-------

În aceste zile, reprezentan]ii B@ncii Na]ionalenegocieaz@ intens cu bancherii, pentru modi-fic@ri semnificative ale regulamentului privindlimitarea riscului la creditele destinate per-soanelor fizice. Creditul este, din nou, inami-cul public. Ce vrea BNR, se }tie: o analiz@de risc mai atent@, care s@ ia în calcul oposibilitate de rambursare care s@ nu treac@peste 20& din venitul declarat fiscal în anulanterior. Asta, pe deoparte. Acest lucruînseamn@, sigur, mai mult@ birocra]ie, maimulte drumuri pentru doritori, dar, în acela}itimp, hârtii care s@ certifice cu un grad maimare de certitudine nivelul veniturilor, decâtadeverin]ele de venit care contau pân@ acum.

Una dintre problemele importante în domeniul politicilorpublice de dezvoltare se refer@ tocmai la teritorialitate: înfiecare stat sunt de stabilit unit@]ile teritoriale (adminis-trativ-teritoriale), de o manier@ care s@ permit@ un echili-bru consistent între nevoia de coordonare centralizat@ }inevoia de administrare local@, de la un nivel cât maiapropiat de cet@]ean.Aceast@ tem@ a fost }i pare c@ r@mâne conflictual@ înRomânia, cel pu]in în perioada de dup@ 1945. Principiiledup@ care România a fost ^mp@r]it@ în comune, jude]esau regiuni au fost, de cele mai multe ori, nedeclarate}i imp@r]irea a creat controverse importante.

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

“%nva]$nd s@ cuno}ti relele

naturii, dispre]uie}ti moartea;

^nv@]$nd s@ cuno}ti relele socie -

t@]ii, dispre]uie}ti via]a”

Chamfort

c my b

c my b

nr. 176 anul 4 vineri, 25 iulie 2008 0,50 RON

pag.8Decebal N. TOD~RI[~ conf. univ. dr. Cornel JUCANpag. 7

Bursa din Sibiu

Conf. univ. dr. R@zvan Sorin ȘERBUEc. Veronica ȘELARIU pag. 6

Reg$ndirea arhitecturii sis-temelor informatice bancare

Imaginea s@pt@m$nii

„Dac@ fiecare î}i va face meseria, vacile vor fi foarte binep@zite” Florian2. Riscurile, acum. „Economia }i gestiunea riscului în lumeaeconomic@ a secolului XXI. Studiu de caz: economiaromâneasc@”O tem@ de fierbinte actualitate. Riscul, în spe]@ riscul econo -mic, a fost }i este o no]iune, o categorie arhiamintit@, o cate -gorie arhiexaminat@, }i aici }i în econometrie, riscul econom-ic pretându-se procesual la formaliz@ri matematice dintre celemai ample }i complicate, la module, la modele rafinate }i detoate tipurile.Categorie arhiamintit@, este riscul, dar nu arhicunoscut@, arhicon-cluzionat@. S-au reu}it câteva lucruri, dar nu foarte multe.

Popula]ie, risc: de la supravie]uire sau distrugere, la progres (II)

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Sunt mul]i cei care se întreab@: de fapt, cine vrem s@ fim, noi,românii? Sau, mai exact spus, cum dorim s@ ne perceap@, s@ne priveasc@ }i s@ ne catalogheze lumea în mijlocul c@reia tr@im?Care este eticheta, cartea de vizit@, tr@s@tura fundamental@ carediferen]iaz@ România de celelalte ]@ri ale Mapamondului? Dorimcu adev@rat s@ fim noi în}ine, sau prefer@m s@ ne scufund@m înuniformitatea, anonimatul }i dezna]ionalizarea la care ne supunet@v@lugul nemilos al globaliz@rii?

Pân@ la urm@, toat@ aceast@ salv@ de nedumeriri ]inte}te unpunct nevralgic din existen]a }i presta]ia noastr@ pe scena cuîn}el@toare lumini }i umbre a actualei vie]i interna]ionale: lipsaprelungit@ a unui brand de ]ar@.

S-au cheltuit bani grei }i s-au pus în circula]ie idei – unelenaive, altele de-a dreptul n@stru}nice – pentru a se ajunge la unbrand care s@ ne reprezinte }i s@ se confunde cu aspira]iile, custarea noastr@ de spirit.

În c@utarea unui brand de ]ar@

Autorit@]ile publice}i politicile urbane }i teritoriale (II)

Inamicul public - unul, doi }i trei

continuare ^n pagina 3

PUNCTUL PE EUROPA

dr. Eugen IORD~NESCU

„Cunoscutele” }i „necunoscutele” Terrei

Bursa din New York

continuare ^n pag. 3

Secven]e dintr-un timp pastoral(%n num@r, ilustrate vechi din colec]ia ec. Marcel Albu)

continuare ^n pag. 4-5

Dan POPESCU

Dan SUCIU

Emil DAVID

dr. Vasile BR~TIANdr. Camelia OPREAN

pag. 2

Analiza procesului decreare a valorii firmeipe pia]a de capital

Perfec]ionarea medicinii de familie la nivel de cabinet

Sediul B.N.R

Sfinxul - Mun]ii Bucegi

dr. medic Carmen Ioana JUCAN

VALOARE VINERI 25 IULIE 20082

IntroducereÎn cele ce urmeaz@ ne propunem s@insist@m asupra procesului de crearea valorii firmei ^n strâns@ leg@tur@ cupia]a pe care acestea sunt evaluate,recpectiv pia]a de capital.Dup@ p@rerea noastr@, ^n cea maimare parte, la baza procesului decreare al valorii firmei pe pia]a decapital, se afl@ semnalele de valoare(conceptul de semnal de valoare afost prezentat de noi ^ntr-un articolanterior) care, din punct de vedereopera]ional, la acest nivel, sereg@sesc sub forma ratelor de pia]@(multiplii). Ratele de pia]@, numite }iindicatori bursieri, sunt specificefirmelor cotate pe o pia]@ reglemen-tat@ de valori mobiliare, de tipulburselor de valori.Înc@ de pe acum, trebuie s@ pre-ciz@m faptul c@ semnalul de valoarenu se limiteaz@ doar la nivelul ratelorde pia]@ sau multiplilor de pia]@.Importan]a acestora consider@m c@este semnificativ@ }i ^n cadrul anali -zei diagnostic, etap@ premerg@toareevalu@rii firmei prin metode cantita-tive.Achizi]iile unor firme pe pia]a decapital sau investi]iile de portofoliupermit construirea unor indicatori depia]@ pentru firmele similare saucomparabile (nu identice) cu ceaevaluat@. Pe baza acestor rate(cunoscute }i sub denumirea demultipli) se pot realiza estim@ri per-tinente cu privire la trendul de va -loare a firmei, a unei participa]ii, fiepre]ul ac]iunilor acesteia poate fijudecat ca sub sau supraevaluate,permi]ând investitorilor s@ ia deciziiinvesti]ionale.Calculul multiplilor de pia]@ pre-supun folosirea de date cât maiexacte, iar modul lor de calcul tre-buie s@ fie identic pentru toatefirmele selectate, inclusiv cea care

face obiectul evalu@rii. Pe pie]eleinterna]ionale de capital determinareavalorii firmei pe baza multiplilor depia]@ este larg r@spândit@, fiind con-siderat@ o modalitate rapid@ de esti-mare a valorii unei afaceri sau aindiciilor de sub sau supra evaluare. Multiplii de pia]@ sunt u}or de^n]eles, au o logic@ simpl@, ^ns@principalul lor atu ^l reprezint@ faptulc@ sunt indicatori care, ^n cea maimare m@sur@, ne pot da informa]iicorecte asupra sentimentului general^ntâlnit pe pia]@ sau asupra senti-mentului pie]ei fa]@ de o anumit@firm@.Cheia unei utiliz@ri optime a multi-plilor st@ ^n ^n]elegerea diferen]elorcare apar ^n func]ie de tipul de drep-turi de proprietate evaluate, ^n^n]elegerea corela]ilor ^ntre multipli }idiverse elemente studiate de analizafundamental@ }i ^n acceptarea valo-rilor estimate prin intermediul multi-plilor ca fiind valori generate dindate de pia]@.În continuare, vom realiza o trecere^n revist@ a principalelor rate depia]@ }i o interpretare a lor subforma semnalelor de valoare.

Indicatori de semnalizare a valorii firmei

a)Valoarea de pia]@ a firmei/Valoareacontabil@ a firmeiÎn general, exist@ o corele]ie relativslab@ ^ntre valoarea activului net alunei companii }i capitalizarea depia]@ a acesteia. Valoarea contabil@ afirmei se refer@ de regul@ la valoareaactivului net, a}a cum apare ^nbilan]urile anuale, }i reprezint@ „val-oarea cash” a societ@]ii sau o val-oare apropiat@. O valoare ridicat@ aactivului net este perceput@ deinvestitori drept suport al pre]ului depia]@ al ac]iunilor.Acest indicator ^}i are r@d@cinile ^nmodelele de planificare pe baz@ devaloare, care pornesc de la premisac@ managerii caut@ s@ creeze propri-etarilor firmei - ^n spe]@ este vorbade ac]ionarii acesteia - valoare prinasigurarea c@ valoarea de pia]@ afirmei (a capitalului investit ^n firmade c@tre ac]ionari - avereaac]ionarilor - ) dep@}e}te valoarea

contabil@ a acestuia (este vorba devaloarea capitalului propriu exprimat^n valori contabile, respectiv valoride pia]@). Astfel spus, conduc@torii firmeicreeaz@ valoare pentru ac]ionari }ifirma va avea o valoare ^n cre}teredac@ valoarea de pia]@ a capitaluluipropriu (Vf) este mai mare decâtvaloarea contabil@ a acestuia (Vc),respectiv distrug valoarea dac@rela]ia este invers@. Determinan]ii cre@rii }i distrugerii devaloare sunt esen]iali pentru a mo -dela strategia companiei.Compararea valorii contabile cu val-oarea de pia]@, a averii ac]ionarilor,scoate ^n eviden]@ dac@ firma esteapreciat@ peste sau sub valorile con-tabile. Dac@ raportul Vf /Vc estesupraunitar, putem presupune c@pia]a accept@ s@ pl@teasc@ unsuprapre] pentru activele societ@]ii,datorit@ percep]iei c@ valoarea depia]@ a acestora este mai ridicat@decât costul lor istoric sau datorit@efectului pozitiv conjugat al unoractive necorporale, cum ar fi deexemplu: vad comercial, brevete,licen]e, preg@tire profesional@deosebit@ a personalului etc. .Dac@ se dore}te o ^ncadrare ^n con-textul sectorului }i al pie]ei de capi -tal Vf /Vc al firmei evaluate, esteutil s@ fie calcula]i }i multiplii valoriicontabile ai sectorului din care faceparte firma. Analizând diferite sec-toare de activitate, se poate consta-ta c@ raportul Vf /Vc este specificfiec@rui sector.Sesizarea unui raport subunitarpoate fi interpretat@ ca fiind un sem-nal de subevaluare a afacerii }i oinvita]ie la cump@rarea ac]iunilorfirmei. În realitate, acest inicator trebuieanalizat ^n contextul altor indicatorirelevan]i pentru pozi]ia }i stareasociet@]ii, de exemplu randamentulcâ}tigurilor }i randamentul dividen-dului. Dac@ o societate prezint@ unrandament ridicat al câ}tigurilor saual dividendelor, un trend cresc@tor alvânz@rilor, interpretarea va fi favora-bil@ cump@r@rii, existând foarteproba bil o subevaluare a titlurilor.

b)Profitul pe ac]iune (PPA sau ESP)

Indicatorul profitul pe ac]iune esteunul dintre indicatorii bursieri ceimai folosi]i de c@tre anali}ti, ar@tândcota de profit net aferent@ uneiac]iuni ordinare, calculat dup@urm@toarea formul@: Profit net / Num@rul de ac]iuniordinare emise de firm@.În esen]@, evolu]ia acestui idicatorsemnalizeaz@ m@sura cre}teriicurente }i viitoare a firmei. Constat@m, ^nc@ de pe acum, c@ esteimportant ca acest coeficient s@reflecte nivelul real al câ}tigurilor peac]iune. Profiturile unei societ@]i potfi infla]ionate de o serie de factori,cum ar fi: sc@derea ratei dedepreciere a activelor societ@]ii; vân-zarea de active de natura unor pro-priet@]i; vânzarea unor componenteprofitabile ale societ@]ii.Tendin]a cresc@toare a indicatoruluiPPA datorat@ cre}terii profitului neteste o cre}tere s@n@toas@, sem-nificând cre}terea ^ntregii firme,ameliorarea st@rii sale financiare,cre}terea cifrei de afaceri, putând fiinterpretat ca un semnal al dez-volt@rii afacerii. Tendin]a descresc@toare a indica-torului PPA datorat@ sc@derii profitu-lui net are pentru investitori denota]iinegative, semnificând o depreciere ast@rii de s@n@tate a firmei, sc@dereacifrei de afaceri, putând fi interpretatca un semnal al proastei gestion@ria firmei de c@tre manager.Speciali}tii de pe pia]a de capitalrecomand@ ca analiza acestuia s@ fiecorelat@ cu studiul unor al]i indica-tori relevan]i precum: vânz@ri peac]iune (SPS) sau PER., inter-pretarea tendin]ei simultane decre}tere a acestor doi indicatori fiinduna pozitiv@. Cu toate acestea, credem c@ esteinteresant de studiat implica]iile pecare le are levierul financiar asupraprofitului pe ac]iune, cunoscând fap-tul c@ acesta influen]eaz@, prinm@rimea lui, rata de rentabilitateoferit@ de firm@ investitorilor denatura ac]ionarilor. Asupra acestuiaspect ne vom concentra aten]ia ^ncele ce urmeaz@.Cunoa}tem faptul c@, dac@, dinprofi tul din exploatare se scad chel-tuielile cu dobânda pl@tit@ la ^mpru-muturi, }i impozitul pe profit datoratstatului se ob]ine profitul net, carereprezint@ disponibilul ac]ionarilor,care se poate aloca sub form@ dedividende acestora sau poate fire]inut (o parte) }i reinvestit ^n firm@^n vederea finan]@rii opera]iunilorlegate de afacerile viitoare.

Profitul pe ac]iune se ob]ine,deci, ^mp@r]ind profitul net lanum@rul de ac]iuni ordinare aflate ^ncircula]ie:PPA = (profit din exploatare –dobânda – impozitul pe profit) / nr.ac]iuni

[inând cont de rela]ia caredefine}te rata rentabilit@]ii economice(randamentul capitalului propriu }i^mprumutat):

kec = profit din exploatare / Cp+ DAT;Rezult@ c@:

profitul din exploatare este egalcu: kşec x (Cp+DAT);

dobânda pl@tit@ este egal@ cu:kd x DAT;

impozitul pe profit este egal cu:[kec x (Cp+DAT) – kd x DAT] x ;Folosind rela]ile de mai sus, putemscrie urm@toarea ecua]ie:

Se observ@ c@, dac@ ratarentabilit@]ii economice este maimare decât rata dobânzii la credite,atunci levierul sau factorul pârghie(raportul dintre datorii }i capitalulpropriu) va avea dou@ efecte asupraprofitului pe ac]iune }i anume:- O cre}tere a profiturilor a}teptate;- O cre}tere a riscului sau a nesig-uran]ei ^n leg@tur@ cu profitul dinexploatare.Aceste concluzii se pot argumenta,matematic, astfel:Capitalizarea bursier@ = valoarea depia]@ a unei ac]iuni (notat@:) x nr. deac]iuni; Capitalizarea bursier@ = valoarea depia]@ a capitalului propriu;

S@ analiz@m calitativ dependen]aprofitului pe ac]iune (PPA), ^n raportde rentabilitatea economic@, ratadobânzii, respectiv levier:

deci profitul pe ac]iune (PPA) cre}teodat@ cu rentabilitatea economic@ afirmei;

deci profitul pe ac]iune (PPA) scadeodat@ cu cre}terea ratei dobânziibancare }i invers;

Aceast@ rela]ie are efect ambivalent:

1) dac@ rata rentabilit@]ii economiceeste mai mare decât rata dobânzii,profitul pe ac]iune cre}te odat@ cucre}terea levierului, adic@ cucre}terea ponderii datoriei firmei ^ntotalul capitalului propriu;2) dac@ rata dobânzii este mai maredecât rata rentabilit@]ii economice,atunci cre}terea ^ndator@rii conducela sc@derea profitului pe ac]iune.În concluzie, putem afirmaurm@toarele:- ^n condi]iie ^n care o firm@folose}te banii ac]ionarilor }i aicreditorilor pentru proiecte care s@furnizeze o rat@ a rentabilit@]ii eco-nomice mai mare decât rata anual@a dobânzii ce trebuie pl@tit@ pentrudatorii, o cre}tere a levierului finan-ciar va semnaliza la rândul lui ocre}tere a profitului pe ac]iune; - trebuie s@ ]inem cont }i de faptulc@ o cre}tere a levierului financiarpoate conduce }i la amplificareanesiguran]ei ^n leg@tur@ cu profitulpe ac]iune.

Analiza procesului de creare a valorii firmei pe pia]a de capital

Abordarea evalu@rii pe baza ratelor de pia]@ – indicatori de semnalizare a valorii firmei

dr. Camelia OPREAN dr. Vasile BR~TIAN

Academia Regal@ de la Madrid, Spania

VINERI 25 IULIE 2008 3CREDITE TERITORIU

urmare din pag.1De la „Eterna }i fascinanta Românie”,pân@ la „Fabulospirit”, trecând prin„România mereu surprinz@toare” –toate campanii, concepte }i mesajemenite s@ promoveze România, dar încele din urm@ sortite e}ecului }i uit@rii,ca orice construc]ie }ubred@, superfi-cial@ }i trist@. Asta, poate }i pentru c@,realit@]ile de zi cu zi, contradictorii }idezolante cel mai adesea, se pr@v@lescnecru]@tor peste imagini, concepte }icli}ee pe care ne-am dori s@ leimpunem, dar sunt prea pu]in credibileîn ochii celor ce ne cerceteaz@ dina-far@.

În fond, ce este România de azi?Un t@râm d@ruit de Dumnezeu cu fru-muse]i naturale neasemuite, sau oadun@tur@ de risipitori nevolnici carepârjolesc mun]ii de podoaba p@durilor}i las@ câmpiile nelucrate? Un sanctu-ar al comorilor spirituale etalate în sutede muzee }i ctitorii mân@stire}ti, sauun iarmaroc de kitch-uri turistice }iarhitecturale, o oaz@ de h@rniciepoten]at@ de civilitate }i modernism,sau imaginea ]@ranului am@rât scor-monind p@mântul cu plugul mo}tenitde la str@mo}i?

Ce este adev@rat }i ce nu, din totacest amalgam de calificative }iprejudec@]i? Greu de spus, probabil c@din toate câte ceva. Ba, r@uvoitorii }idenigratorii nu ezit@ s@ ne pun@ încârc@ alte p@cate care atârn@ greu deimaginea na]ional@: de la lipsa magis-tralelor rutiere moderne, care face caEuropa s@ se sfâr}easc@ pentru unii lagrani]ele vestice ale României, laeticheta de infractori continentali }i decandida]i f@r@ concuren]@ la amprent@ri

ori expulz@ri. Nu lipsesc din ghiveciulantipropagandistic trimiterile ironice lao Românie ca o m@m@lig@ ceexplodeaz@ din vreme în vreme…De unde ni se trag toate acesteponoase? Cu siguran]@, cel mai adeseane-am f@cut-o cu mâna noastr@. Pentruc@ prea mul]i din cona]ionalii no}tri aupornit-o hai –hui prin Europa nu înc@utarea de locuri de munc@, ci mâna]ide dorin]a de a cî}tiga bani prin oricemijloace, unele cel pu]in dezonorante.Lipsa de educa]ie }i de minim de dis-cern@mânt }i-au pus, în multe situa]iiintens intens mediatizate, amprenta peatitudinea unor purt@tori de pa}apoarteromâne}ti.

Evident, nu aceste „usc@turi” nereprezint@, dar cine are timp s@ stea,într-o lume oricum prea gr@bit@, s@cânt@reasc@ diferen]a dintre româniicinsti]i }i muncitori, }i aventurieriipu}i pe c@p@tuia? A fost o naivitate aguvernan]ilor no}tri, scump pl@tit@, s@cread@ c@ aderarea la ComunitateaEuropean@ ne va a}eza automat în rân-dul elitelor, f@cându-i pe parteneri s@treac@ generos cu vederea racile }ip@cate individuale greu de digerat într-o lume civilizat@.

Ast@zi, ne vedem adesea pu}i lacol] }i, iat@, suntem nevoi]i s@ o lu@mde la zero în promovarea imaginii pro-priei ]@ri. Afl@m, de pild@, c@ guvernulRomâniei va cheltui, pân@ la fineleacestui an, 7,6 milioane de euro pen-tru a schimba percep]ia spaniolilor }iitalienilor despre emigran]ii români.Proiectul de comunicare „Români înEuropa” va fi derulat de Agen]ia pen-tru Strategii Guvernamentale, prin dou@firme specializate: Playteam (pentruItalia) }i Saatchi Romania (pentruSpania), desemnate în urma unei lici-ta]ii interna]ionale. Ideea principal@ a

ofertei a fost „eviden]ierea rolului pozi -tiv al românilor în cele dou@ ]@ri”.

Banii sunt pu}i deoparte, dar, dinp@cate, reprezentan]ii unor agen]ii depublicitate î}i arat@ deja scepticismul.De ce?

Pe de o parte, pentru c@, oricum,perioada care a r@mas din acest an econsiderat@ mult prea scurt@ pentruatingerea unui obiectiv atât de pre-ten]ios. Pe de alt@ parte, nimeni nucrede c@ o campanie de comunicare,fie ea conceput@ de strategi infailibili,poate face singur@ minuni, dac@românii în}i}i nu reac]ioneaz@ pozitiv }inu fac efortul de a se prezenta altfeldecât au fost percepu]i pân@ acum.

Pe un alt segment de promovare,cel al turismului românesc l@sat totalde izbeli}te, proiectele imediate sunt }imai ambi]ioase. Guvernul inten]ioneaz@s@ aloce nu mai pu]in de 75 milioaneeuro (!) din fonduri structuraleeuropene pentru a realiza, în fine,brandul de turism al României. Caietulde sarcini este preg@tit, licita]ia va fi la

toamn@, iar ac]iunea în sine e planifi-cat@ pe parcursul a mai mult de patruani, pân@ în 2012.

A}adar, prin 2012 ar trebui s@cunoa}tem brandul turismului româ-nesc, dup@ ce vor fi cheltui]i aproape100 de milioane de euro!

O construc]ie hazardat@ }iînceput@ oarecum de-a-ndoaselea, pen-tru c@, logic, demersul prioritar trebuiaf@cut pentru g@sirea unui brand de]ar@, cel din turism fiind doar o„c@r@mid@” a acestuia.

Impresia dominant@ este c@orbec@im pe bani grei, pe termen lung}i pe c@i întortocheate. În c@utareaunei identit@]i na]ionale care s@ seexprime printr-un brand de ]ar@ defin-itoriu }i atractiv, mai – marii destinelornoastre dovedesc o acut@ }i dezolant@criz@ de inspira]ie. {i via]a de toatezilele este, totu}i, atât de plin@ deîntâmpl@ri fericite care se pot constituiîn capital de imagine!

De ce nu ne-am folosi de pal-maresul }i performan]ele marilor no}tri

sportivi }i arti}ti? Sau de geniul natival me}terilor no}tri populari? Sau despectaculozitatea f@r@ egal a crestelor“Alpilor Transilvaniei”? Sau deizbânzile repetate ale elevilor no}triolimpici care-}i împart de la egal laegal medaliile de aur cu tinerii amer-icani, ru}i }i chinezi? Sau desecven]a absolut }ocant@, în caremegastarul Julio Iglesias ^l s@rut@ penecunoscutul român Costel Busuioc,în semn de pre]uire pentru harul s@umuzical?

Aceasta este, în cele din urm@,România frumoas@ }i trainic@ în carecredem cu toat@ fiin]a noastr@ }i încare trebuie s@-i facem }i pe al]ii s@cread@. Cu milioane de euro sau f@r@,cu brand oficial sau f@r@, românii tre-buie s@ se respecte pe ei în}i}i pen-tru a pretinde s@ fie respecta]i deal]ii. {i, mai ales, s@-}i respecte }is@-}i promoveze cu convingere valo-rile proprii, care nu sunt pu]ine. S@fim, cu alte cuvinte, proprii no}trivectori de imagine...

În c@utarea unui brand de ]ar@Emil DAVID

urmare din pag.1Acestea par a fi legate de „obiceiullocului”, dup@ care „cel mai bine e s@ai pâinea }i cu]itul” la tine în mân@.De aceea, a existat }i exist@ o pre-siune important@ de control din parteasatelor mai r@s@rite de a deveni cen-tru de comun@, din partea celui maimare ora} din jude] pentru a devenicapital@ de jude] }i din partea aproapea fiec@rui jude] de deveni „centrul”regiunii, pozi]ii ce favorizeaz@ în modevident în ceea ce prive}te atribuireade fonduri publice }i cheltuireabugetelor. Astfel, dac@ e s@ se asfal-teze ceva, se asfalteaz@ în centrul decomun@, dac@ e de stabilit sediul unuinou serviciu public, acesta va finegre}it în capitala de jude], }i dac@e de f@cut ceva la nivel regional (cumar fi de exemplu un spital regional,sau o alt@ investi]ie de interes gene -ral), aceasta va fi f@cut@ în cel mai„tare” jude]! Desigur, ce înseman@„cel mai tare” e greu de stabilit în ter-meni }tiin]ifici, dar, în termeni politi-

ci, cel mai tare este acela care arecele mai bune „intr@ri” la nivelulsuperior, care face reparti]iile.

În paralel, cei „r@ma}i pe dina-far@” fac presiuni importante, de celemai multe ori de sens invers, segre-ga]ionist, încercând s@ creeze unit@]imai mici, dar „cu p$inea }i cu]itul înmân@”! Multe dintre satele mici }ifoarte mici doresc s@ devin@ comune,chiar dac@ taxele }i impozitele pe carele-ar strânge }i gestiona nu ajung nicim@car pentru a ]ine câteva becuriaprinse pe strad@. Multe dintreora}ele de pe „locul doi” din jude]edoresc crearea unui nou jude], ocaziecu care ar putea deveni capitalajude]ului respectiv. Desigur, povestea nu e deloc str@in@de orgoliul nostru nesfâr}it }i nici deo lips@ acut@ de competen]@ adminis-trativ@ }i politic@. Chiar în Sibiu avemexemple relevante, de „orgoliu depozi]ie”, localit@]i prospere dealtfel,pentru nivelul lor, precum S@li}te sauMiercurea Sibiului, tr@gând cu din]iis@ devin@ ora}e, s@ „urce în ierarhie”,de}i mândria aceasta i-a costat

pierderea oportunit@]ilor de a-}i cofi-nan]a dezvoltarea urbanistic@ din marifonduri rurale, preum a fost SAPARD.Medie}enii, cum }tim cu to]ii, sper@}i preseaz@ pentru crearea (recrearea)unui jude] al Târnavelor, a c@rei cap-ital@ s@ devin@. La nivel regional,Bra}ovul agit@ spiritele pentruredesenarea regiunilor, interesul fun-damental p@rând a fi „recuperarea”Agen]iei pentru Dezvoltare Regional@,care acum are sediul la Alba Iulia.Cum }ansele de a muta pur }i sim-plu aceast@ Agen]ie la Bra}ov, nusunt prea mari, r@mâne...evident vari-anta de a crea o nou@ regiune. Mul]ilideri maghiari au acela}i vis, al unieregiuni autonome în care „s@ aib@pâinea }i cu]itul”, chiar dac@ toate cal-culele prospective arat@ c@ o astfel deentitate compus@ – de exemplu – dinjude]ele Mure} Harghita }i Covasna,ar avea drept efect propabil sec@tuireabugetelor Mure}ului, care ar trebui s@finan]eze costuri publice }i pentruCovasna }i Harghita. Mai mult,Proiectul HarCov (o regiune compus@din Harghita }i Covasna) ar avea toate

}ansele de a crea o entitate regional@care ar putea candida la locul I înEuropa în ceea ce prive}te s@r@ciabugetelor publice }i incapacitatea definan]are.Desigur, exemplele de mai sus arat@cu claritate c@ principiile de interven]iepublic@ în domeniul dezvolt@rii terito-riale, locale, jude]ene }i teritorialesunt în România fie necunoscute, fieignorate (personal cred c@ sunt înmare m@sur@ necunoscute!).Concluzia este sus]inut@ sistematic deie}irile publice ale reprezentan]ilorpolitici ai marilor partide din Româniape tema regionaliz@rii, ^n to]i anii dedup@ 1990. Indiferent dac@ se decla -rau adep]ii ideologiei de dreapta saude stânga, ace}tia au v@zut în regiona -lizare un pericol major la adresa stat-ului na]ional unitar, în timp cereprezentan]ii minorit@]ilor, în specialai minorit@]ilor maghiare }i germane,au v@zut în regionalizare o solu]iemiraculoas@ la problemele economice,istorice sau identitare. În acest con-text, nu e de mirare c@ mul]i anicererile UE de a crea un nivel regio -nal, pentru a putea beneficia deFonduri Structurale, au fost sistema ticrespinse, oamenii politci români fiindde p@rere c@ nu avem nevoie de a}aceva. În cadrul Uniunii, împ@r]irea unui ter-itoriu na]ional în subdiviziuni(macroregiuni sau regiuni de obicei)s-a f@cut fie dup@ criterii normative,fie dup@ criterii analitice. Imp@r]irea înregiuni dup@ criterii analitice se refer@în principal la preferen]ierea unor fac-tori precum istoria sau culturacomun@ a unor teritorii, ]inând contde unit@]ile de administrare teritorial@deja existente. Imp@r]irea analitic@ saufunc]ional@ a ]inut cont mai degrab@de preferen]ierea criteriilor deomogenitate geografic@ (zone cuaceia}i altitudine sau sol, cum ar firegiunile montane), sau criteriile

socio-economice, mai ales în ceea ceprive}te omogenitatea, complementari -tatea sau polaritatea economic@ }i apie]elor.Aceste imp@r]iri sunt indexate încadrul NUTS (nomenclatorul unit@]ilorteritoriale statistice), nomenclator carea ^nlocuit gradual, începând cu anii‘70 diviziunile teritoriale statisticefolosite de diferite state europene.NUTS serve}te atât pentru colecatreade date statistice, cât }i pentrurealizarea analizelor socio-economiceregionale, scopul final fiind acela de aasigura fundamentare pentru politicilepublice Comunitare de dezvoltare }icoeziune.NUTS presupune în fiecare ]ar@, deregul@, 3 nivele de „regionalizare”,care cuprind fiecare grup@ri ierarhicesuperioare nivelului de municipiu.Astfel, nivelul 1 cuprinde grup@riregionale cu 3 – 7 milioane delocuitori, nivelul 2 grup@ri regionalecu 0,8 – 3 milioane de locuitori }iNUTS 3 cuprinde grup@ri cu 150.000– 800.000 locuitori. În majoritateastatelor UE, NUTS 1 }i 2 definescnivelul de abordare regional – deexemplu landuri (Lander) }i jude]e(Kreise) în Germania, regiuni (regions)}i departamente (departaments) inFranta, comunit@]ile autonome (comu-nidades autonomas) }i provincii(provincias) în Spania, etc.De obicei, sub nivelul NUTS 3 începunit@]ile administrative locale LAU (LocalAdminsitrative Units), care nu mai facobiectul reglement@rilor regionale. Dinaceast@ categorie fac parte municipiile,ora}ele, comunele, satele.Ca de obicei, totul pare clar }i simplu,îns@ România constituie o excep]ie,imp@r]irea regiunilor nefiind f@cut@ nicipe principii analitice clare, nici pe prin-cipii func]ionale clare, iar constituireanivelului NUTS 1 (macroregiuni)nefiindniciodat@ cu adev@rat „dezv@luit@”opiniei publice. (va urma)

Autorit@]ile publice }i politicile urbane }i teritoriale (II) dr. Eugen IORD~NESCU

Castelul Bran

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov (ADRBI)

urmare din pag.1Dovada o constituie lipsa, acum, a uneilumi cât de cât „tihnite” }i a unui mediueconomic cât de cât mai calm. Avem,în schimb, cataclismele economice îndesf@}urare, amenin]@rile planetare acute,efectele catastrofale ale condi]ion@rii civi -liza]iei noastre – o civiliza]ie printre celemulte, chiar dac@ de un tip special, cares-au succedat }i se succed@ pe Terra– de o singur@ familie de resurse, ]i]eiul,hidrocarburile. Avem specula]ii economi -ce exagerate, ceva mai pu]in@ activitate}i presiuni politice de tot felul. Este cert:înl@tur@m efectele gre}elilor noastre eco-nomice }i ne str@duim mult prea pu]in– nici nu prea putem, nu suntem înv@]a]iastfel – s@ prevenim gre}elile respective,s@ schimb@m în fond, nu în efecte ciîn cauze. Desigur, se afirm@ deseori,„de}i exist@ numeroase interferen]e,aceea}i gam@ de rezonan]@ economic@,lucrurile stau întrucâtva diferit la nivelulfirmelor în raport cu nivelul mezzoeco-nomic, cu cel na]ional, cu cel comuni-tar }i cu cel global”. Iat@ o afirma]iecât se poate de pripit@, pe care doarsuficien]a }i confortul facil ai unoreconomi}ti sau speciali}ti sfertodoc]i,semidoc]i sau chiar ignoran]i o potsus]ine. Este vorba, în ultim@ dar }i înprim@ instan]@, de un sistem complexal vie]ii ca atare, al Terrei, în cadrulc@ruia nu avem dreptul s@ tras@m fron-tiere. Le traseaz@ limita]ii, cei care ne“fur@” de fapt, cei care se gândesc doarla „azi” }i nu }i la „mâine”. Nu se ]ineseama c@ în sistemul Terrei exist@ o lib-ertate de circula]ie, pân@ la urm@,„deplin@”, }i pentru cele bune, }i pentrucele rele, economice sau nu…Demersul, }i cognitiv }i creativ, în dome-niul economiei }i gestiunii riscului, estemusai s@ desprind@ }i concluzii cât decât pertinente din perspectivasupravie]uirii Terrei. Am putea debuta unstudiu al riscului dintr-o astfel de per-spectiv@ cu examinarea unor coordonatedefinitorii ale afacerilor în economia con-temporan@, de exemplu bazele dezvolt@riiafacerilor interna]ionale, factorii ce leinfluen]eaz@, o anume programare încadrul lor, în contextul economic actu-

al, un anume tip de management –deschis, respirativ - al afacerilor în pro-cesul de internationalizare. Este vorbaatât de sectorul public, cât }i de cel pri-vat, sectoare privite atât în interferen]elelor cât }i din perspectiva a ceea ce ledesparte relativ. Este limpede, pia]a adevenit de mult o pia]@ interna]ional@.Ea a încetat, în m@sur@ covâr}itoare, dea fi doar o pia]@ na]ional@. Din p@cate,îns@, interesele internationale, cele globa -le, se definesc, cu prec@dere, din per-spectiva marelui capital interna]ional –nemilos }i restrictiv – }i mai pu]in dinperspectiva intereselor Terrei, uneori încontradic]ie, în confruntare cu primul tipde interese, când, de fapt, nu ar trebuideloc s@ fie a}a. Totu}i, intereselena]ionale, referindu-ne mai ales la exem-plul oferit de statele puternic dezvoltate,continu@ bine mersi s@ existe, s@ semanifeste ca atare, ele devenind, meta-morfozându-se, deseori, în chiar„interese interna]ionale”. Iat@, de ce, o firm@ care opereaz@ pepia]a mondial@ trebuie s@ manifeste mareaten]ie, atât în ceea ce prive}te interde-penden]ele în plan regional sau na]ional,cât }i în ceea ce prive}te interdepen-den]ele în plan interna]ional. Sunt ideideja bine ancorate de segmentul tân@ral cercet@rii economice, r@spunzându-se,fire}te, structurilor }i exigen]elor unuiunivers economic complicat. Se interfer-eaz@, aici, finalmente, mediul econom-ic, cel cultural, cel politic, mediul legis -lativ, cel social, cel al tradi]iilor }i înnoiri -lor, etc. Oricum, }i actualmente, }i încontextul procesului de interna]ionalizare,

obiectivele firmelor sunt foarte atent for-mulate din punct de vedere al maxi-miz@rii profitului. Se pun, îns@, în discu]ietermenul, lung sau scurt, cel lung fiindpreferat tot mai mult, logistica, afectareasau nu a mediului ambiental, luându-se,de fapt, în calcul, cu o mult mai marefor]@, în analiza temeinic@ a alternativelor,o serie de restric]ii, mai ales insti-tu]ionale, globale, pân@ în prezent, dese-ori, trecute cu vederea. De altfel, ter-menul scurt, pentru a exista, trebuieefectiv asociat cu cel lung, careînseamn@, obligatoriu, nu doar profitindividual, ci }i social.Tocmai pe o astfel de baz@, mult maicomplex@, se desf@}oar@ întreprinz@torul}i întreprinderile în lumea contemporan@.Sunt foarte pre]ioase capacitatea decunoa}tere }i cunoa}terea ca atare,gnoseologia, deseori ignorate de între-prinz@torii „moderni” }i „supratehniciza]i”,sunt esen]iale puterea de previziune, apti-tudinile organizatorice, cele administra-tive, dar }i energia }i vitalitatea. Numaiv@dind un astfel de orizont, astfel deobiective, se pot diminua riscurile majorecare ne cople}esc realmente, acum: înspe]@ riscul de existen]@ al Terrei cuantibioticul s@u „Dezvoltarea durabil@ }isustenabil@”, procese cel pu]in con-secvent institu]ionalizate în prezent.Trebuie create comunit@]i sustenabilecapabile s@ utilizeze }i s@ gestioneze,în mod eficient, poten]ialul inovativ, eco-logic, }i social, al fenomenului econom-ic. De fapt, protec]ia mediului se v@de}teîntr-o înl@n]uire strâns@ cu socialul.Trebuie totu}i „v@zute”, asemenea pro-

cese acolo unde unii nu pot s@ „vad@”,iar al]ii nu o doresc, neavând interese-le nemijlocite constituite astfel.Desigur, riscul ca atare, conceptul, struc-turile }i semnifica]iile sale, mai ales dinperspectiva afacerilor, a afacerilor inter-na]ionale, ]in de percep]ia managerilorasupra riscului. Sunt nu pu]ini managericare asociaz@ no]iunea de risc cu apari]iarezultatelor negative, ceea ce nu este unlucru bun. De aici }i pân@ la a anatemi -za riscul distan]a este scurt@. Pe de alt@parte, pentru al]i manageri riscul nureprezint@ o no]iune cu caracter deproba bilitate. Activitatea managerial@, de}iare, ini]ial, la baz@ o ampl@ evaluare ariscului poten]ial prin folosirea metode-lor cantitative }i calitative, în final, totulse comprim@ la un num@r restrâns dedorin]e care se realizeaz@ pentru sumederizorii, prin compara]ie cu costurile deoportunitate. Se disting, pe plan inter-na]ional, pentru firmele agreate ca atare,macro }i microriscuri, riscuri sistemat-ice, riscuri care ac]ioneaz@ asupra cred-itelor externe acordate („riscul suveran”,riscul de dobând@, riscul de ]ar@ etc.)sau la nivel de firm@ (risc de finan]are,risc comercial, risc juridic }.a.) Iat@, dar,un tablou asupra c@ruia ac]ioneaz@„managementul global al riscurilor”. Încentrul s@u se afl@ riscul care se man-ifest@, aproape exclusiv, în procesuldecizional, ceea ce impune existen]a uneianume filozofii, a unei anume ideologiimanageriale, cu rezultate adecvate aces-tui timp atât de complex pe care îl tr@im.De la pragmatic spre teorie, dar }i dru-mul invers...

În analizele întreprinse în acest sens, unloc aparte îl ocup@ procedurile de ges-tionare }i de diminuare a riscurilor – înspe]@ procedurile hedging, contracteleforward, contractele futures, contractelecu op]iuni, strategia de acceptare }i deevitare, strategia de monitorizare }ipreg@tirea planului pentru situa]iineprev@zute, strategia de transfer }i dis-tribu]ie, }.a. Deschideri pragmatice f@r@de care cercetarea riscului ar deveni, înmare parte, livreasc@.Dar, cum se v@desc riscurile specificemediului de afaceri din România, unmediu tumultuos dup@ Revolu]ie, bene -ficiind sau suferind uneori – de priva-tiz@ri, restructur@ri, „deschideri” de totfelul? S@ le privim din perspectiva uneireforme economice dinamice, aplicate petermen scurt, mediu }i lung. Ceînseamn@ realmente oportunit@]i }i cumpot fi ele corect identificate }i evalu-ate? Ce riscuri au incumbat }i incumb@valorificarea lor, dar }i ce riscuri auincumbat }i incumb@ neglijarea lor? S@judec@m }i astfel. Sunt întreb@ri c@roratrebuie s@ le oferim r@spunsuri cât maipertinente, mai ales atunci când a fostvorba de programe de restructurare –privatizare întocmite împreun@ cu diverseorganisme interna]ionale (în spe]@ PSALI, PSAL II, RICOP, etc.) În întreg acestcadru, nu pare deloc eficient partizanat-ul cu dihotomiile de tipul „bun – r@u”,„alb – negru”, nuan]ele fiind mult maioportune. Sunt mai mult decât utileexprimarea strategiilor }i politicilor aplic-abile – în spe]@, examinarea riscurilor– întreprinderilor mici }i mijlocii, veri-

DEZVOLTARE VINERI 25 IULIE 20084

c my bc my b

c my bc my b

Popula]ie, risc: de la supravie]uire

Dan POPESCU

„Cunoscutele” }i „necunoscutele” Terrei

Uzinele Dacia - Renault{antierul Naval din Hamburg

VINERI 25 IULIE 2008 5

c my bc my b

c my b

DEZVOLTARE

c my b

tabile „motoare” ale tranzi]iei noastre, cuo mare capacitate de adaptare. F@r@ afi, totu}i, subjuga]i de „cli}ee ieftine” detipul „ce este mic este bun, ceea ce estemare, nu”, cli}ee capcan@ care, în modvoit sau nevoit, cu prec@dere în condi]iileunor interese palpabile, au atras pe mul]idintre deciden]ii no}tri, pe nu pu]ini din-tre „teoreticienii no}tri” (am pusghilimelele de rigoare) cu efecte dezas-truoase în evaluarea economic@, cup@gubirea economiei cu valori reale dedomeniul imaginarului. În diminuareariscurilor respective, sunt esen]iale pre-viziunile macroeconomice }i planific@rilemicroeconomice, procese suple, persua-sive, stimulative, procese neglijate }ichiar incriminate o bun@ perioad@ detimp, desigur, potrivit „tradi]iilor,” f@r@ca cineva s@-}i asume responsabilit@]ilepentru o asemenea neglijare. Este fun-damental@ monitorizarea riscurilor }i peaceast@ cale, f@r@ de care dezvoltareacontemporan@, global@ chiar, ar întâmpi -na, întâmpin@ dificult@]i mai mari decâtcele eviden]iate ca atare. Iar, în cadrulpreviziunilor }i planific@rilor, un elementhot@râtor l-a reprezentat }i îl reprezint@coeren]a acestor activit@]i. „Quiquid agis,prudenter agas et respice finem” („Oriceai face, f@ cu b@gare de seam@ }i ai învedere sfâr}itul”) spuneau latinii }i aveaumult@, mult@ dreptate. Aceasta ar însem-na, înseamn@ tocmai responsabilitate,fundamentare }i termenul lung, perspec-tiva…Problematica riscului dezvoltat@ deimpactul ader@rii economiei române}ti laUniunea European@? Analiza trebuiedesf@}urat@ în strâns@ corela]ie cu reco-mand@rile Comisiei Europene, privindsimplificarea administrativ@ }i birocrati -c@. Ceea ce asaneaz@ mai bine terenulatât în ceea ce prive}te afirmareavirtu]ilor }i virtualit@]ii firmelor, cât }i

în ceea ce prive}te afirmarea virtu]ilor }ivirtualit@]ilor institu]ionale. Cu altecuvinte, trebuie avut@ în vedere asanareaîns@}i a terenului generator de riscuriimportante, care în acest fel pot fi }i maiu}or monitorizate, }i mai u}or prevenite.Fire}te c@ trebuie s@ dobândim în maimare m@sur@ astfel de expertize, prin -tre altele, punând mai mult accentul periscurile generate de acutizarea deficitu-lui contului curent al balan]ei de pl@]i aRomâniei, de adoptare efectiv@ a mone -dei unice, de implicarea unui politicneprofesional }i corupt în situa]ii eco-nomice de strict@ profesionalitate }i vitali -tate etc. Este salutar@ examinareaPlanului Na]ional de Dezvoltare elaboratpentru intervalul 2007 – 2013, documen-tul central de planificare strategic@ }ifinanciar@ al României, un documentcare orienteaz@ }i stimuleaz@ dezvoltareaeconomico – social@ a României în con-formitate cu principiile politicii de coe -ziune a Uniunii Europene, urm@rind }idiminuarea, necesar@ într-un timp câtmai scurt, a decalajelor socio – economi -ce existente între ]ara noastr@ }i cele-lalte state membre ale U.E. Este perspec-tiva din care trebuie relevate m@surimenite s@ previn@ riscuri, s@ previn@ ine-ficien]a, lipsa profitului, pagubele }.a.Desigur c@ inovarea, promovarea nouluiacolo unde este cazul, sunt foarte impor-tante astfel, tocmai pe aceast@ baz@putând fi mai bine valorificat@ capaci-tatea pie]ei de a inova.A}adar, în domeniul afacerilor riscul nureprezint@ un fenomen eminamentenega tiv. Asumarea lui stimuleaz@ }idezv@luie perspective pozitiviste, riscurile,asumarea lor, pot fi transformate astfelîn oportunit@]i extraordinare printr-oabordare sistemic@, complex@. Într-adev@r, ce ar fi fost lumea, statele,economiile, dac@ oamenii, întreprinz@torii

nu ar fi riscat, nu }i-ar fi asumat riscuri?R@spunsul este limpede: am fi r@mas peloc, nu ne-am fi putut dezvolta, nu amfi progresat. Riscul, asumarea luitemeinic fundamentat@, sunt dar procesepozitive }i în mult mai mic@ m@sur@nega tive. Fire}te c@ nu putem trece pesteimperativul examin@rii raportului dintreriscul acceptabil – anume riscul clamatde deciden]i, }i riscul acceptat – anumeriscul însu}it ca atare de cei implica]i,cu totul al]ii }i mult mai mul]i decât deci-den]ii respectivi. Ce poate hot@rî unanume decident, mai mult sau mai pu]ininteligent, se poate, de cele mai multeori, s@ nu fie de acceptat pentru individ,pentru indivizi, pentru cet@]eni, care nuau nimic de-a face cu interesele înguste,de moment, probabil strict personale,posibil corupte, ale decidentului. Cemodific@ri ar genera o astfel de exami -nare, concluziile ei, în gestiunea riscu-

lui? Ce ar trebui }i ce poate fi f@cut ast-fel? Care este rolul institu]iilor, careprezentante ale opiniei publice în acestsens? Sunt întreb@ri la care trebuiereflectat...Deopotriv@, ar fi interesante }i suges-tive examin@ri în sfera raporturilorregional – na]ional – comunitar – glo -bal, a concubin@rii reac]iilor fa]@ deriscurile respective, a responsabilit@]ilorincumbate; examin@ri în ce prive}teefectele unor interven]ii politice în dimi -nuarea sau amplificarea riscurilor eco-nomice. Pe urm@, suntem tenta]i s@examin@m, aproape exclusiv, riscul de anu realiza profit, dar sc@p@m din vedere„riscul de s@r@cie”, „riscul de a produces@r@cie”, practic la fel de important ca}i primul. În lumea de ast@zi, complex@}i contradictorie, se impun analizateambele riscuri, care nu se confund@, nutrebuie confundate. Altminteri, boga]ii,

tot mai pu]ini, vor fi înconjura]i de mareamas@ a s@racilor, tot mai mul]i, riscânds@ fie serios deteriora]i. În sfâr}it, într-olume de incertitudini, în care se v@desc,cu prec@dere, doar 3 certitudini –expierea, credin]a, speran]a – mai totulînseamn@ risc, iar lucrurile trebuie priv-ite ca atare. Ceea ce semnific@ }i c@ –desigur, cu greutate – mai totul se poatetransforma în progres, o condi]ie fiindasumarea tuturor responsabilit@]ilor ceincumb@. În sfâr}it, exist@ risc pozitiv,dar }i risc negativ. Creatorul individ sesupune }i el unor riscuri, dar }i tâlharulprezint@, î}i asum@ riscul s@u, riscul dea fi prins… „Cine nu risc@, nu câ}tig@niciodat@”. Generalizând, întrucâtva, sin-tagma, }i dac@ vrem s@ câ}tig@m,înseamn@ c@ trebuie s@ risc@m sau s@prefer@m alternativa „cine nu are nimic,nu risc@ nimic”. De care parte nesitu@m?

sau distrugere, la progres(II)

Uzine “Air Bus”

SISTEM BANCAR VINERI 25 IULIE 20086

Un sistem reprezint@ un ansamblu deelemente (componente) interdependen-te, între care sestabile}te o inte-rac]iune dinamic@, pe baza unor reguliprestabilite, cu scopul atingerii unuianumit obiectiv. Interac]iunea dinamic@dintre elemente se materializeaz@ înfluxurile stabilite între acestea, fluxuriimplicând resursele existente.Desf@}urarea oric@rei activit@]i econo-mice, financiare sau bancare nu sepoate imagina f@r@ utilizarea unuiputernic suport informa]ional care s@asigure avantajul concuren]ial în raportcu ceilal]i competitori de pe pia]@. Adobândi cunoa}tere prin informa]iaob]inut@ este rolul tehnologiei infor-ma]iei (IT).Modul de desf@}urare a afacerii încadrul oric@rei firme se schimb@, caurmare a ac]iunii conjugate aurm@torilor factori:- Globalizare- Competi]ie de nivel înalt- Informa]ia devenit@ resurs@ cheie- Spa]iul virtual de munc@ }i chiarderularea activit@]ii în condi]iile com-paniei virtuale- Comer] electronic- Existen]a în cadrul firmei a persona-lului specializat în procesarea datelor}i analiz@ (knowledge worker)- Un nou tip de rela]ie cu banca princare se ob]in servicii }i produse noi, caurmare a promov@rii noilor solu]ii IT etc.

Orice organiza]ie (firm@, banc@ etc)presupune existen]a a cinci elemente(componente) interdependente, acesteafiind: structura organizatoric@, manage-mentul }i procesele afacerii, tehnologiainforma]iei, strategia organiza]iei,angaja]ii }i cultura organiza]iei.Aceste componente trebuie s@ seg@seasc@ într-o stare de echilibru }iaceast@ stare se va men]ine atât timpcât nu se produc schimb@ri semnifica-tive în mediul extern sau în oricaredintre componente.Componenta IT cuno}te o dinamic@deosebit@. Acest lucru determin@muta]ii calitative asupra celorlaltecomponente. Dinamica componentei ITse resimte }i la nivelul strategiei orga-niza]iei oferind mijloace }i instrumen-te specifice analizei }i fundament@riistrategiei.Sistemul informatic al firmei trebuie s@integreaze subsisteme informatice aco-perind nevoile informa]ionale specificefiec@rui palier managerial.Lucr@rile în domeniul sistemicii aucondus la definirea unui model carepromoveaz@ viziunea sistemic@ asupraîntreprinderii pe care o consider@ for-mat@ din urm@toarele trei subsisteme:- Subsistemul decizional - valorific@informa]iile oferite de subsistemul infor-ma]ional în fundamentarea deciziilor.- Subsistemul informa]ional - joac@ undublu rol: pe de o parte asigur@ toateinforma]iile necesare lu@rii deciziilor petoate nivelurile de responsabilitate,conducere }i control iar pe de alt@parte asigur@ c@ile de comunicare întrecelelalte subsisteme, deoarece deciziileformulate de subsistemul de conduce-re sunt transmise factorilor deexecu]ie prin subsistemul infor-ma]ional (flux descendent).- Subsistemul operativ - (în cadrulc@ruia se desf@}oar@ procesele econo-mice specifice domeniului de activita-

te a agentului economic) are loc cule-gerea datelor care apoi sunt transmi-se subsistemului informa]ional (fluxascendent), în vederea stoc@rii }i pre-lucr@rii datelor necesare ob]inerii infor-ma]iilor utilizate în fundamentareadeciziior la nivelul subsistemului deci-zional (de conducere).Informa]ia furnizat@ de c@tre sistemulinforma]ional trebuie s@ se caracterize-ze prin: acurate]e }i realitate, concizie,relevan]@, consisten]@, oportunitate,forma de prezentare adecvat@, costcorespunz@tor în raport cu valoareaacesteia.Ast@zi, se acord@ o aten]ie deosebit@calit@]ii informa]iei oferite deciden]ilor.Analiza calit@]ii informa]iei trebuief@cut@ urm@rind trei coordonate:● Coordonata temporal@ care vizeaz@:oportunitatea ; necesitatea actualiz@riipermanente a informa]iei în vedereaasigur@rii acurate]ei }i realit@]ii ; dis-ponibilitate, necesitatea oferirii infor-ma]iei ori de câte ori aceasta estesolicitat@ ; segmentul de timp la carese refer@ informa]ia solicitat@ (infor-ma]iile putând fi curente sau istori-ce) ; valabilitate (grad de perisabilita-te) exprimând intervalul de timp încare informa]ia r@mâne valabil@.● Coordonata cognitivit@]ii se referala : acurate]e, relevan]@, completitudi-ne, scopul pentru care este oferit@ oanumit@ informa]ie (vizând un seg-ment îngust sau strategic intern sauextern)● Coordonata formei de prezentare arein vedere : claritatea, nivelul de deta-liere (informa]ia urmeaz@ s@ fie supus@unui proces de sintetizare pe m@sur@ce beneficiarul acesteia se afl@ peniveluri superioare de conducere),ordonarea informa]iei într-o secven]@prestabilit@, modalitatea de prezentare:text, grafic@, tabelar@ (în m@rimi abso-lute sau relative) etc. , suportul, infor-

ma]ia poate fi oferit@ în form@ tip@rit@,afi}at@ pe monitor sau oferit@ pe altesuporturi.Sistemul informatic reprezint@ o partea sistemului informa]ional care permi-te realizarea opera]iilor de culegere,transmitere, stocare, prelucrare a date-

lor }i difuzare a informa]iilor astfelob]inute prin utilizarea mijloacelor teh-nologiei informa]iei (IT) }i a persona-lului specializat în prelucrarea auto-mat@ a datelor.Sistemul informatic cuprinde ansam-blul informa]iilor interne }i externe,formale sau informale utilizate încadrul firmei precum }i datele care austat la baza ob]inerii lor; software-ulnecesar proces@rii datelor }i difuz@riiinforma]iilor în cadrul organiza]iei; pro-cedurile }i tehnicile de ob]inere (pebaza datelor primare) }i de difuzare ainforma]iilor; platforma hardware nece-sar@ prelucr@rii datelor }i disip@riiinforma]iilor; personalul specializat înculegerea, transmiterea, stocarea }iprelucrarea datelor.Sistemul informatic este structurat ast-fel încât s@ corespund@ cerin]elor dife-ritelor grupuri de utilizatori.În realizarea sistemelor informaticebancare se eviden]iaz@ deschidereac@tre utilizarea tehnologiilor moderneca urmare a în]elegerii necesit@]ii:regândirii rela]iei cu clien]ii, reorga-niz@rii interne a activit@]ii deoarecenoile tehnologii încurajeaz@ optimizareaproceselor legate de activitatea deexploatare }i limiteaz@ restric]iilespa]io-temporale în raport cu clien]ii,capitaliz@rii }i difuz@rii cuno}tin]elor încadrul b@ncii.În planul abord@rilor }i realiz@rii siste-melor informatice bancare s-au înre-gistrat în ultimii ani muta]ii sensibilecare privesc orientarea spre sistemeinformatice bancare oferite de firme desoft specializate }i renun]area treptat@la solu]iile “in house”, regândirea arhi-tecturii sistemelor informatice bancare,diversificarea aplica]iilor }i cre}tereagradului de integrare a acestora, plat-formele de lucru utilizate, tehnicile peprotec]ie utilizate , canalele de distri-bu]ie }i promovare a produselor }iserviciilor bancare. Arhitectura noilorsisteme informatice bancare are labaz@ o nou@ abordare caracterizat@prin orientarea pe client, nu pe con-turi sau produse. (VA URMA)

Regândirea arhitecturii sistemelor informatice bancare

conf. univ. dr. R@zvan Sorin ȘERBUec. Veronica ȘELARIU

Începutul s@pt@mânii de tranzac]ionare21-25 iulie a coincis cu revenirea deri-vatelor pe ac]iuni pe plus, aceastafiind direc]ia de ansamblu urmat@ demajoritatea simbolurilor din pia]aSibex. De la trendul zilei s-a înregistrato singur@ excep]ie notabil@, anumeevolu]ia monedei unice, care a închispe minus. Aprecierile au fost recepta-te cu pruden]@ de investitorii prezen]iîn pia]@, care au încheiat 9472 con-tracte din 1683 tranzac]ii, cu o valoa-re de aproape 20 milioane de lei.

„Cre}terile sunt privite cu re]inere dejuc@tori, prin prisma faptului c@ ele,ori de câte ori au ap@rut, nu au fostde durat@. In aceste condi]ii, cei atra}ide investi]iile long înc@ se tem de acu-mularea unor pozi]ii pe perioade maiextinse }i prefer@ specula]iile intra-day,” a apreciat un broker sibian.

Rulaj record pe simbolul RON/EURO

Printre cele mai c@utate simboluri ale}edin]ei în discu]ie s-a aflat, al@turide nelipsitele SIF-uri, perecheaRON/EURO care a fost preferat@ pen-tru 1086 contracte, stabilind un volumrecord în ceea ce prive}te evolu]ia din2008 a acestui derivat. „RON/EUROeste, la ora actual@, una din vedetelepie]ei sibiene, rulajele crescândsim]itor de la introducerea marketmaker-ului. Faptul c@ acest produs adevenit foarte lichid, permite acum }iatragerea unor juc@tori mai mari, inte-resa]i de opera]iuni de hedging” a maideclarat brokerul citat. Ponderea ceamai mare din totalul contractual alRON/EURO a revenit scaden]ei sep-tembrie, pentru care moneda unic@ apendulat între un minim de 3,5762 }iun maxim de 3,597 lei. Tranzac]iile dela închidere au stabilit o cota]ie de

3,5882 lei pentru un euro, în minuscu 0,38 bani. Pentru finalul anului,euro a evoluat tot pe sc@dere,închizând dup@ ce s-a încadrat pe unculoar între 3,614 }i 3,635 lei, peminimul zilei, în coborâre cu 0,66bani. DESIF 2 }i-au p@strat statutul decel mai lichid simbo, cu 4737 contrac-te. Scaden]a scurt@ a fost cea maitranzac]ionat@, pre]urile DESIF 2oscilând între 1,68 }i 1,72 lei/ac]iune.Cota]ia DESIF 2 septembrie s-a stabi-lizat la închidere la 1,69 lei/titlu, încre}tere cu 0,99 bani. DESIF 2 decem-brie au crescut cu 0,21 bani }i au fostcotate la 1,8021 lei, în timp ce DESIF2 martie }i iunie 2008 au marcat plu-suri de 2,67 }i 0,01 bani, ajungând la1,9299 }i 2,0001 lei/titlu. DESIF 5 }i-au trecut în palmares 3250 contracte,scaden]a septembrie fiind, }i în ceeace le prive}te, lider, cu 2849 contrac-te. Cota]ia pentru acest termen s-afixat la 2,293 lei, în urcare cu 1,28bani. Tranzac]ii au mai fost realizate }ipe segmentul bancar, unde s-auremarcat derivatele Erste cu 218 con-tracte, dintre care 205 pentru decem-brie.

Dep@}ire a rulajului din iulie 2007dup@ doar 15 }edin]e

Revenirea cre}terilor nu a durat decâto zi, }edin]a de mar]i readucând, înton cu evolu]ia din pia]a spot, traseuldescendent al cota]iilor futures.Schimbarea de direc]ie nu i-a luat îns@prin surprindere pe investitorii prezen]iîn pia]a Sibex, ea fiind una aliniat@tipicului din ultima perioad@. Prinurmare s-a consemnat o cre}tere alichidit@]ii, rulajul fiind de 15.907 con-tracte cu o valoare de 29,7 milioanede lei. Datorit@ totalului men]ionat,volumul din iulie l-a dep@}it, cu }apte}edin]e înainte de finalul lunii, pe celdin aceea}i lun@ a anului trecut. Pân@în momentul de fa]@, în cele 15}edin]e parcurse, au fost încheiate237.461 contracte, fa]@ de 226.878

încheiate în iulie 2007. Astfel, pentrua treia lun@ consecutiv, bursa sibian@marcheaz@ un volum superior, compa-rativ cu anul trecut. De asemenea,transferurile consemnate au f@cut catotalul aferent lunii curente s@-ldep@}easc@ }i pe cel din iunie 2008,}edin]ele r@mase urmând s@ consoli-deze cre}terea. De la începutul anuluitransferurile însumeaz@ 2,1 milioanede contracte. Conform pre}edinteluiSibex, dl. Teodor Ancu]a, “dep@}ireavolumului din iulie 2007, precum }i acelui din luna precedent@ din acest anconfirm@ a}tept@rile în ceea ceprive}te interesul investitorilor, iarintroducerea activit@]ii de market-making }i cre}tetrea num@rului deconturi în urma politicii agresive demarketing au fost, al@turi de posibili-tatea specula]iilor pe vânzare }i deprotejarea portofoliilor, principalelepârghii care au determniatîmbun@t@]irea lichidit@]ii”. Cele mai c@utate simboluri au r@masDESIF 2, cu 8372 contracte. Pentrutoamna acestui an, o ac]iune SIF 2 afost evaluat@ la 1,64 lei, în sc@derecu 5 bani în timp ce pentru finalulanului, sc@derea de 7,11 bani a con-turat un pre] de 1,731 lei/ac]iune.Tranzac]ionarea scaden]elorîndep@rtate este deja o constant@, ast-fel c@ pentru martie }i iunie 2009 aufost stabilite pre]uri de 1,8889 }i1,967 lei/ac]iune, în urma unor depre-cieri de 4,1 }i 3,31 bani. DESIF 5 aufost preferate pentru 6779 contracte.Chiar dac@ tranzac]iile au vizat toatetermenele disponibile scaden]a scurt@a fost preferata „juc@torilor” care autranzac]ionat pe un culoar între 2,162}i 2,283 lei, închiderea stabilind cota]iade 2,18 lei în sc@dere cu 11,3 bani.Pentru finalul lui 2007 DESIF 5 aufost cotate la 2,362 lei/ac]iune, înregres cu 11,49 bani, iar pentru mar-tie }i iunie viitor la 2,5398 }i 2,6647lei/ac]iune, dup@ deprecieri de 9,07 }i11,53 bani. S-au mai remarcat DETLVcu 118 contracte }i sc@deri de 2,5 }i

2,7 bani, care au dus cota]iile pentruseptembrie }i decembrie la 0,2851 }i0,3117 lei/titlu. Perechea RON/EURO aatras 188 contracte, moneda unic@ fiindcotat@ la 3,6052 lei pentru septembrie,în urcare cu 1,7 bani }i la 3,64 leipentru decembrie în plus cu 2,6 bani. În }edin]a de la mijlocul s@pt@mâniiinvestitorii prezen]i în pia]a Sibex auîncheiat 12,694 contracte futures }ioptions cu o valoare echivalent@ a25,7 milioane de lei. Pe durata oraru-lui de tranzac]ionare investitorii aumanifestat în general o atitudine favo-rabil@ tranzac]ion@rii derivatelor, volu-mele fiind bune. Categoria cea maiprezent@ de investitori în pia]@ au fostspeculatorii. La finalul zilei, num@rulpozi]iilor futures era de 55.634, cu412 mai pu]in fa]@ de }edin]a prece-dent@. Plasamentele investitorilor aufost realizate pe fondul cre}terilor depre]. În clasamentul zilei s-au impusDESIF 5, cu 6,836 contracte. Acestactiv suport a f@cut not@ discordant@fa]@ de restul pie]ei, traseul pe care s-a înscris fiind unul descendent. Pentruscaden]a septembrie , cea mai lichid@,DESIF5 au închis ziua în sc@dere,ultimele tranzac]ii încheindu-se la unpre] de 2,125 lei/ac]iune care indic@ ocorec]ie de 2,52&.. Pentru decembrie,DESIF 5 au fost cotate la 2,3199lei/ac]iune, în sc@dere cu 1,78&, iarpentru martie 2009 la 2,5398. Pe loculdoi, în clasamentul zilei de vineri, s-au clasat DESIF2 care au generat4,923 contracte. Dup@ o evolu]iecuprins@ între un minim de 1,6261 }iun maxim de 1,6840 lei, ele au închisla 1,65 lei/ac]iune pentru scaden]a dintoamn@. În pia]a derivatelor ce au caactiv suport cursurile valutare s-af@cut remarcat@ perechea RON/EUROcu 677 contracte, Euro a fost cotat,pentru septembrie la 3,6087 lei, .încre}tere cu 0,10&. Pentru finalul anu-lui valoarea monedei unice a fost esti-mat@ la 3,629 lei, în coborâre cu0,30&. Uncia de aur a urmat un tra-seu descendent, depreciindu-se cu 25dolari, pân@ la pre]ul de 935.

BURS~ CREDITEVINERI 25 IULIE 2008 7

La bursa sibian@

Decebal N. TOD~RI[~- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Lichiditatea din iulie, peste luna trecut@

Bursa din Sibiu

urmare din pag.1Pe de alt@ parte, testul de stres pecare îl cere BNR înseamn@ prezenta-rea unui scenariu pesimist deevolu]ie a dobânzilor pe fondul deva-loriz@rii leului. Acest scaden]ar alter-nativ ar trebui s@-l pun@ serios pegânduri pe eventualul solicitant decredite }i s@-l fac@ s@ se mai gân-deasc@ o dat@, înainte de a cerebanii. Sunt dou@, m@suri bune, careîncearc@, în fond, s@ aduc@ maimulte certitudini, dar }i mai multeinforma]ii asupra evolu]iei unui cre-dit. Anii ace}tia au ar@tat fluctua]iiputernice, de la un an la altul.Solicitan]ii de credite de anul trecut,de pe vremea asta, }i-ar fi pututîntemeia decizia lu@rii unui credit pebaza evolu]iei pozitive a monedeina]ionale. Atunci când pl@te}ti, de lao lun@ la alta, mai pu]in pentru cre-ditul luat, tenta]ia e mare. Aceast@epoc@ pare s@ fie deja istorie antic@,dup@ cum evolueaz@ acum lucrurile.Dar, noile prevederi nu au cum s@limiteze drastic creditarea. To]i ceicare vor credite întreab@ „m@ înca-drez în baremurile noi?” }i aproapeniciodat@ „cât m@ cost@, de fapt, cre-ditul?”. Modelul polonez, dup@ carea fost preluat acest test de stres,coboar@ pu]in rata credit@rii, atuncicând cererea este exprimat@ ca maisus. E de apreciat aceast@ grij@ fa]@de doritorii de credite. F@r@ discu]ie.

Dar, ea apare în momentul în carerata de cre}tere a credit@rii s-a redussubstan]ial, în ultimile luni. În mai }iaprilie, anul acesta, creditul în valut@pentru popula]ie a crescut cu 2,4 }i2,7&. Sigur, înc@ cifre mari, darpân@ în prim@vara aceasta, creditul învalut@ pentru popula]ie cre}terea cupeste 4& lunar. O reducere a ritmu-lui credit@rii a fost evident@ }i aap@rut atunci când dobânda a cres-cut. Pia]a a reac]ionat firesc la sti-muli concre]i cum e dobânda }i nula m@suri administrativ - birocratice.În plus, marile probleme ale credit@riivin din alt@ parte. Din transparentiza-rea contractelor de credit. Din comi-sioanele bancare neclare, m@rite demulte ori brutal }i printr-un stil dis-cre]ionar, din necunoa}terea semnifi-ca]iei dobânzii anuale efective }i dinlipsa de interes a tuturor celor impli-ca]i în lumea bancar@ de a clarificatoate aceste elemente. Demersul lapruden]@ vine târziu, la spartu’ târgu-lui. De}i acum scade ritmul deexpansiune al credit@rii, „r@ul” s-aprodus deja }i cre}terea anualizat@ aritmului de creditare este de 130 -140&. Acum un an, înainte ca tur-bulen]ele interna]ionale s@ afectezeclimatul bancar local, aceste m@suriar fi fost mult mai potrivite iar entu-ziasmul din vara trecut@ u}or tempe-rat. Acum, nu avem decât o un tec-kling întârziat, care risc@ s@ faultezejuc@torul }i s@ rateze mingea, iar,

pentru a}a ceva, în fotbal se d@ celpu]in cartona} galben. Sistemul decreditare românesc se bazeaz@ peregulamente, dar nu pe principii.Adic@ pe hârtii }i proceduri caresunt, de prea multe ori, birocratice}i bizare. Raport@rile la biroul decredit pentru sume modice suntdese. Sume care au ajuns s@ fiedatorate pentru c@ b@ncile au m@ritpe }est comisioanele bancare, f@r@s@ anun]e explict împumutatul c@a}a st@ situa]ia, dup@ ce îl tentasecu reclame calde spre un credit cudobânzi mici (}i, evident, comisioa-

ne mari). BNR nu-si asum@ rolul deintermendiar între clien]i }i b@nci,pentru c@ nu acesta e rolul ei, darasemenea regulamente cum este celdescris mai sus, nu fac decât s@aduc@ noi hârtii }i s@ impun@ noibariere. Care pot fi s@rite, ocolite înbun@ parte, a}a cum au fost toateregulamentele. Pia]a a ar@tat c@func]ioneaz@. Dobânzile schimb@ rit-mul de creditare, nu regulamentele. {ipentru ca pia]a bancar@ s@func]ioneze, transparen]a trebuie s@fie regula. Marile frustr@ri ale politici-lor de creditare, marile probleme ale

creditelor vin din lipsa de transpa-ren]@ bancar@ în lupta pentru cote depia]@, }i nu dintr-un comportamenthazardat al celui împrumutat. Cândtotalul creditelor restante înc@ st@ înjurul la 1& din totalul creditelor, sis-temul arat@ bine, în ciuda cre}terilor.Viteza a putut fi gestionat@ în ceea ceprive}te fiecare caz în parte. Dac@, dinpunct de vedere macro, lucrurile nupar a fi în regul@, doritorii de creditebuni platnici risc@ s@ fie primele victi-me. Victime lovit@ de toat@ lumea - deBNR prin birocra]ie, de b@ncile comer-ciale - prin lipsa de transparen]@.

Inamicul public unul, doi }i treiDan SUCIU

S~N~TATE VINERI 25 IULIE 20088

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

CAMELIA APOSTU -

secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@

exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

1. Cabinetul medicului de familieprivit ca business

Medicina general@ asigur@ continui-tatea îngrijirilor pe tot parcursulvie]ii pacientului. Astfel, medicul defamilie are o fi}@ medical@ ce repre-zint@, de fapt, memoria obiectiv@ aconsulta]iilor }i este, în acela}itimp, doar o parte din istoriacomun@ medic-pacient. Medicul defamilie asigur@ îngrijiri pentru toateetapele de boal@ din via]apacien]ilor s@i, este responsabilpentru furnizarea serviciilor medica-le timp de 24 ore, prin coordona-rea activit@]ii, astfel încât acestea s@fie asigurate de medic, personal sauprin înlocuitori. Pe lâng@ activit@]ilezilnice de programare a consul-ta]iilor, de rezolvare a cazurilorurgente sau de instruire a persona-lului din cabinet, medicul de familiestabile}te }i rezolv@, din bugetulcabinetului, cheltuielile cu tipizatemedicale, materiale sanitare,investi]iile }i plata salaria]ilor.Medicul de familie trebuie privit caun manager care are grij@ de busi-ness-ul cabinetului medical.Cabinetul medical este vazut ca unmic business, pentru c@ medicul defamilie are posibilitatea, mai multsau mai pu]in, s@-}i creasc@ venitu-rile din activit@]i conexe celei de

baz@, respectiv contractul cu CasaNational@ de Asigur@ri. Astfel, cabi-netul poate realiza venituri din con-sulta]ii cu plat@ pentru cei care nusunt înscri}i în sistemul asigur@rilorde stat, sau din alte servicii permi-se conform normelor în vigoare.Medicul de familie este un mana-ger, pentru c@ este responsabil deorganizarea activit@]ii cabinetuluis@u aflat în contract cu Casa deAsigur@ri Jude]ean@. Medicul defamilie se confrunt@ cu diverse pro-bleme legate de legisla]ie, care seschimb@ mai mult sau mai pu]inregulat, birocra]ie, neimplicareaautorit@]ilor locale în rezolvarea pro-blemelor care ]in de competen]alor, precum }i de gradul în care uti-lizeaz@ calculatorul, care îi u}ureaz@foarte mult munca. Conform opiniei majorit@]ii medici-lor de familie, dar }i a altor profe-sioni}ti ai s@n@t@]ii, printre puncteletari de care se bucur@ medicina defamilie se num@r@ buna pregatireprofesional@, adaptarea la restructu-rarea organiza]ional@ }i legislativ@,dar }i faptul c@ medicii de familiesunt în num@r relativ mare. Dintre punctele slabe, suntmen]ionate pregatirea managerial@intuitiv@ a medicilor de familie, cul-tura organiza]ional@ care lipse}te

aproape în totalitate, faptul c@ suntprost pl@ti]i }i stima de sine sc@zut@.Alte puncte slabe ale medicilor defamilie sunt reprezentate de posibi-lit@]ile financiare reduse, de faptul c@asistentul medical din cabinet trebu-ie motivat financiar, pentru c@ ar tre-bui s@ existe o mai mare seriozitateîn pregatirea asisten]ilor medicali }iîn educa]ia lor continu@.Pentru a-}i conduce mai bine cabi-netul, medicii de familie trebuie s@-}iînsu}easc@ anumite no]iuni de mana-gement. Cu aceste no]iuni, mediculpoate acorda mai mult timp pacien-tului, în detrimentul problemelororganizatorice. Poate fi mai binepreg@tit in rela]iile cu pacien]ii, cuangaja]ii sau cu institu]iile }i sepoate adapta mai u}or schimb@rilorlegislative.Un bun management medical^nseamn@, pe lâng@ pregatirea profe-sional@ }i educa]ia medical@,cre}terea calit@]ii actului medical,prin cump@rarea aparaturii necesareunui cabinet. De}i folosirea aparatu-rii prelunge}te timpul consulta]iei, eacre}te acurate]ea diagnosticului }iîncrederea pacientului în medic. Este necesar@ diversificarea servicii-lor medicale acordate pacien]ilor prinfizioterapie, aerosoli, ecografie etc.Se pare c@ pentru medicii de fami-lie managementul timpului constitu-ie o ve}nic@ provocare, prin ]inereatuturor eviden]elor zilnice, îndosa-rierea sau monitorizarea fi}elorpacien]ilor, folosirea calculatoruluicu softurile potrivite necesit@]ilorcabinetului }i a imprimantei, care s@„scoat@” actele medicale tip@rite,ceea ce ar fi un real ajutor.Numero}i medici de familie nu auavut, pân@ acum, calculator în cabi-

net, pentru crearea unei baze dedate, de aceea munca a fost }i maimult îngreunat@. Pe de alt@ parte,s-ar impune cu mai mult@ fermitatemanagementul organizational, carese refer@ la înfiin]area unor asocia]iiformate din medici de familie cares@ se ocupe de reprezentarea inte-reselor generale ale acestora.Dup@ cum a rezultat din sondajeleefectuate asupra medicilor de fami-lie, se remarc@ disponibilitateatotal@ a acestora atât pentrupreg@tirea managerial@, cât }i pen-tru diversificarea serviciilor oferitepacien]ilor. Ceea ce re]ine în pre-zent dezvoltarea „afacerii” mediciniide familie este determinat, în pro-por]ie covâr}itoare, de faptul c@medicii nu sunt proprietarii cabine-telor în care î}i desf@}oar@ activita-tea. Disponibilitatea de a evoluaexist@, au fost }i preocup@ri înacest sens, dar ritmul de punere înpractic@ este încetinit din motive, înspecial, birocratice }i mai ales poli-tice...

2. Rela]ia medicului de familie cucasa de asigur@ri de s@n@tate

Medicina de familie este medicinade prim contact c@tre care accesi-bilitatea pacien]ilor este practicneîngr@dit@. Ea nu este medicinacelor avu]i, a celor care î}i pot per-mite tratamente în clinici de lux, decele mai multe ori fiind medicinacelor mul]i, a celor care, de}i curesurse financiare limitate, au drep-tul la s@n@tate. Din acest motiv, celpu]in deocamdat@, medicina defamilie nu poate func]iona optim, înafara rela]iei cu Casa de Asigur@ri.Casa de Asigur@ri colecteaz@ fondu-rile de la popula]ie }i trebuie s@

cumpere servicii medicale conformnecesit@]ilor asigura]ilor. Problemamajor@ este c@ fondurile nu suntsuficiente }i nu s-a definit nici pân@în prezent, pachetul minim de ser-vicii pe care aceste fonduri îl potacoperi. Solu]ia a fost de a oferiservicii medicale de calitate cu banipu]ini }i de a fi nevoit@ cât mai rars@ ofere servicii ce presupun tehno-logie înalt@, care cost@ scump. Deaici rezult@ un alt aspect, }i anumec@ nici CNAS nu poate supravie]uif@r@ furnizorii acestor servicii efi-ciente }i ieftine, care sunt mediciide familie.Rezult@ o situa]ie de întrep@trundere,în care Casa de Asigur@ri are inte-resul s@ rezolve cea mai mare partea problemelor cu bani pu]ini, prinservicii din ce în ce mai bune, ofe-rite de medicii de familie, iarace}tia, tr@ind de pe urma meserieilor, au interesul s@ lucreze cât maibine pentru a fi competitivi.Putem observa c@, de}i premiselesunt perfecte, au existat }i înc@exist@ disfunc]ionalit@]i între celedou@ p@r]i, determinate în specialde contractul atipic prin care suntlegate. Acest contract-cadru }i nor-mele lui de aplicare sunt impuseprin hot@râre de guvern, f@r@ camedicii de familie s@ aib@ dreptullegal de negociere (ColegiulMedicilor are rol consultativ, iarasocia]iile profesionale sunt invitatedoar din polite]e). Contractul esteatipic }i datorit@ faptului c@ estevorba de un singur cump@r@tor alserviciilor medicale oferite de medi-cii de familie. Aceast@ pozi]ie demonopol confer@ Casei de Asigur@rio pozi]ie de for]@, pe care o folo-se}te frecvent, prin impunerea deobliga]ii suplimentare medicilor defamilie. va urma

Perfec]ionarea medicinii de familie la nivel de cabinet

Secven]e dintr-o lume pastoral@

dr. medic Carmen Ioana JUCAN conf. univ. dr. Cornel JUCAN