Curs de gramatica limbii germane II

download Curs de gramatica limbii germane II

of 9

Transcript of Curs de gramatica limbii germane II

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane II

    1/9

    GrammatikiibersichtSumar de gramaticain acest sumar de gramatidi gasiti expllcatii des pre:A Ordinea cuvintelor in propozitieI Verbul si determinantele sale1. Determinante la dativ2. Determinante la dativ iacuzativ

    3. Determinantul situativ4. Determinantul de directieII Locul diferitelor parti de propozitie1. Locul normal al partilor de propozitie

    2. Punerea in evidenta3. Verbe cu determinante la dativ iacuzativB Partile de vorbireI Verbul

    1. Verbe cu alternante vocalice2. Verbele modale3. PerfectulII Articolul si substantivul

    1. Substantive fara articol (Articolul zero)2. Articolulla dativ3. Substantive la dativ si acuzativ4. Adjectivul posesiv la dativIII Pronumele1. Articolul ca pronume (hotarit inehotaritj)2. Pronumele personalla dativ3. Pronumele iadverbele interogative

    IV Prepozitia1. Dupa semnificatie2. Rectiunea prepozitiilor3. Contragerile

    V ParticuleleC MorfologieI Prefixul un-

    II Sufixul -inIII Cuvinte compuse

    A Ubersicht iiber die SatzgliederungOrdinea cuvintelor in propozitle

    I Das Verb und seine ErganzungenVerbul !?ideterminantele sale

    1. Erganzungen mit Dativ / Determinante ladativDupa anumite grupe verbale (verb + prepozitie) si dupa anumite expresii sepune dativul.

    119

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane II

    2/9

    Bescheid geben:gefallen:helfen:zuhoren:

    Ich gebe der Chefin Bescheid.Gefallt Ihnen Aachen?Da kann ich dir bestimmt helfen.Hor mirmal zu!

    Wie geht es Ihnen? Das tut mir leid/gut/weh. Ist Ihnen etwas passiert?beriehten von:handeln von:leben in:liegen an:Probleme haben mit:reden mit:sprechen mit:spree hen uber:

    Das l.Lied beriehtet von den Taten von" .Die Geschichte handelt von den Raubern.Er lebt in der Stadt.Aachen liegt nicht am Meer.Ieh habe Probleme mit meinem Computer.Ich rede mal mit meiner Chefin.Wie spricht man mit einem KaiserSo spricht man nieht uber Caste.

    2. Erganzungen mit Dativ und AkkusativDeterminante la dativ !?iacuzativ

    Anumite verbe au un determinant laerklaren:erzahlen:

    dativ~i un determinant la aeuzativ.Das erklare ich euch sparer.Siemussen mirauch eine Geschichteerzahlen,Gibst du ihrdas Buch?Schickst du uns die Reportage?Das verspreche ich dir.Zeigst du uns den Dom?

    geben:schicken:versprechen:zeigen:

    3. Die Situativ-Erganzung / Determinantul situativ (complementcircumstantial de loc) (wo + dativ)

    Locul unde se petrece ceva sau se gaseste 0persoana poate fi indicat cuprepozitia in ~iarticolul corespunzator la dativ. Atunci cind este yorba depersoane sau de institutii, intreprinderi, firme, magazine etc. (cum ar fi brutarulsau dentistul) se utilizeaza prepozitia bei urmata de dativ.Wo ist Familie Schafer? Sie ist im Theater.Wo gibt es die Dreigroschenoper? In der Oper.Wo ist Frau Berger? Sie ist beim Zahnarzt.

    4. Die Direktiv-Erganzung / Determinantul de directie (complementcircumstantial de loc) (wohin + acuzativ ou dativ)Destinatia sau directia unei deplasari poate fi indicata cu prepozitia in iarticoluli corespunzator la acuzativ. Atunci cind este yorba de persoane, institutii,piete se utilizeaza prepozitia zu ~iarticolul corespunzator ladativ.Wohin geht Familie Schafer? Siegeht ins Theater.Wohin will Herr Muller? Erwill zum Kongrefszentrum.Wohin mug Frau Berger? Sie mug zum Zahnarzt.120

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane II

    3/9

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane II

    4/9

    B Die einzelnen Wortarten / Partile de vorbireI Die Verben / Verbul1. Verben mit Vokalwechsel / Verbe cu alternante vocaliceLa unele verbe, vocala din radacina s~ modifica in timpul conjugarii la prezent, lapersoanele a doua ;;i a treia singular. Inseria a doua a cursului am intilnit verbe lacare a devine ii.fahren:halten:gefallen:

    ich fahreich halte du fahrstdu haltstdu gefallst mirer fahrter haltdas gefallt mir

    2. Modalverben / Verbele modaleVerbele modale modifica intelesul propozitiei. Ele pot fi utilizate atit ca verbepredicative cit si ca verbe auxiliare. Ca verbe auxiliare ele sint urmateintotdeauna de un al doilea verb, care se pune la sfirsitul propozitiei, la infinitiv.

    Verbul modal Verb la infinitivSie durfenKannmuist

    hier nichtichmaldu uns unbedingtrauchen.telefonieren?vorstellen.ie

    Sensurile principale ale verbelor modale ca verbe auxiliare, asa cum au fostutilizate ele in seria a doua a cursului, sint:durfen permisiune sau -la forma negativa - interdictieSie durfen hier (nicbt) rauehen.konnen 1. permisiuneKann ieh mal telefonieren?2. capacitateKonnen Sie mir heifen?mogen dorintaWir mocbten dieh besuehen.miissen 1. obligatie1eh mufs arbeiten.2. invitatie, soma tieDie mufst du uns unbedingt vorstellen.wollen 1. invitatie, chemareWollen wir jetzt nieht gehen?

    2. intentieIcb will nieht indiskret sein.sollen 1. insarcinareSoil ich Andreas holen?2. indernn de a (nu) face cevaDas sollst du nieht!3. informatie provenita de la 0persoana terta (am auzit ca ... sezice ca ... )Das soil sehr interessant sein.4. indoialaDas sollen wir glauben?122

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane II

    5/9

    durfen konnen mussen wollen sollensingularich darf ichkann ich rnufs ich will ichsolldu darfst dukannst du mufst du willst du sollstSie durfen Sie konnen Sie mussen Siewollen Sie sollener/siedarf er/siekann er/sie rnufs er/siewill er/sie soilpluralwir durfen wir konnen wir mussen wirwollen wirsollenihr durft ihr konnt ihr mufst ihrwollt ihr solltsie durfen sie konnen sie mussen siewollen siesollen

    3. Perfekt / PerfectulPerfectul este 0posibilitate de a vorbi despre ceva petre cut in trecut. Perfectul seutilizeaza in naratiuni, in special cind cele intimplate sint inca vii in memorie.Timpul perfect se alcatuieste din formele corespunzatoare ale verbului habensau sein si participiul II al verbului de conjugat.baben Perfectul celor mai multe verbe - printre care chiar haben - seforrneaza cu verbul auxiliar haben.sein Perfectul verbelor care indica 0miscare pre cum ~i al verbelorpassieren si sein se formeaza cu verbul auxiliar sein .Participiul II C =P II) are urmatoarele forme:

    , - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - , P II al verbelor prefix + radacina verbului + terrninatieregulate: ge- bor -t P II al verbelor neregulate: ge ... en lesen gelesen P II al verbelor terminate in -ieren: - ... iert reservieren reserviert P II al verbelor separabile: ... ge ... en einladen eingeladen... ge ... t abholen abgeholt P II al verbelor inseparabile: - ...t besuchen besucht- ... en vergessen vergessenIn cazul verbelor cu particula separabila (verbe separabile), particula esteaccentuata, In cazul verbelor cu particula neseparabila (verbe inseparabile),particula este neaccentuata. Astfel de particule neaccentuate sint: be- ent-er- ge- oer-beachten, bedeuten, beginnen, behandeln, bekommen, berichten, besuchen,bestellen, bezahlen / errttauschen / erklaren, erzahlen / gefallen / vergessen,verkaufen, versprechen, verstehen.

    II Artikel und Nomen / Articolul ~i substantivul1. Nomen ohne Artikel (Nullartikel) / Substantive lara articolDe regula, substantive Ie sint precedate in germans de articol (der, die, das). Inanumite cazuri insa, substantivele nu sint articulate. Substantivele nu sint insotitede articol in urrnatoarele cazuri:

    123

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane II

    6/9

    1. La plural, daca la singular sint insotite de articolul nehotarit (ein, eine): Ichmocbte eine Banane. Ex mocbte Bananen.2. Daca e yorba de 0cantitate nedefinita:Andreas kauft nocb Butter, Brat, WUr.5tund Kase.3. Atunci cind indica profesia:Sie ist Studentin. Er ist Arzt.4. Atunci cind indica nationalitatea:Sie ist Franz6sin.5. In anumite expresii fixe:Er hat Hunger.

    2. Artikel im Dativ / Articolulla dativCaracteristica articolelor este la masculin i neutru -m,la feminin -riar la plural -nder Computer - mit dem / mit einem / mit keinem / mit meinem Computerdas Messer - mit dem / mit einem / mit keinem / mit me in em Messerdie Familie - mit der / mit einer / mit keiner / mit meiner Familiesing. nominativ dativ sing. nominativ dativ plural dativ(toate genurile)masc. der/das dem fern. die der den+ ein einem eine einer -neutru kein keinem keine keiner keinenmein meinem meine meiner meinen

    3. Nomen im Dativ + Akkusativ / Substantive la dativ + acuzativUnele substantive masculine primesc la dativ si acuzativ singular un -n,der Name: Ein Mann mit dem Namen Mackie Messer.Sie haben Aachen den Namen ahha gegeben.der Herr: Die Warme tut Herrn Dr. Thurrnann gut.Andreas hat einen Brief fur Herrn Dr. Thurmann,Cele mai multe substantive au la dativ plural terrninatia -(e)n:mit den Studenten, mit den Zimmern, mit den Frauen.

    124

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane II

    7/9

    4. Possessivartikel im Dativ I Adjectivul posesiv la dativDeclinarea acljectivului posesiv este identica cu declinarea articolului nehotarit(vczi punctul Z).dativ: singular masc. + neutru fern. pluralpers. I meinem meiner meinenpers. II (familiar) deinem cleiner deinen(politicos) Ihrem Ihrer Ihren

    pers. III ,ihrem ihrer ihreniseinem seiner seinendativ: pluralpers. I unserem unserer unserenpers. II (familiar) eurem eurer euren(politicos) Ihrem Ihrer Ihrenpers. III ihrem ihrer ihren

    ill Pronomen I Pronumele1. Artikel als Pronomen (Def"mit-/Indef""tnitpronomen)

    Articolul ca pronume (hotiirit ~i nehotarrt)Articolele pot fi utilizate ica pronume. In acest caz, substantivele mentionateanterior nu se repeta, fiind subintelese. Forma articolului ramine neschimbata,Gibt es eine Post in der Nabe? ja, es gibt eine.Haben Sie den Rock auch in Schwarz? Nein, den haben wir nur in Gelb.Exceptie face articolul neutru la nominativ si acuzativ. Aceasta forma nu apareinsa in primele doua serii ale cursului nostru.2. Personalpronomen im Dativ I Pronumele personalla dativ

    nominativ dativ nominativ dativpers. I ich mir wir unspers. II du/Sie dir/lhnen ihrlSie euch/lhnenpers. III er/es ihm sie ihnen

    sie ihr

    3. Prageworter I Pronumele ~i adverbele interogativewem cere un determinant la dativ, persoana ...Wem bilft Andreas? Andreas bilft seinem Vater.cere un determinant la dativ, obiectWomit hat er Probleme? Er hat Probleme mit dem Computer.womit

    125

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane II

    8/9

    wowohin

    wannbiswannwievieluielcb-

    cere un dativ ce indica loculWo ist Familie Schafer? Familie Schafer ist im Theater.cere un dativ sau un acuzativ ce indica destinatia sau directiaWohin gehst du? 1ch gehe ins Theater. 1ch gehe zum Friseur.Wohin fabrst du? 1chfahre nach Aachen.cere 0indicatie de timpWann kommst du? 1ch komme am Wochenende, um vier Uhr.Bis wann mufs du arbeiten? Bis (urn) ein Uhr.cere 0indica tie de cantitateWieviel Kase rnocbten Sie? 150 Gramm.cere 0indica tie cu privire la 0parte dintr-o categorie numitaprintr-un substantiv cu articol hotarit, Acest pronume interogativ sedeclina, primind diferite terminatii, in functie de substantivulurmator,die Grofle:der/ den Kdse: Welche Grofse brauchen Sie?Welcher Kdse ist das?Welchen Kase rnocbten Sie?

    IV Prapositionen / PrepozitiaPrepozitiile se deosebesc dupa intelesul Ior i dupa cazul pe care-I cer.

    1. Bedeutung / Dupa semrrificatle, prepoztttile sint:Temporale (indica timpul)bis: Bis bald! urn:Um sechs Uhr. seit: Seit einem Iahr,Locale (indica locu!)an: Aachen liegt nicht am Meer.hinter: Das Auto hinter mir ...nach: Kommen Sie nach Berlin.ZU: Wie komme ich zum Theaterplatz?Finale sau instrumentale (indica scopul sau mijlocu!)

    bei: Sie ist beim Zahnarztin: Sie ist im Theater.von: Er kommt von einer Reise.

    fiir: Bestellen Sie ein Taxi fur mich. mit: Fahren Sie mit dem Bus.Unele prepozitii au mai multe semnificatii, pe care nu Ie mentionam aici.

    2. Rektion der Praposition / Rectiunea prepozlttilorIn cursul nostru radiofonic au fost utilizate pina acum urmatoarele prepozitii:a) Prepozitii care cer dativulI an' aus bei hinter' mit nach seit von

    126C ' an/hinter: se folosesc i cu acuzativu!)

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane II

    9/9

    b) Prepozitii care cer acuzativulbis fur urn (bis + indica tie de timp: Bis morgen/sparer')c) Prepozitii care cer dativul sau acuzativul (din seria a doua)locul: wo + dativ imTheaterdestinatia: wohin + acuzativ indas Theater.

    3. Kontraktionen / ContragerileAnumite prepozitii se contrag de regula cu articolul urrnator, formind un singurcuvint, De exemplu:an + dem an + das bei + dem in + dem in + das zu + dell zu + deram ans beim im ins zum zur

    v. Partikel/ ParticuleleParticulele sint mici cuvinte care nu schimba sensu I unui enunt,Ele nuanteaza doar enuntul, de pilda intarindu-l.ja Das sieht man ja sofort. Ich will ja nicht indiskret sein.denn Wo ist denn der Bahnhof?Denn se utilizeaza numai in propozitii interogative.

    C. Morphologie / MorfologieI. Vorsilbe un- / Prefixul un-Cu ajutorul prefixului un-, sensu I initial al unui adjectiv este schimbat incontrariullui:zuJrieden - unzuJrieden I glucklicb - unglilcklich.II. Nachsilbe -in / Suf"lXUl-inPrin adaugarea sufixului -in la un substantiv masculin, in special denumind 0profesiune, se obtine forma ferninina:derStudent- dieStudentinl der Freund- die Freundin.ID. Komposita / Cuvinte compuseIn gerrnana, diferite parti de vorbire sau parti ale unor cuvinte (de exempluradacina unor verbe) se pot combina formind noi cuvinte. In seria a doua acursului ati intilnit cuvinte compuse din doua substantive. Uneori, pentruusurarea pronuntarii, intre cele doua cuvinte apare 0consoana intermediara.Articolul cuvintului compus este intotdeauna articolul celui de-al doileasubstantiv.der Herbst + die Farbe =die Herbstfarbedie Zeitung + das Museum =das Zeitungsmuseumdie Asche + der Becher =der Aschenbecher

    127