cunoaşterea numelui mărcii pro-dusului reprezintă efectul pozitivde diferenţiere pe care îl poateaduce brandul companiei. astfel,conform cărţii lui Barry Silverstein,“Branding 123: Build a Break-through Brand în three ProvenSteps”, pot fi identitficate trei cate-

gorii de branduri: cunoscute dupănumele companiei, exemplu: apple;recunoscute după numele produsu-

lui oferit, exemplu: iphone; recunoscute după ambele, încazul în care acestea poartă acelaşi nume, exemplu: coca-c o l a .Vânzarea unui bun de lux aderă la un model de afacere dis-tinct, care se diferenţiază nu doar prin calitatea produseloroferite ci şi prin strategia de distribuție şi modul de abordareal consumatorilor. astfel, putem spune că brandurile de luxsunt unice datorită dezvoltării lor clădite pe o relaţie foartespecială creată între ei şi consumator. În cadrul unui studiu calitativ realizat în emiratele arabeUnite, un participant a spus: "când cumpărați ceva cuadevărat de înaltă calitate, puteți simți cu adevărat diferența.aceasta este în atingere, se simte diferenţa materialului; e înnetezime, e în detaliile sale minunate ."aşa cum susţine Rohit arora, Strategic Planning director laBates Pan Gulf (BPG Group) în dubai, unicitatea branduluide lux este dată de mai multe aspecte precum: prețul, cali-tatea, estetica, personalitatea, raritatea, extraordinaritatea.

O mare parte din-tre ştirileinternaţionale deastăzi aduc, în

prim planuld i s c u ţ i e i ,asia. cu o

suprafaţă de aproape 44 000 000 km²şi o populaţie de aproximativ 4,3 mil-iarde locuitori, asia este, astfel, conti-nentul cel mai întins şi cel mai populatdin lume (ocupând aproape o treimedin uscatul pământului şi conţinând,în interiorul delimitărilor sale fizico-ge-ografice, aproximativ 60% din totalul

populaţiei de pe glob)1 . continentulasiatic cuprinde 44 de ţări, fiind între-cut la acest capitol de africa (54 destate) şi europa (46 de state); dar, amputea adăuga, compensează într-unalt registru, adăpostind opt mari put-eri de ordin mondial: china, Japonia,india, Rusia, turcia, coreea de Sud,indonezia şi arabia Saudită. dominat,în bună parte, de china (atât cainfluenţă politică şi forţă economică,cât şi ca talie sau număr depopulaţie), asia pare că orientează, laora actuală, construcţia unei noi ordiniglobale.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

Nu e nimic mai imoraldecât să vrei să apari ca

om de treabă atunci cândeşti necinstit.

Marcus Tullius Cicero

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 426 anul XI vineri, 1 mai 2015 1 RONPUNCTUL PE

LUME

Rivalităţi economice şi fricţiunipolitice în relaţiile internaţionale la

începutul secolului al XXI-lea:miza sino-asiatică(I)

activitatea de manage-ment turistic din România,în toată complexitatea sa,este rezultatul unor

acumulări treptate,experienţe pozitive şi nea-junsuri, al multortransformări survenite încei peste 40 de ani deexistenţă organizată,modernă și mai ales, acelor din ultimii 25 de ani,de trecere de la oeconomie centralizată launa de piaţă, cu mecan-isme economico-financiares p e c i f i c e .Specialiştii din România seînscriu cu lucrări dereferinţă atât în privinţaprofesiunii de manager, câtşi a structurii personalităţiim a n a g e r u l u i .

Managementul turismului românesc între

istorie şi actualitate(I)

Lect. dr. dan alexandrupOpescu, uLbs

14. universitatea dincalifornia, Los angeles(ucLa)

MOTTO “Nu trebuie săplângem că nu maieste, ci să zâmbimpentru că a fost.”Marguerite Yourcenar

de aproape 100 de aniUniversitatea din califor-nia, Los angeles (UcLa)a fost un pionier persev-erent care a transformatimposibilul în realizabil.această perspectivă că„se poate face” a dattreisprezece câștigătoriai premiului nobel, treicâștigători ai premiuluiPulitzer, mai multe titlurisportive decât oricarealtă universitate și maimulte medalii olimpicedecât foarte multe ţări...

conf. Univ. dr. cornel Jucan, ULBS

continuare in pag. 2

Realităţi “in glissando”

conf. Univ. dr. Virgil nIcuLa

Brandul de lux

conf. Univ. dr. LucianbeLaŞcu , ULBS

continuare in pag. 6-7

continuare in pag. 3

Ferrari

Dacă data trecută am mers la bucureşti, unde ne-am clasat foartebine, de această dată am mers la Veneţia, Italia, poziţie câştigată labucureşti. Mai precis, am poposit în staţiunea turistică Lido di Jesolo,unde iar am câştigat. Detalii, însă.aşadar, după reuşita din capitală, eu, trei colegi din firmă şi doamnaprofesoară Mihaela Herciu, am avansat în etapa internaţională. dar maiîntâi trebuia pregătit „planul de luptă”, materialele promoţionale pentru

stand şi clipurile video pentru două categorii de concurs din cadrul târ-gului internaţional al Întreprinderilor Simulate. am început cu materialelepromoţionale, unde doamna profesoară a procurat de multe mostre deparfum, dar şi de parfumuri propriu-zise, pentru a oferi o experienţăsimulată cât mai apropiată de adevăr. Între timp, eu am început lucrul la

spot-ul firmei, unde trebuia prezentată în treizeci de secunde firma, ca un fel de reclamă. Pentruacel spot am depus cateva ore bune de muncă, dar care s-au dovedit a fi cele mai bune ore „pier-dute”. doamna profesoară împreună cu câteva colege din firmă au început munca pentrualtă categorie din concurs, „Look here i am!”, în care trebuia prezentată ţara din care vinefiecare firmă. Zis şi făcut, am terminat cu materialele video până la data scadentă, iar apoiam continuat cu materialele promoţionale, cu ce aveam să surprindem acolo. am creat încădouă parfumuri noi. Unul de bărbaţi şi unul de femei. am ambalat eprubete pentru a daclienţilor câte o mostră cu parfumul lor preferat. am făcut şi câteva afişe pentru a arăta oa-menilor de acolo că avem produse nou-nouţe, produse create de noi, pentru buna dispoziţieşi plăcerea lor. am aşteptat cuminţi ziua de 13 aprilie pentru a decola cu direcţia Veneţia.

Manifestare ştiinţifică studenţeascăVeneţia: „Veni, vidi, vici !”

student Leonard Şerban ,Fac.de Ştiinţe ec., ULBS

continuare in pag. 8

continuare ^n pag. 4-5

Shanghai - China

universitate2 VINERI 1 MAI 2015

urmare din pagina 1

...şi națiuni (250 de medaliiolimpice, din care 125 de aur,65 de argint și 60 de bronz).Peste 100 de companii au fostcreate, ca urmare a cercetăriiştiinţifice şi pe baza noilortehnologii dezvoltate de univer-sitate. aşa cum arătam înnumărul trecut, în anul 1969,UcLa a devenit primul nod dincadrul aRPanet, care, maitârziu, a devenit internetul. În 2010, UcLa a depășit val-oarea de 1 miliard de dolari îngranturi de cercetare şi con-tracte. toate câștigate într-unsingur an…Sistemul de educație americaneste diferit față de multe altețări. deși guvernul federal con-tribuie cu aproximativ 10% labugetul educației naționale,educația este, în primul rând,responsabilitatea guvernuluistatal sau local. Fiecare statare propriul departament pen-tru educație și legislație proprieîn ceea ce privește finanțarea,angajarea personalului sau cur-riculum. există o mare varietateîn ceea ce privește cursurile,subiectele sau alte activități,depinzând, în principal, delocația școlii. Punctele comunesunt legate de diviziunea sis-temului de educație în treinivele: elementar/primar, se-cundar, postsecundar /educație superioară (colegiisau universități). educația formală durează 12ani și se termină în jurul vârsteide 18 ani, toți copiii avândacces gratuit la școlile publice.cu diploma de absolvire aliceului (high school) elevii sepot înscrie în sistemul deeducație post-secundar. Pe pe-rioada liceului elevii primesc„grade” care sunt înregistrate șireprezintă o parte din aplicațiapentru admitere. a doua etapăeste reprezentată de teste,cum ar fi "Sat's" (Scholasticaptitude tests), sau “acts”(american college tests). Îngeneral, testele conţin prob-leme de matematică, limbaengleză, știință, lectură/inter-pretare şi scriere (măsoară ap-

titudinea de planificare șiscriere a unui scurt eseu).Un alt aspect al sistemului deeducație american estereprezentat de implicareapărinților, care, prin intermediulunor asociații ale părinților șiprofesorilor, se implică în lu-area deciziilor referitoare la cur-riculum, orele de școală,programele și activitățile after-school, etc. Responsabilitatea individualădeține un rol important în sis-temul de valori american și esteînvățat de copii de la cea maifragedă vârstă. de exemplu,încă de la grădiniță, în fiecarean, copii primesc un ghid careprezintă politicile și procedurileșcolii și consecințelenerespectării lor. Ghidul estedestinat atât copiilor cât șipărinților, în egală măsură, iaraceștia trebuie să ateste prinsemnătură că sunt conștiențide drepturile șiresponsabilitățile lor. Sistemul pentru educațiesuperioară prezintă trei trepte:Prima etapă este cea de „Un-dergraduate”. durează înmedie 4 ani ani pentru a primio licențiere de „bachelor”.Poate fi realizat atât în colegiicât și în universități. Primii doiani sunt folosiți pentruobținerea unor cunoștințe gen-erale din literatură, științe,științe sociale, arte, istorie, etc,înainte de axarea pe un dome-niu specific de studiu.Un domeniu denumit „major”este domeniul specific destudiu pe care studentul seaxează. acesta se alege la în-ceputul celui de-al treilea an destudiu. acest domeniu poate fischimbat de mai multe ori peparcursul perioadei deşcolarizare, sistemul deeducație american fiind foarteflexibil din acest punct devedere. această libertate vineși cu responsabilități, studențiitrebuind să-și dezvolte abili-tatea de a lua decizii.al doilea nivel este „Graduatein Pursuit of a Master’s de-gree”. Un absolvent cu grad de“bachelor” poate urma, în ved-erea intrării într-o anumită pro-fesiune sau avansării încarieră, cursuri pentru a obține

un Master. acest grad este îngeneral obligatoriu pentrupoziții mai înalte în domenii cabiblioteconomie, inginerie,educație, etc. Pentru a fi admiseste nevoie să fii acceptat laGRe (graduate record exami-nation). anumite programenecesită pentru admitere testespecifice, cum ar fi LSat pen-tru școlile de drept, GRe sauGMat pentru școlile de busi-ness sau Mcat pentru școlilem e d i c a l e .al treilea nivel este „Graduatein Pursuit of a doctorate de-gree”. Mulţi studenți considerămasteratul ca fiind o etapăpregătitoare pentru doctorat(Phd). există şi universitățicare acceptă studenți la doc-torat, fără a avea un masterat.Un scop major al sistemului su-perior de educație americaneste dezvoltarea gândirii critice.Studenții sunt încurajați săpună întrebări, să capete abili-tate în rezolvarea problemelorşi să devină motivați pentru acăuta cunoașterea. Un alt scop important este dez-voltarea calităților de lider. Însensul în care acceptăresponsabilitățile pentru sine,familie, comunitate și pentru

binele societății; are capaci-tatea de a fi productiv, de aajuta la formarea unor familiicultivate, a unor instituții re-sponsabile și a unor comunitățisănătoase. Multe universitățiamericane au implementat unmodel social de dezvoltare acalităților de leadership astudenților. acest model aredouă ținte importante:autocunoașterea (înțelegereapropriilor talente, valori, in-terese, în special legate de ca-pacitatea de a furniza unleadership efectiv) şicompetența de leadership (ca-pacitatea de mobilizare a pro-priei persoane și a celorlalțipentru a servi și munci în co-laborare), ambele cu scopul dea facilita schimbarea socialăpozitivă în cadrul instituției sauîn comunitate. Mediul academic americanpoate fi descris prinurmătoarele aspecte:- participare activă la cursuri- managementul timpului este oabilitate importantă care trebuied e z v o l t a t ă- trebuie dezvoltată gândireac r i t i c ă- gândirea independentă estefoarte apreciată

- prezentarea concisă a ideilor- sarcinile (citit, scris, teme decasă, teste) sunt foarte nu-m e r o a s e- competiția este o mentalitateo b i ș n u i t ă- realizările și munca asiduăsunt foarte apreciate- studenții trebuie să fie re-sponsabili pentru ei înșiși- toți studenții sunt tratați egal- informalitatea este normală- comunicarea simplă și directăeste așteptată- amiciția se bazează pe lu-crurile realizate în comun(sport, studiu)- combinarea teoriei cu prac-tica, aplicarea practică a ideilor,sunt foarte importante- orientarea spre rezolvareaproblemelor – dacă ceva s-astricat trebuie să fim capabili săîl reparăm- metodele științifice și uti-lizarea dovezii logice sunt im-p o r t a n t .Voluntariatul este foarte impor-tant în SUa, angajatorii privind,în general, mult mai favorabilpersoanele care arată dedicareși implicare față de alții, dorințade a trece dincolo de propriapersoană sau abilitatea de aieși din zona proprie de confort.

conf. Univ. dr. cornel Jucan, ULBS

conf. Univ. dr. Lucian beLaŞcu

urmare din pagina 1

Preţul reprezintă primacaracteristică a produselor de lux,este unul dintre cele mairăspândite în literatura de special-itate, considerat ca fiind criteriul celmai ușor de măsurat în evaluarealuxului unui produs. el joacă un roldestul de important în modul încare consumatorii percep bran-durile de lux. Prin urmare, este im-portant ca brandurile de lux să-şistabilească un preț adecvat. dacăcompania ar stabili un preț mai micdecât sunt așteptările și dorințeleconsumatorilor de a plăti pentru aavea acel bun, atunci firma poateaduce prejudicii valorii brandului; întimp ce un preț mult prea ridicatpoate semnala consumatorului ojustificare insuficientă pentru acumpăra produsul.Promoțiile în vânzări tind să fie per-cepute diferit de consumatorii delux. Foarte puține dintre companiisunt dispuse să recurgă la reduc-

eri, cele mai multe preferând săadăuge valoare prin oferirea unuicadou la cumpărarea unui produs,cupoane-cadou, reduceri pentruachiziționările următoare, reducerila achiziţionarea mai multor pro-duse, mai multe puncte de loiali-tate, neperceperea taxelor detransport maritim și de manipularepentru produsele achiziționate on-line.Strategia de stabilire a prețurilorpentru brandurile de lux a câștigatteren în ultimii ani nu numai dincauza mediului economic dificil,dar și ca urmare a tot mai multorconsumatori informați și expuși lariscuri, care sunt mult mai discrim-inatorii și exigenți. Pentru aceștia,prețurile premium fără substanțănu implică lux. Un studiu realizatde “Unity Marketing” arată că, uncumpărător bogat nu este dispussă cheltuiască de zece ori mai multpentru ceva care este doar de treiori mai bun. În zilele noastre, ma-joritarea prețurilor au început să fiedin ce în ce mai ridicate, făcândastfel imposibilă diferențierea din-tre produsele de lux şi cele non-luxdoar pe acest criteriu.

VenIțI: prIVIgheTOarea cânTă, șI LILIacuL e-nFLOrIT;cânTațI: nIMIc DIn ce e nObIL, suaV șI DuLce n-a MurIT.

- aLexanDru MaceDOnskI

3VINERI 1 MAI 2015 brand

urmare din pagina 2

drept urmare, pentru a puteadefini care sunt avantajele ce faco firmă să fie una de lux sunt nece-sare mai multe criterii.ca şi în cazul prețului, calitateasuperioară reprezintă o altăcaracteristică constitutivă ce dănaştere unui produs de lux. cali-tatea unui obiect este perceputăde către consumator pe baza maimultor criterii. când ne gândim laperformanţa unui produs, negândim la conceptul “calitate”;acest element nu mai este demultun element cheie pentru bran-durile de lux. Pe lângă calitateasuperioară, produsele de top seaxează în mod deosebit pe niștecaracteristici fundamentale pentrucumpărător: funcționalitate, utilitateși oferirea unor atribute fizice. cualte cuvinte, aceste companii oferăclienţilor săi, prin produsele sale, oreţetă de înaltă calitate, excelențăîn design, precizie, materiale, de-sign unic, tehnologie și inovare. consumatorii consideră căproducătorii de produse de lux tre-buie să fie experții de top, cu oputernică "putere creatoare" îndomeniul lor de excelență care săacopere competențele tehnice șistilistice ale acestora. competențatehnică se poate baza pe oexperiență îndelungată în industrialor, și, de asemenea, pe un puter-nic accent pe inovație și cercetare. exemple de astfel de produsesunt oferite de Omega şi PatekPhilippe. cea dintâi a lansat, în1965, “Omega Speedmasterchronograph” denumit astăzi “themoon watch”, datorită faptului că afost primul ceas ales de naSa săplece în spaţiu şi care, încă de laacea dată, nu a părăsit niciodatăProgramul Spațial, fiind încă sin-gurul ceas certificat de naSa pen-tru toate eVa (activităţiextra-vehiculare). cea de a douacompanie, Patek Philippe, la îm-plinirea a 150 de ani de laînfiinţare, a decis săsărbătoarească prin crearea uneiserii limitate de cesuri, cu un de-sign excepţional. “calibre 89”deține 39 de elemente, precum:data de Paşte, timp de răsărit,ecuația de timp, timp sideral șimulţi alţi indicatori. acesta dispunede 1728 piese unice care permitmăsurarea timpului sideral; deasemenea, posibilitatea de aadăuga încă o zi la luna februariepentru anii bisecți, respectivrenunţă la ziua în plus care secrează la un interval de 100 ani.O altă caracteristică ce ţine de cal-itatea unui produs estereprezentată de materialelefolosite de către producător. Pub-licul țintă al acestei pieţe judecăvaloarea unui produs ca fiind datăde materialul folosit. Spre deose-bire de materiale cum ar fi plas-ticul, există materiale care sunt, îngeneral, asociate cu o valoare maimare într-o comparație inter-categorială cum ar fi aur, argintsau diamant. aceste asociații șicerințe minime pentru materialedepind, însă, şi de categoria deproduse. de exemplu, într-ocomparație a unor produse ce facparte din aceeaşi categorie, argin-tul ar putea fi un material adecvatpentru segmentul de lux de tacâ-muri, în timp ce pentru ceasurilede lux cerința minimă estereprezentată de aur sau platină.Un produs de lux necesităperfecționismul absolut înmanoperă, cu o toleranță zeropentru defecte. de exemplu, nupot exista zgârieturi pe materialsau cusături imperfecte. Prin ur-

mare, procesul de fabricație al pro-duselor de lux necesită eforturimult mai concertate în controlulcalității. cu toate acestea, uneleproduse de lux au și aşa numitele"imperfecțiuni planificate", ca ur-mare a faptului că sunt produsemanual, care au tendinţa nu de anu diminua valoarea brandului, cimai degrabă de a dovedi calitateaacestor produse.Kapferer & Bastien argumenteazăcă produsele de lux "trebuie săaibă un puternic conținut umanpentru serviciile prestate de către opersoană alteia”. Serviciile se îm-part în două ramurii: cele oferite laachiziționare și cele post-vânzare,fiecare având rolul de a scoate înevidență experiența şi manage-mentul excelent al companiei înrelațiile cu clienții. Sarcinile de ser-viciu includ sfaturi oferite clientului,modificarea, personalizarea șirepararea produsului. În cadrulunui chestionar, realizat de Luxuryinsistute, un respondent şi-a datseama că a cumpărat o nouăfustă, în principal, doar pentru că"nu a putut rezista tentaţiei de aintra în acest boutique frumos depe Sylt, unde a primit o cafea și s-a bucurat de o atmosferă caldă șiprietenoasă oferite de personalulmagazinului". O altă persoanăpaticipantă la chestionar a expli-cat: "ai o garanție pe tot parcursulvieții cu o curea Hermes. dacăaveți nevoie de o nouă gaură, doartrimiteți-o la ei și ei fac asta gratis ".Majoritatea consumatorilor de luxașteaptă ca produsul achiziţionatsă aibe şi să îşi păstreze în timp ovaloare cât mai mare care arputea rezulta din materialele su-perioare, eforturile de producțiesau construcția sofisticată și prin-cipiile de funcționare. durabilitatease referă la aspirația pe care bran-durile de lux le-o inspiră clienţilorprin crearea unor produseveșnice, care nu vor fi eliminate,chiar și după perioade lungi de uti-lizare sau defecte; acestea vor fimai degrabă reparate și chiar val-oarea lor se va aprecia în timp,astfel încât "să le putem lăsa chiarla nepoți". acesta este unul dintremotivele pentru care mulți cliențiselecţi nu percep produseletendință, cum ar fi iPhone, ca unprodus de lux ci, mai degrabă, caun produs de prestigiu. durabili-tatea include, de asemenea, fiabil-itatea produselor, ceea ceînseamnă că o maşină de lux, deexemplu, ar trebui să ruleze pentruo lungă perioadă de timp fără nicioproblemă. consumatoriiconsideră, de asemenea, căachiziţionarea de îmbrăcăminte delux se pretează mult mai bine pedurată lungă, ajutându-i astfel săeconomisească timp cucumpărăturile. estetica reprezintă o altăcaracteristică esenţială în analizaavantajelor competitive ce ajută ladistingerea produselor de lux fațăde cele realizate în masă. com-parativ cu celelalte elementeprezentate anterior, estetica estemenționată cel mai adesea decătre consumatori oferindu-i com-paniei persoanlitate şi distincţie.Kapferer & Bastien susțin că "baniinu sunt suficienți pentru a defini unprodus de lux pentru că nu este omăsură de gust". aspectul vizualal unui produs ce face parte dintr-o clasă superioară se poate re-marca ușor datorită materialelor,ţesăturilor, detaliilor sau ele-mentelor bine realizate și atentpregătite. Un respondent în cadrul analizeirealizate de christine Barton, JeffFromm şi chris egan despre “

consumatorul milenar” a descris ovizită la un boutique Gucci dinMiami ca "sexul pentru ochi". Unalt participant a susţinut că "obiec-tul bine conceput este esențial înviață ca el să se simtă bine", sub-liniind în felul acesta importanțaestetică. de altfel, nu estesurprinzător că designul produsu-lui este una dintre cele mai impor-tante strategii ale producătorilor deproduse de lux pentru a sediferenția de piața de masă.În același timp, distincţia vizuală abrandului de lux este completatăde publicitatea realizată, printr-unvehicul de marketing mai dinamicși versatil. Pentru a se menține întopurile contemporane, este cru-cial pentru companiile de lux sărămână relevante pe o duratăîndelungată. Prin urmare, publici-tatea de lux are nevoie nu numaide a genera dorința de cumpărarede sezon, ea trebuie să și con-solideze clientela făcând brandulunul dorit și aspirațional înpermanență. Metode de astfel deproceduri se pot remarca princrearea unor mesaje publicitaremai emoționale și senzuale pentrua se distanța de brandurile mass-premium sau prin prezentareaunei lumi care este cu adevăratexcepțională și care să reprezintesemnătura brandului. atunci când discutam despre unprodus de lux ne gândim la un bunneobișnuit, limitat, greu de realizatşi de găsit; prin urmare, ne referimmai degrabă la o raritate, la unprodus unic sau care se regăseştepe piaţă într-o cantitate foartemică. acest aspect pe care bran-durile de lux îl posedă oferă con-sumatorului acea senzaţie că estespecial şi diferit. Unul dintrerespondenții studiului despre “consumatorul milenar” a explicat:"am fost singurul cu acest sac - șicare adaugă o mare valoaresuplimentară". Un alt respondenta susținut: "am deja aceastăgeantă de un an, iar acum vădpeste tot lume care merge cu una- așa că am de gând să scap deea în curând". dacă producătorulnu este atent cum îşi genereazăfluxul de produse, riscă să îşipiardă din credibilitate şi din val-oare în fața consumatorilor. acestaeste şi cazul Burberry care şi-adiluat imaginea mărcii sale înMarea Britanie la începutul anilor2000 acordând licențe de brandcătre mai mulţi francizaţi. drept ur-mare, şi-a redus astfel imaginea,decăzând de la un brand al căruiproduse au fost consumate doarde elită. O problemăasemănătoare a întâmpinat-o şiGucci, care acum vinde în mareparte în magazinele directdeținute, după ce în anii 1970 și1980 a încercat să acorde licențeşi altor magazine.La rândul său, extraordinaritateaeste un atribut preponderent im-portant pentru consumatorii ceașteaptă ceva special de la unprodus de lux. ea poate fi, deasemenea, dată de atributelefuncţionale inovatoare. Multetehnologii noi sunt introduse înprodusele de lux, înainte de a firăspândite în piață ca produse demasă. acesta a fost cazul pentrutehnologii, cum ar fi aBS și airbag.Un alt exemplu îl reprezintă şicompania Melissa, prima com-panie producătoare deîncălţăminte realizată intergral dincauciuc parfumat.Multe branduri de lux au o istoriebogată și extraordinară care con-duce la o parte inseparabilă amisticităţii brandului. În general,acest mister este construit în jurul

caracterului excepțional al legen-darului fondator, care constituie oparte integrantă a poveştii debrand și oferă personalitate bran-dului. În felul acesta, atunci cândconsumatorii cumpără produseprecum cartier sau un chanel,aceştia nu îl achiziţionează doardatorită factorului de performanță,dar şi pentru că conștient sausubconştient ştiu că aceste bunuriau origini de brand bogate, au unpatrimoniu și o măiestrie acumu-late în timp.cele mai multe dintre companiilede lux s-au făcut remarcatedatorită asocierii lor cu diferitepersonalităţi. celebrităţile au fostfolosite în mod tradițional ca fiindunul dintre mixurile de marketingîn publicitate pentru brandurile delux, continuând încă să obținăatenție, credibilitate și să producăimpact în rândul consumatorilor.Persoanele publice pot fipersonalități muzicale,personalități sportive, familiile re-gale și chiar designerii însăși. dinpăcate, aceata categorie începesă piardă teren deoareceasocierea cu persoane celebre numai este exclusivă pentru spațiulde lux. acestea au început să fieutilizate pe scară largă, pentru di-verse categorii de produse real-izate în masă.Pentru a se distinge, companiilede lux au introdus o nouă strategieprin care încearcă eliminarea as-pectului de "vânzare", în timp cecontinuă promovarea produsuluiprin asocierea cu persoanele pub-lice. această metodă face să parăcă brandul este o parte a vieții decelebritate, încercând astfel săinfluenţeze în mod pozitiv ati-tudinea consumatorilor, valoareade brand şi intenţia de cumpărare.Prin urmare, companiile caută săse asocieze cu personalităţi caresă rezoneze cu aura brandului delux şi care să aibe aceleaşi valori șipersonalitate cu produsele lor. din-colo de publicitatea tradiţională,remarcată în principal în mass-media, instrumente de publicitatemai puțin fățarnice sunt remarcateprin accesorizarea sauîmbrăcarea celebrităților pentrudefilarea lor pe covorul roşu sauplasarea produsului în filme și pro-grame de televiziune. Omega asponsorizat trilogia James Bond,iar chopard a fost partener oficialal Festivalului de Film de lacannes din ultimii 14 ani, prezen-tând și oferind în premierăcolecţiile lor de accesorizare acelebrităţilor pe covorul roşu.O altă metodă prin care compani-ile de lux reuşesc să aducă unplus de valoare brandurilor lor şi săse facă remarcate prin asociereacu diferite personalităţi o reprezintăcrearea de reclame lungi sau filmede scurt-metraj. de exemplu,chanel prezintă într-un film de treiminute cum s-a realizat reclamacu actriţa Keira Knightley pentrupafumul coco Mademoiselle. Pede altă parte, Luis Vuitton prezintă,pe site-ul său oficial, diferitepovești de viaţă ale celebrităţilor,printre acestea numărându-se şipovestea angelinei Jolie atuncicând a călătorit în cambogia.amplasarea reprezintă un alt ele-ment cheie în poziţionarea pepiaţă a brandurilor de lux.Vânzările vor spori doar dacăexperiența consumatorului esteuna favorabilă. Prin urmare,poziţionarea unu magazin de luxse ghidează sau reprezintă loculunde trebuie să "trăiască" marca,acolo unde toate detaliile pro-dusului se orchestrează imaculatşi trezesc toate simțurile publicu-

lui, satisfăcându-i cerințele.alegerea locaţiei magazinului serealizează pornind de la criteriulcreării unei experiențe unice pen-tru consumator deoarece acestareprezintă punctul de contact din-tre client şi brand; aici clientulinteracționează pentru prima oarăcu un agent de vânzări care aredatoria de a-i prezenta produseleși a-i oferi acea senzaţie de îm-plinire şi satisfacţie. Un alt punctimportant de reținut în factorul deplasare este că nu se limitează lamediul fizic referitor la vânzareapropriu-zisă, ci se extinde la toatemediile sau punctele de contactvizate la consumator pe care bran-dul tinde să le asocieze. aceastaporneşte de la nișa extrem deselectivă a mass-mediei: reclameîn sport, evenimente, artă. În același timp, PR-ul unui brandde lux joacă un rol extraordinar demare în proliferarea imaginii aces-tuia, influențând în mod subtilopinia publică. este folosit pentrua transmite mesaje de susținere șiatribute ale brandului, care nu potfi surprinse în mod explicit în pub-licitatea directă, dar care în niciuncaz nu sunt mai puțin importantepentru crearea personalităţii,mistică și valori emoţionale alebrandului. Brandingul este, deasemenea, o mașină sofisticatăpentru a menține relevanțacontinuă și dialogul cu consuma-torul de lux în tendințele cedictează categoriile de modă, detehnologie și de sezon. toate caracteristicile cediferenţiază produsele de lux decele realizate în masă oferă uncadru global producătorilor ceţintesc către o nişă de top.Metodele menţionate anterior, deşinu reprezintă o "metodologieuniversală", prezintă un puternic"set de instrumente" analitice pen-tru audit și exploatează potențialulbrandului. trebuie subliniat faptulcă pentru o abordare pragmatică,brandurile de lux trebuie să seadapteze în funcție de situațiile șiprovocările pe care le întâmpinăde la piață la piață şi să îşi creezeun mix de marketing care să-lavantajeze diminuinad riscurile.

Referințe bibliografice:• Barry Silverstein – “Branding123: Build a Breakthrough Brandîn 3 Proven Steps” 123 eGuides,2011• Luxury institute - "LuxuryBranding and Marketing: a Globalcomparison of Wealthy con-sumers în top Markets”, 2012• Joeri Van den Bergh & MattiasBehrer -“How cool Brands StayHot: Branding to Generation Y”,Kogan Page, 2011• christine Barton, Jeff Fromm,and chris egan “the Millennialconsumer, debunking Stereo-types”, the Boston consultingGroup, 2012• Rohit arora, Strategic Planningdirector, Bates Pan Gulf (BPGGroup), dubai, Uae – “8 P’s ofLuxury Brand Marketing”, 2010•http://www.omegawatches.com/gents/product-presentations/speed-master-professional•http://www.swissinfo.ch/eng/cul-ture/Breaking_records_like_clock-work.html?cid=31250•https://www.debeersgroup.com/?homePageid=1• http://www.worlds-luxury-guide.com• http://youtu.be/tiO2o1nchaU• louisvuittonjourneys.com

Miza sino-asiatică VINERI 1 MAI 20154

urmare din pagina 1

a orienta sau a dicta? aceastaar putea fi întrebarea, încondiţiile în care asia reprezintădeja cea mai mare piaţă de des-facere, fiind şi continentul cucele mai numeroase rezerve dematerii prime şi resurse natu-rale (petrol, gaze naturale, met-ale, păduri, ape). În acest caz,va fi secolul al XXi-lea unul em-inamente „asiatic”? În cecondiţii china preşedintelui XiJinping2 , din ce în ce maiprezentă în spaţiul politiciiinternaţionale, va preluainiţiativa ca superputere, im-punându-şi propria viziune dedezvoltare şi stabilind un setnou de instituţii cu rol de regu-larizare a economiei mondiale?La prima vedere, asia nu pareun continent omogen, creator alunei identităţi, fiind mai degrabăun concept cultural, un termencu conotaţii geografice. astăzi,în Orientul îndepărtat, rivalităţilepolitico-militare induc un com-portament cvasi-agresiv dinpartea statelor vecine, pe fondulmotivaţiilor şi acţiunilor denatură preventiv-strategică.conflictele teritoriale, curădăcini adânci în timp şi cauza-toare de resentimente puter-nice, răbufnesc, ameninţândstatu-quo-ul şi antrenând riscuride natură securitară: drept ur-mare, bugetele militare sedublează, ajungându-se la cifrereprezentând între 2% şi 4% dinPiB-ul ţărilor3. de cealaltă partea lumii, în europa, criza dinUcraina şi demonstraţiile deforţă ale Rusiei în chestiuneapăstrării/a recuperării influenţeila graniţele sale vestice trans-mite un semnal negativ în ceeace priveşte capacitateadiplomaţiei multilaterale -dominată vreme de aproape unsecol de prezenţa Occidentului(SUa şi aliaţii săi europeni)- de

armonizare a relaţiillor fragiledintre state. Reacţiile vindica-tive la adresa Vestului,abordările revizioniste şi con-flictele regionale, de naturăteritorială, se înmulţesc,crescând nivelul manipulărilormediatice şi, deopotrivă, mizaspectacolelor de forţă (desigur,cu accente militariste). În con-textul recesiunii brutale, inte-grarea europeană îşi dovedeştelimitele, pe fondul decalajelor is-torice dintre state şi a intere-selor specific naţionale. dacăUe eşuează în a se autoadmin-istra, în a-şi asuma o direcţieprecisă şi în acord permanentcu toţi membrii săi, în procesulde gestionare a riscurilor în ime-diata sa vecinătate, cum (mai)poate fi atunci un actor credibilşi eficient pe arenainternaţională? cum se maipoate impune ca jucător global?Fricţiunile din interiorul bloculuicomunitar, adâncite de criza so-cial-economică, dar cu rădăcinimult mai profunde în planulimaginarului colectiv şi al valo-rilor culturale, parafează lipsade determinare în ceea cepriveşte definirea viitoruluicadru de funcţionare al Uniuniieuropene (mai politic? mai fed-eral? mai global?). ceea ce seîntâmplă în europa produceefecte în multe colţuri şi cance-larii ale lumii, nu doar din per-spectiva fluctuaţiilor bursiere,dar şi prin prisma realizăriiobiectivelor strategice alestatelor. consecinţele trebuieastfel reconsiderate într-unspaţiu mult mai larg de acţiuneşi reflecţie. apare că opţiuneaunei ţări nu mai este gândită înjurul numărului de potenţialialiaţi, ci în funcţie de numărul departeneri activi şi de dinamicarelaţiei dintre aceştia. intereseleeconomice prevalează asupracalculelor politice sau chiar sesubstituie acestora, într-o încer-care de menţinere a bunăstăriişi de continuare, pe cât posibil,

a ritmului dezvoltării. china,campioană în categoria ţăriloremergente, îşi manifestă acuminteresul în planul guvernanţeiglobale, propunând un modelintegraţionist, economic şipolitic, care se suprapune pesteactuala ordine mondială, desorginte americană (sau, celpuţin, o acompaniază, din ce înce mai îndrăzneţ). cooperareawin-win şi dezvoltarea pe bazăde investiţii în infrastructură, înegală măsură, doctrina non-interferenţei reprezintă, astăzi,produsul de export şi,deopotrivă, reţeta universalăpropusă de către diplomaţiac h i n e z ă .desigur, nu-i întotdeauna plăcutcând apare un concurent nou,mai ales în condiţiile unui tablougeneral dominat de un singuractor principal, Statele Unite.dar poate china să ofere oalternativă reală -bazată nudoar pe pragmatism economic,ci şi pe responsabilitate,transparenţă şi contribuţii efec-tive- la instituţiile, practicile şi ra-porturile dintre state dejaexistente? La pacea şi securi-tatea globală? este posibil săaflăm răspunsul mai devremedecât ne imaginăm. nevoia departeneriate, capabile săgenereze opţiuni regionale via-bile tuturor actorilor locali şi săofere debuşeuri economice,dictează regulile jocului, într-ocompetiţie supremă a greilorpentru putere şi influenţă lanivel mondial. neîncercând săreducem dezbaterea la o simplăexpunere terminologică, cuclişee şi mituri deopotrivă,asistăm în mod evident la unnou război pentru dobândireasau reconfigurarea de zone deinfluenţă, generatoare debogăţie şi de materii prime.Spre exemplu, china are oimensă nevoie, insaţiabilă, deresurse naturale, pentru a con-tinua să producă în acelaşi ritm,atât pentru a satisface con-sumul intern, cât şi pentru ran-damentul motorului extern.creşterea sa economică,prioritară în strategiile politice,se axează pe acapararea denoi coridoare comerciale, capa-bile să-i faciliteze accesul lamaterii prime vitale şi la noipieţe de desfacere (veziiniţiativa de renaştere a „dru-mului Mătăsii” / „One Belt, OneRoad”4 ). Lucrurile sunt însăceva mai complicate ca în tre-cut, prin multitudinea de forţeangrenate în bătăliainternaţională şi strânsa inter-conectivitate dintre acestea,fenomen pe care îl numim, ade-seori, globalizare. „europa are nevoie de asia şi

asia are nevoie de europa”, de-clarau, în toamna anului 2014,liderii Uniunii europene, cuocazia summit-ului aSeM (theasia–europe Meeting) de la Mi-lano. Un instrument regional dedialog între culturi şi popoare,dar şi între sisteme economiceşi politice diferite, care săpropună soluţii capabile săaplaneze temerile unorprovocări de natură globală, darşi să alimenteze în conexiunicomerciale şi pieţe de des-facere cele două continente.câteva luni mai târziu, europaîncearcă o nouă abordare arelaţiei sale cu asia şi co-participă la actul de fondare aBăncii asiatice pentru investiţiiîn infrastructură (asian infra-

structure investment Bank).deja patru ţări europene devază – Marea Britanie, Franţa,Germania şi italia5 – şi-auanunţat intenţia de a aprofundaintegrarea economică euro-asiatică, întărind fundaţia aces-tei noi structuri financiareinternaţionale, în calitate demembri fondatori6 . ceea ceconfirmă, pe de o parte, mizaparteneriatului eurasiatic, iar pede altă parte, consolidează ra-portul dintre Uniuneaeuropeană şi china, cea careva conduce, de facto, noua en-titate (se estimează că bancava avea un capital între 50 şi100 de miliarde dolari, banialocaţi, în mare parte, de cătrechina7 ). desigur, este perti-nent să ne întrebăm dacă aavut loc măcar o discuţie lanivelul Uniunii europene, dacăeste vorba de o viziuneconcertată, sau doar de spiritulfrondier al unor state puternice,mizând pe capacitatea lor de ase considera mai presus de de-ciziile şi politicile comune? dia-logul şi solidaritatea în interiorulcomunităţii europene de statesunt imperios necesare, înaceastă situaţie mai puţinf e r i c i t ă . aiiB consacră, o dată mai mult,avântul economic al chinei, ceamai mare ţară în curs de dez-voltare şi a doua mareeconomie a lumii8 (sau deja aajuns prima?). iniţiativa estecriticată cu precădere de cătreStatele Unite şi Japonia9 , carenu văd în acest proiect decât oîncercare a statului chinez de apretinde şi de a impune o nouădirecţie de natură economică şi,implicit, cu efecte politice, peschema postbelică a mecanis-mului instituit la Bretton-Woods.este invocată insuficienţagaranţiilor şi lipsa unor stan-darde de guvernanţă în materiede politici economice, sociale şide mediu, bazate petransparenţă şi asumarea deresponsabilităţi în materie deafaceri internaţionale. colosulasiatic se află abia pe poziţia 89în ceea ce priveşte GdP-ul, iarrigiditatea sistemului săupolitic10 , a mecanismului deluare a deciziilor şi imple-mentarea unui model specificde „democraţie” ridică o seriede probleme permanente legatede respectarea drepturilor omu-lui, egalitatea de şanse şilibertăţi individuale. după cumarată şi liniile directoare alecelui mai recent program de gu-vernare11 , principala prioritatea chinei rămâne dezvoltareacaracterizată de creştereeconomică (aproximativ 7%),elemente precum politicile so-ciale, educaţia, sănătatea,mediul sau problemele denatură structurală fiind sub-scrise acestui larg cadru con-c e p t u a l . În apărarea sa, china aduce învedere evoluţia accelerată şischimbările rapide din interiorulmediului economic şi de securi-tate global, departe de arhitec-tura politico-instituţională creatădupă cel de-al doilea războimondial. O situaţie careantrenează antipatii între state,mai ales între ţările dezvoltate şieconomiile emergente. Maiconstituie guvernanţa globalăun club privat? În ce condiţiipoate primi china statutul demembru ? Se pare, însă, că nueste strict o chestiune legată de

acceptul celorlalţi, ci de propri-ile sale ambiţii. doreşte eaalipirea la vechea ordine, opoziţie permanentă şi fruntaşăîn ierarhia de state, sau îşielaborează/proiectează în para-lel propria imagine/versiune aviitorului: un viitor în care săaibă nu doar un cuvânt impor-tant de spus, ci să defineascăînsăşi practicile guvernanţeiglobale, pe măsura taliei sale şia dezvoltării industriale? iar înprogramul său de dominaţie alumii (iertaţi-mi figura de stil)evocă democratizarea şiegalizarea în relaţiileinternaţionale, pentru aîndepărta condiţionalităţilepolitice exercitate la nivel mon-dial prin intermediul actualuluisistem definit de Fondul Mone-tar internaţional, BancaMondială şi OrganizaţiaMondială a comerţului.aflat într-o vizită oficială la Bei-jing, Martin Schultz,preşedintele Parlamentului eu-ropean a salutat crearea uneinoi Bănci internaţionale, cu par-ticipare europeană, adăugândcât de important este ca stan-dardele de transparenţă şi re-sponsabilitate acceptate la nivelinternaţional să fie respectate.Răspunzând astfel criticiloramericane, formulate pe seamalipsei de experienţă a chinei înmaterie de practici deguvernanţă economică şifinanciară. Speculând momen-tul, să nu uităm că, în aceastăprimă jumătate a anului, Uni-unea europeană şi StateleUnite negociază -pe alocuri întermeni destul de duri- un tratatbilateral de liber schimb şiinvestiţii (ttiP), care a trezit nu-meroase reacţii ostile din parteaopiniei publice şi a anumitorcercuri politice europene. nuştim încă sub ce formă se vor fi-naliza negocierile cu parteaamericană, însă europenii pardispuşi să-şi creeze noioportunităţi de afaceri în ex-tremul Orient, depăşind cadrulclasic de cooperare. cu 28 destate membre, jumătate de mil-iard de locuitori şi un PiB pe capde locuitor atingând 25.000 deeuro12 , Uniunea europanăreprezintă nu numai o forţă deprimă mărime în comerţulinternaţional, cât şi o piaţă dedesfacere esenţială pentrucelelalte economii mondiale13 ,unele în plină perioadă detranziţie spre statutul de mariputeri, precum china, india sauB r a z i l i a .Să nu neglijăm, aşadar, dimen-siunea strategică internaţionalăa noii bănci, nefiind vorba doarde apariţia unei entităţi re-gionale izolate (cum poate in-duce în eroare titulatura sa).Obiectivul său principal esteacela de a furniza ajutor finan-ciar pentru proiecte deinfrastructură în ţările mai puţindezvoltate din asia, mizânddeopotrivă pe o politică de de-schidere şi parteneriate în planextins. Peste 30 de ţări, majori-tatea din asia şi din Orientul Mi-jlociu, au fost invitate de cătrechina să facă parte din catego-ria membrilor fondatori, numărullor putând creşte. Marii absenţi-deşi jucători la nivel regional şiglobal- sunt Japonia, coreea deSud şi australia, aliaţitradiţionali şi fideli ai StatelorUnite, dar şi state cu economiiputernice, aflate într-o perioadăde intense negocieri individuale

dan alexandru pOpescu

VINERI 1 MAI 2015 5Miza sino-asiatică

urmare din pagina 4

Văzută în mod direct drept orivală a Băncii Mondiale,dominată de americani, aiiB nueste singura structură bancarămenită a contrabalansafinanţele internaţionale şi a în-clina puterea în favoarea conti-nentului asiatic: negociată înBrazilia, în vara anului 2014,noua Bancă pentru dezvolare(new development Bank),purtând emblema BRicS14 ,este menită a sublinia rolul put-erilor emergente în spaţiulguvernanţei internaţionale, înurmă cu mai mulţi ani, benefi-ciare, astăzi deţinătoare decantităţi impresionante delichidităţi şi, prin urmare, gener-atoare ale ajutorului financiarpentru dezvoltare.shanghai, aprilie 2015

- va urma -

1World atlas, baza de date on-line, consultare 25 martie 2015,http://www.worldatlas.com/geo-q u i z / t h e l i s t . h t m . 2 despre personalitatea lideru-lui de la Beijing, puteţi consultadouă articole recente: evanOsnos, „Born Red”, the newYorker, april 6, 2015, sursa on-line, consultare 13 aprilie 2015,http://www.newyorker.com/magazine/2015/04/06/born-red;elizabeth c. economy, „china’simperial president. Xi Jinpingtightens his grip”, Foreign af-fairs, nov./dec. 2014, pp. 80-91.Xi Jinping şi noul Politburo alPcc fac parte din primageneraţie de lideri născuţi dupăfondarea Republicii Popularechineze, în octombrie 1949.Obiectivele politicii externe achinei ţin cont atât de poziţia sageostrategică (şi, deci, dereprezentarea teritorială a in-tereselor naţionale), cât şi detransformările la care estesupusă ordinea internaţională:china rămâne o ţară în curs dedezvoltare, capabilă de ripostăîn condiţiile unor activităţiprovocatoare, dar ale cărei efor-turi sunt îndreptate în principalspre asigurarea procesului decreştere economică (arenevoie, prin urmare, de unmediu regional stabil, care săpermită continuarea agendei depolitică internă). Vezi şi chinainternational Strategy Review2013, center for internationaland Strategic Studies, PekingUniversity, Foreign LanguagesPress, Beijing, 2013.

3 În zece ani (2002-2012),china a reuşit să-şi triplezebugetul de apărare, reprezen-tând oficial 2,1% din PiB;coreea de Sud l-a dublat (2,6%din PiB), în timp ce în india acrescut cu o treime (2,4% dinPiB). Spre comparaţie, ameri-canii consacră înarmării 3,8%din PiB. deşi ecartul dintrechina şi Statele Unite rămâneunul considerabil, din punct devedere al valorii produsului in-tern brut, diferenţa în ceea cepriveşte valoarea bugetuluiapărării s-a redus de la 1 din 20(nivelul anului 2000) la 1 din 4astăzi, atingând, în cazul colo-sului asiatic, aproximativ 150miliarde dolari, de 2,8 mai mareca cel al Japoniei şi de 3,6 orimai mare ca cel al indiei, cf.Martine Bulard, „Un chaudronbouillonnant” şi Shen dingli,„drôle de couple”, în Manièrede voir. Le Monde diplomatique,no 139 („Poudrières asia-tiques”), février-mars 2015, p. 4,

respectiv p. 40. creşterea importului de arme înasia de Sud-est constituie, deasemenea, un indicator alfenomenului accentuat de mili-tarizare în regiune. 4 cele două propunerianunţate de către preşedinteleXi Jinping în toamna anului2013, „the Silk Road economicBelt” şi „the 21st century Mar-itime Silk Road” vin săîntărească vocaţia universalistăa chinei, pe fondul necesităţiide creştere a interconectivităţiiregionale şi, deci, acompetitivităţii globale a zoneia s i a - P a c i f i c .5 Marea Britanie a fost prima

mare economie occidentalăcare a aplicat pentru statutul demembru fondator al aiiB, pedata de 12 martie 2015, urmată,la cinci zile distanţă, de Franţa,Germania şi italia. Pe 20 mar-tie, elveţia şi Luxembourg şi-auanunţat, de asemenea, intenţiade a adera la acest proiect ban-car multilateral.6 La sfârşitul lunii martie 2015,aiiB număra cel puţin 35 demembri fondatori, din asia pânăîn europa.7 James corbett, „china’s aiiB:What You need to Know”, thecorbett Report, March 25,2015, sursa online, consultare 7aprilie 2015, https://www.cor-bettreport.com/chinas-aiib-wha t -you-need- to -know/ . 8 Zhao Yang, „aiiB, china'sPush for asia-Pacific economicdevelopment”, china Radio in-ternational – english, March 23,2015, sursa online, consultare 1aprilie 2015,http://english.cri.cn/12954/2015/03/23/1261s871242.htm. 9 Japonia vede în nouastructură financiară o rivală amai vechii asian developmentBank (adB), la conducereacăreia se şi află. Obiectivul de aasigura finanţare pentruinvestiţii majore în infrastructurăîn asia este, de altfel, unulcomun şi prioritar pentru am-bele entităţi.10 „democraţie deliberativă”,cf. „democracy, chinese style”,Beijing Review, Vol. 58, no. 10,March 5, 2015, p. 2.11 cum rezultă din raportulPrimului ministru Li Keqiang,martie 2015, în Beijing Review,Vol. 58, no. 11, March 12, 2015,pp. 14-17.12 eurostat (date mai 2014),sursa online, consultare 7aprilie 2015,http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/na-tional_accounts_and_GdP. 13 cel mai mare importator şi

exportator de bunuri şi serviciial lumii, the european Unionexplained: trade, POeU, nov.2014, sursa online, consultare25 martie 2015,http://europa.eu/pol/pdf/flip-b o o k / e n / t r a d e _ e n . p d f . 14 Un acronim inspirat de econ-omistul şef al Goldman Sachs,Jim O’neill, în anul 2001, de-semnând Brazilia, Rusia, india,china şi, ulterior, africa de Sud(din 2010). Împreună, cele cinciţări-gigant concentrează 40%din populaţia lumii şi aproxima-tiv 20% din PiB-ul global,antrenând o strânsă cooperareîn materie economică (dez-voltarea pe bază de avantajecompetitive, comerţ şi investiţii),dar şi pe chestiuni legate depolitici internaţionale şi de se-curitate (cu scopul evitării con-flictelor).

urmare din pagina 1

Personalităţi importante aleşcolii româneşti de manage-ment se înscriu cu contribuţiisemnificative pe tema profesiu-nii de manager: profesorul ioanabrudan, cultura mana¬gerială,2012; profesorul eugen Burduş,Întreprinzătorul, 2010; profe-sorul dan cândea,competenţele emoţionale şisuccesul în management, 2005;profesorul Liviu ilieş, dicţionarde management, 2011; profe-sorul aurel Manolescu, Man-agerii şi managementulresurselor umane, 2004; profe-sorul Ovidiu nicolescu,dicţionar de management,2011, şi Minidicţionar de man-agement, precum şi Manageriişi managementul resurselorumane, 2004, economistulmanager de firmă, 2007; profe-sorul ion Petrescu Gândirea şiaptitudinile manageru¬lui, 1996,Profesiunea de manager, 1997,contribuţii la conturarea unuimodel românesc de manage-ment, 2014; profesorulcostache Rusu, aBc-ul man-agerului, 1993; profesorul ionVerboncu, Ghidul manageruluieficient, vol. i-ii, 1993-1994,cum conducem? Ghidmetodologic pentru manageri,1999, precum şi Manageri șimanagement, 2001, şi Man-agerii şi managementulresurselor umane, 2004.asemănătoare sunt şicontribuţiile specialiştilor româniîn teoria şi practica studieriiperso¬na-li¬tăţii managerului. Îndinamica personalităţii, profe-sorul Mihai Golu analizează per-sonali¬tatea ca produs alîntregului psihic şi tratează celepatru orientări principale înstudiul perso¬na¬¬li¬tăţii. Pro-fesorul Mielu Zlate evidenţiazăimportanţa structurii funcţionalea personalităţii şi aprofundeazăanaliza din perspectivapsihosocială a personalităţii.Profesorul nicolae Mitrofanevidenţiază structurapsihologică a aptitudinii pe patrutipuri de competenţe. ProfesorulPaul Popescu-neveanu con-cepe o procesare de sintezăexprimată în formulacomunicării manageriale inter-pretate în termeni psihologici.Profesorul dan Potolea prezintăteza privind corelaţia existentăîntre strategie şi stil.În dicţionarul de managementelaborat sub coordonareagenerală a profesorului Ovidiunicolescu, managerul profe-sionist este definit ca acel “man-ager care îşi bazează deciziile,acţiunile şi comportamentelemanageriale preponderent peconceptele şi instrumentul man-agerial furnizat de ştiinţa man-agementului, obţinândfuncţionalitate şi performanţeridicate”. Pe aceeaşi temă, profesorul ionVerboncu în „Managerii –subiectul managementului”,după ce îl poziţionează pe man-ager drept cel mai importantpersonaj în exercitarea man-age-mentului, a proceselor demanagement, îl defineşte înfelul următor: “acesta este opersoană care, în virtuteasarcinilor, competenţelor şiresponsabilităţilor circumscrise

postului ocupat, exercită pro-cese de management, deciadoptă decizii şi iniţiază acţiuniprin care influenţează compor-tamentul decizional şioperaţional al acestor per-soane”.

Problemele legate de dez-voltarea turismului, natura,structura şi mecanismele depiață turistică sunt abordate înliteratura de specialitate în-cepând cu Snak O. și contin-uând cu Balaure V., Barbu Gh.,Baron P., Berbecaru i., BotezM., Brănescu R., cătoiu i., cân-dea Melinda, cocean P., cojo-cariu Steliana, cosmescu i.,cristureanu cristiana, dobrescue., emilian R., Florea c., erdeliG., Glăvan V., ionescu i., istratei., Luca c., Lupu n., MinciuRodica, neacşu n., nicolescue., nicolescu R., nistoreanu P.,Petrescu i., Postelnicu Gh.,Popescu d., Rotariu i.,Stăncioiu aurelia Felicia,Stănciulescu Gabriela, ȚiguGabriela etc.În lucrarea „contribuţii la contu-rarea unui model românesc demanagement”, apărută în 2014,am avut onoarea să fiu coordo-nator al capitolului 30: „Man-agementul turismului înRomânia”. contribuţiilespecialiştilor români în domeniulprofesiunii de manager şi apersonalităţii acestuia devin ex-emplare prin capacitatea lor deconfirmare a modelului de man-ager român integrat în contextede personalitate din ce în ce maicomplexe. „Managerul de profe-sie trebuie să fie, prin definiţie,o personalitate eficientă. Man-agerul, prin excelenţă, este ca-pabil să transforme realitateafirmei, să creeze elemente noiîn cadrul ei şi să valorifice nu-meroase procese şi fenomenemanageriale în scopul spoririiprofitului. Managerul român deprofesie este un deschizător dedrumuri în felul său. el areopţiuni, îşi exprimă punctele devedere, se afirmă, vrea săînsemne ceva atât pentru el, câtşi pentru firma pe care o con-duce. Managerul gândeşte,analizează, este atent în jurulsău, caută drumuri şi nu semulţumeşte nici o clipă cu ce aconceput şi a realizat. Peterenul bătătorit de înaintaşii săi,fiecare încearcă să-şi croiascăun drum al său propriu, la bazacăruia situează crâmpeie deperformanţă”. am spicuit câtevaidei din lucrarea de mai sus,apărută sub bagheta profesoru-lui ion Petrescu.cu toate aceste eforturi însem-nate, modalităţile eficientizăriimanagementului turismuluiromânesc prin prisma statutuluide țară membră a Uniunii eu-ropene nu este studiat îndea-juns, de unde și necesitatea dea crea un mediu care să permităîmbunătăţirea managementuluiturismului românesc, în scopulde maximizare a valorificării su-perioare a potenţialului său.În procesul complex de armo-nizare a legislaţiei româneşti cureglementările statelor membreale Ue, în turism, ca şi în altedomenii economico-sociale, s-au elaborat o serie de acte nor-mative care să reorganizezeactivitatea de turism.astfel, au apărut reglementări înorganizarea şi funcţionareainstituţiilor publice în domeniulturismului, autorizareaactivităţilor de turism (comer-

cializarea produselor turistice,clasificarea structurilor de prim-ire turistică de cazare şialimentaţie, a autocarelor pen-tru turism, licenţierea şibrevetarea în turism, atestareaşi utilizarea ghizilor şi a agenţilorde turism etc.), educaţia şipregătirea profesională alucrătorilor din turism, privati-zarea societăţilor comerciale dinturism, atestarea localităţilor şistaţiunilor turistice, politicatarifară şi fiscalitatea specifică,facilităţi pentru dezvoltarea tur-ismului şi îndeosebi a celuirural, protecţia turiştilor ş.a.termenul turism îşi are originilelingvistice în semnificaţiile cu-vintelor latine: "tornare" - a seîntoarce şi "tornus" - mişcarecirculară, care nu presupuneschimbarea rezidenţei. Limbileeuropene moderne au reţinuttermenul din franţuzescul "tour"care înseamnă călătorie în cir-cuit, deci cu revenirea la punc-tul de plecare, semnificaţie carestă la baza cuvintelor "tourisme"la francezi, "tourismo" la italieni,"tourismus" la germani,"tourism" la englezi, "turizm" laruşi sau "turism" la români.Pentru prima dată termenul deturist a fost folosit în anul 1800de către Samuel Pegge, în lu-crarea sa intitulată "anecdoteale limbii engleze", într-o foarteinteresantă formulare: "a travel-lerisnow - a - dayscalled tour-ist", adică: un călător astăzi enumit turist. În Franţa, primulcare a folosit cuvântul turist afost Stendhal în "Memoriile unuiturist" din 1838. "Sporting Mag-azine" din anglia a introdus cu-vântul "tourism" în 1811. Şitotuşi, în ciuda faptului că ambiitermeni - "turist" şi "turism" -aparţin circuitului lingvistic depeste două secole, încă nuexistă o definiţie distinctă,unanim acceptată pentru niciunul din ei. Prima definire a tur-istului apare în 1876 în"dicţionarul universal al secolu-lui al XiX-lea", potrivit căreia tur-istul este "persoana cecălătoreşte doar pentruplăcerea călătoriei (ca să poatăspune că a călătorit)". Primul document oficial careface referire la activitateahotelieră a apărut în elveția în1883, în lucrarea „contribuții lao statistică a turismului” scrisăde e. Guyer – Freuler.după acest prim început, ter-

menii "turist" şi, mai târziu, "tur-ism" au căpătat o largă ac-ceptare şi folosinţă (ZbigniewMieczkowski, 1990).e. Guyer – Freuler definea la1905 turismul, în sensul modernal turismului, ca „un fenomen altimpurilor moderne, bazat pecreşterea necesităţii de refacerea sănătăţii şi pe schimbareamediului ambiental, pe naştereaşi dezvoltarea sentimentului dereceptivitate pentru frumuseţilenaturii” (citată de cosmescu i,1998; Minciu Rodica, 2000;Snak, O., colab., 2001, neacşun. și colab., 2011).Una dintre definiţiile inovatoarea turismului a fost cea din 1940şi aparţine celor doi specialiştielveţieni, K. Krapf şi W. Hun-ziker: "turismul este un ansam-blu de fenomene şi relaţiirezultând din călătoria şişederea nerezidenţilor, atâtatimp cât acestea nu determină oreşedinţă permanentă sau nuse leagă de vreo activitatetemporară (sau permanentă)retribuită".O altă definiţie este dată deMedlik, în sensul că "turiştii suntpersoane care se află în afarareşedinţei lor permanente, alocului de muncă, într-un loctemporar cu intenţia clară de ase întoarce după o absenţă decâteva zile, săptămâni saucâteva luni" (Medlik, S., 1969). alți profesori precum belgianuled. Picard în „industriacălătorului” sau englezul F. W.Oglivie au studiat problemelelegate de cererea turistică sauconsumul turistic.Specialistul român Oscar Snakadoptă o definiţienonconformistă a turismului, înanul 1994, după care: turismulreprezintă „ansamblul de măsuripuse în aplicare pentru organi-zarea şi desfăşurarea unorcălătorii de agrement sau în altescopuri, realizate fie prin inter-mediul unor organizaţii, societăţisau agenţii specializate, fie pecont propriu, pe o durată limitatăde timp, precum şi industriacare concură la satisfacereanevoilor turiştilor”. turismul presupune experi-mentarea elementelor de patri-moniu atât materiale (tangibile),cât și imateriale (intangibile) aleunui teritoriu. Patrimoniul esteun indicator de identitate și oparticularitate care diferențiazăun anumit areal, o anumită co-

munitate. O destinație turisticăeste acea locație geografică cuo ofertă turistică atractivă,comunicativă și receptivă, caresatisface nevoile de turism aleconsumatorilor produsului turis-tic. destinația turistică trebuie săbeneficieze de atractivitateacare motivează alegereaturiștilor de a o vizita, de serviciispecifice de cazare, alimentație,agrement, de acces pe bazaunei infrastructuri de transport,de disponibilitate prin pacheteturistice complexe, de activitățispecifice care pot fi oferiteturiștilor pe durata șederii lor îndestinația turistică respectivă șipe servicii de suport care vin înîntâmpinarea nevoilor con-sumatorilor de turism.

Patrimoniul natural și imater-ial al unei destinații turistice esteun avantaj competitiv al zonei,iar recunoașterea acestuia și in-cluderea sa în dezvoltarea unornoi piețe și produse turisticeeste cheia creării unui mediueconomic stimulativ pentrucomunitățile locale, cu beneficiireale și armonios conectate laprotejarea calității mediului.

Specificitatea activităţilor tur-istice derivă din operarea nu cuservicii pure, ci cu asocieri de el-emente cu caracter diferit, pro-dusul turistic reprezentândunitatea organică a efectelorpatrimoniului, bunurilor şi ser-viciilor. Fiecare componentă arepropriile trăsături specifice,mecanisme de funcţionare şi omare varietate de forme demanifestare sau de con-cretizare. toate acestea con-tribuie la permanenta varietateși responsabilitate a activitățiimanagerilor din sfera turismului.Pe teritoriul României, primeleorganizaţii ce aveau ca scop în-curajarea călătoriilor au apărutîn a doua jumătate a secolului alXiX-lea: asociaţia alpină a tran-silvaniei fondată la Braşov în1873, Societatea română de ge-ografie (1875), Societateacarpatină din Sinaia (1895),asociaţia carpatină transilvania(S.K.V), fondată în 1880 la Sibiuş.a. În anul 1921 a fost înfiinţat tur-ing clubul României (t.c.R)care întreţinea legături cusocietăţi similare din străinătate,fiind reprezentantul Românieipe plan european şi care a de-venit, în timp, cea mai puternicăasociaţie de turism din ţară.

turisM VINERI 1 MAI 20156

conf. Univ. dr. Virgil nIcuLa , ULBS

turisMVINERI 1 MAI 2015 7

urmare din pagina 6

dÎn 1933 se instituţionalizeazăturismul când O.n.t., sub nu-mele de consilieratul pentrupregătirea organizării turismuluiîn România, devine organismcu activitate de sine stătătoarepe lângă preşedinţia consiliuluide Miniştri. În 1934 a fost creatăFederaţia Societăţilor de turismdin România, cu rol de coor-donare şi sprijinire a asociaţiilorşi cluburilor turistice. Primul ser-viciu public specializat în turisma fost Oficiul naţional de turismînfiinţat în 1936 în subordineaMinisterului Sănătăţii şi careavea ca scop coordonareaactivităţii staţiunilor balneocli-materice. tot în 1936 a fostadoptată prima lege a turismu-lui, care stabileşte locul Ont pelângă Ministerul de interne şirolul său în organizarea şi dez-voltarea turismului.În 1948 are loc naţionalizareatuturor bunurilor şi dotărilorsocietăţilor turistice private,care trec în patrimoniul consili-ului central al Sindicatelor.Rolul coordonator în activitateaturistică îi revine comisiei cen-trale a Sindicatelor prin direcţiapentru turism şi excursii, iarmai târziu comisiei balneocli-materice şi comisiei Sport-tur-ism. din 1959, coordonareaactivităţii turistice este preluatăde Oficiul naţional de turismcarpaţi. dezvoltarea continuă aactivităţii turistice în România aimpus înfiinţarea în 1971 a Min-isterului turismului, ca organ-ism central specializat aladministraţiei de stat. din 1990, România trece laeconomia de piaţă şi activitateaturistică este reorganizată înconformitate cu noile cerinţe şicu evoluţia turismului european.după anul 1990, turismul româ-nesc a cunoscut profundetransformări structurale, patri-moniale, comerciale şi legisla-tive. activitatea turistică a avuto evoluție oscilantă, înreg-istrându-se creșteri ușoare înanii 1999- 2000, iar în perioada2003-2008 creșteri în medie de15%, ca în perioada de după2009 şi până în prezent săcunoască o stagnare datoratăîn principal crizei economico-fi-nanciare globale. dinamicaînregistrată de către industriaturismului în România esteargumentată în principal prinstabilitatea politică, economică,dar în mod deosebit de pro-movarea intensă a valorilor șiresurselor turistice pe plani n t e r n a ț i o n a l .Sub aspect structural şi organi-zatoric s-a realizat descen-tralizarea activităţii de turismprin: desfiinţarea OficiilorJudeţene de turism, a Ontcarpaţi Bucureşti şi OntLitoral, a Întreprinderii de tur-ism şi Restaurante Bucureşti(itHR) şi a altor întreprinderi alesindicatelor, cooperaţiei etc. şicrearea de societăţi comerciale,în special întreprinderi mici şimijlocii sau asociaţii familiale,prin privatizarea activităţii deturism şi înfiinţarea noilorsocietăţi de turism în baza Legii31/1990. astfel, s-a realizat re-tragerea Ministerului turismuluide la administrarea bazei mate-riale a turismului (spaţii decazare, de alimentaţie pentru

turism, transport turistic, agre-ment), şi de la organismele depromovare şi comercializare aproduselor turistice. Prin priva-tizarea bazei tehnico-materialea turismului (a structurilor deprimire turistică) şi formareasocietăţilor comerciale s-a tre-cut la crearea mecanismului depiaţă concurenţială şi la liber-alizarea preţurilor şi tarifelor.după evenimentele din decem-brie 1989, autoritatea centralăîn domeniul turismului a cunos-cut o serie de schimbări organi-zatorice care au reflectat oanumită inconsecvenţă la nivelde organizare guvernamentală.La 20 iulie 1990 se înfiinţeazăMinisterul comerţului şi turis-mului care avea în componenţădepartamentul de turism cuatribuţii în promovarea politiciiîn domeniul turismului. În 1992,acest departament s-a transfor-mat în Ministerul turismului, ex-ercitând funcţiile dereglementare, protecţie şi con-trol al dezvoltării turismului şi deorganism de consultanţă pentrutoate autorităţile publice sau pri-vate şi agenţi economici privindactivităţile turistice din Româ-nia. În anul 1998 se înfiinţeazăautoritatea naţională pentruturism (ant), iar în anul 2001s-a reînfiinţat, pentru o scurtăperioadă, Ministerul turismului.În anul 2004, se reînfiinţeazăautoritatea naţională pentruturism (HGR 412/23.03.2004),aflată în subordinea Ministeru-lui transporturilor, construcţiilorşi turismului. În aprilie 2007,prin reorganizareaguvernamentală, funcţioneazăMinisterul pentru ÎntreprinderiMici şi Mijlocii, comerţ, turismşi profesii liberale. ant a fostpână în anul 2012 în subor-dinea Ministerului dezvoltăriiRegionale şi turismului, iar inprezent se afla în subordineaMinisterului economiei.Reglementarea organizării,coordonării şi desfăşurăriiactivităţii de turism în Româniase realizează prin OrdonanţaGuvernului României nr.58/1998 (M.O.309/26.08.1998), aprobată prinLegea nr. 755/2001 (M.O.7/2002), cu modificările ulte-rioare, care creează cadrul gen-eral al activităţii de turism(înlipsa unei legi a turismului).Ordonanţa Guvernului nr.58/1998 învederează faptul căturismul reprezintă un domeniuprioritar al economiei naţionale,iar coordonarea dezvoltării tur-ismului şi controlul activităţii deturism se realizează de cătreorganul central de specialitateal administraţiei publice cen-trale (minister sau autoritaten a ţ i o n a l ă ) .Prin această ordonanţă se maiprecizează, pe lângă prioritateaturismului ca domeniu aleconomiei naţionale, şi: at-estarea, evidenţierea şi moni-torizarea patrimoniului turistic şiinstituirea certificatului de patri-moniu şi Registrul patrimoniuluidin turism (vezi H.G. nr.33/2000); atestarea staţiunilorturistice; principalii termeniutilizaţi în activitatea de turism;atribuţiile ce revin consiliilorjudeţene în domeniul turismului(monitorizarea patrimoniului tur-istic, amenajarea şi exploatareapârtiilor de schi, protecţiaturiştilor (asigurare, salvamont,salvamar) etc.În ceea ce priveşte organizarea

activităţii de turism, autoritateanaţională pentru turismelaborează Strategia de dez-voltare a turismului pe termenmediu şi lung, precum şi Pro-gramul anual de dezvoltare aturismului, care vor fi aprobatede Guvern. acţiunile cu carac-ter turistic, iniţiate la nivel terito-rial de către autorităţileadministraţiei publice locale,trebuie să se înscrie în strategiade dezvoltare a turismului petermen mediu şi lung şi să re-specte reglementările specificepentru toate formele de turismpracticate în România.În cadrul Planului naţional dedezvoltare (Pnd) 2007-2013 s-a realizat o analiză extinsă aturismului, subcapitolele ”turis-mul” şi ”infrastructura în dome-niul turismului” abordândaspectele relevante pentruacest domeniu prin prismapotenţialului, capacităţii decazare, circulaţiei turistice,ocupării, specificităţii turismuluiîn România, dezvoltării turismu-lui regional şi local. tematicaturismului este, de asemeneainterconectată cu tematici pre-cum impactul activităţilor eco-nomice asupra mediului,activităţile economice neagri-cole, creşterea competitivităţiieconomice şi dezvoltareaeconomiei bazate pecunoaştere, creştereacompetitivităţii prinîmbunătăţirea accesului pepiaţă al întreprinderilor, în spe-cial al celor mici şi mijlocii,creşterea standardelor de viaţăîn zonele rurale prin diversifi-carea activităţilor rurale, dimin-uarea disparităţilor dedezvoltare intra și interregionalee t c . La nivelul programeloroperaţionale domeniul turismu-lui a fost abordat printr-o axăspecial dedicată în cadrul Pro-gramului Operaţional Regional,respectiv axa prioritară 5 - dez-voltarea durabilă şi promovareaturismului, având ca obiectivcrearea de surse suplimentarede venit la nivel regional/local şicrearea de noi locuri de muncă,prin dezvoltarea patrimoniuluiistoric, natural şi cultural al tu-turor regiunilor (şi în interiorulregiunilor, în zonele izolate, cupotenţial turistic, care pot con-tribui la dezvoltarea loreconomică şi la reducereagradului de izolare). domeniileprincipale de intervenţie auvizat: restaurarea şi dezvoltareapatrimoniului cultural şi istoric;dezvoltarea resurselor turisticenaturale în contextul dezvoltării

durabile; creşterea calităţii ser-viciilor turistice din punct devedere al condiţiilor de cazareşi recreere.Prin intermediul Planuluinaţional de Reformă s-au trasatcoordonatele de dezvoltareeconomică prioritare pentru pe-rioada 2011-2013, printre aces-tea înscriindu-se şi cele pentrusectorul turismului. astfel se potidentifica şi analiza direcţiile dedezvoltare propuse la nivelulRomâniei, respectiv se potcorela tendinţele de dezvoltareturistică la nivel regional cupriorităţile naţionale, asig-urându-se astfel oportunitateaaplicării unui plan integrat şisustenabil ce va asigura atin-gerea obiectivelor vizate.Printre alte atribuţii ale autorităţiicentrale, se regăsesc unele demare importanţă pentru regle-mentarea şi organizareaactivităţii de turism (H.G. nr.24/2001, H.G. nr. 413/2004,H.G. nr. 1719/2008) privind or-ganizarea şi funcţionarea Minis-terului turismului.Pentru a alinia activitateaagenţiilor de turism din Româ-nia la directiva consiliului Uni-unii europene nr.90/314/e.c.c./1990, privindobligativitatea licenţierii şibrevetării agenţiilor în vedereaautorizării şi acreditării aces-tora, s-a aprobat Hotărârea Gu-vernului nr. 238/2001,modificată prin Hotărârea nr.1267/2010, care prevede oblig-ativitatea funcţionării agenţieide turism în baza licenţei de tur-ism, iar pentru persoanele careasigură conducerea operativă aagenţiilor de turism sau a struc-turilor de primire turistică oblig-ativitatea de a deţine brevet det u r i s m .normele privind criteriile şimetodologia pentru eliberarealicenţelor şi brevetelor de turismau fost aprobate prin OrdinulMinistrului turismului nr.170/2001 cu completările ulte-rioare (Ordinul Preşedinteluiant nr.65/2013).În vederea armonizăriiclasificării structurilor de primireturistică cu aceea a ţărilor dinUe, Guvernul a aprobat prinH.G. nr. 1328/2001, cucompletările ulterioare, clasifi-carea pe stele a structurilor deprimire turistică. astfel, Minis-terul turismului reglementeazămodul de clasificare a struc-turilor de primire turistică înbaza unor criterii stabilite prinOMt nr. 510/2002 cumodificările ulterioare aduse deOrdinul Preşedintelui ant

nr.65/2013 pentru aprobareanormelor metodologice privindclasificarea structurilor de prim-ire turistică. armonizarealegislaţiei românești cu cea astatelor membre ale Ue privindvânzarea sau oferirea spre vân-zare pe teritoriul României a pa-chetelor de servicii turistice,indiferent de locul de realizareal acestora, a impus O.G. nr.107/1999 privind activitatea decomercializare a pachetelor deservicii turistice, care a fostaprobată prin Legea nr.6 3 1 / 2 0 0 1 .În baza O.G. nr. 107/1999, au-toritatea naţională de turism aemis Ordinul M.t. nr. 69/2003pentru aprobarea contractului-cadru de comercializare a pa-chetelor de servicii turistice,care cuprinde: titularul contrac-tului de comercializare, vari-antele de comercializare,apariţia raporturilor de con-tractare, preţul şi modalităţile deplată, drepturile şi obligaţiileagenţiei de turism şi ale turistu-lui, asigurarea pentru risc de in-solvabilitate şi/sau de faliment aagenţiei, penalizări, despăgubirie t c .Prin O.G. nr. 58/1998, s-a sta-bilit şi definit un portofoliu determeni şi noţiuni utilizat în ac-tivitatea de turism şi care va ficompletat prin O.G. nr.107/1999 și OrdinulPreşedintelui ant nr.65/2013.aceşti termeni, noţiuni şi cate-gorii economice sunt: turism,resursă turistică (naturală şiantropică); patrimoniu turistic;structură de primire turistică (cufuncţie de cazare, dealimentaţie publică, de agre-ment, de transport, tratamentbalnear, complex balnear);zonă turistică; zonă de recreereperiurbană; obiectiv turistic;punct turistic; localitate turistică;staţiune turistică; funcţieturistică; produs turistic; pachetde servicii turistice etc.În organizarea şi desfăşurareaactivităţii de turism se utilizeazăo serie de termeni şi noţiuni,utile agenţilor economici şispecialiştilor din turism atât înînţelegerea fenomenului turisticşi punerea în practică areglementărilor, cât şi în uti-lizarea unui limbaj comun în ac-tivitatea de turism.În ultimii ani au apărut noireglementări privind activitateade turism şi a agenţiilor de tur-ism, a protecţiei turiştilor înspaţiile de cazare şi a asigurăriituriştilor în caz de insolvabilitateşi/sau a falimentului agenţiei deturism etc.

conf. Univ. dr. Virgil nIcuLa, ULBS

- va urma -

cOnsTanTIn brâncuŞI, pOarTa săruTuLuI

preMiu VINERI 1 MAI 20158

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

am creat încă două par-fumuri noi. Unul de bărbaţi şiunul de femei. am ambalateprubete pentru a daclienţilor câte o mostră cuparfumul lor preferat. amfăcut şi câteva afişe pentru aarăta oamenilor de acolo căavem produse nou-nouţe,produse create de noi, pen-tru buna dispoziţie şiplăcerea lor. am aşteptatcuminţi ziua de 13 apriliepentru a decola cu direcţiaVeneţia.a doua zi de Paște a fostziua în care am plecat dinSibiu, cu escală la Munchen,de acolo urmând să mergemspre Veneţia. Zborul a fost înregulă, iar la Munchen amcăutat un magazin anumepentru a cumpăra nişte dul-ciuri. am încercat să întreb ofuncţionară de pe aeroportunde aş putea găsi magaz-inul, dar aceasta nu ştiaengleză şi mă întreabă dacăştiu germană, dau din cap cănu, apoi încearcă înfranceză, dau din nou dincap că nu, apoi mă întreabă:„rumanian?” şi îi spun că da.am început să râdem căeram conaţionali şi încercamsă ne înţelegem în alte limbi.aceasta îmi explică apoi cămagazinul se găseşte înafara aeroportului şi că egreu de intrat înapoi,deoarece trebuie făcut dinnou controlul de bunuri şi numai aveam timp. amrenunţat la idee şi amaşteptat următorul avion…Odată ajunşi în Veneţia, neaştepta un domn spre a neduce în staţiunea Lido di Je-selo, locul unde eram cazatila hotel. La ora 23:00 amajuns la hotel, ne-am cazat,ne-am lăsat bagajele încamere şi am pornit încăutarea unui restaurant,local de unde ne puteam luamâncare. timp de 2 ore amfăcut înconjurul hoteluluipentru a găsi ceva de mân-care. aici toate localurile seînchideau la ora 21:00. am

stat nemâncați seara aceea,dar a doua zi am mâncat câtpentru trei mese. Marţi a tre-buit să mergem săamenajăm standul în Palaarrex, locul unde se ţineaconcursul. deasupra standu-lui era numărul, numele şiţara echipelor. noi am avutstandul cu numărul 34 şi cre-dem că a fost un numărnorocos. am mers, am orga-nizat totul cum trebuia şi ne-am întors la hotel.a doua zi ne-am trezit toţipregătiţi pentru concurs, ammâncat, ne-am aranjat şi ampornit spre Pala arrex. Odatăajunşi acolo, doamnaprofesoară ne-a făcut „planulde bătaie” care era: eu,dânsa şi colega mea JuliaKeszeg, stând la stand pen-tru a atrage vizitatorii sprestandul nostru, pentru a-iparfuma şi convinge săcumpere produsele noastre,iar colegii mei, RăzvanOancea şi alex ciucanmergând la celelalte standuripentru a-i convinge săcumpere de la noi şi totodată să încheie tranzacţii.Firmele din concursaparţineau atât studenţilor,cât şi elevilor de liceu şişcoală generală, cea maitânără echipă fiind de clasaa patra. ne-am intrat în rolurişi eu am început să atraglume la stand, majoritateaitalienilor neştiind englezăam încercat pe italiană, iarfraza „vuoi provare un pro-fumo?” sau „dolce o fresco?”m-a urmărit pe toată pe-rioada concursului pentru ze-cile de vizitatori care autrecut pe la standul nostru.eu îi parfumam, colega meaîi factura, iar doamnaprofesoară le făcea câte omostră pe loc pentru a mirosiparfumul cumpărat şi acasăşi pentru a pleca de la noi cuo impresie plăcută. La sfârşitîncheiam cu „non dimenti-care di votare”(nu uitaţi să nevotaţi), deoarece una dinprobe era şi pentru profe-sionalism, care se evaluaprin numărul de voturi

obţinut de la vizitatori. Printrevizitatori, dar şi printre eleviide la celelalte firme erau şiromâni, cu care ne-am pututînţelege mai bine şi careputeau traduce ofertelenoastre colegilor lor… dupăopt ore de parfumare aclienţilor, vânzări de produseşi încheiere de tranzacţii cucelelalte firme virtuale, ammers înapoi la hotel pentru ane relaxa şi a ne desfundacăile nazale după atâteamirosuri inhalate.Următoarea zi ne-amprezentat de la ora nouă lalocul concursului pentru a nerelua activitatea pentru încăpatru ore, urmând ca maiapoi să participăm la festivi-tatea de decernare a premi-ilor. În timp ce încă maifăceam vânzări, au începutcu spoturile firmelor, al nos-tru fiind primul(oare încercausă ne spună ceva?), urmândcu clipurile pentru „Look herei am!”.după ora 13.00 a începutpremierea şi au debutat cucel mai bun catalog, iar oechipă din România a ocu-pat locul trei. În continuare aurmat clasamentul pentrucele mai bune spoturi. Şidupă cum premiau ei înitaliană, nu am înţeles mainimic până nu ne-am auzitnumele firmei: „PROSiM,Romania!”, moment în carepe fundal rula spotul nostru.din moment ce eram relativîn spate, ne-a luat puţin timpsă ajungem pe scenă, pentrua primi trofeul. am ajunsacolo, am dat mâna fiecarecu distinşii membrii ai juriuluişi apoi ne-am uitat în public,iar toată lumea se uita la noi.Sentimentul a fost foarteplăcut, mai ales după ce amcoborât de pe scenă, cândorganizatorii care ne-au aju-tat până atunci cu toată de-plasarea, ne-au îmbrăţişat şine-au felicitat pentru reuşită,atât ei cât şi colegii de laBucureşti, care aveau săcâştige locul doi în aceeaşicategorie. desigur că şi noine-am bucurat pentru reuşita

lor. am aşteptat liniştiţi ter-minarea festivităţilor şi apoiam mers să facem fotografiiîmpreună cu domnul profe-sor Ovidiu nicolescu, man-agerul proiectuluiSiMPRact, dar şi alături decelelalte echipe câştigătoaredin România.după ce ne-am strâns stan-dul şi ne-am luat la revederede la Pala arrex şi concurs,am mers la hotel pentru a nepregăti de plecarea spreVeneţia. am mers cu auto-buzul o parte din drum, iarapoi cu un vaporetto mai de-parte spre oraş. eu urma sămă întâlnesc cu mama mea,iar colegii împreună cudoamna profesoară avândsă se plimbe prin oraşulvechi. ne-am despărţit, iareu împreună cu mama amplecat spre a vizita monu-mentele, străduţele care for-mau un labirint şi podurile pesub care treceau gondolelecu îndrăgostiţi. acolo trans-portul se face pe apă, va-porettele au rol de autobuz,ba chiar au câteva vapoarecu motor pe post de taxi. Lăsându-se seara, am mersspre piaţa San Marco,deoarece de acolo luam va-poretteul înapoi spre hotel.Odată ajunşi în celebrapiaţă, am auzit o muzicăplăcută cântând din faţa unuirestaurant. apropiindu-ne de

mulţimea de oameni, muzicase auzea din ce în ce maitare: doi domni, unul tânăr şiunul mai în vârstă, împreunăcu o domnişoară cântau la ovioară, flaut şi contrabas.Seara, luminile de la camerade fotografiat ale turiştilorprezenţi împreună cu muzicaminunată a cântăreţilor de larestaurant ofereau oatmosferă magică, clasicăpentru piaţa San Marco dinVeneţia… după vacanţa deo zi ne-am întors în ţară,unde prietenii ne-au felicitat,la facultate profesorii deasemenea ne-au felicitat. Şirectorul universităţii a ţinut săne gratuleze, iar ziarele dinSibiu au relatat despreperformanţa studenţilor de laFacultatea de Ştiinţe eco-nomice.Per total experienţa a fostunică şi constructivă.Sperăm ca pe viitor,următorii stundenţiparticipanţi ai proiectuluiSimpract să se descurce şimai bine decât am făcut-onoi. nici nu ar avea cum sănu o facă din moment ce osă aibă drept coordonator peaceeaşi doamnă profesoarăMihaela Herciu, căreia noi osă-i fim mereu recunoscători.“arrivederci” şi succes încontinuare noilor membrii aifamiliei PROSiM!

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

NICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

studentLeonard Şerban, ULBS