(FL Sill 1 fE YOH SAPI DIN 11110[111.

upllio mil uNii (BRI M'

CU 0 PREFATÀ

DE

N. IORGA

BUCURESTI

Tip° gx afia Cultura Neamului Ro mitne se"1919

www.dacoromanica.ro

-

" W_Acuin zece; ani, cirtitragito:r4;-:piu. Se putea gindi la

Indeplinirea asa de ra)i:44644'ealisarii unui mare-si.Indreptatit vis national, liTáriain in revista saseascd

Karpathen.' de la Brasov, aceste rinduri care,intinzindu-se pe scurt asupra tuturor legaturilor dintre-noi i elementul sasesc din Ardeal si cuprinzind recu-,noasterea intregii noastre datorii tata de dinsul,- nise par a fi si astdzi cea mai potrivita si, mai ales; ceá_alai putin supusa bänuielii unei influente .a impre-jurdrilor actuale din recomandatiile care s'ar putea

atit expunerii, din cel mai chemat izvor, a istoriej.Sasilor, a valorii lor actuale si a .dorintilor tor deviitor, cit si ideii care domina aceasta expunere, ideie

care o putem admite, ca una care, departe de ainfdtisa vreo 15rimejdie pentru viata in crestere aunui popor de doudsprezece miiioane, oferd acestui..popor prilejul de a arata inca odatd cä intre. virtutile,cu care nu-i place sa se laude dar pe care nu le are.mat putin, este si aceia a intelegerii oricarii vieti na-tionale si a iubirii pentru dinsa In inasura insasi in.-care ace.asta viatd tine sama de iietagaduitele nbastre.drep t u ri.

«Credinta mea puternicd -este si ea se sprijina- logica istorica si pe desfasurarea naturalá a co-tonisatiitor mai infinse pe un. teren '.foarte depärtat;de cultura Incepatoare sau straveche, prin &ententeorasenesti sau terdnesti, de o innaltd desvoltare

"-

«Die

-da,

pe

www.dacoromanica.ro

-4----.cà Sasii veniti in Ardeal din Franconia renana au in-tilnit o populatie roindneascd, fie ea si mai rar rds-pinditd. Documentele pot yorbi, ce e drept, de «de-.sertttri», de deserta, pentru cd nu se intilnia o popu-latie orinduitd, organisatd in forme de culturd fixate,dar mai ales pentru cd nu se intimpina nicio pro-prietate de pdmint sprijinita pe invoirea sau .intdrireaStatului militar apdrut pe mind in calitate de cuce-ritor. insd o natie de plugari, dupd vechea traditiestrdmosilor, si de pdstori pe aldturi, nu lasd niciunteritoritt invecinat da cimpii roditoare, de frumoasepdcluri, de infloritoare pdsuni in afard de cercul drep-tului ei de intrebuintare. Mara de aceasta nu era cuputintd o noud inflorire a culturii mai innalte din:Apusul latino-germanic in acest colt al dendrtatului _

Rdsdrit salbatic, daca' ar fi lipsit o civilisatieslocalnicapregdtitoare, impreund cu firestii ei purtdtori. Si nuse gdsesc in lirnba, in datinile, in creatia poeticd inpoporului sdsesc, dar mai ales in imbrdcdmintearta populard, &entente imprtunutate acelei culturianterioare care se intindea asupra intregii peninsulebalcanice i asupra tuturor povirnisurilor Carpatilor?

A represinta o astfel de concentie, se parea la ge-neratia mai veche a Sasilor din Ardeal, care in multeprivinti stdtea protivnicd in fata generatiei mai vechiromdnesti, fard ca aceastai atitudine sd fi fost indrep-tatitd prin vre-un folos, un adevdrat atentat Mtä denatiunea sdseascd. Acesta nu este, acesta nu poatesd fie punctul de vedere al generatiei care lucreazaastdzi. Rominii sint, de sigur, i uu popor al viito-rului,, dar atit de puternici ca i Trite° asa derdpede desvoltare culturald, Mat Ind nu se pot gindia atinge, in once fel de circumstante, drepturile isto-rice ale altei natii care e legatd asa de strins i adeseori Si asa de prieteneste cu- propria Ion fiintd. A fiadus cuiturd superioard cu sine, a fi implintat vialaordseneasca pe arnindoud povirnisurile Carpatilor, a,fi statornicit definitiv viata intregului Ardeal in forme-fixate, a fi legat Apusul cu Rdsdritul pand la Dundresi la depdrtatele ten i «tatdresti», grecesti si turcestiprin relatii de comert; a fi exercitat inriuriri apusenepline de roade, asupra celei mai vechi arte roindnesti

www.dacoromanica.ro

- colorate- rdsdritean, a ii ajutat la biruinta, limbii na- .-

tionale a Rpminilor asupra formei culturale medievalea limbii slavone,, toate acestea creiazd drepturi i me-=rite, pentru cultura generala si pentru cultu,a RominilorIn deosebi, pe care nu putem sd le re-cunoastemle pretuim in de ajuns si 'care impun poporului nostrilo datorie pe care nu ne &dim a o tdgddui.

Astfel lipseste astdzi, in starea actuald de spirit aaminduror natiilor, once temeiu pentru a cAuta intrecut, nectitic si pártenitor, sprijin p6ntru o inchi- -

puitd dusmdnie de astAzi.. -

In cele spuse mai sus dm i indicat deosebiteledireetii in care se aratá inriurirea sdseascd asupraculturii romdnesti. Putem-trece acum la caracterisareaideii mai de "aproape.

Poporul romänesc este si pand astAzi un popor -deterani. Orasele, in propria sa tara nu si le-a cucerit -Inca economicqte. Dar, and Domnii Moldovet §iRomdnesti acordard toate drepturile politice ora4elordin terile lor adecd In vea0.11 al XV-lea ,'ei gd-,sird incA urme limpezi si insemnate ale spirituluigerman de care eratt insufletiti intemeietorii sasi, acdror 'influentd se ititinsese asupra intregului-c-uprinsdintre Carpaii i Siretiu, precum i asupra intregului'limit -de munte, si deal din Muntenia. Baia din Mol-`dova, mai veche de cit Domnia moldoveneascdera o creatie sdseased din veacul al XIII-lea, al cdruicolonisti faseserd ispititi pe acest pdmint strain prinmin ele de argint- poate chiar si de am- si, chidun Sas calcd in CiMpulungul romanesc, asezát asa deaproape de BrasoV, si pe care" innaintasii sal Il numiau Langenaue, sd caute cu pietate in bisericacatolicd mai noud, ai cdrii credinciosi de obir*ie" ger:mana existau Inca pe la 1690, focul de ingropareal acelui Comes Laurentius; al contelui ordsenesc sasLorenz, care a murit -cu -citiva ani innainte de, 1300,cu citiva ani, deci, innainte de intemeierea .Domnieia toatA Tara-Romdneascd., nufnitd de obiceiu : a Va-lahiei sau Mtinteniei.

-

-

Terii-

www.dacoromanica.ro

- 6 -/II.

Inca din anul 1368 Domnul Terii-Romanesti intdria.vechi privilegii de comert ale Sasilor in tara sa, si dasigur, ceva mai tirziu, un asemenea privilegiu a fost dat-din partea lui Bogdan, cel d'intdiu Voevod al Mol-

sau de unul dintre cei d'intdiu urmasi ai sdi, ace-.lorasi. Prin pasul Rodnei, Bicazului, Tuighesultti, Oitu-zului sau Ghinnesului, prin acelea ale Buzáului si Te-leajenului, dar mai ales prin pasul bine palzit al Bra-nului (cdtre Cimpulung, Bucttresti, Giurgiu sau cdtraTirgoviste si Brdila), pe.ntru Brasoveni, prin acela.al Turnului Rosu catre locul de deposit, formatpe turna', Rimnicul-Vilcii, cdtre S'atina si Nicopole,pentru Sibiieni, mergeau necontenit card sdsesti cupostav si pinza, cu obiecte de fier, de fabricatie pro-prie, sau mai ales cu postavul adus din Silesia ori.din Colonia. Si catre emporiile de hotar sdsesc,.Bistrita, BrasoVul, Sibiiul, mergeau cardle rorydnesticu pestele de Dundre si cu lind, dar :si cu «spi-terli» din Rdsdrit, cu stofe de indtasd si aur, pentru.ca, ori sd capete in schimb obiecte de intrebuintare-sau de lux, ori sd primeascd banii cu cari erau a seplati dajdile cdtre Vistieria donmeasca sau mai ales.acelea ale noului Impdrat rdsdritean din Constanti-nopol. Arhivele oraselor sdsesti cuprind incá un,imens Material de privilegii, scrrsori, socoteli in care,se oglindeste intreaga istorie a acestui, comert rdsd-ritean pana la sfisitul veacului al XVII-lea, ciad el

trecut in minile Cornpaniei greco-bulgdresti, pe urmasi in acelea ale locuitorilor romini din suburbii. O a-dunare a Societatii sdsesti de istorie la Ciinpulungca inteuna din cele alai vechi asezdri ale Sasilor pe,liberul pdmint romdnesc, ar fi inteadeviír de dorit si ar-contribui la o mai mare stringere a legdturilor

futreamindoudpopoarele noastre.

IV.

Ce.a mai veche bisericd romdneascd, inca pdstraiä.pe dealul de la Curtea-de-Arges, adirea mica, dinintdia ¡umdfate a veacului al XIV-lea, Sin-rlicoardeste ziditd, in stil aproape curat _apusean, de mesteri

dovei,

-

a

www.dacoromanica.ro

- 7 -sasi De- Sasi au fost innä.ltate de sigur multe dincele mai bdtrine monumente ale arhitecturii biseri-cesti a Rominilor. In toate sutele de clopote care fu-sesera turnate de mesteri sasi, margenea e impo-pobitä pAnd astäzi cu inscriptii !atine in forma go-ticä sau cu inscriptii slavone iesite din mina Ion.

Arhitectura interesantd de pe vremea DornnuluiMoldovei Stefan-cel-Mare se asamänd in multe pri-vinti cu aceia pe care o poate observa cineva inbiserica din mdndstirea de la Feleac, lingd Cluj, sauin ctitoria lui Ion Hunyadi din satul Sintimre deRuga. Alba-iulia. Pi-in Sasii din Ardeal ni-au venitincadrärile gotice ale usilor si ferestrelor, si tot prinei scrisui colorat gotic al frumoaselor inscriptii de in-

Acela care a fost .sculptor si effigiator» pentruvestita bisericd a lui Neagoe-Vodä de la Curtea-de-Arges a fosf Sasul Veit, mesterul Vitus, si, cind tipulclefinitiv al mestesugului de clädire romäneascA a fostslatornicit pentru a fi urmat cu creclintd in linii ge-nerale de maestrii din rauntru, li-a Malas totusi Sa-silor un alt domeniu al artei : la stralucitele serbdride nuntd ale Curtii suptiri a unui Domn ca VasileLupu in Moldova, cu prilejul darurilor fdcute de stä-pinitorul muntean, fabulos de bogat, Constantin Brin-coveanu, la vre-o noud intemeiere sau clanie de ind-iidstire, talerele, potireie, clopotele, inelele, pecetile carese impärtiatt veniau din mina marilor argintari at Bra-sovulai si Sibiiului, a cdror istorie va trebui sä fiecindva scrisd. Multe din aceste pretioase obiecte sepdstreazd inca la noi, pe cind scrisori de comanddIn liniba romdneascd se afta' in arhivele sdsesti.Numai Cu inceputul veacului al XVIII-lea mesterigreci i ticenicii Ion romini, dacd nu .chiar cdlugdriicari iucrau de mult, au luat locul Sasilor.

V.

Cind Reforma a ddruit Biblia in limba popularátuturor natiunilor, Sasii din Sibiiu factirä sd apard uncatehisrn vvalah», la 1544: este cea mai veche ti-paritura in limba romdneasca si unul din cele maivechi monurnente ale acestei limbi. (Cel mal vechiu

chiflare.

.

www.dacoromanica.ro

-8 -este, de altfel, scrisowea unui boier al lui NeagoeBasarab cdtre Brasoveni, databild pe la 1521, care semai pästreazd Inca acolo, in Brasov.) Sfatul ordse-nesc brasovean a orinduit predicd romdneasc,-' pentruRominii din suburbii, cari trdiau supt ocrotirea sa.Curind dupd aceia, judele din Brasov, Johannes Benck-ner care addpostise la sine mai naiad vreme tiparromAnesc pentru cdsti de bisericd in limba slavondlua initiativa de a se publicA cele d'intdiu Evanghelii

Psaltiri in graiu romdriesc. in serviciul Sasilor lucramesterul Coresi, unul dintre multii fugan i politici dinTara-Romdneascd, si in Brasov, pe urind in Sas-Sebe,au apdrut astf el de cdrti fundamentale cum au fostcea d'intdiu Idinurire ortodoxd a Evangheliilor, cead'intdiu incercare de a preface Vechiul Testament inromdneste.

Cu vremea lui Mihai Viteazul, glorioasd si plindde durere, epoca tiparului rorndnesc in Ardeal suptaddpost sdsesc, se incheie.

VI.

Acum, dupd ce Rominii serviserd rnai mult decitinnainte Statului otoman i obiceiurilor greco-turcesti,pe chid, din partea lor, Sasii, supt printii maghiari dinveacul al XVII-lea, pierduserd mult din puterea lorvitald si din misiunea lor proprie, pentru a apartineaCu desdvirsire cirmuirii austriace, cele cloud nearnuriazi stau iardsi unul lingd altul.

Al nostru infdtiseazd sufletul latin Care se desface dinlimba sa; al d-voastrd, spiritul german. Arnindouäslut chemate sd rnijloceascd intre Rdsärlt i Apus,cdci amindoud au cdpdtat din Apus o rnisiune pe care

pot pdrdsi. In aceasta, ca i in arnintirea luptelorculturale, adesea purtate impreund., amindoud popoa-rele pot sd simtd indemnul de a lucra laolaltd ori-care ar fi imprejurdrile politice. i'dmintul ardelenesc,pecetluit asa de vddit, in chip cultural, prin sirguintasdseascd, nu poate fi prea ingust pentru 210.000 deoameni, cari represintd cinste, muncd, economic sisimt pentru dreptate si ideal I..

Din Karpathca, anul al 11-lea, No, 9, 1-in Februar 19,39,pp. 262-5.

www.dacoromanica.ro

Introducere

Poporul sasesc din Ardeal s'a declara I, piln re-presintantii sdi chemati ta adunarea (Multi la Me-dias la 8 lanuar 1919 st. '17. (26 Decembre st. v.),pentru alaturarea de build voie la Ronzania.- Aceasteihotarire a Sasilor a fost _comentata ca bucurie sisatisfactie ín Entreaga presa a ROIlldniei. Romaniatntregita a capatat prin aceasla niste cetateni can,desi neromlni, s'alt alaturat ca deschise pa-triei lor notta,si tut silifi de imprejurdri exterio are.

Orisicine cunoaste poporul sasesc $tie ca el al-catuie)cte un element foarte pretios, cd are un trecutde veacuri glorias i plin de muncei i poate servica un model de ordine si de moravuri.

Aceas.ta o stia Romtnii ardeleni .,si o pot confirma,dar in publicul mare at Regatului -romín Sasii síntputin cunoscuti. De sigur vor fi puf/ni din/re ceti-torii de ziare, cad, cetind, tnnainte ca vre-o atevaluni, despre hotarirea Sasilor, vor fi stiut ta ce partilocuiesc Sasii, si cu alit !pal pain vor fi tittt cevadespre Imprejureirile in care au trait sitrecut si mai lucreaza si amnia pentru Nutt/dal lorstramosesc.

De aceia va fi, Pr& ,indoialei, bine venit publica-lui mare romanesc, daca va af la íntr'o expunerescurta ceva despre provenienta i istoria poporului

au lucral

www.dacoromanica.ro

sdsesc, despre cultura si nutnca lui, çi totodatd vaafla at ce aspiratii, neiclejdi çi dorinte a infra& launiune ca patria lor cea ;Iota

In cele urnattoare vont incerca o asenzenea expu--nere, asupra ccireia atragent atentia publicnlui cetitor.

www.dacoromanica.ro

Cine sint Sasii si unde locuiese 7

Sasii sint o ginte germana, care a fost colonisataIn Ardeal in veacul al XII-lea si al XIII-lea de regiiungari cari domniau pe vremurile acelea. Istoria nitni spune de uncle au venit ; filologia a putut con-stata, comparind idiomele, cà Sasii ardeleni isi tragobirsia din gintea. germana. a Franconilor-de-rnijloc,si ca patria lor, din care au einigrat, a fost situatala termurile Moselei, un riu lateral al Rinului, i prinväile muntilor Eifel din Luxemburgul de azi.

Cea inai mare parte a Sasilor s'a asezat in pArtilesudice ale Ardealului, Ruga Olt .si Cibin, i lingä celecloud Tirnave, o parte mai micä insa spre NordulArdealului, pe Bistrita si RITA cursul de mijloc alMuräsului. Centrul acestei colonii este judetul Tir-navel Mari, pe al and teritoriu se afla. 89 de comune-locuite de Sasi. Spre Vest, in judetul Sibiiului, snit33 de comune säsesti ; spre Nord, in judetul Tirna-vei Mari sint 33 de commie sasesti, iar la Est, in ju-detul Brasovului, numai 13 comune, dintre care insacele mai multe foarte mari si infloritoare. Despartiticie aceste patru colonii mai locuiesc Sasi in numärmai mare in judetul Bistrita-Ndsaud (27 comune sa-sesti). In nurnar mai mic si razletiti se mai afla Sasisi in a/te 7 judete, si anime: in jucletul Alba Infe-rioard (10 commie), in judetul Cojocna (7 cornune), in

' -

-

www.dacoromanica.ro

---,-, ,-

, y - ,,,-.r

,

. ,

ludetele Solnoc-Dobica (3), Murds-Turda (3), Odor-'heiu, (3); Fdgdras si Huniedoara (2). Dacd mal addu-

- gim si_ comunele cu minoritdti disparente säsesti, '---

ivem-unr numdr de 285 dé , comune. Din "aceste lo-,-',.calitAti, 8 ¿rase, Si anume : Sibiiul, Brasovul, Sighi- T

§oara, Mediasu,l, 'Bistrita, Sebesul-Sasesc, Reghlnul L, -Säsesc .si Oi-dstia sint- intemeiate- de -Sasi.

- 12 -

www.dacoromanica.ro

,

Din frecntul Sá1Ior ardeleni:,

-

nSasii ardeleni stilt un'popor de colonisti. Ei atf fost'colonisati prin veaçul al XII-lea in actualele lorcilii pentru a civilisa aceastA parte a Ardealului. Co--

- lonisarea lor a fost facutd pe_ basa, anumitor drepturi. Acest fapt trebuielinut In vedere, , dacd voim,sä tnteleg.em istoriá lor. Ei si-au pdzit prin toate se-' colele, cu gelosie, aceste drepturi, ,care au fost nu-' mai niste contra-servicii din parte a StatuluI peutru.:,serviciile aduse de ei ; prin aceasta s'a format- la eio constiintà clard i pronuntata de drept. Tot odatdsa desvoltat la ei un simt foarte ,viu pentrubertate si o conceptie i un mod de &dire demo-_cratice, cum numai- la !poporul elvetian se mai gasesc..

Cel mai vechiu document care aratà- amdnuntit,ósitiaSaibor In noua bor patrie, e datat din anul:-1224, si s'a dat din partea regelui maghiar Andreitt

: al II-lea. Documentul acesta important contine o con--' firmare a drepturilor care li s'au dat de regele pheisaal II-lea, and au fost colonisati In tara. Aici- se spune-

Sasii din toate coloniile Ardealului, de pe asa-numitul .pdmint Crdiesc.,,sd formeze un singur popor(.unus sit populus.). Ei primesc dreptul de a-si alege-singuri functionarii si preotii lor. Numai pe functio-

- narul_ suptem, pe asa-riumitul .Gaugra5,11--numikregèle. De reniarcat este orinduirea prin care avea,ts,

° _

domi-

li

www.dacoromanica.ro

- 14 --tsä dele Sasii dijma preotilor tor, si nu episcopului dinAlba-Iulia, supt a cdrui stapinire erau la inceput.Aceasta e din cloud Motive de mare insemndtate : maiintäiu erau mai putin dependenti de episcop de cumse obisnuia in evul mediu ; al doilea, fiindca' de lainceput si-au putut crea prin Wilma o tagina preo-teased avuta, care a alcdtuit un puternic factor cul-tural in mijlocul lor. Decretul regeitii Andreiu, care

fost numit de Sasi cu drept cuvint «decretul deaur., mai stabileste pe lima serviciile de räzboiu siindatoririle de imposite ale Sasilor.

Partea prima. din Istoria Sasilor o formeazd epoca-panä la batalia de la Moillics (1526), adeca pdna laceputul dominatiei turcesti i pand la desfacerea:Ardealului de Ungaria. In acest timp s'a unit dis-..trictul ,primitiv al Sibiiului cu. coloniile din Tara Birseide rind Brasov, cu asa-numitele dotta «Scatine.', Me-diasul i Seica, cu districtul Bistritei, intr'o unitate dedrept public.

Regele Ungariei, Matias Corvinul, fiul marelui biru->itor loan Hunyadi, descendent al unei familii romd--nesti, a intarit decretul Itti Andreiu al II-lea, la anul1486, pentru totalitatea Sasilor, cari de atuncea cu pur-tat numirea de «Universitas Saxonum». Sash au formatpänd la anul 1876 un «municipiu» de sine statator.Abia in anal acela a fost desfiintat contra vointei lor,.prin legea ungard, si vechial «pämint crdiesc» fu im-*lit in judete.

Paralel cu unirea politicA, a niers unirea biseri-ceascd. In primele secole au purtat Sasii, pentru inde-peadenta lor, o multime de lupte impotriva episco-pului de la Alba-Julia, care s'au sfirsit la finele vea--cului al XVI-lea cu biruinta lor. In acest limp a-veau un «decan general. la Medias, care stalea infruntea Bisericii säsesti, dar numai prin trecerea lor

[,,""-

www.dacoromanica.ro

- 15 -la Biserica protestantä si-au vdzut Sasii independentaBisericii lor pe deplin asiguratd.

Pe atunci au mai avut Sasii Inca un succes,care a fost de mare inseinndtate pentru viitorul lor.In veacul al XIII-lea s'a format in mijlocul lor unfel de nobilime. Unii dintre judecdtorii lor comunali,numiti .grofi., si-au agonisit, in afard de pdmintulcrdiesc, averi mad si drepturi de nobili, pe care voiaupe urind sa si le impund si pe teritoriul sdsesc. Dupdindelungate lupte li reusi insd Sasilor a inndbusiaceste tendinte. Farniliile nobile au fost date afarddin comunitatea Sasilor si s'au amestecat nationali-ceste cu nobiiimea maghiard din Ardeal. Poporul sd-sesc a rdmas insä si mai departe un popor de te-rani si de cetateni si si-a pdstrat, ()data cu liber-tatea, si caracterul sdu german.

Democratisinul acesta sdsesc dateazä din timpurilecele mai vechi, si a foSt sustinut la Sasi prin gindulla averea comund. Pdmintul de arat apartinea, dupdvechea pdrere a Sasilor, totalitätti comunei.era pe pdmintul sdu numai -un fel de administrator alteritoriului coinun, iar, dacd o farnilie muria fardmostenitori, el revenia comunei. Pd-sunea, pddurile siapele erau insd si formal considerate ca proprie-tate comund : ele nu putean fi impdrtite si nu puteanajunge in posesiune particulard.

Pe vrernea aceasta cade i faptul important al des-voltdrii Oraselor sdsesti. Inca' prin veacul al XIV-leai al XV-lea au prima locurile sdsesti: Sibiiul, Brasovul,Sighisoara, Mediasul, Bistri ta, Ordstia si Sebesul-Sd-scsc, iar, afard de «pdminful crdiesc., Reghinul, drepturide ora *si au TOmas pand in ziva de astdzi centrele vietiiordsenesti a Sasilor. Imectiat s'a si inceput in ora-ele acestea, care au devenit si centrele districtelor, o

Individul

www.dacoromanica.ro

16

activitate vie .economicd si industrialä. 1ncd de la anull1376 existau pe teritoriul districtului Sibiiului 19bresle si 25 de corporatii de mesteri, in vreme ce inorasul Augsburg din Germania lucran in acelasi timpnumai 16 bresle cu 20 de corporatiuni de mesteri..Produsele industriei sdsesti eran exportate pand de-parte peste hotarele terii. Un comert foarte viu sefAcea cu Statele vecine, mai ales cu Moldova sicu Muntenia, dar si cu tenle mai indepdrtate dinBalcani, pAnd la Constantinopol, asemenea cu Dal-matia, iar, la Nord, cu Polonia.

Dar Sasii n'au putut sd se dedice neturburatimuncii lor pasnice de cultivare. Ei trebuiau sämînuiascä.pe lingd uneltele de meserias si sabia. Inca in pri-mele veacuri trdite pe pdmintul Ardealului, au tre-buit sä treacd peste marl primejdii. In anul 1241 aundvdlit primele horde mongolice in tara si au pustiito parte din coloniile lor asa de grozav, incit in multecomune au dispdrut Sasii cu tofu!. Si Sibiiul, care pe a-tuncea era un sat si se numia «Villa Hermanni., a fostasedia. de Mongoli, pe urmä luat cu asalt si incendiat.

La sfirsitul veacului al X1V-lea s'au inceput primelendvaliri ale Turcilor. Pentru apdrarea frontierei audada Sasii, in anul 1370, la iesirea din pasul TurnuluiRosu, cetatea de la TdImaciu. Mai tirziu, and nd-vdlirile se repetau tot mai des, si-au imprejmuit ora-ele cu ziduri, innaintea cdrora s'a flint de multe ori

puterea ostirii dusmane. La sate si-au clddit in jurulbisericilor ziduri de ingradire, dupd care se ascundeauoamenii in timp de rdzboiu. De la anul 1420 incoace,si in decurs de mai mult ca cloud sute de ani, auformat luptele cu Turcii un lant neintrerupt, in careSasii au sdvirsit multe fapte vitejesti. Asa a bdtutjudele crdiesc al Sibiiului, Anton Trautenberger, ooaste turceascd innaintea ziclurilor orasului, si la

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

17

anti' 1479 au avut Sasii partea lor de glorie la bi-ruinta asupra Turcilor pe <Cimpia Pinii» de lingdOrdstie. Papa Eugeniu al IV-lea preamdria intr'obuld Sibiiul, zicind cd acest oras nu ar fi nuntai «sett-tul, zidul i bastionul terii unguresti, ci si al cresti-ndtdtii intregi».

In veacul al XVI-lea Ardealul a fost; precum s'amai spus, despästit de Ungaria si transformat inteunprincipat separat, supt suzeranitatea turceascä. Taraa avut deci aceiasi soartd ca si Moldova si Muntenia.

In Ardeal s'a desvoltat o constitutie dupai state.Until dintre cele trei state l-au format, pe find Secuisi aristocratia maghiard, SaiL in acest timp, carea durat pand' la cucerirea Ardealului prin Habsburg'(1691), au avut Sasii iardsi o multirne de lupte, nunumai cu Turcii, dar si cu principele domnitor pro-yriu, Cu Gavril Bdthory. in acelasi timpau fast si-liti a-si apdra necontenit drepturile Ion fatd de in-vidia i cupiditatea nobilirnii maghiare. Dar tot odatase vädeste si un progres insemnat in desvolta_-fea tor. in prima jurnätate a veacului - al XVI-leaa trecat intreg poporul sdsesc, condus de reforma-.torul sdu din Brasov, Johannes Honterus, la Bisericaluterand. De la acest act innainte, Sasii au format ocomunitate bisericeascd independentd si proprie,. Mindin mind Cu reformatia Bisericii a mers desVoltarea siorganisatia invätdmintului. Sasii aveaminca din vea culal XIV-lea in fiecare sat cite o scoald poporalä. La.anul .1544 intemeiè Honterus intdia scoalä latinä"

la Brasov, ed.reia urinal asemenea scoli si in-Waite orase. Honterus a intemeiat i intäia tipografiein Ardeal. Reformatia insemneazd pentru Sasi si o in-semnata _propdsire si desvoltare culturald.

Sava din Ardeal 2

_

www.dacoromanica.ro

18

'De la sfirsitul veacului al XVII-lea, dupdrarea domniei turcesti, a stat Arclealul supt regimulHabsburgilor. in tot acest timp au avut Sasii multadeceptii de indurat. Dei li s'a Meta In «diplomaleopoldinä., apärutä la 4 Decembre 1691, promi-siunea cä drepturile Ardealului vor fi mentinute, totusis'au ivit rdpede nazuintile oamenilor de Stat dinViena de a inldtura autonomia Ardealului. S'a inceputpe atuncea ruai ales o era. de intolerantä confesionaldcare ere de tot strainä de spiritul ardelenesc.cari, dupd cum am arnintit, au trecut.färä exceptie laprotestantism, au avut supt aceasta greu de suferit.in mai multe orase li s'au luat de cdtre militia impe-rialä bis ericile, i oamenii Vara', de caracter cari selepaclau de religiunea strAbunilor lor erau protejatiin defavorul consingenitor 'or. Acestia erau siliti ali da in mijloctil lor functiuni innalte.

Poporul säsesc a primit insa. supt Domnia mariiimpdratese Maria-Teresa, a cdrii singurä greseala afost catoliciSmul ei prea exagerat, mutt sprijin. invremea aceia conducdtortti Sasilor era un om in-zestrat cu innalte calitdti intclectuale, cel mai marefiu in istoria neamului sdsesc': baronul Samuel deBruckenthal. Maria-Teresa 1-a cunoscut cinci a condusodatd o deputatiune säseascä la Viena, care avea saceard inldturarea unor inconveniente. De aici incoloa fost in mare gratie la impdrdteasa, care II consultain toate afacerile privitoare la Ardeal. El insd nici-odatä nu s'a folosit de aceastä gratie in favorul säu,ci numai pentru binele poporuiui si al terii sale.Credintei sale protestante, fried i-a rärnas totdeaunacredincios, si, cu toate acestea, a fost Innältat panä lacea mai Malta functiune din Ardeal, la lo cul de gu-vernator. Devisa !ni a fost : «fidem genusque ser-vabo», «rdmin credincios poporului mieu i creclintei

Sasii,-

-

www.dacoromanica.ro

lnele». A devenit prin aceasta pentru toate vremileun exeniplu al sentimentelor shsesti.

Supt Domnia lui losif al 11-lea-ifiul i tirmasul mariiImpärätese, au avut de indurat SasiFo grea foviturd.In ndzuintile sale, de :,bunal credintd, de a ferici pesupusii stii, el a fost un mare adversar al tutUror:stituttilor_ devenite iStorice E2i 41 privilegiilor. De aceiaa inläturat vechea Constitutie ä Sasilor.- Aceastd dis-

- positiune, pe care impdratul Iosifa revocat-,o tuna-inte de moartea sa prea timPuria., a produs o mare -iritatie intre Sasi, dar a avut i efectul bun de a re-destepta in ei o vie ces-nstiintd national:a. Cel din urmd

- deceniu al veacului al XVIII-lea a fost in privintaSo,cial`a, sPstiintifia o erd' de renastere.:

Atuncfea s'a pus basa perittu cercetarile istbrice sd-:sesti, si- jurnalistica sdseasca fdcut inceputul.

In veaCul al XIX-lea s'au iricePUrfAntru Sasi ruP- -tele Pentru limba- lot. Prin anii '30 si '40 s'a destePtatta Maghiarii din Ardealqi Tara UTigureascd simtulnational. In locul limbii oficiale !atine s'a introdus,cea maghiard. Tot odatd s'a inceptit i straddinta Ma-ghiarilor de a-si introduce limba lor pe socotealaconcetAtenilor dor de altd lithba. Sasir, au avut in re-petite rinduri -lupte foarte vehemente pentru drep-turile lor, in dieta de -la Cluj. Luptele adestea si-au4-jtins culmea la anuli848, dud au decretat Maghiariiunitinea, Ardealului cu Ungaria. ,Siliti prin teroare,s'au aidturat si Sasii la. declararea uniunik. Dar sivremurile.acestea de lupte pentru limbä au fost pentru-Sast o vreme de orecreare internd. Spiritele au de-venit active, i &tern de Inuncd fo'arte vie. Atundiea intemeiat prima societate stiintificd saseascd, «So-cietatea pentru cercetarea istoriei sardelene» ..(VereinfaT Siebenbtirgische Lande4unde), a cdrii misiune era,cereetarea trëcutului*C preientului 'poporului sasesc.

-

- 19

con-

politicA,

*i-a

www.dacoromanica.ro

-- 20 -Conducatorul miscarilor intelectuale din vremurile.

acelea a fost preotul Stefan Ludwig Roth, din acarui mostenire spirituald se mai folosesc Sasii panäIn ziva de azi. intr'una din scrierile sale, a spus ca_

Rominii formeaza majoritátea populatiei din Ardeal,

si a numit limba romaneasca .limba tainica a terii»,.

a Ardealului. Un contemporan trate de mime al.lui Roth, preotul dr.. Daniel Roth, a mers un pas_mal departe, declarind, in mod profetic, cä viitorul va.trebui sd aducä cu sine unirea tuturor Rominilor de:dincoace si de dincolo de Carpati.

Cit a durat revolutia de la 1848-49, au stat Sasiide partea Casei donmitoare habsburgice. Dar fideli-tatea lor a fost rau räsplatita. Ei au av_ut de su-ferit supt reactiunea anilor tot asa de mug caMaghiarii. Constitutia lor a fost pentru a dotia °arä.ridicata si natia politica saseasca a fost dusd «sineluce et cruce» (.fard lumina si HIJA" cruce») la groapa,dupá cum s'a exprimat un insemnat contemporan al.

acelor vremuri.

Dar prin aria '70 iar si-au putut (se.rba invierea.Atunci au fost Sasii, luptind umár la umar cu Ro-minii, aderenti ai ideii Austriei Mari (Gross-Oster-reich). Ei triinis deputatii lor In ParlamentulViena, si unul dintre acestia, Conrad Schmidt, a ajunschiar presiclentul Parlamentului._ Atunci s'a creat si oorganisatie a Sasilor, constitutia Bisericii evangelice'sasesti, care exista Wind in Ziva de_ astazi. Condu-catortil lor a fost Georg Daniel Teutsch, 'ales ca e-piscop al Sasilor la anul 1867 (t 1893).

In acelasi an s'a fäcut impacarea intre Austria siUnguri, prin care s'a intemeiat asa-ntunitul cdua-lism», care a avnt ca urmare suprematia necon-ditionata a Maghiarilor in Tara Urigureasca,.Sasji au

-

-

din.

www.dacoromanica.ro

-

21

,avut dé suférit greu prin- schimbarea imprejurdrilor.',Pentru a treia oarä li-a fost ridicatA constitutia mUni-,-cipalä, de asta data la anul 1876, printe-o lege a Par=lamentului ungar. Pdipintul daiesc de panä aida fost impartit in judete si forul cel mai innalt po-.litic al Sasiloi, Universitatea saseascd, si-a pierdutInsemndtatea sa ca for administrativ si de drept.,Singurur ei scop a mai rdmas de atunci incoace a-administra äverea ei, adunatd din darurile vechilorregi ungari, si -care se compune mai ales din paduri-_mart.

Lupte grele parlamentare au avut Sasii, pe iirmä, sila anii 1879 si 1883, contra 13,roeictelor de lege pentruintroducerea litubii maghiare,in scolile säse5ti. Lupta

fo5t zadarnica, i Sa§ii au fost pedepsiti pentruaceasta cu fel de fel 'de sicane din "partea prefectilor

a, functionaritor de Stat.' Recunoscind, in sfirsit,cä slut prea slabi pentru a duce lupta tinip "mai in-delungat contra puterii Guvernului ungar, s'au ho-,:tarit la anul 1890 a' 'face politica guvernamentalä.Prin aceasta si-au asigurat mentinerea averii for ná.--tionale. Dar politica aceasta a adus adese ori diver- r

Igene i desbinare In mijlocul lor. Abia cu prabu-irea Ungariei S'a stabilit iaräi unitatea Intre Sa*i.

slut uniti in dorinta si In nädejdea cä vor ptiteaL' In noua lor patrie clesvolte i sa-5i pästreze

mai departerunitatea lor nationala, cultura lor si limba,_

.materna.

- --

Ii-a

_si

Ei

www.dacoromanica.ro

Situatia social a Sa5ilor

Sash se numesc bucuros un popor de cetatenide terani. Aceasta numire este corectd. O nobilimacu tend!nte separatiste de clasa nu exista; tot asanu exista proprietari mari de pamint la Sasi, si cei.vre-o citiva marl industriasi se pot nunfära pe degete..

Dar nici de un proletariat säsesc nu se poatevorbi. Poporul sasesc presintd, in totalitatea sa, ceiace intelegem supt denumirea de clasa de mijloc; sise poate imparti dupd ocupatie in trei 'clase : terani,industriasi si negustori, functionari i intelectuali.,Nuindrul for in procente ar fi : cei d'intaiu 80 pro-cente, cei de-al doilea ,15-16 procente, lar cei dinurrnä 4-5 procente.

Va sa zicä la poporul sasesc exista o diferentiaresocialä foarte mica, cela ce si-a avut poate parteanefavorabilä, dar si pe acea favorabild de a pastra.in poporul sasesc un spirit de unitate. Aceasta aducecu sine ca interesele vitale ale unei ciase sa fie siale celeilalte, ca clorintele i nii2uintile care se poate.sa fie in detrimentui sau favorul uneia dintre ele,se rdsfringd i asupra celeilalte, asa ca frumosul prin-cipiu quit.u.1 pentru toti si tot) pentru unul» a fostpastrat la poporul saisesc in - adevaratul inteles al cu-vintului, de si, din motive politice sau clintealte mo-tive, s'att format diferite partide care, dupä obiceiul.

-

sa.

www.dacoromanica.ro

23

germanic; s'au rdzboit impreunä. Ffecare Sas are Sen-. ,

timentul ea poportil- salt. formeazd o,singur'd familie- mare si cd el are 'datoria ca toate.puterile sale sd le

puna in servidul obstesc. Acéasta o numesc Sasii - de-? mocratie si socialism.

Un -mare iidesavantagiu in cele din urindinnainte `_de ,izbucnirea rdzboiului, a fostcare a luat -proportii mari, rnai ales la terani. Erni-grantii luau drumul mai adese ori-spre AmeriCa-de.:.-Nord, -in numdr mai mic spre Germania, Romania sispre alte ten. Cit de mare a fost emigrar'ea, o aratäurmdtoarele date statistice din anii 1906, 1907 si 1908.

In vremea aceasta de abia trei ani, au emigrat 5.997barbati,12.763 femei si 1.604 copii, in total 10.364 Sasi.In acelasi timp s'aujators in patrie : 3.485 bdrbati,808 fernei si 334 copii, in 'total 4.674 persoane, va sdzicd mai putin de jumdtate din ,céi cari au emigrat. :S'a"socotit innainte de rdzboiu cd aproape 20.000 de,Sasi trdiesc in strdindtate. Cei mai multi dintre ei au

- fost terani si aa plecat ca muricitori de seson in Gen-mania sau in Romdnia. Dar sin .intre calfele de ne-

' gustori i fntre sodalii industriasi s'a sporit emigrarea.h Afard de aceia se and sute de Sasi, cari apartin

telectualilor, In functiuni bine vdzute in Austria- siGermania, ca advocati, medici, ingineri, etc.

Prin noua situatie ,se asteaptd Sasii, la o descres--tere,a emigfakiunii. - ,,

r

- -

decenii,enzigrarea,

in-

www.dacoromanica.ro

Agronomia sAseascliCind Sasii au fost colonisati, innainte cu secole,

pe pamintul pe care se afld astazi, li s'a dat dreptulde proprietate peste glie, parlicularilor, ci agrupuri intregi. Particularilor li s'a impartit din ho-tarul comun al satelor o parte .de loc, cam de treizecide jugare, pe chid pasunea, padurea i apa.ramineauIn posesi.une comund. Pamintul de arat trebuia lu-crat in comun, asa: Cd stapinii de pe o parte a pamin-tului din hotarul comunet trebuiau sä samene, inacelasi an, aceleasi cereale, pe care pe urina impreundtrebuiau sa le lucreze i impreuna sa le si secere.Felul acesta de a lucia parnintul, care a clurat pandin timpul ma: recent, a avut färä indoiald o influ-enta nefavorabild asupra desvoltarii agronomiei sa.-testi, fiindcd supunèrea particularului lavointa obstea-sea a Impiedecat once simt de intreprindere i oricepropasire. Pe de alta parte insa., a contribuit prin acu-mularea tuturor fortelor la desvoitarea sentimentuluide solidaritate. In timpul din urrna s'a sters obliga-tia ca particularul sa.- se acomodeze la lucrulcimpultii totalitatii si s'a introdus un fel mai indivi-dual de gospoddrie. in ultimele decenii a mai favo-risat desvoltarea agronomiei sasesti comasarea, carea readus paintntul impartit in decursul secolelor prinmosteniri in pärticele mici iarasi laolaltä, cela ceinlesnit cultivarea pämintultii. Asa au putut ajunge.

a

www.dacoromanica.ro

25

teranii sasi iarasi culmea la care ajunsese agronomiain Statele Europei de Vest. Ei se folosesc astaziaproape pretutind.eni numai de masini agricole. Ve-chiul plug de lemn a dispartit, si nimenea nu maifoloseste îrnbläciul, ci numai masina de treierat. Seintrebuinteazd masini de saindnat si de cosit, masinide viriturat si intocmiri pentru legatul snopilor. Ase.ine-ilea nu se mai foloseste teranul sas numai de gunoiupentru ingrasarea pdmintului, ci si de gunoaie arti-ficiale. Progrese mari au facut Sasii in cultiva.reavitelor. Prin importaren de vite de prasila a disparut.rasa veche indigend, si o .rasa noua, i niai puternica,

fost introdusa, Care s'a dovedit mai productivd.pentru gospodarie. Tot asa au fost imbunätätite ra-sele de cai si de porci. Cultivarea mai intensiva aAritelor a adus cu sine Cultivirea nutretului si a pa.-sunii.

La ce innaltime s'a riclicai la .Sasi Productiuned,cereale ni-o aratd urmatoareie cifre

In anul 1912 au venit pe un jugar catastral ur-matoarele cereale

In Ungaria, in calcul mijlociula 1 j. c. grill 6.80 maji metricela sdcara . . 6.36la orz . . . . 6.52 «

la ovas-. . . 5.54la porumb. 9.05 «

la cartofi . 37.40 a

In judetul Brasovului, la aceleasi11.23 maji metrice (+ 4.72)

(-I- 4.28)« (+ 4.96)

(+ 4.76)« (-4- 4.04)« 58.32)

10.64 «

11.48 «

10:30 «

13.09 «

93.72

-

-

de:

:

--

«

www.dacoromanica.ro

- 26 -Viticultura au adus-o Sasii din patria lor strabuna.

de lingd riul Meseta. in evurmediu, a jucat la ei cul-tivarea vinului un mare rol. innainte Cu un sfert deveac, viiie au fost insd, prin filoxerd, aproape de tot-nimicite. Dar, de. cind si le-au regenerat viticultorii sasiprin vite aniericane, iardsi au ajuns viile Sasilor ladesvoltare itripundtoare. Pvlai ales in anii buni 1917si 1918 au ajuns, printr'o recoltd abundentd,nile sAsesti care cultivd vii la bogatie mare. Si cuf-,Ornaritui s'au ocupat Sasii in anii din urmd, mai alesin partite Bistritei, si anul 1913, deosebit de boga..t Inpoame, a adus poporului

Agricultura are a multdmi desvoltarea ei in cut.mai-mare parte retutitinii agronomice sdseti din.Ardeal, care a fost intemeiatd la anal 1845. Acestei.reuniuni ii apartin ca mernbri azi aproape toti teraniisasi. Activitatea ei este foarte variatd i cuprindeaproapc. t 6a te ramurile agronomice. Reuniunea.nalzuieste In primul rind a rdspindi cunostinte de-specialitate si a le intari. Invdtdtorii ambulanti saualti oameni cu preg-atirea necesard in cursurir in-stru_ctive, sau pregatesc pe cultivatori prin prelegericare sint insotite de demonstratii practice, cum sin',gunoirea cu mijkiace artificiale, intrebuintarea inasinilornoted, etc. Reunittnea dA *tot cultivatorilor de vite la.cumpardri de porci de rasa' i tauri de prdsild, -totasa si la curnpdrdri dc masini agronomice,teste premii la agronotnii harnici, cad au avut in gos-poddria ion succese insemnate.

Pe tirma ii ajuta ea produsele Ion sd. fie valorificate,In magazine si hale de vinzare, in laptarii si in con-sortii pentru fabricarea untultti, In pivnite de via co-mime, etc., si sta me7nbrilor ei, de cite ori au nevoie,.,inteajutor cu staturi 1 cu fapie. Interesele reuniunii

sprijirteste o bale sdseasca. Banii necesari pen-.

-

www.dacoromanica.ro

27

tru activitatea sa ii adund Reuniunea agronomicdi,parte din contributiile membrilor ei, in cea mai mare-parte insa din subventiile Bäncii de credit fonciar(Bodenkredit-Anstalt) din Sibih, care a fost fundatdla anul 1872 anume pentru acest scop. Si Staint.ungar a acordat pe sama P,euniunii subyentii insem-nate. Pentru pregdtirea agronomilor sasi, exista treisea de agriculturä:: in Bistrita, in Medias si in Fe'di-oara de lIngO Brasov, careasemenea au fost inte-meiate de aproape o jurndtate de veac.

Ca ajutor pe linga Reuniunea agricold au fost in-temeiate la anul 1886 cooperativele, diva` sistemul tut-Friedrich Wilhelm Raiffeisen. Scopul cooperativelor,care au fost puse la tale de directorul Casei generale.de pOstrare (Sparcassa) sasesti din Sibiiu, dr. CarolWolff, until dintre cei mai ineritosi barbati ai Sasilor,este a inlesni poporului credittil si a-1 feri de usti-rari. Cooperativele cedeaza teranilor intrati in coope-rative cu portii de cite 24 coroane imprumuturi mici.pe timp scurt. Administratia --Casei se face 'in modgratuit, iar venitul curat nu se imparteste, ci seadaugd in parte la fondul de reserva, In parte sefoloseste pentru scopnri comune. Toate aceste coope-rative satesti sint strinse inteo uniune al carui razim,puternic este Casa generala de pOstrare din Sibiiu(Hermannstädter Allgemeine Sparkassa). Principiulfundamental al cooperativelor e ajator reciproc $('folos ob.stesc. De aceia se poate zice cu dre.pt cuvintca bancile Raiffeisen î,i au radOcina tor in simtulstravechiu de solidaritate al Sasilor.

Imprurnuturile acordate au ajutat pe multi teraniridica economia si a-si pOstra rnosia. In le-

gaturd Cu cooperativcie stall vre-o cinzeci de rett-niuni de constun scite$ti, care au menirea de a feape terani de usura in mdrfuri.

.

www.dacoromanica.ro

- 28 -Resultatele agriculturif-sdsesti au fost in Ungaria

Aotdeauna recunoscute g apreciate. Rominii ardelf..nni-g Secuii g-au luat pe terantil sas de model. De signrva fi si pentru teranii romini din Regat un Indenindtorpe terenul acesta. Concurenta ,cu pdmintul malt maiIertil al Munteniei si Moldovei va sili pe Sas a-silucra gospoddria si mai intensiv, asa cä prin aceastaare sd devie un factor important in de.svoltarea a-_griculturii din Romania Mare.

O conditie pentru_ aceasta ar fi, incontestabil, cateranul sas, care acuna munceste In gospoddrii md-unte, si care are o mare dorintd dupd pdmint;umai sd nu piardd .in viitor din acest pänfint, ci

sd-g cistige prin reforma care e pe cale de a se In--fdptui.

-

,

www.dacoromanica.ro

Meseriile, industria, comertul si baneile laAceiasi harnicie care a ridicat teranimea s'asease&

(jupa cum s'a spus in capitolul precedent, a fostcausa ca a ajuns comertul si industria inca prin vea-curile trecute la o frunmasal desvoltare. Paná aproapede sfirsitul veacului al XIX-lea se desfaceau produ-.sele meseriilor sdsesti in intreg Ardealul si Tara-Un-gureascd, si au dominat si o parte a pietelor din Ro-,mania. Oamenir batrini din Romania isi vor mai fiaducind aminte de asa-numitele «brasovenli», adusedin Brasov, cum eral' : cirpe, ciubote, pälarii, fan..hii, etc. Dar vrernea notia, cu desvoltarea industriei

inari, care se fdcea pe socoteala industriasilor mici,a pricinuit i meseriilor sasesti daune mad.

Pe haga aceasta au mai intervenit cloud momente-defavorabile. Cel d'intaliu a fost ca, prin situatia co-loniilor sdsesti la periferia extrema a Ungariei, pro--Curarea materialului brut se. M'en, din causa tarifuluimare de transport, foarte cu greu : o minare a politiceide circulatie unilateralámaghiard, ceia ce a si fost causacal schimbarea industriei miei in industrie mare s'aputut face numai -foarte incet. A doua piedeed a fostrazboini vamal cu Romania, inceput la rnijlocul ani-lor '80, prin care, s'a pus capat desfacerii marfurilorindustriei mici_sasesti pe pietele roindnesti, pein aeelasi timp, coneurenta prociuselor industriei aus-triece devenia tot mai mare, asa d. industria s'asease&era striintoratä tot °data de cloud parti.

www.dacoromanica.ro

30

Multi industriasi sasi au dat atuncea falirnent,abia in timput din urina, innainte de izbucnirea rdz-boiului .mondial, gdsit, prin sporirea bunei stdri.1a terani, un nou debuseu pentru produsele lor. multiau emigrat atuncea si in Romania, in Bucuresti, Cra-

Aova, Busteni, Azuga si si au reels-ligat acolo industriei sdsesti un bun rename.

Dar acuma a ajuns industria sdseascd la un pulletde intoarcere din care i se deschicl perspectivebune, ba chiar strdlucite. Domiciliul Sasilor a ajuns-de la periferia unui Stat la inipocul patriei lor.si trecdtorile Carpatitor-de-Sud nu mai pun- stavildtransitului liber de material brut si de marfuri con-Sectionate. Acum se pot desolta in bund voie toate

care-i indrumeazá spre muncd in in-dustrie i comert, si inceputul care s'a si facut peterenul acesta se poate continuà in deplind libertate.

Pe lingä aceasta mai vine si faptul ca au ajuns, inurma rdzboiului mondial, in minile multor oaineni de a-faced sasi capitaturi mari, a cdror lipsd a fdcut, mai de

ca spiritul de intreprindere sd fie paralisat. De-acum innainte insa, 'nu numai industria mica va luaun avint nou, dar si industria mare, condusd de Sasi,va aria un teren prielnic pentru desvoltare.

Este adevarat cd in deceniilc din mind multa in-dustrie mica a ajuns din mini sdsesti in minile con-curentilor de alta natie, dar altele, precum sint me-seriile de lacatusi, bdrdasi, timplari, pielari, cirndtari,brutari si zidari, sint aproape mai mutt sasesti. Deciad - cu introduCerea luminii electrice, a apaductuluisi a canalisdrii, s'a ridicat si meseria de mecanici,

fost imbrdtisata mai ales de Sasi. O positie deo--sebitä in industria sAseasca i se cuvine tirgului Cis-:-nadia de find Sibiiu, unde de sute de ani aproapein fiecare casd se aude zgomotul rdzboiului de testa,

Rimnicul-VIlcii,

- noud,

Sasilor,

-a

www.dacoromanica.ro

- 31 -,care in parte e condus, ca in vremuri strdbune, to':cu mina, iar in cele mai multe casuri Cu ajutorul mo-tortilui electric. Postavarii din Cisnadie produc unpostav gros, care se foloseste pentru straie de caipentru haine terdnesti. Tesatoriile rnai marl slut strinseintr'o uniune. O coala de testa serveste pentru ins-Andrea pregatirii industriale.

Acesteia i se dà din partea Sasilor o mare impor--Tanta: Pana acuma era un mare desavantagiu caIiirriea nu prea sprijinia desvoltarea meseriilor, dar, im-bunatatinclu-se perspectivele pe.ntru-spera ca si teranii sasi vor trimite inai multi copii laoras la meserii. Mara de aceasta, conditiunile mai bune.de traiu din Romania Mare vor impiedeca ernigrareade mase marl in America, uncle se 'duceau Sasii ca.muncitori de fabrica; actinia va putea sa li dea i in-dustria din patrie pinea de tbate zilele. Sasii s'atistrdduit i pana acum a ridica nivelul inciustriilor.prin *coil profesionale, caminuri de invätätori, cursuride specialitate pentru mesteri, prin biurouri de pla-.sare pentru invatacei, prin burse acordate calfelorpentru strainätate i prin imprunutturi date fard do-

mesterilor incepatori. Acurna lucreazd Sasiila alcatuirea unor institutiuni pentru ajutorareameseriasilor pagubiti de razboiu. De la mijlocul vea-cului. trecut exista in orasele sasesti reuniuni de me-serii, care au de scop sprijinirea industriei. Acesteaau tinut in deceniul ultim innaintea rdiboiului maimulte adunari de meseriasi si s'au constituit, la anti!1913, jute° mare uniune.

Industria de fabrica saseasca 30 ocupd mai alescu fabricarea de postav, de masini agricole si depiei. .Mai multe fabrici de constructiuni de tier anconstruit, nu numai in Ardeal, dar si in Romania,duri marl, care se pot pune aldturi de cele mai bane

inciusiriasi, se

-

www.dacoromanica.ro

,-r,

Ari fdcute de firme strdine. Mara deaCeastasint in mini sasesti fabrici marl de spirt, fabrici debere, .mori cu aburi, fabrici de salam, o fabrica dehirtie si una de vase de lut.. Foarte desvoltate S-Intla Sasi tipografiile. Cek mai mare tipografie saseas-cd,firma W. Krafft, din Sibiiu, are de mai multe de-cenii un institut de editurd pentru carti romanestide continut literar tipdreste momenetil de fat&cloud ziare romanesti.

Cornered( sdsesc, care odinioarä era foarte desvoltat,a suferit in cei din urmd ani, innaintea rdzboiului,prin cele mai sus amintite stari nefavorabile, foarte¡milt, st devenit in cea mai mdre parte un comertrndrunt de importá.nta. localA., Numai vre-o citevacase de comert si-au intins activitatea peste un teren

.:mai larg dacd excludem fabricile - mai sus- amintite,al cdror produse au fost distribuite si prin Romaniaveche i prin. Balcani. Comertul extern a primit In-.--

demnuri mai puternice abia in timpul din urma ;'torul li va ridica si mai 'Inuit. Nu de mult a.--fost in

- , temeiat la Sibiru de Sash de acolo 'un birou econo-. mic, cu scopul de a mijloci si de a -conduce comertut

cu marfuri de- provenientd 'ardeleand cu Romania _

veche si statele balcanice.Institatele de credit ale Sasilor alcdtuiesc o spe-

.cialitate in cel mai bnn inteles al cuvintului. Ele sinkintemeiate absolut pe principiul de foliosde solidaritate ; ldcomia- de cistig a-particularului -nupoate juca aici nici un rol. Si ele 'sint expresiaderna a rsimtului strdvechiu de solidaritate al Sasilor.Cele mi vechi ,institute de credit sdsesti sint : _Casa

- generala de pdstrare din Brasov (Kronstadtermeine Sparkassa), fundata,- la anul 1835, si Casa ge-nerald de pastrare din Sibiiu (Hermannstadter Allge-.meine Sparkassa), fundata la 1841., Fundatot.5 ion au

32 -mai

in

cu

Allge-

www.dacoromanica.ro

- 33 -urmarit scopul de a crea un credit ieftin si de a puneprin aceasta capät usurii, mai departe de a indemnala crutare si de a inlesni infaptuirea ei si in fine dea stringe fonduri culturale i filantropice. Prin ur-mare au fost urmärite numai scopuri de interes pu-blic. De aceia once cistig al actionarilor a fost de-chis si, pand in ziva de azi, platesc cele mai multeinstitute de credit, in sensul statutelor 'tor, aceiasidividendä dupd actiunile plätite, care corespunde do-binzii acordate dupd depuneri. Jumdtate din pro-fiful curat se adauga la fondtil de reservd, iar cea-ialta jumdtate se foloseste pentru diferite scopuriculturale, mai ales pentru institutduzile de invd(d-mint.

Institutele de credit säsesti slut cdlauzite in afa-cerile tor banesti de o soliditate severa si nu des-poaie pe datornicii lor. Ele nu vor sä-si adunemijloacele pentru binefacerile lor culturale luindu-lede pe spatele acelora cari intra in afaceri cu ei, ci

ramin filantropice in toate privintile. Fiind misiuneator -sprijinirea institutiunitor culturale, institutele decredit säsesti se vä.d suite a fi foarte circumspectesi a nil se amesteca in afaceri riscate. Din motivulacesta se märgenesc bancile sasestt la imprarnuturidate numai pe ga.rantie sigurd si nu se amestecain intreprinderi industriale mari. Adevarat ca lipsade banci industriale e consideratä ca o lacuna" inviata economic:a a SOlor, i Sash se si pregatescpentru a implini aceasta lacuna.

Scqtii,i1Oi Arde91 3

-

www.dacoromanica.ro

coala si Biserica la Sasl.

Biserica si Scoala Sint pretutindeni bunuri mariculturale, la Sasi lima au avut o si mai mare insern-ndtate : ele sint factorul principal -al vietit lor natio-nale, cum a fost si la poporul rOmin din Ardeal. Bi-serica este cea mai puternicd dintre toate organisa-tiunile sdsesti, care cuprinde tot poporul, in intre-gimea sa, iar SCoala serveste simtimintului sa" u dornicde desvoltare pdstreazd cultura.

Un mare noroc pentru poporul sdsesc este cäpopor i confesiune slut una: toti Sasii sint crestinievangelici. Biserica evangelicd luterana de confe--:siune augsburgicd uneste pe toti in organisatiuneaei bine inchegatd.

Actuala constitutie a Bisericii evangelice silsestidateazd de la anul 1851. Biserica se imparte dupdconstitutie in parohii separate, al cdror numar estede 256, si in 10 districte bisericesti ; toate slut supusetotalitdtii unitare. Represintarea Bisericii din toatetrei categoriile se iufdpittieste dupd aceleasi principii,intre care cel mai de samd este ca si elementul mi-rean sd se validiteze ; de aceia isi si numesc SasiiBiserica lor: Biserica poporului (Volkskirche). infruntea Bisericii sta episcopul ales, caruia-i este aid-turat un mirean, adtninistratorul diecesei. Corporatiacea mai innaltd bisericeascd este Consistoriul diecesan

,

www.dacoromanica.ro

.ales pe sase ani, iar represintanta legislativa a Bi-:sericii intregi este adunarea diecesanä, care se intru-nete la trei, patru ani odata.

Parohiile separate le administreaza preotul, careajutat de comitetul parohial (Presbyterium) si de

o represintantä mai mare comunald. Toate posturilesi corporatiunile grit alese ; o numire nu existä la.Sasi. Preotul satelor sasesti nu este numai pastorulsufletesc al parohieniior säi, ci si sratuitorul in lucrurilumesti. El este de obiceiu si presedintele filialeireuniunii agricole din localitate i conducdtorul sau,cel putin sprijinitorul altor reuniuni de la sate. El.

este conducdtorul politic al poporului sau, printre.care incearca sà rdspindeascd, prin cercuri de lecturä,lumina i cuno,stinte.

Cea mai mare importantä o are Biserica la poporulsasesc prin sttstinerea i cultivarea scolilor. Toate

sasesti slut *coif confesionale i stau in lega-turd strinsa cu Biserica. Scale primare si medii sintsustinute de parohli. Inspectorul scolilor primare este.preotul, iar loctiitorul episcopului este inspectorul.scolilor medii. Asa-numitul decan al districtuluibisericeSc .visiteazd prin functionarii säi din cind incind *collie poporale ale districtului sau. Profesorii.scolilor medii sint indatorati a urma si studii teolo-gice si a se supune unui examen Jeologic, asapot urma, daca voiesc, si cariera de preot. Urma-,rea ca preotii slut alesi din tagma profesorilor e ca."

preotii n'au numai o cultura unilateralä teologicd, cidispun si de cunostinte lumesti.

La -poporul sasesc simtul pentru eclucatiune e foartedesvoltat, cum rar se gäseste la alte popoare. Po-porul acesta mic, de mai putin de un sfert de milionde oameni, sustine aproape 300 de scoli de diferitegrade. Numarul scolilor elementare poporale este de

r

Scolile-

-

www.dacoromanica.ro

- 36 -248, si au cam cloud sau mai multe clase. Dupd aceiamai sint zece scoli poporale superioare, cinci scolicivile, cinci licee si douä gimnasii, o scoald realdsuperioara, o scoald reald inferioard, o scoald supedon& de fete si doud pedagogii. In numdrul acesta.,nu sint ,cuprinse mai sus amintitele scoli de cornettsi de meserii, si cursurile complementare care stau Inlegaturd cu *collie poporale si care slut frecventatede fetele de la sate pand la virsta de 16 ani, jar de-flacdi pdnd la 19 ani. Numdrul acestor fel de s,colieste de 248. La scolile acestea lucreazd vre-o 800 deputeri didactice, bdrbati si femei, dintre cari aproape100 au pregdtire academicd.

Numdrul elevilor si elevelor scolilor acestora sepoate evalua in sumai rotunda' la 44.000, dintre carinumai vre-o 2.000 nu apartin natiunii sdsesti. Este deremarcat cd pentru elevul sas timpul prescris pentrufrecventarea scoalelor e cu doi, trei ani mai lung;de cum prescriu legile de Stat ungare, i aproape nue.xistd copii (cu foarte rare exceptii) cari sd nu ficercetat vre-o scoald, ceia ce are ca urmare cd Sasiin'au aproape de loc analfabeti si cd In statisticileStatului ungar erau In privinta aceasta la locul.d'intdiu.

Se intelege de sine cd pe intreg teritorittl Bisericiievangelice sdsesti s'a folosit din timpuri strdvechilimba -germand ca limbd de oficitt i prin urrnareca limbä liturgicd bisericeascd si ca limbd de pro-punere.

, ,

www.dacoromanica.ro

Viala infelectuala la Sasi.

Se*Intelege de sine ca 'un' popor sustindtor deratitea scoli .sd aibd o viatd. .intelectuaiä foarte vie.Mindrid Sasilor e de a tinea pas pe toate terenurilevietii culturale moderne. Totdeauna au avut legdturistrinse cu cultura intelectuald a fratilor lor din Ger-'mafia. Sasul priveste cultura poPorului germanca izvorul nesecat pentru cultura proprie, si se tru-

- deste totdeauna a abate din acest mare fluviu omid. \rind de 'apd si pe ogorul sä.u. oTifierimea stu--dioasd urrnedzd la Universitätile germane, eárti sireviste germane slut aciuse in mare nurndr in Ardeal,

ceia ce in 'Germania a fost aflat ca bun gdseste,intrare si este apreciat i la pòporul sdsesc, ceia-a lost i in folosul patriei lor.

Cercetdrile stiintifice la poporul sdsesc se mdrge-nesc la cercetarea patriei si poporului propriu. Or-

' ganul central al acestor cercetdri e «Societatea isto7.ricd ardeleand», (Verein fiir Siebenbiirgische Landes-kunde), care s'h intemeiat la anul 1840. Societateaaceasta are astdzi peste, 700 de membri, si mai multisavanti din sträindtate ii apartin ca.' membri , cores-pondenti.

Mara- de ,aceia. std . legal:1.1rd cu, aproape 200 de:4cademii, reuniuni si societdti de stiintd, cu care -e inschimb de scrieri. Societatea publica pe fiecare an pe

ce

in

www.dacoromanica.ro

- 38 -30 de coale de tipar lucrári stiintifice, de istorie,torie culturala., filologie i etnografie. De septezecide ani incoace exista in Sibiiu si o reuniune pentrustiintile naturale, care si-a ridicat la anul 1895 o casdproprie, unde se adaposteste si un Museu. Aceastareuniune are de 32 de ani si o sectie medicaid, al cariiscop este de a da mernbrilor sdi prilejul sd-si con-tinue activitatea stiintifica pe terenul medical.

Printre institutiile stiintifice ale Sasilor std la loc,de frunte Arhiva orasului Sibiiu, care e unita cuAritiva Universitatii sasesti. Tot asa ar fi de re-rnarcat Museul Bruckenthal, inaugurat la anul 1817,care poseda pe linga o galerie mare de tabiouri sio colectie de manuscripte. in edificiul Museului destiinte naturale, se addposteste o colectie a societäAii.carpatine (Karpatenverein), care arata viata popu-lard, locuinta, portul, etc., ale natiilor din Ardeal.Museul Terii Birsei din Brasov are o colectie marepreistorica. Colectii de obiecte de arta industriala, destiinta naturala si de valoare istorica se afld multeIn stapinire particulará.

Arta literarci are caracterul patriei. Aproape togteromanele, dramele, nuvelele, comediiie si cintecelescriitorilor sasi stilt luate din viata poporului si dintrecutul sau. Dar pe lingä aceasta se cultivd si poesialiricä modernd, ca interpretare a sentiinentelor mairafinate.

Ziaristica incä e foarte desvoltatd la Sash Treiziare politice apar in fiecare zi, i pe linga acesteamai multe ziare säptaminale. Foaia agronomica (Land-wirtschaftliche Blatter) am amintit-o mai sus. Foaiabisericeasca (Kirchliche Blätter) este organul oficios alBisericilor evangelice si «Curierul pentru scoalä si Bi-serica» (Schul- u. Kirchenbote) serveste mai ales in-teresele pedagogice si apare la Brasov. 0 revista

www.dacoromanica.ro

39

terard-stiintifica .Carpatii» (die Karpaten) a fosta-si inceta aparitia in urma räzboiului. in scurtavrerne va aparea la Sibiiu o revistä lunard de ace7iasi natura supt numirea de Tara de Ost (Ostland).Apoi apare in fiecare an o colectie bogata de ca-len ciare.

Mttsica inca-si are radacinile adinci in sufletul po-párului sasesc. El e un popor musical si iubitor demusica. filed din secolul al XVI.lea a existat in fie-care oras sasesc o capela instrumentald, si in anti'1800 s'au represintat in Sibiiu opere musicale mari.In acest ora* exista de 81 de ani incoace o reuniunede musica, care aranjeaza in fiecare an mai multeconcerte de musicä instrumentald i vocald. Asemeneareuniuni Mai sint si in alte orase sasesti, si tot asasi multe coruri de barbati, dintre care cel mai vechiue la Brasov, intemeiat la anul 1859. Toate reuniunileacestea sint unite We° singurd uninne supt numireade .Uniunea musicala. germand-ardeleand». La cenivel innalt au ajuns reuniunile acestea ni-o dove-deste faptul cä corurile de ba.rbati gliermannia. si.Mannergesangverein» au represintat de multe ori pescena teatrului din Sibiiu o multime de Opere celebre.Si la sate se cinta si se face musica. ; cintecul poporalse cultivä tot asa de mult ca si in Germania, si multiartisti si artiste de renume au iesit din miiloctil po-porului sasesc.

dragostea pentru aria drantaticd Ii zace SasuluiIn singe.. La sate se joacä mult teatru; si in ()rae sedan adeseori represintatii de diletanti. Pe IMgá ace-astaare posibitatea de existentä si un teatru de profesie.O societate germana joacd in fiecare an pe rind inorasele sasesti i da prilej in timpul de yard si sa-ielor mai mari saseti de a se bucura de o add maibuild teatralä.

'

-

www.dacoromanica.ro

40

Pentru artele plastice au avut Sasii din stramosimultd pricepere. Aceasta o dovedesc monumentelecele multe de artd care se af14 pe parnintul säsesc,In mntäia linie frumoasele biserici, care apartin di-feritelor epoce de arhitecturd bisericeascd. Peste totarta medievalä a Sasilor era exclusiv pusd in servi-ciul Bisericii. Baptisterii de metal, clopote, sculpturila altare, strane si usi, potire si cruci, icoane si fres-curl dovedesc un shut artistic desvoltat si mdestriarard a vechilor Sasi. Aceste monumente de artä seadunä astäzi si se pástreazd en sfintenie. O frumoasdcolectie de broderii vechi si de argintdrii se pdstreazdla museul Bruckental, despre care am vorbit maiinnainte, si unde s'au adus, in timpul din urmá, dinpartea mai multor comune bisericesti; lucruri pre-tioase pentiu a fi pdstrate. Comuna bisericeascdCisnädie, lingd Sibiin, e in stäpinirea finor scuiebisericesti vestite, care au fost expuse si admirate ladiferite expositii. Arta argintarilor a fost vestitd inveacul al XVII-lea prin operele ei. Pictura era in floareincä din veacurile al XV-lea si al XVI-lea, si se pare ca

cind ar fi luat in cei doudzeci si cinci de ani din urrnáun non avint partea aceasta a culturii sdsesti. Poporulsäsesc a produs in acest timp mai multi pictoride talent, cari se pot considera drept cei mai fideli in-terpreti ai felului drept a fi al Sasilor, fiind träsdturacaracteristicá a lor o mare constiinciositate i oco-lire a efectelor nesolide.

www.dacoromanica.ro

Organisafiile Sasilor.

Sasii posedä foarte mult simt pentru organisara.Conditia preliminara pentru aceasta este facultateade a- sits(inea disciplina si, dé a-si subordona vointaproprie obstii si scopurilor ei. Aceasta au invatat-oSash din trecutul istoric. Ei sint de veacuri obisnuitia se ocirmui singuri i n'au suferit nici chid un a-mestec de sus.

Organisatiunea lor cea mai blind e Biserica. Ei sebizuiesc a pästra organisatia i in lucruri laice, casa introducd mai ales in "politicei acelasi spirit pu-ternic si solidar. Organisarea for politicä functioneazäbine. In fiecare cerc electoral de pand acum exNtä"un comitet de oameni de incredere, .Comitetul cer-cual., care in timpul din urmä s'a numit si Sfat po-poral. in sfa.tuirile acestea se discuta chestii politice,nationale i comunale ,si se pregAtesc alegerile poli-lice. Afaceri politice mai importante si de interesobstesc ajung innaintea comitetului central, care estecompus din delegati alei din comitetele cercuale.Din Novembre 1918 au infiintat Sash un for perma-nent supt numele de .Sfatul national germano-saisescdin Ardeal». in acest Sfat se desbat chestiunile im-portante si multe care privesc poporul sdsesc si careresultä din timpul mare de prefaceri si de transitie.

La poporul sásesc e o traditie severä ca minori-

www.dacoromanica.ro

- 42 -tatea sa se supund vointei majoritatii, desi organi-satia politica säseasca se baseaza pe vointa liberasi nu are puterea ,,de a-si impune decisiunile ei cu

-Aorta. Cine sparge disciplina poporului, se expunela -aspre desaprobad din partea opiniei

comune mai exista din timpuri stravechiorganisatie- dubla, care are o influentd foarte buna.asupra populatiei de la tara. Fiecare sat e impartitin.mai multe vecinätdti (Nachbarschaften), ai carormembri stilt toti bárbatii insurati si econorniceste in-

-

dependent'. Scopulfor este de a-si da ajutor reciprocla serviciul de sigura.nta, la foc, la imbolna.viri, la.

de case si la atitea nacazuri, care se tin,de omul singuratec. Fläcäii i fetele tinere, cad'iesit din scoald, se intrunesc inteo societate a fratilor(Bruderschaft) si intr'o societate a surorilor (Schwes-terschaft). Scopul cercurilor acestora este a da pri-lej tineretului de a-si insusi moravuri bune si opurtare cuviincioasa. intrunirile reuniunilor acestorasatesti se fac dupa multe obiceittri frumoase stra-bune. n tirnpuri mai vechi au existat .vecinatäti»la °rase. In anii din unna s'au introdus iaräsi la Sibiiusi Brasov : aici au insa un caracter modem si scoptilde-a discuta in sin-ul lor chestii de j'iteres obstescsi de-a redestepta simtul national.

Sasii au un simt foarte desvottat pentru viafa dereuniuni. Simtur acesta resulta la ei din simtul strä-vechiu de solidaritate si din dorinta lr de a-si in-multi mijloacele care sa uneascä poporul lor in strinselegaturi. Motivul serios al sentimentului pronuntatpentru viata de reuniuni este dorinta de conservarea poporului. Reuniuniie sasesti au prin urmare sco-pul, pe de o parte, de a uni, prin membrii lor, recru-tati din toate paturile sociale, poporul in totalitateasa, pe de alta parte, de a se intinde peste toatä

publice.in

au

www.dacoromanica.ro

tara locuita de Sasi. Aceste reuniuni sint sau dirt-capul locului infiintate astfel, ca au un caracter ge-neral S'aisesc, i atuncea au un comitet principal si secompun din mai multe reuniuni filiale locale, -sau se,unesc mai multe rettniuni intemeiate una de cealalta,dar cu aceleasi tendinte, intr'o uniune.

Am arnintit si pand aici mai multe societati wad:ale Sasilor, precum e Societatea istoricä säseascal.Reuniunea pentru stiintele naturale i reuniunile de--

musicd si de cintari. Reuniunile se pot impärti in.urmdtoarele categorii : reuniuni de apdrare a intere-selor si umanitare, reuniuni pentru arid istiintä, reu-niuni de cistig, reuniuni de sport si reuniuni sociale..

Cea mai mare reuniune sau societate este asa-nu-mitul Gustav-Adolph-Verein. Reuniunea aceasta sta.in legäturd cu reuniunea din Germania, intemeiatainnainte cu 84 de ani,*i are menirea de a ajuta pe pro-testantii räsletiti, materialiceste si sufleteste. in frunteareuniunii stä episcopul sasesc, si organisatia se face:dupd districtele bisericesti. O reuniune sorä a reu-niunii Gustav-Adolph éste reuniunea de femeigemeiner Frauenverein. (.Reuniunea generalä a fe-meilor.), care are de scop ingrijirea säracilor orfa-nilor, infrumusetarea bisericilor, ingrijirea cimitirelorsi alte meniri de felul acesta. in fiecare sat are reu-niunea cite o filialä, si presedinta e de obiceiu preo-teasa. La grupa aceasta apartine si reuniunea pentruprotejarea copiilor (Kinderschutzverein), creata acumvre-o zece ani, si reuniunile de abstinenta alcoolica.

Printre reuniunile de sport este cea mai veche.reuniunea de gimnasticd, iar cea mai importantä.Reuniunea carpatind (Karpathenverein), intemeiatä la.anul 1881. Ea a deschis frumuseta muntilor arde-ieni turisticei si a introdus in regiuni salbatece si.

Inca nepatrunse civilisatia, supt forma: de drumuri

www.dacoromanica.ro

- 44 -7

bune si de case de adápost. Reuniunea aceasta a-suferit mult in urma rdzboiului, dar näddiduieste alua un avint mai mare, ne mal existind granita carepunea o stavild pe coama inuntilor.

O institutie particulard stilt la Sasi zilele reuniu-nilor (Vereinstage). In zilele acestea isi tin toate reu-niunile de-odatd, i in unul i acelasi oras, adunareagenerald. Asa se intimpld cd se intilnesc o multimede compatrioti din toate tinuturile, si insemndtateazilelor acestora e de a da un prospect interesantdespre munca nationalá sdvirsitä pe diferite terenuri.Zilele de intrunire,sint intovdrásite de productii fes-tive: banchete, concerte si alte represintatii umplupausele dintre sedinte si serte.

www.dacoromanica.ro

Caracterul national al Sailor.

Dacá ne intrebam care sint cele mai caracteristice.trasaturi de caracter ale poporului -säsese, vommarca cloud un mare dor de cultnrä, legat de ea-pacitatea de a se cultiva, si un sentiment pronuntat.national. Sailor, cari au fost nevoiti sal traiaseä incalitate de popor mic intr'o irnprejurime strainä,cari au fost in toate timpurile expusi la diferite atacuri,li-a dat istoria lor un sentiment national foarte pu-tunic, care intrece pe al celor mai mai multi Germani.Sentimentul acesta national se aratä in tenacitatea cucare tin la limba lor materna si la toate bunurile lorculturale î in dragostea fireasca de poporal german,din care si poporul sasesc e o mica particica arun-catä in sträini. El se arata. si intr'un sentiment pu-ternic de solidaritate, despre care a fost vorba inaceasta expunere de multe ori. Acest sentiment esteadinc patruns in inima Sasilor, mai ales atuncea, saumai bine zis : tocmai atuncea, cind ei trajese räzletitiin lumea notta dincolo de Ocean si despartiti de miide chilometri.

Toate intocmirile Sasilor au ca principiu simtul de.solidaritate si de unitate interna. Fiecare Sas simteeä are nesträmutata datorie de a lucra pentru binelepoporului intreg. La Sasi s'a desvoltat cea mainaltä. .forind a sentimentului de solidaritate, prin care.

re-

www.dacoromanica.ro

- 46-se da' poporului intreg infätisarea unei personaliteifizuzitare. E adevarat ca de aici resultd in afara, unfel de separatism, care la un popor asa de mic eo conditie Principald pentru conservarea lui.

Moravurile simple, care au fost remarcate Inca descriitorul roman Tacit la Gerrnani, se pot afla si-astazi la Sasi, de si n'au Camas nici ei neatinsi de

. supercivilisatia timpului modern. Simplicitate, since--ritate, cinste i loaialitate sint insusiri recunoscute deprieteni si de adversari la poporul sasesc. El are o

,conceptie severä" despre lege si drept, i respectaavutul celuilalt. Fard de principlile acestea nici n'ar fiTosibild rnentinerea lor laolaltd. Aici mai trebuie adau-.gata harnicia si constiinciositatea Sasilor, prin caresi-au desvoltat cultura si si-au sporit buna starea.Cind Sasii sint artincati de soarta prin lumea larga,-se stiu al la indata in situatie si slut pe toate tere-:Truffle munci.tori foarte apreciati.

Daca mai Itiam in samd, pe ling-a insusirile acestea'ale Sasilor, simtul lor pronuntat de ordine, chibzuialasi linistea, straduinta neincetata spre progres si de,cultivare etnica., atuncea avem o multime de virtutiinnalte de cetateni, care fac ca Sasii sa fie un pretios-element in viata de Stat caruia-i apartin.

Ca atare au fost cunoscuti de Unguri si- ca ataréVor fi cunoscuti de Romini.

o

www.dacoromanica.ro

-

Ce.asteapta Sa*ii de la noua. Ilor pafrie T.n- . -

Am vdzutu,Cum sint Sash; cari prin hotarirea de laMedia s'au alaturat Romaniei.

Trebuie acum saL ne intrebam supt ce' condifil $1.Cil ce aspirafiuqi i-au,fäcut ei aidturarea? N'ar fi

faCut-o daca n'ar fi fast calauziti de .cele mai- buttesperante. Sasii snit un -popor circumSpect, care.nuInfra orbis in imprejurari necunoscute i nw se tat-prietenèste cu,0 oameni de la cari nu poate asteptapfciun bine., Daca .au facut ei pasul aceasta, este ca..au aflat in declaratiunea conferintei nationaie routinede. *la cuvinte care li-au umplut inimile de',incredere.

Cuvintele acestea se And fu partea a treia a Ke-,in care adunarea vesteste ,urmätoarele :

fDeplina libertate nationalä pentru toate po- -poa ie 1 e conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui,-administra si judeca in limba sa proPrie prin indivizidin shun sau, si. fiecare popor va primi drept de re-

_ ,presintare, in* Corpurile Legiuitoare la guvernarea' Aerii In proportie cu numarul indivizilor ce-laléatluesc.

Egald indreptatire si deplind libertate autonorna-confesionala pentru toate confesiunile de Stat.»

Decisiunile adunäiii de la Alba-lulid au fost re-,!--curloscute si sanctionate.in numele Roraaniei de

-

Aiba-lulia

solutiunii,

M.

www.dacoromanica.ro

48

S. Regele Ferdinand. Prin aceasta au devenit basadrepturilor tuturor popoarelor locuitoare pe teritoriilealipite Romdniei. Sasii recunOsc aceastd basd de drept

revendicd pentru el. Ei afld in executarea con-cesiunilor facute cetdtenilor neromini o garantie in-destuldtoare pentru mentinerea poporului lor i pentrudesvoltarea lui de pand .acum. Cu aceste premise eis'au folosit de dreptul de liberd dispunere de sine al.popoarelor aceastd. evanghelie a timpului nousi s'au aldturat Ronidniei. Ei au lucrat cu o judecatasandtoasd Si Cu o inteleaptd auto-rnargenire, and aurenuntat de a crea un Stat propriu pentru a cdruimentinere numdrul lor ar fi cu mult pi-ea mic. Dar einu renuntä. de-a rdminea i rnai departe o individualitatenationald i pretind, in sensul hotdririi luate la Alba-

ca prin intocmiri de Stat sd li se dea pentruaceasta si posibilitatea externd.

Care anume stilt açurna aceste Conditii si intocmiri?Cine a urrndrit cu atentiune descrierea istoriei si astdrilor actuate ale Sasilor de pe paginile acestea, vaputea usor sä rectinoascä din ele pretentiunile lor.Acestea ni slut presintate din partea unui om de in-credere al Sasilor in modul urindtor :

. Sash voiesc mai tirziu sa raiminä pe mai departeo unitate tnchegald germanä, i, ca sd fie aceastaposibil, e necesar ca teritoriul colonisat de ei sd re-presinte o administratiune unitard. Ei au format oasemenea administratiune unitard, cum s'a mai spus,In. veacurile trecute pand la anul( 1876 si doresc ca easd fie din non creatd. Toti Sash sd apartind unui te-ritoriu administrativ cu excluderea, pe cit se poate,a .comunelor nesdsesti si care sd fie administrat auto-,nom prin oarnenii lor alesi de ei ipii si prin re-presintanta loor. Functionarul innalt gubernial, care stdin fruntea Municipiului, sd fie nurnit de Guvern sau

'51-o

lulia;

www.dacoromanica.ro

- 49 -de Rege la recomandarea Municiptului. Sasii doresc,ca conationalii lor germani din Banat, Bucovina, Do-brogea si Basarabia, sd fie adunati in asemeneanicipil. In fruntea tuturor municipiilor sd stea un Mi-nistrti german care sd fie membru al GuvernuluiBucuresti si sA fie de asemenea numit la recomandareaMunicipiilor.

Limba oficiald a municipiilor germane sà fie limbogermand. Ca sd poatO insd organele administrativede Stat sä satisfacd cerintele poporului in --ce pri-veste drepturile, Interesele si obiceiurile lor, e ne-cesar ca functionarii ä fie germani si in numdr co-respunzdtor. Numai asa se pot infdptui pe deplindecisiile de la Aiba-lulia.

Pentru Biserica ci.coalä, care stau in strinse le-gaturi, pretind Sasi deplina liberlate i administratieproprie nWirbitei. Alegerea liberd a tuturor duhov-nicilor pdnd la episcop, a tuturor invdtatorilor sifunctionarilor bisericesti i colari sd li fie garan-tatd, cum li-a fost garantatd innainte cu 700 de aniprin decretul regelui Andrei al II-lea din Ungaria,st de care s'au folosit in toate veacurile care auurmat de atuncea. Limba oficiald, bimba liturgicá sibimba scolarà s'd fie cea germana. -Dreptul Sta-tului de-a supra\ eghia institutiile acestea Il recu-nose Sasii neconditionat, dar doresc ca organeleprin care se face supravegherea sd fie asemeneagermane pentru ca sd aibti pricepere deplind pentrnactivitatea scolilor germane.

Sash si-au clddit invdtdmintul din putere proprie,sint hotdriti a duce si mai departe jertfele pentrttsustinerea lui, dar cu toate acestea cred snit in-dreptOtiti a cere pe sama scolilor care se ocupd encresterea cetaitenilor vrednici de Statul cdruia-i a-partin ca acest Stat sA sprijineascd institutiile acelea

-Sai dint Ardent 4

mu- -

din

www.dacoromanica.ro

50

ale caror greutati s'au sporit simtitor prin scumpirearecerintilor. Statul ungar a dat in deceniiile din urinapentru Biserica si scoala saseasca subventii anualeconsiderabile, farä a pune vre-o conditig, daundtoarecare ar fi putut stirbi libertatea lor. Saii sperdsi noua lor patrie nu se va arata mai putin generoasa.

Pretentiunea ca Statul romin sa intemeieze o Uni-versitate pe sama tuturor cetatenilor germani, nunumai diu Ardeal si din partile ungurene alipite Ro-maniei, dar si din Bucovina, Basarabia si Dobrogea,se discuta foarte serios in cercurile sasesti. Creareaunui asemenea centru cultural german ar fi un frumosdar pe care 1-ar oferi Romania Mare sutelor de rniide cetateni noi, de origine genitalia.

Starea economic& a Sasilor n'a prea fost favora-bird pand acuma din causa situatiei lor geografice laperiferia extremd, dar de acum innainte se va puteavedea cu atit mai mult vrednicia Ion pe diferite' te-renuri, si mai ales pe cel agronomic vor putea mergecu bun exemplu innaintea concetatenilor lor. Va fiinsä necesar ca i Statul romin sA sprijineasca ra--inurile economice cultivate de Sasi printr'o politicainteleaptd, niai ales in ce priveste furnisarea de ma-feria! brut si transitul de marfuri.

In resumat, Sasii nädajduiesc a afla la noua Ion.patrie deplind apreciere pentru munca lor culturalasi priceperea clreaptä pentu individualitatea lor na-tionala. Dei -apartindtori unui al t neam, ei nu vorfi mai putin fii credinciosi ai patriei lor noud de cuntsint confratii lor romini, si nu vor fi mai .putin ca-lauziti de spiritul de ¡ern" pentru tintele i idealurile

ci Vor da ce au mai bun pentru a ferici siimbogati Romania- Mare i pentru ca aceasta sa de-vina tot mai Inuit un Stat cultural modern.

Pentru aceasta insa au i el dreptul de-a pretinde

www.dacoromanica.ro

- 51 -ma. fie considerati din partea Rorninilor ca niste ce-faleni egal indreptatiti ai Statului lor i sa nu fielipsiti de nido conditiune' de care ar avea nevoie"pentru deplina desvoltare a puterilor si insusirilor lor.

Dadä posibilitatea aceasta li va fi data,. ei vorpreamari in veci ziva care i-a facut cetiíteni aiRomitniel Mari si libere.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL.

www.dacoromanica.ro

U LP ag.

3Pref ata .

lntroducere .

Cine s1nt SON si unde loc-dietkr? 11

Din trecutul Sasilor ardeleni 13

Situatia sociall a Sasilor. . 22

Agronomia sAseasai . . 24Meserlile, industria, comertul N'Incite la Sa5i 29Scoala si Biserica la Sasi . 34

Viata intelectuald la Sasi . 37Organisatiile Sasilor . . 41

Caracterul national al Sasilor . 45Ce asteaptl Sasii de la nona lor patrie 47?

www.dacoromanica.ro