De la conştientizare la acţiune auditul · 2017-05-30 · Din activitatea organismelor...

64

22

65

70

00

01

3

AnulV

II,nr.

/2009

9

9/2009

�

-

auditul

în contextul crizei

cele mai mari provocări

pentru profesia de audit

-

De la conştientizare

la acţiune

�

�

�

�

-

Rolul auditorului în evaluarea riscului de falimentControverse generate de opozabilitatea costuri istoricevalori juste în măsurarea contabilă

Proceduri convenite, efectuate într-un angajamentde audit de proiectCerinţele legale şi sistemul de investigaţii amembrilor CAFR

�

�

�

�

-

Rolul auditorului în evaluarea riscului de falimentControverse generate de opozabilitatea costuri istoricevalori juste în măsurarea contabilă

Proceduri convenite, efectuate într-un angajamentde audit de proiectCerinţele legale şi sistemul de investigaţii amembrilor CAFR

ţionaleDin activitatea organismelor interna

Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB) a publicat noul IFRS pentru IMM, unproiect IFAC. Cu această ocazie, directorul executiv al IFAC, a declarat:

.Încă de la demararea acestei iniţiative, Comitetul pentru Practici ici şi ijlocii al IFAC s-a implicat înacest proces, furnizând reacţii către IASB, astfel încât acest standard să contribuie la calitatea situaţiilorfinanciare ale IMM-urilor, fără a introduce dificultăţi costisitoare şi inutile privind conformitatea.

, preşedinte al Comitetului pentru Practici ici şi ijlocii subliniază:

.

al

M M

M M

[ ]Adriana Coşa

Ian Ball, „Acest stan-dard de contabilitate global reprezintă un pas deosebit de important pe calea către convergenţa globală apracticilor de raportare financiară ale întreprinderilor mici şi mijlocii. El va contribui la întărirea calităţiişi comparabilităţii situaţiilor financiare ale IMM-urilor în întreaga lume şi va asista IMM-urile în obţine-rea accesului la finanţare. Beneficiarii nu vor fi doar IMM-urile, ci şi clienţii acestora şi toţi ceilalţi utili-zatori ai situaţiilor financiare ale IMM-urilor”

SylvieVoghel „Acest standard este un sem-nificativ pas înainte; cu toate acestea, publicarea sa nu marchează sfârşitul poveştii, ci mai degrabă capi-tolul de început. Implementarea sa consecventă şi eficientă va presupune un efort internaţional concertatîn vederea mobilizării sprijinului necesar pentru companii şi pentru cei care întocmesc situaţiile financiare.Elaborarea de materiale gratuite de pregătire de către Fundaţia Comitetului pentru Standarde Internaţio-nale de Contabilitate (IASCF) reprezintă o etapă pozitivă în cadrul acestui proces”

.

Publicarea noului Standard Internaţionalde Raportare Financiară pentru întreprinderile mici şi mijlocii

(IFRS pentru IMM)

Publicarea Codului Etic revizuit pentru profesioniştii contabili

Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Etică (IESBA) al IFAC a publicat revizuit pentruprofesioniştii contabili, care clarifică cerinţele pentru toţi profesioniştii contabili şi consolidează cerinţele deindependenţă ale auditorilor. Codul revizuit a fost publicat după aprobarea sa de către Consiliul pentruSupravegherea Interesului Public (PIOB) din cadrul IFAC.Codul revizuit în vigoare de la 1 ianuarie 2011, include următoarele modificări care întăresc ce-rinţele de independenţă:

Extinderea cerinţelor de independenţă pentru auditurile entităţilor cotate, la toate entităţile de interes pu-blic;Solicitarea unei perioade de pauză înainte ca anumiţi membri ai firmei să poată face parte din clienţii deaudit de interes public, în anumite poziţii specificate;Extinderea cerinţelor de rotaţie a partenerului pentru toţi partenerii cheie ai auditului;Consolidarea unora dintre prevederile referitoare la furnizarea serviciilor de ne-asigurare pentru clienţiide audit;Prevederea unei revizuiri anterioare sau ulterioare dacă totalul onorariilor din partea unui client de auditde interes public depăşeşte 15% din totalul onorariilor firmei pentru doi ani consecutivi;Interzicerea ca partenerii cheie de audit să fie evaluaţi sau compensaţi pentru vânzarea de servicii de ne-asigurare clienţilor lor de audit.

Codul etic revizuit păstrează abordarea bazată pe principii, suplimentată de cerinţe detaliate, după caz, ge-nerând un Cod robust, dar şi suficient de flexibil pentru a aborda seria largă de circumstanţe întâlnite deprofesioniştii contabili.

, remarcă , preşedintele IESBA.Declaraţiile privind obligaţiile membrilor (SMO-urile) emise de Federaţia Internaţională a Contabililor auca obiectiv central convergenţa codului etic naţional al unei ţări cu Codul Etic pentru profesioniştii conta-bili emis de IFAC. Mai mult, organismele membre IFAC nu ar trebui să aplice norme mai puţin stringentedecât cele prevăzute în Codul etic IFAC.

care intră

[ ]Adriana Coşa

Codul Etic

„Această abordare ar trebui, de asemenea, să ajute la facilitatea convergenţei glo-bale” Richard George

�

�

�

�

�

�

.

.

.

.

.

.

.

.

.

SumarContentsEvaluãriVasile IUGA

De la conºtientizare la acþiune - auditul în contextul crizei - cele mai mari provocãri pentru profesia de audit . . . . . . . . . . . . . . . . . .3- From Awareness to Action - Audit in the Context of the Crisis

- Most Significant Challenges for the Auditor Profession

Cercetãri în audit ºi raportãri financiareProf.univ.dr. Gheorghe POPESCU, lect.univ.dr. Veronica Adriana POPESCU, asist.univ.drd. Cristina Raluca POPESCU

Rolul auditorului în evaluarea riscului de faliment în condiþiile crizei globale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7- The Role of The Auditor in Assessing the Bankruptcy Risk

in the Global Crisis

Conf.univ.dr. Aureliana Geta ROMAN & drd. Mihaela MOCANUControverse generate de opozabilitatea costuri istorice - valori juste în mãsurarea contabilã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15- Controversies Generated by the Opposability Historical Costs

- Fair Values in Accounting Valuation

Prof.univ.dr. Tatiana DÃNESCU & lect.univ.drd. Ovidiu Ioan SPÃTÃCEANAnaliza prezumþiei de continuitate a activitãþii firmelor de investiþii - o provocare pentru auditorii financiari în condiþiile crizei financiare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23- Analysis of Going Concern Presumption for Investment Firms

- A Challenge for Auditors in the Context of Financial Crisis

Auditul ºi raportãrile financiare de la teorie la practicãProf.univ.dr. Elena DOBRE

Proceduri convenite, efectuate într-un angajament de audit de proiect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32- Agreed-Upon Procedures Performed in Project Audit Engagements

Conf.univ.dr. Ovidiu Constantin BUNGETEticã ºi audit intern: problematica Whistleblowing-ului . . . . . . . . . . . . . .43- Internal Audit and Ethics: Whistleblowing Issues

Daniela ªTEFÃNUÞ, consilier juridic CAFR Cerinþele legale ºi sistemul de investigaþii a membrilor CAFR . . . . . .52- The Legal Requirements and the System of Investigations

of the Members of the CFAR

Revistã recunoscutã de CNCSIS, categoria B+B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com; http://www.proquest.com

Editor: Camera Auditorilor Financiari din RomâniaStr. Sirenelor, nr. 67-69, sector 5, Bucureºti

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48; E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.ro

Tipar: Universal Color S.A., str.Victoriei, bl. A2-A3, Piteºti, tel.: +40 (248) 215788

ISSN 1583 - 5812

Consiliul ºtiinþific ºi colectivul redacþional nu îºi asumã responsabilitatea pentru conþinutul articolelor publicate în revistã.

Consiliul ºtiinþificAcad. Constantin IONETE

Acad. Iulian VÃCÃREL

Prof. univ. Alain BURLAUD, Institut National des Techniques Economiques et Comptables (INTEC) Paris

Prof.univ.dr. Dumitru MATIª, auditor financiar, Universitatea „Babeº-Bolyai", Cluj-Napoca

Prof.univ.dr. Ioan TALPOª, auditor financiar, Universitatea de Vest din Timiºoara

Prof.univ.dr. Alexandru ÞUGUI, Universitatea „Al. I. Cuza", Iaºi

Prof.univ.dr. Ion IONAªCU, auditor financiar, Academia de Studii Economice, Bucureºti

Prof.univ.dr. Veronel AVRAM, auditor financiar, Universitatea din Craiova

Prof.univ.dr. Vasile RÃILEANU, auditor financiar, Academia de Studii Economice, Bucureºti

Prof.univ.dr. Constantin STAICU, auditor financiar, Universitatea din Craiova

Prof.univ.dr. Tatiana DÃNESCU, auditor financiar, Universitatea „Petru Maior" Târgu Mureº

Prof.univ.dr. Victoria STANCIU, auditor financiar, Academia de Studii Economice,Bucureºti

Dr. Alexandra LAZÃR, auditor financiar, Consilier Ministerul Finanþelor Publice, Bucureºti

Mircea BOZGA, ACCA, auditor financiar, Bucureºti

Monica ªTEFAN, ACCA, auditor financiar, Bucureºti

Luminiþa CIOACÃ, ACCA, auditor financiar, Bucureºti

Director ºtiinþificProf.univ.dr. Pavel NÃSTASE,

ASE Bucureºti

Director editorialDr. Corneliu CÂRLAN

Redactor ºefCristiana RUS

Colectiv redacþionalAdriana COªA, Alexandra JORA, Irina Cãtãlina PUNGARU, Daniela ªTEFÃNUÞ, Angela TUDOR

Secretar de redacþie: Cristina RADU; Marketing - publicitate: Stancu LICÃPrezentare graficã ºi tehnoredactare: Nicolae LOGIN

39/2009

IntroducereÎn urmã cu câþiva ani, în cadrulunor întâlniri regionale cu colegiiauditori, am fãcut referire laînvãþãmintele pentru business,contabilitate ºi audit ale crizei de laînceputul anilor 2000, care dusesela scãderea indicelui DJIA de la11.000 la 8.500 de puncte ºi carepãrea a fi comparabilã cu criza din1929 – 1933. Lovite de crizã ºifraudã au dispãrut atunci Enron,precum ºi alte simboluri ale bur-selor de valori internaþionale. Întâl-nirile noastre din 2005 aveau locîntr-o perioadã de creºtere susþinu-tã a economiei româneºti ºi a celordin Europa Centralã ºi de Est, într-o atmosferã de exuberanþã ºi opti-mism. Fãceam în acelaºi timp refe-rire în prezentãrile mele de atunciºi la criza care, în opinia mea, urmasã vinã.

Referirea la criza urmãtoare pãreao îndrãznealã ºi o afirmaþie spec-taculoasã la acea vreme. Între timp,viaþa mi-a dat dreptate ºi criza acuprins întreaga economie mondi-alã. Mãrturisesc acum cã ceea ce m-a surprins în legãturã cu crizasunt atât severitatea, cât ºi incerti-tudinea cu privire la durata ei.

În actualele condiþii, o afirmaþiespectaculoasã ºi îndrãzneaþã ar fi

legatã de sfârºitul crizei ºi reluareacreºterii în viitorul imediat. Dinpãcate, mã tem cã o asemenea afir-maþie nu ar fi susþinutã ºi ar fi ha-zardatã. Sunt însã optimist pe ter-men mediu ºi lung.

Avem, aºadar, o crizã. Întrebareaeste cum procedãm ca auditori,cum o traversãm ºi ce învãþãm dinea? Cred cã trebuie sã ne concen-trãm pe lucruri nespectaculoase,

dar fundamentale/relevante, cumar fi:

- Auditul valorii juste

- Identificarea fraudelor

- Continuitatea activitãþii

Nu ne propunem o prezentare ex-haustivã a acestor standarde, cidoar reliefarea impactului crizeiasupra utilizãrii ºi aplicãrii lor.

Vasile IUGA*

De la conºtientizare la acþiune- auditul în contextul crizei -

cele mai mari provocãri pentru profesia de audit

From Awareness to Action - Audit in theContext of the Crisis - Most SignificantChallenges for the Auditor Profession

This article underlines a number of fundamental elements in the planning and execu-tion of the financial audit in the current economic environment such as going concern,the audit of the fair value or the auditor's responsibility to detect fraud and the poten-tial impact of the crisis on the audit report. It should be mentioned that due to the finan-cial crisis, these elements are more frequent on the agenda of the auditors but also onthe agenda of the shareholders, financial directors or the press.

Key words: going concern, management's responsibility, ISA 545, ISA 240, ISA 570disclosure requirements, credit crisis, cost of credits, fair value, audit evidence,

forecasts and budgets

Abstract

Cuvinte cheie:continuitatea activitãþii, responsabilitatea conducerii, ISA 545,ISA 240, ISA 570, cerinþe de prezentare, criza creditelor, costulcreditelor, valoarea justã, probe de audit, previziuni ºi bugete

* Country Managing Partner, PricewaterhouseCoopers, Romania, e-mail: [email protected].

4

Evaluãri

Auditul valorilor juste(ISA 545)

Conceptul de valoare justã a fãcutsubiectul multor dezbateri în pe-rioada recentã. Aceste dezbateri auvizat relevanþa conceptului în modfundamental, dar ºi dificultãþilepractice de determinare a uneiestimãri rezonabile. Determinareavalorii juste implicã un spectru largde abordãri, de la cele mai simplela cele mai complexe. Volatilitateapieþei ºi a burselor de valori ridicãsemne de întrebare asupra valorilorjuste chiar în condiþiile existenþeiinformaþiilor de piaþã. Problema secomplicã ºi mai mult în cazul încare valoarea justã se determinã pebazã de fluxuri de numerar, maiales în condiþiile în care existãincertitudini cu privire la valoareaºi calendarul fluxurilor de nume-rar, a ratei de actualizare ºi a im-pactului, pe care pot sã îl aibãipotezele utilizate, referitoare lacondiþii, tranzacþii ºi evenimenteviitoare.

Nu în ultimul rând, mãsurarea va-lorii juste se face în ipoteza conti-nuitãþii activitãþii, ceea ce, în con-diþii de crizã, este posibil sã nu fieaplicabil.

Aºadar, având în vedere gradulmare de volatilitate, auditorul tre-buie sã se asigure cã metodele de e-valuare ºi ipotezele utilizate de ma-nagement în determinarea valoriijuste, utilizate în condiþii normale,continuã sã fie adecvate în contex-tul actual ºi cã modelul de evaluareinclude ºi efectele evenimentelorulterioare datei bilanþului.

Determinarea valorii juste poatenecesita consultarea unui specialistsau a unui expert, datoritã com-plexitãþii aspectelor cu care se con-fruntã conducerea entitãþii auditate(ISA 620). Spun acest lucru deoa-

rece disponibilitatea ºi fiabilitateainformaþiilor aflate la dispoziþiaconducerii în determinarea valoriijuste poate varia foarte mult, afec-tând gradul de incertitudine al esti-mãrii acesteia. Dacã pieþele nu maisunt active, informaþiile disponibilese reduc, iar modelele de evaluarenu mai sunt fiabile. Ceea ce eraconsiderat în trecut o problemã deevaluare de rutinã poate deveniacum sursa unui risc semnificativ.Toate aceste incertitudini nu ab-solvã însã auditorul de obligaþia dea obþine elemente ºi probe de auditadecvate, relevante ºi suficiente.

Aspectele pe care auditorul lepoate avea în vedere la evaluareagradului de adecvare al ipotezelorutilizate de conducere, care stau labaza estimãrilor contabile la valoa-rea justã, pot include, de exemplu:

Acolo unde este – ºi dacã esterelevant – modul în care condu-cerea a integrat datele iniþiale,specifice pieþei în ipotezele ela-borate.

Dacã ipotezele corespund con-diþiilor de piaþã observabile ºicaracteristicilor activului saudatoriei evaluate la valoareajustã.

Dacã sursele ipotezelor formu-late de participanþii din piaþãsunt relevante ºi credibile, cât ºimodul în care conducerea aselectat ipotezele pe care le uti-lizeazã.

Acolo unde este – ºi dacã esterelevant – modul în care con-ducerea a evaluat ipotezele uti-lizate în tranzacþii comparabile

Identificarea fraudei(ISA 240)

Responsabilitatea auditorului înlegãturã cu identificarea fraudelor

a fost ºi este unul dintre aspectelecele mai dezbãtute ºi o interpre-tare/abordare simplistã, dar extre-mistã este una dintre cele mai mariameninþãri cu care ne confruntãmca profesie. Presiunea modeluluieconomic face ca managementul sãîncerce sã genereze rezultate finan-ciare din ce în ce mai bune. Astaîncurajeazã inventivitatea ºi crea-tivitatea, eficienþa ºi eficacitatea,dar din pãcate ºi frauda, caredevine din ce în ce mai complexã ºimai greu de identificat. În condiþi-ile crizei, riscul de fraudã creºte, iartentaþia managementului de a ocolicontroalele interne este din ce în cemai prezentã.

De exemplu, în cazul pieþelor culichiditate scãzutã, utilizarea mo-delelor complexe în determinareavalorii juste, precum ºi lipsa infor-maþiilor comparative de piaþã potreprezenta o oportunitate pentrumanipularea datelor ºi sumelor cal-culate de brokeri ºi experþi. Chiar ºiîn absenþa unei intenþii frauduloasepoate sã existe, în perioada decrizã, o tendinþã naturalã de a aveao judecatã pãrtinitoare cãtre rezul-tatul cel mai bun din tot spectrul deposibilitãþi, care poate fi mult mailarg.

Continuitatea activitãþii(ISA 570)

Ipoteza de continuitate a activitãþiieste un principiu fundamental înîntocmirea situaþiilor financiare. Încondiþiile actuale, aceastã ipotezãpoate conþine însã incertitudinisemnificative. Exemplele prezen-tate în continuare reprezintã eveni-mente sau condiþii care, luate indi-vidual sau în ansamblu, pot duce laîndoieli semnificative privind apli-cabilitatea ipotezei continuitãþiiactivitãþii:

59/2009

De la conºtientizare la acþiune - auditul în contextul crizei

Împrumuturi pe termen scurtcare se apropie de scadenþã, fãrãposibilitãþi realiste de reînnoiresau rambursare

Dependenþa excesivã de împru-muturile pe termen scurt pentrufinanþarea activelor pe termenlung

Indicii ale retragerii sprijinuluifinanciar din partea clienþilorsau a furnizorilor

Indicatori financiari cheie nefa-vorabili

Incapacitatea de a respecta ter-menele contractelor de împru-mut.

ISA 570 menþioneazã faptul cã, încazul entitãþilor care au un istoricde activitãþi profitabile ºi acces facilla surse de finanþare, este posibil sãnu fie necesarã o examinare detali-atã a prezumþiilor de continuitate aactivitãþii.

Totuºi, criza financiarã ºi economi-cã impune o schimbare a acesteiabordãri. Aspectele de lichiditate ºide risc de credit pot da naºtereunor noi incertitudini sau le potamplifica pe cele existente. Volati-litatea a determinat o reducere ge-neralã a creditãrii, ceea ce poateavea un efect semnificativ asupracapacitãþii entitãþii de a-ºi continuaactivitatea în viitor. În plus, pemãsurã ce starea financiarã a enti-tãþii se deterioreazã, se pot activaclauze de accelerare a rambursãriidin contractele de împrumut, carepot duce la un cerc vicios, din careentitatea se poate redresa doar cumare dificultate.

Aºadar, existã o serie de factori decare trebuie sã se þinã cont în con-textul actual, cum ar fi:

dacã bãncile pot retrage credi-tele unor entitãþi care s-au bucu-rat anterior de acces facil lafinanþare ori de câte ori au avutnevoie;

dacã reducerea valorii activelorsau pierderile din tranzacþio-nare au determinat încãlcãri aleangajamentelor de împrumut;

dacã nerespectarea angajamen-telor respective a avut ca rezul-tat, sau va avea ca rezultat, soli-citãri de rambursare imediatãdin partea finanþatorilor saumodificãri ale condiþiilor deacordare a finanþãrii;

dacã este rezonabil sã se pre-supunã cã împrumutãtorii vorrefinanþa facilitãþile de creditexistente în termeni similari, încazul în care sunt de acord sãrefinanþeze;

dacã bãncile sunt dispuse sã seangajeze în reînnoirea facilitã-þilor de credit în viitor (ex. sãemitã scrisori care sã confirmecã aceste facilitãþi vor continuadacã nu intervin circumstanþeneprevãzute); ºi

dacã garanþiile sau scrisorile desusþinere (de exemplu, din par-tea acþionarilor, a celor însãrci-naþi cu administrarea entitãþiisau a altor entitãþi din grup) vorfi disponibile în continuare saudacã vor continua sã îºi menþinãvaloarea.

Nu în ultimul rând, trebuie men-þionat cã aceºti factori pot afecta oserie de aspecte chiar ºi în cazul încare nu creeazã neapãrat incertitu-dini semnificative specifice uneientitãþi:

Probele de audit ce ar putea fidisponibile (de exemplu, bãn-cile pot sã nu fie dispuse sãfurnizeze confirmãri cu privirela probabilitatea extinderii saureînnoirii facilitãþilor),

Credibilitatea acordatã unorasemenea probe (promisiunicare nu pot fi onorate),

Riscul unor reacþii în lanþ de-clanºate de dificultãþile unuifurnizor sau client dominantîntr-un anumit sector de activi-tate ºi care poate contamina maimulte entitãþi.

Previziuni ºi bugeteÎn evaluarea estimãrilor conduceriireferitoare la continuitatea activi-tãþii, auditorul trebuie sã înþeleagãmecanismele ºi sã fie satisfãcut depreviziunile de naturã bugetarã aleacesteia. Ipotezele utilizate în aniianteriori pot sã nu mai fie relevan-te, fiind necesare modificãri core-spunzãtoare presiunilor contextu-lui actual. Factori care pot fi rele-vanþi în evaluarea previziunilor în-tocmite de cãtre conducere includaspecte cum ar fi:

Dacã membrii conducerii ºi per-soanele însãrcinate cu adminis-trarea entitãþii au fost implicaþiîn mod adecvat în elaborareapreviziunilor;

Dacã ipotezele utilizate în for-mularea previziunilor sunt con-sistente cu ipotezele utilizate laevaluarea activelor ºi modelelorpentru depreciere;

Dacã previziunile indicã perioa-de caracterizate de numerar in-suficient ºi, respectiv, planurileconducerii de soluþionare aacestora;

Dacã informaþiile bugetate ºiutilizate în previziuni sunt coe-rente cu rezultatele obþinutepânã în prezent;

Dacã a fost luatã în calcul creº-terea costului finanþãrii;

Dacã previziunile justificã ten-dinþele specifice perioadelor derecesiune, cum ar fi, de exem-plu, venituri reduse, creºtereacreanþelor irecuperabile (dincauza condiþiilor de tranzac-þionare sau a retragerii asigurã-rii creditelor) ºi extinderea ter-

6

Evaluãri

menelor de credit acordateclienþilor;

Dacã membrii conducerii auefectuat o analizã de senzitivi-tate adecvatã, cum ar fi exami-narea efectului pierderii declienþi cheie sau furnizori cheiedin cauza falimentelor;

Modul în care previziunile tra-teazã realizãrile de active, inclu-siv dacã aceste realizãri suntaplicabile ºi realiste ca valoare;

Formarea opiniei asupra situ-aþiilor financiare ºi implicaþi-ile pentru raportul auditoru-lui in contextul ISA 570Dacã prezentãrile de informaþiiprivind ipoteza continuitãþii activi-tãþii descrise de cãtre conducere înraportul financiar auditat reflectãrealitatea, iar auditorul nu este îndezacord cu conducerea societãþii

privind aceste aspecte, atunci audi-torul nu va include rezerve în acestsens în raportul sãu. Cu toate aces-tea, în anumite situaþii, este posibilsã fie necesarã emiterea unui raportmodificat. Tabelul de mai sus pre-zintã mai nuanþat situaþiile respec-tive, în care auditorul nu este în de-zacord cu conducerea, iar prezen-tãrile informaþiilor sunt adecvate.

Sigur, dacã ipoteza continuitãþiiactivitãþii este adecvatã, dar existão incertitudine semnificativã, iarprezentãrile de informaþii nu suntadecvate, atunci opinia auditoruluiva fi cu rezerve sau opinie adversã.

De asemenea, opinia va fi adversã

în cazul în care ipoteza continuitãþiiactivitãþii nu este adecvatã, iar situ-aþiile financiare sunt întocmite pebaza continuitãþii.

În concluzie, actuala crizã financia-rã este cu adevãrat cea mai impor-tantã de pânã acum, schimbândmulte din fundamentele moduluiîn care funcþioneazã comunitateade afaceri. Auditorii au fost însã ºivor rãmâne promotorii trans-parenþei, ai realitãþii informaþiilor,ai eticii ºi ai profesionalismului. Deaceea, este important sã înþelegem,sã învãþãm din mediul economicactual ºi sã construim o profesiemai puternicã.

Documente interne PricewaterhouseCoopersReglementãri Internaþionale de audit, Asigurare ºi Eticã, AuditulFinanciar 2008, coeditare CAFR - IRECSON, 2009

Bibliografie

79/2009

IntroducereÎn condiþiile în care costurile finan-þãrii aproape s-au dublat, bugeteleaferente consultanþei de speciali-tate s-au redus sau chiar au fosteliminate, iar economia globalã seajusteazã semnificativ, se face totmai simþitã lipsa creditelor, existã otendinþã pãguboasã de a amânaplãþile, blocajele financiare se pro-pagã în lanþ – riscul de a ajunge înimposibilitatea de platã creºte sem-nificativ. În acest context generali-zat, auditorul va trebui sã inves-teascã mult mai mult timp, price-pere ºi energie pentru cunoaºtereaclientului ºi evaluarea cât mai rigu-roasã a respectãrii principiului con-tinuãrii activitãþii. Printre instru-mentele de lucru specifice auditu-lui, evaluarea riscului de falimentpoate constitui o prioritate în con-diþiile crizei actuale globale.

Orice agent economic este supusriscului de faliment. Acesta poateavea consecinþe negative, cu impli-caþii complexe asupra întregii ac-tivitãþi a agentului economic, cât ºiasupra altor entitãþi care vin în con-tact cu agentul respectiv: furnizo-rii, clienþii, salariaþii, statul ºi nu înultimul rând instituþiile de credit.De aceea, auditorul trebuie sã cu-noascã clientul, sã evalueze ºanseledacã activitatea sa va continua fãrãconsecinþe care sã impunã reduce-rea activitãþii sau, în caz nefericit,declanºarea procedurii de faliment.

1. Definirea riscului de faliment

ºi a metodologiei de cercetare

Riscul de faliment poate fi definitca o imposibilitate a firmelor de aface faþã unei plãþi scadente,

Rolul auditorului în evaluarea

riscului de faliment în condiþiile

crizei globale

The Role of The Auditor in Assessing theBankruptcy Risk in the Global Crisis

The study defines the risk of bankruptcy and emphasizes the role of the auditor inknowing the client, with a particular focus on rigurous assessment of the principle ofactivity continuation, the more so considering the aggravating conditions of the currenteconomical-financial crisis, a crisis of atypical nature, difficult to control and to estimatefrom a side and time standpoint. The specific tools of economical-financial analysis arepresented, considered as the most adequate in identifying the bankruptcy risk, in cal-culating and interpreting on a dynamics level the liquidity and solvability rates, as wellas the indicators of financial equilibrium. In order to know information as precise aspossible regarding the bankruptcy risk, the study also includes the scores method, theobjective of which is to provide predictive models for evaluating a company's bank-ruptcy risk. Two of the most used models are presented, the Altman model and theConan - Holder model.

Key words: going concenr, liquidity, solvability, financial equilibrium, scores method,bankruptcy risk

Abstract

* Prof.univ.dr., ASE - Bucureºti, e-mail: [email protected].** Lect.univ.dr., ASE - Bucureºti, e-mail: popescu_va @yahoo.com*** Asist.univ.drd., Universitatea Bucureºti, e-mail: [email protected].

Gheorghe POPESCU*, Veronica Adriana POPESCU** & Cristina Raluca POPESCU***

Cuvinte cheie:continuarea activitãþii, lichiditate, solvabilitate, echilibru

financiar, metoda scorurilor, riscul de faliment

8

respectiv incapacitatea acesteia dea rambursa la timp sumele împru-mutate în condiþiile stabilite decomun acord cu terþii, în baza unuicontract economic sau de creditare.El poate fi rezultatul apariþiei unordificultãþi care, iniþial, la efectuareaanalizei ºi în etapa evaluãrii ºiaprobãrii tranzacþiei, nu au putut fiidentificate, dar care, pe parcursulderulãrii contractului, ºi-au fãcutapariþia.

În conformitate cu Legea nr. 85 din5 aprilie 2006 privind procedura in-solvenþei: „insolvenþa este acea sta-re a patrimoniului debitorului carese caracterizeazã prin insuficienþafondurilor bãneºti disponibile pen-tru plata datoriilor exigibile”. Insol-venþa este prezumatã ca fiindvãditã atunci când debitorul, dupã30 de zile de la scadenþã, nu a plãtitdatoria sa faþã de unul sau maimulþi creditori ºi este iminentãatunci când se dovedeºte cã debi-torul nu va putea plãti la scadenþãdatoriile exigibile angajate, cu fon-durile bãneºti disponibile la datascadenþei.

Prin urmare, procesul de diagnos-ticare a riscului de faliment constãîn evaluarea capacitãþii întreprin-derii de a face faþã angajamentelorasumate faþã de terþi sau, mai directexprimat, în evaluarea solvabilitãþiiîntreprinderii.

Analiza riscului de faliment sepoate realiza prin: analiza lichidi-tãþii ºi solvabilitãþii; analiza echili-brului financiar ºi prin modele deanalizã statisticã a falimentului(metoda scorului).

Metodele de cercetare utilizate:

a) Analiza economico-financiarã careare la bazã atât conceptul de cer-cetare a afacerilor, BI (Business In-

telligence) prin care datele pro-cesate sunt convertite în infor-maþii necesare diagnosticãrii ºiasistãrii deciziei, cât ºi conceptulde cercetare competitivã – CI(Competitive Intelligence) aafacerilor prin care se urmãreºtece fac, cum se prezintã ºi cum semanifestã firmele concurentereprezentative unui anumit do-meniu de activitate. Analizaeconomicã reprezintã o metodãde cercetare bazatã pe descom-punerea sau desfãºurarea unuiobiect sau fenomen în pãrþilesale componente, în elementemai simple. Cu ajutorul metode-lor specifice domeniului se cer-ceteazã fiecare componentã, sestabilesc relaþiile de cauzalitate,factorii care le genereazã, se for-muleazã concluziile ºi se creio-neazã cadrul activitãþii viitoare1.

Analiza economico-financiarã re-prezintã un ansamblu de conceptetehnice ºi instrumente ce asigurãtratarea informaþiilor externe ºiinterne în vederea formulãrii unoraprecieri pertinente referitoare lasituaþia unui agent economic, lanivelul ºi calitatea performanþelorsale, la gradul de risc într-un mediuconcurenþial extrem de dinamic.

b) Metoda scorurilor are ca obiectivfurnizarea unor modele predic-tive pentru evaluarea riscului defaliment al unei întreprinderi.Aceastã metodã se bazeazã petehnicile statistice ale analizeidiscriminante.

Metoda scorurilor reprezintã unadin modalitãþile de investigareglobalã a stãrii de bonitate a unuiagent economic cu scopul de a fur-niza unele modele predictive pen-tru evaluarea riscului de faliment alunei întreprinderi. Este o tehnicã

statisticã care ajutã la stabilireaunor caracteristici pe baza observa-þiilor fãcute asupra unui obiect, fe-nomen, proces etc. Metoda scoru-rilor este o metodã de diagnosticareexternã, care îºi propune sã mãsoa-re riscul la care se expune investi-torul, creditorul ºi agentul econo-mic însuºi în activitatea viitoare.Aplicarea ei presupune observareaunui ansamblu de întreprinderiformat din douã grupuri distincte:un grup de întreprinderi cu difi-cultãþi financiare ºi un grup de în-treprinderi fãrã probleme de ordinfinanciar. Pentru obþinerea uneiaprecieri integrale a viabilitãþii în-treprinderii este efectuatã o analizãcu ajutorul modelelor discrimi-nante. Principiul acestei analizeeste simplu. Cunoscând caracteris-ticile financiare descrise cu ajutorulratelor, pentru un ansamblu deîntreprinderi, care cuprinde între-prinderi sãnãtoase ºi întreprinderislabe, analiza discriminatorie de-terminã cea mai bunã combinaþieliniarã a ratelor, care sã permitãdiferenþierea întreprinderilor bunede cele slabe. Rezultatele obþinutepermit, pe de o parte, descriereaîntr-un mod sintetic a caracteristi-cilor întreprinderilor slabe ºi, pe dealtã parte, sã se prevadã riscul defaliment. Obþinem pentru fiecareîntreprindere, dupã aplicarea anali-zei discriminatorii, un scor Z (the Zscore), în funcþie de ansamblulratelor. Distribuþia diferitelor sco-ruri ne permite sã distingem între-prinderile sãnãtoase de întreprin-derile slabe.

Scorul Z atribuit fiecãrei între-prinderi se determinã cu ajutorulfuncþiei:

Z = a1 * x1 + a2 * x2 + … + an * xnunde: xi – reprezintã ratele impli-

cate în analizã;

Cercetãri în audit ºi raportãri financiare

1 Iºvãnescu, A., Robu, V., Analiza economico-financiarã, Editura ASE, 2002.

99/2009

ai – coeficientul de ponderarea fiecãrei rate.

Funcþia discriminant estimatã estelinia dreaptã care împarte cel maicorect companiile care dau fali-ment, pe o parte, ºi pe cele care nudau faliment, pe cealaltã parte.Atât timp cât mai multe companiicad în partea greºitã a liniei, tehni-ca se poate modifica pentru a esti-ma prin douã linii zona de ignoranþã(de incertitudine), minimizând ast-fel clasificarea incorectã. Oricecompanie aflatã între cele douãlinii, în zona de ignoranþã, nu poatefi clasificatã corect.

2. Analiza lichiditãþii ºi solvabilitãþii

Analiza lichiditãþii ºi solvabilitãþiireflectã sãnãtatea financiarã a între-prinderii. Chiar ºi o întreprindereprofitabilã poate fi obligatã sã îºiîncheie activitatea dacã nu îºi poateplãti datoriile ºi, din acest punct devedere, mare parte a utilizatorilorinformaþiilor din documentele desintezã se opresc asupra lichiditãþiiîntreprinderii.

Existã diferite pãreri în ceea ce pri-veºte legãtura între lichiditate ºisolvabilitate. Astfel, unii specialiºtisusþin cã lichiditatea se referã laechilibrul financiar pe termenscurt, iar solvabilitatea caracteri-zeazã stabilitatea financiarã pe ter-men lung, alþii considerã cei doitermeni ca fiind substituibili.

2.1. Rate de lichiditate

În sens general, lichiditatea estedefinitã de gradul în care un activpoate fi transformat rapid ºi fãrãcheltuieli suplimentare în mijloacede platã imediate – cash.

Pentru analiza riscului de firmã, in-dicatorii de lichiditate sunt aceiindicatori care desemneazã o anu-mitã stare financiarã a acesteia, ca-racterizatã prin faptul cã activelecirculante (curente) realizabile petermen scurt permit acoperireacheltuielilor exigibile pe termenscurt (plata impozitelor, plata fur-nizorilor, rambursarea creditelorcãtre bãnci ºi alþi creditori, care al-cãtuiesc datoriile totale, respectivpasivele curente ale firmei). Nive-lul lichiditãþii pe termen scurt sedeterminã prin studiul relaþiei din-tre activele curente ºi pasivele cu-rente sau componente ale acestora.Acestea sunt considerate metodestatice. Însã studiile recente privescratele din punct de vedere dinamic,raportând cash-flow-ul la pasivelecurente.

Din aceastã categorie fac parte ratacurentã, rata rapidã, stocul de în-credere.

Cele mai utilizate rate de lichiditatesunt:

Rata curentã (rata lichiditãþii ge-nerale) – gãsitã în literatura eco-nomicã ºi sub denumirile de „current ratio” sau „working capi-tal ratio” - exprimã gradul de aco-perire a datoriilor totale de cãtre ac-tivele curente sau, cu alte cuvinte,comparã ansamblul lichiditãþilorpotenþiale asociate activelor circu-lante cu ansamblul datoriilor sca-dente sub un an.

Rata lichiditãþii generale = = (Active circulante)/(Pasive curente)

Un nivel al ratei mai mare decât 1reflectã faptul cã întreprinderea îºipoate plãti datoriile curente, fiinddeparte de o insuficienþã a trezo-reriei care s-ar putea datora ram-bursãrii datoriilor la cererea cre-anþierilor.

O valoare subunitarã a ratei (fondde rulment negativ) indicã nea-coperirea, în principiu, a datoriilorexigibile pe termen scurt, de cãtreactivele curente. Poate fi considera-tã un semnal de alarmã, dar nu unpericol iminent dacã, fãrã a influen-þa procesul de producþie, stocurilese reduc treptat pentru a fi rambur-sate datoriile pe termen scurt.

Informaþiile sunt utilizate de cãtrecreditorii pe termen scurt pentru aaprecia riscul de a împrumutafirma respectivã. În literatura despecialitate existã diferite repere.Astfel, W. Reid ºi D.R. Myddelton2

recomandã intervalul 1,5 – 2, întimp ce Normele metodologice nr.181061/28.03.1995 privind întoc-mirea bugetelor de venituri ºi chel-tuieli de cãtre regiile autonome ºisocietãþile comerciale cu capital destat considerã favorabil intervalul 2– 2,5. Nu se poate vorbi de o va-loare idealã pentru aceastã ratãdatoritã influenþelor diferiþilor fac-tori: tipul activitãþii desfãºurate;natura activelor curente; exigibili-tatea pasivelor curente; caracterulschimbãtor al necesarului de fondde rulment.

De exemplu, întreprinderile indus-triale au rate de lichiditate generalãrelativ mari din cauza nivelurilorridicate de stocuri, de produsefinite, materii prime ºi producþieneterminatã. Un supermarket, înschimb, va avea o ratã a lichiditãþiigenerale micã datoritã miºcãriirapide a stocurilor ºi a plãþilor înnumerar de cãtre clienþi.

În analiza ratei lichiditãþii generaleun aspect important îl reprezintãstructura activelor curente. Douãsocietãþi pot avea acelaºi nivel alratei deºi, în cazul uneia, activelecurente sunt formate din stocuri,iar, în cazul celeilalte, debitorii au

Rolul auditorului în evaluarea riscului de faliment în condiþiile crizei globale

2 Reid, W., Myddelton, D.R., The Meaning of Company Accounts, Gower, 1996

10

ponderea principalã în activelecurente. Din acest motiv, aparenecesarã utilizarea ratei lichiditãþiirestrânse.

Rata rapidã sau rata lichiditãþiiparþiale – întâlnitã ºi sub denumi-rile „liquid (quick) asset ratio” sau„acid test (ratio)” - aratã în cemãsurã datoriile totale ale firmeipot fi acoperite într-un timp cât maiscurt, fãrã a lua în calcul stocurileexistente.

Rata lichiditãþii parþiale = = (Active circulante - Stocuri)/

/( Pasive curente)

sau

Rata lichiditãþii parþiale = = (Creanþe + Valori disponibile)/

/( Pasive curente)

Aceastã ratã exprimã capacitateaîntreprinderii de a-ºi onora datori-ile pe termen scurt din creanþe ºidisponibilitãþi. Rata lichiditãþiirestrânse poate fi consideratã untest strict al lichiditãþii, asociindactivele curente cele mai lichide,excluzând stocurile care pot necesi-ta câteva luni pentru a se transfor-ma în bani, cu pasivele curente.

Mulþi analiºti considerã un nivelsubunitar al acestei rate ca fiindfavorabil (0,2 este specific pentrusupermarket-uri), deºi, în anumitecazuri, când existã un circuit finan-ciar puternic, o valoare mai micãdecât 1 pentru testul acid poatedetermina probleme de lichiditate.

În industrie, o scãdere a ratei li-chiditãþii restrânse este probabil sãreflecte mai bine problemele pri-vind capacitatea întreprinderii dea-ºi onora obligaþiile decât o dimi-nuare a ratei lichiditãþii generale.De exemplu, o scãdere a cererii vadetermina o evoluþie asemãnãtoarea vânzãrilor, ca urmare ºi a cre-anþelor, în timp ce nivelul sto-curilor va creºte. Astfel, rata lichi-

ditãþii restrânse se va diminua, iarcea generalã va creºte.

Cele douã rate prezentate anteriorpresupun transformarea activelorcurente în disponibilitãþi. În reali-tate, societãþile nu-ºi lichideazãactivele curente pentru a-ºi onoradatoriile curente, pentru cã ºi-arînceta activitatea. Aceste rate re-flectã „marja de siguranþã” princorelarea surselor de disponibilitãþicu datoriile pe termen scurt. Sto-curile învechite ºi creanþele nerecu-perate nu pot fi surse de disponi-bilitãþi. De aceea, se recomandãanaliza nivelului ºi evoluþiei ratelorde lichiditate în asociere cu ratelede rotaþie.

Rata lichiditãþii imediate – „cashratio” sau „trezoreria la vedere” -asigurã interfaþa celor mai lichideelemente ale activului cu obligaþiilepe termen scurt.

Rata lichiditãþii imediate = (Valori disponibilitãþi)/

/( Pasive curente) = = (Disponibilitãþi + Investiþii financiare pe termen scurt)/

/(Pasive curente)

Aceastã ratã reflectã capacitatea so-cietãþii de a-ºi plãti datoriile curen-te numai pe baza valorilor disponi-bile.

Mãrimea acestei rate oferã infor-maþii puþin relevante din cauzainstabilitãþii încasãrilor, fiind nece-sare informaþii suplimentare cuprivire la condiþiile de desfãºurarea activitãþii.

Din punct de vedere teoretic, o va-loare mare a ratei reflectã o lichidi-tate ridicatã, dar poate caracteriza outilizare puþin performantã a dis-ponibilitãþilor ºi nu poate reprezen-ta garanþia solvabilitãþii între-prinderii în condiþiile existenþeialtor active curente cu grad redusde lichiditate.

Dacã rata înregistreazã o valoarescãzutã, dar întreprinderea deþinecreanþe, stocuri transformabile înbani în concordanþã cu termenelescadente ale datoriilor, poate carac-teriza o solvabilitate favorabilã aacesteia.

Lucrãrile economice apreciazã cã ovaloare a ratei încadratã în interva-lul 0,2 – 0,3 (o valoare supraunitarãfiind consideratã excesivã) ar carac-teriza un mecanism financiar echi-librat.

2.1. Rate de solvabilitate

Solvabilitatea reprezintã capacita-tea economico-financiarã a unitãþiipatrimoniale de a face faþã obligaþi-ilor scadente care rezultã fie dinangajamente anterioare contrac-tate, fie din prelevãri obligatorii.

Ratele de solvabilitate sunt semni-ficative în cazul unei comparaþiiefectuate între întreprinderi dinacelaºi sector sau între ratele reali-zate de cãtre aceeaºi întreprinderela diferite momente de timp.

Pentru determinarea ºi analizasolvabilitãþii, se pot folosi atât mã-rimi relative, cât ºi absolute, luân-du-se ca punct de plecare compara-rea disponibilitãþilor bãneºti imedi-ate ºi în perspectivã (capital pro-priu) cu obligaþiile întreprinderiipentru aceastã perioadã de timp.

Indicatorii cei mai importanþi subaspectul analizei risc sunt rata sol-vabilitãþii generale ºi rata solvabili-tãþii patrimoniale.

Rata solvabilitãþii generale – ex-primã mãsura în care datoriile to-tale sunt acoperite de cãtre activeletotale, reflectã securitatea de carebeneficiazã creditorii, precum ºimarja de credit a întreprinderii.

Rata solvabilitãþii generale = = (Activ total/ Pasiv total)


119/2009

Pentru ca întreprinderea sã-ºi poa-tã rambursa datoriile pe termenlung ºi scurt, se recomandã o valoa-re a raportului superioarã celei de1,5. În situaþia inversã (Rata sol-vabilitãþii generale < 1,5), existãriscul de insolvabilitate.

Incapacitatea de platã ºi lipsa lichi-ditãþii la un moment dat nu deter-minã în mod obligatoriu insolvabi-litatea întreprinderii.

Dificultãþile financiare repetate potpune în pericol buna desfãºurare aactivitãþii viitoare.

Rata solvabilitãþii patrimoniale –exprimã gradul de acoperire a capi-talului împrumutat din capitalulpropriu.

Rata solvabilitãþii patrimoniale = = (Capital propriu)/(Capital propriu +

+ Împrumuturi pe termen mediu ºi lung)

Aceastã ratã este utilizatã de cãtrebãnci în studiile efectuate în cazulsolicitãrii de credite. Valoarea mini-mã a ratei este 0,3, iar valorile su-perioare celei de 0,5 reflectã o situ-aþie favorabilã pentru întreprin-dere.

3. Analiza echilibruluifinanciar

Conform teoriei patrimoniale3, oîntreprindere este solvabilã dacãsunt respectate egalitãþile financia-re:

Activ imobilizat = Capital permanent;

Activ circulant = = Datorii de exploatare.

Respectarea acestor egalitãþi ale bi-lanþului financiar presupune o re-gularitate perfectã în privinþa înca-

sãrilor ºi plãþilor, ceea ce în practicaeconomico-financiarã nu se întâm-plã de regulã. De aceea, apare nece-sitatea constituirii unei rezerve caresã poatã face faþã „neregularitãþilorde cadenþã”, rezervã denumitã„fond de rulment”4.

Fondul de rulment reprezintã unadintre noþiunile cele mai utilizate,având la început semnificaþia su-mei de bani necesare asigurãriicontinuitãþii activitãþii, prin platadatoriilor curente. Fondul de rul-ment este considerat o marjã de si-guranþã financiarã a întreprinderii,fiind impus de cãtre decalajul exis-tent între lichiditatea elementelorde activ ºi exigibilitatea celor de pa-siv. De-a lungul timpului acestindicator a constituit subiectulmultor discuþii, cunoscând diferiteforme, în cadrul acestora impunân-du-se fondul de rulment patrimo-nial (permanent, net) ºi cel netglobal. Cea mai veche formã a fon-dului de rulment este cea de fondde rulment brut (total, economic),desemnând ansamblul activelorcirculante, transformabile în bani ºiastfel reînnoibile.

Fondul de rulment patrimonial(permanent, net) (FRP) se poatecalcula pe baza celor douã niveleale bilanþului financiar astfel:

a) Utilizând partea superioarã a bilanþului financiar:

Fondul de rulment patrimonial = = Capital permanent - Active

imobilizate

Fondul de rulment reprezintã exce-dentul capitalului permanent asu-pra activelor imobilizate, utilizatpentru finanþarea activelor circu-lante.

Fondul de rulment patrimonial = = Fond de rulment propriu +

+ Fond de rulment împrumutat

unde:

Fond de rulment propriu = = Capital propriu - Active imobilizate

Fond de rulment împrumutat == Datorii pe termen mediu ºi lung

Fondul de rulment propriu repre-zintã excedentul capitalului pro-priu asupra imobilizãrilor, permi-þând aprecierea gradului de auto-nomie financiarã a întreprinderii înfinanþarea activelor imobilizate.

Fondul de rulment ne furnizeazãinformaþii cu privire la echilibrul fi-nanciar, lichiditatea întreprinderii,precum ºi modalitãþile de finanþarea activelor acesteia.

Fãcând apel la partea superioarã abilanþului patrimonial:

- În cazul în care: Capital perma-nent > Active imobilizate, atunciexistenþa unui fond de rulmentpozitiv caracterizeazã un echili-bru financiar pe termen lung;capitalul permanent finanþeazãintegral imobilizãrile, precum ºio parte din activele circulante.

- În cazul în care: Capital perma-nent < Active imobilizate, atuncisituaþia genereazã un dezechili-bru financiar din cauza finanþã-rii activelor imobilizate din da-torii cu exigibilitate mai micã deun an. Situaþia prevede apariþiaunor dificultãþi sub aspectul sol-vabilitãþii, impunându-se mã-suri pentru îmbunãtãþirea struc-turii finanþãrii.

b) Utilizând partea inferioarã abilanþului financiar:

Fondul de rulment patrimonial = = Active circulante - Datorii

pe termen scutt


3 Troie, L., Zaharia, O., Analiza situaþiei patrimoniale a întreprinderii, Editura ASE, 20004 Roman, M., Statistica financiar bancarã, Editura ASE, 2001

12

Prin aceastã relaþie, fondul de rul-ment patrimonial reflectã exceden-tul activelor circulante, caracteri-zate printr-o lichiditate sub un an,asupra datoriilor cu exigibilitatemai micã de un an.

- În cazul în care: Active circulante> Datorii pe termen scurt, atuncisituaþia este consideratã favora-bilã din punct de vedere al sol-vabilitãþii. Existã un excedent deactive circulante (lichiditãþi subun an) asupra datoriilor exigi-bile într-un an, excedent de li-chiditãþi destinat a face faþãevenimentelor neprevãzute.

- În cazul în care: Capital perma-nent < Active imobilizate, atuncisituaþia este consideratã nefa-vorabilã, putând apãrea difi-cultãþi sub aspectul echilibruluifinanciar al solvabilitãþii: acti-vele circulante nu acoperã întotalitate datoriile rambursabileîn termen scurt.

Situaþiile prezentate anterior au labazã ipoteza cã termenul mediu detransformare a activelor circulanteîn lichiditãþi este apropiat de dura-ta medie de rambursare a datoriilorpe termen scurt.

O analizã pertinentã a fondului derulment ºi a solvabilitãþii între-prinderii presupune cunoaºtereadetaliatã a structurii activelor circu-lante ºi a datoriilor pe termen scurt,

ca ºi a termenelor de maturitate aleacestora. Dacã termenul de transfor-mare a activelor circulante este maimic decât cel de exigibilitate al datorii-lor pe termen scurt, întreprindereapoate avea un echilibru financiarchiar ºi în cazul unui fond de rul-ment negativ. Este cazul între-prinderilor care desfãºoarã activi-tate comercialã, înregistrându-se ovitezã mare de circulaþie a mãrfu-rilor ºi termene lungi de platã,datoritã politicii favorabile înrelaþiile cu furnizorii.

În situaþia inversã, când termenul detransformare a activelor circulante îldepãºeºte pe cel al rambursãrii datori-ilor pe termen scurt, poate apãrea odiferenþã negativã între fluxul delichiditãþi ºi cel de datorii exigibile,caracterizând un dezechilibru fi-nanciar, întreprinderea fiind obli-gatã sã apeleze la credite pe termenscurt.

Ca urmare, unele întreprinderi potface faþã condiþiilor de solvabilitatecu un fond de rulment negativ, iaraltele întâmpinã probleme înaceastã privinþã, deºi deþin un fondde rulment pozitiv. Pentru o apre-ciere realã a situaþiei întreprinderiiprin intermediul fondului de rul-ment trebuie utilizate ºi alte ele-mente: necesarul de fond de rul-ment, gradul de lichiditate a ac-tivelor circulante, precum ºi cel deexigibilitate a datoriilor pe termen

scurt. Factorii care pot determinamãrimea fondului de rulment sunt:durata ciclului de producþie, politi-ca comercialã a întreprinderii, vari-aþia cererii corelatã cu flexibilitateaproducþiei, frecvenþa vânzãrilor ºi aplãþilor etc.

Analiza în staticã funcþionalã ariscului de faliment utilizeazã cainstrumente operaþionale nevoiade fond de rulment ºi trezorerianetã.

Nevoia de fond de rulment reprezintãpartea din activele ciclice ce trebuiefinanþatã din resurse stabile, res-pectiv partea din activele circulanteformatã din stocuri ºi creanþe carenu este acoperitã pe seama datori-ilor de exploatare.

Trezoreria netã reprezintã diferenþadintre fondul de rulment ºi nevoiade fond de rulment. Ca normã ori-entativã, este de dorit ca fondul derulment sã fie mai mare decâtjumãtate din nevoia de fond de rul-ment.

Analiza în dinamicã a riscului defaliment permite diagnosticarea ºiexplicarea dezechilibrului financiarevidenþiat prin analizã staticã. Celedouã tipuri de analizã sunt comple-mentare ºi trebuie fãcute în acelaºitimp.

Analiza riscului de faliment se ba-zeazã, în acest caz, pe ratele ºi indi-catorii stabilitãþii financiare:


139/2009

4. Evaluarea riscului de faliment prin metoda

scoruluiÎn ultimii ani, datoritã dinamismu-lui inerent al activitãþii economico-financiare a firmelor, s-a impus, cao necesitate obiectivã, cunoaºtereaunor informaþii cât mai preciseprivind riscul de faliment la unmoment viitor.

Aceasta s-a concretizat în elabora-rea unei metode de predicþie a risculuide faliment, numitã metoda scoru-rilor, care a cunoscut o importantãdezvoltare datoritã utilizãrii unormetode statistice de analizã a situ-aþiei financiare, pornind de la unansamblu de rate.

De fapt, metoda scoringului a evo-luat în douã sensuri: unul constã înfolosirea funcþiei Z (aºa cum s-aprezentat mai sus), celãlalt sebazeazã pe atribuirea de punctajeindicatorilor ce caracterizeazã acti-vitatea firmei care se doreºte a fianalizatã.

În teoria economicã au fost elabo-rate o serie de modele bazate pemetoda scorurilor, dintre care celemai utilizate sunt modelul ALT-MAN ºi modelul CONAN – HOL-DER.

4.1. Modelul ALTMANProfesorul american E.I.Altman5 aelaborat în anul 1968 una dintreprimele funcþii de scor utilizate înanaliza riscului de faliment. El afolosit informaþiile obþinute dinstudierea unui larg eºantion decompanii, dintre care unele au datfaliment, iar altele au supravieþuit.A constatat cã analiza bazatã pemai multe variabile, fãcutã cu aju-torul a 5 indicatori, a permis pre-vederea a 75% din falimente, cu 2ani înainte de producerea acestora.

Funcþia folositã de Altman are ur-mãtoarea formã:

Z = 1,2* X1 +1,4* X2 +3,3* X3 +0,6* * X4 +0,999* X5

Ratele utilizate sunt urmãtoarele:

X1 = (Active circulante nete)/(Activtotal);

X2 = (Profitul reinvestit)/(Activtotal);

X3 = (Rezultatul reinvestit înainteaimpozitãrii)/(Activ total);

X4 = (Capitalizarea bursierã)/(Datoriipe termen scurt);

X5 = (Cifra de afaceri)/(Activ total);

unde:

– Capitalizarea bursierã reprezintão mãrime absolutã datã de pro-dusul dintre ultimul curs bursi-er din exerciþiul încheiat ºinumãrul de acþiuni.

– Activele circulante nete reprezintãdiferenþa dintre activele circu-lante ºi pasivele circulante.

Din conþinutul indicatorilor rezultãcã nivelurile lor sunt cu atât maibune cu cât înregistreazã o valoareabsolutã mai mare. De aceea, scorulZ este interpretat astfel:

Dacã Z < 1,8 – starea de falimenteste iminentã;

Dacã 1,8 < Z < 3 – situaþia financia-rã este dificilã, cu performanþevizibil diminuate ºi apropiatede pragul stãrii de faliment;

Dacã Z > 3 – situaþia financiarã estebunã, aceasta fiind solvabilã.

Ulterior, Altman6 a dezvoltat mo-delul din 1968 prin elaborarea uneifuncþii Z pentru firmele private ºipentru firme din domeniile nema-nufacturiere.

Pentru a clasifica întreprinderiledeþinute în proprietate privatã,Altman a revizuit modelul scoriniþial ºi a înlocuit în raportul X4numãrãtorul (valoarea de piaþã acapitalului propriu – capitalizareabursierã) cu valoarea contabilã.Aceastã modificare a schimbatsemnificativ coeficienþii de ponde-rare pentru toate celelalte rate:

Z = 0,717* X1 +0,847* X2 +3,107*X3 + 0,42* X4 +0,998* X5

Acum, scorul Z este interpretat ast-fel:


Dacã 1,3 < Z < 2,9 – situaþia finan-ciarã este dificilã, cu performan-þe vizibil diminuate ºi apropiatede pragul stãrii de faliment;

Dacã Z > 2,9 – situaþia financiarãeste bunã, aceasta fiind solva-bilã.

Considerând cã x5 este o mãrimedependentã de tipul de activitate,Altman a definit un model simplifi-cat, independent de tipul de activi-tate (de tipul de industrie), aplica-bil în toate ramurile:

Z = 6,56* X1 +3,26* X2 +6,72* X3 ++1,05* X4

Acum, scorul Z trebuie interpretatastfel:


Dacã 1,1 < Z < 2,6 – situaþia finan-ciarã este dificilã, cu perfor-manþe vizibil diminuate ºiapropiate de pragul stãrii de fa-liment (zona de incertitudine);

Dacã Z > 2,6 – situaþia financiarãeste bunã, aceasta fiind solvabi-lã.


5 Altman, E.I., Financial ratios, Discriminant Analyisis and the prediction of Corporate Bankrupcy, Journal of Finance, 23, 19686 Caouette, J.B., Altman, E.I., Narayanan, P., Managing Credit Risk, The Next Great Financial Challenge, John Wiley & Sons, 1998

14

4.2. Modelul CONAN – HOLDER

Modelul dezvoltat de cei doiautori, Conan ºi Holder, în 19797 seaplicã pentru întreprinderile indus-triale, întreprinderile de construc-þii, întreprinderile de comerþ angroºi cele de transport cu un numãrîntre 10 ºi 500 de salariaþi.

Modelul are la bazã urmãtoareafuncþie scor:

Z = 0 ,24 * X1 + 0 ,22 * X2 + 0 ,16 ** X3 - 0 ,87 * X4 - 0 ,1* X5

Ratele utilizate sunt urmãtoarele:

X1 = (Excedentul brut dinexploatare)/(Datorii totale);

X2 = (Capital propriu)/(Pasiv total);

X3 = (Active circulante - Stocuri)/(Pasiv total);

X4 = (Cheltuieli financiare)/(Cifra deafaceri);

X5 = (Cheltuieli cupersonalul)/(Valoarea adãugatãbrutã);

unde scorul Z trebuie interpretatastfel:

Dacã Z ≤ -0,05 – eºec;

Dacã -0,05 < Z ≤ 0,04 – pericol;

Dacã 0,04 < Z ≤ 0,1 – alertã;

Dacã 0,1 < Z ≤ 0,16 – situaþie bunã;

Dacã Z > 0,16 – situaþie foarte bunã;

Valenþele informaþionale ale meto-dei scorurilor nu trebuie supraesti-mate, deoarece analiza discrimi-nantã reduce informaþia de bazãprin selectarea celor mai semnifica-tive rate, pe care le considerã con-stante în timp, iar întreprindereaeste un sistem economico-social ceacþioneazã într-un mediu complex,cu mult mai multe variabile care

influenþeazã sãnãtatea sau slãbi-ciunea acesteia.

De aceea, se recomandã folosireametodei scorurilor, în paralel cumetodele clasice de diagnosticare.

ConcluziePentru evaluarea cât mai riguroasãa respectãrii principiului continuã-rii activitãþii, auditorul financiartrebuie sã studieze dinamica lichi-ditãþii, solvabilitãþii, indicatorilorechilibrului ºi performanþei finan-ciare ºi sã evalueze riscul de fali-ment prin metoda scorului, apli-când cel mai adecvat model de eva-luare în funcþie de domeniul de ac-tivitate diagnosticat. Pentru inter-pretarea rezultatelor, raþionamen-tul profesional, experienþa ºi datelecomparative domeniului de activi-tate ale entitãþilor similare suntesenþiale. În condiþiile crizei actualegeneralizate, principiile scepticis-mului profesional ºi prudenþei vortrebui aplicate în mod adecvat.

Principiul continuitãþii activitãþii sereferã nu numai la solvabilitateaprezentã a entitãþii, ci mai ales lacapacitatea sa de a-ºi continua ac-tivitatea. Revizuirea situaþiilor fi-nanciare este vitalã dacã entitatease încadreazã în principiul conti-

nuitãþii activitãþii. Este necesar sãse analizeze situaþia lichiditãþilorsau dacã acestea vor trebui adusede acþionari sau procurate de lacreditori.

Auditorii trebuie sã determine ºi sãdocumenteze gradul lor de preocu-pare privind capacitatea clientuluide a-ºi continua activitatea. Se ob-þin prognoze ale fluxurilor de nu-merar, ale contului de profit ºipierdere ale bilanþului. Se anali-zeazã ºi se documenteazã rentabili-tatea ºi evoluþia fluxului de nume-rar. Se analizeazã ºi se documen-teazã factori precum: comenzi devânzare/pierderea unor clienþi im-portanþi; probabilitatea ca persona-lul sã rãmânã la dispoziþia socie-tãþii; capacitatea societãþii de a seadapta la circumstanþe noi; proble-me financiare; perioada pentru carefirma a obþinut acces la facilitãþilefinanciar-bancare; cerinþele de ram-bursare a împrumuturilor la ter-men; investiþii de capital impor-tante, planificate ºi anulate; imobi-lizãri uzate ºi cele care trebuieînlocuite; utilizarea finanþãrii petermen scurt pentru nevoi pe ter-men lung; finanþare prin întârzie-rea plãþilor cãtre furnizori ºi buge-tul de stat; reducerea sau creºtereaexcesivã a stocurilor; probleme delichiditate etc.


Altman, E.I., Financial ratios, Discriminant Analyisis and the prediction ofCorporate Bankrupcy, Journal of Finance, 23, 1968

Caouette, J.B., Altman, E.I., Narayanan, P., Managing Credit Risk, The NextGreat Financial Challenge, John Wiley & Sons, 1998

Conan, Holder, Variables explicatives de performances et controle de gestion dans lesP.M.I., Universite Paris Dauphine, 1979

Iºvãnescu, A., Robu, V., Analiza economico-financiarã, Editura ASE, 2002Reid, W., Myddelton, D.R., The Meaning of Company Accounts, Gower, 1996Roman, M., Statistica financiar bancarã, Editura ASE, 2001Troie, L., Zaharia, O., Analiza situaþiei patrimoniale a întreprinderii, Editura ASE,

2000

Bibliografie

7 Conan, Holder, Variables explicatives de performances et controle de gestion dans les P.M.I., Universite Paris Dauphine, 1979

159/2009

IntroducereEvaluarea activelor ºi datoriilor bilanþiere este unsubiect de interes atât pentru profesioniºtii contabili,cât ºi pentru utilizatorii informaþiei contabile. Mo-delul de evaluare ales în pregãtirea situaþiilor finan-ciare poate influenþa semnificativ calitatea informaþieicontabile furnizate ºi valoarea situaþiilor financiarepublicate. De-a lungul timpului au existat numeroasedezbateri privind alegerea unui model de evaluarepotrivit, care sã satisfacã în mod optim nevoile uti-lizatorilor de situaþii financiare. Cu toate acestea, niciuniversitarii, nici practicienii nu au ajuns la un rezul-tat satisfãcãtor în rezolvarea problemei mãsurãrii con-tabile. Literatura de specialitate menþioneazã atâtavantaje, cât ºi dezavantaje pentru principalele mode-le de evaluare – la costuri istorice ºi la valoare justã.Prezenta lucrare analizeazã controversa între acestedouã modele de evaluare din perspectiva controver-selor pe care, la rândul ei, le înglobeazã (vezi figura 1).În mãsurarea contabilã apar probleme privind gradulde obiectivitate al procesului de evaluare, credibili-tatea ºi relevanþa informaþiei contabile oferite, ati-tudinea de conservatorism sau de optimism a profe-sionistului contabil în evaluare, primatul bilanþuluisau, din contrã, al contului de profit ºi pierdere.Aceste aspecte sunt analizate în detaliu în cele ceurmeazã, prin prezentarea echilibratã atât a avanta-jelor, cât ºi a dezavantajelor celor douã modele deevaluare (la costuri istorice ºi la valoare justã), dinperspectiva controverselor mai sus menþionate.

Aureliana Geta ROMAN* & Mihaela MOCANU**

Controverse generate de opozabilitatea

costuri istorice - valori justeîn mãsurarea contabilã

Controversies Generated by the Opposability

Historical Costs - Fair Values in Accounting Valuation

Accounting valuation is still a controversial topic. One canbring arguments both in favour of the fair value accountingand in favour of the traditional model of valuation at historicalcosts. On the other hand, both the fair value valuation modeland the model of valuation at historical costs have faults. Thepresent article analyzes the controversies generated by theopposability between historical costs and fair value inaccounting valuation. One discusses subjectivity in valuation,the quality of the accounting information generated by the twovaluation models and the component of the financial state-ments (the balance sheet or the profit and loss account) thatis primary within the two approaches. The current paper pres-ents some of the difficulties faced by a professional account-ant in accounting valuation.

Key words: fair value, historical costs, controversies, subjectivity

Abstract

Cuvinte cheie:valoare justã, costuri istorice, controverse,

subiectivitate

* Conf.univ.dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected]** Drd., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected]

16

Metodologia cercetãriiPrezentul articol este o lucrare conceptualã, care îºipropune sã analizeze detaliat controversele subordo-nate unui aspect intens dezbãtut în literaturã: opo-zabilitatea între costurile istorice ºi valorile juste.Lucrarea se bazeazã pe o selecþie din literatura de spe-cialitate care trateazã problema evaluãrii contabiledin perspectivã teoreticã, dar ºi din perspectiva prac-ticienilor implicaþi în contabilitate ºi în audit finan-ciar. De asemenea, s-au avut în vedere ºi reglemen-tãrile la nivel internaþional privitoare la evaluare con-tabilã, în conexiune cu atributele informaþiei contabilemenþionate în cadrele conceptuale în vigoare. Lucra-rea este construitã în mod echilibrat ºi urmeazã ostructurã mixtã: analiticã ºi argumentativã. În primulrând, abordarea analiticã se reflectã în faptul cã aufost identificate principalele categorii de aspecte con-troversate din cadrul mai larg al opozabilitãþii costuriistorice-valori juste, respectiv gradul de obiectivitateîn mãsurarea contabilã, atitudinea profesionistuluicontabil, calitãþile informaþiilor financiare ºi compo-nenta situaþiilor financiare, consideratã a fi cea maiimportantã. În al doilea rând, în cadrul fiecãreia din-tre aceste categorii s-a construit un discurs argumen-tativ, echilibrat. Sunt prezentate argumente atât în

favoarea modelului de evaluare la costuri istorice, câtºi în favoarea modelului de evaluare la valori juste. Înplus, privitor la fiecare model de evaluare, suntdescrise abordãrile conflictuale din literaturã referi-toare la categoriile identificate, cum ar fi argumenteleîn favoarea sau, din contrã, împotriva obiectivitãþiimãsurãrii la costuri istorice.

Aceastã abordare analiticã ºi argumentativã creazã operspectivã amplã asupra dificultãþilor conceptualedin domeniul evaluãrii contabile ºi poate constitui opremisã pentru construirea unui model de evaluareîmbunãtãþit.

Sinteza literaturii în domeniuEvaluarea contabilã este un subiect intens dezbãtut înliteratura de specialitate, din diferite perspective ºiprin folosirea de diverse metodologii. Din cauza difi-cultãþilor pe care le presupune contabilitatea la valorijuste, prin comparaþie cu modelul tradiþional al con-tabilitãþii la costuri istorice, majoritatea autorilor ºi-auconcentrat eforturile de cercetare asupra ei.

Au fost realizate studii empirice, care au urmãrit sãevidenþieze efectul contabilitãþii la valori juste asupra


179/2009

diverselor mãrimi, cum ar fi preþurile acþiunilor1 sauvolatilitatea veniturilor, capitalul ºi valoarea fluxu-rilor de trezorerie contractuale în cazul bãncilor2. Eva-luarea la valoare justã a fost analizatã cu precãdere înconexiune cu impactul pe care îl are asupra pieþelorde capital ºi a celor care tranzacþioneazã pe acestepieþe3. O serie de autori au considerat cã argumentelepentru evaluarea la valoare justã sau, din contrã, pen-tru contabilizarea la costuri istorice trebuie cântãritemult mai atent în situaþiile în care continuitatea activi-tãþii este ameninþatã. Spre exemplu, Schwartz (2001)analizeazã cazul unei companii aflate în prag de lichi-dare, pentru care se pune problema alegerii întreraportarea bazatã pe costuri istorice ºi cea bazatã pevalori juste. Autorul subliniazã importanþa alegeriiunei baze de raportare adecvate, astfel încât regle-mentãrile contabile în vigoare sã fie respectate, situ-aþiile financiare publicate sã fie relevante pentru toatepãrþile interesate ºi riscul de litigii – diminuat. Interespentru modelul de evaluare ales de companii prezin-tã ºi auditorii, care, potrivit lui Martin et. al (2006), tre-buie sã înþeleagã nu doar cum s-a fãcut evaluarea lavalori juste ºi care sunt potenþialele dificultãþi întâm-pinate în evaluare, ci ºi erorile pe care le pot face înauditarea valorilor juste. Studii mai recente anali-zeazã implicaþiile utilizãrii modelului de evaluare lavaloare justã asupra contabilitãþii fondului comercial4

ºi asupra pensiilor5. În ciuda acestor numeroasestudii, nu s-a ajuns la un consens asupra modelelor deevaluare în contabilitate. Prezentul articol abordeazãaceastã controversã dintr-o altã perspectivã, anali-zând controversele pe care la rândul ei le include.

Obiectivitate versus subiectivitate în mãsurarea contabilã

O controversã subordonatã celei referitoare la alege-rea între costurile istorice ºi valoarea justã este legatã

de gradul de obiectivitate sau, dimpotrivã, de subiec-tivitate care intervine în mãsurarea contabilã. În lite-ratura de specialitate se considerã cã evaluarea la cos-turi istorice se caracterizeazã prin obiectivitate. În ca-drul paradigmei evaluãrii la costuri istorice, înregis-trarea contabilã se face la suma în numerar sauechivalent de numerar plãtitã pentru achiziþia unuiactiv sau primitã atunci când se genereazã o obligaþie.Costul istoric este deseori ajustat cu amortizarea: spreexemplu, o clãdire este prezentatã în bilanþ la valoa-rea netã, adicã la costul istoric mai puþin amortizarea.Prin urmare, pentru cã se bazeazã în mare parte pedocumentele justificative care însoþesc tranzacþia decontabilizat, evaluarea la costuri istorice este predo-minant obiectivã. În plus, natura costului istoric este,în general, uºor de înþeles. Aceastã bazã de mãsurareeste susþinutã ºi documentatã întotdeauna de probeindependente, cum ar fi o facturã, un extras, un cecsau o chitanþã. În plus, costul istoric are un caracterfaptic, este verificabil ºi, din acest motiv, nu poate ficombãtut6.

Cu toate acestea, costul istoric nu este întotdeaunaobiectiv, în funcþie de diversele definiþii ale veni-turilor ºi cheltuielilor ºi de nevoia de a face estimãri.Spre exemplu, deºi stocurile sunt evaluate la minimulîntre cost ºi valoarea netã realizabilã, costul va diferiîn funcþie de definiþia adoptatã: first-in-first-out, last-in-last-out, costul standard. Este nevoie de estimãri înevaluarea stocurilor, în evaluarea unor posibile cre-anþe incerte, în preliminarea cheltuielilor, în deter-minarea veniturilor din contracte pe termen lung.Astfel, deºi se bazeazã pe tranzacþii, existã aspecte aleraportãrii la cost istoric care nu permit o verificareindependentã, obiectivã7.

În contradicþie cu contabilitatea la costuri istorice, înprocesul de determinare a valorii juste intervinsubiectivitatea ºi factori de ordin psihologic, deoarece

Opozabilitatea costuri istorice - valori juste în mãsurarea contabilã

1 Beatty A., Chamberlain S., Magliolo J., 1996, An empirical analysis of the economic implications of fair value accounting forinvestment securities, Journal of Accounting and Economics 22, p. 43-77

2 Barth E. M., Landsman R. W., Wahlen M. J., 1995, Fair value accounting: Effects on banks’ earnings volatility, regulatory capital,and value of contractual cash flows, Journal of Banking and Finance 19, pg. 577-605

3 Cornett M. M., Rezaee Z., Tehranian H., 1996, An investigation of capital market reactions to pronouncements on fair valueaccounting, Journal of Accounting and Economics 22, pg. 119-154 ºi Bhargava R., Dubofsky A. D., 2001, A note on fair valuepricing of mutual funds, Journal of Banking and Finance 25, pg. 339-354

4 Ramanna K., 2008, The implications of unverifiable fair-value accounting: Evidence from the political economy of goodwill accounting,Journal of Accounting and Economics 45, 253-281 ºi Skinner J.D., 2008, Discussion of „The implications of unverifiable fair-valueaccounting: Evidence from the political economy of goodwill accounting”, Journal of Accounting and Economics 45, 282-288

5 Hann N. R., Heflin F., Subramanayam K.R., 2007, Fair-value pension accounting, Journal of Accounting and Economics 44, pg.328-358

6 Elliott B., Elliott J., 2005, Financial Accounting and Reporting, Pearson Education Limited, 9th Edition, Harlow Essex7 Idem

18

sunt folosite estimãri de evenimente ºi circumstanþeviitoare. Astfel de estimãri se fac þinând cont de unspectru larg de informaþii disponibile. Cercetãrile psi-hologice, precum cea a lui Brehmer, au descoperit cãindivizii sunt foarte puþin conºtienþi de cum cântãrescsau combinã informaþia pentru a forma judecãþi.Acest rezultat se menþine chiar ºi când persoana esteexpertã în respectiva problemã. Prin urmare, se poateca managementul sã afirme cã proiecþiile economiceau fost considerate ca foarte importante (sau, dim-potrivã, ignorate) în estimarea valorilor juste, daraceastã afirmaþie sã nu fie de fapt realã8.

În al doilea rând, persoanele nu sunt constante înmodul în care evalueazã ºi combinã informaþia pentrua forma judecãþi9. Aceasta înseamnã cã existã o eroarealeatoare în judecãþile lor.

Spre exemplu, când se estimeazã valoarea opþiunilorpe acþiuni ale angajaþilor, presupunerile managemen-tului privind volatilitatea preþului previzionat al acþi-unilor ar trebui sã se bazeze pe experienþa din trecut,ajustatã cu informaþii publice care ar putea indica înmod rezonabil cum viitorul va diferi de trecut.

Se poate ca managementul sã ia în considerare infor-maþii disponibile, dar eroarea aleatoare provine dinfaptul cã ponderea asociatã diferiþilor factori diferã dela perioadã la perioadã. De regulã, complexitatea ºinon-linearitatea sarcinii (cum este cazul în deter-minarea valorii juste) accentueazã aceastã inconstanþãîn evaluarea ºi combinarea informaþiilor10.

În plus, în estimarea valorilor juste, managementulpoate cãdea în capcana unei încrederi exagerate, dincauza cantitãþii de informaþie. Un numãr de studiisugereazã cã, deseori, informaþiile suplimentare nuconduc la îmbunãtãþirea preciziei în predicþie11. Maimult, în ciuda faptului cã informaþiile suplimentarenu cresc precizia, încrederea indivizilor creºte odatãcu creºterea cantitãþii de informaþii pe care le pot fo-losi. Atunci când se estimeazã valori juste, deci într-un cadru cu enorme cantitãþi de informaþii dis-

ponibile, managementul poate deveni prea încrezãtor.Spre exemplu, pentru acþiuni, la estimarea valoriijuste a opþiunilor pe acþiuni, a avea multe informaþii ºimãsuri alternative legate de volatilitatea preþuluiistoric al acþiunilor îi poate face pe cei care pregãtescestimãrile sã nu ia în considerare ºi factori suplimen-tari care sugereazã predicþii alternative ale volatilitãþiiviitoare a preþului12 .

Un alt potenþial pericol în estimarea valorii juste estetendinþa de confirmare – tendinþa de a cãuta infor-maþie care susþine o credinþã sau preferinþã ante-rioarã. În multe situaþii, aceastã tendinþã duce la oîncredere nejustificatã în concepþia sau preferinþaavutã anterior.

Spre exemplu, dacã managementul crede cã viitoarelefluxuri nete de numerar au un nivel ridicat pentru unanumit activ, atunci ei ar putea cãuta în mod activdovezi care susþin aceastã afirmaþie, cum ar fivânzãrile prognozate.

Deºi probabil cã astfel de „dovezi” cresc încredereamanagementului cã viitoarele fluxuri de numerar vorfi ridicate, managementul ar fi putut gãsi dovezi la felde plauzibile care sã sugereze o diminuare avânzãrilor viitoare, dacã ar fi cãutat probe care lerespingeau ipoteza13.

În ciuda factorilor psihologici care intervin înmãsurarea la valoare justã, existã autori care susþin cã,din contrã, un astfel de model de evaluare conduce lamai multã obiectivitate14.

Aceastã concluzie provine din comparaþia cu modelulde evaluare la costuri istorice. Principala criticã laadresa gradului de obiectivitate al acestui modeltradiþional se referã la estimarea amortizãrii activelor.În contabilitatea la valori istorice, aceastã estimarepoate fi influenþatã de diferitele niveluri de interes alecelor care întocmesc situaþiile financiare. Cei careargumenteazã astfel susþin evaluarea la valoare justãcare, în opinia lor, ar conduce la mai multã obiectivi-tate ºi neutralitate.


8 Martin D. R., Rich S.J., Wilks T.J., 2006, Auditing Fair Value Measurements: A Synthesis of Relevant Research, AccountingHorizons, vol. 20, nr.3, pg. 287-303

9 Potrivit lui Dawes, citat de Martin D.R. et al., 200610 Martin D. R. et al., op. cit.11 Potrivit lui Slovic, citat de Martin D.R. et al., 200612 Martin D. R. et al., op. cit.13 Martin D. R. et al., op. cit.14 Feleagã N., Malciu L., 2004, Provocãrile contabilitãþii internaþionale la cumpãna dintre milenii. Modele de evaluare ºi investiþii ima-

teriale, Editura Economicã, Bucureºti

199/2009

Conservatorism versus optimism în mãsurarea contabilã ºi fiabilitatea

versus relevanþa informaþiei contabile

A alege contabilitatea la costuri istorice este deseoriechivalent cu a alege credibilitatea în locul relevanþeiinformaþiilor contabile ºi conservatorismul în detri-mentul optimismului contabil. Conform reglemen-tãrilor nord-americane, conceptul de credibilitate(reliability) se bazeazã, în principal, pe conceptele defidelitate în reprezentare ºi de verificabilitate (verifia-bility), care sunt calitãþi fundamentale ale informaþieicontabile15. Fidelitatea în reprezentare înseamnã co-respondenþa între mãrime/descriere ºi fenomenul pecare aceasta urmãreºte sã-l reprezinte, cu alte cuvinteîntre valoarea contabilã ºi cea economicã a activelor ºidatoriilor. Verificabilitatea înseamnã consens întreprofesioniºtii contabili în determinarea cifrelor careînregistreazã valorile monetare ale tranzacþiilor, astfelîncât acestea pot fi determinate din nou în mod inde-pendent16. Pe de altã parte, credibilitatea informaþiilorcontabile este definitã de cadrul conceptual IASB cureferire ºi la prevalenþa economicului asupra juridicu-lui ºi la completitudine. Astfel, este necesar ca infor-maþiile contabile sã fie prezentate în concordanþã curealitatea economicã, nu doar cu forma lor juridicã17.În plus, pentru a fi credibile, informaþiile contabiletrebuie sã fie complete, în limitele semnificaþiei ºi cos-turilor generate pentru a le obþine18.

Conservatorismul este o altã convenþie strâns legatãde contabilitatea la costuri istorice. Cu referire la con-tul de profit ºi pierderi, conservatorismul înseamnã sãnu se anticipeze nici un profit, dar sã se anticipezetoate pierderile19. În conexiune cu bilanþul, conserva-torismul înseamnã a prefera o valoare mai redusã aactivelor faþã de o valoare mai mare ºi a prefera o va-loare mai mare a datoriilor faþã de o valoare mai mi-cã20. Cu toate acestea, nici aceastã abordare prudentãnu reprezintã soluþia optimã. Spre exemplu, subeva-

luarea activelor poate conduce la supraevaluarea ve-niturilor în momentul când activele sunt realizate21.

Informaþia contabilã este evaluatã în mod credibilprin modelul contabilitãþii la costuri istorice. Înprimul rând, informaþiile astfel generate au calitateade fidelitate în reprezentare, cãci valoarea contabilãînregistratã reprezintã valoarea economicã iniþialã lamomentul tranzacþiilor, însã nu valorile economice ladate ulterioare. În plus, înregistrãrile se bazeazã înprincipal pe documente justificative, astfel încât pot ficu uºurinþã verificate, iar procesul – replicat, ajungân-du-se la acelaºi rezultat. Cu toate acestea, relevanþainformaþiei contabile este mult diminuatã. Contabi-litatea la costuri istorice este criticatã mai ales pentrucã se considerã cã distorsioneazã situaþiile financiare.Aceasta rezultã, printre altele, din faptul cã nu suntluate în considerare nici schimbãrile în nivelul ºistructura preþurilor, nici modificarea ratelor dobân-zilor. În plus, sunt aplicate principii contabile credi-bile, dar conservatoare. În consecinþã, informaþiaoferitã este deformatã, deºi aceastã metodã contabilãasigurã verificabilitatea cheltuielilor. ªi amortizareaclãdirilor, terenurilor, echipamentelor ºi a imobi-lizãrilor necorporale urmeazã aceeaºi convenþie aconservatorismului. Aceste cheltuieli sunt de obiceisupraevaluate în perioade iniþiale ºi subevaluate înperioade ulterioare ºi rareori reflectã costurile utiliza-torilor. Acelaºi lucru este valabil în cazul procesuluide determinare a costului stocurilor produse în între-prindere, care se bazeazã pe valori istorice credibile,dar ignorã valorile de piaþã ºi costurile de oportuni-tate.

Ca o consecinþã a celor prezentate mai sus, bilanþulbazat pe costuri istorice conþine active ºi datorii atâtsubevaluate, cât ºi supraevaluate. Contul de profit ºipierdere care în contabilitatea în partidã dublã estecomplementar bilanþului este de asemenea distor-sionat. Componentele sale, precum ºi profitul rapor-tat, prezintã eronat cifrele reale. Aºadar, în contabili-tatea la costuri istorice sunt puse la îndoialã relevanþa


15 FASB, 1980, paragrafele 58–9016 Accounting Principals Board (APB), Statement No. 4: Basic Concepts and Accounting Principles Underlying Financial

Statements of Business Enterprises, 1970, paragraful 90 ºi Barlev B., Haddad J.R., 2003, Fair Value Accounting and theManagement of the Firm, Critical Perspectives on Accounting 14, pg. 383–415

17 IASB, 2001, paragrafele 33-3418 IASB, 2001, paragraful 3819 FASB, 1980, paragrafele 91–9720 Barlev B., Haddad J.R., 2003, Fair Value Accounting and the Management of the Firm, Critical Perspectives on Accounting 14,

pg. 383–41521 FASB, 1980, paragraful 91

20

ºi utilitatea cifrelor raportate, iar analiza situaþiilorfinanciare devine o sarcinã dificilã22.

Pe de altã parte, dezbaterile privind adoptarea con-tabilitãþii la valori juste sunt centrate pe potenþialacreºtere a relevanþei versus potenþiala diminuare acredibilitãþii informaþiei contabile. Raportate la cos-turile istorice, estimãrile privind valoarea justã suntpoate mai relevante decât costurile istorice, dar estemai puþin probabil ca ele sã fie ºi credibile (a se vedeasecþiunea anterioarã). Cercetãri privind estimãrile devaloare justã pentru active corporale în Regatul Unitºi Australia au demonstrat o corelaþie pozitivã întreaceste estimãri ºi preþurile acþiunilor sau profituri.Sloan argumenteazã cã aceastã corelaþie oferã dovezicã investitorii considerã estimãrile la valoare justã cafiind relevante, dar concluziile lor privitoare la credi-bilitate sunt indirecte ºi limitate de faptul cã preþurileacþiunilor reflectã mulþi alþi factori, pe lângã folosireaunei contabilitãþi la valoare justã23.

Dacã modelul contabilitãþii la costuri istorice esteconectat cu prudenþa ºi conservatorismul contabil,evaluarea la valoare justã este asociatã cu optimismulcontabil. Contabilizarea la costuri istorice are rolul dea tempera optimismul managerilor în a supraevaluaveniturile ºi a subevalua cheltuielile, cu alte cuvinteentuziasmul lor în privinþa rezultatului exerciþiului.Aceasta corespunde principiului prudenþei. Din con-trã, contabilizarea la valoare justã permite mult maimulte spaþii de manevrã, se bazeazã în mai maremãsurã pe raþionamentul profesionistului contabil,are un grad mai mare de complexitate, necesitã dese-ori implicarea unor experþi din afara companiei ºiimplicã estimãri uneori subiective. Toate acestea per-mit optimismul în evaluare.

Orientarea cãtre bilanþ versus orientarea cãtre

contul de profit ºi pierdereUn model pur de contabilitate la costuri istorice vaduce la un bilanþ conþinând doar valori trecute, întimp ce unui model pur de contabilitate la valori juste

i se vor asocia doar valori curente. Atât US-GAAP, câtºi IFRS folosesc în prezent un model mixt, în careunele elemente sunt mãsurate la costuri istorice, iaralte elemente sunt mãsurate la valori actuale. Ambelemodele pure ar putea servi în comunicarea cãtreinvestitori a informaþiilor privind valoarea compa-niei, chiar dacã în moduri diferite. Însã în cazul aces-tor modele primeazã diferite componente ale situaþi-ilor financiare ºi existã diverse dificultãþi de imple-mentare specifice24.

În cadrul unui model de contabilitate la valoare justã,bilanþul ar deveni principalul mobil pentru trans-miterea cãtre acþionari de informaþii despre valoareacurentã a entitãþii. Aceastã abordare ar fi în acord cuobiectivele raportãrii financiare discutate în SFAC 1,care constau în a oferi informaþii despre resursele eco-nomice ale întreprinderii, obligaþiile asupra acestorresurse ºi efectele tranzacþiilor, evenimentelor ºi cir-cumstanþelor care au impact asupra resurselor ºiobligaþiilor aferente.

Într-o perspectivã purã a valorii juste, profitul arreprezenta „profit economic”, reflectând schimbãrileîn valorile bilanþiere curente. La implementarea unuimodel pur de contabilitate la valori juste dificultateaconstã în a obþine valori actuale adecvate pentru ele-mentele de bilanþ, în special pentru active pentru carenu existã o piaþã sau nu se preconizeazã o vânzare,precum terenuri, clãdiri sau echipamente25.

În cadrul unui model pur al contabilitãþii la costuriistorice, contul de profit ºi pierdere ar fi un instru-ment mai important pentru transmiterea cãtre investi-tori de informaþii despre profitul „realizat”. Profitulnu ar reprezenta „profitul economic” al investitorilor,ci mai degrabã valoarea adãugatã prin cumpãrarea debunuri de la furnizori, care sunt transformate în con-cordanþã cu modelul de afaceri al companiei. Profitulnu ar reprezenta valoarea actualã a rezultatelor pre-vizionate din planul de afaceri, ci mai degrabã arraporta progresul care s-a fãcut în executarea planuluistabilit. Bilanþul nu ar fi neapãrat o declaraþie, o situ-aþie a valorilor, ci un produs secundar generat inci-dental în urma unui proces de corelare a veniturilor(câºtig realizat) cu cheltuielile. Provocãrile de imple-


22 Barlev B., Haddad J.R., op. cit.23 Dietrich J. R., Harris S.M., Muller A.K., 2001, The reliability of investment property fair value estimates, Journal of Accounting

and Economics 30, pg. 125-15824 Report and Recommendations Pursuant to Section 133 of the Emergency Economic Stabilization Act of 2008: Study on Mark-To-

Market Accounting, 200825 Report and Recommendations Pursuant to Section 133 of the Emergency Economic Stabilization Act of 2008: Study on Mark-To-

Market Accounting, 2008

219/2009

mentare în cazul evaluãrii sub un sistem bazat doarpe costuri istorice constã în corelarea adecvatã a veni-turilor cu cheltuielile, în previzionare ºi în estimareaunei rate a profitului (pentru a actualiza profitulviitor). Ar exista probleme ºi în recunoaºterea veni-turilor, a cheltuielilor angajate, a rezervelor etc.26

Dupã cum s-a menþionat, ambele modele servesc pen-tru a comunica acþionarilor informaþii referitoare lacompanie, chiar dacã în moduri diferite. O evaluaredoar la valori juste este consideratã ca fiind concen-tratã pe bilanþ, în timp ce o evaluare doar la costuriistorice se concentreazã pe corelarea costurilor istoricecu profitul realizat, în contul de profit ºi pierdere.Diferenþele între abordãri contribuie la persistenþaunui model mixt, atât în IFRS, cât ºi în US-GAAP.

Aceastã diferenþã în abordare este o problemã funda-mentalã cu care se confruntã cei care creeazã stan-darde contabile. Aparent, legiuitorii ºi-au stabilitpreferinþa conceptualã, prin SFAC 6 al FASB ºi Cadrulpentru Întocmirea ºi Pregãtirea Situaþiilor Financiareal IASB, amândouã sugerând cã bilanþul primeazã.Ambele cadre conceptuale definesc activele ºi datori-ile cu referinþã la resurse economice, în timp ce veni-turile ºi cheltuielile tind sã fie definite cu referire lavariaþii în active ºi datorii. Folosirea valorilor curente(juste) este în acord cu aceastã preferinþã concep-tualã27.

Discuþii ºi concluziiÎn ultima perioadã, în lumea academicã ºi profesio-nalã se poartã discuþii în contradictoriu referitoare laevaluarea la valoare justã raportatã la evaluarea lacosturi istorice. Unii autori ºi profesioniºti contabilisunt de pãrere cã încurajarea folosirii modelului deevaluare la valoare justã a fost unul dintre principaliifactori care au condus la declanºarea crizei financiareactuale. În condiþii de incertitudine, risc, volatilitate apreþurilor ºi lichiditate limitatã, contabilitatea la va-loare justã trebuie sã facã faþã la noi provocãri28.

Astfel, profesioniºtii contabili trebuie sã þinã cont, înmãsurarea contabilã, de urmãtoarele aspecte:

Obiectivul mãsurãrii, cãci estimãrile valorilor justesunt exprimate în termeni de valoare a unei tran-

zacþii curente sau a unei poziþii bilanþiere, pe bazacondiþiilor predominante din data mãsurãrii;

Nevoia de a include raþionamente ºi supoziþii carepot fi fãcute de alþii, precum experþii angajaþi deentitate sau de auditor;

Disponibilitatea informaþiilor ºi gradul lor de cre-dibilitate ºi fiabilitate;

Caracteristicile activelor ºi datoriilor pentru care sepoate sau trebuie sã se aplice mãsurarea la valoarejustã.

Alegerea ºi nivelul de complexitate al unor tehniciºi modele acceptabile de evaluare;

Nevoia de a publica în mod adecvat în situaþiilefinanciare metodele de mãsurare ºi incertitudinea.

Având în vedere situaþia economicã actualã ºiaspectele menþionate mai sus, se resimte din ce în cemai mult nevoia de îndrumare ºi de reglementãriclare privind mãsurarea contabilã, atât pentru cei carepregãtesc situaþiile financiare, cât ºi pentru cei care leauditeazã. În septembrie 2005, IASB (InternationalAccounting Standards Board) a iniþiat un proiectprivind mãsurarea la valoare justã, în scopul de a sta-bili o singurã sursã de recomandãri care sã se aplicepentru toate evaluãrile la valoare justã solicitate saupermise de standardele internaþionale de raportarefinanciarã. În acest proiect este implicat ºi FASB(Financial Accounting Standards Board), deoareceproiectul face parte din aºa-numitul „Memorandumof Understanding” între IASB ºi FASB, prin care seurmãreºte convergenþa între standardele nord-ameri-cane ºi cele internaþionale. În prezent, recomandãrileprivind mãsurarea contabilã ºi cu precãdere mãsura-rea contabilã la valoare justã sunt rãspândite în multeIFRS-uri (International Financial Reporting Stan-dards) ºi sunt uneori contradictorii. Aºadar, nici ceicare stabilesc standarde, dar nici lumea academicã nuau reuºit, pânã în prezent, sã aducã o rezolvare viabilãpentru controversa costurilor istorice versus valoarejustã. Dificila alegere între costurile istorice ºi va-loarea justã înglobeazã, la rândul sãu, numeroase con-troverse.

Prezenta lucrare a descris câteva dintre aceste contro-verse subordonate, cum ar fi obiectivitate versussubiectivitate, conservatorism versus optimism, cre-


26 Idem27 Idem28 International Auditing and Assurance Standards Board, 2008, Challenges in Auditing Fair Value Accounting Estimates in the

current Market Environment

22

dibilitatea versus relevanþa informaþiei contabile ºiorientarea cãtre bilanþ versus orientarea cãtre contulde profit ºi pierdere. S-au analizat argumentele pro ºicontra aduse de universitari ºi practicieni uneia saualteia dintre aceste modele de evaluare. În general,modelul de evaluare la costuri istorice este considerata fi mai obiectiv ºi mai prudent, el oferã informaþiicontabile credibile ºi corespunde unei orientãri cãtrecontul de profit ºi pierdere. Pe de altã parte, modelulde evaluare la valoare justã implicã subiectivitate,permite optimismul contabil, oferã informaþii con-tabile relevante ºi pune în prim-plan bilanþul. Cutoate acestea, despre niciunul dintre aceste modele nu

se poate declara cu certitudine cã reprezintã soluþiaoptimã. Spre exemplu, evaluarea la costuri istoricepoate fi ºi subiectivã, iar evaluarea la valoare justãeste consideratã uneori mai obiectivã. Lucrarea defaþã a prezentat câteva dintre dificultãþile cu care seconfruntã un profesionist contabil în mãsurarea con-tabilã. Pe baza controverselor analizate, se pot contu-ra ºi alte direcþii de cercetare, cum ar fi: cât de impor-tanþi sunt factorii psihologici în mãsurarea contabilã?Prin ce model de evaluare se poate asigura calitateamaximã a informaþiei contabile? Care dintre orientãri– cãtre bilanþ sau cãtre contul de profit ºi pierdere –este optimã ºi în ce condiþii?


Barlev B., Haddad J.R., 2003, Fair Value Accounting andthe Management of the Firm, Critical Perspectives onAccounting 14, pg. 383–415

Barth E. M., Landsman R. W., Wahlen M. J., 1995, Fairvalue accounting: Effects on banks’ earnings volatility,regulatory capital, and value of contractual cash flows,Journal of Banking and Finance 19, pg. 577-605.

Beatty A., Chamberlain S., Magliolo J., 1996, An empiri-cal analysis of the economic implications of fair valueaccounting for investment securities, Journal ofAccounting and Economics 22, p. 43-77.

Bhargava R., Dubofsky A. D., 2001, A note on fair valuepricing of mutual funds, Journal of Banking andFinance 25, pg. 339-354

Cornett M. M., Rezaee Z., Tehranian H., 1996, An inves-tigation of capital market reactions to pronouncementson fair value accounting, Journal of Accounting andEconomics 22, pg. 119-154

Dietrich J. R., Harris S.M., Muller A.K., 2001, The reliabil-ity of investment property fair value estimates, Journal ofAccounting and Economics 30, pg. 125-158, accesibilla www.elsevier.com/locate/econbase

Elliott B., Elliott J., 2005, Financial Accounting andReporting, Pearson Education Limited, 9th Edition,Harlow Essex

Feleaga N., Malciu L., 2004, Provocãrile contabilitãþii inter-naþionale la cumpãna dintre milenii. Modele de evaluare ºiinvestiþii imateriale, Editura Economicã, Bucureºti

Hann N. R., Heflin F., Subramanayam K.R., 2007, Fair-value pension accounting, Journal of Accounting andEconomics 44, pg. 328-358

Martin D. R., Rich S.J., Wilks T.J., 2006, Auditing FairValue Measurements: A Synthesis of Relevant Research,Accounting Horizons, vol. 20, nr.3, pg. 287-303

Ramanna K., 2008, The implications of unverifiable fair-value accounting: Evidence from the political economy of

goodwill accounting, Journal of Accounting andEconomics 45, 253-281

Ristea, M., Dumitru, G.C., 2006, Mãsurarea ºirecunoaºterea riscurilor ºi incertitudinilor prin metodacontabilã a provizioanelor, Revista “Gestiunea ºiContabilitatea Firmei”, nr.3/2006

Schwartz K., 2001, Going concern gone: anatomy of a corpo-rate liquidation, Journal of Accounting Education, 19,pg. 129-143

Skinner J.D., 2008, Discussion of ‘‘The implications ofunverifiable fair-value accounting: Evidence from thepolitical economy of goodwill accounting’’, Journal ofAccounting and Economics 45, 282-288

Accounting Principals Board (APB), Statement No. 4:Basic Concepts and Accounting Principles UnderlyingFinancial Statements of Business Enterprises, 1970

Financial Accounting Standards Board, 1980 (revizuit2008) Statement of Financial Accounting Concepts(SFAC) No. 2: Qualitative Characteristics of AccountingInformation

International Auditing and Assurance Standards Board,2008, Challenges in Auditing Fair Value AccountingEstimates in the current Market Environment,http://web.ifac.org/download/Staff_Audit_Practice_Alert.pdf, accesat la 20.03.2009

International Accounting Standards Board, 2008,Framework for the Preparation and Presentation ofFinancial Statements

United States Securities and Exchange Commission,2008, Report and Recommendations Pursuant to Section133 of the Emergency Economic Stabilization Act of 2008:Study on Mark-To-Market Accounting,www.sec.gov/news/ studies/2008/marktomar-ket123008.pdf, accesat la 20.04.2009

http://www.iasb.org/Current+Projects/IASB+Projects/Fair+Value+Measurement/Fair+Value+Measurement.htm, accesat la 27.04.2009

Bibliografie

239/2009

Tatiana DÃNESCU* & Ovidiu Ioan SPÃTÃCEAN**

Analiza prezumþiei de continuitate a activitãþii

firmelor de investiþii- o provocare pentru auditorii

financiari în condiþiile crizei financiare

Analysis of Going Concern Presumption for Investment Firms - A Challenge for Auditors in the Context of Financial Crisis

The dimensions of the globalization process related to capital markets favored the instant propagation of the financial crisis's effects,raising serious questions about the survival of reputable operators in the financial banking industry. Famous bankruptcies reportedin the United States financial services and banking sector caused financial shocks characterized by an intense magnitude that havebeen amplified on a international scale, requiring costly recovery plans to rescue the financial services industry from the devastatingeffects caused by the global crisis.These realities that occurred in capital markets area justify the approach of the scientific research accomplished to analyze the goingconcern presumption for investment firms, when auditing financial statements, provided that International Standards on Auditingestablish a professional requirement in this regard. The paper's objectives aim to achieve a critical assessment of the events and conditions that are inherently uncertain and throw ashadow of doubt on the going concern presumption for investment firms, as well as on adequacy level associated to the manner inwhich those in charge with governance within investment firms proceed to specific assessment upon the entity's ability to continuegenerating business. The main objective is to emphasize multiple possibilities to develop a specific analyze on the issue that is inves-tigated, as well as to underline its pronounced applicative nature. The contributions this paper brings are materialized in application of analytical procedures for testing key financial indicators specif-ic to investment firms, for the purpose of enabling the auditor to collect relevant audit evidence to support the conclusions regardingthe existence of significant doubts related to going concern presumption. Results based on such professional judgment can be mate-rialized in a systematic and detailed approach for the assessment of going concern presumption related to investment firms.

Key words: investment firm, going concern presumption, capital adequacy, financial crisis, professional scepticism, analytical procedures

Abstract

Cuvinte cheie:firmã de investiþii, prezumþia de continuitate a activitãþii, adecvarea capitalului, crizã financiarã,

scepticism profesional, proceduri analitice

* Prof.univ.dr., Universitatea "Petru Maior" Tg Mureº, email: [email protected]** Lect.univ.drd., Universitatea "Petru Maior" Tg. Mureº, email: [email protected]

24


IntroducereLucrarea trateazã conceptul de con-tinuitate a activitãþii, într-o abor-dare comparativã între referen-þialul contabil naþional ºi cel inter-naþional, identificând, deopotrivã,responsabilitãþile persoanelor în-sãrcinate cu guvernanþa ºi ale audi-torilor în aplicarea acestui princi-piu fundamental în procesul deraportare financiarã. Aplicarea pro-cedurilor de audit pentru testareagradului de adecvare al utilizãriiprincipiului continuitãþii în cazulfirmelor de investiþii conferã sub-stanþã exemplificãrilor practice ºidemersului de cercetare ºtiinþificã.

Metodologia cercetãrii

Metodologia aplicatã în cercetareaºtiinþificã efectuatã se bazeazã, înprimul rând, pe studii anuale efec-tuate asupra situaþiilor financiareelaborate de mai multe firme deinvestiþii financiare româneºti, peanaliza evoluþiei principalilor indi-catori declaraþi de acestea în decur-sul unei perioade anterioare de treiani, comparativ cu situaþia finan-ciarã ºi performanþa declarate deaceste firme în anul 2008, an asupracãruia ºi-a pus amprenta actualacrizã financiarã.

De asemenea, s-a procedat la anali-za factorilor de influenþã care au re-percusiuni asupra continuitãþii acti-vitãþii, cu aplicabilitate în cazul fir-melor de investiþii ºi adaptat la spe-cificul serviciilor ºi activitãþilor deinvestiþii prestate de cãtre acestea.

În al doilea rând, s-a avut în vederechestionarea responsabililor cu

guvernanþa asupra evenimentelorºi condiþiilor existente în prezent pepiaþa de capital ºi la nivelul enti-tãþilor pe care le reprezintã ºi carear putea pune la îndoialã capaci-tatea firmelor de investiþii de a-ºicontinua activitatea.

În al treilea rând, în metodologiade cercetare aplicatã au fost anali-zate materiale documentare rele-vante din literatura strãinã de spe-cialitate, pentru a identifica, com-para ºi asimila posibilitatea uti-lizãrii experienþelor, procedurilor ºipracticilor uzuale referitoare laevaluarea prezumþiei de continui-tate a activitãþii la firmele de in-vestiþii financiare româneºti.

Evaluarea continuitãþiiactivitãþii – cerinþãexplicitã a cadrului

internaþional ºi naþional de raportare financiarã

Cadrul de raportare financiarã ela-borat de Consiliul pentru Standar-de Internaþionale de Contabilitate(IASB) prevede cã situaþiile finan-ciare anuale sunt elaborate, de re-gulã, pornind de la ipoteza cã enti-tatea raportoare1 îºi va continuaactivitatea în viitorul previzibil.Astfel, se presupune cã entitatea nuare intenþia ºi nici nevoia de a lichi-da sau de a-ºi reduce în mod sem-nificativ activitatea. Dacã o astfelde intenþie sau nevoie existã, ar tre-bui ca situaþiile financiare sã fie în-tocmite pe o bazã diferitã de evalu-are ºi, în acest caz, trebuie indicatãbaza utilizatã2. Prin urmare, situaþi-ile financiare trebuie întocmite pe

baza principiului continuitãþii acti-vitãþii, cu excepþia cazului în careconducerea intenþioneazã sã lichi-deze entitatea sau sã înceteze acti-vitatea.

În acelaºi spirit, reglementãrile con-tabile naþionale3 impun respectareade cãtre entitatea raportoare a prin-cipiului continuitãþii activitãþii laîntocmirea situaþiilor financiare,principiu care presupune cã o enti-tate îºi continuã activitatea, în vii-torul previzibil, fãrã a avea intenþiasau necesitatea de a intra în starede lichidare sau de reducere semni-ficativã a activitãþii, de a-ºi suspen-da activitatea.

Responsabilitatea conducerii entitãþii

de a evalua prezumþia de continuitate

a activitãþiiÎn accepþiunea referenþialului con-tabil internaþional, la întocmirea si-tuaþiilor financiare, conducerea tre-buie sã facã o evaluare a capacitãþiientitãþii de a-ºi continua activitatea.În cazul în care, ca urmare a eva-luãrilor efectuate, conducerea do-bândeºte cunoºtinþe cu privire laincertitudini semnificative legatede evenimente sau condiþii care potcauza îndoieli semnificative asupracapacitãþii entitãþii de a-ºi continuaactivitatea, aceste incertitudini tre-buie evidenþiate distinct în noteleexplicative la situaþiile financiare.Astfel, atunci când situaþiile finan-ciare nu sunt întocmite pe bazaprincipiului continuitãþii activitãþii,acest fapt trebuie prezentat, împre-

1 În scopul prezentei lucrãri, sintagma entitate raportoare face referire la firma de investiþii, în accepþiunea art. 7 (1) din OUG99/2006 privind instituþiile de credit ºi adecvarea capitalului, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

2 Cadrul general de întocmire ºi prezentare a situaþiilor financiare, paragraf 23.3 OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementãrilor contabile armonizate cu directivele europene, cu modificãrile ºi com-

pletãrile ulterioare.

259/2009

Analiza prezumþiei de continuitate a activitãþii firmelor de investiþii

unã cu baza de întocmire a situaþii-lor financiare ºi motivul pentru careentitatea raportoare nu îºi poatecontinua activitatea. Atunci cândconducerea evalueazã dacã prin-cipiul continuitãþii activitãþii este a-decvat, ia în considerare toate infor-maþiile pe care le are despre viitor,care ar trebui sã fie cel puþin, dar nulimitat la, 12 luni de la data bilanþu-lui4. Gradul de analizã depinde decircumstanþele fiecãrui caz.

Dacã entitatea are un istoric cuactivitate profitabilã ºi acces facil laresurse financiare, concluzia cãprincipiul contabil al continuitãþiiactivitãþii este adecvat poate fiexprimatã fãrã aplicarea unor testeºi proceduri detaliate. În altecazuri, conducerea poate fi nevoitãsã evalueze o gamã largã de factoricare fac referire la profitabilitateacurentã ºi aºteptatã, graficul derambursare a datoriilor ºi surselepotenþiale de finanþare alternativãpentru a se asigura cã principiulcontinuitãþii este adecvat5. Preve-derile IAS1 Prezentarea situaþiilorfinanciare referitoare la respectareaprincipiului continuitãþii activitãþiiîn procesul de raportare financiarãsunt preluate ºi în reglementãrilecontabile naþionale. Astfel, dacãadministratorii unei entitãþi au luatcunoºtinþã de unele elemente denesiguranþã legate de anumiteevenimente care pot duce la inca-pacitatea entitãþii de a-ºi continuaactivitatea, aceste elemente trebuieprezentate în notele explicative. Încazul în care situaþiile financiareanuale nu sunt întocmite pe bazaprincipiului continuitãþii, aceastãinformaþie trebuie prezentatã, îm-preunã cu explicaþii privind modul

de întocmire a acestora ºi motivelecare au stat la baza prezumþiei con-form cãreia entitatea raportoare nuîºi mai poate continua activitatea.

ISA 570 Principiul continuitãþii acti-vitãþii detaliazã responsabilitãþileconducerii în evaluarea prezumþieide continuitate a activitãþii în pro-cesul de raportare financiarã, fã-când referire la utilizarea raþiona-mentului profesional asupra rezul-tatului ulterior al evenimentelorsau condiþiilor care prezintã incerti-tudini semnificative inerente. Ur-mãtorii factori sunt relevanþi înacest sens:

creºterea semnificativã a gradu-lui de incertitudine asociat re-zultatului unor evenimente saucondiþii atunci când raþiona-mentul profesional vizeazã operioadã de timp mai extinsã;

De aceea, cadrul de raportare fi-nanciarã care solicitã în mod ex-plicit o evaluare a prezumþiei decontinuitate a activitãþii din parteaconducerii, specificã perioada pen-tru care trebuie sã þinã seama detoate informaþiile disponibile.

fundamentarea oricãrei judecãþidespre viitor pe informaþiile dis-ponibile la momentul la careeste exprimat raþionamentulprofesional, în condiþiile în careevenimentele ulterioare pot con-trazice o judecatã care a fostrezonabilã la momentul la care afost exprimatã;

dimensiunea ºi complexitateaentitãþii, natura ºi starea activi-tãþii sale, precum ºi gradul încare aceasta este afectatã de fac-tori externi influenþeazã judeca-

ta privind evoluþia evenimen-telor sau condiþiilor.

Responsabilitatea auditorului de

a analiza prezumþia de continuitate

a activitãþiiDin perspectiva auditorului, pre-zumþia de continuitate a activitãþiiimplicã aserþiunea potrivit cãreia oentitate este consideratã ca având ocontinuitate a afacerii în viitorulprevizibil, fãrã intenþia sau necesi-tatea lichidãrii, încetãrii tranzacþi-ilor sau cãutãrii protecþiei împotri-va creditorilor în condiþiile legii sauale altor reglementãri. În consecin-þã, activele ºi datoriile sunt înregis-trate pe baza prezumþiei cã enti-tatea raportoare va putea sã îºi rea-lizeze activele ºi sã se achite dedatoriile sale în derularea obiºnuitãa afacerii.6

ISA 570 Principiul continuitãþii acti-vitãþii precizeazã responsabilitãþileauditorului cu privire la luarea înconsiderare, sub impulsul scepti-cismului profesional7, a principiu-lui potrivit cãruia entitatea este pri-vitã ca având o continuitate a acti-vitãþii sale în viitorul previzibil,fãrã intenþia sau nevoia de a-ºilichida sau suspenda activitatea.Astfel, auditorul are responsabili-tatea de a lua în considerare adec-varea utilizãrii de cãtre conducere aprezumþiei de continuitate a activi-tãþii la elaborarea situaþiilor finan-ciare ºi de a avea în vedere dacãexistã incertitudini semnificativedespre capacitatea entitãþii de a-ºicontinua activitatea. Auditorul

4 Dacã evaluarea capacitãþii entitãþii de a-ºi continua activitatea, efectuatã de conducere, acoperã mai puþin de 12 luni de ladata bilanþului, auditorul trebuie sã cearã conducerii sã extindã perioada sa de evaluare la 12 luni de la data bilanþului.

5 IAS 1 Prezentarea situaþiilor financiare, paragraf 23-24.6 Reglementãri internaþionale de audit, asigurare ºi eticã. Audit financiar 2008, Coeditare CAFR- Irecson, Bucureºti 2009, pag. 575.7 Scepticism profesional – O atitudine care include o gândire dubitativã ºi o evaluare criticã a dovezilor.

26


analizeazã gradul de adecvare autilizãrii de cãtre management aprezumþiei de continuitate a activi-tãþii chiar dacã cadrul de raportarefinanciarã utilizat la elaborareasituaþiilor financiare nu prevedeobligaþia explicitã a conducerii de aface o astfel de evaluare specificã.Auditorul nu poate prevedea eve-nimentele sau condiþiile viitoarecare pot cauza încetarea activitãþiiunei entitãþi. În consecinþã, absenþaoricãrei referiri la incertitudinealegatã de continuitatea activitãþii înraportul de audit poate fi privitã cao garanþie privind capacitatea en-titãþii de a-ºi continua activitatea.8

În vederea obþinerii unei înþelegeriadecvate a specificului activitãþii ºia afacerilor derulate de entitatearaportoare, în etapa de planificare aprocedurilor de evaluare a riscu-rilor, auditorul trebuie sã aibã învedere dacã existã evenimente,condiþii ºi riscuri operaþionale carepot ridica incertitudini semnifica-tive asupra capacitãþii entitãþii de a-ºi continua activitatea.

Evenimentele sau condiþiile care arputea pune la îndoialã în mod sem-nificativ capacitatea entitãþii rapor-toare de a-ºi continua activitateapot fi identificate în cursul exe-cutãrii procedurilor de evaluare ariscului sau în cursul executãriiprocedurilor suplimentare deaudit. Auditorul evalueazã efectulevenimentelor sau condiþiilor iden-tificate atunci când evalueazã ris-curile de denaturare semnificativãºi, prin urmare, existenþa lor poateafecta natura, tipul ºi întindereaprocedurilor suplimentare aleauditorului ca rãspuns la riscurileevaluate. O astfel de abordare per-mite auditorului planificarea unordiscuþii oportune cu conducereaentitãþii raportoare, revizuirea pla-nurilor conducerii ºi luarea decizi-

ilor privind problemele de conti-nuitate a activitãþii identificate.Acestea constituie parte integrantãa etapelor de planificare, derulareºi evaluare a rezultatelor proce-durilor de audit aplicate.

Pentru a analiza evaluãrile condu-cerii asupra prezumþiei de continu-itate a activitãþii, respectiv a gradu-lui de adecvare a utilizãrii de cãtremanagement a prezumþiei de conti-nuitate a activitãþii, auditorul:

analizeazã procesul de controlintern pe care conducerea l-a ur-mat pentru evaluarea prezum-þiei de continuitate;identificã ºi analizeazã ipotezelepe care se bazeazã evaluareaconducerii;examineazã planurile de mãsuriale conducerii;verificã dacã evaluarea a þinutseama de toate informaþiile rele-vante pe care auditorul le-a ob-þinut ca rezultat al procedurilorde audit;chestioneazã conducerea desprecunoºtinþele pe care aceasta leare în legãturã cu evenimentelesau condiþiile ºi riscurile opera-þionale, aflate dincolo de perioa-da de evaluare precizatã decadrul de raportare financiarã,care ar putea pune la îndoialã înmod semnificativ capacitateaentitãþii de a-ºi continua activi-tatea;solicitã conducerii sã determinesemnificaþia potenþialã a eveni-mentului sau condiþiei asupraevaluãrii continuitãþii activitãþii.

Auditorul va trebui sã aplice proce-duri de audit suplimentare dacã aidentificat evenimente, condiþii saufactori de risc potenþial, respectivevenimente, condiþii ºi riscuri ope-raþionale care ar putea sã punã laîndoialã în mod semnificativ capa-

citatea entitãþii de a-ºi continuaactivitatea, precum:

culegerea probelor de auditsuficiente pentru a confirma sauinfirma dacã existã o incertitu-dine semnificativã, inclusivluarea în considerare a efectuluiplanurilor conducerii ºi a altorfactori de contracþie; revizuirea planurilor de mãsuriale conducerii bazate pe evalua-rea proprie a continuitãþii activi-tãþii;obþinerea unor declaraþii scrisede la conducere cu privire laplanurile sale de mãsuri, inclu-siv planurile de lichidare aactivelor, de atragere de fonduriîmprumutate sau de restruc-turare a datoriilor, de reduceresau amânare a cheltuielilor, oride majorare a surselor propriide finanþare;analizarea ºi discutarea fluxuluide numerar, profitului ºi a altorpreviziuni relevante cu condu-cerea, inclusiv a celor mai re-cente situaþii financiare interi-mare disponibile ale entitãþii;analizarea termenilor împrumu-turilor ºi acordurilor de credit,evaluând situaþiile în care enti-tatea nu a fost capabilã sã res-pecte clauzele contractuale;revizuirea proceselor verbale aleAdunãrilor Generale ale Acþio-narilor, ale întrunirilor persoa-nelor responsabile cu guver-nanþa sau alte comitete rele-vante, pentru orice referiri ladificultãþile financiare;chestionarea avocatului entitãþiiîn ce priveºte litigiile ºi pretenþi-ile de despãgubire formulate decreditori, precum ºi în ceea cepriveºte caracterul rezonabil alevaluãrii rezultatului acestorafãcut de conducere ºi estimareaimplicaþiilor lor financiare;

8 ISA 570 Principiul continuitãþii activitãþii, paragraf 9-10.

279/2009


confirmarea existenþei, legalitã-þii ºi aplicabilitãþii contractelorprin care se oferã sau se menþinesuportul financiar, încheiate cucreditorii financiari ºi pãrþileafiliate pentru evaluarea capaci-tãþii acestora de a oferi fondurisuplimentare.

analizarea evenimentelor dupãsfârºitul perioadei pentru iden-tificarea celor care fie dimi-nueazã, fie afecteazã în alt modcapacitatea entitãþii de a-ºi con-tinua activitatea pe principiulcontinuitãþii.

compararea informaþiilor finan-ciare prognozate pentru perioa-dele recent încheiate cu rezulta-tele istorice, respectiv a informa-þiilor financiare prognozate pen-tru perioada curentã cu rezul-tatele realizate pânã în prezent.

Pe baza probelor de audit obþinute,auditorul trebuie sã stabileascãdacã, în opinia sa, existã incertitu-dini semnificative cu privire laevenimente sau condiþii care, indi-vidual sau cumulat, pot pune sem-nificativ la îndoialã capacitateaentitãþii de a-ºi continua activitatea.O incertitudine semnificativã existãatunci când impactul sãu potenþialeste de o asemenea magnitudineîncât, în opinia auditorului, estenecesarã o prezentare explicitã anaturii ºi implicaþiilor incertitudiniipentru ca situaþiile financiare sã nuinducã în eroare utilizatorii.

Model de analizã a prezumþiei

de continuitate la o firmã

de investiþii financiareSemnalele care aruncã o umbrã deîndoialã asupra prezumþiei de con-tinuitate, fie cã sunt de natura ele-

mentelor financiare sau de naturaelementelor de exploatare trebuieevaluate sub responsabilitatea con-ducerii ºi analizate de auditor pen-tru a stabili dacã acestea reprezintão ameninþare semnificativã asupracontinuitãþii activitãþii firmelor deinvestiþii.

Fãrã a constitui o prezentare ex-haustivã, s-a elaborat urmãtorulmodel de analizã a elementelorfinanciare ºi a elementelor de ex-ploatare, cu exemplificãri practicedin situaþiile financiare ale uneifirme de investiþii:

Evaluarea elementelorfinanciare

Situaþia activelor curente nete (Ta-bel 1);

La finele fiecãrei perioade de rapor-tare se constatã o capacitate solidãde acoperire a datoriilor curente peseama activelor curente raportatede firma de investiþii auditatã.Evoluþia activelor nete este semni-ficativ influenþatã de strategiile deinvestiþii ale clienþilor, respectiv ali-mentãrile sau retragerile de numer-ar în scopul realizãrii de tranzacþiipe pieþele reglementate. Acest indi-cator nu semnaleazã existenþa unorfactori de risc care sã afecteze con-tinuitatea firmei de investiþii.

Apropierea scadenþei împrumu-turilor cu termen fix fãrã perspec-tive realiste de reînnoire sau ram-bursare sau bazarea excesivã peîmprumuturile pe termen scurtpentru finanþarea activelor pe ter-

men lung. Semne de retragere asprijinului financiar de cãtre debi-tori ºi alþi creditori;

Firma de investiþii nu a apelat laresurse financiare împrumutate dela creditori financiari, bazându-seexclusiv pe resurse proprii de fi-nanþare. Acest aspect nu constituieo ameninþare la adresa principiuluicontinuãrii activitãþii.

Fluxuri de numerar operaþionalenegative rezultate din situaþiilefinanciare istorice (Tabel 2);

În dinamicã, descreºterea ele-mentelor de numerar ºi echivalenteale acestuia este intens amplificatãpe parcursul perioadei de raportareîncheiatã la 31.12.2008, ceea ce de-notã o deteriorare a stãrii de sãnã-tate financiarã a trezoreriei firmeide investiþii. La aceastã stare defapt, o contribuþie majorã a avut-odeficitul balanþei de activitate înrelaþie cu clienþii entitãþii, con-cretizatã în retrageri de numerarcare au depãºit în valoare alimen-tãrile cu numerar (raportul înca-sãri/retrageri este de 60,00%).Aceastã tendinþã este strâns core-latã cu volumul activitãþii de inter-mediere financiarã pe care o pres-teazã firma de investiþii, ducând lao diminuare semnificativã a veni-turilor realizate din comisioane,ceea ce are impact negativ asupraindicatorilor de profitabilitate. Per-petuarea pe o perioadã îndelungatãa acestui cumul de factori poateridica incertitudini semnificativeasupra prezumþiei de continuitate aactivitãþii firmei de investiþii.

28


Indicatori financiari cheie nefavora-bili. Pierderi substanþiale din ex-ploatare (Tabel 3);

Volatilitatea ridicatã a rezultatuluioperaþional este o manifestare di-rectã a strategiei ºi politicilor gene-rale de dezvoltare implementate deconducerea firmei de investiþii,încadrate în coordonatele deevoluþie a indicilor ºi indicatorilorbursieri. În consecinþã, o politicãorientatã cãtre clienþii deþinãtori deacþiuni provenite din Procesul dePrivatizare în Masã, dublatã de ocampanie agresivã de promovare aserviciilor pot ameliora semnifica-tiv indicatorii de profitabilitate (ase vedea rezultatul la 31.12.2007),dar aceastã viziune nu poate oferisustenabilitate financiarã pe peri-oadã îndelungatã. Declinul indi-cilor ºi indicatorilor bursieri sereflectã ºi asupra volumului deactivitate al firmei de investiþii, im-plicit asupra veniturilor din comi-

sioane realizate, afectând negativindicatorii de performanþã finan-ciarã (a se vedea rezultatul la31.12.2008), în lipsa unor strategiide restructurare a costurilor ºi deameliorare a altor categorii de veni-turi din exploatare, corespunzãtorobiectului de activitate autorizat.

Restanþe sau întreruperi în platadividendelor;

Spre deosebire de perioada prece-dentã de raportare, firma de in-vestiþii nu a declarat distribuiri dedividende aferente exerciþiuluifinanciar curent. Acest factor poatesemnala o situaþie nefavorabilã atrezoreriei.

Incapacitatea de a plãti creditorii ladata scadenþei;

Firma de investiþii nu s-a confrun-tat cu dificultãþi financiare privindplata furnizorilor de servicii nece-sare realizãrii obiectului de activi-tate.

Incapacitatea de a obþine finanþarepentru investiþii esenþiale;

Firma de investiþii nu depinde deproiecte de investiþii esenþiale pentrucontinuarea activitãþii de intermedierefinanciarã.

Evoluþia veniturilor din comisi-oane, dupã data bilanþului;

Ponderea veniturilor din comi-sioane aferente tranzacþiilor cuinstrumente financiare realizate înperioada 01.01.2009-22.04.2009 ra-portate la acelaºi indicator aferentanului 2008 este de 36%, ceea ce nucreeazã suspiciuni asupra prezum-þiei de continuitate a activitãþiifirmei de investiþii.

Analiza ratelor financiare9 (Tabel4);

Analiza principalilor indicatorii desolvabilitate indicã faptul cã firmade investiþii se înscrie într-un cori-dor de siguranþã financiarã, dinurmãtoarele considerente:

– rata solvabilitãþii patrimoniale -capitaluri proprii(CPP)/dato-rii+capitaluri proprii (TP) - a cu-noscut o apreciere, înregistrândvalori mult peste pragul de 30%,considerat suficient pentru aasigura o bunã capacitate deautofinanþare;

– gradul de îndatorare generalã -datorii totale (DT)/capitaluriproprii (CPP) - a cunoscut o scã-dere în perioada analizatã,situându-se sub nivelul de 50%în perioada 2007-2008, con-solidând capacitatea entitãþii dea face faþã angajamentelor finan-ciare pe termen mediu ºi lung;

– rata solvabilitãþii generale -datorii totale(DT)/ active totale(TA) - a marcat, de asemenea, oscãdere în perioada analizatã,suficient de mare pentru a se

9 Dãnescu, Tatiana, Proceduri ºi tehnici de audit financiar, Ed. Irecson, Bucureºti, 2007, pag. 250- 258

299/2009


încadra în nivelul consideratsatisfãcãtor de 30%.

Analiza indicatorilor de lichiditaterelevã faptul cã aceºtia au înregis-trat valori considerate satisfãcã-toare în perioada analizatã, punândîn valoare capacitatea firmei de in-vestiþii de a onora la scadenþã anga-jamentele financiare asumate petermen scurt, cu precãdere pe sea-ma activelor curente, rapid lichida-bile (elemente de numerar ºi echi-valente a acestora).

Astfel, rata lichiditãþii generale(active curente / datorii curente) acunoscut o ameliorare în perioada2007-2008, depãºind nivelul minimrecomandat de 150%, în timp cerata lichiditãþii efective (trezore-ria/datorii curente) depãºeºte, deasemenea, nivelul minim recoman-dat de 50%, dupã cum se poate con-stata din Tabelul 5.

Ratele de rentabilitate exprimã, în-tr-o manierã sinteticã, eficienþa ºiprofitabilitatea activitãþii desfãºu-rate de firma de investiþii, fiindstrâns corelate cu rezultatul dinactivitatea de exploatare. Depreci-erea semnificativã a ratei de renta-bilitate a activelor (profit net/totalactive), a ratei de rentabilitate fi-nanciarã (profit net/capitaluri pro-prii) ºi a ratei rentabilitãþii generale(profit net/cheltuieli totale), la datade raportare 31.12.2008, a interve-nit pe fondul înregistrãrii unorpierderi care pot semnala difi-cultãþi în continuarea exploatãrii, înlipsa unor mãsuri de redresarefinanciarã (Tabel 6).

Evaluarea gradului de adecvare acapitalului ºi a fondurilor proprii;

Firma de investiþii înregistreazã unexcedent al capitalului iniþial în

raport cu nivelul minim impuspotrivit obiectului de activitateautorizat10, înregistrându-se o ten-dinþã de consolidare a nivelului decapitalizare.

De asemenea, firma de investiþii în-registreazã un excedent semnifica-tiv al fondurilor proprii în raportcu capitalul iniþial minim solicitatde reglementãrile incidente dome-niului pieþei de capital11 (Tabel 7).

Nu se constatã existenþa unor fac-tori de risc capabili sã ameninþe

continuitatea exploatãrii ca urmarea nerespectãrii de cãtre firma deinvestiþii a reglementãrilor privindfondurile proprii ºi adecvarea capi-talului.

Acces la finanþare internã etc.

Firma de investiþii nu a apelat înperioada analizatã la surse de fi-nanþare internã. Având în vederegradul redus de remunerare a ac-þionarilor (distribuiri de dividendes-au realizat doar într-un singur ande la înfiinþare), se poate constata

10 Corespunzãtor serviciilor ºi activitãþilor de investiþii prestate, firma de investiþii are nevoie de un capital iniþial minim de125.000 euro (art. 7, alin. (1), lit.b) din Legea nr. 297/2004 privind piaþa de capital, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare)

11 Potrivit art. 23, alin. (1) din OUG nr. 99/2006 privind instituþiile de credit ºi adecvarea capitalului, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, fondurile proprii ale unei firme de investiþii nu trebuie sã scadã sub nivelul minim al capitalului iniþialprevãzut pentru autorizare.

30


un impediment în atragerea decapital din partea acþionarilor.

Evaluarea elementelor deexploatare

Pierderea de membri cheie din con-ducere fãrã perspective de înlocuire;

Gradul de dependenþã faþã de per-sonalul-cheie (top ºi middle mana-gement) poate constitui un factorde risc în continuitatea activitãþiifirmei de investiþii, în mod deosebitdin perspectiva afectãrii portofoliu-lui de clienþi din activitatea de in-termediere financiarã.

Evoluþia indicatorilor de piaþã; Indicatori precum volumul ºi va-loarea tranzacþiilor, cota de piaþãdeþinutã ºi poziþia în topul interme-diarilor pot ajuta auditorul sãdeducã concluzii cu privire la per-spectivele firmei de investiþii. Dinsurse independente (Bursa de Va-lori Bucureºti) s-au obþinut infor-maþii potrivit cãrora valoarea totalãa tranzacþiilor încheiate de firma deinvestiþii a fost de 18.795.969,46 lei(anul 2008), respectiv de13.500.613,75 lei (trimestrul I alanului 2009), corespunzãtor unuiprocent de realizare de 71,83 %.Aceste evoluþii se datoreazã creº-terii substanþiale a portofoliului declienþi ºi a amplificãrii activitãþii detranzacþionare pe fondul ameliorã-rilor înregistrate de indicii ºi indi-catorii specifici pieþei de capital.12

Impulsionarea activitãþii de inter-

mediere financiarã are un impactpozitiv asupra veniturilor din comi-sioane realizate de firma de inves-tiþii, contribuind la refacerea stãriide sãnãtate financiarã (Tabel 8).

Acþiuni în justiþie pe rol împotrivaentitãþii care, dacã au succes, potavea drept rezultat obligaþii careprobabil nu pot fi îndeplinite;

Firma de investiþii nu este impli-catã în litigii, iar conducerea nuconsiderã apariþia unor astfel deevenimente într-o perioadã de 12luni de la data bilanþului.

Testarea gradului de dependenþãfaþã de clienþii din activitatea detranzacþionare;

Gradul de dependenþã al firmei deinvestiþii faþã de un numãr redusde clienþi din activitatea de tranzac-

þionare poate fi un factor de risccare sã genereze incertitudini sem-nificative privind continuitateaactivitãþii. Pe perioada analizatã, seconstatã faptul cã, în medie, 45%din valoarea anualã a tranzacþiilorderulate de firma de investiþii suntrealizate în contul primilor cinciclienþi, ca ordine de importanþã. Deasemenea, în condiþiile în care veni-turile din comisioane s-au redusconsiderabil pe parcursul anului2008 comparativ cu anul precedent(- 49,45%), procentul de 38,04%, re-prezentând ponderea comisioane-lor realizate în urma tranzacþiilorderulate pentru primii cinci clienþica ordine de mãrime, în total veni-turi din comisioane, poate cauzaîndoieli cu privire la continuitateaactivitãþii (Tabel 9).

12 În perioada martie-aprilie 2009 indicii bursieri au cunoscut aprecieri semnificative, respectiv BET +49,81%, BET C +45,72%,BET FI +97,31%, BET NG +31,77%, BET XT +67,07%

319/2009


Facilitãþi de tranzacþionare înrelaþia cu clienþii etc.

Platformele de tranzacþionare on-line reprezintã investiþii esenþialepentru orice intermediar pe piaþade capital. Existenþa acestor facili-tãþi de tranzacþionare poate amelio-ra semnificativ comisioanele dinactivitatea de intermediere finan-ciarã, prin consolidarea portofoliu-lui de clienþi ºi creºterea numãruluide tranzacþii. Insuficienþa fondu-rilor necesare pentru a finanþa aces-te investiþii poate fi un impedimentîn strategia de dezvoltare a firmeide investiþii.

Din modelul prezentat se remarcãºi impactul climatului investiþionalca factor care explicã volatilitatearezultatelor anuale obþinute de fir-mele de investiþii. Intensificareaactivitãþii bursiere, manifestatãîntr-un context macroeconomc fa-vorabil, comportã influenþe bene-fice asupra performanþelor finan-ciare ale intermediarilor. Dimpo-trivã, panica sau reticenþa investito-rilor sunt factori care au repercusi-uni asupra activitãþii firmelor deinvestiþii, iar în condiþiile în caresfera de manifestare se extinde ºi seperpetueazã, auditorul se poateconfrunta cu incertitudini semni-ficative privind continuitatea acti-vitãþii.

ConcluziiRespectarea principiului continu-itãþii activitãþii de cãtre firmele deinvestiþii este, deopotrivã, o pre-misã necesarã pentru a asigura sin-ceritatea ºi fidelitatea situaþiilorfinanciare, dar ºi o condiþie obliga-torie pentru pãstrarea autorizaþieide funcþionare în industria servici-ilor ºi activitãþilor de investiþiifinanciare în calitate de intermedi-ari sau investitori instituþionali.

Competenþa ºi profesionalismulauditorilor financiari sunt factoridecisivi pentru identificarea con-

diþiilor, evenimentelor sau facto-rilor de risc cu impact semnificativasupra continuitãþii activitãþii, înmod deosebit în cazul firmelor deinvestiþii.

Raportarea unor astfel de factorigeneratori de risc cãtre persoaneleînsãrcinate cu guvernanþa sau cãtreinvestitori constituie mai multdecât o obligaþie profesionalã aauditorilor, pentru a defini calitateaangajamentelor de audit în spiritulinteresului public ºi pentru a pre-veni starea de insolvenþã a interme-diarilor financiari.

Dãnescu, Tatiana, Proceduri ºi tehnici de audit financiar, Ed. Irecson,Bucureºti, 2007

Rusovici, Alexandru; Farmache, Stere, Rusu, Gheorghe, Manager în misi-unea de audit, Ed. Monitorul Oficial, Bucureºti, 2008

Legea nr. 297/2004 privind piaþa de capital, cu modificãrile ºi completãrileulterioare

OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementãrilor contabile armo-nizate cu directivele europene, cu modificãrile ºi completãrile ulte-rioare

OUG 99/2006 privind instituþiile de credit ºi adecvarea capitalului, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare

Reglementãri internaþionale de audit, asigurare ºi eticã. Audit financiar 2008Coeditare CAFR - Irecson, Bucureºti, 2008

Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã 2007, Ed. C.E.C.C.A.R.,Bucureºti, 2007

www.bvb.ro.

Bibliografie

32

IntroducereÎn practica auditului de proiecte, auditorii financiaridin România se confruntã încã în perioada actualã cusituaþii în care li se cere un serviciu de audit ºi nu potapela la un ghid sau la criterii minimale. Aceasta seexplicã prin lipsa practicilor îndelungate în domeniulauditului de proiecte ºi, poate, prin întârzierea dise-minãrii experienþei, atunci când existã.

Metodologia ºi obiectivele cercetãrii

Necesitatea cercetãrii este datã de evoluþiile practiciiprofesionale care pot pune auditorii financiari în situ-aþia de a accepta misiuni de acest gen. Scopulcercetãrii noastre este acela de a demonstra cã apli-carea Standardului Internaþional privind serviciileconexe (International Standard Related Services- ISRS)4400 „Angajamente pentru efectuarea procedurilor con-venite privind informaþiile financiare” este potrivitã încazul auditului de proiecte tocmai pentru cã acestacorespunde obiectivului1 respectivului standard prinnatura sa. Metodologia cercetãrii a fost studiereaobiectivului ºi a termenilor unei misiuni de proceduriconvenite conform ISRS 4400, selectarea unor lucrãride audit de proiect, efectuate conform ISRS 4400 ºipunerea în evidenþã a cerinþelor acestui standard prinexemplificarea cu procedurile convenite ºi efectuate,cu documentele întocmite ºi cu raþionamentele audi-torului degajate în cazurile concrete. Obiectivul final

Elena DOBRE*

Proceduri convenite, efectuate

într-un angajament deaudit de proiect

Agreed-Upon ProceduresPerformed in Project Audit

Engagements

The present paper draws the financial auditors' attention tocases in which the International Standard Related Services -ISRS 4400 "Obligation to perform the agreed procedures onthe financial information" was applied for a project audit. ThisStandard cannot be applied only to project audit. On the con-trary, it can be fully applied to a wide variety of categories suchas claims, debts and a component of the financial situationsor even a complete set of financial situations. The researchmethodology takes into account the following elements:Obligation letter for project audit and agreed procedures,Procedures for checking the eligibility of the project costs,Report of de facto findings to check the costs that a grant con-tract for external actions financed by EC implies. From thisresearch it derived that by their nature the project audit obli-gations are not insurance missions but a means to help theapplicant make his own opinion on the Project FinancialReport and the costs conformity with the budget and the ana-lytical evidence and especially the costs' eligibility.

Key words: project, audit, agreed procedures, terms of reference

Abstract

Cuvinte cheie:proiect, audit, proceduri convenite,

termeni de referinþã

* Auditor financiar, prof.univ.dr. Universitatea "Ovidius", Constanþa, [email protected] Obiectivul ISRS 4400 îl constituie efectuarea de cãtre auditor a procedurilor ce þin de natura unui audit la care auditorul,

entitatea ºi oricare terþe pãrþi îndreptãþite au convenit, precum ºi raportarea de cãtre auditor asupra constatãrilor efective.

339/2009

al cercetãrii a fost acela de a evidenþia utilitateafolosirii procedurilor agreate sau convenite în con-tractarea ºi derularea misiunilor de audit al pro-iectelor. Cercetarea s-a realizat pe baza analizei unorproiecte auditate prin proceduri impuse prin con-tractele de finanþare europene ºi convenite cu mana-gerii de proiect. Metodologia cercetãrii a avut în vede-re: Scrisoarea de angajament pentru auditul proiectelor ºiprocedurile convenite, Procedurile de verificare a eligibili-tãþii cheltuielilor proiectului, Raportul constatãrilor defacto pentru verificarea cheltuielilor unui contractgrant finanþat de CE pentru acþiuni externe. Aceastãdistincþie poate induce la prima vedere ideea cãresponsabilitatea în auditul proiectelor este mai micã.În realitate, având în vedere rolul ºi importanþafinanþãrilor de proiecte în perioada actualã ºi con-tribuþia lor la creºterea economicã ºi dezvoltareasocialã în acord cu cerinþele integrãrii europene,responsabilitatea auditorilor este aceeaºi ca în cazulauditului financiar. Oricum, în toate lucrãrile noastretrebuie sã ne însoþeascã principiul competenþei ºi aceldue professional care, ceea ce înseamnã diligenþã profe-sionalã, acurateþe ºi conºtiinþã profesionalã ºi chiarbunãvoinþã în abordãri ºi în aplicarea reglementãrilorºi standardelor internaþionale în domeniu.

Natura misiunilor de efectuare a procedurilor convenite privind

informaþiile financiare ºi baza de documentare a studiului

Un serviciu considerat conex misiunilor de auditfinanciar de cãtre normalizatorul profesiei contabilela nivel internaþional, Federaþia Internaþionalã aContabililor (IFAC- International Federation of Accoun-tants) 2 este angajamentul în baza unor proceduri con-venite prevãzute de Standardul Internaþional privindserviciile conexe (International Standard RelatedServices- ISRS) 4400 „Angajamente pentru efectuareaprocedurilor convenite privid informaþiile financia-re”. Acest serviciu conex este reglementat la nivelglobal de IFAC, pentru cã aceasta, în calitate de orga-nizaþie globalã a profesiei contabile, este menitã sãprotejeze ºi sã dezvolte utilitatea publicã a profesieiprin dezvoltarea unor standarde internaþionale deînaltã calitate.

Acest obiectiv major al IFAC se realizeazã prinurmãtoarele acþiuni: promovarea puternicã a valo-rilor etice ale profesiei; încurajarea practicilorcontabile ºi de audit de înaltã calitate; susþinereadezvoltãrii unitare ºi omogene a profesiei în toatesectoarele ºi în întreaga lume.

Astfel se face cã ºi finanþarea proiectelor din bugetulUniunii Europene se auditeazã prin utilizarea unuistandard internaþional de audit, cu menþiunea cã,datoritã naturii acestui angajament de audit, standar-dul recomandat este unul privind serviciul conex deaudit, numit „proceduri agreate”. Practica audituluide proiecte din România, în perioada actualã, sebazeazã pe recomandãrile din granturile de finanþareeuropene, care indicã în unele cazuri aplicarea ISRS4400.

Lucrarea noastrã aduce în atenþie cazuri în careStandardul Internaþional privind serviciile conexe(International Standard Related Services- ISRS) 4400„Angajamente pentru efectuarea procedurilor conveniteprivind informaþiile financiare” a fost aplicat în auditulunui proiect. Standardul nu se aplicã în mod exclusivauditului proiectelor, ci, dimpotrivã, are o arie largãde aplicare ce include creanþe, datorii, o componentãa situaþiilor financiare sau chiar un set complet desituaþii financiare. Scopul cercetãrii este acela de ademonstra cã aplicarea acestui standard este potrivitãtocmai pentru cã auditul de proiecte corespundeobiectivului3 acestui standard, prin natura sa. ISRS4400 se referã la misiunile auditorului financiar deefectuare a procedurilor convenite privind informaþi-ile financiare ºi trateazã urmãtoarele aspecte: scopulstandardului; obiectivul misiunii; principiile generaleale misiunii; definirea termenilor unei misiuni de pro-cedurã convenite; planificarea misiunii; documenta-rea misiunii; proceduri ºi probe; modul de raportare.Termenul de „auditor” este folosit pe tot cuprinsulstandardelor elaborate de Consiliul pentru StandardeInternaþionale de Audit ºi Asigurare, atunci când sedescrie atât activitatea de audit financiar, cât ºi cea derevizuire sau alte servicii de asigurare ºi servicii co-nexe ce pot fi efectuate.

O astfel de referinþã nu intenþioneazã sã sugereze cã opersoanã care efectueazã revizuirea sau alte servicii

Proceduri convenite, efectuate într-un angajament de audit de proiect

2 www.ifac.org/Members/DownLoads/2009-handbook-of-internatio.pdf 3 Obiectivul ISRS 4400 îl constituie efectuarea de cãtre auditor a procedurilor ce þin de natura unui audit la care auditorul,

entitatea ºi oricare terþe pãrþi îndreptãþite au convenit, precum ºi raportarea de cãtre auditor asupra constatãrilor efective.

34

de asigurare ºi servicii conexe trebuie sã fie auditorulfinanciar al situaþiilor financiare ale unei entitãþi4.

Caracterizarea generalã a ISRS 4400 ºi tabloul cer-inþelor acestui standard sunt prezentate mai jos:

Auditul ºi raportãrile financiare, de la teorie la practicã

4 Audit Financiar 2006. Standarde-Codul Etic, Coeditare CAFR-Editura IRECSON, 2006, p. 1032

359/2009

Aplicarea în auditul finanþãrii proiectelor a cerin-þelor ISRS 4400 Angajamente pentru efectuarea proce-durilor convenite privind informaþiile financiare

În tabelul de mai jos se prezintã câteva proiecte audi-tate prin proceduri impuse prin contractele definanþare ºi convenite cu managerii de proiect.

Misiunile de audit al proiectelor de natura serviciilorconexe au fost contractate în baza prevederilor gran-turilor de finanþare privind condiþiile de finanþare ºiverificarea cheltuielilor5.

Serviciile conexe conform ISRE 4400 se furnizeazã ºiîn baza unei scrisori de angajament din partea benefi-ciarului6.

Scrisoarea de angajament pentru auditul proiectelor

ºi procedurile conveniteAcest document reprezintã o confirmare a înþelegeriiauditorului cu beneficiarul privind termenii ºi obiec-


5 Anexa VII a grantului de finanþare - ftp://ftp.cordis.europa.eu/pub/fp7/docs/isrs44000_en.pdf 6 Conform Anexei 1 a Standardului Internaþional privind Serviciile Conexe 4400 Misiuni pentru efectuarea procedurilor

convenite privind informaþiile financiare, IFAC; Audit Financiar 2006. Standarde-Codul Etic, Coeditare CAFR-Editura IREC-SON, 2006.

36

tivele misiunii7

, precum ºi a naturii ºi limitãrilor ser-viciilor pe care auditorul le va furniza. Misiunea estecondusã în conformitate cu Standardul Internaþionalprivind Servicii Conexe, aplicabil misiunilor privindprocedurile convenite privind informaþii financiare.Acest lucru se indicã în mod expres ºi în raportulauditorului. Acordul pãrþilor se referã la procedurilede efectuat ºi la modul de raportare a constatãrilorefective care rezultã din activitatea de audit alproiectelor.

Conþinutul concret al scrisorii de angajament, în cazulserviciilor conexe ce fac obiectul cercetãrii noastre, areca elemente tocmai procedurile convenite, denumite încontractul de finanþare termenii de referinþã-ToR, ºianume:

1. Definirea pãrþilor în angajament ºi responsabi-litãþile lor

‘Beneficiarul’ se referã la organizaþia care primeºtefinanþare grant ºi care a semnat Contractul de Grant cuAutoritatea de Contractare. Beneficiarul este responsabilpentru furnizarea Raportului Financiar pentru Proiectulfinanþat prin Contractul de Grant ºi pentru asigurarea cãacest Raport Financiar poate fi bine armonizat cu sistemulcontabil al Beneficiarului ºi cu conturile ºi înregistrãrile demai jos. Beneficiarul acceptã cã abilitatea Auditorului de aefectua procedurile cerute prin acest angajament depindeefectiv de Beneficiar ºi, dacã e cazul, de partenerii sãi,oferind acces total ºi liber la personalul Beneficiarului ºi laconturile ºi înregistrãrile sale relevante.

‘Auditorul’ se referã la Auditorul care este responsabilpentru efectuarea procedurilor asupra cãrora s-a cãzut deacord, aºa cum este specificat în aceºti ToR (termenii dereferinþã), ºi pentru depunerea unui raport la Beneficiarasupra constatãrilor factuale. Auditorul va face o verificarea cheltuielilor ºi trebuie sã raporteze în legãturã cu un con-tract de grant finanþat de Comunitatea Europeanã pentruacþiuni externe.

2. Subiectul angajamentului

Subiectul acestui angajament este Raportul Financiarfinal legat de Contractul Grant pentru informaþia financia-rã ºi nefinanciarã, care se verificã de cãtre Auditor, cereprezintã toatã informaþia care face posibilã verificareafaptului cã cheltuielile susþinute de Beneficiar în RaportulFinanciar s-au fãcut, cã sunt corecte ºi eligibile. Anexa la

aceºti ToR conþine o privire de ansamblu asupra informaþieicheie despre Contractul Grant ºi proiectul în cauzã.

3. Motivele angajamentului

Beneficiarul este obligat sã depunã la Autoritatea deContractare un raport de verificare a cheltuielilor efectuatde un auditor extern în sprijinul plãþilor cerute de cãtreBeneficiar conform Articolului 15 din Condiþiile Generaledin Contractul Grant. Ofiþerul de Autorizare al Comisieisolicitã acest raport în timpul efectuãrii plãþii cerute deBeneficiar, condiþionatã de constatãrile factuale din acestraport.

4. Tipul angajamentului ºi obiectivele

Acesta constituie un angajament de efectuare a proce-durilor specifice asupra cãrora s-a cãzut de acord privind overificare a cheltuielilor unui contract grant finanþat decãtre Comunitatea Europeanã pentru acþiuni externe.Obiectivul acestei verificãri a cheltuielilor este ca Auditorulsã verifice dacã cheltuielile menþionate de Beneficiar înRaportul Financiar pentru proiectul finanþat prinContractul Grant au fost efectuate (realitatea), sunt corecte(exactitatea) ºi eligibile ºi sã depunã la Beneficiar un raportasupra constatãrilor de fapt cu privire la procedurile efec-tuate asupra cãrora s-a convenit. Eligibilitatea înseamnã cãfondurile oferite prin grant au fost cheltuite în concordanþãcu termenii ºi condiþiile Contractului Grant.

Cum acest angajament nu este unul asigurator, Auditorulnu oferã o opinie de audit ºi nu exprimã nici un fel deasigurare. Autoritatea Contractantã îºi procurã asigu-rarea prin tragerea propriilor concluzii din raportul con-statãrilor de facto al Auditorului asupra RaportuluiFinanciar ºi cererile de platã ale Beneficiarului.

5. Scopul lucrãrii

5.1 Auditorul va efectua acest angajament în conformitatecu aceºti ToR ºi:

- în conformitate cu Standardul Internaþional pri-vind Serviciile Conexe (‘ISRS’) 4400 Misiuni pen-tru Efectuarea Procedurilor Convenite privindInformaþiile Financiare aºa cum au fost promulgatde cãtre IFAC;

- în conformitate cu Codul Etic al ProfesioniºtilorContabili emis de IFAC. Cu toate cã ISRS 4400oferã independenþã, aceasta nu este o cerinþã pentruprocedurile de angajamente asupra cãrora s-a con-


7 În contractele de finanþare încheiate ca urmare a câºtigãrii granturilor de finanþare, procedurile agreate privind auditul suntprevãzute în anexe distincte sub denumirea de termeni de referinþã - terms of references –(ToR)

379/2009

venit, Autoritatea de Contractare solicitã numai caauditorul sã se conformeze cerinþelor de indepen-denþã ale Codului Etic8.

5.2 Termenii ºi condiþiile Contractului Grant

Auditorul verificã faptul cã fondurile oferite prin grantau fost cheltuite în conformitate cu termenii ºi condiþi-ile Contractului Grant, aºa cum s-a cerut conformArticolului 1.2 al Condiþiilor Speciale din ContractulGrant.

5.3 Planificarea, procedurile, documentaþia ºi dovada

Auditorul trebuie sã planifice lucrarea astfel încât veri-ficarea efectivã a cheltuielilor sã fie îndeplinitã. În acestscop el desfãºoarã procedurile specificate în Anexa 2 aleacestor ToR (‘Scopul Lucrãrii – Proceduri ce vor fidesfãºurate’) ºi utilizeazã dovezile obþinute din acesteproceduri ca bazã pentru raportul constatãrilor de fapt.Auditorul va documenta aceste chestiuni care suntimportante în oferirea dovezii în spijinul raportului ºidovezilor cã lucrarea a fost îndeplinitã în conformitatecu ISRS 4400 ºi cu aceºti ToR.

6. Raportarea constatãrilor de fapt

Raportul verificãrii cheltuielilor va trebui sã descrie scopulºi procedurile convenite ale angajamentului în detalii sufi-ciente pentru a permite Beneficiarului ºi Autoritãþii deContractare sã înþeleagã natura ºi întinderea procedurilordesfãºurate de Auditor. Utilizarea formatului de raportataºat în Anexa VII din Condiþiile Generale ale Con-tractului de Grant este obligatorie.

Alþi termeni - Onorariul auditorului exprimat în euro,echivalentul în lei, conform liniei bugetare aprobate aproiectului.

Din cele de mai sus, rezultã termenii de referinþã pentruverificarea cheltuielilor unui contract de grantfinanþat de Comunitatea Europeanã pentru acþiuniexterne ºi procedurile convenite ce vor fi efectuate.

În conþinutul scrisorii de angajament este recoman-dabil ca auditorul sã facã menþiunea cã procedurile pecare le va efectua sunt exclusiv pentru a sprijini bene-

ficiarul (autoritatea contractantã) sã tragã propriileconcluzii, cã raportul de audit nu va fi folosit în niciun alt scop, ci este exclusiv pentru informarea benefi-ciarului. De asemenea, va trebui menþionat cã proce-durile nu vor constitui un audit sau o revizuire reali-zate în conformitate cu Standardele Internaþionale deAudit sau cu Standardele Internaþionale privindMisiunile de Revizuire ºi, în consecinþã, nu va fi expri-matã nici o asigurare. Referitor la independenþã, aceas-ta nu este cerutã de ISRS 4400, dar dacã auditorulfinanciar nu este independent, va trebui sã menþio-neze acest lucru în Raportul constatãrilor de fapt9.Aceastã obligaþie rezultã din chiar conþinutul mode-lului de raport prevãzut de standardul 440010.

Procedurile de verificare a eligibilitãþii cheltuielilor

proiectului Procedurile generale cuprind urmãtoarele:

- se verificã dacã Raportul Financiar este în concor-danþã cu condiþiile Contractului de finanþare,inclusiv formatul ºi limba (românã ºi englezã).

- se examineazã dacã Beneficiarul s-a conformatregulilor contabile din Contractul de finanþare.Scopul acestei proceduri este:

a) evaluarea dacã o verificare eficientã ºi eficace acheltuielilor din Raportul Financiar este posi-bilã;

b) raportarea unor excepþii ºi slãbiciuni impor-tante cu privire la contabilitate ºi cerinþele dedocumentare, astfel încât Beneficiarul sã poatãlua mãsurile de ajustare sau corecþie ºi scurtareaperioadei rãmase din implementarea Proiec-tului.

- se reconciliazã informaþiile din Raportul Financiarcu sistemul de contabilitate ºi înregistrare alBeneficiarului (ex. balanþa de verificare, registrulgeneral al conturilor, registre auxiliare etc.)


8Principiile Etice ce guverneazã responsabilitãþile profesionale ale auditorului pentru un angajament privind proceduri con-venite sunt: integritatea, obiectivitatea, competenþa ºi conºtiinþa profesionalã (due professional care), confidenþialitatea, com-portamentul profesional ºi aplicarea standardelor,www.hkicpa.org.hk/ebook/HKSA_Members_Handbook_Master/volumeIII/hksrs4400.pdf

9 IESBA February 2006-New York, Compilation and Agreed Upon Procedures- Discussion: When the practitioner is not inde-pendent a statement to than effect is made in the report of factual findings, www.ifac.org/ethics/Meeting-FileDL.php?FID=1923

10 Audit Financiar 2006. Standarde-Codul Etic, Coeditare CAFR-Editura IRECSON, 2006, pag. 1035

38

- se verificã dacã ratele de schimb au fost corect apli-cate pentru schimburile valutare dacã este cazul ºidacã au fost aplicate ratele de schimb corecte11 înraportare, în conformitate cu condiþiile Contrac-tului de finanþare.

Conformitatea cheltuielilor cu bugetul

ºi evidenþa analiticãAuditorul efectueazã o revizie analiticã a liniilor bu-getare de cheltuieli din Raportul Financiar ºi:

- verificã dacã liniile bugetare din Raportul Fi-nanciar corespund cu liniile bugetare din BugetulContractului Grant (autenticitatea ºi autorizareaBugetului iniþial) ºi verificã dacã cheltuielile efec-tuate au fost prevãzute în bugetul Contractului definanþare.

- verificã dacã suma totalã solicitatã la platã de cãtreBeneficiar nu depãºeºte suma maximã de grantspecificatã în Contractul de de finanþare.

- verificã dacã amendamentele la Bugetul Contrac-tului Grant sunt conforme cu condiþiile pentruasemenea amendamente (inclusiv – dacã estecazul – cererile pentru actele adiþionale la Con-tractul de finanþare).

Selectarea cheltuielilor ce vor fi verificate

Cheltuielile raportate de Beneficiar în RaportulFinanciar ºi solicitate a fi decontate sunt prezentate,de regulã, sub urmãtoarele capitole de cheltuieli: 1. Resurse umane, 2. Deplasãri/Cãlãtorii, 3. Echipamenteºi bunuri, 4. Birou local, 5. Alte costuri, servicii, 6.Proprietãþi Imobiliare ºi construcþii montaj, 7. Subtotalcosturi directe eligibile 8. Rezerve pentru cheltuieli nepre-vãzute, 9. Total costuri directe eligibile 10. Costuri admi-nistrative(indirecte) ºi 11. Total costuri eligibile.

Capitolele de cheltuieli pot fi împãrþite în subcapitolede cheltuieli, cum ar fi, de exemplu 1.1 Salarii.Subcapitolele de cheltuieli pot fi, în principiu,împãrþite în articole individuale de cheltuieli sau clasede cheltuieli cu aceleaºi caracteristici sau cu caracte-ristici similare. Forma ºi natura documentelor justi-ficative (de exemplu: un document de platã, un con-tract, o facturã etc.) ºi modul în care cheltuielile suntînregistrate (de ex: intrãri într-un registru) variazã înfuncþie de tipul ºi natura cheltuielilor ºi a acþiunilor ºitranzacþiilor ce le urmeazã.

În orice caz, în toate situaþiile, articolele de cheltuielireflectã valoarea contabilã (financiarã) a activitãþilorºi acþiunilor sau tranzacþiilor ce le urmeazã, indiferentde natura ºi tipul acþiunii sau tranzacþiei în cauzã. Înselectarea articolelor de cheltuieli în vederea formãriieºantionului supus verificãrii, auditorul poate folosica element de distincþie, valoarea (variables sampling)sau atributul de bazã al cheltuielilor (attributes sam-pling)12. Din acest punct de vedere, atributul de bazã alcheltuielilor oricãrui proiect este acela de a fi desti-nate realizãrii proiectului ºi de a conduce la rezul-tatele planificate. Auditorul selecteazã articolele decheltuieli de valori ridicate pentru a asigura oacoperire adecvatã a verificãrii cheltuielilor. Mai mult,auditorul poate utiliza judecata sa profesionalã13 pen-tru a selecta articole specifice de cheltuieli sau clase dearticole de cheltuieli. Raþionamentul profesional sepoate baza pe factori, cum ar fi cunoºtinþele saleasupra proiectului ºi caracteristicile categoriilor decheltuieli, de exemplu: articolele de cheltuieli care nusunt uzuale sau prezintã un risc inerent sau sunt pre-dispuse la erori.

Verificarea cheltuielilorAuditorul verificã cheltuielile ºi raporteazã toateexcepþiile ºi abaterile ce rezultã din aceastã verificare.În toate cazurile auditorul evalueazã impactul finan-ciar al excepþiilor în termeni de cheltuieli neeligibile.De exemplu: dacã auditorul constatã o abatere cu


11 Cursul infoeuro disponibil pe Portalul Uniunii Europene, www.europa.eu.int 12 Apostolou, Barbara, Sampling: A Guide for Internal Auditors, The IIA Research Foundation Handbook Series, 2004, pag. 2713 ISA 530 Eºantionarea în Audit ºi alte metode de testare paragr.25-26; Audit Financiar 2006. Standarde-Codul Etic, Coeditare CAFR-

Editura IRECSON, 2006, pag. 50214 Menþionãm cã, de regulã, în cofinanþarea fondurilor structurale europene se alocã fonduri publice, mai ales dacã proiectele

privesc administraþia publicã localã sau alt domeniu bugetar, aºa încât sunt aplicabile prevederile OUG nr. 34/2006 privindachiziþia publicã cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Pe de altã parte, ºi instrumentele structurale sunt fonduri pu-blice ale Uniunii Europene, cãrora le sunt aplicabile tot proceduri de achiziþie publicã.

399/2009

privire la procedurile de achiziþie publicã14, el evalu-eazã în ce mãsurã aceasta a condus la cheltuieli neeli-gibile. Auditorul raporteazã toate excepþiile gãsiteincluzându-le pe acelea pentru care nu poate mãsuraimpactul financiar. Având selecþionate articolele decheltuieli, auditorul testeazã cheltuielile dupã criteri-ile specificate mai jos.

Eligibilitatea costurilor directe

Auditorul verificã eligibilitatea costurilor directe întermenii ºi condiþiile Contractului de Grant, urmãrinddacã aceste costuri:

- sunt necesare pentru implementarea sau punerea înpracticã a proiectului. Cu alte cuvinte, auditorulverificã dacã cheltuielile pentru o tranzacþie sauacþiune au fost create pentru scopul definit al acþi-unii ºi dacã sunt necesare pentru activitãþile ºiobiectivele proiectului. Mai departe, verificã dacãcosturile directe sunt prevãzute în bugetul anexã lacontractul de finanþare ºi sunt conforme cu prin-cipiile managementului financiar riguros, în spe-cial se verificã valoarea ºi eficacitatea costurilor.

- au fost realizate chiar de cãtre Beneficiar sau par-tenerii sãi pe perioada implementãrii Proiectului,

- sunt înregistrate în conturile Beneficiarului ºi suntidentificabile ºi verificabile ºi au substanþã realã,având la bazã documente de evidenþã originale.

Auditorul apreciazã costurile neeligibile aºa cum suntdescrise în contractul de finanþare. Se verificã, în spe-cial, dacã cheltuielile includ anumite taxe indirecte,inclusiv TVA. Dacã este cazul, se verificã dacã Be-neficiarul (sau partenerii sãi) nu pot sã recuperezeaceste taxe ºi dacã regulile, regulamentele ºi practicileaplicabile în þara gazdã a proiectului permit aco-perirea acestor taxe prin cheltuieli. Motivul pentrucare impozitele ºi taxele indirecte cuprinse în preþulserviciilor, lucrãrilor sau bunurilor achiziþionate înscopul proiectului, sunt excluse de la finanþare estesimplu: bugetul Uniunii Europene nu poate finanþabugetul þãrii gazdã, în mod implicit, cu ocaziafinanþãrii proiectelor.

Exactitate ºi înregistrare

Auditorul verificã dacã cheltuielile pentru o tranzac-þie sau acþiune a proiectului au fost înregistrate cu

acurateþe în sistemul contabil al Beneficiarului ºi înRaportul financiar ºi dacã cheltuielile sunt susþinuteprin dovezi adecvate (documente justificative). Pro-cedura include estimarea corectã ºi utilizarea corectãa ratelor de schimb valutar (istorice ºi infoeuro).

Clasificare

Auditorul verificã dacã cheltuielile pentru o tranzac-þie sau dacã o acþiune a proiectului a fost clasificatã încapitolul ºi subcapitolul corect din Buget ºi din Ra-portul Financiar.

Realitatea, incidenþa ºi existenþa

Auditorul îºi exercitã judecata profesionalã pentru aobþine dovezi suficiente de verificare potrivite pentrua stabili dacã cheltuielile au fost efectuate (realitatea ºicalitatea cheltuielilor) ºi dacã bunurile achiziþionateexistã. Se verificã realitatea ºi calitatea cheltuielilorpentru o tranzacþie sau acþiune a proiectului prin exa-minarea dovezilor muncii efectuate, bunurilor recep-þionate sau serviciilor prestate, în timp util sau la tim-pul potrivit, de o calitate acceptabilã ºi convenitã, pre-cum ºi la preþuri sau costuri rezonabile.

Conformitatea cu regulile de achiziþii, naþionalitate ºi origine

Auditorul examineazã ce reguli de achiziþii, naþionali-tate ºi origine se aplicã pentru anumite capitole, sub-capitole, clase de articole de cheltuieli sau articole decheltuieli. Se verificã dacã Beneficiarul s-a conformatla asemenea reguli ºi dacã cheltuielile în cauzã sunteligibile. Dacã se descoperã cazuri de neconformitatecu regulile de achiziþii, se raporteazã natura unorasemenea evenimente, ca ºi impactul lor financiar subformã de cheltuieli neeligibile.

Costuri administrative (indirecte)

Auditorul verificã dacã costurile administrative (indi-recte), prezentate în capitol separat în Raportul finan-ciar, nu depãºesc un procent maxim din costuriledirecte ale proiectului15.

Cheltuieli neprevãzute

Auditorul verificã dacã cheltuielile neprevãzute(capitol separat în Raportul Financiar) nu depãºesc unprocent maxim din costurile totale eligibile (directe ºiindirecte) ale proiectului16.


15 În contractele de finanþare ale proiectelor luate în studiu, costurile indirecte nu pot depãºi 7% din costurile directe.16 În contractele de finanþare ale proiectelor luate în studiu, cheltuielile neprevãzute nu pot depãºi 5% din costurile totale eli-

gibile.

40

Gradul de acoperire prin proceduri de verificare a cheltuielilor Auditorul are în vedere anumite principii ºi criterii îndesfãºurarea procedurilor de verificare a cheltuielilor.Acest fapt îi permite sã-ºi planifice raþional munca deverificare. Gradul de acoperire prin verificare nuînseamnã în mod necesar o verificare completã ºiexhaustivã a tuturor articolelor de cheltuieli care suntincluse într-un capitol sau subcapitol specific al chel-tuielilor. Auditorul va asigura însã, o verificare sis-tematicã ºi reprezentativã, în funcþie de anumitecondiþii. El poate obþine rezultate de verificare satis-fãcãtoare pentru un capitol sau subcapitol de cheltu-ieli prin vizualizarea unui numãr limitat de articolede cheltuieli. Auditorul poate aplica tehnici de eºan-tionare statisticã pentru unul sau mai multe capitolesau subcapitole de cheltuieli din Raportul financiar. Înacest scop Auditorul examineazã dacã „populaþiile”(adicã subcapitolele de cheltuieli sau clasele de arti-cole de cheltuieli din cadrul unui subcapitol de chel-tuieli) sunt potrivite ºi suficient de mari (adicã suntcompuse dintr-un numãr destul de mare de articole)pentru un sondaj statistic eficient. Acest lucru permiteobþinerea ºi evaluarea dovezilor de verificare (probe-lor de audit). Auditorul se poate folosi de prevederileStandardului Internaþional de Audit IFAC 530 „Eºan-tionarea în audit ºi alte proceduri selective de testare” pen-tru calculul eºantioanelor reprezentative. Specificcontractelor de finanþare de acest tip (acþiuni externeale Uniunii Europene) este faptul cã se cere auditoru-lui sã respecte în misiunea sa aºa numita ratã de acope-rire prin verificare a cheltuielilor (Expences Rate Coverage-ERC). ECR reprezintã suma totalã a cheltuielilor veri-ficate de cãtre Auditor, exprimate ca procent dinsuma totalã de cheltuieli raportatã de cãtre Beneficiarîn Raportul financiar ºi solicitatã de cãtre Beneficiarpentru a fi dedusã din suma totalã de pre-finanþareprevãzutã în Contractul de finanþare (Grant). În con-tractele de finanþare ale proiectelor luate în studiu,Auditorul trebuia sã se asigure cã ECR total este celpuþin 65%. Aceastã regulã impusã prin contractul definanþare este de naturã sã simplifice munca audi-torului de eºantionare, care trebuie sã-ºi planifice dinstart eºantionul de lucru la nivelul a 65% din valoareatotalã a cheltuielilor. Avem de-a face cu o eºantionarebazatã pe valoarea (variables sampling) ºi nu pe atribu-tul de bazã al cheltuielilor. Dacã rezultã abateri maimici de 10% din totalul sumei de cheltuieli verificatã,atunci se finalizeazã procedurile de verificare ºi se ela-boreazã raportul. Dacã rata de excepþie este mai mare

de 10% atunci se extind verificãrile pânã când ECReste cel puþin 85%. În plus, Auditorul trebuie sã se asi-gure cã ECR pentru fiecare capitol ºi subcapitol decheltuieli din Raportul financiar este de cel puþin10%.

Verificarea încasãrilor proiectuluiAuditorul verificã dacã încasãrile (finanþãrile primite)au fost adecvat alocate proiectului ºi corect specificateîn Raportul financiar. Cum acest angajament nu esteun audit, Auditorului nu îi este cerut sã evalueze dacãîncasãrile sunt complete.

Raportul constatãrilor de facto pentru verificarea cheltuielilor

unui contract finanþat de CE pentru acþiuni externe

Raportul auditorului este adresat managerului deproiect. Raportul este compus din raportul propriuzis, detaliile raportului ºi anexele. Raportul propriu-zis are forma unei scrisori de prezentare ºi prezintãobiectivul ºi utilitatea angajamentului de efectuare aprocedurilor convenite sau specificate. Se prezintã înmod expres ºi obligaþia sã depunã la Beneficiar Ra-portul privitor la eligibilitatea cheltuielilor. Eligibi-litatea înseamnã cã fondurile provenite din grant aufost cheltuite în conformitate cu termenii ºi condiþiileContractului de finanþare (Grant). Deoarece proce-durile efectuate de auditor nu constituie un audit sauo revizie executatã în conformitate cu Standardele deAudit sau Standardele Internaþionale de Angaja-mente de Revizuire, auditorul menþioneazã în raportcã nu oferã nici o asigurare asupra Raportului finan-ciar. Este recomandabil sã se prezinte ºi sursele deinformare ale auditorului ºi anume informaþia oferitãprin managementul Beneficiarului ca rãspuns la între-bãri specifice sau obþinutã ºi extrasã din sistemul deinformare ºi de contabilitate al Beneficiarului.Detaliile raportului se referã la: Capitolul 1 - Informaþii despre Contractul de finan-

þare ºi ProiectCapitolul 2 - Proceduri efectuate ºi constatãrile de

facto.

Anexele raportului sunt:

Anexa 1 - Termenii de referinþã;

Anexa 2 - Raportul financiar furnizat de Beneficiar


419/2009

În primul capitol al raportului se prezintã dateprivind obiectivul general al proiectului, obiectivelespecifice, realizãrile ºi rezultatele proiectului. Deexemplu, în cazul proiectului tranfrontalier privindtradiþii culturale acesta cuprinde (între altele) urmã-toarele:

Obiectivul general al proiectului: o cooperare transfron-talierã de tip „people to people” destinatã schimburilor cul-turale româno-bulgare din punct de vedere educaþional ºicultural, cu menþinerea permanentã a legãturilor culturale17.

Obiectivele specifice:(1) Realizarea unei sesiuni de training care îºi propune

creºterea gradului de pregãtire profesionalã ºi de infor-mare privind Managementul Proiectelor cu FinanþareExternã; Programul Operaþional de CooperareTransfrontalierã dintre România ºi Bulgaria, pe perioa-da 2007-2013; Programele Uniunii Europene pentruEducaþie ºi Formare Profesionalã, Culturã ºi Tineret înperioada 2007-2013;

(2) Organizarea ºi desfãºurarea de acþiuni culturale înRomânia ºi Bulgaria, care vizeazã încurajarea tinerilorartiºti de a-ºi promova talentul ºi creaþiile artistice îndiferite domenii precum: muzicã, dans, meºteºuguri,picturã ºi fotografie, de a se face cunoscuþi ºi pro-movarea tradiþiilor folclorice;

Rezultate estimate: (1) Intensificarea cooperãrii culturale între regiunile

vecine, de o parte ºi de alta a graniþei;(2) Creºterea numãrului de proiecte cu impact transfron-

talier derulate în parteneriat;(3) Creºterea numãrului de întâlniri transfrontaliere a

diferitelor grupuri ale populaþiei, în special a tinerilor;(4) Dezvoltarea relaþiilor parteneriale în cadrul regiunii,

în contextul integrãrii europene, a celor douã þãri. (5) Crearea unei reþele de cooperare durabilã între cele

douã regiuni, care implicã reprezentanþi ai instituþiilorde formare în domeniul educativ (ºcoli, licee, univer-sitãþi), instituþii de culturã, meºteºugari individuali.

(6) Valorificarea ºi conservarea tradiþiilor culturale.(7) Creºterea interesului populaþiei pentru tradiþiile ºi obi-

ceiurile din regiunile învecinate.(8) Realizarea unui prim pas în demararea turismului cul-

tural între cele douã regiuni.

Realizãrile proiectului:

(1) Acþiuni culturale ale tinerilor artiºti.

(2) Campanii de informare privind proiectul.(3) Fluturaºi bilingvi, afiºe, pliante, mape de presã, ban-

nere.(4) Conferinþe de presã ºi comunicate de presã, clip-uri

video, spot-uri radio, articole în presa scrisã.

În cel de-al doilea capitol se prezintã date privindProceduri generale, conformitatea cheltuielilor cubugetul ºi evidenþa analiticã, selectarea cheltuielilorpentru verificare, verificarea cheltuielilor. Aceastãsecþiune prezintã constatãrile de fapt cu precizareaprocedurilor convenite referitoare la:

1. Eligibilitatea costurilor directe: cheltuielile efectuatesunt necesare realizãrii proiectului; costurile directesunt prevãzute în Bugetul Contractului de Grant ºisunt conforme cu principiile managementului financiarriguros; cheltuielile sunt efectuate de Beneficiar în peri-oada implementãrii proiectului; costurile sunt înregis-trate în conturile Beneficiarului, sunt identificabile, ve-rificabile, reale în substanþa lor economicã ºi au la bazãdocumente originale. Nu se constatã cheltuieli neeli-gibile de natura taxelor (TVA), dat fiind cã Beneficiarula suportat separat, din surse proprii, T.V.A (dupã caz).

2. Acurateþea înregistrãrilor: cheltuielile sunt înregis-trate în contabilitate dupã natura lor ºi cu exactitateprivind calculele.

3. Clasificarea cheltuielilor este conformã cu capitolele dinRaportul financiar.

4. Realitatea (incidenþa/existenþa): activele achiziþionateexistã, serviciile necesare au fost prestate de furnizoriîn timp util, preþurile din facturi sunt rezonabile.

5. Conformitatea cu regulile de achiziþii, naþionalitate ºiorigine: nu se constatã/se constatã cazuri de neconfor-mitate ºi existã/nu existã impact privind cheltuielineeligibile.

6. Costurile administrative (indirecte) – este cazul(prezentarea constatãrilor)/nu este cazul

7. Cheltuieli neprevãzute- – este cazul (prezentarea con-statãrilor)/nu este cazul

8. Gradul de acoperire prin verificare a cheltuielilor: aufost /nu au fost verificate toate capitolele ºi subcapi-tolele de cheltuieli din Raportul Financiar.

9. Rata de acoperire prin verificare a cheltuielilor (ECR):cheltuielile au fost verificate peste pragul de 65%.

10. Dispersia suficientã a ECR asupra categoriilor de chel-tuieli: Rata de acoperire prin verificare a cheltuielilor


17 Articol ziarul Telegraf vineri, 13 iunie 2008, http://www.telegrafonline.ro/1213304400/56546/cumpana_pr

42

este de 10% pentru fiecare capitol ºi subcapitol de chel-tuieli din Raportul Financiar.

11. Verificarea încasãrilor proiectului: sumele încasate aufost /nu au fost adecvat alocate proiectului.

ConcluziiConcluzile ce se degajã din cercetarea metodologicãavând ca scop caracterizarea procedurilor conveniteîn cazul unui serviciu conex de audit al proiectelorsunt urmãtoarele:

- auditul proiectelor poate fi un serviciu cerut depersoane interesate ºi implicate în proiect (finanþa-torul, în cazul acþiunilor externe ale CE), sub formaunui serviciu conex în sensul ISRE 4400;

- misiunea nu este de audit ºi nici de revizuire, decinu furnizeazã o asigurare;

- procedurile convenite sunt specificate în scrisoareade angajament, precum ºi în Raportul constatãrilorde facto pentru verificarea cheltuielilor;

- principala constatare de fapt a raportului este eli-gibilitatea cheltuielilor ce poate fi probatã prin: eli-gibilitatea costurilor directe; acurateþea ºi înregis-trarea: cheltuielile sunt înregistrate în contabilitatedupã natura lor ºi cu exactitate privind calculele;clasificarea cheltuielilor este conformã cu capi-tolele din Raportul financiar; realitatea cheltu-ielilor; conformitatea cu regulile de achiziþii,naþionalitate ºi origine; costurile administrative(indirecte); cheltuieli neprevãzute; gradul deacoperire prin verificare a cheltuielilor: au fost /nuau fost verificate toate capitolele ºi subcapitolelede cheltuieli din Raportul financiar; rata deacoperire prin verificare a cheltuielilor (ECR): chel-tuielile au fost verificate peste pragul de 65%; dis-persia suficientã a ECR asupra categoriilor de chel-tuieli: rata de acoperire prin verificare a cheltu-ielilor este de 10% pentru fiecare capitol ºi sub-capitol de cheltuieli din Raportul financiar; verifi-carea încasãrilor proiectului.

- principala diferenþã faþã de auditul financiar estecã termenii de referinþã ai acestei misiuni impunforma raportului ºi chiar conþinutul cu referire ladate nefinanciare (date privind obiectivul generalal proiectului, obiectivele specifice, realizãrile ºirezultatele proiectului).

Din cercetare a rezultat cã, prin natura lor, angaja-

mentele de audit al proiectelor nu sunt misiuni deasigurare, ci servesc formãrii propriei opinii de cãtresolicitant asupra Raportului financiar al proiectului ºiconformitatea cheltuielilor cu bugetul ºi evidenþaanaliticã, dar, mai ales, eligibilitatea costurilor. Înacest scop se verificã (1) dacã Raportul financiar esteîn concordanþã cu condiþiile Contractului de finan-þare, (2) se examineazã dacã Beneficiarul s-a confor-mat la regulile pentru contabilitate din Contractul definanþare, (3) se reconciliazã informaþiile din Raportulfinanciar cu sistemul de contabilitate ºi înregistrare alBeneficiarului (ex. balanþa de verificare, registrul ge-neral al conturilor, registre auxiliare etc.), (4) se veri-ficã dacã ratele de schimb corecte au fost aplicate pen-tru schimburile valutare, dacã este cazul, ºi dacã aufost aplicate rate corecte în raportare, în conformitatecu condiþiile Contractului de finanþare.

Sperãm ca, pe mãsura evoluþiilor în planul obþineriide noi finanþãri din fondurile europene, practica audi-tului proiectelor în România sã evolueze prin apli-carea cât mai eficientã a standardelor adecvate acestuidomeniu.


Apostolou, Barbara, Sampling: A Guide for InternalAuditors, The IIA Research Foundation HandbookSeries, 2004

Bodea, Constanþa Nicoleta (coordonator), Handbook onProject Based Management, Editura Economicã,Bucureºti 2002

Catana, Aida, coordonator, Elaborarea Proiectelor cuFinanþare din Fondurile Structurale pentru IMM/uri2007-2013, Editura CONTAPLUS, 2008

Dobre, Elena, Controlul ºi Auditul Proiectelor, EdituraEconomicã, 2007

Dobre, Elena, Finanþarea Proiectelor Economice, OvidiusUniversity Press, 2007

Audit Financiar 2006. Standarde-Codul Etic, CoeditareCAFR-Editura IRECSON, 2006,

www.icai.org/resource_file/15411Link46_4400SRS-AAS32.pdf

www.ifac.org/ethics/Meeting-FileDL.php?FID=1923www.hkicpa.org.hk/ebook/HKSA_Members_Handboo

k_Master/volumeIII/hksrs4400.pdfwww.accaglobal.com/library/technical/auditing/int-

standards/2205395?sessionwww.ifac.org/Members/DownLoads/2009-handbook-

of-internatio.pdf www.cordis.europa.eu/pub/fp7/docs/www.pmi.org/

www. fseromania.ro

Bibliografie

439/2009

IntroducereNoþiunea de „SOX” ori Sarbanes-Oxley Act este un concept menþio-nat în România din ce în ce în cemai des, mai ales datoritã multi-naþionalelor. SOX sau SARBOXeste o lege federalã (denumireaprovine de la numele senatorilorPaul Sarbanes ºi Michael Oxley),apãrutã în Statele Unite ale Ame-ricii (2002) în urma numeroaselorscandaluri financiare din cadrulunor corporaþii precum Enron,Tyco International, WordCom etc.Aceste scandaluri au fost generatede unele probleme financiare careau determinat cãderi puternice labursã ale titlurilor acestor corpo-raþii, precum ºi rãsunãtoare fali-mente. Existã un complex de fac-tori care a condus la crearea condi-þiilor pentru apariþia acestei regle-mentãri, dar uimitoarea serie defraude corporatiste a fost conside-ratã factorul catalizator.

Scopul acestei reglementãri a fostde a crea norme de înaltã calitatepentru companiile publice ameri-cane, inclusiv pentru companiinon-americane, dar care îºi listeazãtitlurile (acþiuni ºi obligaþiuni)emise de piaþa de capital din SUA,

Internal Audit and Ethics: Whistleblowing Issues

It is undisputed that the companies' performances are now more than ever, in the con-cerns caused by global competition and financial crisis. In this context, one of the inter-veners in the direction of performance is having an ethical and responsible behaviorregarding the public. An ethical behavior is related first of all to the idea of morality,above respecting the law. "Ethics aims to the heart of the corporate's reputation andin the end that is all you have if you hope to be successful and prosperous in the busi-ness world (Harold Tinkler-director of ethics department of Deloitte & Touche).Developing a system of ethical values within an organization depends not only on theframework provided by the law, but also by creating a participatory framework in orderto eliminate waste, or other forms of fraud. Whistleblowing ("who blows the whistle")which can be translated by "giving signals" means that employees can be a part of theinternal structures of companies with duties of discovering non-ethical practices.Whistleblowing policy is the result of implementation by U.S. firms which are presentin other states, of the U.S. Sarbanes-Oxley Act. What these companies do not realizeis that the implementation of whistleblowing schemes in Romania can be interpretedas a violation of the rights of data subjects to personal data protection. Being an anglo-saxon practice type, the question is to what extent the European typecompany will be able to fald with and also how it can be controlled? It is believed thatcontrolling the activity of whistleblowing can be performed by a specialized team ofinternal audit department. So, internal auditors should carry out also missions regard-ing the research of those tort facts reported by employees. Whistleblowing is designedas a just and effective mean in order to improve the individual and collective behaviorof a company.

Key words: company, ethics, internal audit, whistleblowing

Ovidiu Constantin BUNGET*

Eticã ºi audit intern:problematica

Whistleblowing-uluiAbstract

Cuvinte cheie:organizaþie, eticã, audit intern, whistleblowing

* Auditor financiar, conf.univ.dr., Universitatea de Vest din Timiºoara, Catedra de Contabilitate ºi Audit, e-mail:[email protected]

44

pentru managementul acestora ºipentru cabinetele publice de auditºi de contabilitate.

Reglementarea SOX are 11 capitolecare trateazã instituþiile, regulile ºiprocedurile pe care companiilesunt obligate sã le respecte ºi seapreciazã cã ea a avut un efectbenefic (în ciuda costurilor impor-tante legate de implementare) înrestabilirea încrederii publicului înpiaþa de capital, întãrirea controlu-lui activitãþii financiare la nivel cor-poratist ºi, la modul general, întãri-rea sistemului de control ºi de auditintern la nivelul companiilor.

Fraudele au fost ºi reprezintã oafacere costisitoare! Ce au avut încomun aceste fraude se referã lafaptul cã managementul a luatdecizii eronate, ilegale sau imorale,în scopul mascãrii greºelilor saupentru a beneficia în nume propriude pe urma companiilor.

Printre mecanismele impuse deSOX companiilor americane saustrãine cotate în SUA, precum ºi fi-lialelor lor din strãinãtate se nu-mãrã ºi instituirea unui sistem caresã permitã angajaþilor sã raportezefraudele ºi abuzurile financiar-con-tabile despre care au ºtiinþã. Peacest considerent whistleblowing-ul,instituit de Sarbanes-Oxley Act,pentru cã de el se va discuta, puneîn discuþie legitimitatea sa eticã,modalitãþile de aplicare ºi de con-trol intern, aspecte care se potîncredinþa departamentului deaudit intern al companiilor.

Metoda de cercetareAbordarea în realizarea acesteilucrãri a pornit de la studiereaproblematicilor legate de misiunileauditului intern pe care le-am întâl-nit ca dascãl ce a încercat sã aducã

un plus de valoare profesiei con-tabile ºi de audit ºi sã punã între-bãri, dar sã ofere ºi soluþii cur-sanþilor/studenþilor avizi de cu-noaºtere teoreticã ºi practicã. Darnu pot sã nu amintesc activitatea ºiexperienþele dobândite în aproxi-mativ 15 ani într-un cabinet din bigfour ºi în cadrul ABA Audit SRLTimiºoara, în cadrul misiunilor deaudit extern ºi audit intern.

Lucrarea se doreºte a fi un capitolal unui proiect de cercetare maiamplu în domeniul auditului in-tern. Cercetarea se sprijinã pe anali-za lucrãrilor ºi expunerilor care aupus în discuþie problematicawhistleblowing-ului, precum ºi peanaliza reglementãrilor ºi tendin-þelor manifestate la nivel inter-naþional ºi naþional.

Apreciez cã în urma lecturãrii arti-colului vor putea apãrea nume-roase alte teme care sã dezvolteideile prezentate sau teme comple-mentare, rezultate care nu fac decâtsã contribuie la perfecþionãri în do-meniul auditului intern dinRomânia.

Termenul ºi definiþiawhistleblowing

Cea mai simplã definiþie: whistle-blowing înseamã denunþarea uneifraude sau a unui abuz de cãtreangajatul unei companii. Problemadenunþãrii realizate de un angajateste, în primul rând, o problemã denaturã eticã, deoarece nu întot-deauna sistemele de control legal ºifinanciar puse în practicã de cãtrecompanii sunt în mãsurã sã se-sizeze impactul moral al deciziilorºi comportamentului pe care mana-gerii/angajaþii le iau/îl au în legã-turã cu perspectiva responsabilitã-þii sociale corporatiste (CSR).

Whistleblowing-ul poate fi de ordinintern sau de ordin extern. Discu-tãm de whistleblowing intern atuncicând un angajat denunþã neregu-laritãþile observate unui superiorcu intenþia de a remedia situaþiaprin intermediul unor mãsuri in-terne; în schimb, whistleblowing-uleste catalogat de ordin extern atun-ci când cel intern nu a avut successau când angajatul cunoaºte cãnumai o autoritate publicã ar puteasã rezolve neregula sesizatã (înaceastã a doua situaþie, mesajulangajatului care se angajeazã„blow the whistle” poate avea, ºide regulã aºa se întâmplã, unimpact deosebit asupra mediului încare opereazã compania, cu impli-caþii diverse).

Ca instrument de control intern,whistleblowing-ul îºi propune celpuþin douã obiective:

i) sã elimine pe cât posibil nere-gulile de ordin intern, în moddeosebit cele legate de disci-plina la locul de muncã (acestaeste legat de whistleblowing-ul deordin intern);

ii) construirea unei imagini decompanie responsabilã, pregã-titã sã-ºi asume erorile, pe de oparte, dar, mai cu seamã, trans-miterea ideii de transparenþã ainformaþiilor ne-etice (necon-forme cu codul etic al com-paniei) ºi imorale.

Ca nou instrument utilizat de com-paniile americane, whistleblowing-uleste dezbãtut în Europa de Vest ºiincipient ºi în România, punându-se o serie de întrebãri legate denecesitatea atragerii atenþiei asupracomportamentelor frauduloase dincompanii versus caracterizareaunui comportament denunþãtor încadrul companiilor.


459/2009

Studiu de caz:Sheryl Hall

În anul 2000, Sheryl Hall, fostcoordonator al operaþiunilorcomputerizate de la Casa Albã, aacuzat public administraþia pre-zidenþialã cã a fost implicatãîntr-o acþiune de acoperire ainformaþiilor prin e-mail. Maiprecis, aceasta a acuzat CasaAlbã cã nu a rãspuns, în mod in-tenþionat, la atenþionãrile echipeide IT, atunci când i s-a atrasatenþia cã sistemul ce ar fi trebuitsã stocheze pe un singur servertoate e-mailurile trimise ºi primi-te în interiorul Casei Albe nufuncþiona aºa cum trebuia, iarunele e-mailuri se pierdeau.Perioada în care aceste e-mailurinu au fost stocate coincide cumari scandaluri în care a fostimplicatã Casa Albã, precum: celcu Monica Lewinsky, cel cuvicepreºedintele Gore (implicatîntr-o campanie controversatã defundraising), cel cu presupusavânzare a locurilor în Departa-mentul de Comerþ în schimbuldonaþiilor de ordin politic ºi celîn care Casa Albã era acuzatã cãa achiziþionat dosare de la FBI.Mai mult, nestocarea acestor e-mailuri se suprapune cu perioa-da în care Departamentul de Jus-tiþie cerea Casei Albe sã-i punã ladispoziþie toate documentele re-levante pentru a putea cercetacazurile expuse mai sus.

În anul 2000, Sheryl Hall ºi alþifoºti angajaþi ai aceluiaºi depar-tament au declarat cã au fostameninþaþi cu închisoarea ºi cuimposibilitatea de a se mai puteaangaja pe teritoriul Washington-ului dacã vor face publice nere-gulile constatate.

Natura whistleblowing-ului

ºi legitimitatea sa eticãSe poate observa cã whistleblowing-ul reprezintã în fapt o raportareconfidenþialã la locul de muncãasupra faptelor neconforme cuefect negativ asupra companiei sauterþilor, având ca sferã de aplicabi-litate:

activitãþi ilegale civile/penale,

abateri deontologice/discipli-nare,

încãlcarea normelor de sigu-ranþã ºi sãnãtate,

administrare defectuoasã,

fapte imorale1.

Whistleblower-ul este protejat deanonimat, dacã îºi manifestãaceastã dorinþã, anonimat atât faþãde cel pe care îl „denunþã”, dar ºifaþã de cel cãruia îi raporteazãabuzul semnalat (de exemplu, prinintermediul apelurilor gratuite laanumite numere de telefon). Însãchiar dacã politica de whistleblow-ing a fost creatã pentru ca angajatulsã aibã posibilitatea sã raporteze unabuz sau o neregulã de mari pro-porþii, uneori ea poate fi prost înþe-leasã ºi aplicatã (de exemplu, unangajat poate sã îl „denunþe” pe uncoleg de serviciu care stã pe mes-senger sau care „trage de timp” înpauza de prânz, chiar dacã acestelucruri nu îl afecteazã pe el, în moddirect. Motivaþia de a practicawhistleblowing-ul poate trece de la

una moralã, la una de ordin per-sonal, de eliberare a unor frustrãri2.Un whistleblower trebuie sã spi-oneze ºi, atunci când situaþia seagraveazã, trebuie sã-ºi susþinãcauza pânã la capãt ºi sã ofere pu-blicului informaþiile pe care com-pania le considerã confidenþiale.Este aceastã faptã eticã?

Cuvântul „eticã” derivã de la gre-cescul „ethos”, care înseamnã ca-racter, obicei. „În timp ce morali-tatea studiazã în principal noþiunilede „bine” ºi „rãu” în ceea ce pri-veºte comportamentul uman, eticastudiazã modul ºi motivaþia pentrucare oamenii acþioneazã de o anu-mitã manierã”3. Cu siguranþã, eticaeste mãsura moralei. „Morala de-semneazã, cel mai adesea, moº-tenirea comunã a valorilor umaneaplicabile acþiunii oamenilor; înschimb, noþiunea de eticã este ade-sea utilizatã pentru a desemnadomeniul mai restrâns al acþiunilorlegate de viaþa umanã... cu privirela termenul deontologie, care pro-vine din grecescul deona, „datorii”,adicã ceea ce este datorat saupretins, acesta desemneazã ceea cear trebui sã se facã într-o anumitãsituaþie socialã datã, în particular,ansamblul obligaþiilor legate deexercitarea unei profesii”4. Punctulde plecare al oricãrei reflecþii eticeeste libertatea omului ºi capacitateasa de a anticipa consecinþele acþiu-nilor sale. Etica se referã la con-cepte ca: autoconºtiinþã, voinþã in-dependentã, imaginaþia ºi con-ºtiinþa binelui ºi rãului. Etica este,

Eticã ºi audit intern

1 Grigorescu, Anca, Whistleblowing policy - limitele implementãrii în România, 2008,http://www.moneyexpress.ro/pictures/File/Anca%20Grigorescu_bpv%20Grigorescu_Whistleblowing_R.ppt

2 Prodan, Ines, Despre whistleblowing în organizaþii, http://basicmarketing.ro/studii/despre-whistleblowing-in-organizatii/

3 Dobroþeanu, Camelia Liliana; Dobroþeanu, Laurenþiu, Audit intern, EdituraInfoMega, Bucureºti, 2007

4 Canto-Sperber, Monique; Ogien, Ruwen, La philosophie morale, Que Sais-Je, PUF,Paris, 2004

46

înainte de toate, o chestiune de ale-gere personalã ºi dã sens oricãruicomportament. Etica este expresiaunei nevoi sau a unei cãutãri desens5 definitã drept „dorinþa de aavea o viaþã împlinitã, pe care sebazeazã stima de sine însuºi, cu ºipentru alþii, în cadrul unor instituþiijuste”, asociind trei componenteproblematicii eticii:- componenta subiectivã, ce co-

respunde unei vieþi bune pentrusine;

- componenta impersonalã, refe-ritoare la raportul cu privire laalþii;

- componenta socialã, referitoarela instituþii.

Asupra problemei etice a whistle-blowing-ului s-au concentrat o seriede lucrãri, desprinzându-se, douãconcepþii, radical opuse: o versiune„soft” ºi un „hard”6:

i) în versiunea „soft” discutãmdespre o „alertã eticã” în calitatede instrument, permiþând anga-jaþilor sã participe atât la pre-venirea riscurilor generate decãtre companie, cât ºi la pro-movarea valorilor sale.

Astfel, pentru grupul de lucrufrancez creat de cãtre cercul deeticã a afacerilor7, aprecierea vizavide whistleblowing este cã dacã eleste în legãturã cu angajaþii sau re-prezentanþii lor ºi este conceput caun nou canal de libertate de expri-mare ºi nu ca un mecanism de con-trol reciproc al angajaþilor, atuncidiscutãm de un instrument just ºieficace pentru îmbunãtãþirea com-portamentelor individuale ºi colec-tive dintr-o companie. Alerta eticã

ar fi atunci un nou canal de liber-tate de exprimare pus la dispoziþiaangajaþilor ºi ar constitui astfel uninstrument suplimentar care sã lepermitã sã exercite diferit un dreptpe care deja îl au. Întotdeauna înversiunea sa „soft”, whistleblowing-ul se înscrie în curentul teoretic alvirtuþii. Astfel, moralitatea seînscrie în viaþa individualã8 ºi poatefi analizatã dupã Aristotel, pentrucare „principiile morale nu pot fiintegral explicitate de manierã ra-þionalã ºi evaluate abstract, întrucâtpracticile concrete sunt cele care leconferã un sens ºi le înscriu în viaþasocialã; (cã) facultatea/însuºireamoralã (phronesis) este însuºireacare decide aplicabilitatea la anu-mite cazuri particulare; (cã) jude-cãþile morale nu sunt produse aleraþiunii teoretice... utilizarea limba-jului etic depinde totodatã de oformã de viaþã în comun ºi de prac-ticile unei comunitãþi unde suntdefiniþi termenii experienþei noas-tre etice”.

ii) versiunea „hard” a whistleblow-ing-ului indicã acest concept caun instrument de control careface din fiecare angajat un in-strument de autoritate în mânamanagementului companiei.

Studiu de caz: Parmalat

Fondatorul Parmalat, CalistoTanzi, a recunoscut cã Parmalat aînceput sã-ºi falsifice situaþiilefinanciare încã din anii ‘80, darcã fragila afacere nu a dat fali-ment decât în anul 2003, când aieºit la ivealã faptul cã un contbancar al companiei în valoarede 3,9 milioane de euro, la Bank

of America, din Insulele Caiman,nu exista. La câteva luni dupãcolapsul Parmalat, fondatorul ºialþi 12 angajaþi ºi consultanþi fi-nanciari au fost închiºi, dar, înprezent, niciunul nu se mai aflãîn arest.

Ulterior, un cabinet independentde audit a descoperit cã Par-malat obiºnuia sã-ºi falsifice con-turile în bancã de mai bine de undeceniu, corporaþia acumulânddatorii de 14,3 milioane de euro,de opt ori mai mult decât de-claraserã oficialii Parmalat.

Matteo Arpe, fostul director exe-cutiv al bãncii Capitalia dinRoma, care este considerat unadintre cele mai marcante persona-litãþi din mediul de afaceri itali-an, este acuzat cã nu a luat mã-suri pentru a împiedica fraudacomisã de managerii Parmalat.Acesta a declarat cã nu aveacunoºtinþe despre situaþia realã acorporaþiei italiene ºi cã tot ce afãcut a fost cu bunã-credinþã.

Pe de altã parte, domnul CalistoTanzi a fost de o altã pãrere, pre-cizând cã bãncile creditoare eraula curent cu situaþia financiarãprecarã a companiei ºi cã, maimult, acestea îl obligau sã facãachiziþii la suprapreþ pentru aavea acces, în continuare, la fi-nanþare. Compania producã-toare de lactate a fost forþatã sãcumpere o companie obscurã deapã îmbuteliatã pentru a aveaacces la credite bancare în benefi-ciul agenþiei de turism a familieiTanzi.

Oare ce s-ar fi întâmplat dacãwhistleblowing-ul ar fi existat ºi arfi funcþionat?


5 Ricoeur, Paul, Soi-même comme un autre, Edition Points (Le Seuil), Paris, 20046 Prat dit Hauret, Christian, Etique et audit interne: la problematique du whistleblowing, în Audit intern: enjeux et pratiques a l’in-

ternational, sous la direction d’Elisabeth Bertin, Editions d’Organisations, Paris, 20077 www.place-publique.fr8 Canto-Sperber, Monique; Ogien, Ruwen, La philosophie morale, Que Sais-Je, PUF, Paris, 2004

479/2009

Auditul intern ºi whistleblowing-ul

Instituirea whistleblowing-ului prinSarbanes-Oxley Act pune în dis-cuþie nu numai aspecte de naturãeticã, dar ºi problematici legate deaplicabilitate, aspecte care pot fiîncredinþate departamentului deaudit intern al companiilor.

Conform definiþiei date de TheInstitute of Internal Auditors (2004),auditul intern reprezintã „o activi-tate independentã ºi obiectivã deasigurare ºi consiliere, având dreptscop crearea de valoare adãugatã ºiîmbunãtãþirea operaþiunilor orga-nizaþiei. Acesta ajutã organizaþiasã-ºi atingã obiectivele printr-oabordare sistematicã ºi metodicãprivind evaluarea ºi îmbunãtãþireaeficienþei managementului riscului,controlului ºi guvernãrii.” Inter-national Federation of Accountants(2008) defineºte auditul interndrept „o activitate de apreciere, sta-bilitã în cadrul unei entitãþi, ca unserviciu pentru aceasta. Funcþiileinclud, printre altele, examinarea,evaluarea ºi monitorizarea adecvã-rii ºi eficacitãþii controlului intern”.

Auditorii interni se aflã în aceapoziþie care oferã un suport deo-sebit de important în procesul detranziþie al companiei de la ceea cea fost, la implementarea unui mo-del de control viabil, eficient ºi efi-cace. Companiile care acordã oimportanþã ºi o valoare mai marecontrolului intern au aceeaºi ten-dinþã ºi în ceea ce priveºte auditulintern. La fel ca ºi orice altã schim-bare din viaþa unei companii, im-plementarea unui instrument/mo-del de control intern, dincolo demodul în care s-a realizat pânã nudemult (pentru foarte multe com-

panii, controlul intern are în vederedoar obiective legate de raportareafinanciarã), reprezintã pentru oricecompanie o adevãratã provocare9.

Problematica delicatã a controluluiintern implementat în cadrul com-paniilor, precum ºi nivelul rezo-nabil de asigurare pe care manage-mentul ar trebui sã-l aibã referitorla funcþionalitatea acestuia s-auaflat în centrul preocupãrilor dife-ritelor organisme profesionale ºi alunor instituþii specializate. Rezul-tatele acestor preocupãri s-au con-cretizat în oferirea unor soluþiipractice, materializate sub formaunor modele de control intern, din-tre cele mai cunoscute fiind:- modelul COSO – utilizat în sec-

torul privat din Europa ºi din ceîn ce mai mult în companiile dinSUA, îndeosebi în acelea impli-cate în comerþul internaþional;

- modelul CoCo – utilizat în sec-torul public ºi privat din Ca-nada.

Se apreciazã10 cã modelul (raportul)COSO reprezintã un pas foarteimportant în evoluþia metodelor deevaluare a eficienþei controalelorinterne, legat nu numai de rapor-tarea financiarã, dar ºi de tranzacþi-ile unei companii, în general.

Conform modelului COSO, con-trolul intern este „un proces imple-mentat de consiliul de adminis-traþie, conducere ºi întreg persona-lul unei companii, destinat sã fur-nizeze o asigurare rezonabilã cuprivire la atingerea obiectivelororganizaþiei, având în vedere:

eficienþa ºi eficacitatea operaþiu-nilor (operation);

realitatea rapoartelor financiare(financial reporting);

conformitatea cu legile ºi regula-mentele aplicabile (compliance).

Pe cale de consecinþã, auditul in-tern tradiþional, garant al securitãþiiactivelor ºi tranzacþiilor, ºi-a extinstreptat sfera de aplicabilitate asu-pra garantãrii permanenþei, eficaci-tãþii ºi eficienþei controlului puneriiîn practicã a strategiei ºi politicilorcompaniei cu scopul atingerii o-biectivelor planificate, inclusiv a-plicarea codurilor de conduitãeticã.

Studiu de caz:Trelleborg (extras din Codul

de conduitã eticã)11

Principii privind integritatea

Dispunem de un sistem accesibiltuturor angajaþilor, în cadrulcãruia oricine îºi poate exprimapreocupãrile sau suspiciunileprivind integritatea.

Angajaþii pot aplica politica pri-vind furnizarea informaþiilor dacãau motive sã bãnuiascã încãlcãriale legilor, regulamentelor sauCodului de conduitã eticã. Fie-care angajat din cadrul grupuluiare dreptul - fãrã a se teme derepercusiuni din partea nimãnui- sã informeze directorii desem-naþi în acest scop despre oriceactivitate infracþionalã sau carecontravine principiilor noastrede activitate.

Directorii desemnaþi în acestscop sunt vicepreºedintele senioral departamentului Resurseumane ºi vicepreºedintele senioral departamentului Juridic. Con-sultaþi „Trelleborg whistleblowerpolicy”.

Contacte:


9 Boþa-Avram, Cristina, Auditul intern al societãþilor comerciale, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 200910 Boþa-Avram, Cristina, Op. cit.11 www.trelleborg.com

48

Vicepreºedintele senior al depar-tamentului Resurse umane,tel: +4641067013

Vicepreºedintele senior al depar-tamentului Juridic,tel: +4641067041

Adresã:

„Trelleborg whistleblower poli-cy” - Box 153, SE-23122,Trelleborg, Suedia

Cele 7 principii de aur

„Activitatea grupului Trelleborgva fi condusã conform urmã-toarelor principii:1. Respectãm drepturile indi-

vidului ºi avem un comporta-ment onest în afaceri, marke-ting ºi advertising. Suntemhotãrâþi sã îmbunãtãþim încontinuare siguranþa ºi cali-tatea produselor ºi proceselornoastre.

2. Respectãm legea, ne condu-cem compania cu integritateºi onestitate ºi ne asumãmrãspunderea pentru acþiunilenoastre.

3. Depunem toate eforturilepentru a reduce impactul ne-gativ al activitãþii noastreasupra mediului ºi sãnãtãþiioamenilor.

4. Nu ne angajãm în operaþiuniilegale ºi nu acþionãm în con-textul unor activitãþi ilegale.

5. Nu tolerãm oferirea, solici-tarea sau acceptarea de mitã.

6. Avem cu toþii dreptul de aanunþa directorii desemnaþi înacest scop, dacã observãm încãl-cãri ale legii sau ale Codului deconduitã eticã.

7. Trelleborg ascultã ºi þine contde opiniile partenerilor sãi,având ca obiect asigurareacreºterii susþinute a com-paniei.

Whistleblowing-ul în România

În România politica de whistleblow-ing a fost deja implementatã îndomenii cum sunt telecomunicaþi-ile, serviciile financiar - bancare,energie, industrie alimentarã ºi înretail.

Deºi pionierii mioritici sunt filialelecompaniilor americane, se pare cãdeja majoritatea multinaþionalelordoresc introducerea acestei politici,într-o formã mai mult sau maipuþin complicatã. Deºi apreciatã caun fel de Big Brother de facturãmodernã ºi democraticã (verifi-carea e-mailurilor, înregistrãrivideo ºi audio cu scopul depistãriiºi înlãturãrii faptelor cu efecteadverse asupra companiilor oricolaboratorilor acesteia), wisthle-blowing-ul reprezintã un instru-ment în instaurarea unui mediu decontrol adecvat.

Principalul motiv al introduceriipoliticii de whistleblowing îl consti-tuie accentuarea competiþiei ºicreºterea cazurilor de furt/delapi-dare, dar nu în ultimul rând ºi omai bunã supraveghere a perso-nalului ºi implicit o mai bunã ges-tionare a unor costuri (telefonie,combustibil etc). De asemenea, ne-cesitatea unui control intern uni-form la nivelul tuturor companiilordin grup asupra activitãþii anga-jaþilor, necesitatea unor procedurimai stricte în companii cu ierarhiicomplexe ºi un numãr mare deangajaþi, precum ºi obligaþia legalãde realizare a anumitor raportãrisunt considerate motive ale intro-ducerii politicii de whistleblowing.Printre obligaþiile de raportareimpuse de cãtre companii sunt ºicele care se referã la încãlcãri alelegii (fapte de corupþie, spãlare debani, fraude), favoritisme în luareadeciziilor de afaceri.

Companiile care au implementatwhistleblowing-ul au simþit o deteri-orare a atmosferei locului de mun-cã, precum ºi o creºtere a cheltu-ielilor cu întreþinerea ºi plata per-sonalului specializat. Pe de altãparte, s-a simþit o creºtere a pro-ductivitãþii ºi o scãdere a costurilorpe fiecare angajat ca efect al dimi-nuãrii valorilor din facturile detelefon ºi diminuarea timpului demuncã pierdut de angajat.

Se poate observa cum tradiþia ro-mâneascã începe treptat sã facã locunei culturi globale, de tip corpora-tiv, în ceea ce priveºte munca ºilocul de muncã. Tot mai mulþi an-gajaþi sunt de acord cã organizaþiaeste cea care impune regulile, iarangajatul trebuie sã se supunã aces-tora. Independenþa financiarã carecaracterizeazã persoanele tinere ºipersoanele deschise spre nou faceca aceste categorii sã fie cele maideschise unei astfel de abordãri dinpartea companiilor, considerândfireascã o astfel de politicã pe careun angajat cu o vechime mare înmuncã o poate considera abuzivã.Diferenþele de mentalitate în abor-darea whistleblowing-ului se potconstata ºi în ceea ce priveºte obiec-tul de activitate al companiilor careintroduc astfel de politici. Una estesituaþia în care whistleblowing-uleste implementat la o companie dinindustria siderurgicã, unde mediade vârstã este ridicatã ºi existã oaltã mentalitate ºi reacþie faþã denou ºi alta este situaþia la o firmãdin domeniul tehnologiei informa-þiei. Societatea româneascã va evo-lua, indiferent dacã whistleblowing-ul va fi integrat sau nu în culturaeconomicã localã, dar este de re-marcat cã noile tendinþe fac paºi ºiîn þara noastrã.

Deºi în România existã reglemen-tare expresã pentru whistleblowing


499/2009

doar pentru autoritãþi ºi instituþiilepublice sub forma „avertizorilor deintegritate”, pentru companiile cedoresc sã-l implementeze va trebuiþinut seama de prevederile legalereferitoare la12:

a) dreptul muncii – obligaþiileangajatorului:

- respectarea demnitãþii anga-jaþilor la locul de muncã,

- informarea ºi consultareaangajaþilor,

- asigurarea confidenþialitãþiidatelor personale,

- consultarea cu sindicatul/re-prezentanþii angajaþilor înluarea deciziilor care îi afec-teazã.

b) dreptul penal – încãlcarea decãtre angajator a dreptului laviaþa privatã:

- verificarea corespondenþei(e-mailurile companiei nusunt confidenþiale?),

- înregistrarea/stocarea/as-cultarea convorbirilor telefo-nice,

- controlul bagajelor.

c) protecþia datelor personale –obligaþiile angajatorului:

- confidenþialitatea ºi securi-tatea prelucrãrilor,

- dreptul de acces ºi inter-venþie asupra datelor,

- colectarea în scopuri deter-minate, explicite ºi legitime,

- adecvarea ºi pertinenþa co-lectãrilor,

- exactitatea ºi actualizareadatelor

- stocarea pe duratã limitatã.

E greu de apreciat orizontul detimp în care efecte vizibile ale intro-ducerii whistleblowing-ului în com-paniile româneºti vor fi apreciate cafiind veritabile instrumente de con-trol intern atâta timp cât însuºiauditul intern este la început dedrum.

Studiu de caz: O opinie privitoare la implementarea whistleblowing13

„Implementarea unei scheme dewhistleblowing în România poatefi interpretatã ºi ca o încãlcare adrepturilor persoanelor vizate laprotecþia datelor personale. Ast-fel, denunþãtorul, în mod ano-nim (aceasta este de esenþaschemei de whistleblowing), de-nunþã un coleg de serviciu care afãcut cine ºtie ce, precizându-idatele personale, fãrã consimþã-mântul acestuia. Deºi nu mã aº-tept ca Autoritatea pentru Pro-tecþia Datelor Personale sã reac-þioneze, în Uniunea Europeanã,cel puþin subiectul a fost ampludezbãtut de Article 29 WorkingParty ºi s-a ajuns la concluzia cão schemã de whistleblowing ano-nimã încalcã prevederile legalemenþionate mai sus. Astfel încât,nu m-aº grãbi sã îmbrãþiºezfoarte repede aceastã politicã,care poate aduce ºi neajunsurifirmei respective”.

Aºa cum am menþionat, dacã pen-tru companii suntem la început, îndomeniul instituþiilor ºi autori-tãþilor publice se pot observa primiipaºi în introducerea politicii dewhistleblowing, legaþi de atragereaºi utilizare a fondurilor comunitare

Phare. Procedura se aplicã pentrutot programul Phare - subprogra-me/ proiecte ºi scheme grant peîntreaga perioada de timp cândsunt implementate, plus 5 ani dupãterminarea implementãrii.

Studiu de caz: Procedura

„whistleblowing”14

Whistleblower este angajatul, fos-tul angajat sau orice persoanãdintr-o organizaþie, cu precãderefinanciarã sau guvernamentalã,care raporteazã proasta adminis-trare efectuatã de cãtre persoanesau entitãþi care au puterea ºi aºanumitele atribuþii în vederea de-rulãrii de acþiuni corective. Refe-rindu-ne generic, proasta admi-nistrare se referã la încãlcareaunei legi, reguli sau regulamentºi/sau la o ameninþare directã laadresa interesului public – frau-da, corupþia, încãlcarea sigu-ranþei, a securitãþii, a sãnãtãþii,sunt doar câteva exemple. Dacãun angajat suspecteazã cã uncoordonator al unitãþii relevantesau reprezentantul beneficiaru-lui de grant etc. este implicat înnereguli ºi neregula este maidegrabã o fraudã decât o greºea-lã, atunci el/ea va raporta nere-gula direct Raportorului de Ne-reguli din OIR (UIP) sau Rapor-torului de Nereguli din Agenþiade Implementare (Autoritatea deManagement) sau lui PAO –„procedura whistleblowing”.

Protecþia oferitã unui whistle-blower constã în: confidenþiali-tatea pentru identitatea whistle-blower, interzicerea represaliilor,mãsurile privind pagubele, drep-tul de a-ºi schimba domiciliul,


12 Grigorescu, Anca, Whistleblowing policy - limitele implementãrii în România, 2008, http://www.moneyexpress.ro/pictures/File/Anca%20Grigorescu_bpv%20Grigorescu_Whistleblowing_R.ppt

13 www.standard.ro14 www.fsenordest.ro

50

garanþia împotriva acþiunii civileºi criminale, privilegiul absolutcontra procedurilor de calomnie,permiterea dezvãluirii anonimei,protejarea în relaþia cu media.

Se identificã douã tipuri dewhistleblower:a) Angajaþii Agenþiei de Imple-

mentare (Autoritatea de Ma-nagement)/OIR (UIP) - wistle-blower intern. Angajaþii OIR(UIP) raporteazã cazul sus-pectat de fraudã Raportoruluide Nereguli din OIR (UIP)sau lui SPO. Acolo unde niciomãsurã nu a fost luatã, per-soana va raporta niveluluiurmãtor: Raportor de Nere-guli din Agenþia de Imple-mentare (Autoritatea de Ma-nagement)/NF, PAO ºi NAO(la adresa de e-mail, la tele-fon, cãsuþa de alertã a nere-gulilor). Situaþia excepþionalãcând angajatul poate lua con-tact direct cu Fondul Naþional(NAO) este condiþionatã deexistenþa urmãtoarelor:- când angajatul se gândeºte

cã descoperirea nereguliinu este corect raportatã;

- când angajatul ajunge laconcluzia cã recomandãri-le lui cu privire la rezolva-rea neregulii descoperitenu au fost urmate;

- când angajatul crede cãsistemul de control finan-ciar are puncte slabe carepot prejudicia interesul fi-nanciar al Comisiei Euro-pene;

Angajatul ajunge la concluzia cãacea conducere nu este capabilãsau nu vrea sã urmãreascã reco-mandãrile lui ºi personalul dinconducere îºi aratã mereu inca-pacitatea sau refuzul de a-ºi face

treaba (condiþie cumulativã).Angajaþii care descoperã sau sus-pecteazã neregulile vor transferatoatã documentaþia referitoare lanereguli persoanei care primeºtealerta/raportul de nereguli (Ra-portori Nereguli din OIR (UIP),Raportor Nereguli din Agenþiade Implementare (Autoritatea deManagement), SPO sau PAO).b) terþa parte (beneficiari, antre-

prenori, media, cetãþeni) -wistleblower extern. În cazulsuspectãrii de fraudã, situaþiaeste raportatã cât se poate derepede, în scris sau anonim, învederea protejãrii securitãþiicelor care raporteazã cazurile.Dacã descoperã nereguli,wistleblower-ii externi pot rapor-ta oficial, folosind o scrisoareoficialã sau anonim în scris, latelefon, prin e-mail sau încãsuþa de alerte/nereguli.

Gestionarea situaþiilorgenerate de

whistleblowing de cãtreauditorii interni

Acceptarea politicii de whistleblow-ing în cadrul companiilor solicitãexistenþa celuilalt capãt al firului detip „112”, respectiv ce va face caacest tip de control intern sã fie fia-bil ºi eficace. Altfel spus, cine ga-ranteazã reuºita unui sistem degestionare a alertelor fãrã „daunecolaterale” asupra mediului internºi extern al companiei?

Se apreciazã cã activitatea de con-trol instituitã prin politica dewhistleblowing trebuie sã fie realiza-tã de cãtre o echipã specializatã adepartamentului de audit intern alcompaniei15. Este vorba de o echipã

cu responsabilitãþi speciale, care sãtrateze cu prudenþã, diligenþã ºicandoare alertele, mai ales celeanonime.

Auditorii interni ar putea sã asi-gure o informare clarã ºi completã,prin rapoartele adresate consiliuluide administraþie sau comitetului deaudit, cu privire la modul de uti-lizare a dispozitivului de control,evitându-se orice folosire abuzivãprin instituirea unor sancþiuni (dis-ciplinare, materiale, civile saupenale). Dispozitivul de control vatrebui sã conþinã, printre altele, ºiproceduri referitoare la securitateaºi confidenþialitatea identitãþii celuicare introduce în schemã o alertã,concomitent cu gãsirea unor mij-loace coerente de responsabilizarea whistleblower-ului. Aceasta deoa-rece doar o persoanã prudentã esteîn mãsurã sã aprecieze corect ºi sãfacã distincþia între ceea ce estebine ºi ceea ce este rãu. E cunoscutfaptul cã persoanele tinere suntpredispuse mai puþin sã îºi asumerezultatele acþiunilor lor, raportat lapersoanele cu mai multã experienþãconsiderate mai prudente ºi plasateîn câmpul unor responsabilitãþi pecare ºi le vor asuma.

Procedurile pe care le vor pune înpracticã auditorii interni în cadrulgestiunii politicii de whistleblowingvor trebui formalizate în cadrulunui cod deontologic destinat încu-rajãrii unui comportament profe-sional ideal, realist ºi aplicabil.

Misiunea auditorilor interni legatãde gestiunea whistleblowing-uluieste una complementarã cerinþeiauditorului extern prevãzutã deISA 240 „Responsabilitatea audi-torului de a lua în considerare frau-da într-un audit al situaþiilor finan-


15 Prat dit Hauret, Christian, Etique et audit interne: la problematique du whistleblowing, în Audit intern: enjeux et pratiques a l’in-ternational, sous la direction d’Elisabeth Bertin, Editions d’Organisations, Paris, 2007

519/2009

ciare”, legatã de a dezvãlui fapteledelictuale detectate în cadrul misi-unii sale.

În România, auditorii interni au oserie de obligaþii legale referitoarenu numai la aspecte financiar con-tabile, dar ºi legale, ce þin de orga-nizarea ºi funcþionarea companiei,de realizarea unui managementadecvat, ca, de exemplu:

- obligaþii specifice de raportarela Oficiul Naþional de Prevenirea Spãlãrii Banilor (Legea nr.656/2002, pentru prevenirea ºisancþionarea spãlãrii banilor,precum ºi pentru instituireaunor mãsuri de prevenire ºicombatere a finanþãrii actelor deterorism);

- sã aducã la cunoºtinþa mem-brilor consiliului de adminis-traþie neregulile în administraþieºi încãlcãrile dispoziþiilor legaleºi ale prevederilor actului con-stitutiv pe care le constatã, iarcazurile mai importante le voraduce la cunoºtinþa adunãrii ge-nerale (Legea nr. 31/1990, legeasocietãþilor comerciale);

- sã aibã în vedere, la întocmirearaportului cãtre consiliul de ad-ministraþie/consiliul de supra-veghere, faptele reclamate deacþionari; în cazul în care recla-maþia este fãcutã de acþionarireprezentând, individual sauîmpreunã, cel puþin 5% din capi-talul social ori o cotã mai micã,dacã actul constitutiv prevedeastfel, auditorii interni suntobligaþi sã verifice faptele recla-mate;

- sã participe, pe baza convocãriiscrise fãcute de consiliul de ad-ministraþie, la întrunirile/ºedin-þele acestuia, fãrã drept de vot.

Succesul unui cod deontologic re-zidã în adoptarea unei atitudini

morale ºi profesionale cu multsuperioare celei impuse printr-oanumitã lege.

Studiu de caz: Infracþiunea de fals intelectual prevãzutã

de art. 43 din Legea nr.82/1991, legea contabilitãþii

„Efectuarea cu ºtiinþã de înregis-trãri inexacte, precum ºi omisiu-nea cu ºtiinþã a înregistrãrilor încontabilitate, având drept conse-cinþã denaturarea veniturilor,cheltuielilor, rezultatelor finan-ciare ºi elementelor de activ ºipasiv ce se reflectã în bilanþ con-stituie infracþiunea de fals inte-lectual ºi se pedepseºte conformlegii.”

Cine este whistleblower-ul în astfelde situaþii? Care va fi reacþia audi-torului intern la „delaþiuni” referi-toare la neconstituirea unor provi-zioane pentru riscuri ºi cheltuieli,existenþa unor manipulãri con-tabile, realizarea unor operaþiunide window dressing, recunoaºtereaunor profituri nereale etc.?

ConcluziiÎn situaþia credibilã cã whistleblow-ing-ul poate fi conceput ca uninstrument just ºi eficace pentruîmbunãtãþirea comportamentelorindividuale ºi colective (sã vedempartea plinã a paharului), alerta vafi orientatã spre protejarea compa-niei ºi crearea unui spirit autore-glator, iar auditorii interni dobân-desc o misiune specialã.

Acest lucru va fi posibil în condiþi-ile formalizãrii unui cod de bunepractici, coroborat cu o diseminareeficientã a principiilor ºi proce-durilor conþinute cãtre angajaþispre conformare, precum ºi princonceperea unui sistem funcþionalde sancþiuni în caz de nerespectarea acestor principii ºi proceduri.

Când whistleblowing-ul va fi institu-it, el trebuie sã facã obiectul preala-bil al unor dezbateri între pãrþileimplicate ºi interesate cu o infor-mare adecvatã asupra condiþiilorde realizare a dreptului de delaþi-une ºi cu precizarea cadrului deon-tologic în care se va exercita.


Boþa-Avram, Cristina, Auditul intern al societãþilor comerciale, EdituraRisoprint, Cluj Napoca, 2009

Canto-Sperber, Monique; Ogien, Ruwen, La philosophie morale, Que Sais-Je,PUF, Paris, 2004

Dobroþeanu, Camelia Liliana; Dobroþeanu, Laurenþiu, Audit intern,Editura InfoMega, Bucureºti, 2007

Ghiþã, Marcel; Pereº, Ion; Bunget, Ovidiu Constantin, Guvernaþa corpora-tivã ºi auditul intern, Editura Mirton, Timiºoara, 2009

Prat dit Hauret, Christian, Etique et audit interne: la problematique du whistle-blowing, în Audit intern: enjeux et pratiques a l’international, sous ladirection d’Elisabeth Bertin, Editions d’Organisations, Paris, 2007

Ricoeur, Paul, Soi-même comme un autre, Edition Points (Le Seuil), Paris,2004

Grigorescu, Anca, Whistleblowing policy - limitele implementãrii în România,http://www.moneyexpress.ro/pictures/File/Anca%20Grigorescu_bpv%20Grigorescu_Whistleblowing_R.ppt

Prodan, Ines, Despre whistleblowing în organizaþii, http://basicmarketing.ro/studii/despre-whistleblowing-in-organizatii/

Bibliografie

52

IntroducerePrin adoptarea Codului etic ºi aStandardelor Internaþionale de Auditemise de IFAC (Federaþia Inter-naþionalã a Contabililor) de cãtreCamera Auditorilor Financiari dinRomânia s-a creat pentru activitateade audit financiar cadrul general pen-

tru exercitarea profesiei de auditorfinanciar la nivel intern ºi internaþio-nal, cu respectarea eticii ºi indepen-denþei, cu profesionalism ºi încondiþii de înaltã calitate.

Camera Auditorilor Financiari dinRomânia are competenþa, recunos-cutã de lege în calitatea sa de orga-

nism profesional care autorizeazã,organizeazã ºi coordoneazã profesiade auditor financiar în România, de alua mãsuri ca auditul financiar înþara noastrã sã se desfãºoare în stric-tã conformitate cu Standardele inter-naþionale de audit ºi ale Codului etic. În anul 2008, România a transpus,prin adoptarea Ordonanþei de Ur-genþã a Guvernului nr. 90/20081, Di-rectiva 43/2006 a Consiliului Euro-pei, care stabileºte în linii mai con-crete ºi complexe principiile exerci-tãrii ºi cadrul general al activitãþii deaudit statutar.Ordonanþa de urgenþã a Guvernuluinr.90/2008 cuprinde douã pãrþi, o par-te referitoare la transpunerea propriu-zisã a Directivei europene, cu-prinzând principiile auditului statu-tar, termeni, definiþii, termeni noi, iarcea de-a doua parte, referitoare laprincipiile funcþionãrii supravegheriipublice a activitãþii de audit statutarprin Consiliul pentru SupraveghereaPublicã a Activitãþii de Audit Statutar. Putem vorbi în prezent de douã fron-turi în care intervine sistemul deinvestigaþii în profesia de audit înRomânia: - un front general, în care Camera

Auditorilor Financiari din Româ-nia îºi exercitã una din atribuþiilerecunoscute de lege2, aceea de aveghea calitatea serviciilor pre-state de auditorii financiari ºi de aîndrepta abaterile disciplinaresãvârºite de membrii sãi,

- un front special, în care activitateade audit statutar efectuatã deauditorii financiari, în temeiuldispoziþiilor Ordonanþei de ur-genþã nr.90/2008, va fi suprave-gheatã de Consiliul pentru Supra-vegherea Publicã a Activitãþii deAudit Statutar. Orice abatere dis-ciplinarã sãvârºitã de auditoriifinanciari în activitatea de auditstatutar va fi sancþionatã de Co-misia de disciplinã a Consiliuluipentru Supravegherea Publicã aActivitãþii de Audit Statutar.

Cerinþele legaleºi sistemul

de investigaþiia membrilor CAFR

The Legal requirements and the System ofInvestigations of the Members of the CFAR

This paper is a synthesis of the procedure established at the Chamber of FinancialAuditors of Romania (CFAR) on ethics and professional deontology. This paper out-lines the responsibility of the Chamber of Financial Auditors, full member of theInternational Federation of Accountants (IFAC), to promote pronouncements and prin-ciples of high professional ethics and to ensure that financial auditors fulfill the ethicalrequirements in their activity, and their noncompliance with these pronouncementsand principles will be investigated, acting against them every time it will be required. It is in the interest of the financial auditing profession of Romania to ensure its usersfor the high quality of these services, performed in conformity with the ethical require-ments established by the IFAC Ethical Code and with International Auditing Standards,adopted by the CFAR.

Key words: disciplinary liability, disciplinary misbehaviors, sanctions, disciplinary pro-cedure, judgment, appeal

Abstract

Cuvinte cheie:rãspundere disciplinarã, abateri disciplinare, sancþiuni, proce-

durã, disciplinarã, judecare, apel

* Consilier juridic Departamentul de eticã, conduitã profesionalã ºi investigaþii - CAFR, [email protected] Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.90/2008, privind auditul statutar al situaþiilor financiare anuale ºi al situaþiilor finan-

ciare anuale consolidate, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.481/30 iunie 2008, aprobatã cu modificãriprin Legea nr.278/2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 768/14 noiembrie 2008

2 Facem referire atât la Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr.75/1999, republicatã, la Regulamentul de organizare ºifuncþionare a CAFR, cât ºi la Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr.90/2008

Daniela ªTEFÃNUÞ*

539/2009

Sistemul de investigaþiial CAFR

Potrivit articolului 32 din Ordonanþade urgenþã a Guvernului nr. 75/19993,republicatã, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, auditorii financia-ri rãspund în exercitarea profesiei ad-ministrativ, disciplinar, civil ºi penal.Camera Auditorilor Financiari dinRomânia (CAFR) are competenþa dea stabili rãspunderea disciplinarã ºide a sancþiona abaterile disciplinaresãvârºite de membrii sãi, auditori fi-nanciari, în condiþiile legii, ale Regu-lamentului4 propriu de organizare ºifuncþionare, precum ºi ale dispoziþi-ilor Regulamentului privind sta-bilirea rãspunderii disciplinare amembrilor CAFR5.Abaterile pentru care auditorii finan-ciari se vor face rãspunzãtori înmaterie disciplinarã sunt enumerate,fãrã a fi limitate, de art.93 din Re-gulamentul de organizare ºi funcþio-nare a CAFR, cum ar fi:a) nerespectarea Codului de condui-

tã eticã ºi profesionalã în dome-niul auditului financiar al Came-rei;

b) desfãºurarea activitãþii profesio-nale în condiþii nesatisfãcãtoare,ineficiente sau cu incompetenþã,care au avut ca efect prejudiciereagravã a reputaþiei profesionale;

c) încãlcarea dispoziþiilor legale apli-cabile ale prezentului regulamentºi a hotãrârilor, normelor sau aaltor acte emise de cãtre Camerã;

d) încãlcarea dispoziþiilor legale aleprezentului regulament ºi alecelorlalte hotãrâri, norme sau acteemise de Camerã de cãtre un an-gajat, asociat, acþionar sau admi-nistrator al unei societãþi de auditfinanciar, membre a Camerei;

e) încãlcarea altor reglementãri le-gale în vigoare, incidente, din do-meniul propriu de activitate;

f) existenþa unei hotãrâri a unei in-stanþe de judecatã din Româniasau din altã þarã privind comite-rea unei fapte care atrage, încondiþiile legii, sancþiunea de ex-cludere din Camerã.

Sistemul de investigaþiial Consiliului

pentru Supravegherea Publicã a Activitãþii

de Audit Statutar Pentru misiunile de audit statutar alsituaþiilor financiare efectuate deauditorii financiari membri ai CAFR,atributul disciplinar revine Consi-liului pentru Supravegherea Publicãa Activitãþii de Audit Statutar.Consiliul pentru Supravegherea Pu-blicã a Activitãþii de Audit Statutarinstituie sisteme eficiente de inves-tigaþii ºi sancþiuni pentru a detecta,corecta ºi preveni efectuarea neco-respunzãtoare a auditului statutar.În temeiul dispoziþiilor art.61 lit.k)din Ordonanþa de urgenþã a Guver-nului nr.90/2008, Consiliul pentruSupravegherea Publicã a Activitãþiide Audit Statutar conduce investi-gaþii proprii referitoare la auditoriistatutari ºi firmele de audit ºi adoptãmãsurile necesare în urma consta-tãrilor.Conform art.77 din OUG 90/2008 sis-temul de investigaþii în cadrul Con-siliului pentru Supravegherea Publi-cã a Activitãþii de Audit Statutar re-vine Comisiei de disciplinã. Comisia

de disciplinã este responsabilã cuadministrarea ºi derularea proce-durilor de reclamaþie ºi disciplinã îndomeniul activitãþii de audit statutar.

Procedura disciplinarã Dispoziþiile art.3 din Regulamentulprivind rãspunderea disciplinarã amembrilor CAFR stabilesc ca prin-cipiu cã activitatea disciplinarã este oactivitate internã, aplicabilã exclusivmembrilor CAFR ºi nu poate fi invo-catã în cauzele aflate pe rol la in-stanþele de drept comun ale statului.Rãspunderea disciplinarã a audito-rilor financiari apare ori de câte ori înexercitarea profesiei este/sunt neres-pectat/nerespectate Codul etic, Stan-dardele Internaþionale de Audit, re-glementãrile Camerei sau orice dis-poziþie, principiu sau normã, faptecare duc la ºtirbirea bunei reputaþii ºia conduitei profesionale a auditoru-lui financiar. CAFR, ca autoritate competentã rãs-punzãtoare de modul de exercitare aprofesiei de auditor financiar, judecãabaterile disciplinare constând înfaptele sau omisiunile sãvârºite demembrii sãi prin nerespectarea nor-melor de conduitã profesionalã, aRegulamentului de organizare ºifuncþionare, a Codului etic ºi a ho-tãrârilor organelor de conducere aleCAFR, prin încãlcarea prevederilordin alte acte normative, în mãsura încare abaterile respective aduc atin-gere conduitei etice ºi profesionale,prestigiului ºi credibilitãþii profesieide auditor financiar. Dacã abaterea este sãvârºitã în cadrulexercitãrii unei misiuni de auditstatutar CAFR va sesiza Consiliul

Cerinþele legale ºi sistemul de investigaþii a membrilor CAFR

3 Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.75/1999, privind activitatea de audit financiar, republicatã în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 598 din 22 august 2003, modificatã prin Ordonanþa Guvernului nr.37/2004, publicatã în MonitorulOficial al României, Partea I nr.91/31 ianuarie 2004 ºi prin Legea nr.397/2006, publicatã în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.892/2 noiembrie 2006.

4 Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin HotãrâreaGuvernului nr. 983 din 25 iunie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.634/13 iulie 2004, cu modificãrileºi completãrile ulterioare.

5 Regulamentul privind stabilirea rãspunderii disciplinare a membrilor CAFR, aprobat prin Hotãrârea Consiliului Camerei nr.125 din 17.06.2008, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 524 din 11.0./2008.

54

pentru Supravegherea Publicã a Ac-tivitãþii de Audit Statutar.CAFR sancþioneazã membrii, audi-tori financiari, pentru infracþiuni careatrag interzicerea dreptului de exer-citare a profesiei de auditor finan-ciar. Încetarea provizorie a exercitãriiprofesiei de auditor financiar nuexonereazã de rãspundere discipli-narã pe auditorul financiar în cauzã,pentru abaterile sãvârºite anterior. Organele din cadrul Camerei care potdispune sancþiuni disciplinare sunt:1. CONSILIUL CAMEREI2. COMISIA DE APEL A CAMEREI În cadrul Consiliului pentru Supra-vegherea Publicã a Activitãþii deAudit Statutar poate dispune sancþi-uni disciplinare:COMISIA DE DISCIPLINÃToate problemele, faptele sau circum-stanþele care sunt de naturã sã atragãrãspunderea disciplinarã a unuimembru se aduc la cunoºtinþã CAFRsau Consiliului pentru Supraveghe-rea Publicã a Activitãþii de Audit Sta-tutar, dupã caz.Firmele de audit rãspund, potrivitlegii, în calitatea lor de membri aiCamerei, dacã unul dintre asociaþi,administratori sau angajaþi, care nuare calitatea de auditor financiar, vainterveni în exercitarea independen-tã a profesiei de auditor financiar,astfel încât sã prejudicieze indepen-denþa auditorilor financiari care des-fãºoarã aceastã activitate în numelefirmei de audit.a. Acþiunea disciplinarã din cadrulCAFR – termenPotrivit art.6 din Regulamentul pri-vind rãspunderea disciplinarã amembrilor CAFR, acþiunea discipli-narã poate fi exercitatã în termen decel mult un an de la data sãvârºiriifaptei ºi în termen de 3 luni de ladata rãmânerii definitive a hotãrâriijudecãtoreºti prin care un membru alCAFR a fost condamnat pentru in-fracþiuni care atrag interzicerea drep-tului de exercitare a profesiei de au-ditor financiar.

Atunci când nu se cunoaºte cu exac-titate data sãvârºirii abaterii discipli-nare de cãtre auditorul financiar, ter-menul în cadrul cãruia poate fi exer-citatã acþiunea disciplinarã începe sãcurgã de la predarea oricãrui docu-ment în legãturã cu abaterea. Termenul de 1 an (respectiv 3 luni, încazul unei hotãrâri judecãtoreºti de-finitive în materie penalã) în care sepoate formula orice fel de sesizareîmpotriva modului de exercitare aprofesiei de cãtre un auditor finan-ciar este termen de prescripþie ºi vaavea acelaºi regim juridic ca al pre-scripþiei intervenitã în cazurile civile,în sensul cã acesta poate fi întrerupt,suspendat, iar ulterior reluat. Toateproblemele, faptele sau circumstan-þele care sunt de naturã sã atragã rãs-punderea disciplinarã a unui mem-bru se aduc la cunoºtinþã CAFR îndecurs de un an de la data sãvârºiriifaptei. În prezent nu putem facereferire la un termen în care se poateexercita acþiunea disciplinarã pentruactivitatea de audit statutar întrucât,aºa cum am amintit, competenþaaparþine Consiliului pentru Suprave-gherea Activitãþii de Audit Statutar,iar o procedurã în acest sens încã nueste adoptatã. b. Declanºarea proceduriiDeclanºarea procedurii disciplinarela nivelul CAFR are loc:- în urma sesizãrilor formulate de

persoanele interesate referitoare laabateri de la conduita eticã ºi pro-fesionalã ale membrilor CAFR;

- cu privire la fapte de naturã sãatragã rãspunderea disciplinarã aunui membru, în situaþia în careCAFR obþine informaþii de aceas-tã naturã ca urmare a exercitãriiatribuþiilor sale legale - principalasursã a acestor informaþii o consti-tuie rapoartele de control întocmi-te de Departamentul de monitori-zare ºi competenþã profesionalã;

- prin autosesizare, la cererea De-partamentului servicii pentrumembri ºi a Departamentului ad-mitere, pregãtire continuã ºi sta-

giari, dar ºi în urma unor articolede presã, media etc.

Cercetarea ºi investigarea faptelor denaturã sã atragã rãspunderea disci-plinarã a membrilor CAFR se efec-tueazã de cãtre Departamentul deeticã, conduitã profesionalã ºi inves-tigaþii (DECPI), iar analizarea cauzeise realizeazã de cãtre ConsiliulCAFR. Departamentul de conduitã ºidisciplinã profesionalã se pronunþãasupra unei sancþiuni disciplinare,stabilind termene pentru furnizareade cãtre persoana în cauzã a infor-maþiilor necesare, oferindu-i posibili-tatea de a face declaraþii scrise sauverbale înainte de a înainta propu-neri Consiliului Camerei.Pot exista situaþii în care Departa-mentul de conduitã ºi disciplinã pro-fesionalã poate considera cã nu suntîndeplinite condiþiile necesare pentruatragerea rãspunderii disciplinare ºiva face o notificare în acest sens.În situaþia în care Departamentul deconduitã ºi disciplinã profesionalãconsiderã cã sunt îndeplinite condiþi-ile pentru atragerea rãspunderii dis-ciplinare sesizeazã Consiliului Ca-merei în vederea adoptãrii unei hotã-râri pentru aprobarea unei sancþiuni.Existã situaþii în care, dupã sesizareaConsiliului Camerei, Departamentulde conduitã ºi disciplinã profesionalãcontinuã investigarea cazului pânã laclarificarea deplinã a acestuia.c. Judecarea cauzelor disciplinareÎn vederea soluþionãrii sesizãrilorprimite, Consiliul Camerei respectãprocedurile referitoare la comuni-care, audiere, deliberare ºi comuni-care a hotãrârii.Dupã procedura audierii sau, dupãcaz, fãrã îndeplinirea acestei proce-duri, Consiliul Camerei se retragepentru deliberare.Consiliul Camerei delibereazã în ra-port cu fiecare faptã pusã în sarcinapersoanei reclamate ºi emite o hotã-râre împotriva acesteia, cuprinzânduna dintre sancþiunile prevãzute dereglementãrile Camerei.


Sancþiunile care se pot aplica de cãtreConsiliul Camerei, în conformitatecu dispoziþiile art. 94 din Regulamen-tul de organizare ºi funcþionare alCAFR ºi cu ale art. 7 din Regula-mentul privind stabilirea rãspunderiidisciplinare a membrilor CAFR,sunt:

a) avertisment;b) mustrare;c) suspendarea calitãþii de mem-

bru al Camerei pe o perioadãde la 6 luni pânã la un an;

d) excluderea din Camerã.ªedinþele Consiliului CAFR, în cazulîn care acesta acþioneazã ca instanþãdisciplinarã, sunt publice, cu excep-þia cazurilor în care publicitatea arvãtãma pe oricare dintre pãrþi sau arpune în pericol respectarea obligaþieide confidenþialitate de care sunt þi-nute acestea. Caracterul secret alºedinþelor se stabileºte, de cãtre Con-siliul CAFR, din oficiu sau la solici-tarea pãrþii interesate. Lipsa celuiconvocat nu împiedicã adoptareahotãrârii.

Consiliul CAFR poate hotãrî,dupã caz, completarea sau reface-rea cercetãrii, sancþionarea disci-plinarã sau clasarea dosarului.

În cazul în care Consiliul Camerei aconstatat cã faptele reclamate au fostneîntemeiate emite o hotãrâre derespingere.Hotãrârea Consiliului Camerei devi-ne executorie de la data împliniriitermenului de apel, cu excepþia cazu-lui în care, înainte de împlinirea ter-menului, pãrþile atacã hotãrâreaConsiliului Camerei la Comisia deapel a acesteia. Comunicarea hotãrâ-rii se va face în cel mult în 30 de zilede la adoptare. Hotãrârile de sancþio-nare pot fi atacate la Comisia de apela Camerei, în termen de 30 de zile dela primirea comunicãrii scrise, atâtde persoana împotriva cãreia s-a for-mulat sesizarea, cât ºi de autorulsesizãrii. O procedurã a modului de sancþio-nare a abaterilor disciplinare de cãtre

Consiliul pentru Supravegherea Pu-blicã a Activitãþii de Audit Statutarnu este încã adoptatã, astfel încât nuputem face referire la acest aspect. Putem arãta cã din prevederile Or-donanþei de Urgenþã a Guvernuluinr. 90/2008 rezultã cã sancþiunileaplicate de Consiliul pentru Supra-vegherea Publicã a Activitãþii deAudit Statutar trebuie sã fie eficiente,proporþionale ºi descurajante cu pri-vire la auditorii financiari ºi la fir-mele de audit, în cazul în care audi-turile statutare nu sunt efectuate înconformitate cu dispoziþiile legii.Sancþiunile aplicate nu trebuie sãaducã atingere regimului de rãspun-dere civilã. Comisia de disciplinã aConsiliului pentru SupraveghereaPublicã a Activitãþii de AuditStatutar este structura de investigaþieºi disciplinã pentru auditorii finan-ciari ºi firmele de audit din Româniapentru activitatea de audit statutar.Comisia de disciplinã emite decizii ºiimpune sancþiuni în conformitate curegulamentul intern al acesteia.Comisia de disciplinã este responsa-bilã cu administrarea ºi derulareaprocedurilor de reclamaþie ºi disci-plinã în domeniul activitãþii de auditstatutar. Procedurile Comisiei de dis-ciplinã ºi modalitãþile de adminis-trare a acestora sunt cuprinse în re-gulamentul intern al acesteia.Comisia de disciplinã poate impuneurmãtoarele sancþiuni:

a) mustrare;b) restricþionare (retragerea sau

suspendarea parþialã oritotalã) a dreptului de practicã;

c) penalizare conform decizieiComisiei de disciplinã;

d) retragerea aprobãrii.Cuantumul penalizãrilor prevãzutela litera c) mai sus-menþionatã se sta-bileºte prin regulament emis deComisia de disciplinã.d. Apelul hotãrârilor de sancþionare –procedura CAFRApelul suspendã aplicarea hotãrâriide sancþionare pânã la pronunþareaComisiei de apel a Camerei.

Procedura de judecare a apelului estesimilarã cu cea din faza audierii înfaþa Consiliului Camerei.Comisia de apel cerceteazã cauza întemeiul actelor, al dovezilor de ladosar, precum ºi pe baza audierilorpãrþilor.

Hotãrârea Consiliului poate fimenþinutã sau modificatã inte-gral/parþial de cãtre Comisia deapel.

Hotãrârile Comisiei de apel se comu-nicã în scris pãrþilor în termen de 15zile de la pronunþarea apelului ºi înmaterie disciplinarã sunt definitive.ªedinþele Comisiei de apel sunt pu-blice. Nu sunt publice ºedinþele încare ar fi adusã atingere imaginii pu-blice a persoanelor implicate, Ca-merei ºi terþilor, precum ºi în cazurileîn care s-ar afecta principiul confi-denþialitãþii, Sancþiunile disciplinare se executãprin comunicarea acestora celor încauzã ºi efectuarea publicãrii prinmijloacele media stabilite de Con-siliul CAFR. În afarã de aplicarea sancþiunilor dis-ciplinare menþionate mai sus, CAFRmonitorizeazã activitatea membrilorsãi care au obþinut la inspecþia cali-tãþii activitãþii de audit calificativeleD, C ºi B, prin stabilirea ºi a altormãsuri sancþionatorii pentru reme-dierea neconformitãþilor, cum ar fi:repetarea inspecþiei într-un intervalde maximum un an de la inspecþiaprecedentã ºi obligarea auditoruluievaluat cu calificativele D, C si B de aparticipa, cu suportarea pe contulsãu a costurilor prilejuite, la cursurisuplimentare de pregãtire profesio-nalã. În perioada suspendãrii persoanasancþionatã nu poate presta sub nicioformã activitate de audit financiar ºinu poate face uz de aceastã calitate,în caz contrar urmând a fi sancþio-natã cu excluderea din CAFR.Auditorul financiar care a fost sanc-þionat cu excluderea are obligaþia caîn termen de cel mult 30 de zile de la

559/2009

Cerinþele legale ºi sistemul de investigaþii a membrilor CAFR

56

data rãmânerii definitive a hotãrâriide sancþionare sã predea Departa-mentului servicii pentru membri dincadrul CAFR carnetul, certificatul,parafa ºi autorizaþia de funcþionarepentru anularea acestora. Anularea documentelor ºi a parafeise dã publicitãþii. Cotizaþiile achitatede cãtre auditorul financiar exclus nuse restituie.Sancþiunile aplicate pentru desfã-ºurarea activitãþii în condiþii nesatis-fãcãtoare, ineficiente sau cu incom-petenþã, care au avut ca efect preju-dicierea gravã a reputaþiei profesio-nale, îºi înceteazã efectul numaidupã constatarea modului de reme-diere a neconformitãþii reþinute cuocazia primei inspecþii, prin repeta-rea inspecþiei efectuate de cãtreinspectorii Departamentului moni-torizare ºi competenþã profesionalã.În cazul mustrãrii ºi avertismentuluisancþiunea se considerã a nu fi fostaplicatã dacã timp de un an de laaplicarea ei persoana în cauzã nu amai sãvârºit o abatere disciplinarã.Acest termen este de 2 ani în cazulaplicãrii sancþiunii cu suspendarea. În schimb, interdicþia exercitãrii pro-fesiei de audit financiar este datã peo perioadã nedeterminatã.

Un element nou - contravenþiile

ELEMENTUL NOU instituit de Or-donanþa de Urgenþã a Guvernuluinr.90/2008 este stabilirea de „contra-venþii” în exercitarea profesiei deauditor financiar.Potrivit Ordonanþei de Urgenþã aGuvernului nr. 90/2008, reprezintãcontravenþii urmãtoarele fapte:a) încãlcarea prevederilor art. 32

alin. (5) ºi (6) din OUG 90/2208;b) utilizarea calitãþii de auditor

statutar sau a celei de firmã deaudit în alte condiþii decât celeprevãzute de prezenta ordonanþãde urgenþã;

c) exercitarea activitãþii de auditstatutar fãrã viza anualã emisã deautoritatea competentã sau decãtre persoane neînregistrate înRegistrul public.

Contravenþiile se sancþioneazã dupãcum urmeazã:a) cele prevãzute la lit. a), cu

amendã de la 10.000 lei la 20.000lei;

b) cele prevãzute la lit. b), cuamendã de la 50.000 lei la 100.000lei ºi nulitatea raportului de auditîntocmit;

c) cele prevãzute la lit. c), cuamendã de la 10.000 lei la 20.000lei.

Constatarea contravenþiilor se facede cãtre persoanele anume împuter-nicite de Camerã sau de Consiliuluipentru Supravegherea Publicã aActivitãþii de Audit Statutar.

PracticaCele mai multe cazuri de încãlcare aeticii ºi conduitei profesionale pentrucare CAFR a emis sancþiuni discipli-nare au fost situaþiile de incompati-bilitate ºi de încãlcare a Codului eticîn exercitarea profesiei.Ultimele trei sancþiuni pronunþate deConsiliul Camerei au fost pentruefectuarea auditului situaþiilor finan-ciare prin cumularea funcþiei deauditor financiar cu o altã funcþieîntr-o entitate ºi anume:- un auditor intern a întocmit ºi

raportul de audit financiar al situ-aþiilor anuale pentru anul 2007 alunei entitãþi din Braºov,

- un auditor financiar care a în-tocmit situaþiile financiare aleunei entitãþi pentru doi ani calen-daristici consecutivi a fost ºi anga-jat pe funcþia de contabil ºef laaceeaºi entitate din Bistriþa,

- un auditor intern a cumulataceastã funcþie cu cea de adminis-trator în consiliul de administraþieal unei entitãþi din Bistriþa.

Sunt cazuri concrete, pe care Camerale-a analizat ºi ºi-a însuºit criticile, iarmãsurile au fost dintre cele mai aspreºi anume suspendarea activitãþii dela 6 luni la 1 an, iar în unul din cazuridispunând chiar excluderea din Ca-merã.

ConcluziiConduita profesionalã înseamnã defapt oferirea serviciilor de auditfinanciar la cele mai înalte standarde.

O cerinþã a menþinerii auditorilorfinanciari în evidenþele Camerei estebuna reputaþie, iar aceasta nu se varealiza decât dacã auditorii înþeleg sãofere servicii de calitate, printr-o con-duitã profesionalã impecabilã.

Iar mãsurile avute în vedere în acestscop în sprijinul auditorilor finan-ciari pot fi concretizate în patrudirecþii principale:

- o cât mai bunã perfecþionare pro-fesionalã prin pregãtire continuãcu cursuri de cât mai bunã cali-tate,

- perfectarea procedurii de investi-gaþii la nivelul Consiliului pentruSupravegherea Publicã a Activi-tãþii de Audit Statutar,

- controlul calitãþii se va efectuaîmpreunã cu Consiliul pentruSupraveghere Publicã ºi în acestsens Departamentul de control alcalitãþii din cadrul Camerei ºi-aîmbunãtãþit procedurile de lucru,

- o comunicare cât mai bunã cumembrii auditori financiari.

Camera Auditorilor Financiari dinRomânia va fi rãspunzãtoare de apli-carea cerinþelor etice de cãtre toþimembrii sãi ºi, în acest sens, vaasigura, prin programele de pregã-tire a auditorilor financiari ºi a sta-giarilor, cã se cunosc ºi se respectãcerinþele etice, precum ºi consecinþelenerespectãrii acestor cerinþe.


Participarea Camerei la conferinţa UNCTADLa 1 iulie 2009, , prim-vicepreşedinte al CAFR şi , expert relaţii internaţio-nale în cadrul Biroului de Relaţii Publice Interne şi Internaţionale al CAFR au participat la conferinţaUNCTAD cu tema

, organizată la Geneva, Elveţia.Conferinţa a reunit vorbitori de marcă în domeniul contabilităţii, raportării financiare şi auditului pe planinternaţional, precum: - fost preşedinte al IFAC şi autorul Raportului asupra crizei financiarepentru preşedinţia Uniunii Europene, - director al Centrului pentru reformă în domeniul ra-portării financiare al Băncii Mondiale, - director al departamentului Raportări Financiareal Comisiei Europene, - director al departamentului Cercetări al Consiliului pentru StandardeInternaţionale de Contabilitate (IASB).În acest cadru de lucru s-au discutat efectele pe care criza le poate avea asupra convergenţei globale cuIFRS-urile, principalele implicaţii ale declaraţiilor recente ale G20 asupra arhitecturii raportării financiareinternaţionale, precum şi principalele acţiuni întreprinse de principalii normalizatori în domeniul contabili-tăţii Consiliul Standardelor Internaţionale de Contabilitate (IASB) şi Consiliul pentru stabilitate financiară(FSB) în vederea reinstaurării unui climat general de încredere pe piaţă. [Irina Pungaru]

Eugen Nicolăescu Irina Pungaru

„Criza financiară şi implicaţiile acesteia asupra arhitecturii raportării financiare şiasupra stabilităţii financiare”

René RicolJohn Hegarty

Jeroen HooijerPeter Clark

.

.

Evaluarea articolelor ºtiinþifice Consiliul ªtiinþific

Criterii de evaluare a articolelor

Recomandãrile Consiliului ªtiinþific

[email protected]

The review of the articles Scientific Council

The recommendations of the Scientific Council

[email protected]

se realizeazã, în paralel, de cãtre cel puþin doi membri dinal revistei, în modalitatea , ceea ce înseamnã cã evaluatorii nu cunosc numele autorilor ºinici autorii nu cunosc numele evaluatorilor.

: noutatea, actualitatea ºi încadrarea în aria tematicã a revistei; calitatea meto-dologiei de cercetare; claritatea ºi pertinenþa prezentãrii ºi argumentãrii; relevanþa surselor bibliografice utili-zate; contribuþia adusã cercetãrii în domeniul abordat.

al revistei sunt: acceptare; acceptare cu revizuire; respingere. Rezultateleevaluãrilor sunt comunicate autorilor, urmând a fi publicate numai articolele acceptate de Consiliul ªtiinþific.Articolele se trimit redacþiei la adresa de e-mail: , obligatoriu în format electronic .doc, cu-prinzând urmãtoarele elemente: limba de redactare a articolului românã sau englezã; textul în limba românãse redacteazã cu diacritice, conform prescripþiilor lingvistice ale Academiei Române; dimensiunea maximã aarticolului 7-10 pagini/2000 caractere grafice cu spaþii/pagina; în articol se precizeazã metodologia de cer-cetare folositã, contribuþiile autorilor, referinþele ºi se prezintã bibliografia selectivã; un rezumat în limbileenglezã ºi românã de circa 1 paginã, în care se prezintã obiectivul cercetãrii ºi contribuþia autorilor; rezumatuleste însoþit de 4-5 termeni cheie, în limbile românã ºi englezã.

is performed in parallel by at least two members of the of the„Financial Audit" Review, a double-blind-review, which means that those who perform the reviews do notknow the names of the authors, and also the authors do not know the names of the reviewers. Assessmentcriteria for articles: innovative input, actuality and the relevance for the subject matter of the review; thequality of the research methodology; presentation and argumentation clarity and pertinence; the relevanceof the bibliographic sources used; contribution made to the research in the area.

are: accepted, accepted with reviewing, rejected. The resultsof the assessments are communicated to the authors and only the articles approved by the Scientific Councilare published.The articles are submitted to the editor by e-mail at: , compulsory in Microsoft Word formatcontaining the following elements: the language the articles is drafted Romanian or English; the text inRomanian is drafted with specific characters in accordance with the rules issued by the Romanian Academy;the maximum size of the article 7-10 pages/2000signs/page spaces included; the article mention the researchmethodology used, authors' contributions, references and also the selective bibliography; an abstract in bothEnglish and Romanian presenting the subject of the research and authors' contributions; the abstract isaccompanied by 4-5 key words, both in English and Romanian.

double-blind-review

.

.

.

.

De la conştientizare la acţiune auditul · 2017-05-30 · Din activitatea organismelor...

Documents

Transcript of De la conştientizare la acţiune auditul · 2017-05-30 · Din activitatea organismelor...