilatie si corpul de cladire aflat in extremitatea de SE (vezi plan de situatie); suplimentar se vor desfiinta peretii de compartimentare existenti (nestructurali) si parapetii exteriori (aferenti suprafetelor vitrate); K&S ELECTRIC POWER POINT SA / AUCHAN ROMANIA SA – in coproprietate: nr. Cad 10493/12/2 se vor desfiinta cladirile C15÷C17, C22÷C30, C32, C33, C107, C108, C110 si C357, in suprafata de 2.281 mp; nr. Cad 10493/2/2 – se va desfinta cladirea C44, in suprafata de 10mp; nr. Cad 10493/2/3 se vor desfiinta cladirile C31, C34 ÷ C41, C43, C46÷C59, C61 si C62, in suprafata de 2.221 mp; nr. Cad 10493/1/2 se vor desfiinta cladirile C13 si C14, in suprafata de 143 mp; nr. Cad 10493/1/3 se vor desfiinta cladirile C4÷C11, C18, C20 SI C356, in suprafata de 2.282 mp nr. Cad 10493/8/1 se va desfiinta cladirea C1, cu suprafata de 50mp; nr. Cad 10493/8/4 se vor desfiinta cladirile C3 si C42, in suprafata de 28 mp; ELECTROPUTERE SA („Fond aservit”) nr. Cad 10493/12/1 se vor desfiinta cladirile C21 si C109 in suprafata de 148mp; nr. Cad 10493/13/1/1se va desfiinta cladirea C2 cu suprafata de 17mp. Foto. Corp de cladire care va fi dezafectata.



50

3. DEŞEURI În conformitate cu Ordinul MMGA nr. 95/08.03 2005 privind stabilirea criteriilor

de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista natională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de deşeuri, în cadrul proiectului se pot acumula deşeuri in perioada de dezafectare si de construire.

3.1. Surse de deseuri

Deseurile rezultate ca urmare a implementarii proiectului sunt de doua categorii:

a)deseuri rezultate in perioada de construire a obiectivului, care vor fi gestionate de constructor si se impart in deseuri rezultate in perioada de demolare si in deseuri rezultate in perioada de construire efectiva;

b)deseuri din activitatile care se vor desfasura pe amplasament, dupa punerea in functiune a acestuia.

In faza de proiectare se iau in considerare deseurile rezultate urmare a activitatii desfasurate, pentru a fi prevazute spatii si dotari necesare gestionarii corespunzatoare a acestora, in conformitate cu cerintele legale.

a) 1. Deseuri rezultate din activitatile de demolar e:

17 01 07 amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice, altele decat cele specificate la 17 01 06



51

17 02 01 lemn 17 02 02 sticla 17 02 03 materiale plastice 17 03 02 asfalturi, altele decat cele specificate la 17 03 01 17 04 11 cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10 17 06 05* materiale de constructie cu continut de azbest 17 09 04 amestecuri de deseuri de la constructii si demolari, altele decat cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 si 17 09 03 Firma constructoare va depozita deseurile rezultate din demolari pe categorii si vor fi valorificate prin firme de specialitate. Deseurile avand codul 17 06 05* materiale de constructie cu continut de azbest, sunt reprezentate de placi din azbociment care acopera suprafete mici. Firma constructoare va tine evidenta cu toate cantitatile de deseuri si modul de evidenta conform prevederilor legale.

a)2. Deseuri rezultate din activitatile de construi re:

Deseurile rezultate din activitatea de construire efectiva sunt in cantitati mici si vor fi gestionate de catre firma constructoare. Deseurile rezultate vor fi valorificate prin firme de specialitate.

b) Surse de deseuri, tipuri si cantitati. Modul de gospodarire a deseurilor

Din activitatea obiectivului analizat rezulta urmatoarele categorii de deseuri:

- Deşeuri menajere, provenite de la personalul deservent, inclusiv cele rezultate din activitatea de intretinere si curatenie din incinta; cantitatea medie de deseuri menajere rezultata este de circa 100kg/zi(cca 37 tone/an); deseurile menajere se depoziteaza in containere din plastic avand capacitatea cuprinsa intre 110l-220l si sunt preluate de firma de salubritate pe baza de contract.

Conform HG 856/2002, deseurile menajere se incadreaza in categoria 20, grupele 20.03.01-deseuri municipale amestecate si 20 01 08 – deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine.

- Deseuri din ambalaje din hartie si carton, materi ale plastice si lemn, provenite

de la ambalajele secundare si tertiare ale marfurilor expuse pentru comercializare; sunt colectate intr-un depozit special amenajat, de unde sunt ridicate periodic pentru valorificare prin reciclare de catre societati autorizate sau incinerate.

Conform HG 856/2002, deseurile din ambalaje se incadreaza in categoria 15 (deseuri de ambalaje):

- grupa 15 01 01 – ambalaje de hartie si carton; - grupa 15 01 02 – ambalaje de material plastic; - grupa 15 01 03 ambalaje de lemn (valorificare pentru incinerare).

- Materii care nu se preteaza consumului sau proces arii , provenite de la prepararea produselor din carne sau produselor proprii refrigerate care nu au fost vandute pana la expirarea perioadei de valabilitate; sunt depozitate in camere frigorifice din sectorul carmangerie si sunt reciclate periodic de catre unitati de ecarisare.



52

Conform HG 856/2002, deseurile de transaree se incadreaza in categoria 02 02 (deseuri de la prepararea si procesarea carnii, pestelui si a altor alimente de origine animala), grupa 02 02 03 – materii care nu preteaza consumului si procesarii. - Namoluri de la epurarea efluentilor proprii , rezultate de la curatarea separatoarelor de grasimi care realizeaza o preepurare locala a apelor uzate provenite din sectorul carmangerie. Separatoruil de grasimi este curatat de catre firma autorizata. Conform HG 856/2002, deseurile de la epurarea efluentilor proprii se incadreaza in categoria 02 02 04, namoluri de la epurarea efluentilor proprii.

- Deseuri de la echipamentele electrice si electron ice , rezultate prin conformarea la prevederile HG 448/2005 privin DEEE.

Conform HG 856/2002, deseurile se incadreaza in categoria 16 02 14 – deseuri de la echipamente electrice si electronice. Evidenta deseurilor se va face de catre titularii activitatilor conform HG 856/2002 si vor avea obligatia raportarii lunare la ARPM Craiova.

În ceea ce priveş te sistemul de management al deşeurilor se prevede păstrarea

evidenţei tuturor materialelor valorificabile ş i a deşeurilor rezultate ş i eliminarea deşeurilor de de pe amplasamente, conform HG 856/2002.

Transportul de şeurilor se va realiza de c ătre firme autorizate, pe baz ă de contract (în conformitate cu Ordinul comun nr 2/ 211/118/2004 privind transportul de şeurilor), iar depozitarea de şeurilor în rampa de de şeuri a municipiului Craiova se va face cu respectarea crit eriilor de acceptare la depozitare, conform Ordinului MMGA nr. 95/2005.

Toate aceste de şeuri vor fi depozitate doar în spa ţiile special amenajate în

cadrul obiectivului. Gospod ărirea substan ţelor toxice şi periculoase În activitatea obiectivului nu se utilizează substanţe toxice, iar din procesul

tehnologic nu rezultă substanţe periculoase sau toxice.

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI şi MASURI DE REDUCERE ALE ACESTORA

Având în vedere faptul ca pana în prezent, activitatea economica a SC Electroputere SA, din punct de vedere al impactului produs asupra mediului înconjurător de peste 40 ani, s-a încadrat în limitele admise, se poate afirma ca nu există riscul să se producă impact transfrontier asupra niciunei componente a mediului, deoarece graniţa cu Bulgaria este la peste 80 km sud.



53

4.1. Apa

Apa subteran ă Depozitele pe care este amplasata localitatea Craiova sunt de varsta cuaternara

si fac parte din Campia Olteniei, depozite de terasa a raului Jiu. Fundamentul moesic pe care se sprijina intreaga campie a Olteniei si jumatatea sudica a Piemontului Getic prezinta relief relativ accentuat. Diferitele lui compartimente despartite prin falii manifesta o anumita mobilitate cu consecinte directe asupra pachetelor de sedimente de deasupra, uneori resimtite pana la suprafata si imprimate in caracterele actuate ale reliefului. Cu toate ca aspectul reliefului nu ofera niciun indiciu asupra deformarilor din adanc, zacamintele sunt acumulate intr-o usoara boltire a formatiunilor sarmatiene si pliocene cauzata de o proeminenta a fundamentului cretactic. Prezenta petrolului si a gazelor a fost semnalata in cateva orizonturi, dar zacamantul propriu-zis se afla intr-un orizont nisipos, de peste 20 m, de varsta meotiana. Se considera ca aceste zacaminte nu apartin stratelor in care sunt acumulate, ci provin din formatiuni mult mai vechi, mezozoice printr-o deplasare catre paturile superioare, de-a lungul faliilor care fragmenteaza aceste formatiuni. In partea de nord a judetului Dolj se afla campia inalta piemontana alcatuita din: nisipuri, pietrisuri si materiale argiloase, in orizonturi cu stratificatie incrucisata deltaica; la sud campia fie cu aspect tubular, asa cum este Campul Romanatilor reprezentand suprafata initiala de acumulare fluvio-lacustra acoperita cu depozite loessoide si nisipuri, fie in trepte, campia de la vest de Jiu numita si campia Bailestilor, o campie de terase. In mod obisnuit, terasele fluviatile reprezinta forme de relief de o netezitate deosebita si, prin natura lor, foarte favorabila oricarei activitati. Dar cea mai mare parte a teraselor au un aspect valurit, pe alocuri chiar foarte accentuat valurit, ca urmare a acoperirii ulterioare a podului lor cu nisipuri acumulate de vant sub forma de dune. Este o caracteristica a campiei de terase din Oltenia cu consecinte evidente in peisajul geografic al acesteia, in modul de utilizare al terenurilor.

În cadrul perimetrului investitiei, pe baza observaţiilor de suprafaţă ş i a datelor

furnizate de foraje, se constată că primul acvifer subteran a fost interceptat la adancimi de peste 20m. Activitatea din centrul comercial nu va influenta negativ acviferul subteran. Apa uzata este colectata prin reteaua de canalizare si dirijata catre reteaua localitatii Craiova iar apele pluviale sunt colectate si trecute prin separatoare de produse petroliere inainte de deversare in reteaua pluviala.

Apa de suprafa ţă

Jiul - unul dintre raurile importante de pe fatada sudica a Carpatilor reprezinta o adevarata axa geografica a judetului care, prin insasi numele sau, Dolj-Jiu arata cat de mult este integrat acest rau in teritoriul caruia i-a dat numele. Jiul intra in judetul Dolj acolo unde se intalneste cu Motrul. Aspectului cursului sau atat de variat, belciugele, bratele parasite si succesiunea de locuri mai joase cu stagnari de apa ne-ar indreptati la prima vedere sa-l consideram, cel putin pe aceasta parte inferioara a cursului sau, ca un rau lent si imbatranit. Dar, in ciuda acestei prime



54

cercetari, Jiul ramane un rau capricios - poate mai mult decat alte rauri carpatice - cu oscilatii mari ale debitellor si nivelurilor. Debitul mediu multianual este evaluat in jur de 90 m3/s, dar oscilatiile intre cele mai mari si cele mai mici debite sunt considerabile. La postul de observatie Podari, in aval de care Jiul nu mai primeste nici un afluent spre a-i modifica debitul (dar se pot inregistra mai mult pierderi prin evaporare, infiltrare si consum), in anii 1945, 1947 si 1948 s-au inregistrat debitemedii anuale de numai 49,48 si 42 m3/s, dar cel mai mic debit anual cunoscut este cunoscut cel din 1943, de numai 23 m3/s. Debitele mari au o variabilitate si mai accentuata. Cele exceptionale apar, desigur, mai rar dar pot ajunge la amplificari de 14-15 ori fata de debitul mediu multianual. Cel mai ridicat debit inregistrat vreodata (cauzat de o perioada de ploi foarte bogate de la inceputul verii) a depasit 1600 m3/s. Urmarind modul de repartitie pe luni a debitelor, apar si mai evidente variatiile cantitatilor de apa scurse la un moment dat. Asa de pilda, in lunile de vara, sau de inceput de toamna 8 august si septembrie sunt foarte frecvente debitele intre 10 §i 20 m3/s. In august si septembrie 1928 s-au inregistrat numai 7 si, respectiv, 5 m3/s. Frecventa mare a debitelor mari si foarte mari (deci a viiturilor) din lunile aprilie-iunie este si pe Jiu un fenomen caracteristic si nu de putine ori ia proportii catastrofale. Manifestarile lor trebuie sa constituie unul din motivele pentru adoptarea unor masuri de regularizare, cu atat mai mult cu cat lunile urmatoare debitele pot ajunge atat de mici incat pot periclita alimentarile cu apa. Alti afluenti ai raului Jiu sunt Argetoaia si Raznic, care vin pe partea dreapta, iar pe stanga Bradesti si Amaradia. In timpul verii, Amaradia devine un paraiasi anemic care abia reuseste sa umezeasca albia sau chiar dispare sub dara de nisipuri fierbinti, aceasta in contrast cu lunile de primavara cu ploi abundente, cand raul devine navalnic transportand cantitati mari de aluviuni.

Activitatea in cadrul Centrului comercial nu afectează apele de suprafata. Apele

pluviale inainte de versare in reteaua de canalizare pluviala sunt trecute prin separator de produse petroliere iar apele uzate menajere sunt colectate de retele de canalizare si evacuate in reteaua localitatii.

4.1.1. Aspecte relevante ale st ării actuale a factorului de mediu AP Ă Nu există analize curente asupra calitatii apelor subterane din cadrul

perimetrului sau a vecinătaţilor imediate.

4.1.2. Prognozarea impactului

Surse de poluare ale apelor Pentru apele de suprafa ţă, sursele potenţiale de poluare sunt reprezentate:

- apele meteorice care spală platformele pentru parcari si tranzit a autovehiculelor si de la organizarea de santier ş i care pot antrena, spre canalizarea pluviala, scurgeri accidentale de carburanţi şi/sau lubrifianţi;

Pentru apele subterane , sursele potentiale de poluare sunt reprezentate de:



55

- scurgerile accidentale de uleiuri sau combustibili provenite de la platforma organizarii de santier si din posibile fisuri ale retelei de canalizare a apelor menajere;

Avand in vedere ca in ata apele uzate menajere cat si cele pluviale sunt colectate de retele de canalizare, se considera ca impactul este poten ţial redus asupra apelor de suprafa ţă si subterane .

4.1.3 Măsuri de diminuare a impactului

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă şi pentru protecţia calităţii apelor se vor lua următoarele măsuri:

- pentru evacuarea apelor meteorice care spală platformele pentru parcari si tranzit a autovehiculelor si de la organizarea de santier ş i care pot antrena, spre canalizarea pluviala, scurgeri accidentale de carburanţi ş i/sau lubrifianţi, se vor construi separatoare de produse petroliere iar beneficiarul va avea in dotare material absorbant.

- pentru evacuarea apele menajere provenite de la carmangerie se vor realiza separatoare de grasimi pentru ca apele uzate deversate in canalizare sa se incadreze in valorile impuse de NTPA 002/2005.

- deseurile menajere sau deseurile de orice natură se vor colecta în containere si se vor transporta, de catre firme abilitate;

- utilizarea de substante biodegradabile pentru curatenie;

- verificarea permanenta a retelelor de canalizare a apelor uzate menajere pentru a preveni scurgerile accidentale.

Toate aceste de şeuri vor fi depozitate doar în spa ţiile special amenajate în

cadrul perimetrului investitiei.

4.2. Aerul Date generale Date climatologice caracteristice zonei Poziţia geografică şi relieful determină în mare măsură ş i manifestarea elementelor climatice. Pe teritoriul judeţului clima este de tip temperat -continentală, cu o nuanţă mai umedă în nord ş i mai aridă în sud, datorită valurilor de aer uscat din est, care determină ierni aspre ş i veri uscate. Aproximativ 200 - 210 zile din an nu se produce îngheţ. Cantitatea de precipitaţii anuale este în medie de 500 mm, influenţând diferenţiat evoluţia perioadei de vegetaţie ş i desfăşurare a lucrărilor la culturile agricole. Directia predominanta a vanturilor este de la Est spre Vest.



56

4.2.1. Aspecte relevante ale st ării actuale a factorului de mediu AER Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei care definesc

nivelurile inţiale (de fond) de poluare atmosferică, la începerea activităţilor aferente Proiectului, ş i care vor continua să afecteze calitatea aerului pe durata ciclului de viaţă a Proiectului, sunt reprezentate de :

o emisiile de noxe datorate autovehiculelor;

o emisiile de praf datorate circulaţiei autovehiculelor ş i utilajelor pe strazi, arderea lemnului sau a altor combustibili fosili în sisteme de încălzire casnica;

o emisii de noxe provenite de la centrale termice si din procesele tehnologice ale unitatilor economice situate pe platforma estica a municipiului.

O estimare corectă a influenţei implementării proiectului asupra factorului de mediu aer se poate realiza numai în urma unor măsurători specifice efectuate in timpul funcţionării investiţiei.

Conform datelor existente de la alte centre comerciale, emisiile rezultate în activitatea proiectului se încadrează în limite admisibile din punct de vedere al impactului asupra aerului.

4.2.2. Prognozarea impactului

Surse şi poluan ţ i genera ţi Activitatile generatoare de noxe care pot afecta factorul de mediu aer, la

obiectivul Centru comercial, sunt grupate in urmatoarele categorii :

a) instalatiile pentru asigurarea microclimatului, incalzire, ventilatie, racirte;

b) instalatia frigorifica;

c) traficul auto.

Incalzirea spatiilor se va asigura cu centrale termice care vor functiona pe gaz

metan furnizat prin bransament la reteaua de gaze a localitatii. Instalatiile de frig artificial a centrului comercial va utiliza ca agent freon

ecologic si are rolul producerii frigului artificial destinat racirii. In cazul analizat s-au identificat doua categorii de surse de poluare a aerului

atmosferic: - surse fixe; - surse mobile.



57

1. Sursele fixe sunt constituite de emisiile rezultate de la centralele termice care asigura incalzirea cladirilor care alcatuiesc centrul comercial si care folosesc drept combustibil gaz metan.

La arderea gazului metan rezulta urmatoarele emisii: Cod SNAP Activitatea Combustibil Emisii UM Valori Grupa 2 Subgrupa 202

Incalzire rezidentiala/comerciala/ institutionala proprie

Gaze naturale

PM10 NOx SO2 CO

g/mc

0,121 1,504 0,0096 0,64

2. Surse mobile de emisie provin de la autovehiculele care deservesc centrul

comercial: aprovizionare, colectare deseuri si de la autovehiculele clientilor. In perioada de construire a centrului comercial vor fi de asemenea emisii din surse mobile si pulberi in suspensie de la sapaturi si materiale utilizate in constructie.

Prognoza poluarii aerului Dispersia activităţilor în perimetru (sursele de poluare sunt punctiforme ş i

nedirijate) nu permite adoptarea de solutii de epurare si de colectare a gazelor in atmosfera cu instalatii fixe, astfel ca nu se pot aplica prevederile Ordinului 462/93 referitor la limitarea preventiva a emisiilor de poluanti in atmosfera.

Analizand sursele de poluare a aerului se poate aprecia ca impactul produs asupra aerului se va încadra în limite admis ibile pentru o astfel de activitate.

Centrul comercial va fi amplasat intr-o zona cu destinatie predominanta activitatilor economice.

Datorita existentei unei bune circulatii a aerului in zona centrului, se poate aprecia ca se va produce o dispersie accentua ta si destul de rapida a poluantilor in aer, tinand cont ca valorile noxelor emise in atmosfera se inscriu in limite admisibile.

4.2.3 Măsuri de diminuare a impactului Nu se impun masuri pentru diminuarea impactului activitatii asupra factorului

de mediu “aer”. Se recomanda plantarea de perdele vegetale de protectie acolo unde terenul permite.

4.3. Solul Caracteristicile solurilor dominante



58

Atât zona în care este amplasat proiectul Centru comercial cat si in apropiere, predomina solul argilo-nisipos.

4.3.1. Aspecte relevante ale st ării actuale a factorului de mediu SOL

Solul in mare parte a fost inlocuit cu diferite cai de acces, platforme, cladiri. Proiectul este situat pe terenul fostei uzine SC Electroputere SA. Nu detinem date cu privire la poluarea solului.

4.3.2. Prognozarea impactului Avand in vedere ca toata suprafata proiectului va fi amenajata, nu sunt surse

de poluare a solului.

4.3.3 Măsuri de diminuare a impactului

Beneficiarul proiectului a avut in vedere masurile pentru eliminarea/reducerea/posibilelor surse de poluare a solului si subsolului astfel:

- drumurile destinate circulatiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare se vor realiza in sistem impermeabil;

Platformele pentru aprovizionare si drumurile de acces pentru trafic greu se vor realiza din beton;

Beneficiarul va intocmi „Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale”.

Se va achizitiona material absorbant pentru a interveni in cazul unor poluari accidentale.

Deseurile sunt colectate selectiv in recipiente etanse si vor fi amplasate pe platforme impermeabile.

4.4. Subsolul geologic Caracteristicile dominante ale subolului geologic

Geologia subsolului

Depozitele pe care este amplasata localitatea Craiova sunt de varsta cuaternara si fac parte din Campia Olteniei, depozite de terasa a raului Jiu. Fundamentul moesic pe care se sprijina intreaga campie a Olteniei si jumatatea sudica a Piemontului Getic prezinta relief relativ accentuat. Diferitele lui compartimente despartite prin falii manifesta o anumita mobilitate cu consecinte



59

directe asupra pachetelor de sedimente de deasupra, uneori resimtite pana la suprafata si imprimate in caracterele actuate ale reliefului. Cu toate ca aspectul reliefului nu ofera niciun indiciu asupra deformarilor din adanc, zacamintele sunt acumulate intr-o usoara boltire a formatiunilor sarmatiene si pliocene cauzata de o proeminenta a fundamentului cretactic. Prezenta petrolului si a gazelor a fost semnalata in cateva orizonturi, dar zacamantul propriu-zis se afla intr-un orizont nisipos, de peste 20 m, de varsta meotiana. Se considera ca aceste zacaminte nu apartin stratelor in care sunt acumulate, ci provin din formatiuni mult mai vechi, mezozoice printr-o deplasare catre paturile superioare, de-a lungul faliilor care fragmenteaza aceste formatiuni. In partea de nord a judetului Dolj se afla campia inalta piemontana alcatuita din: nisipuri, pietrisuri si materiale argiloase, in orizonturi cu stratificatie incrucisata deltaica; la sud campia fie cu aspect tubular, asa cum este Campul Romanatilor reprezentand suprafata initiala de acumulare fluvio-lacustra acoperita cu depozite loessoide si nisipuri, fie in trepte, campia de la vest de Jiu numita si campia Bailestilor, o campie de terase.

Poten ţialul seismic al zonei

Din zonarea seismică a teritoriului României (STAS 11100/91 revizuit), rezultă că întreaga suprafaţă a Doljului este cuprinsă în zona cu intensitate Z1, care indică gradul 7 pe scara MSK, cu o perioadă medie de revenire (1) de 50 ani.

În cadrul zonelor seismice identificate pe teritoriul ţării, zona Craiova se caracterizează prin cutremure normale (crustale).

Microzonarea seismică, care ia în considerare elementele geologice locale (prezenţa apei subterane, proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor, etc.) indică faptul că acestea nu conduc la creş terea gradului de seismicitate. În aceste condiţii se poate aprecia că riscul seismic al proiectului, va fi moderat.

4.4.1. Aspecte relevante ale st ării actuale a factorului de mediu SUBSOL GEOLOGIC

In mod obisnuit, terasele fluviatile reprezinta forme de relief de o netezitate deosebita si, prin natura lor, foarte favorabila oricarei activitati. Dar cea mai mare parte a teraselor au un aspect valurit, pe alocuri chiar foarte accentuat valurit, ca urmare a acoperirii ulterioare a podului lor cu nisipuri acumulate de vant sub forma de dune. Este o caracteristica a campiei de terase din Oltenia cu consecinte evidente in peisajul geografic al acesteia, in modul de utilizare al terenurilor.

Relaţia dintre proiect şi zonele protejate In conformitate cu prevederile legale, aceasta zona nu este inclusa intr-o zona

naturala protejata.



60

4.4.2. Prognozarea impactului În urma lucrărilor de realizare a centrului comercial subsolul nu va fi afectat,

nu va fi un impact asupra subsolului.

4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului Nu se impun masuri pentru diminuarea impactului.

4.5. Biodiversitatea

Aspecte relevante ale st ării actuale a BIODIVERSIT ĂŢII Amplasamentul proiectului este situat pe fosta platforma industriala a uzinei

SC Electroputere SA. Realizarea centrului comercial nu va afecta biodiversitatea amplasamentului. Lucrarile pentru realizarea centrului comercial va reabilita 2 hale mari

4.6. PEISAJUL

Centrul comercial se va realiza cu respectarea Planului Urbanistic Zonal si a Regulamentului Local de urbanism. In momentul de fata amplasamentul proiectului este intr-o stare de degradare astfel incat peisajul local este afectat.

Prin realizarea proiectului zona se va transformata si se va incadra in peisaj, realizarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra zonei.

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Proiectul Centrul comercial contribuie pozitiv asupra mediului social si economic, va contribui la cresterea fluxului de servicii si bunuri, contribuind la crearea de noi locuri de munca, obtinerea de surse noi pentru impozitele locale si nationale si la imbunatatirea capitalului natural si cultural.

In urma analizei posibilului impact a activitatii proiectului asupra calitatii factorilor de mediu, se poate afirma că sănătatea popula ţiei din zon ă nu va fi afectată de implementarea proiectului .

Deci, impactul prognozat asupra popula ţiei, în cazul realizarii proiectului Centrul comercial “Electroputere Parc”, va fi un im pact pozitiv asupra popula ţiei.

4.8.CONDIŢII CULTURALE şi ETNICE



61

În apropierea si in cadrul perimetrului nu se află situri arheologice, culturale sau etnice. Nu exista impact asupra obiectivelor culturale si etnice.

In cazul in care in urma sapaturilor vor fi descoperite valori arheologice, titularul proiectului va opri lucrarile si va anunta Muzeul de Istorie din municipiul Craiova.

4.9. Metodologia de evaluare a efectelor asupra med iului, generate de realizarea proiectului

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative

asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includă efectele secundare, cumulative, sinergetice, pe termen scurt, mediu ş i lung, permanente ş i temporare, pozitive ş i negative.

O modalitate de evaluare si predicţie a impactului se poate face pe baza modelelor ş i metodelor de tip participativ, în situaţia în care nu există date concrete legate de evaluarea obiectivului sau acestea nu sunt suficiente sau relevante.

Metodele de tip participativ presupun, în principal, evaluarea calitativ ă a impactului asupra factorilor de mediu .

Realizarea proiectului implică o serie de factori al căror impact va afecta în mod diferit mediul, ca timp, acţiune, durată ş i intensitate.

În cadrul procesului de evaluarea a impactului produs de implementarea unui proiect asupra mediului, cât şi pentru urmărirea evoluţiei în timp a stării de poluare a mediului la un moment dat, se simte nevoia unui procedeu de apreciere globală. În acest sens, se impune utilizarea unei metode care să permită compararea stării mediului la un moment dat cu starea înregistrată într-un moment anterior sau cu starea posibilă într-un viitor oarecare, în diferite condiţii de dezvoltare.

În cele ce urmează propunem evaluarea de mediu calitativa : Matricea de atribute Un alt criteriu de evaluare calitativă este cel bazat pe matricea de atribute ş i

domenii de apariţie a impacturilor, prezentată în tabelul următor Aceasta matrice analizează 48 de factori perturbatori ai mediului ş i de

domenii care pot fi afectate de impact.

Tabel nr. 3

Nr. crt. Factori perturban ţi şi domenii de impact Impact negativ net

Impact pozitiv net

Domenii

1 Dif uzie 2 Pulberi în suspensie * 3 Oxizi de sulf * 4 Compuşi organici v olatili 5 Oxizi de azot * 6 Oxizi de carbon * 7 Substanţe toxice periculoase

AER



62

Nr. crt. Factori perturban ţi şi domenii de impact Impact negativ net

Impact pozitiv net

Domenii

8 Oxidanţi 9 Miros 10 Siguranţa acv if erului 11 Variaţii de debit 12 Produse petroliere * 13 Radioactivitate 14 Suspensii * 15 Poluare termică 16 Socuri de pH 17 CBO5 18 Oxigen dizolv at 19 Reziduu f ix 20 Nutrienţi (azot, f osf or) 21 Compusi toxici 22 Viaţa acv atică 23 Colif ormi totali

APĂ

24 Eroziune 25 Pericole naturale 26 Folosinţa iniţială ** 27 Produse petroliere *

SOL

28 Modif icări ale reliefului şi peisajului ** PEISAJ

29 Animale mari 30 Păsări de pradă 31 Vânat mic

ECOLOGIE

32 Peşti, păsări de apă, melci 33 Recolta agricolă 34 Specii pe cale dispariţie 35 Vegetaţie terestră naturală 36 Plante acvatice 37 Ef ecte psihologice *

38 Ef ecte asupra construcţilor 39 Ef ecte f iziologice 40 Ef ecte asupra f uncţiilor sociale normale 41 Substanţe exploziv e, pericol

ZGOMOT ŞI

VIBRAŢII

42 Modul de v iaţă ** 43 Aspecte psihologice ** 44 Aspecte f iziologice *

SOCIAL UMAN

45 Comunicaţii ** 46 Stabilitatea economică regională *** 47 Venitul sectorului public ** 48 Consumul pe locuitor *

ECONOMIC

Chiar dacă nu toţi factorii perturbanţi şi domeniile de impact au fost atinş i, se

consideră că au fost prezentate, aceia care ar putea suferi cel mai mult prin realizarea proiectului.

Deci, mediul este afectat de activitatea uman ă în limite admisibile , impactul asupra mediului este nesemnificativ .



63

4.10. Evaluarea efectelor poten ţiale transfrontier ă Formele de impact potenţial transfrontieră vor fi analizate în cadrul evolutiei

proiectului ce urmeaza a fi executat (graniţa de stat a României cu Bulgaria se află situată la peste 80km Sud ş i este reprezentată de fluviul Dunărea) :

Lucrări de demolare si construire: - nu se întrevăd efecte transfrontaliere Implementarea proiectului: - nu se întrevăd efecte transfrontaliere Lucrări de închidere: - nu se întrevăd efecte transfrontaliere.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. Alternativa „zero” sau nemodificarea situa ţiei actuale Alternativa „zero” a fost luată în considerare ca element de referinţă la care

se vor raporta celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului ce face obiectul solicitării Acordului de Mediu.

În cazul alternativei zero, principalele forme de impact se referă la: - Activitatile economice derulate pe platforma industriala; - Traficul pe Calea Bucuresti si strazile invecinate. Aceste activităţi constituie pentru mediul înconjurător factori de stress (zgomot,

praf, noxe). Neimplementarea proiectului ar avea o serie de efecte negative : - pierderea unor oportunităţi privind apariţia unor locuri de muncă directe, în cadrul

centrului comercial ( lipsa unor noi surse pentru bugetel locale ş i naţionale ); - pierderea investiţiilor, având ca rezultat pierderea interesului investitorilor privaţi; - depopularea în continuare a zonei, ca urmare a migrării populaţiei în căutare de

locuri de muncă; - pierderea oportunităţii de a spori bugetul local prin taxele care ar trebui plătite în

urma realizarii proiectului; Ca atare, în cazul în care în cadrul perimetrului nu s-ar realiza centrului

comercial, zona tot ar fi supusă, cu constanţă, unor factori de stress. Nerealizarea proiectului ar face ca degradarea cladirilor sa continue, incat

reutilizarea cladirilor nu s-ar mai putea face.

5.2. Alternative privind dezvoltarea exploat ării în carier ă În analiza alternativelor proiectului propus mai sus, nu se pot lua în calcul alte

alternative privind amplasarea perimetrului de centru comercial, deoarece nu există



64

altă posiblitate, perimetrul propus fiind în cadrul unui teren pentru activitati comerciale si servicii conform PUZ-ului aprobat.

De aceea, alternativele propuse de titularul de proiect au fost 2:

• alternativa descrisă în acest raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului – alternativa nr.1

• alternativa - alternativa nr.2 care va fi descrisă în rândurile ce vor urma.

5.2.1. Alternativa nr.1 Alternativa 1 – realizarea proiectului Centru comercial „Electrop utere

Parc” Impactul asupra mediului,in acest caz, se încadrează in limitele admise şi a fost

analizat în capitolele anterioare.

5.2.2. Alternativa nr.2 Alternativa 2 – nerealizarea proiectului Nerealizarea proiectului va implica următoarele:

- pierderea unor oportunităţi privind apariţia unor locuri de muncă directe, în cadrul centrului comercial ( lipsa unor noi surse pentru bugetel locale ş i naţionale );

- pierderea investiţiilor, având ca rezultat pierderea interesului investitorilor privaţi; - depopularea în continuare a zonei, ca urmare a migrării populaţiei în căutare de


urma realizarii proiectului; Ca atare, în cazul în care în cadrul perimetrului nu s-ar realiza centrul



Analizând avantajele şi dezavantajele alternativelor, proiectantul şi

evaluatorii de mediu, au ales ca viabil ă alternativa nr.1, pe care o propunem în acest raport la studiul de evaluarea impactului a p roiectului centru comercial „Electroputere Parc”.

6. MONITORIZAREA

Programul de monitorizare de mediu va fi menţinut si actualizat pe toată

durata realizarii proiectului si derularii activitatilor comerciale



65

Planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmeaza a fi monitorizate, periodicitatea, parametrii si amplasamentul ales pentru monitorizarea fiecarui factor, se vor stabili prin autorizatiile mediu pe care titularii activitatilor o va solicita dupa finalizarea lucrarilor.

Se recomanda monitorizarea:

- calitatea apelor uzate preepurate si a celor pluviale epurate pentru incadrarea in prevederile NTPA 002 sau 001/2005, - trimestrial;

Calitatea aerului atmosferic: emisii centrale termice (gaze arse) – anual.

7. SITUAŢII DE RISC

7.1. Riscuri naturale Cutremure

Cutremurele pot provoca alunecări de teren de diferite proporţii. Formarea

alunecărilor de teren este în funcţie de intensitatea cutremurelor. Alunecările a căror cauză sunt cutremurele de pămant se formează prin creş terea aproape instantanee a forţelor de alunecare .

În zonele seismice, în analiza stabilităţii versanţilor şi taluzurilor trebuie să se ţină seama de socul cutremurelor, care trebuie analizat în strânsă legătură cu natura petrografică a rocilor şi condiţiile geologice locale.

În cadrul zonelor seismice identificate pe teritoriul ţării, zona în care este situat perimetrul de exploatare se caracterizează prin cutremure normale (crustale).

Microzonarea seismică, care ia în considerare elementele geologice locale (prezenţa sau absenţa apei subterane, proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor etc.), indică faptul că acestea nu conduc la cresterea gradului de seismicitate. În aceste condiţii se poate aprecia că riscul seismic al centrului comercial proiectat va fi minim .

Inunda ţii

Amplasamentul proiectului nu este situat intr-o zona inundabila. In cazul unor precipitaţii însemnate, apele vor fi colectate prin reteaua de

canalizare pluviala. Secetă

Nu există riscuri potenţiale datorate situaţiilor de secetă.

Alunec ări de teren



66

Proiectul este amplasat intr-o zona stabila, fara riscul alunecarilor de teren.

7.2. Accidente poten ţiale

Incendii

Activitatile din centrul comercial prezinta un risc ridicat de incendiu. De aceea proiectul a luat aceasta situatie in calcul si a creat un sistem pentru prevenire si stingere a incendiilor.

Pentru evitarea oricăror incendii, se vor respecta prevederile actelor normative în vigoare.

Explozii Acest fenomen este posibil activitatilor economice. Accidente rutiere sau tehnologice Sunt legate de deplasarea autovehiculelor pe căile de acces interioare. De

asemenea pot fi datorate nerespectării normelor de circulatie.

7.3. Planul de prevenire si combatere a polu ării accidentale Planul de prevenire ş i combatere a poluării accidentale datorat activităţilor

pentru realizarea proiectului va fi intocmit de catre titularul proiectului.

7.4. Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, isto ric şi natural, arii protejate, zone de protec ţie sanitar ă

Pe raza proiectului si in vecinatate, nu sunt semnalate obiective de interes tradiţional, monumente istorice si de arhitectură, valori ale patrimoniului cultural, natural sau asezăminte de interes public.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

În timpul evaluării impactului asupra mediului pentru proiectul de investiţii de

mai sus nu au fost întâmpinate dificultatăţi.



67

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Denumirea proiectului

- pierderea unor oportunităţi privind apariţia unor locuri de muncă directe, în cadrul centrului comercial ( lipsa unor noi surse pentru bugetel locale ş i naţionale );

- pierderea investiţiilor, având ca rezultat pierderea interesului investitorilor privaţi; - depopularea în continuare a zonei, ca urmare a migrării populaţiei în căutare de


urma realizarii proiectului; Ca atare, în cazul în care în cadrul perimetrului nu s-ar realiza centrul



Date specifice investi ţiei

Situatia existenta In prezent loturile aferente investitiei Centru comercial “Electroputere Parc”, inclusiv “fondul aservit” sunt ocupate de constructii (conform analiza teren). Suprafata totala construita este de 71646mp pe terenurile apatinand K&S ELECTRIC POWER POINT SA si AUCHAN ROMANIA SA, respectiv de 163 mp pe terenul ce constituie “fond aservit” aflat in proprietatea ELECTROPUTERE SA. Cladirile principale si anexele acestora au fost edificate in perioada 1964-1970. Toate celelalte anexe au fost construite dupa aceasta perioada functie de necesitatile de moment (parte din acestea sunt exclusiv soproane metalice). Situatia propusa Cei doi proprietari/coproprietari K&S ELECTRIC POWER POINT SA si AUCHAN ROMANIA SA , doresc realizarea unui CENTRU COMERCIAL in 4 etape (faze): FAZA 1 : cladirea compusa din corpurile C1 si C2 (fosta HALA APARATAJ) va adaposti urmatoarele functiuni : hypermarket si galerie comerciala (magazine tip boutique, zona de restaurante, cinematografe, zona de recreere), inclusiv utilitatile aferente. FAZA 2 : spatiu magazine retail : 1 magazin produse sportive si accesorii, 1 magazin produse confectii si un service auto cu anexe. FAZA 3 : magazin bricolaj (inclusiv utilitatile aferente).



68

FAZA 4 : imobil de birouri ce urmeaza a fi realizat in cladirea existenta cu regim de inaltime P+4E, fost Grup social aparataj. Proiectarea se va face pentru fiecare etapa in parte, avand o coordonare de ansamblu, urmand a fi luate masurile pentru delimitarea celor 4 etape. Se vor pastra retragerile minime conform PUZ aprobat. Pentru dezvoltarea intregii investitii se vor desfi inta urmatoarele constructii/anexe (lucrarile de desfiintare fac obi ectul unor alte documentatii separate): K&S ELECTRIC POWER POINT SA nr. Cad 10493/2/1/2 – corp C2, se vor defiinta anexele aferente sistemului de ventilatie; suplimentar se vor desfiinta peretii de compartimentare existenti (nestructurali); AUCHAN ROMANIA SA nr. Cad 10493/2/1/1 – corp C1, se vor desfiinta anexele aferente sistemului de ventilatie si scara exterioara; suplimentar se vor desfiinta peretii de compartimentare existenti (nestructurali); nr. Cad 10493/1/1 (hala S.A.S) - se vor defiinta anexele aferente sistemului de ventilatie si corpul de cladire aflat in extremitatea de SE (vezi plan de situatie); suplimentar se vor desfiinta peretii de compartimentare existenti (nestructurali) si parapetii exteriori (aferenti suprafetelor vitrate); K&S ELECTRIC POWER POINT SA / AUCHAN ROMANIA SA – in coproprietate: nr. Cad 10493/12/2 se vor desfiinta cladirile C15÷C17, C22÷C30, C32, C33, C107, C108, C110 si C357, in suprafata de 2.281 mp; nr. Cad 10493/2/2 – se va desfinta cladirea C44, in suprafata de 10mp; nr. Cad 10493/2/3 se vor desfiinta cladirile C31, C34 ÷ C41, C43, C46÷C59, C61 si C62, in suprafata de 2.221 mp; nr. Cad 10493/1/2 se vor desfiinta cladirile C13 si C14, in suprafata de 143 mp; nr. Cad 10493/1/3 se vor desfiinta cladirile C4÷C11, C18, C20 SI C356, in suprafata de 2.282 mp nr. Cad 10493/8/1 se va desfiinta cladirea C1, cu suprafata de 50mp; nr. Cad 10493/8/4 se vor desfiinta cladirile C3 si C42, in suprafata de 28 mp; ELECTROPUTERE SA („Fond aservit”) nr. Cad 10493/12/1 se vor desfiinta cladirile C21 si C109 in suprafata de 148mp; nr. Cad 10493/13/1/1se va desfiinta cladirea C2 cu suprafata de 17mp.



69

Descrierea etapei de constructie

Pentru cladirile ce urmeaza a fi pastrate s-a intocmit o expertiza tehnica (de expert tehnic atestat MLPTL) prin care s-au stabilit masurile necesare in conformitate cu noile functiuni propuse/normativele in vigoare. Sunt propuse a fi executate urmatoarele categori generale de lucrari de reabilitare: refacerea invelitorii cu membrane bituminoase/PVC aplicate/fixate pe un strat nou de termoizolatie din vata minerala; se vor pastra fasiile de BCA refacerea luminatoarelor; inlocuirea sticlei cu panouri celulare din policarbonat, inclusive amplasarea de trape de desfumare conform norme PSI; refacerea suprafetelor vitrate exterioare (perimetrale) in sistem structura perete cortina si inchideri cu geam termopan/panouri celulare de policarbonat; CENTRU COMERCIAL – FAZA 1 – CORP C1+C2 Pentru functiunile noi propuse se vor realiza structuri noi in etaj (deschise partial in supanta catre parter) cu o structura mixta din beton armat si confectii metalice. Structra aferenta spatiilor din etaj va fi independenta de structura existenta. Solutiile de fundare se vor stabili in functie de recomandarile din studiul geotehnic ce urmeaza a fi realizat. Regimul de inaltime va ramane acelasi (per ansamblu), respectiv P+1E (partial) Pentru zona de hypermarket se va realiza o extindere cu regim de inaltime P+1E (partial). Structura va fi de asemenea in sistem mixt, beton armat si confectii metalice. Compartimentarile interioare vor de tip usor (gips-carton) sau mixt (zidarie caramida/BCA si gips carton) si vor satisface rezistentele la foc in conformitate cu normele PSI in vigoare. CLADIREA S.A.S. – MAGAZINE RETAIL (2) SI SERVICE AUTO Sunt propuse a fi executate urmatoarele categori generale de lucrari de reabilitare: refacerea invelitorii cu membrane bituminoase/PVC aplicate/fixate pe un strat nou de termoizolatie din vata minerala; se vor pastra fasiile de BCA refacerea luminatoarelor; inlocuirea sticlei cu panouri celulare din policarbonat, inclusive amplasarea de trape de desfumare conform norme PSI; refacerea suprafetelor vitrate exterioare (perimetrale) in sistem structura perete cortina si inchideri cu geam termopan/panouri celulare de policarbonat; Suplimentar, pe intreaga suprafata se va realiza pe o structura noua, in etaj, un spatiu destinat locurilor de parcare. Structura va fi din beton armat; fundarea se va face conform recomandarilor din studiul geotehnic. Structurile pentru spatiile din etajul 1 se vor realiza in cadrul volumului construit existent deja. Fac exceptie extinderile in afara perimetrului existent (~3900mp). Inaltimea maxima a imobilului va ramane acceasi ~16,20m fata de cota 0 (cota pardoselii interioare existente). Exceptie fata de aceasta inaltime vor face elementele de publicitate urbana (de identificare a investiei) amplasare pe cladire (Hmax = 20m) sau adiacent acestora (totem pe structura metalica cu Hmax=30m).



70

Suprafata aferenta investitiei = 119.169 mp (proprietar/coproprietari K&S ELECTRIC POWER POINT SA si AUCHAN ROMANIA SA) Suprafata “fond aservit” = 15.211mp (proprietar ELECTROPUTERE SA)

Sconstruita existenta 71.646 mp Sconstruita mentinuta 63.713 mp Sconstruita propusa 5.037 mp SUPRAFATA CONSTRUITA 68.750 mp SUPRAFATA DESFASURATA 100.910 mp

POT – 57,7% CUT – 0,85 (5,7mc/mp) Locurile de parcare aferente acestei investitii se vor prevedea astfel: la nivelul terenului (platforme amenajate) – 1400 locuri in etaj 1 hala SAS – 400 locuri Accese auto Accesele (auto) in incinta se vor realiza in punctele aprobate in faza PUZ din Calea Bucuresti, respectiv Strada Lapusprin reconfigurarea acceselor existente si vor fi realizate pe terenul ce constituie “fond aservit” aflat in proprietatea ELECTROPUTERE SA.

Prezenta lucrare este intocmita avand in vedere cerintele legislative actuale, privind necesitatea evaluarii impactului asupra mediului pentru obtinerea acordului de mediu in cazul proiectelor care pot avea impact semnificativ asupra mediului prevazute in: - HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice ş i private asupra mediului; - O.M 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediulu, precum si solicitarea Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Craiova prin adresa nr. 1522/09.02.2011.

Impactul prognozat asupra factorilor de mediu: aer; sol; subsol; apa de

suprafata; apa subterana si biodiversitatea, se con sidera ca este un impact redus daca se tine cont de masurile de diminuare pr ezentate in capitolele anterioare.

Analizând avantajele alternativelor şi dezavantajele lor, proiectantul şi evaluatorul de mediu, au ales ca viabil ă alternativa nr.1, pe care o propun în



71

acest raport la studiul de evaluarea impactului a p roiectului centru comercial „Electroputere Parc” si propun emiterea acordului d e mediu dupa consultarea publicului si a celorlalte autoritati.

10. Documente anexate: Planul de situatie Intocmit, Ing Cornel Meilescu



72

BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă

- xxx, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, modificată şi completată prin OUG nr.154/2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. - US EPA (1995) Compilation of air pollution emission factors, 5th edition. EPA AP-42, U.S. Environmental Protection Agency, Research Triangle Park, NC. Internet: http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/index.html

- APM Dolj –Rapoarte anuale asupra starii mediului; - Memorii tehnice privind privind realizarea investitiei; - STAS 12.574/87 - “Condiţii de calitate a aerului din zonele protejate”; - Rojanschi, V. – Evaluări de impact, Editura Ecologică, Bucuresti, 1999. - SR ISO 1990 - 1,2,3 referitor la caracterizarea şi măsurarea zgomotului din mediul înconjurător; - Ordinul nr. 981/94 al Ministerului Sănătăţii privind protecţia impotriva zgomotului produs de obiectivele economice; - Enciclopedia Geografică a Romaniei – Ed. Did. si Ped., Bucuresti, 1982; - STAS 1342/91 privind valorile CMA pentru apele de alimentare. - STAS 4706/88 privind valorile CMA pentru apele de suprafaţă. - Harta geologică a României - scara 1:1.000.000 -Institutul de Geologie şi Geofizică al României, 1978) - Legea nr.265/21.06.2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr. 195/22.12.2005, Monitorul Oficial al României, 1.196/30.12.2005 – Partea I, cu rectificarea din 31.01.2006 (modificarea Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată în anul 2000); - Ordinul nr. 860/26.09.2002 al M.A.P.M pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, modificat prin Ordinul MMGA nr. 1037/2005. - Ordinul nr. 863/2002 al M.A.P.M pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului; - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.145/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substantelor şi preparatelor chimice periculoase aprobata prin Legea nr.213/2009; - OUG nr.145/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substantelor şi preparatelor chimice periculoase aprobata prin Legea nr.213/2009

- OUG privind protecţia mediului; - HGR nr. 1213 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private (abrogă HG 918/2002); - STAS nr. 10009/1988 privitor la stabilirea valorilor maxime admisibile ale zgomotului pentru zona locuita; - STAS 11.100/1977 – privind încadrarea seismică a României - STAS-ul 10.009/ 88 – privind nivelul de zgomot maxim admis pentru activităţile industriale - Ordinul nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluării mediului Ministerul Apelor, Pădurilor si Protecţiei Mediului; - Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aproba “Conditiile tehnice privind protectia atmosferei”, precum şi “Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare”; - Ordinul MMGA nr. 95/08.03 2005 (abrogă Ordinul nr.867/2002) privind stabil irea criterii lor de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista natională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de deşeuri; - H.G. Nr. 188/28.02.2002 – Hotărâre pentru adoptarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (Normativului privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali NTPA – 001/2002); - Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, modificată prin Legea nr.324/2005;



73

- Legea nr.360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, modificată şi completată prin Legea nr.263/2005; - Hotărârea Guvernului nr. 1872/2006 pentru modificarea şi completarea HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTU LUI...

Documents

Transcript of RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTU LUI...