DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE 2019.pdf · 2019-07-12 · Pentru sprijinirea activităţii de analiză...

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ “BISTRIŢA”

AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD

PLANUL

DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE

A RISCURILOR

în domeniul

situațiilor de urgență

BISTRIȚA-NĂSĂUD

ACTUALIZAT ÎN ANUL 2019

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Nr. 30128/OP DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Bistriţa, 02.05.2019 INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD

APROBAT

În şedinţa Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud Preşedinte

EMIL RADU MOLDOVAN

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE

A RISCURILOR în domeniul situațiilor de urgență

BISTRIȚA-NĂSĂUD

ACTUALIZAT ÎN ANUL 2019

2

CUPRINS

Capitolul I – Dispoziţii generale

Secţiunea 1 – Definiţie, scop, obiective ............................................................... 5 Secţiunea a 2- a – Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor ............. 5 2.1. Acte normative de referinţă .............................................................................. 6

Capitolul II – Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale

Secţiunea 1 - Amplasare geografică şi relief .......................................................... 8 Secţiunea a 2- a – Caracteristici climatice. .......................................................... 10 Secţiunea a 3- a – Reţeaua hidrografică ............................................................. 13 Secţiunea a 4- a – Populaţia ............................................................................... 22 Secţiunea a 5- a – Căi de transport .................................................................... 27 Secţiunea a 6- a – Dezvoltarea economică .......................................................... 35 Secţiunea a 7- a - Infrastructuri locale ................................................................ 39 Secţiunea a 8- a – Specific regional local ............................................................ 43

Capitolul III – Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă Secţiunea 1 – Analiza riscurilor naturale .............................................................. 44 Secţiunea a 2- a – Analiza riscurilor tehnologice .................................................. 55 Secţiunea a 3- a – Analiza riscurilor biologice ...................................................... 61 Secţiunea a 4- a – Analiza riscurilor de incendiu .................................................. 63 Secţiunea a 5- a – Analiza riscurilor sociale ........................................................ 67 Secţiunea a 6- a – Analiza altor tipuri de riscuri .................................................. 67 Secţiunea a 7- a – Zone de risc crescut ............................................................. 67

Capitolul IV – Acoperirea riscurilor Secţiunea 1 – Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie intervenţie ................ 70 Secţiunea a 2- a – Etapele de realizare a acţiunilor ............................................. 70 Secţiunea a 3- a – Faze de urgenţă a acţiunilor .................................................. 71 Secţiunea a 4- a – Acţiunile de protecţie-intervenţie ............................................ 71 Secţiunea a 5- a – Instruirea ............................................................................. 87 Secţiunea a 6 - a – Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare 87

Capitolul V – Resurse umane, materiale şi financiare ............................................ 88 Capitolul VI – Logist ica acţiunilor ............................................................................ 90


3


4

ANEXE

Anexa nr. 1 – Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi

acoperirea riscurilor în judeţul Bistriţa –Năsăud

Anexa nr. 2 – Lista cu persoanele desemnate ca și consultanți ai C.J.S.U.

Anexa nr. 3 – Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în P.A.A.R.

Anexa nr. 4 – Schema fluxului informaţional la dezastre

Anexa nr. 5 – Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă

Anexa nr. 6 – Specii de animale de pe teritoriul județului Bistriţa –Năsăud

Anexa nr. 7 – Proceduri de intervenție

Anexa nr. 8 – Situația mijloacelor de avertizare și alarmare la nivelul județului Bistrița-

Năsăud

Anexa nr. 9 – Hărți cu surse de risc


5

CAPITOLUL I DISPOZIȚII GENERALE

Secţiunea 1 Definiţ ie, scop, obiective Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare P.A.A.R., cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor.

Scopul P.A.A.R. este acela de a asigura cunoaşterea, de către toţi factorii implicaţi, a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de crearea unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiective: a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea

manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;

d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

Secţiunea a 2-a Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care,

potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

P.A.A.R. se întocmeşte de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de consiliul judeţean, respectiv de consiliile locale, corespunzător unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

Componenţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă se regăseşte în Anexa nr.1.

Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în P.A.A.R. se regăseşte în Anexa nr.3.

P.A.A.R. se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

Prefectul şi primarii răspund de asigurarea condiţiilor necesare elaborării P.A.A.R. Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, consiliul judeţean şi

consiliile locale pot comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate.

După elaborare şi aprobare, P.A.A.R. este pus la dispoziţia secretariatului tehnic permanent al Comitetului Judeţean/local(e) pentru Situaţii de Urgenţă, iar extras din documentele respective se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având


6

obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul planurilor şi să le aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistrița-Năsăud, prin Centrul Operaţional Judeţean, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă.

Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din unitatea administrativ-teritorială au obligaţia de a pune la dispoziţie comitetelor pentru situaţii de urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii P.A.A.R..

Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate.

2.1. Acte normative de referinţă

• Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, republicată cu modificările și completările ulterioare;

• O.U.G. nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă cu modificările și completările ulterioare;

• H.G. nr.1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu modificările și completările ulterioare;

• H.G. nr.1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, cu modificările și completările ulterioare;

• H.G. nr.1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor;

• O.M.A.I. nr.886/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei;

• Ordinul comun nr.1995/1160/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;

• O.M.A.I. nr.735/2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă;

• H.G. nr.1579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare, cu modificările și completările ulterioare;

• O.M.A.I. nr.1134/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste cu modificările și completările ulterioare;

• O.M.A.I. nr.1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;

• Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată; • O.M.A.I. nr.1494/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi

funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă; • O.M.A.I. nr.1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea

activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă; • OMAI nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de

analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;

• O.M.M.P. nr.1422/O.M.A.I. 192/2012 – pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice


7

periculoase, accidente de construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră;

• H.G. nr.94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, cu modificările și completările ulterioare;

• H.G. nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc.


8

CAPITOLUL II CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Secţiunea 1 Amplasare Geografică și Relief a) Suprafaţă, vecinătăţi Judeţul Bistriţa – Năsăud este situat în partea de nord a României, între paralelele 47037” şi 47048” latitudine nordică, între meridianele 23027” şi 25036” longitudine estică, fiind încadrat de judeţele Maramureş la nord, Suceava la est, Mureş la sud şi Cluj la vest.

Judeţul cuprinde în limitele sale o suprafaţă de 5355 km2, reprezentând 2,23% din teritoriul ţării, în alcătuirea sa intră un municipiu, trei oraşe, 58 comune şi 235 sate. În cadrul marilor unităţi de relief, judeţul înglobează zona de contact a Carpaţilor Orientali cu Depresiunea Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Someşului cu afluenţii săi (Şieu, Bistriţa, Sălăuţa, Ilva, etc.) precum şi o mică porţiune din bazinul mijlociu al Mureşului. b) Forme de relief, specificităţi, influenţe Relieful judeţului este variat şi complex. Dispus sub forma unui vast amfiteatru natural cu doar două trepte, munţi şi dealuri, lipsind câmpia pe care încearcă s-o suplinească luncile, uneori destul de largi, ale văilor principale. Treapta montană are aspectul unui arc de cerc, orientat cu partea convexă spre Maramureş şi Moldova, cu înălţimi medii de 1500 m, dar cu piscuri înalte în Munţii Rodnei şi Călimani. Împreună cu prelungirile lor munţii însumează aproximativ o treime din suprafaţa judeţului. În zona muntoasă intră părţi ale masivelor muntoase Ţibleş, Rodna Suhard, Bârgău şi Călimani. MUNŢII ŢIBLEŞ reprezintă ultima subunitate a grupei vulcanice maramureşene. Sunt situaţi în zona de nord-est a judeţului, fiind cuprinşi între valea Bradului în vest şi culoarul Sălăuţei în est. Sunt alcătuiţi din andezite, diorite, gabouri de vârstă omogenă. În zona de sud şi nord – est, zona montană se grefeşte pe tafuri andezitice, gresii şi marne cretacice sau eocene. Masivul este puternic împădurit. Piscul cel mai înalt îl reprezintă Ţibleşul cu înălţimea de 1839 m. MUNŢII RODNEI sunt situaţi în partea de nord şi nord – est a judeţului. În vest sunt limitaţi de valea Sălăuţei, pasul Şetref şi valea Caselor îi despart de Obcinele Bucovinei, iar în sud se învecinează cu Munţii Bârgăului. Munţii Rodnei reprezintă cea mai importantă unitate montană din cuprinsul judeţului şi se impun prin masivitatea lor, având o suprafaţă de 1 300 km2. Sunt constituiţi din şisturi cristaline, epizonale şi formaţiuni sedimentare vechi, injectate uneori de graisuri, diorit, graniţe. Munţii Rodnei prezintă un relief puternic fragmentat, cu forme semeţe, văi adânci, suprafeţe de netezire etajate în trepte, circuri glaciare. Cele mai înalte vârfuri sunt vârful Pietrosul - 2305 m şi vârful Ineu 2279 m. Deşi unitari, munţii Rodnei, datorită unor aspecte morfologice particulare, pot fi separaţi în trei compartimente distinctive: Masivul Ineu, Masivul Pietrosul şi Masivul Bătrâna. MUNŢII BÂRGĂULUI străjuiesc judeţul în partea de est şi alcătuiesc a treia unitate montană mai redusă ca suprafaţă şi înălţime, ceea ce le-a adus şi numele de “Muncei“. Aceşti munţi se limitează la nord cu valea Someşului Mare şi versantul sudic al Munţilor Rodnei, la vest cu Pasul Strâmba, la sud cu valea Bistriţei Ardelene, iar la est cu valea Dornei şi vârfurile Buba şi Dăblidan.


9

Munţii Bârgăului se caracterizează prin prezenţa vulcanismului substructural care a străpuns sedimentarul ridicându-se cu peste 500 m faţă de formele monotone, etajate, aproape plane ale sedimentarului.

Reţeaua hidrografică a compartimentat aceşti munţi într-un şir de intruziuni vulcanice, cu aspect de clăi, constituit din masivele Măgura Cornii (1457 m), Heniu Mare (1611 m), Miroslava (1625), etc.

MUNŢII CĂLIMANI reprezintă cel mai înalt masiv vulcanic din ţară, constituind prin creasta principală, linia de separaţie între patru judeţe care se întâlnesc aici: Suceava, Mureş, Harghita, Bistriţa-Năsăud.

În interiorul judeţului este cuprinsă numai partea nord-vestică a masivului Călimani, limitată la sud de creasta principală ce pleacă din Poiana Tomii (1.469 m) spre Moldova (1.570m), Piatra lui Irimie, Bistriciorul (1.990 m) iar de aici, limita judeţului urmăreşte spre nord Struniorul, Viişoara şi Buba.

Relieful integrat în limitele judeţului s-a modelat pe aglomerate andezitice, lave andezitice, tafuri în straturi paralele, orizontal sau în trepte, toate devenind erupţii succesive.

Lipsa păşunilor se justifică prin masivitatea lor accentuată şi structura lor geologică. Înălţimea maximă o atinge prin vârful Pietrosul (2.100 m). DEALURILE ŞI PODIŞURILE Zona Dealurilor, este cea de-a doua treaptă de relief ce ocupă două treimi din suprafaţa judeţului şi include următoarele subunităţi: Ţara Năsăudului, un complex de dealuri cu structură monoclinală, foliate, puternic fragmentate, ferestruite de o serie de afluenţi ai Someşului Mare, pe dreapta, cu bazinele depresionare în cursul lor (Gersa, Parva, Rebra, etc.), toate populate din timpuri foarte vechi. La sud de Platforma Năsăudului, în partea centrală a judeţului, între Someşul Mare, Şieu, Bistriţa şi Munţii Bârgăului s-a conturat o regiune colinară denumită Dealurile Bistriţei. Ea este alcătuită dintr-un ansamblu de culmi longitudinale, fragmentate într-o serie de coline cu altitudini cuprinse între 400-700 m, acoperite cu păduri de foioase şi livezi. Dealurile Bistriţei alcătuiesc de fapt o asociere de trei bazine depresionare care s-au format sub acţiunea erozională a apelor curgătoare, fiecare fiind drenat de câte o vale principală. Acestea sunt: Depresiunea Dumitra-Tăure, situată de-a lungul Văii Roşua, Depresiunea Livezile - Bârgău, pe valea Bistriţei Ardelene şi Depresiunea Budacului, pe valea Budacului, la vest de Piemontul Călimanilor. În partea vestică a masivului munţilor Călimani se află Piemontul Călimanilor , cuprins între văile Bistriţei Ardelene şi Şieului, format din pietrişuri şi bolovănişuri andezitice. Între valea Şieului şi valea Dipşei se profilează Dealurile Şieului, cu altitudini cuprinse între 500-600 m, ce culminează cu Vârful Păltinişu (691 m), dealuri formate din sedimente miocene şi străpunse de sâmburi de sare, ce au două înşeuări transversale – Herina şi Posmuş, pe unde trec drumurile spre Câmpia Transilvaniei. Partea sud-vestică a judeţului se caracterizează printr-un relief cu văi largi, culmi mai line, cuprinzând o parte din Câmpia Transilvaniei. Partea nord-vestică este modelată în formaţiuni sedimentare şi aparţine Podişului Someşan, din ale cărui subunităţi în cuprinsul judeţului sunt cunoscute ca: Depresiunea Breaza, sculptată în cursul superior al râului Ilişua, Depresiunea Reteagului, în cursul inferior al aceluiaşi râu şi Dealurile Suplaiului cu un relief intens fragmentat, brăzdat de văi cu defilee tăiate în tufuri, în alternanţă cu mici depresiuni, în care satele se desluşesc greu din desişul livezilor. Zona de luncă, constituie treapta cea mai joasă de relief şi însoţeşte cursul principalelor râuri, în special al Someşului Mare şi al afluenţilor săi. Ea reprezintă circa 3%


10

din suprafaţa totală a judeţului Bistriţa-Năsăud. Lunca Someşului Mare debutează în comuna Şanţ, la poalele munţilor Rodnei, se lărgeşte, în mod neuniform spre aval, ajungând până la 3,5 km lăţime la Reteag. Lunci mai puţin dezvoltate se află pe Bistriţa Ardeleană în aval de Prundu Bârgăului, pe Şieu, în aval de Domneşti, pe Sălăuţa, între Telciu şi Salva şi pe Budac în aval de Dumitriţa şi Ragla. c) Caracteristicile pedologice ale solului Datorită diversităţii reliefului şi formaţiunilor geologice subsolul judeţului Bistriţa – Năsăud cuprinde o gamă largă de resurse subterane ca: materiale de construcţii, minerale utile, (ape minerale, sare, gaz metan, şisturi bituminoase etc.) majoritatea în cantităţi apreciabile. „Materialele de construcţii sunt de natură epurativă (andezite şi dacite ce se exploatează la Sângeorz – Băi, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei etc.), metamorfică (marmura de diferite nuanţe), care aflorează la Anieş, Parva, Maieru şi Sângeorz – Băi şi sedimentară (argile, tufuri vulcanice şi calcaroase). Zăcămintele de gaz metan sunt cantonate în partea sudică a judeţului (Matei, Enciu, Stupini, Silivaşu de Câmpie, etc.) cărbunii din valea Budacului şi la Galaţii Bistriţei”. Zăcămintele de metale neferoase (Cu, Pb, Zn, etc.) se găsesc în partea sudică a harstului cristalin al Munţilor Rodnei (Rodna, Valea Vinului, Şanţ, Valea Blaznei) fiind de origine hidrotermală, legate genetic de masele eruptive intrusive care au afectat atât sedimentul, cât şi eruptivul din acest sector. Concentraţiile sunt alcătuite predominant din următoarele minerale: pirită, calcopirită, galenă, blendă, cărora li se asociază în cantităţi mici aurul şi argintul, iar ca minerale de gangă: cuarţul, calcitul, dolomitul, etc. Zăcămintele nemetalifere şi roci utile apar atât în cristalinul Rodnei cât şi în formaţiunile eruptive şi sedimentare. Menţionăm depozitele de caolin din Munţii Rodnei (Parva, Cormaia etc.); pegmatitele din bazinele hidrografice ale văilor Rebra şi Cormaia, grafitul de pe valea Arieşului şi Izvorul Băilor; muscovitul din bazinul văii Cormaia; diaposidul şi termalitul din aceeaşi zonă. O altă bogăţie de seamă a judeţului o constituie sarea. Ea este prezentă la suprafaţă în apropierea suprafeţei sau la adâncime, pe toată întinderea zonei de dealuri (Sărăţel, Pintic, Figa şi Chiuza etc.). Rocile bituminoase din paleogen şi micenul inferior sunt prezente în cantităţi apreciabile (Romuli, Sângeorz – Băi, Ilva). Marmură (albă, alb-albăstruie, cenuşie, etc.) se exploatează pe Valea Cormaia, şi pe Valea Anieşului, dar rezerve exploatabile există şi în alte sectoare. O importantă rocă de construcţie, cu însemnate rezerve localizate la Susenii Bârgăului, Căianu Mic, Dobric, Ilişua, Uriu, Reteag este tuful vulcanic din sedimente badenine (tuful de Dej), argilele, marnele, gresiile, nisipurile şi pietrişurile cu întrebuinţări multiple, ce ocupă o mare suprafaţă în zona sedimentară a judeţului.

Secţiunea a 2-a Caracteristici Climatice

a) REGIMUL CLIMATIC, SPECIFICITĂŢI, INFLUENŢE Aparţinând atât sectorului cu climă continental-moderată, cât şi celui cu climă de

munte, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în cea mai mare parte în ţinutul climatic al Podişului Transilvaniei, iar cu părţile marginale dinspre nord şi est, în ţinutul climatic al munţilor înalţi cu pajişti alpine. Efectul maselor de aer polar, maritim din vest este mai puternic în special în intervalul rece al anului (octombrie - aprilie), când activitatea frontală este deosebit de intensă. Anotimpurile de tranziţie (primăvară - toamnă) sunt mai scurte în comparaţie cu sudul ţării, iernile mai lungi şi umede, iar verile călduroase şi destul de umede.


11

În ceea ce priveşte radiaţia solară, regimul anual înregistrează valoarea maximă în luna iunie şi minimă în luna decembrie.

b) REGIMUL PRECIPITAŢIILOR În funcţie de altitudine şi anotimp nu depăşesc în general media pe ţară. Pe baza

măsurătorilor efectuate rezultă că valori anuale ridicate se înregistrează în munţii Rodnei (1.400 mm), Ţibleş (1200 mm) şi Suhard (1000 mm). Mai bine de jumătate din suprafaţa judeţului primeşte în medie, anual peste 800 mm. Cele mai reduse cantităţi, între 650-750 mm cad în extremitatea de sud-vest a judeţului. În regiunea montană înaltă predomină precipitaţiile atmosferice solide. Cantitatea cea mai mare de precipitaţii se înregistrează în luna iunie, când au fost atinse uneori medii între 88,6 mm la Teaca şi peste 1.300 mm în zonele montane, ca o consecinţă a dezvoltării anticiclonului Azaric, care favorizează formarea norilor. Cantităţile cele mai mici de precipitaţii se înregistrează în luna ianuarie, când valorile nu depăşesc 80-100 mm în zona montană şi luna februarie pentru zonele de deal şi Câmpie când valoarea medie a precipitaţiilor nu depăşeşte 20 mm. Dacă în zonele situate la peste 800 m valorile medii ale precipitaţiilor sunt ridicate, în zona de deal ele se diminuează spre sud-vest, până la mai puţin de 650 mm (Teaca 635 mm). Există situaţii când cantităţile de precipitaţii sunt mai reduse decât în zonele învecinate (Valea Ilişua, Valea Rebrei, Valea Sălăuţei etc.), aceasta explicându-se prin faptul că aceste văi se găsesc orientate pe direcţia nord-sud faţă de circulaţia vestică a curenţilor de aer care este dominantă. Primele căderi de zăpadă îşi fac apariţia în jurul datei de 8 noiembrie în munţii Rodnei şi ţin până în jurul datei de 25 aprilie.

Datorită faptului că judeţul este situat într-o arie temperat continentală, în principal, face ca şi regimul hidrologic să urmeze în mare aceleaşi caracteristici:

• Perioade lungi cu debite ce oscilează în jurul valorii multianuale; • Perioade cu regim de ape mici; • Perioade când se produc viituri puternice pe principalele cursuri de apă sau ca

urmare a torenţilor. Monitorizarea potenţialului hidrologic al judeţului se realizează prin 26 de staţii

hidrometrice locale şi a 16 staţii automate din programul DESWAT Bistriţa-Năsăud. Câteva din valorile debitelor medii multianuale şi a valorilor maxime înregistrate la

principalele staţii hidrometrice se prezintă astfel: Staţia

hidrometrică Râul Q mediu multianual mc/s

Q maxim Istoric mc/s

Data producerii

Beclean Someşul Mare

40,16 2010,0 13.05.1970 Nepos 15,9 850,0 Rodna 5,28 145,0 17.02.1980

Şintereag Şieu 11,16 1130,0 13.05.1970 Bistriţa Bistriţa 5,64 618,0 Temperaturi

Referitor la temperatura aerului, mediile anuale pe cele mai înalte culmi montane (Rodna şi Călimani) au valori cuprinse între 0-20C, iar în perimetrul Sud - Vest, între 8-8,50C, pe dealurile Năsăudului şi Bistriţei valorile medii variază între 6-8,50C Temperatura medie a lunii iulie oscilează între 8-190C; în zona de munte valorile medii lunare ajung între 14-150C, în timp ce în zona de podiş ele ating 160C. Primele îngheţuri se produc toamna, înainte de 1 octombrie, iar ultimele îngheţuri după 1 mai, rezultând un interval mediu anual, fără îngheţuri de aproximativ 100-120 de zile.


12

c) FENOMENE METEOROLOGICE EXTREME În ultimul deceniu, urmare a perturbaţiilor climaterice teritoriul judeţului a fost afectat de mai multe fenomene meteorologice extreme, după cum urmează: - furtuni violente, de regulă pentru perioade scurte de timp ( 20-40 minute); - ploi torenţiale de scurtă durată (20-30 minute) pe suprafeţe reduse; - scurgeri violente de ape de pe versanţi, chiar cu pantă mică şi suprafaţa de colectare redusă; - caniculă urmată de secetă pedologică.

Vânturile. Teritoriul judeţului este afectat în principal de vânturile din sectorul vestic, cu schimbări evidente de la vară la iarnă. Cele mai puternice vânturi suflă în perioada lunilor aprilie-iunie, iar cele mai slabe ca frecvenţă şi intensitate în lunile noiembrie-decembrie. În zona de munte sunt obişnuite brizele de munte şi de vale, iar în bazinele depresionare intramontane predomină în cursul anului calmul atmosferic. 2017

23-26 iunie 2017 - au fost emise 11 atenționări COD GALBEN și 4 avertizări COD PORTOCALIU. În urma rapoartelor operative și de sinteză transmise de către autoritățile locale privind pagubele survenite în urma manifestării violente a fenomenelor hidrometeorologice, s-a constatat că un număr de aproximativ 429 de case au fost afectate, pe raza a 8 comune: Budacu de Jos, Lechința, Matei, Dumitrița, Galații Bistriței, Mărișelu, Prundu Bârgăului și Tiha Bârgăului; Au fost afectate 2 linii de medie tensiune: Năsăud – Beclean și Bistrița – Șieuț cu aproximativ 2500 de abonați. În municipiul Bistrița aproximativ 2000 de abonați din zona de nord a orașului au rămas fără energie electrică.;

29 iunie 2017 - sub incidența unei avertizări de COD PORTOCALIU respectiv de COD GALBEN de ploi și grindină, s-au produs o serie de evenimente care prin amploare și intensitate au amenințat viața și sănătatea populației iar, pentru restabilirea stării de normalitate Inspectoratul pentru Situații de Urgență a intervenit în 26 de situații (îndepărtare copaci căzuți pe căile de transport, îndepărtare elemente de acoperiș desprinse, accident rutier). Guvernul a decis în 18 august ca familiile din județul Bistriţa-Năsăud ale căror locuințe au fost afectate de fenomenele hidrometeorologice produse anul acesta, să primească ajutoare umanitare în valoare de 318.300 de lei, constând în materiale de construcții în vederea reparării caselor;

17 septembrie 2017 - a fost emisă o avertizare meteorologică de COD PORTOCALIU, caracterizată prin intensificări de vânt ce au depășit în rafale 80 km/h. În tot județul s-au înregistrat pagube însemnate într-un timp foarte scurt. A fost prioritară deblocarea căilor de acces și îndepărtarea copacilor căzuți. Căile de comunicații au fost afectate, drept urmare s-au obținut informații cu dificultate din localitățile în cauză (din 26 de linii de medie tensiune, 22 au fost afectate). În urma centralizării datelor au fost afectate 96 de localități, 50 km de rețele electrice și 75 km rețele telefonie. Din păcate doi bărbați de 57 de ani respectiv de 47 de ani, au fost găsiți decedați. Două persoane, un bărbat de 28 de ani și o femeie de 75 de ani au fost preluate cu fracturi și alte leziuni. Alte 15 persoane au ajuns la spitalele din Beclean (10), respectiv Bistrița (5), majoritatea refuzând internarea. 2018

În luna ianuarie diferențele de temperatură au dus la formarea de zăpoare de gheață astfel încât cursurile de apă din județ au trebuit monitorizate în permanență. Echipajul pirotehnic din cadrul I.S.U. Bistrița, a intervenit pentru înlăturarea zăpoarelor de gheață formate pe albiile cursului de apă din județ. Au fost create canale de scurgere printre acumulările de gheață pentru dirijarea apei în albia râului.;


13

Odată cu începerea procesului de încălzire şi ca urmare a precipitaţiilor cu caracter torenţial (perioadele martie-mai, iunie-iulie) s-au produs, reactivări ale alunecărilor de teren, surpări de teren, eroziuni ale malurilor râurilor şi pârâurilor în 4 localităţi: Jelna, Valea Măgherușului, Colibița și municipiul Bistrița (str.Amurgului, Valea Ghinzii);

10.03.2018 - alunecare de teren pe o suprafață de aproximativ 250 mp., fiind acoperiți 0,5 m din D.J. 173, între municipiul Bistrița și localitatea Jelna. Aceasta s-a extins în următoarele zile cu aproximativ un metru liniar, pe toata lungimea faliei, aflându-se in pericol 3 case;

în perioada 17-19 martie în urma ploilor însemnate cantitativ, a infiltrațiilor apei în sol, a scurgerilor de pe versanți, a topirii stratului de zăpadă și a creșterilor de debit, au fost afectate 31 de localități, 28 dintre acestea au rămas fără energie electrică:

Pagube înregistrate: - 17 ha. de pădure (950 mc. de doborâturi); - a fost avariată o casă în localitatea Rebra; - D.J. 172 B a fost blocat (pentru o perioadă scurtă de timp); - 2 drumuri vicinale au fost blocate cu aluviuni. În urma manifestării violente a fenomenelor hidrometeorologice s-a realizat

centralizarea datelor cu privire la efectele situaţiilor de urgenţă şi s-a informat conducerea Ministerului Afacerilor Interne şi celelalte structuri cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă, în vederea luării deciziilor privind intervenţia specifică.

Pagubele înregistrate ca urmare a situaţiilor de urgenţă produse pe teritoriul judeţului au fost constatate și evaluate de către comisii mixte, constituite prin ordin al prefectului, cu reprezentanţi din instituţiile componente ale grupurilor de suport, din cadrul C.J.S.U.. În acest sens în anul 2018 au fost întocmite 25 de Procese Verbale privind constatarea și evaluarea pagubelor, produse în 37 de localități de pe raza a 17 comune - Târlișua (09.01 loc. Târlișua), Ciceu Giurgești (28.03 loc. Dumbrăveni), Budacu de Jos (28.03, 11.04, 04.07, 24.07 loc. Budacu de Jos, Jelna, Buduș), Ilva Mare (12.04 loc. Ivăneasa), Rodna (12.04, 13.06, 05.09 loc. Rodna, Valea Vinului), Telciu (13.04, 13.06 loc. Bichigiu, Telcișor, Fiad), Poiana Ilvei (20.04), Matei (14.06 loc. Matei, Moruț), Uriu (14.06 loc. Cristeștii Ciceului), Urmeniș (14.06 loc. Fânațe), Mărișelu (15.06 loc. Sântioana), Șieuț (15.06 loc. Sebiș, Ruștior, Șieuț), Runcu Salvei (27.06), Șintereag (27.06 loc. Blăjenii de Sus), Dumitrița (29.06 loc. Budacu de Sus), Lunca Ilvei (29.06), Chiochiș (02.07 loc. Manic, Strugureni, Jimbor) și municipiul Bistrița (11.04, 05.07). Secţiunea a 3-a Reţeaua hidrografică a) CURSURI DE APĂ, DEBITE NORMALE, CREŞTERI ÎNREGISTRATE

Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, este drenat de o reţea hidrologică bine reprezentată, axată pe râul principal Someşul Mare, ce izvorăşte din Carpaţii Orientali, de sub culmea Suhardului şi afluenţii săi mai importanţi: Valea Mare, Anieş, Cormaia, Rebra, Sălăuţa şi Ilişua, care coboară de pe versantul sudic al munţilor Rodnei şi Ţibleşului. La aceasta se adaugă Ilva, cu Leşu, ce izvorăsc din munţii Bârgăului, apoi Şieu, Budac şi Bistriţa ce îşi au obârşia în munţii Călimani, Dipşa, Lechința şi Meleş din Câmpia Transilvaniei. În zona sud-estică a judeţului îşi au izvoarele şi unii afluenţi ai râului Mureş (Luț, Şesu şi Pârâul de Câmpie). Lungimea totală a reţelei hidrologice a judeţului este de circa 3030 km. Privită în ansamblu, această reţea se caracterizează printr-un regim de scurgere permanent – dacă ne referim la râul principal şi afluenţii din zonele montane cu o umiditate bogată – şi printr-un regim semipermanent la râurile din zona de dealuri şi câmpie, cum ar fi Lechința


14

bazinul hidrografic superior, Şesu şi Pârâul de Câmpie. Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,59 km / km2 în văile Ilişua şi Zagra şi 0,38 km / km2 în văile Meleş şi Dipşa. Scurgerea medie multianuală a râurilor ne arată că judeţul dispune de importante rezerve de apă, care în condiţiile amenajării complexe, prin lacuri de acumulare pot fi mult mai raţional utilizate. Aportul principal îl aduce Someşul Mare, ce are un debit mediu multianual de 5,28 m.c./sec. la Rodna, 15,9 m.c./sec. la Nepos, 40,16 m.c./ sec. la Beclean, 48,5 m.c./sec. la limita cu judeţul Cluj. Celelalte râuri au debite medii multianuale inferioare.

Scurgerea minimă se înregistrează de regulă în perioada de vară (august-septembrie) şi iarna (ianuarie) aproape în întregul judeţ datorită precipitaţiilor scăzute din perioada de vară, cât şi alimentării predominant din ape subterane iarna.

Scurgerea maximă provine din ploi în perioada iunie-noiembrie, din topirea zăpezilor în perioada decembrie-februarie şi din acţiunea combinată a acestor doi factori în lunile martie-mai, când se înregistrează şi unele deversări.

Principalele caracteristici ale cursurilor de apă

Cursul de apă Lungimea cursului de apă Suprafaţa bazinului (Km2.) Pe teritoriul judeţului (Km) Totală (Km) Someşul Mare 111,6 407 5033 Şieu 70 70 1834 Bistriţa 67 67 662 Ilva 47 47 203 Ilişua 52 52 354 Rebra 41 41 413 Budac 40 40 245 Sălăuţa 44 44 416 Dipşa 35 35 313 Ţibleş 31 31 98 Meleş 33 33 320 Valea Mare 38 38 150

Date valabile în 31.12.2018

S ituaţia cotelor de apărare la principalele cursuri de apă Râul Staţia

hidrometrică Cote de apărare zonale

CAZ CIZ CPZ Valea Mare 110 140 190

Someşul Mare

Rodna 120 170 240 Nepos 180 260 320

Beclean 180 250 300 Anieş Anieş 120 170 230

Cormaia Sângeorz-Băi 110 150 230 Ilva Poiana Ilvei 150 200 250 Leșu Leșu 80 130 180 Rebra Rebrişoara 100 150 250

Sălăuţa Romuli 80 130 180 Telciu 100 130 160 Salva 120 180 250

Ţibleş Mocod 90 140 220

Şieu Domneşti 210 300 400 Şintereag 200 350 450

Budac Budacu de Jos 130 190 250

Bistriţa Miţa 100 130 170

Bistriţa Bârgăului 150 200 260 Bistriţa 150 250 350

Straja Straja 100 140 180 Mureşenii Bârgăului 110 160 230


15

Dipşa Viile Tecii 230 290 360 Chiraleş 250 350 450

Meleş Beclean 250 300 380 Ilişua Cristeştii Ciceului 220 270 350

CAZ = Cotă atenţie zonală ; CIZ = Cotă inundaţie zonală; CPZ = Cotă de pericol zonală Date valabile în 31.12.2018

b) BAZINELE HIDROGRAFICE, LACURILE DE ACUMULARE – suprafeţe, volume Cea mai mare parte a judeţului face parte din bazinul hidrografic Someş-Tisa. O

mică parte a judeţului zona de sud-vest, aparţine bazinului hidrografic Mureş. Pe aceste forme de relief se dezvoltă o reţea bogată în cursuri de apă totalizând o

lungime de 1728 km. Cursul cel mai important de apă de pe teritoriul judeţului este Someşul Mare. Acesta are o lungime de 124 km, o altitudine în amonte de 1280 m, în aval 234 m, panta medie 8%, coeficient de sinuozitate 1,34 şi o suprafaţa de 5.005 km2.

Pe cursurile de apă de pe teritoriul judeţului s-au produs frecvent evenimente datorate fenomenelor hidrometeorologice periculoase constând mai ales din inundări ale localităţilor.

În tabelul cu date caracteristice de apărare ale obiectivelor inundabile este prezentată pe comune şi localităţi situaţia privind inundabilitatea acestora atât din revărsări ale cursurilor de ape, cât şi din cauza scurgerilor de pe versanţi. În acest tabel sunt nominalizate şi lucrările de apărare împotriva inundaţiilor. Măsurile de apărare şi de intervenţie în caz de producere de fenomene sunt specificate într-un tabel tip.

Pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud în spaţiul hidrografic aferent bazinului hidrografic Someş-Tisa sunt 57 Comitete locale, din care apărate împotriva inundaţiilor sunt 9 (Bistriţa, Nepos, Năsăud, Nimigea de Sus, Nimigea de Jos, Beclean, Şieu-Măgheruş, Arcalia şi Şieu-Odorhei).

Din totalul de 62 de Comitete locale, 5 sunt în bazinul hidrografic Mureş. Singura acumulare de pe teritoriul judeţului cu rol de atenuare a undelor de viitură

este acumularea Colibiţa, cu volum total 100 milioane mc. din care volum de atenuare 25 milioane mc.

Suprafeţe de teren agricol apărate - 1.156 ha. Număr obiective social-economice apărate - 45. Drumuri şi căi ferate apărate: 24 Km din care DN 7 km, DJ 4 km, DC 6 km, reţea

stradală 4 km, căi ferate 3 km. Număr staţii hidrometrice 26, din care 26 cu transmisie zilnică ,16 staţii automate din programul DESWAT, staţii pluvio 32, din care 30 cu transmisie zilnică şi 2 cu transmisie extraordinară, 9 staţii automate din programul DESWAT, staţii nivometrice 24. Timpi de propagare a viiturii pe principalele cursuri de ape : - Someşul Mare - pe tronson Rodna - Dej 10 ore. - Şieu - pe tronson Domneşti – Şintereag 7 ore. - Bistriţa - pe tronson Bistriţa – Bârgăului 4 ½ ore. Situaţia lucrărilor de apărare :

- diguri 24,11 km. - consolidări de mal 42,474 km. - regularizări 164,496 km - secţiuni critice - 22 poduri.

NIVELURI MAXIME ATINSE Nr. Crt. CURS APĂ STAŢIA

HIDROMETRICĂ DEBIT mc/s DATA

1 Sălăuţa Salva 403 05.03.2001 2 Someşul Mare Beclean 2010 13.05.1970 3 Şieu Şintereag 1130 13.05.1970 4 Bistriţa Bistriţa 618 13.05.1970 5 Ilişua Cristeştii-Ciceului 212 21.06.2006



16

PRECIPITAŢII MAXIME ÎNREGISTRATE Nr. Crt. CURS APĂ POST

PLUVIOMETRIC Cantităţi maxime

in 24 h (l/mp) DATA

1 Anieş Anieş 66,0 04.03.2001 2 Ţibleş Suplai 67,6 30.12.2001 3 Budac Budacu de Jos 60,6 02.06.2003 4 Lac Colibiţa Colibiţa - baraj 65,2 15.06.1999 5 Ilişua Cristeştii-Ciceului 61,0 20.06.2006

Date valabile în 31.12.2018 c) LACURI, IAZURI – SUPRAFEŢE, ADÂNCIMI

1. Iaz de decantare Valea Glodului Este amplasat pe cursul Văii Glodului, afluent de stânga al râului Someşul Mare,

amonte localitatea Valea Mare - comuna Şanţ. Lucrarea hidrotehnică care realizează retenţia o constituie un baraj cu anrocamente la bază, peste care s-a depus steril. Iazul Valea Glodului este un iaz de vale amplasat pe cursul de apă Valea Glodului, afluent de stânga al Someşului Mare în zona amonte localitate Valea Mare. Din punct de vedere administrativ iazul se găseşte pe teritoriul localităţii Valea Mare, comuna Şanţ.

Activităţile miniere la mina Rodna au încetat în anul 2006, iar activitatea de depunere în iaz a fost sistată la finele lui 2006.

Iazul de decantare a avut următoare funcţiuni: • Depozitarea în condiţii de siguranţa a sterilului minier rezultat din procesul de

prelucrare a minereului. • Evacuarea mecanică a apelor rezultate din depozitarea sterilului. • Tranzitarea şi evacuarea apelor pluviale rezultate de pe versanţi, precum şi a

debitelor de viitura de pe Valea Glodului. Iazul Valea Glodului are în component mai multe categorii de construcţii:

Cota plajei 722,80 m. / Cota coronamentului 723,60 m.; Cota finală a coronamentului 740,00; Suprafaţa barajului 3,5 Ha. / Suprafaţa iazului până la baraj 12,7 ha.; Canal de gardă versant nordic, 375 m.; Canal rapid, versant nordic, 350 m. / Canal tranzitare valea Glodului, 350 m.; Pereu descărcare dig principal, versant sudic, 200 m.; Canal garda versant estic, 300 m.

Barajul de amorsare reprezintă principala construcţie. Barajul de picior aval reprezintă un element de siguranţă în caz de accident hidrotehnic al barajului de amorsare. Sistemul de transport şi de distribuţie a tulburelii, este dezafectat. Instalaţia de captare şi tranzitare a debitului de servitute este reprezentată prin sonde inverse cu debuşare în zona aval baraj, în canal cu deversor triunghiular pentru măsurarea debitelor evacuate. Sistemul de evacuare a apelor rezultate din ploi şi viituri este reprezentat prin sonde inverse şi descărcător de ape mari cu debuşare în aval baraj.

La sfârşitul anului 2011 s-au finalizat lucrările de ecologizare a iazului, acesta intrând în conservare.

2. Iaz de decantare Anieş - aflat în conservare, predat prin protocol nr. 6570/26.11.1999 unităţii S.C. COMINCO S.A. Bucureşti - Sucursala Bucovina Frasin, județul Suceava. Acesta este amplasat pe malul stâng al râului Someşul Mare în loc. Anieş, comuna Maieru. Acumularea este de tip lateral, închisă cu un dig perimetral, rezultat din procesul de flotaţie, cu o înălţime de 25 m și lungime de 900 m. În general, corpul digului este bine sistematizat şi stabilizat. Pe berme şi taluze s-au plantat arbuşti. Pe malul stâng al râului Someşul Mare s-a executat o lucrare de apărare de mal din casete prefabricate umplute cu


17

piatră. Pentru evacuarea apelor rezultate din precipitaţii sunt prevăzute sonde inverse cu debuşare în zona aval. 3. Iazul de decantare de la S.C. DAN STEEL GROUP SA Beclean. Iazul decantor este amplasat în localitatea Beclean, pe platforma industrială în zona de sud-vest a localităţii Beclean. Distanţa până la râul Someşul Mare este de peste 700 m. Este încadrat ca depozit de deşeuri nepericuloase şi s-a sistat acţiunea de depunere în luna iulie 2009.

Iazul de decantare a fost realizat în anul 1991. Pentru siguranţa iazului şi implicit a zonei a fost prevăzut un dig de contur. Etanşarea la baza iazului a fost realizată cu un ecran de argilă cu grosime de 0,5 m. Iazul a fost împărţit în două compartimente având un volum total de 61.660 m3.

Sistemul de depunere a şlamului rezultat în urma operaţiilor de decapare s-a realizat prin pompare. Hidrotransportul s-a realizat prin intermediul unei conducte din oțel. După decantare apa limpezită din iaz a fost deversată în reţeaua de canalizare pluvială din incintă prin intermediul unei conducte.

Zone predispuse unor secete repetate sau prelungite. Situaţia actuală a sistemelor de irigaţii din bazin/spaţiu hidrografic.

În spaţiul hidrografic al judeţului Bistriţa-Năsăud există zone predispuse unor secete repetate sau prelungite în aşa numita zona de Câmpie (zona de sud a judeţului; podişul Transilvaniei). Actualmente există unele sisteme locale de irigaţii pentru deservirea unor suprafeţe relativ mici de teren.


18

Prezentare critică a principalelor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor (acumulări temporare, regularizări, îndiguiri) existente şi parametrii acestora

Nr. crt. Denumire lucrare Parametrii Prezentare critică

1.

Regularizare râul Bistriţa – regularizare - dig amonte municipiu Bistriţa mal stâng - dig amonte municipiu Bistriţa mal drept - dig aval municipiu Bistriţa mal stâng - dig aval municipiu Bistriţa mal drept

L = 5,887 km L = 0,733 km h = 1,75 m L = 0,674 km h = 1,36 m L = 0,709 km h = 0,80 m L = 0,739 km h = 1,07 m

Nu este cazul

2. Regularizare râul Şieu - Şieu Măgheruş - regularizare - dig Valea Măgheruşului la Şieu Măgheruş - dig pe râul Şieu la Arcalia

L = 2,40 km L = 0,591 km h = 1,80 m L = 2,814 km h = 1,35 m

Nu este cazul

3. Amenajare râul Şieu - Şieu Odorhei - regularizare - dig pe râul Şieu la Şieu Odorhei

L = 3,00 km L = 2,888 km h = 1,74 m Nu este cazul

4. Regularizare râul Şieu – Mărișelu - regularizare L = 12,00 km Necesită recalibrarea secţiunii de scurgere pentru readucerea lucrării la parametrii optimi în vederea tranzitării debitelor

5. Regularizare râul Meleş – Matei - regularizare L = 13,00 km Idem 6. Regularizare Valea Dipşa - Lechința - regularizare L = 17,90 km Idem

7. Regularizare Valea Dipşa la confluenţa cu râul Şieu - regularizare L = 8,3 km Idem

8. Regularizare Valea Lechinţei – Lechinţa - regularizare L = 22,08 km Idem 9. Regularizare râul Someşul Mare - Sg. Băi - regularizare L = 00,00 km

10. Îndiguire mal drept pe râul Someşul Mare – Feldru - dig L = 0,100 km h = 1,50 m

11. Regularizare râul Someşul Mare – Nepos - regularizare / dig

L = 2,60 km L = 1,552 km h = 1,65 m

12. Regularizare râul Someşul Mare - Năsăud amonte pod rutier pe DN 17C - regularizare / dig

L = 1,282 km L = 1,67 km h = 1,57 m

13. Regularizare râul Someşul Mare la Năsăud aval pod rutier pe Dn17C (zona IPMP) - regularizare L = 2,380 km

14. Regularizare râul Someşul Mare la Nimigea de Sus - regularizare/dig

L = 2,250 km L = 1,40 km h = 1,45 m

15. Regularizare râul Someşul Mare la Nimigea de Jos - regularizare / dig

L = 2,250 km L = 0,60 km h = 1,68 m

16.

Regularizare râul Someşul Mare la Beclean - regularizare - dig pe râul Someş amonte conf. cu pârâul Meleș - dig pe râul Someş aval conf. cu pârâul Meleş - dig pârâul Meleş mal stâng - dig pârâul Meleş mal drept - dig contur Promet (zona industrială)

L = 8,240 km L = 3,585 km hmed = 2,86 m L = 2,493 km hmed = 2,86 m L = 1,210 km h = 1,31 m L = 1,780 km h = 2,22 m L = 1,500 km h = 2,01 m

17. Regularizare râul Ideci – Runcu Salvei - regularizare L = 6,00 km Date valabile în 31.12.2018


19

d) ACUMULĂRI PISCICOLE Evidenţa barajelor şi lacurilor de acumulare din judeţul Bistriţa-Năsăud

Nr. Crt.

Zona geografică

(localitatea)

Denumire baraj/lac de acumulare

Cursul de apă

Caracteristici baraj Caracteristici lac de acumulare Categoria de

importanţă / utilizarea

Deţinător Anul

punerii în

funcţiune Tip baraj Înălţime baraj

(m)

Lungime coronament

Volum total (mil mc)

Suprafaţa lacului (ha)

1

ÎNTRE LOCALITĂŢILE

BISTRIŢA – BÂRGĂULUI

ŞI MIŢA

COLIBIŢA BISTRIŢA

Arocamente pe o fundaţie

de roci vulcanice

(AM)

92 251 m 100,74 300 ha

A/Alimentare cu apă,

Hidroenergie, apărarea împotriva

inundaţiilor, agrement

Compania Naţională Apele

Române – SGA BN

1995

2 STRUGURENI ,

COM. CHIOCHIŞ

STRUGURENI VALEA APATIU PM 4,5 Dig de

pământ 0,04 17 ha D /Piscicultură S.C.

INTERPESCAREX SRL MANIC

1985

3 MANIC, COM. CHIOCHIŞ MANIC VALEA

APATIU PM 4,5 Dig de pământ 0,07 35 ha D /Piscicultură

S.C. INTERPESCAREX

SRL MANIC 1985

4 BRĂTENI, COM LECHINŢA BRĂTENI VALEA

BRĂTENI PM 2,5 150 m 0,7 18 ha D /Piscicultură SC HUMMEL SRL LECHINŢA 1975

5 BUDURLENI, COM. TEACA

BUDURLENI III

VALEA ARCHIUD PM 4 285 m 0,15 26 ha D /Piscicultură SC BISTRIŢA SA

BISTRIŢA 1985

6 BUDURLENI, COM. TEACA BUDURLENI II VALEA

ARCHIUD PM 4 300 m 0,5 34 ha D /Piscicultură S.C. BISTRIŢA SA BISTRIŢA 1985

7 BUDURLENI, COM TEACA BUDURLENI I VALEA

ARCHIUD PM 4,1 240 m 0,75 36 ha D /Piscicultură S.C. BISTRIŢA SA BISTRIŢA 1984

8

ÎNTRE LOCALITĂŢILE

BISTRIŢA – BÂRGĂULUI ŞI

MIŢA

COLIBIŢA – BAZIN

COMPENSARE AVAL

BISTRIŢA AM 11,5 Dig circular 0,09 -

B/Alimentare cu apă,

Hidroenergie, apărarea împotriva

inundaţiilor

S.C. Hidroelectrica

Cluj 1996

9 ANIEŞ – COM. MAIERU

ANIEŞ – BARAJ PRIZA

MHC ANIEŞ G 9,5 27,5 m 0,03 - D /

Hidroenergie S.C. ELEREX SRL

MAIERU 1985


20

10 COM. BUDACU DE JOS

BOLOVANU - MHC BUDAC G 10,5 124 m 0,02 - D

/Hidroenergie

S.C. Hidroelectrica

Cluj 1988

11 COM. BUDACU DE JOS

BUDAC 1 - MHC BUDAC SBB 3,5 - 0,15 - D

/Hidroenergie

S.C. Hidroelectrica

Cluj 1989

12 MUN. BISTRIŢA

BISTRIŢA - MHC BISTRIŢA SBB 3,75 Dig circular

2200 m 0,27 7,8 ha D/ Hidroenergie

S.C. Hidroelectrica

Cluj 1988

13 SĂSARM, COM. CHIUZA

SĂSARM BECLEAN

SOMEŞUL MARE SBB 5 76 m 0,01 - C /alimentare

cu apă S.C. AQUABIS S.A. BISTRIŢA 1981

14 PRUNDU BÂRGĂULUI

PRUNDU BÂRGĂULUI BISTRIŢA SBB 8 23,5 m 0,01 - D /Alimentare

cu apă S.C. RAAL S.A.

BISTRIŢA 1975

15 MUN. BISTRIŢA BISTRIŢA BISTRIŢA SBB 7,5 52,5 m 0,01 - C /Alimentare

cu apă S.C. AQUABIS S.A. BISTRIŢA 1913

16 COM. REBRA REBRA REBRA SBB 1,2 22 m 0,01 - D /Alimentare cu apă

S.C. AQUABIS S.A. BISTRIŢA 1974

17 COM. RODNA

IAZ DE DECANTARE

VALEA GLODULUI

VALEA GLODULU

I

Depozit de vale 40 250 m 1,65 - C S.C. CONVERSIM

S.A. BUCUREŞTI 1987

18 COM. MAIERU IAZ DE

DECANTARE ANIEŞ

SOMEŞUL MARE

Depozit de versant 25 - 1,2 - C S.C. CONVERSIM

S.A. BUCUREŞTI 1982

Date valabile în 31.12.2018 * tip baraj: AM – Arocament; PM – Pământ etanşat cu mască asfaltică; G – Beton de greutate; SSB – Stăvilar baraj cu închidere din beton


21

e) AMENAJĂRI HIDROTEHNICE Lucrări hidrotehnice speciale (iazuri de depozitare: gestionarea deşeurilor etc.) cu risc

asupra calităţii apei. Identificare. Caracterizare generală. Principala construcţie hidrotehnică din judeţul Bistriţa-Năsăud este acumularea

Colibiţa amplasată pe râul Bistriţa, cod cadastral II. 1. 24. 4., amonte borna CSA 46, între localităţile Bistriţa - Bârgăului şi Miţa. Barajul este construit din arocamente pe o fundaţie de roci vulcanice, iar cuveta lacului este situată aproape în întregime pe formaţiuni sedimentare.

1.1. Caracteristicile barajului: - lungime la coronament 251 m; - lăţime la bază 288,50 m; - cota minimă fundaţie 713,00 md. MN; - cotă talveg în ax baraj 718,00 md. MN; - cotă coronament 805,00 md. MN; - panta taluz amonte 1 : 1,7; - pantă taluz aval 1 : 1,4; - protecţie taluz amonte: mască din beton asfaltic cu S= 2340 m2 în 5 straturi; - protecţie taluz aval : zidărie din piatră uscată.

1.2. descărcătorul de suprafaţă este alcătuit din: descărcător tip pâlnie cu diametrul de 15,70 m cu o galerie de evacuare de 325 m. Debitul maxim evacuat pe descărcătorul de ape mari este de 550 mc/s în regim neînecat şi 560 mc/s în regim înecat.

1.3. descărcătorul (golirea) de fund este amplasat în versantul drept cu priza şi casa vanelor în subteran şi este format din două vane în carcasă de 1,7X2,4 una de revizie şi una de serviciu. Capacitatea de evacuare la NNR este de 129,32 mc/s.

1.4. descărcătorul (golirea) de semifund este amplasată în versantul stâng, fiind racordată la golirea descărcătorului de ape mari. Casa vanelor are o formă circulară cu diametrul de 7,9 m. și este echipată cu două vane având dimensiunile de 1,7X2,4 m. Capacitatea de evacuare la NNR este de 103,44 m3/s.

FAZELE DE APĂRARE LA BARAJUL HIDROTEHNIC COLIBIŢA

Faza I-a - nivelul în lac atinge cota de 798,00 md. MN; - volum 76,83 mil. m3; - debitul afluent mai mare de 35 m3/s.; - debitul defluent să nu depăşească 30 m/s - 15 m3. Prin uzinare;

- 15 m3. Prin evacuare. Faza II-a

- nivelul în lac atinge cota de 799,50 md. MN; - volum 81,608 mil. m3.; - debitul afluent cu valori între 35-86 m3/s.; - debitul defluent să nu depăşească 45 ms/s - 15 m3. prin uzinare;

- 30 m3. prin evacuare. Faza III-a

- nivelul în lac atinge cota de 800,50 md MN; - volum 84,90 mil. m3.; - debitul afluent să nu depăşească 86 m3/s.; - debitul defluent să nu depăşească 55 ms/s - 15 m3. prin uzinare;

- 40 m3. prin evacuare.


22

Secţiunea a 4-a Populaţia

Judeţul Bistriţa-Năsăud cuprinde în limitele sale o suprafaţă de 5355 km2, reprezentând 2,23% din teritoriul ţării, în alcătuirea sa intră un municipiu, trei oraşe, 58 comune şi 235 sate: 1. Municipiul Bistriţa – reşedinţa judeţului – are în componenţă localităţile: Ghinda, Sărata,

Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi Viişoara; ORAŞE: 2. Oraşul Beclean - are în componenţă localitățile: Coldău, Figa şi Rusu de Jos; 3. Oraşul Năsăud - are în componenţă localitățile: Luşca şi Liviu Rebreanu; 4. Oraşul Sângeorz-Băi – are în componenţă localitățile: Cormaia şi Valea Borcutului. COMUNE: 1. Bistrița-Bârgăului cu satele: Bistrița-Bârgăului şi Colibiţa; 2. Braniştea, cu satele: Braniştea, Cireşoaia şi Măluţ; 3. Budacu de Jos, cu satele: Budacu de Jos, Buduş, Jelna, Monariu şi Simioneşti; 4. Budeşti, cu satele – Budeşti, Budeşti – Fânațe, Ţagu şi Ţăgşoru; 5. Căianu Mic, cu satele – Căianu Mic, Căianu Mare, Ciceu-Poieni, Dobric; 6. Cetate, cu satele – Satu Nou, Orheiu Bistriţei şi Petriş; 7. Ciceu Giurgeşti, cu satele – Ciceu Giurgeşti şi Dumbrăveni; 8. Ciceu Mihăieşti, cu satele – Ciceu Mihăești, Ciceu Corabia și Lelești; 9. Chiochiş, cu satele – Chiochiş, Apatiu, Bozieş, Buza Cătun, Cheţiu, Jimbor, Manic,

Sânnicoară, Strugureni şi Ţentea; 10. Chiuza, cu satele – Chiuza, Mireş, Piatra şi Săsarm; 11. Coşbuc; 12. Dumitra, cu satele – Dumitra, Cepari şi Tărpiu; 13. Dumitriţa, cu satele – Dumitriţa, Ragla şi Budacu de Sus; 14. Feldru, cu satele – Feldru şi Nepos; 15. Galaţii Bistriţei, cu satele – Galaţii Bistriţei, Albeştii Bistriţei, Dipşa, Herina şi Tonciu; 16. Ilva Mare, cu satele – Ilva Mare şi Ivăneasa; 17. Ilva Mică; 18. Josenii Bârgăului cu satele – Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Rusu Bârgăului şi

Strâmba; 19. Lechinţa, cu satele – Lechinţa, Bungard, Chiraleş, Sângeorzu Nou, Sâniacob, Ţigău şi

Vermeş; 20. Leşu, cu satele – Leşu şi Lunca Leşului; 21. Livezile, cu satele – Livezile, Cuşma, Dorolea, Dumbrava şi Valea Poenii; 22. Lunca Ilvei; 23. Maieru, cu satele – Maieru şi Anieş; 24. Matei, cu satele – Matei, Bidiu, Corvineşti, Enciu, Fântânele şi Moruţ; 25. Măgura Ilvei, cu satele – Măgura Ilvei şi Arşiţa; 26. Mărişelu, cu satele - Mărişelu, Bârla, Domneşti, Jeica, Măgurele, Neţeni şi Sântioana; 27. Miceştii de Câmpie, cu satele – Miceştii de Câmpie, Fântânița şi Visuia; 28. Milaş, cu satele – Milaş, Comlod, După Deal, Ghemeş, Hirean şi Orosfaia; 29. Monor, cu satele – Monor şi Gledin; 30. Negrileşti, cu satele – Negrileşti, Purcărete şi Breaza; 31. Nimigea, cu satele – Nimigea de Jos, Nimigea de Sus, Floreşti, Mintiu, Tăure, Mocod,

Mititei şi Mogoşeni; 32. Nuşeni, cu satele – Nuşeni, Beudiu, Dumbrava, Feleac, Malin, Rusu de Sus şi Viţa; 33. Parva; 34. Petru Rareş, cu satele – Reteag și Baţa;


23

35. Poiana Ilvei; 36. Prundu Bârgăului, cu satele – Prundu Bârgăului şi Susenii Bârgăului; 37. Rebra; 38. Rebrişoara, cu satele – Rebrişoara, Gersa I, Gersa II şi Poderei; 39. Rodna, cu satele – Rodna şi Valea Vinului; 40. Romuli, cu satele – Romuli şi Dealul Ştefăniţei; 41. Runcu Salvei; 42. Salva; 43. Silivaşu de Câmpie, cu satele – Silivaşu de Câmpie, Draga, Fânațele Silivașului şi

Porumbenii; 44. Sânmihaiu de Câmpie, cu satele – Sânmihaiu de Câmpie, Brăteni, La Curte, Sălcuţa,

Stupini şi Zoreni; 45. Spermezeu, cu satele – Spermezeu, Hălmăsău, Lunca Borlesei, Păltineasa, Sita, Şesuri

Spermezeu – Vale, Dobricel şi Dumbrăviţa; 46. Şanţ, cu satele – Şanţ şi Valea Mare; 47. Şieu, cu satele – Şieu, Ardan, Posmuş şi Şoimuş; 48. Şieuţ, cu satele – Şieuţ, Lunca, Ruştior şi Sebiş; 49. Şieu–Măgheruş, cu satele – Şieu-Măgheruş, Arcalia, Chintelnic, Crainimăt, Podirei,

Sărăţel şi Valea Măgheruşului; 50. Şieu – Odorhei, cu satele – Şieu-Odorhei, Agrişu de Jos, Agrişu de Sus, Bretea, Coasta,

Şirioara şi Cristur-Şieu; 51. Şintereag, cu satele – Şintereag, Blăjenii de Jos, Blăjenii de Sus, Caila, Cociu, Şieu-

Sfântu şi Şintereag –Gară; 52. Teaca, cu satele – Teaca, Archiud, Budurleni, Ocniţa, Pinticu şi Viile Tecii; 53. Telciu, cu satele – Telciu, Fiad, Bichigiu şi Telcişor; 54. Tiha Bârgăului, cu satele – Tiha Bârgăului, Ciosa, Mureşenii Bârgăului, Tureac şi Piatra

Fântânele; 55. Târlișua, cu satele – Târlișua, Agrieş, Agrieşel, Borleasa, Cireaşi, Lunca Sătească,

Molişet, Oarzina, Şendroaia şi Răcăteşu; 56. Uriu, cu satele – Uriu, Cristeştii Ciceului, Hăşmaşu Ciceului şi Ilişua; 57. Urmeniş, cu satele – Urmeniş, Câmp, Coşeriu, Delureni, Fânațe, Podenii, Scoabe,

Şopteriu, Valea şi Valea Mare; 58. Zagra, cu satele – Zagra, Alunişul, Perişor, Poienile Zagrei şi Suplai.

a) NUMĂRUL POPULAȚIEI Populaţia după domiciliu la 1 iulie 2017 pe sexe, localități și medii de rezidentă

Localitatea Total Masculin Feminin Total judeţ 329034 163685 165349 Total urban 129729 62954 66775 Municipiul Bistriţa 93895 45440 48455 Oraş Beclean 12362 6006 6356 Oraş Năsăud 11681 5633 6048 Oraş Sângeorz-Băi 11791 5875 5916 Total rural 199305 100731 98574 Bistriţa Bârgăului 4456 2167 2289 Braniştea 3095 1534 1561 Budacu de Jos 3294 1654 1640 Budeşti 1902 952 950 Căianu Mic 4306 2204 2102 Cetate 2939 1525 1414 Chiochiş 2845 1473 1372 Chiuza 2201 1098 1103 Ciceu-Mihăieşti 1206 603 603 Ciceu-Giurgeşti 1525 761 764


24

Coşbuc 2005 998 1007 Dumitra 5520 2817 2703 Dumitriţa 3299 1699 1600 Feldru 7921 4115 3806 Galaţii Bistriţei 2541 1256 1285 Ilva Mare 2474 1263 1211 Ilva Mică 3460 1767 1693 Josenii Bârgăului 5377 2744 2633 Lechinţa 6248 3158 3090 Leşu 2900 1543 1357 Livezile 5137 2669 2468 Lunca Ilvei 3320 1663 1657 Măgura Ilvei 2167 1086 1081 Maieru 8140 4106 4034 Mărişelu 2550 1269 1281 Matei 2600 1303 1297 Miceştii de Câmpie 1114 557 557 Milaş 1258 634 624 Monor 1398 660 738 Negrileşti 2441 1232 1209 Nimigea 5424 2686 2738 Nuşeni 2839 1417 1422 Parva 2598 1349 1249 Petru Rareş 3824 1883 1941 Poiana Ilvei 1541 758 783 Prundu Bârgăului 6426 3141 3285 Rebra 2772 1433 1339 Rebrişoara 4956 2525 2431 Rodna 6422 3285 3137 Romuli 1791 924 867 Runcu Salvei 1343 680 663 Salva 2802 1378 1424 Şanţ 3501 1772 1729 Şieu 2965 1524 1441 Şieu-Măgheruş 4618 2319 2299 Şieu-Odorhei 2337 1149 1188 Şieuţ 2625 1334 1291 Silivașu de Câmpie 1005 478 527 Sânmihaiu de Câmpie 1401 694 707 Șintereag 3643 1816 1827 Spermezeu 3722 1915 1807 Teaca 5833 2885 2948 Telciu 6028 3072 2956 Tiha Bârgăului 6663 3398 3265 Târlișua 3411 1747 1664 Uriu 3712 1830 1882 Urmeniș 1896 995 901 Zagra 3568 1834 1734

Date valabile în 31.12.2018 b) STRUCTURA DEMOGRAFICĂ

Populaţia după domiciliu la 1 iulie 2017 pe grupe de vârstă şi localităţi Localitatea Total 0 – 14 ani 15 – 59 ani 60 de ani şi peste

Total judeţ 329034 55019 207789 66226 Total urban 129729 20763 85557 23409 Bistriţa 93895 14201 62722 16972 Beclean 12362 2034 8140 2188 Năsăud 11681 1859 7461 2361 Sângeorz-Băi 11791 2669 7234 1888


25

Total rural 199305 34256 122232 42817 Bistriţa Bârgăului 4456 670 2834 952 Braniştea 3095 379 1844 872 Budacu de Jos 3294 589 2072 633 Budeşti 1902 371 981 550 Căianu Mic 4306 774 2738 794 Cetate 2939 603 1851 485 Chiochiş 2845 341 1636 868 Chiuza 2201 325 1328 548 Ciceu-Mihăieşti 1206 191 701 314 Ciceu-Giurgeşti 1525 174 816 535 Coşbuc 2005 293 1228 484 Dumitra 5520 1276 3518 726 Dumitriţa 3299 651 2197 451 Feldru 7921 1432 5096 1393 Galaţii Bistriţei 2541 452 1523 566 Ilva Mare 2474 414 1511 549 Ilva Mică 3460 589 2193 678 Josenii Bârgăului 5377 957 3298 1122 Lechinţa 6248 1127 3922 1199 Leşu 2900 484 1885 531 Livezile 5137 996 3305 836 Lunca Ilvei 3320 515 2098 707 Măgura Ilvei 2167 367 1304 496 Maieru 8140 1654 5098 1388 Mărişelu 2550 454 1471 625 Matei 2600 388 1425 787 Miceştii de Câmpie 1114 169 539 406 Milaş 1258 175 681 402 Monor 1398 209 731 458 Negrileşti 2441 338 1521 582 Nimigea 5424 934 3198 1292 Nuşeni 2839 361 1668 810 Parva 2598 555 1655 388 Petru Rareş 3824 746 2371 707 Poiana Ilvei 1541 217 921 403 Prundu Bârgăului 6426 901 4188 1337 Rebra 2772 607 1719 446 Rebrişoara 4956 888 3068 1000 Rodna 6422 1157 4077 1188 Romuli 1791 322 1135 334 Runcu Salvei 1343 235 802 306 Salva 2802 381 1708 713 Şanţ 3501 691 2184 626 Şieu 2965 478 1747 740 Şieu Măgheruş 4618 889 2982 747 Şieu Odorhei 2337 318 1333 686 Şieuţ 2625 431 1568 626 Silivaşu de Câmpie 1005 156 541 308 Sânmihaiu de Câmpie 1401 203 737 461 Şintereag 3643 496 2163 984 Spermezeu 3722 549 2221 952 Teaca 5833 1066 3395 1372 Telciu 6028 919 3755 1354 Tiha Bârgăului 6663 1310 4216 1137 Târlişua 3411 501 2017 893 Uriu 3712 601 2300 811 Urmeniş 1896 326 1048 522 Zagra 3568 661 2170 737



26

c) MIȘCAREA NATURALĂ Mişcarea naturală a populaţiei - date absolute –

Anii Date absolute Decese sub 1 an

Născuţi morţi Născuţi-vii Decedaţi Spor natural Căsătorii Divorţuri

2015 3460 3415 +45 1993 270 22 17 2016 3430 3264 +166 2053 269 23 15 2017 3448 3554 - 326 1996 378 29 22

Date valabile în 31.12.2018 Mişcarea naturală a populaţiei – (rate la 1000 de locuitori )

Anii Proporții la 1000 de locuitori Decedaţi sub 1

an la 1000 născuţi vii

Născuţi morţi la 1000 născuţi

(vii+morţi) Născuţi

- vii Decedaţi Spor natural Căsătorii Divorţuri

2015 10,5 10,4 +0,1 6,1 0,82 6,4 4,9 2016 10,4 9,9 +0,4 6,2 0,82 6,7 4,4 2017 10,5 10,8 -1,0 6,1 1,15 9,0 6,8

Date valabile în 31.12.2018 d) DENSITATEA/ CONCENTRAREA POPULAȚIEI PE ZONE

Locuinţe existente la sfârşitul anului 2017 , pe localităţi

Localitatea Locuinţe existente - număr -

Total din care: Proprietate publică Proprietate privată

Total judeţ 119252 1736 117516 Total urban 46828 1248 45580

Bistriţa 34846 954 33892 Beclean 4548 207 4341 Năsăud 4239 86 4153 Sângeorz-Băi 3195 1 3194

Total rurală 72424 488 71936 Bistriţa Bârgăului 2010 6 2004 Braniştea 1172 5 1167 Budacu de Jos 1176 24 1152 Budeşti 899 33 866 Căianu Mic 1512 1 1511 Cetate 897 7 890 Chiochiş 1499 8 1491 Chiuza 902 1 901 Ciceu-Mihăieşti 586 586 Ciceu-Giurgeşti 702 2 700 Coşbuc 706 706 Dumitra 1610 14 1596 Dumitriţa 943 943 Feldru 2128 36 2092 Galaţii Bistriţei 947 9 938 Ilva Mare 965 2 963 Ilva Mică 1182 3 1179 Josenii Bârgăului 1765 8 1757 Lechinţa 2128 5 2123 Leşu 1014 1014 Livezile 1534 19 1515 Lunca Ilvei 1289 45 1244 Măgura Ilvei 729 1 728 Maieru 2339 25 2314 Mărişelu 979 6 973 Matei 1179 4 1175 Miceştii de Câmpie 592 3 589 Milaş 723 4 719 Monor 612 8 604 Negrileşti 941 941 Nimigea 2079 5 2074


27

Nuşeni 1319 15 1304 Parva 846 8 838 Petru Rareş 1229 11 1218 Poiana Ilvei 564 1 563 Prundu Bârgăului 2414 67 2347 Rebra 850 3 847 Rebrişoara 1505 1505 Rodna 2143 1 2142 Romuli 710 15 695 Runcu Salvei 463 463 Salva 1048 2 1046 Şanţ 1239 8 1231 Şieu 963 5 958 Şieu-Măgheruş 1469 8 1461 Şieu-Odorhei 1070 6 1064 Şieuţ 706 9 697 Silivaşu de Câmpie 489 8 481 Sânmihaiu de Câmpie 864 864 Şintereag 1357 3 1354 Spermezeu 1395 4 1391 Teaca 2248 9 2239 Telciu 2348 1 2347 Tiha Bârgăului 2606 7 2599 Târlişua 1206 1206 Uriu 1366 2 1364 Urmeniş 968 3 965 Zagra 1300 8 1292

Date valabile în 31.12.2018 Secţiunea a 5-a Căi de Transport

a) CĂILE DE TRANSPORT RUTIERE Drumurile sunt căi de comunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia

vehiculelor şi pietonilor. Drumurile publice sunt obiective de utilitate publică destinate transportului rutier

în scopul satisfacerii cerinţelor economiei naţionale, ale populaţiei şi de apărare a ţării; acestea aparţin proprietăţii publice.

Drumurile naţionale asigură legătura capitalei ţării cu municipiile-reşedinţe de judeţ, legăturile între acestea, precum şi cu ţările vecine.

Drumurile judeţene şi comunale asigură legăturile între municipiile-reşedinţe de judeţ şi reşedinţele de comune, municipii, oraşe şi alte obiective importante, între comune şi satele componente din cadrul judeţului, precum şi legătura între municipii, oraşe, comune şi sate între ele.

LUNGIMEA DRUMURILOR PUBLICE Drumuri publice - km 2015 2016 2017

- total 1618 1618 1618 din care:

- modernizate 454 435 435 - cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 453 565 580 Drumuri naţionale 322 322 322 - modernizate 289 289 289 - cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 15 15 15 Drumuri judeţene şi comunale 1296 1296 1296 - modernizate 165 146 146 - cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 438 550 565 Densitatea drumurilor publice la 100 kmp de teritoriu 30,2 30,2 30,2



28

Reorganizarea administrativ teritorială a ţării a determinat modificări de structură în, multe sectoare de activitate inclusiv în cele care priveau căile de comunicaţie. Această reorganizare a găsit judeţul Bistriţa-Năsăud cu două sectoare de drum naţional şi anume: D.N.17 Dej–Bistriţa-Vatra Dornei - este înscris în reţeaua drumurilor europene E 576; D.N. 15 A Reghin-Sărăţel.

În anul 1970, Secţia de drumuri naţionale a preluat de la Direcţia Judeţeană de drumuri şi poduri următoarele sectoare:

- D.N. 17 C Bistriţa –Năsăud – Dealul Ştefăniţei; - D.N. 17 D Beclean – Năsăud – Rodna – Cârlibaba.

DRUMURILE NAŢIONALE DE PE RAZA JUDEŢULUI BISTRIŢA – NĂSĂUD

Nr. crt. D.N. Localităţi limitrofe Poziţia

km Lungime

km 1 17 Dej – Vatra Dornei 6+650 – 116 +000 109,319 km 2 17C Bistriţa – Moisei 0+000 – 65+061 65,537 km 3 17 D Beclean – Rotunda 0+000 – 99 + 000 93,236 km 4 15 A Reghin - Sărăţel 18 + 000 – 46 +597 28,686 km 5 16 Silivașul de Câmpie - Urmeniș 49+400 – 62+400 12,910 km

6 VBN Varianta de ocolire mun. Bistrița DN 17 – DN 17 C 0+000 – 6+900 6,900 km

TOTAL 316,588 km Tronsonul DN 17 D km 99+00 la 103+632 (5,412 km) de pe raza județului Suceava este in administrarea

județului Bistrița-Năsăud Date valabile în 31.12.2017

STAREA GENERALĂ DE VIABILITATE A DRUMURILOR JUDEŢENE ŞI

COMUNALE Categoria

de drumuri Total Din care:

Modernizate cu: Drumuri pietruite Drumuri din pământ beton asfalt

Drumuri judeţene 712,704 68,585 415,462 169,39 59,267 Drumuri comunale 417,2 16,2 18,2 202,3 180,3 Total km de drum 1,337,1 79,0 293,3 488,6 275,9

Date valabile în 31.12.2017 Pe traseele, ce leagă localităţile judeţului între ele, drumurile judeţene şi cele

comunale, se întâlnesc 234 de poduri cu deschideri de la 5 la 10 m şi peste 10 m, în lungime totală de 4,3 km. Judeţul Bistriţa-Năsăud datorită bogăţiei naturale, pădurea ocupă mai bine de o treime din suprafaţa sa, dispune de o reţea de drumuri forestiere cu o lungime totală de 1004,8 km care au avut şi continuă să aibă o însemnată funcţie economică şi socială.

ÎNCADRAREA DRUMURILOR NAŢIONALE Nr. crt. Indicativul şi denumirea drumului

Lungime totală - km -

Lungimea sectoarelor de

drum - km

Poziţia km a sectoarelor de drum

km……..km

1

DN 15 –A LIMITA JUDEŢ MUREŞ-TEACA- SĂRĂŢEL- DN - 17 28,686 18+000 46+597

a) Limită judeţ Mureş - Teaca 7,021 18+000 25+000 b) Teaca - Herina 16,057 25+000 41+000 c) Herina – DN 17 5,608 41+000 46+597

2 DN 16 LIMITA JUDEŢ MUREŞ – SILIVAŞU DE CÂMPIE – URMENIŞ – LIMITA JUDEŢ MUREŞ 12,910 49+400 62+400

3

DN 17 LIMITA JUDEŢ CLUJ – URIU-BECLEAN- ŞINTEREAG - BISTRIŢA - PRUNDU BÂRGĂULUI -PIATRA FÂNTÂNELE-LIMITA JUDEŢ SUCEAVA

109,319 6+650 116+000

a) Limită judeţ Cluj-Josenii Bârgăului 71,673 6+650 78+000 b) Josenii Bârgăului- Mureşenii Bârgăului 16,165 78+000 94+000


29

c) Mureşenii Bârgăului- Limită judeţ Suceava 21,481 94+000 116+000

4

DN 17 C BISTRIŢA (DN 17) – NĂSĂUD- SUCEAVA-TELCIU-DEALU ŞTEFĂNIŢEI- LIMITA JUDEŢ MARAMUREŞ

65,537 0+000 65+061

a) Bistriţa (DN 17) - Dumitra 10,133 0+000 10+000 b) Dumitra - Telciu 30,014 10+000 40+000 c) Telciu – Dealu Ştefăniţei 22,379 40+000 62+000 d) Dealu Ştefăniţei – Limită judeţ Maramureş 3,011 62+000 65+061

5

DN 17 D BECLEAN (DN 17) – SALVA- NĂSĂUD-SÂNGEORZ BĂI-ŞANŢ-LIMITĂ JUDEŢ SUCEAVA

93,236 0+000 99+000

a) Beclean (DN 17)- Săsarm 7,113 0+000 7+000 b) Săsarm - Năsăud 16,301 7+000 29+000 c) Năsăud – Ilva Mică 20,677 29+000 50+000 d) Ilva Mică – Valea Mare 36,145 50+000 86+000 e)Valea Mare – Limită judeţ Suceava 13,000 86+000 99+000

6 DN VBN Varianta ocolitoare a municipiului Bistrița DN17-DN 17C

6,900 0+000-6+900

TOTAL 316,588 Date valabile în 31.12.2017

ÎNCADRAREA DRUMURILOR JUDEŢENE

Nr. crt. Indicativul şi denumirea drumului

Lungime totală - km -

Lungimea sectoarelor de drum - km -

Poziţia km a sectoarelor de drum km…….km

1

DJ 151 LIMITA JUDEŢ MUREŞ-LECHINŢA-ŞINTEREAG-BISTRIŢA (DN 17) 77,100 45+810

126+736

a) Limită judeţ Mureş - Bistriţa 80,926 45+810 126+736

2 DJ 154 LIMITA JUDEŢ MS.-MONOR-ŞIEU-SĂRATA(DN 17) 34,720 17+000 51+720 a) Limită judeţ Mureş - Sărata 34,720 17+000 51+720

3 DJ 154B LIMITĂ JUDEŢ MUREŞ-MONOR (DJ154) 4,780 10+620 15+400 a) Limită judeţ Mureş-Monor 4,426 10+620 15+046 b) Monor – DJ 154 0,354 15+046 15+400

4

DJ 154C ŞIEUŢ (DJ 154)-SEBIȘ-ARDAN-BUDACU DE SUS (DJ 173) 16,600 0+000 16+600 a) Şieuţ 0,500 0+000 0+500 b) Şieuţ - Sebiş 6,600 0+500 7+100 c) Sebiş – Budacu de Sus 7,900 7+100 15+000 d) Budacu de Sus 1,600 15+00016+600

5 DJ 154 D DOMNEŞTI (DJ 154) –DIPŞA- BUDURLENI – DJ 151 20,420 0+00023+000

6

DJ 162 TEACA (DN 15-A)- SÂNMIHAIU DE CÂMPIE (DJ 151) – SILIVAŞU DE CÂMPIE-ŞOPTERIU-DJ173 45,240 0+00048+439

a) Teaca(DN 15A)- Sânmihaiu de Câmpie (DJ 151) 18,540 0+00018+540 b) Sânmihaiu de Câmpie (DJ 151)- Miceştii de Câmpie 5,900 18+73324+633 c) Miceştii de Câmpie - Visuia 5,200 24+633 29+833 d) Visuia - Silivaşu de Câmpie (DN 16) 6,000 29+833 35+833 e) Silivaşu de Câmpie (DN 16) – DJ 173 9,613 38+826 48+439

7 DJ 162 A Limită judeţ Mureş-DJ173 0,200 11+000 11+200

8 DJ 170 RETEAG (DN 17)-CICEU GIURGEŞTI- BREAZA 24,500 0+00024+500 a) Reteag (DN 17) Ciceu Giurgeşti 6,300 0+0006+300 b) Ciceu Giurgeşti - Breaza 18,200 6+30024+500

9

DJ 171 URIU(DN 17) – SPERMEZEU - TÂRLIŞUA- LIMITA JUD.MM 39,520 0+00039+520 a) Uriu (DN 17) – Lunca Borlesei 19,630 0+00019+630 b) Lunca Borlesei - Târlişua 7,170 19+630 26+800 c) Târlişua 1,817 26+800 28+617 d)Târlişua – limită judeţ Maramureş 10,903 28+617 39+520

10 DJ 172DN 17 - COCIU-NIMIGEA DE JOS- ZAGRA -SUPLAI 46,056 0+000 46+056 a) DN 17 - Zagra 20,770 0+00021+000 b) Zagra - Suplai 25,056 21+000 46+056

11 DJ 172A BECLEAN (DN 17) - CHIOCHIŞ-LIMITĂ JUDEŢ CLUJ 33,000 0+00033+000 a) Beclean (DN 17) - Chiochiş 26,000 0+00026+000 b) Chiochiş – Limită judeţ Cluj 7,000 26+000 33+000

12 DJ 172 C Ilva Mică (DJ172D) - Leşu 4,973 0+000 4+973

13 DJ 172-B UNIREA (DN 17)-NEPOS-REBRIŞOARA-PARVA 33,800 0+00039+600 a) Unirea (DN 17) – Nepos (DN 17-D) 16,300 0+000 16+300


30

b) Rebrişoara (DN 17-D) - Parva 17,500 22+100 39+600

14 DJ 172 D Mureșenii Bîrgaului (DN17) – Lac Colibița – Colibița – Bistrița Bîrgaului (DN17) - (DN17) Josenii Bârgăului – Strâmba – Ilva Mică (DN17D) – Poiana Ilvei – Măgura Ilvei – Ilva Mare – Lunca Ilvei – Limita jud. Suceava

85,591 0+000 99+472

15 DJ 172E CHIOCHIŞ (DJ 172-A)-LECHINŢA-HERINA(DN 15-A) 21,060 0+00022+306 a) Chiochiş (DJ 172-A) - Matei 7,300 0+0007+300 b) Matei – Herina (DN 15-A) 13,760 7+30022+306

16 DJ 172F LIMITA JUD. CLUJ-BRANIŞTEA-BECLEAN(DN 17) 9,000 22+570 31+570

17

DJ 172 G NUŞENI (DJ 172-A)-SĂRĂŢEL-CUŞMA- LIVEZILE (DN 17) 58,930 0+00062+816 a) Nuşeni (DJ 172-A) Chiraleş 10,130 0+000 10+130 b) Chiraleş – Sărăţel (DN 15A) 10,250 10+40020+450 c) Sărăţel (DN 15-A)- DJ 154 3,110 20+91024+020 d) DJ 154 - Monariu 2,050 25+43627+186 e) Monariu - Jelna 7,610 27+48635+096 f) Jelna 0,990 35+096 36+086 g) Jelna – Satu Nou 4,820 36+736 41+556 h) Satu Nou 0,640 41+55642+196 i) Satu Nou - Cuşma 6,480 42+19648+676 j) Cuşma - Livezile 15,002 48+676 63+678

18 DJ 172 H NUŞENI (DJ 172-G)-MATEI –ZORENI (DJ 151) 22,930 0+000 25+595 a) Nuşeni (DJ 172-G) –Matei (DJ 172-E) 11,380 0+000 11+380 b) Matei - Zoreni (DJ 151) 11,555 14+04025+595

19

DJ 172I BEUDIU (DJ 172-A)-ŢENTEA – SÂNNICOARĂ-LIMITA JUDEŢ CLUJ (DJ 172-A) 13,220 0+00013+220

a) Beudiu – Viţa 5,550 0+0005+550 b) Viţa – DJ 172-A 7,720 5+55013+220

20 DJ 172K Reteag (DN17) Braniştea-Cireşoaia 10,490 10,490 0+000 10+600

21

DJ 173 BISTRIŢA(DN 17) –BUDACU DE SUS -ŞIEU-TEACA-LIMITĂ JUDEŢ MUREŞ 64,415 0+00066+488

a) Bistriţa (DN 17) – Jelna 6,000 0+0006+000 b) Jelna - Budacu de Sus 9,000 6+00015+000 c) Budacu de Sus – Şieu (DJ 154) 10,064 15+000 25+064 d) Şieu (DJ 154) - Pintic 12,016 25+624 37+640 e) Pintic - Teaca 1,960 37+640 39+600 f) Teaca - Ocniţa 11,900 39+600 51+500 g) Ocniţa – Limită judeţ Mureş 14,988 51+500 66+488

22

DJ 173B BISTRIŢA (DN 17-C)-TĂRPIU- NIMIGEA DE JOS (DJ 172) 26,300 0+000 26+300 a) Bistriţa 3,000 0+0003+000 b) Bistriţa - Tărpiu 10,000 3+00013+000 c) Tărpiu 3,200 13+00016+200 d) Tărpiu - Cepari 3,300 16+20019+500 e)Cepari – Nimigea de Jos (DJ 172) 6,405 19+500 25+905 f)Nimigea de Jos 0,395 25+90526+300

23

DJ 173C BISTRIŢA – BUDACU DE JOS- BÂRLA – (DJ 154) 19,860 0+000 20+000 a) Bistriţa 1,200 0+0001+200 b) Bistriţa - Buduş 8,660 1+20010+000 c) Buduş - Bârla 10,000 10+000 20+000

TOTAL 712,704 Date valabile în 31.12.2017

ÎNCADRAREA DRUMURILOR COMUNALE

Nr. crt. Indicativul şi denumirea drumului

Lungimea totală - km -

Lungimea sectoarelor de

drum - km

Poziţia km a sectoarelor de drum

km…… - km - 0 1 2 3 4 1 DC 1 TELCIU (DN 17-C) - TELCIŞOR 10,200 0+000 10+200 2 DC 2 REBRIŞOARA (DN 17-D) - GERSA 7,100 0+000 7+100 3 DC 2-A SÂNGEORZ BĂI /DN 17-D)-VALEA BORCUTULUI 3,400 0+000 3+400

4

DC 2-B DN 17-D CORMAIA 8,050 0+000 8+050 a) DN 17-D- Cormaia 3,000 0+000 3+000 b) Cormaia 2,000 3+000 5+000 c) Cormaia 3,050 5+000 8+050

5 DC 2-B CORMAIA (DC 2-B) –MĂNĂSTIREA BUNA VESTIRE 1,500 0+000 1+500 6 DC 2-D REBRIŞOARA (DN 17-D) - PODEREI 3,000 0+000 3+000


31

7 DC 3 RODNA (DN 17-D) – VALEA VINULUI 9,150 0+000 9+150 8 DC 3-A RODNA (DN 17-D) – MĂGURA ILVEI 8,580 0+000 8+580 9 DC 4-A MĂGURA ILVEI (DJ 172 – D) - ARŞIŢA 5,000 0+000 5+000 10 DC 4-B ILVA MARE (DJ 172 –D)- IVĂNEASA 6,500 0+000 6+500 11 DC 5 DN 17 - CIOSA 9,000 0+000 9+000 12 DC 5-A PIATRA FÂNTÎNELE (DN 17) – DC 5 3,100 0+000 3+100 13 DC 5-B DN 17 PIATRA FÂNTÎNELE 5,000 0+000 5+000

14 DC 6-A LIVEZILE (DN 17)–STRÂMBA 8DJ 172-C) 8,000 0+000 8+000 a) Livezile - Dumbrava 4,200 0+000 4+200 b) Dumbrava - Strâmba 3,800 4+200 8+000

15 DC 6 B RUSU BÂRGĂULUI (DN 17) – DOROLEA (DJ 172-G) 4,000 0+000 4+000 16 DC 6-C RUSU BÂRGĂULUI (DN 17)- DUMBRAVA 3,000 0+000 3+000 17 DC 7-A ORHEIU BISTRIŢEI (DJ 173) – SATU NOU 3,570 0+000 3+570 18 DC 7-B DJ 172-G - SIMIONEŞTI 2,200 0+000 2+200 19 DC 7-C RAGLA (DJ 173) – DUMITRIŢA – PIETRIŞ (DC 7-A) 4,000 0+000 4+000 20 DC 8 BISTRIŢA (DJ 173) - GHINDA 6,500 0+000 6+500 a) Bistriţa 1,500 0+000 1+500 b) Bistriţa - Ghinda 5,000 1+500 6+500

21 DC 11 DJ 173 - ARDAN 4,550 0+000 4+550 22 DC 12 –A RUȘTIOR (DJ 154-C) LUNCA (DJ 154-C) 4,200 0+000 4+200 23 DC 13 MONOR (DJ 154-B) - GLEDIN 1,300 0+000 1+300 24 DC 15 MĂRIŞELU (DJ 154) - JEICA 6,250 0+000 6+250 25 DC 15-A BÂRLA (DJ 154) - SÂNTIOANA 2,000 0+000 2+000

26 DC 16 HERINA (DN 15-A) – SÂNGEORZU NOU - BUNGARD 11,900 0+000 13+100 a) Herina (DN 15-A) - Tonciu 3,000 0+000 3+000 b) Tonciu - Bungard 8,900 3+000 13+100

27 DC 18 – A BRĂTENI (DJ 154-D)- STUPINI - LA CURTE 6,000 0+000 6+000 28 DC 19 –A PODENI (DJ 162)–SCOABE – ŞOPTERIU (DJ 162) 5,600 0+000 5+600 29 DC 19 –B DJ 162 - DELURENI 3,000 0+000 3+000 30 DC 19 – C URMENIŞ (DN 16) - CÂMP 3,400 0+000 3+400 31 DC 19 – D DN 16 - VALEA 3,000 0+000 3+000 32 DC 19 – E DN 16 - PORUMBENI 3,000 0+000 3+000 33 DC 20 DJ 173 - COMLOD 3,830 0+000 3+830 34 DC 20 – A DJ 173 - HIRDAN 2,100 0+000 2+100 35 DC 20 – B DJ – 173 GHEMEȘ 3,700 0+000 3+700

36

DC 21 MICEŞTII DE CÂMPIE (DJ 162) – FÂNTÂNIŢA – VISUIA – BUDEŞTI FÂNAŢE 16,100 0+000 16+668

a) Miceştii de Câmpie - Fântâniţa 5,100 0+000 5+100 b) Fântâniţa – Budeşti Fânaţe 11,000 5+100 16+668

37 DC 21 – A SILIVAŞU DE CÂMPIE (DJ 162) – FÂNAŢELE SILIVAŞULUI 4,400 0+000 4+400

38 DC 22 – A DJ 151 - ŢĂGŞORU 1,850 0+000 1+850 39 DC 23 – A BIDIU (DJ 172 –H) - ENCIU 1,550 0+000 1+550 40 DC 23 – B DJ 151 - SĂLCUŢA 4,450 0+000 4+450

41 DC 24 STRUGURENI (DJ 172-E)–JIMBOR-ZORENI (DJ 172-H) 12,700 0+000 12+700

42 DC26 RUSU DE SUS ( DJ 172-A) -DUMBRAVA 6,300 0+000 6+300 a) Rusu de Sus - Malin 2,000 0+000 2+000 b) Malin - Dumbrava 4,300 2+000 6+300

43 DC 27 – A CHIRALEŞ (DJ 172-G)- ŢAGU- SÂNIACOB 7,620 0+000 9+000 44 DC 28 DN 17 – CRISTUR ŞIEU - BRETEA 7,000 0+000 8+940 45 DC 29 BECLEAN (DN 17) – FIGA – AGRIŞU DE JOS – DN 17 10,400 0+000 10+400 46 DC 30 NUŞENI (DJ 172-A) – MĂNĂSTIREA SF. ILIE 2,100 0+000 2+100

47 DC 30 – A RETEAG (DN 17) - BRANIŞTEA - CIREŞOAIA 10,340 0+000 10+450 a) Reteag 1,300 0+000 1+300 b) Reteag - Cireşoaia 9,040 1+300 10+450

48 DC 31 DJ 151 - CAILA 5,000 0+000 5+000 49 DC 31 – A ŞIEU MĂGHERUŞ(DN 17) – SIGMIR (DJ 151) 7,200 0+000 7+200 50 DC 31 – B ŞIEU SFÂNTU (DN 17) – CHINTELNIC DN 17 7,540 0+000 7+540 51 DC 31 – C BLĂJENII DE JOS (DJ 151)-TĂRPIU (DJ 173 – B) 5,000 0+000 5+000 52 DC 32 CEPARI (DN 17-C) - DJ 173-B 2,720 0+000 2+720

53 DC 33 ŞINTEREAG (DN 17) – TĂURE – DJ 173 B 8,200 0+000 8+200 a) Şintereag 0,910 0+000 0+910 b) Şintereag – DJ 173 -B 7,290 0+910 8+200

54 DC 34 CICEU MIHĂIEŞTI (DN 17) – CICEU CORABIA – DJ 170 16,500 0+000 16+500


32

a) Ciceu Mihăieşti - Leleşti 4,000 0+000 4+000 b) Leleşti – DJ 170 12,500 4+000 16+500

55 DC 35-A CICEU GIURGEŞTI (DJ 170)- DUMBRĂVENI 7,000 0+000 7+000 56 DC 36 URIU (DJ 171) – HĂSMAŞU CICEULUI 3,600 0+000 3+600 57 DC 37 DOBRIC (DJ 171) – CICEU POIENI 8,600 0+000 8+600

58 DC 37-A DOBRIC (DC 37) - DOBRICEL- SPERMEZEU (DJ 171) 8,100 0+000 8+100

59 DC 37-B CĂIANU MIC (DJ 171)- CĂIANU MARE 2,000 0+000 2+000 60 DC 38 DJ 171 – DUMBRĂVIŢA (DJ 170-A) 2,623 0+000 2+623 61 DC 38-A TÂRLIŞUA (DJ 171) - ŞENDROAIA 6,770 0+000 6+770 62 DC 38-B LUNCA SĂTEASCĂ (DC 38-A)-OARZINA 3,840 0+000 3+840 63 DC 38-C TÂRLIŞUA (DJ 171)- RĂCĂTEȘU 4,000 0+000 4+000 64 DC 38-D AGRIEŞ (DJ 171) - MOLIŞET 10,000 0+000 10+000 65 DC 39 PIATRA (DN 17-D)- MIREŞ-PERIŞOR 10,000 0+000 11+000 66 DC 39-A PĂLTINEASA (DJ 170-A)- PERIŞOR (DC-19) 5,000 0+000 5+000 67 DC 40 ZAGRA (DJ 171) - ALUNIŞ 8,370 0+000 8+370 68 DC 40 – A DJ 172 – PERIŞOR (DC 39) 5,380 0+000 5+380 69 DC 40-B NIMIGEA DE JOS (DJ 172)- NIMIGEA DE SUS 3,500 0+000 3+500 70 DC 41 DN 17 – RUNCU SALVEI 6,600 0+000 6+600 71 DC 41 DN 17 – C - BICHIGIU 7,500 0+000 7+500

72 DC 43 SALVA (DN 17-C) – MĂNĂSTIREA IZVORUL TĂMĂDUIRII 1,500 0+000 1+500

73 DC 157 LIMITA JUDEŢ MUREŞ – DJ 173 0,200 11+000 11+200

74 DC 39 - (DJ 170-A) CHIUZA (DN 17D)-DUMBRĂVIŢA –SITA - SPERMEZEU (DJ 171) 16,377 0+000 16+377

75 DC 4 - Ilva Mică (DJ 172D) – Lunca Leşului 11,000 17+227 28+227 TOTAL 444,610

Date valabile în 31.12.2016 b) CĂILE DE TRANSPORT FEROVIAR

Lungimea liniilor de cale ferată în exploatare Lungimea căilor ferate - km - - total 320 din care: - electrificate 183 Din total: - linie normală 320 Densitatea reţelei feroviare pe 1000 km2 59.8

Date valabile în 31.12.2018 REŢEAUA DE CALE FERATĂ PE RAZA JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD

Nr. crt. LINIA Lung.

în km.

CATEGORIA CĂII FERATE Naţională, uzinală,

forestieră Normală, îngustă

Dublă, simplă Electrificată sau nu

1 Dej - Beclean 18,9 Naţională Normală Dublă Da 2 Beclean - Deda 58,5 Naţională Normală Simplă Da

3 Beclean – Ilva Mică 47,2 Naţională Normală Simplă Electrificată Beclean – Salva – Ilva Mica 42 km

4 Ilva Mică – Rodna Veche 20,9 Naţională Normală Simplă Nu

5 Sărăţel – Bistriţa Bârgăului 40,2 Naţională Normală Simplă Da Sărăţel – Bistriţa 10

km 6 Ilva Mică – Vatra Dornei 49,2 Naţională Normală Simplă Nu 7 Luduş – Măgheruş Şieu 47,1 Naţională Normală Simplă Nu 8 Salva – Vişeul de Jos 40,0 Naţională Normală Simplă Nu

TOTAL 321,8 TOTAL linie normală : 321,8 km



33

STAŢIILE ŞI HALTELE CF din judeţul Bistriţa-Năsăud a atelierelor de reparaţii şi noduri de CF

LINIA DE CIRCULAŢIE

Staţii şi halte St. = staţii h.. = haltă

Nr. linii

Atelier reparaţii CF

Noduri CF

DEJ- Sărăţel Bistriţa - Bârgăului

Reteag St. 4 0 0 Ciceu Mihăieşti h 2 0 0 Ciceu Cristur h 1 0 0 Coldău St. 2 0 0 Beclean pe Someş St. 12 0 Da Şintereag St. 3 0 0 Caila h 1 0 0 Sfântu h 1 0 0 Măgheruş - Şieu St. 3 0 Da Arcalia h 1 0 0 Sărăţel St. 5 0 Da Sărata h 1 0 0 Viişoara h 1 0 0 Bistriţa Fabrici h 1 0 0 Bistriţa Nord st 11 Remiză loc revizie vag. 0 Bistriţa h. h 3 0 3 Livezile Bârgău h 1 0 0 Rusu Bârgăului h 1 0 0 Josenii Bârgăului h 1 0 0 Susenii Bârgăului h 4 0 0 Prundu Bârgăului h 1 0 0 Bistriţa Bârgăului h 1 0 0 Bistriţa Bârgăului St. 3 0 0

Sărăţel - Deda

Sărăţel St. 7 0 Da Domneşti pe Şieu h 1 0 0 Mărişel St. 4 0 0 Bârla pe Şieu h 1 0 0 Şieu St. 4 0 0 Şieuţ h 1 0 0 Monor - Gledin St. 4 0 0

Beclean – Ilva Mică - Rodna Veche

Beclean pe Someş St. 12 0 Da Cociu h 1 0 0 Mogoşeni h 2 0 0 Nimigea h 3 0 0 Nimigea St. 3 0 0 Mititei h 1 0 0 Salva St. 6 0 Da Năsăud h. h 6 0 0 Năsăud St. 6 0 0 Rebrişoara St. 3 0 0 Nepos h 1 0 0 Feldru h 3 0 0 Ilva Mică St. 10 Remiză loc. şi revizie vag. da Sângeorz Băi St. 3 0 0 Maieru h 1 0 0 Anieş h 2 0 0 Rodna Veche St. 4 0 0

Salva – Vişeul de Sus

Salva St. 6 0 da Coşbuc St. 3 0 0 Telciu h 3 0 0 Fiad h 2 0 0 Romuli h 2 0 0 Dealul Ştefăniţei St. 4 0 0


34

Ilva Mică – Vatra Dornei

Ilva Mică St. 10 0 Da Leşu Ilvei h 3 0 0 Poiana Ilvei St. 4 0 0 Măgura Ilvei St. 3 0 0 Ilva Mare St. 2 0 0 Lunca Ilvei St. 4 0 0 Silhoasa h 2 0 0 Larion h 2 0 0

Luduş Şieu-Măgheruş

Ţagu sat h 1 0 0 Ţagu St. 3 0 0 Budeşti Cluj h 2 0 0 Miceştii de Câmpie h 1 0 0 Sânmihaiu de Câmpie h 3 0 0 Brăteni h 1 0 0 Sângeorzu Nou h 2 0 0 Vermeş h 1 0 0 Lechinţa St. 4 0 Da Chiraleş h 2 0 0 Şieu Măgheruş St. 4 0 Da

Date valabile în 31.12.2017 NOTĂ: Pe liniile de circulaţie aflate pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud nu sunt depouri de cale ferată.

S I T U A Ţ I A CAPACITĂŢII DE TRANSPORT ÎN NUMĂR DE TRENURI / 24 ORE

Nr. crt. LINIA Nr. de trenuri în 24 ore 1 Dej - Beclean 295 2 Beclean – Ilva Mică 75 3 Beclean - Sărăţel 57 4 Sărăţel - Bistriţa 42 5 Bistriţa – Bistriţa Bârgăului 24 6 Sărăţel - Deda 68 7 Luduş – Măgheruş Şieu Regionala Brașov 8 Salva – Vişeul de Jos 52 9 Ilva Mică – Rodna Veche 20 10 Ilva Mică – Vatra Dornei Regionala Iași


TABEL CU SITUAŢIA TUNELURILOR PE SECŢIA DE CIRCULAŢIE DIN CUPRINSUL JUDEŢULUI BISTRIŢA –NĂSĂUD

Nr. crt.

De la Km …….. la km

lungimea ml.

lăţimea ml.

înălţimea ml

capacitatea de trecere

în tone Secţia Sărăţel - Deda

1 26+421 – 26+921 500,00 6,7 6,1 20,5 t/os. 2 33+516 – 34+446 930,00 6,7 6,05 20,5 t/os.

Secţia Ilva Mică – Rodna Veche 1 53+086 – 53+263 177,00 6,92 5,5 20,5 t/os.

Secţia Salva – Vişeul de Jos 1 25+905 – 26+034 129,00 7,45 6,75 20,5 t/os. 2 26+438 – 26+552 84,00 7,55 6,75 20,5 t/os. 3 37+618 – 40+008 2390,00 7,40 6,75 20,5 t/os.

Secţia Ilva Mică - Vatra Dornei 1 47+222 – 47+357 134,75 5,70 6,45 20,5 t/os. 2 44+870 – 45+125 245,35 5,70 6,00 20,5 t/os. 3 42+780 – 43+637 857,15 5,70 6,45 20,5 t/os. 4 41+901 – 42+140 238,85 5,70 6,35 20,5 t/os. 5 40+999 – 41+060 160,87 5,90 6,45 20,5 t/os. 6 39+939 – 40+089 150,15 5,70 6,75 20,5 t/os. 7 39+326 – 39+542 215,90 5,70 7,05 20,5 t/os. 8 35+672 – 36+840 166,00 5,55 6,67 20,5 t/os. 9 14+179 – 14+394 215,30 6,00 6,50 20,5 t/os.



35

Secţiunea a 6-a Dezvoltare Economică

Ramurile principale ale industriei reprezentate în judeţ prin agenţi economici sunt: metalurgia, construcţiile de maşini, electrotehnică, mase plastice, prelucrarea lemnului, textile, exploatare minieră, sticlărie şi alimentară. Unităţile economice sunt concentrate în centrele urbane şi în special în municipiul Bistriţa.

Dintre produsele industriale ale judeţului amintim: sârmele de oţel trase la rece, utilajele energetice, metalurgice si refractare, cablurile şi conductorii electrici, materialele electroizolante, bateriile de acumulatori cu plumb, cheresteaua şi mobilierul din lemn, produsele prelucrate din materiale plastice, sticlăria pentru menaj, etc. Sectorul primar se regăseşte în judeţul Bistriţa-Năsăud prin exploatările de metale neferoase şi materiale de construcţii din zonele Rodna, Măgura Ilvei şi Anieş.

Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de o suprafaţă agricolă de 297.738 ha, ceea ce reprezintă 55,56 % din suprafaţa totală a judeţului. Terenul agricol aparţine în cea mai mare parte sectorului privat, iar ponderea o deţin păşunile şi fâneţele. Această repartiţie a terenurilor determină structura producţiei agricole în care ponderea este deţinută de creşterea animalelor. Terenul arabil deţine ponderea cea mai însemnată în comunele din zona colinară a Câmpiei Transilvaniei.

Principalii indicatori socio-economici ai judeţului U.M. 2016 2017

Populaţia după domiciliu (1 iulie) mii loc. 329,4 329,0 Populaţia după domiciliu din municipii şi oraşe mii loc. 129,3 129,7 Sporul natural număr +166 -326 Durata medie a vieţii ani 75,96 75,79 Populaţia activă civilă (la 31 decembrie) mii pers. 132,1 131,3 Număr mediu de salariaţi mii pers. 64,1 66,2 Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul anului persoane 4857 4043 Rata şomajului % 3,7 3,1 Suprafața pădurilor mii ha 187,6 187,6 Suprafaţa cultivată cu cartofi ha 7290 7161 Producția totală de fructe to 48864 30257 Efectivul de bovine la sfârşitul anului capete 78937 73474 Efectivele de ovine la sfârşitul anului capete 403483 403364 Producţia de lapte de vacă şi bivoliţă mii hl 1506 1752 Producția de lână tone 818 885 Regenerări artificiale ha 422 448 Locuinţe terminate (exclusiv lărgiri) număr 648 704

Date valabile în 31.12.2018 Ponderea şi locul judeţului

în economia naţională, la principalii indicatori 2016 2017 Populaţia după domiciliu(la 1 iulie) - % faţă de ţară 1,5 1,5 - locul judeţului 34 34 Populaţia din municipii şi oraşe - % faţă de ţară 1,0 1,0 - locul judeţului 37 37 Spor natural - locul judeţului 5 6 Durata medie a vieţii - locul judeţului 11 13 Populaţia activă civilă (la 31 decembrie) - % faţă de ţară 1,5 1,5 - locul judeţului 33 33 Numărul șomerilor - % faţă de ţară 1,2 1,2


36

- locul judeţului 7 8 Rata șomajului - locul judeţului 12 9 Suprafaţa pădurilor - % faţă de ţară 2,9 2,9 - locul judeţului 17 17 Suprafaţa cultivată cu cartofi - % faţă de ţară 4,0 4,3 - locul judeţului 10 8 Producţia totală de fructe - % faţă de ţară 3,9 2,9 - locul judeţului 7 16

Date valabile în 31.12.2018 Suprafaţa totală a judeţului după modul de folosinţă

2017 2018 Suprafaţa totală a judeţului (1 + 2 + 3) 535849 535849 din care: 1. Suprafaţa agricolă 302891 297738 - arabil 91660 91473 - păşuni 103862 99402 - fânaţe 98478 99352 - vii şi pepiniere viticole 522 446 - livezi şi pepiniere pomicole 8369 7065 2. Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 196736 209441 3. Alte suprafeţe 36222 28670

Date valabile în 31.12.2018 Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă în sectorul privat

2017 2018 Suprafaţa agricolă 296800 294117 - arabil 91500 91223 - păşuni 103219 98973 - fânaţe 91922 97134 - vii şi pepiniere viticole 493 434 - livezi şi pepiniere pomicole 6666 6353

Date valabile în 31.12.2018 Structura suprafeţei totale a judeţului după modul de folosinţă

2016 2017 2018 Suprafaţa totală a judeţului (1+2+3) din care: 100,00 100,00 100,00

1.Suprafaţa agricolă 57,13 56,53 55.56 - arabil 18,07 17,11 17,07 - păşuni 20,92 19,38 18.55 - fânaţe 16,47 18,38 18,54 - vii şi pepiniere viticole 0,10 0,10 0,08 - livezi şi pepiniere pomicole 1,58 1,56 1,31 2.Suprafaţa fondului forestier 35,26 36,71 39.08 3.Alte suprafeţe 7,61 6,76 5.36

Date valabile în 31.12.2018 Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţă în anul 2018 , pe localităţi

Teren agricol

din care Arabil Livezi Vii Păşuni Fâneţe

Total judeţ 297738 91473 7065 446 99402 99352 Total urban 20533 6640 1295 14 5391 7193 Bistriţa 8253 3077 1132 7 1557 2480 Beclean 3830 2060 44 2 687 1037 Năsăud 2773 921 111 5 808 928 Sângeorz-Băi 5677 582 8 0 2339 2748 Total rural 277205 84833 5770 432 94011 92159 Bistriţa Bârgăului 4515 698 123 0 1222 2472


37

Braniştea 3248 1296 649 20 836 447 Budacu de Jos 4640 2195 309 26 1076 1034 Budeşti 4509 1104 53 0 1160 2192 Căianu Mic 3775 1200 40 0 1108 1427 Cetate 3972 1016 420 0 1707 829 Chiochiş 7177 4625 98 16 1476 962 Chiuza 2695 1467 88 0 579 561 Ciceu-Giurgeşti 3219 1515 60 0 834 810 Ciceu-Mihăieşti 2210 865 277 4 559 505 Coşbuc 1527 154 4 0 728 641 Dumitra 6396 2761 143 12 1753 1727 Dumitriţa 4295 793 20 0 1751 1731 Feldru 7090 1413 92 0 3067 2518 Galaţii Bistriţei 4904 2470 139 16 1959 320 Ilva Mare 3925 387 4 0 1278 2256 Ilva Mică 2217 408 15 0 261 1533 Josenii Bârgăului 3833 742 368 0 804 1919 Lechinţa 10435 4485 129 158 2996 2667 Leşu 3891 323 36 0 1129 2403 Livezile 6589 2280 310 1 2242 1756 Lunca Ilvei 3493 69 13 0 1092 2319 Măgura Ilvei 1670 463 0 0 355 852 Maieru 6519 682 20 0 4021 1796 Mărişelu 6188 2602 151 11 1079 2345 Matei 5242 2157 18 10 2203 854 Miceştii de Câmpie 3768 2465 9 11 612 671 Milaş 4247 2825 37 8 1007 370 Monor 4223 310 16 0 1157 2740 Negrileşti 4302 902 30 0 2160 1210 Nimigea 7127 2869 169 0 2488 1601 Nuşeni 6256 2639 70 8 2382 1157 Parva 3292 298 5 0 1524 1465 Petru Rareş 1880 942 194 10 518 216 Poiana Ilvei 1481 224 3 0 170 1084 Prundu Bârgăului 2246 423 199 0 591 1033 Rebra 4294 674 1 0 3046 573 Rebrişoara 5163 774 10 0 2947 1432 Rodna 6977 386 18 0 5005 1568 Romuli 2121 229 0 0 982 910 Runcu Salvei 2347 571 0 0 463 1313 Salva 1671 575 12 0 149 935 Şanţ 7866 205 4 0 5435 2222 Şieu 5673 1602 400 2 1614 2055 Şieu-Măgheruş 4012 1693 234 5 756 1324 Şieu-Odorhei 3648 1743 27 4 1226 648 Şieuţ 5505 1160 135 7 1680 2523 Silivaşu de Câmpie 2504 1664 9 19 574 238 Sânmihaiu de Câmpie 5672 3608 76 2 1671 315 Şintereag 5330 2557 0 3 1085 1685 Spermezeu 5388 1185 40 1 1208 2954 Teaca 10312 5022 150 60 2080 3000 Telciu 9246 659 19 0 4100 4468 Tiha Bârgăului 9734 632 86 0 3488 5528 Târlișua 7515 1101 40 0 2908 3466 Uriu 3034 1491 133 0 733 677 Urmeniş 4273 3247 6 17 664 339 Zagra 7924 1988 59 1 2313 3563



38

Fondul forestier şi masa lemnoasă pusă în circuitul economic UM 2016 2017

Suprafaţa fondului forestier mii ha 192,5 192,4 Păduri din care: mii ha 187,8 187,8 - păduri de răşinoase mii ha 81,5 81,5 - păduri de foioase mii ha 106,3 106,3 Alte terenuri mii ha 4,7 4,6

Date valabile în 31.12.2018 Numărul total al animalelor pe specii

TOTAL AGRICULTURĂ 2017 2018 Bovine - total 75,7 75,8 Vaci, bivoliţe şi juninci 52,3 50,1 Porcine - total 43,8 58,7 Scroafe de prăsilă 4,3 3,8 Ovine - total 416,0 409,6 Oi şi mioare 327,4 270,3 Caprine - total 29,5 27,1 Păsări - total 310,0 281,9 Păsări ouătoare 240,0 239,0

Date valabile în 31.12.2018 Producţia agricolă animală

TOTAL AGRICULTURĂ 2017 2018 Bovine - total 75,7 75,8 Vaci, bivoliţe şi juninci 52,3 50,1 Porcine - total 43,8 58,7 Scroafe de prăsilă 4,3 3,8 Ovine - total 416,0 409,6 Oi şi mioare 327,4 270,3 Caprine - total 29,5 27,1 Păsări - total 310,0 281,9 Păsări ouătoare 240,0 239,0

Date valabile în 31.12.2018 TURISM/ CAPACITĂȚI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Reţeaua unităţilor de cazare turistică Unităţi turistice 2016 2017

- total din care: 44 87 Hoteluri 16 16 Hosteluri 1 1 Hanuri şi moteluri 3 3 Cabane turistice 7 6 Vile turistice 1 1 Pensiuni turistice 8 11 Pensiuni agroturistice 7 48 Tabere de elevi şi preşcolari 1 1

Date valabile în 31.12.2018 Capacitatea de cazare turistică instalată

2016 2017 Locuri - total 2667 3410 din care în: Hoteluri 1901 1907 Hosteluri 15 15 Hanuri şi moteluri 154 136 Cabane turistice 131 172 Vile turistice - 29 Pensiuni turistice 216 345 Pensiuni agroturistice 136 692 Tabere de elevi şi preşcolari 114 114



39

Secţiunea a 7-a Infrastructuri Locale

a) INSTITUŢII PUBLICE. 1. Instituţii de cultură Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, cu sediul în municipiul Bistrița, str.General Grigore Bălan nr.19, cu următoarele unități muzeale componente: Muzeul Grăniceresc Năsăudean – Năsăud, Muzeul memorial “George Coşbuc” – Coşbuc, Muzeul memorial “Liviu Rebreanu” – Năsăud, Muzeul memorial “Ion Pop Reteganu” – Petru Rareş, Muzeul de Artă Comparată – Sângeorz-Băi, Muzeul ,,Casa Săsească” – Livezile, „Casa Argintarului” - Centrul German Bistrița, Muzeul Etnografic și al Mineritului Rodna, Muzeul Literar ,,Teodor Tanco” Monor, Muzeul Cuibul Visurilor Maieru, Biserica Evanghelică Herina, Biserica Evanghelică C.A. (ruine) Jelna, Casa Tradițională de pe Văile Țibleșului, amenajată și dotată de episcopul Macarie Drăgoi. 1.2. Biblioteca Județeană “George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, sediul în judeţul Bistriţa-

Năsăud, municipiul Bistriţa, str. Alexandru Odobescu, nr.11, cod poştal 4300414, și Filiala Andrei Mureşanu, situată în municipiul Bistriţa, str. Andrei Mureşanu nr.33.

1.3. Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, cu sediul în municipiul Bistrița, str. General Grigore Bălan nr.11, având în structură:

- Centrul Cultural “Dacia” Bistrița, din str. Gării nr.3-5; 1.4. Direcţia Județeană pentru Cultură Bistrița-Năsăud, cu sediul în municipiul Bistrița,

str.Eremia Grigorescu nr.6; 1.5. Palatul Culturii Bistrița, situat în municipiul Bistrița, str.Albert Berger nr.10. 2. Instituţii de ocrotire a sănătăţii

Asistență medicală spitalicească: Urban: 3 spitale publice: Spitalul Judeţean de Urgență Bistrița, cu sediul în municipiul Bistrița, str. G-ral

Grigore Bălan nr.43, cu secțiile externe din locațiile situate în str. Alba Iulia nr.7, str. B-dul Independenței nr.30, str. Someșului nr.2, str. Ghinzii nr.11, str. Gării nr.9-11, str. Aleea Basmului nr.2 Spitalul Orășenesc “Dr. George Trifon” Năsăud, str. Tudor Vladimirescu, nr.1 Spitalul Orășenesc Beclean, str. 1 Decembrie 1918, nr.65 1 spital privat: S. C. Clinica Sanovil S.R.L., Bistrița, Cartier Viișoara, nr.263.

Rural: Preventoriul TBC de copii Ilișua, str. Principală, nr.268 Asistență ambulatorie de specialitate

a) Ambulatorii integrate ale celor 4 spitale situate în incinta spitalelor Beclean, Năsăud, Clinica Sanovil și Spitalului Județean de Urgență Bistrița, situat în municipiul Bistrița, str. Gării, nr. 9-11;

b) Centre medicale: – Bistrița: Policlinica Nouă, Diaverum, Hyperdia, Centromedicor, Polivizmed, Alteo, RAAL Medical SRL (cu punct de lucru la Prundu Bîrgăului), Hard Med Solution SRL;

c) Cabinete private de specialitate: 97 (urban). Asistență medicală primară

a) Cabinete medicale individuale ale medicilor de familie - 139: Urban – 59 cabinete, Rural – 80 cabinete.

b) Centre de permanență ale medicilor de familie - 3: Urban – 1 (Năsăud), Rural – 2 (Josenii Bârgăului, Teaca).

c) Cabinete de medicină școlară: 11 (urban) Asistență medicală dentară

a) Cabinete de medicină dentară - 197: Urban – 130, Rural – 67.

b) Cabinete dentare școlare: 7 (urban) Asistență medicală farmaceutică


40

a) Farmacii cu circuit închis: 3 (în cele 3 spitale publice); b) Farmacii cu circuit deschis - 95: Urban – 47, Rural – 48.

Asistență medicală de urgență: 1) Prespitalicească:

a) Serviciul Judeţean de Ambulanță Bistrița-Năsăud: - Stația centrală: 1 Bistrița – str. Ghinzii nr. 26A; - Substația Beclean - str. 1 Decembrie, nr. 63; - Substația Năsăud – str. Ion Prodan, nr. 8; - Punct de lucru Maieru str. Principală nr. 281; - Punct de lucru Teaca – str. Purbach nr. 56.

b) SMURD Beclean – str. Trandafirilor, nr. 6; c) SMURD Bistrița – str. Sigmirului, nr. 16; d) SMURD Lechința – str. Independenței, nr. 506 A; e) SMURD Năsăud – Piața Unirii nr.18; f) SMURD Prundu Bârgăului – str. Bistricioarei, nr. 359; g) SMURD Sângeorz-Băi – str. Carpaților, nr. 8.

2) Spitalicească: a) Unitatea de Primire Urgență – SMURD : Spitalul Judeţean de Urgență Bistrița; b) Compartimentul Primire Urgențe – Spitalul Orășenesc Beclean; c) Camera de gardă – Spitalul Orășenesc Năsăud

Asistență medico-socială: Unități de Asistență Medico-socială (UAMS);

a) UAMS Susenii – Bârgăului – capacitate 60 paturi; b) UAMS Teaca – este în reabilitare, lucrarea se va finaliza în luna septembrie 2019 și

capacitatea va fi mărită la 55 paturi. Unități de asistență socială: Servicii sociale aflate în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și

Protecția Copilului Bistrița-Năsăud 1. Centrul pentru Protecția Copilului Bistrița – Municipiul Bistrița, str. Toamnei, nr.1A; 2. Centrul pentru Protecția Copilului Beclean – Oraș Beclean, str. Liviu Rebreanu,

nr.22A, județul Bistrița-Năsăud; 3. Centrul pentru Protecția Copilului Năsăud – Oraș Năsăud, str. Vasile Nașcu, nr.47,

județul Bistrița-Năsăud; 4. Case de tip familial Teaca (nr.1 și nr.2) – Localitatea Teaca, nr.427, județul

Bistrița-Năsăud; 5. Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Adulți Beclean - Oraș

Beclean, str.1 Decembrie, nr.65, județul Bistrița-Năsăud; 6. Centrul pentru Persoane cu Handicap și Persoane Vârstnice Nușeni – Localitatea

Nușeni, str. Principală, nr.241, județul Bistrița-Năsăud; 7. Centrul de Servicii de Recuperare Neuromotorie (de tip ambulatoriu) Bistrița –

Municipiul Bistrița, str.Toamnei, nr.1A; 8. Centrul de Servicii de Recuperare Neuromotorie (de tip ambulatoriu) comuna

Nușeni - localitatea Nușeni, str. Principală, nr.241, județul Bistrița-Năsăud. Servicii de asistență socială prestate de furnizori privați: 1. Centrul Rezidențial pentru copii în sistemul de protecție special, Bistrița - str.Mihail

Kogălniceau nr.29, județul Bistrița-Năsăud; 2. Centrul Rezidențial de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice Sfinții Ioachim

și Ana – comuna Livezile, loc. Cușma, str.Principală nr.106A, județul Bistrița-Năsăud; 3. Centrul Rezidențial de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice Sfinții Zaharia

și Elisabeta – loc. Maieru, str.Șes nr.684A, județul Bistrița-Năsăud; 4. Centrul Rezidențial de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice Sfântul Filaret

cel Milostiv – loc. Târlișua, str.Principală nr.216, județul Bistrița-Năsăud;


41

5. Centrul Rezidențial pentru copii în sistemul de protecție special Sfântul Ștefan – comuna Nușeni, loc.Vița nr.227/A, județul Bistrița-Năsăud;

6. Casa de copii de tip familial Sfânta Ana – comuna Uriu, loc.Cristeștii Ciceului nr.325, județul Bistrița-Năsăud;

7. Centrul de Recuperare și Reabilitate Neuropsihiatrică pentru persoane adulte cu dizabilități – oraș Beclean, str.Mihail Kogălniceanu nr.86, județul Bistrița-Năsăud;

8. Centrul Rezidențial de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice – oraș Beclean, str. Mihail Kogălniceanu nr.103, județul Bistrița-Năsăud;

9. Centrul Rezidențial de îngrijire și asistență pentru persoanele fără adăpost – mun. Bistrița, str.Compozitorilor nr.6 D, județul Bistrița-Năsăud;

10. Centrul de zi pentru copii: copiiîn familie, copii separați sau în risc de separare de părinți – mun.Bistrița, str. Toamnei nr.1A, județul Bistrița-Năsăud;

11. Centrul Rezidențial de Îngrijire și Asistență pentru persoanele fără adăpost - mun. Bistrița, str.Ion Luca Caragiale nr.22, județul Bistrița-Năsăud;

12. Centrul Rezidențial de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice – mun.Bistrița - str.Mihail Kogălniceau nr.23, județul Bistrița-Năsăud;

13. Centrul de Resurse și Referință în Autism “Micul Prinț”– mun.Bistrița, Bulevardul Independenței nr.79, județul Bistrița-Năsăud.

b) REŢELE DE UTILITĂŢI: Reţeaua şi volumul apei potabile distribuite în anul 2017, pe localităţi

Localitatea Lungimea totala a rețelei simple de distribuire a apei potabile

Apă potabilă distribuită consumatorilor

Total ( mii mc ) din care: pentru uz casnic (mii mc )

Total judeţ 1431,6 8120 6228 Total urban 484,1 5264 3747 Municipiul Bistriţa 374,1 4271 2964 Oraş Beclean 37,1 362 297 Oraş Năsăud 35,1 360 260 Oraş Sângeorz-Băi 37,8 271 226 Total rural 947,5 2856 2481 Bistriţa Bârgăului 13,2 43 41 Braniştea 11,4 39 39 Budacu de Jos 33,9 37 21 Căianu Mic 10,6 19 19 Cetate 24,3 103 55 Chiuza 16,1 52 51 Ciceu – Giurgeşti 22,7 10 10 Ciceu – Mihăieşti 5,2 11 11 Dumitra 24,9 93 88 Dumitriţa 9,1 131 122 Feldru 22,6 75 74 Galaţii Bistriţei 23,8 52 48 Ilva Mare 12,4 28 25 Ilva Mică4,4 ٭ Josenii Bârgăului 23,8 45 43 Lechinţa 30,1 165 116 Leșu 5,9 5 4 Livezile 45,4 110 98 Lunca Ilvei 25,6 5 4 Maieru 20,6 147 130 Matei 23,2 18 17 Măgura Ilvei 14,5 87 85 Milaş 11,8 6 6 Monor 11,0 122 122 Negrileşti 17,4 6 5 Nimigea 40,3 53 51 Nuşeni 35,4 48 40


42

Localitatea Lungimea totala a rețelei simple de distribuire a apei potabile

Apă potabilă distribuită consumatorilor

Total ( mii mc ) din care: pentru uz casnic (mii mc )

Parva 10,9 24 23 Petru Rareş 22,3 46 46 Poiana Ilvei 3,6 6 5 Prundu Bârgăului 29,9 150 126 Rebra 12,7 18 14 Rebrişoara 16,3 60 59 Rodna 17,3 91 89 Romuli 22,0 36 35 Runcu Salvei 7,8 3 3 Salva 19,5 40 39 Silivaşu de Câmpie 14,3 2 1 Șanț 14,7 5 3 Şieu-Măgheruş 36,5 185 69 Şieu-Odorhei 30,8 28 27 Şieuţ 15,0 255 255 Şintereag 38,5 43 43 Teaca 17,4 87 61 Telciu 18,0 175 175 Tiha Bârgăului 2,7 16 14 Târlișua 7,8 4 1 Uriu 32,9 65 62 Urmeniş 9,5 7 6 Zagra7,5 ٭ *) reţea în construcţie

Date valabile la data de 31.12.2018 Reţeaua de canalizare publică în anul 2017, pe localităţi

Localitatea Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare - km

Lungimea străzilor cu conducte de canalizare - km

Total județ 882,0 624,4 Total urban 419,9 232,0 Municipiul Bistriţa 350,8 190,0 Oraş Beclean 22,1 11,8 Oraş Năsăud 30,3 16,2 Oraş Sângeorz-Băi 16,7 14,0 Total rural 462,1 392,4 Bistriţa Bârgăului 13,0 10,3 Braniştea 10,7 10,7 Cetate 31,1 31,1 Chiuza 27,2 27,2 Dumitra 27,3 27,3 Feldru 18,6 14,8 Ilva Mare 8,0 3,0 Ilva Mică 4,5 3,6 Josenii Bârgăului 20,0 13,7 Lechinţa 14,5 8,5 Leșu 7,1 7,0 Livezile 24,2 11,6 Lunca Ilvei 16,9 7,9 Maieru 11,1 11,1 Milaş 5,8 5,8 Parva 7,7 7,7 Petru Rareş 6,4 6,4 Prundu Bârgăului 23,3 21,1 Rebra 9,0 9,0 Rebrişoara 18,6 13,2 Rodna 16,4 15,5


43

Romuli 15,1 14,3 Șanț 21,3 21,3 Şieu-Măgheruş 16,6 8,3 Şieuţ 2,0 2,0 Şintereag 15,8 13,1 Teaca 9,2 6,3 Telciu 8,0 8,0 Târlișua 7,1 7,1 Uriu 36,5 36,4 Zagra 9,1 9,1

Date valabile la data de 31.12.2018 Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite în anul 2017, pe localităţi

Localitatea Lungimea totală a conductelor de

distribuțiea gazelor naturale - km -

Volumul gazelor distribuite - mii mc -

Total din care: pentru uz casnic

Bistriţa-Năsăud 731,6 63106 34504 Total urban 325,4 57799 31327 Municipiul Bistriţa 231,6 46532 26627 Oraş Beclean 62,6 7833 2873 Oraş Năsăud 31,2 3434 1827 Total rural 406,2 5307 3177 Budeşti 43,6 607 402 Chiochiş 22,9 166 125 Lechinţa 51,6 1159 773 Matei 33,9 297 249 Miceştii de Câmpie 10,4 63 41 Milaş 23,8 166 132 Nuşeni 39,5 407 271 Silivaşu de Câmpie 30,7 229 199 Sânmihaiu de Câmpie 28,0 144 108 Şieu-Măgheruş 32,4 1082 250 Şintereag 9,0 151 140 Teaca 12,5 415 120 Uriu 21,3 209 192 Urmeniş 46,6 212 175

Date valabile în 31.12.2018 c) LOCURI DE ADUNARE ŞI CAZARE A POPULAŢIEI ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ – tabere de sinistraţi

Pentru adunarea şi cazarea sinistraţilor se folosesc internatele unităţilor de învăţământ, căminele culturale din localităţile judeţului, săli de sport, spaţiile de cazare temporară (hoteluri, moteluri, pensiuni, etc.). Aceste spaţii sunt menţionate distinct în cadrul Planurilor de evacuare în situaţii de urgenţă întocmite în conformitate cu prevederile OMAI 1184/2006 la fiecare unitate administrativ teritorială.

Numărul paturilor în unităţile sanitare pe categorii de unităţi 2017

- în spitale (inclusiv în centre de sănătate) 1470 - în unităţi medico-sociale 74 - în preventorii 100

Date valabile în 31.12.2018 Secţiunea a 8-a Specific regional local Județul Bistrița-Năsăud este situat în partea de nord a României, între paralelele 46°47' și 47°37' latitudine nordică și între meridianele 23°37' si 25°36' longitudine estică, fiind încadrat de județele: Maramureș în nord, Suceava în est, Mureș în sud și Cluj în vest.

Având în vedere modul de amplasare al județului Bistrița-Năsăud, acesta nu este predispus la riscuri transfrontaliere.


44

CAPITOLUL III

ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

Secţiunea 1 ANALIZA RISCURILOR NATURALE

a) Fenomene meteorologice periculoase Fenomenele meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani,

caracteristicile principale situându-se între intensitatea deosebită a lor şi modul atipic de manifestare faţă de caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice în care se află ţara noastră, fără a neglija efectele secundare pe care acestea le-au avut (inundaţii, recolte distruse, distrugeri ale căilor de comunicaţii rutiere şi feroviare). a 1) Inundaţii Deşi reprezintă numai 0,01% din volumul total de apă dulce existent pe glob, apele curgătoare sunt cea mai importantă sursă de apă dulce a omenirii şi a avut un rol hotărâtor în dezvoltarea civilizaţiilor. Aşezările, căile de comunicaţii, terenurile agricole fertile au fost legate de cursurile de apă din cele mai vechi timpuri. Omul a avut însă de înfruntat numeroase probleme legate de regimul neuniform al scurgerii, de producerea unor inundaţii puternice şi de fluxul de sedimente transportate din cele mai înalte părţi ale reliefului spre mare. Inundaţiile sunt rezultatul unei varietăţi de cauze într-o regiune climatică dată. Creşterea nivelului unei ape şi inundarea luncilor sunt fenomene naturale. Inundaţiile ,,naturale” sunt cele mai frecvente şi se datorează revărsării apelor curgătoare sau formării unor torente, ca urmare a unor ploi abundente de lungă durată, topirii rapide a straturilor de zăpadă, blocării cursurilor de apă de către gheţuri sau creării unor baraje naturale prin alunecări de teren. Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat într-o zonă hidrografică şi cu o reţea hidrografică care determină producerea acestui fenomen natural distructiv în special primăvara şi toamna. Procesul de revărsare din albiile râurilor, care poate cuprinde întinse suprafeţe de teren este însoţit de crearea unui ,,front de apă” – sau “undă de viitură” – care depinde ca mărime de cantitatea, durata şi distribuţia precipitaţiilor în cadrul bazinului hidrografic.

Undele de viitură pot transfera cantităţi de apă de câteva sute de ori mai mari decât în mod obişnuit. Obiective care pot fi afectate:

Nr. crt.

Oraș/Comuna

Curs de apă/toate cursurile de apă de pe raza localităţii

(permanente sau nepermanente), formaţiuni

torenţiale

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii şi accidente la construcţii

hidrotehnice

1 Comuna ȘANT SOMEȘ MARE 5 gosp., 3 ha t. ag. SAT Valea Mare SOMEȘ MARE 3 km DN SAT Șant Cobășel 1 bloc, 6 gosp.3 ha t. ag. 7 podețe SAT Șant Cârțibav 5 km DJ, 3 ha teren ag. SAT Șant Podu Moldovei 15 gosp. 1 km DC IAZ Valea Glodului Valea Glodului 3 km DN 20 gosp. 20 ha t. ag. SAT Șant SOMEȘ MARE 25 gosp. 7 ha t. agr. 7 km DN

2 Comuna RODNA SOMEȘ MARE SAT Rodna SOMEȘ MARE 40 gosp. ,24 ha t agr., 3 ob. soc. ec SAT Rodna Poienii,Cipului, Teiului 15 gosp. 2 km DC, 5 ha t ag. SAT Rodna Valea Băilor 2 gosp., 10 ha t. ag., 1 pod, 1,5 DJ SAT Valea Vinului Valea Băilor 22 gosp., 4 ha t. ag., 4 podețe

3 Comuna MAIERU SOMEȘ MARE 50 gosp. 30 ha t. ag. 0,3 km DJ SAT Maieru SOMEȘ MARE 3 poduri SAT Anieș Anieș 40 gosp. ,30 ha t ag,2 poduri SAT Anieș Caselor, Dragomană, 119 gosp. 22 ha t. ag. 3 poduri


45

Nr. crt.

Oraș/Comuna



torenţiale


hidrotehnice

Caba, Pietrelor, 2 podețe, 5,64 km DC Muntelui

4 ORAȘ SÂNGEORZ-BĂI SOMEȘ MARE 73 gosp.10 ob. soc. ec, 31 ha t. ag. oraș Sângeorz-Băi Valea Borcutului 67 gosp, 9 ob. oc. ec, 46 podețe Loc. Cormaia Cormaia 24 gosp,3 ob. ec.,7 poduri, 5 km DC

5 Comuna ILVA-MICĂ SOMEȘ MARE 20 gosp. 20 ha t. ag.1 km DN SAT Ilva Mică Ilva 20 gosp. 10 ha t. ag. 1 km DJ SAT Ilva Mică V Strâmbă 20 gosp. 10 ha t. ag. 1 km DC

6 Comuna FELDRU SOMEȘ MARE 20 gosp. 20 ha t. ag.1 km DN SAT Feldru SOMEȘ MARE 20 gosp. 10 ha t. ag. 1 km DJ SAT Nepos SOMEȘ MARE zona apărată:150 gosp. 100 ha t SAT Feldru Târgului, Feldrișel 54 gosp.3,3 km DC Dan , Tinoasa

7 Comuna REBRIȘOARA SOMEȘ MARE SAT Rebrișoara SOMEȘ MARE 20 gosp. 4 ha t. ag. 1 km CF SAT Rebrișoara V Rebra 10 gosp. 10 ha t. ag. 0,4 km DJ SAT Rebrișoara V Gersa 20 gosp. 5 ha t. ag. 3 km DC

8 ORAȘ NĂSĂUD SOMEȘ MARE zona apărată:70 ha t. ag., 1 km CF Oraș Năsăud SOMEȘ MARE 2 agenți ec. Oraș Năsăud V Caselor 125 gosp. 6 podețe, 2 km străzi Oraș Năsăud V Spinului 2 ob. ec.,1,5 km străzi Oraș Năsăud V Podului 21 gosp.,1,5 km străzi 1 ag ec.

9 Comuna SALVA SOMEȘ MARE SAT Salva SOMEȘ MARE 3 gosp. 40 ha t. ag. 1 punte SAT Salva Sălăuța 60 ha t. ag., 50 gosp, 1 km DN

10 Comuna NIMIGEA SOMEȘ MARE zona apărată:25 gosp. 50 ha t. ag. Sat Nimigea de Sus SOMEȘ MARE 1 ob. s/ec. 3 km DC Sat Nimigea de Jos SOMEȘ MARE zona apărată: 45 gosp. 150 ha t. ag.

dig mal stâng 0,5 km Sat Florești SOMEȘ MARE 7 gosp. 150 ha t. ag. 2 km DC Sat Florești Bratoșa 30 ha t. ag. 10 gosp. 0, 5 km DJ Sat Mocod Țibleș 67 gosp. 65 ha t ag. Sat Mititei V Satului 12 gosp.80 ha t. ag. 5 km străzi Sat Mintiu V Călinii 21 gosp.,1,5 km străzi 1 ag. ec.

11 Comuna CHIUZA SOMEȘ MARE SAT Chiuza SOMEȘ MARE 180 ha t. agr. SAT Chiuza V Rituriei 50 ha teren, 100 gosp. SAT Săsarm SOMEȘ MARE 100 ha teren agricol

12 ORAȘ BECLEAN SOMEȘ MARE zona apărată:300 gospodării, 40 ORAȘ Beclean SOMEȘ MARE ha t ag, 5 km DN ,9 ob. soc. ec. Sat Beclenuț SOMEȘ MARE 130 gosp., 60 ha t. ag.3 ob. s.c Sat Coldău SOMEȘ MARE 7 gosp. 150 ha t. ag. 2 km DC Sat Rusu de Jos Meleș 10 gosp. 100 ha t ag. ORAȘ BECLEAN Meleș zona apărată:200 gosp.100 ha t ag. Sat Figa V Sărata 100 ha t. ag., 15 gosp.3 podețe ORAȘ BECLEAN V Sărata 10 gosp.,1,5 km străzi ,1 ag. ec.

13 Comuna BRANIȘTEA SOMEȘ MARE SAT Braniștea SOMEȘ MARE 250 ha t. ag.,0,5 km DJ,6 gosp. SAT Braniștea V Cireșoaia 35 gosp, 70 ha t ag. 1,5 km DJ SAT Mălut SOMEȘ MARE 15 gosp.100 ha t. ag.1,5 km DJ SAT Mălut V. Mare 200 ha te ag, 80 gosp, 4 km DC

14 Comuna URIU SOMEȘ MARE SAT Uriu SOMEȘ MARE 124 ha t agr. SAT Cristestii-Ciceului Ilișua 110 ha t agr. 50 gosp. 1 pod SAT Ilișua Ilișua 25 gosp.57 ha t ag. 1 pod


46

Nr. crt.

Oraș/Comuna



torenţiale


hidrotehnice

15 Com. PETRU-RAREȘ SOMEȘ MARE SAT Reteag SOMEȘ MARE 200 ha t ag. 3 km DJ SAT Reteag Valea Mare 63 ha t ag. 5 km DJ, 2 poduri SAT Bața SOMEȘ MARE 100 ha t. ag.

16 Comuna CICEU-MIHĂIEȘTI

SOMEȘ MARE

SAT Ciceu-Mihăiești SOMEȘ MARE 60 ha t. ag. SAT Ciceu-Mihăiești Valea Lelești 4 gosp.3 podețe 65 ha t. ag. SAT Lelești Valea Lelești 2,5 km DC, 12 gosp 24 ha t ag.

17 Comuna PARVA REBRA 50 gosp. 15 ha t ag. 2 km DC, Sat Parva 10 km DJ TORENȚI 60 gosp. 12 ha t agr. 3 km DC

18 Comuna REBRA REBRA SAT Rebra Rebra 80 gosp, 2 ob s-e., 10 ha t ag. SAT Rebra V. Lungă 10 gosp.2 ha t. ag. 3 podețe Vârful Mănăstirii

19 Comuna ROMULI SĂLĂUȚA SAT Romuli Sălăuța 80 gosp. 60 ha t. ag. 3 km DN SAT Dealu Ștefăniței Sălăuța 10 gosp. 15 ha t. ag. 1 km DN SAT Romuli V. Repedea 70 gosp.35 ha t. ag., 4 km DC V Strâmba

20 Comuna TELCIU SĂLĂUȚA SAT Telciu Sălăuța 10 gosp.25 ha t., 6 ob s.e.6 km DN SAT Telciu Telcișor 6 ha t, 45 gosp.,5 km DC 2 ob sec SAT Fiad Fiad 14 gosp., 2 ha t. ag.,10 km DC SAT Bichigiu V. Bichigiu 15 gosp , 32 ha t. ag. 5 km DC

21 Comuna COȘBUC SĂLĂUȚA SAT Coșbuc Salauta 180 gosp, 2 ob s-e., 55 ha t ag. SAT Coșbuc V. Hordou 45 gosp.5 ha t., 1pod, 0,5 km DN V. Mailat

22 Comuna RUNCU SALVEI

RUNC

SAT Runcu Salvei Ideci 25 gosp, 10 ha t. ag. 3 km DC SAT Runcu Salvei V. Găurii,Socilor, 50 gosp.5 ha teren ag. 2 ,5 k m DC V. Iederii, Ursului

23 Comuna ZAGRA TIBLES SAT Zagra Țibleș 35 gosp, 20 ha t. ag. 3 km DC SAT Suplai Țibleș 20 gosp.10 ha teren ag. 2 k m DC SAT Poienile Zăgrii Țibleș 25 gosp 10 ha t. ag. 3 km DC SAT Zagra Aluniș, Morii, Hârtoape 32 gosp.

24 Comuna Târlișua ILIȘUA Sat Borleasa V. Popii 10 gosp, 0,3 ha t,0,2 km DC SAT Agrieș Ilișua 36 gosp,15 ha t. ag.1 km DJ si DC SAT Agrieș V. Bădeasa 6 gosp, 6 ha t,0,8 km DC SAT Agrieș V Groapa 8 gosp.8 ha t. ag., 0,4 km SAT Oarzina V Oarzina 10 gosp, 4 ha t. ag., 2,1 DF, 1 pod SAT Șendroaia V. Șendroaia 13 gosp, 9 ha t. ag.1 km DC SAT Răcăteșu V Răcăteșu 19 gosp,11 ha t. ag. 1,5 km DC SAT Agrieșel V Agrieșel 8 gosp.10 ha t. ag.0,8 km DC SAT Molișet V. Șendroița, Duntrelor 8 gosp, 8 ha t. ag. 1 km DC SAT Molișet Vînătorului 5 gosp, 4 ha t. ag., 2 poduri SAT Târlișua V Trâmbița 8 gosp. 0,5 ha t. ag.1,2 km DC

25 Comuna SPERMEZEU ILIȘUA SAT Spermezeu Ilișua 12 gosp.50 ha t., 3 km DJ SAT Spermezeu V Podului, Popoasa 40 gosp, 3 ha t. ag. 0,3 km DC


47

Nr. crt.

Oraș/Comuna



torenţiale


hidrotehnice

SAT Dumbrăvița Dumbrăvița 15 gosp.30 ha t, 1 pod SAT Hălmășău V. Hălmășău 11 gosp. 5 ha teren, 3 km DC SAT Lunca Borlesei Ilișua 15 gosp. 40 ha t, 3 km DJ

26 Comuna CĂIANU MIC ILIȘUA SAT Căianu Mic Ilișua 40 gosp.50 ha t. ag. 1 pod SAT Căianu Mare Ilișua 40 gosp 95 ha t. ar.3 km străzi SAT Dobric Dobricel 50 gosp, 10 ha t. agr. 4 km DC

27 Comuna NEGRILEȘTI VALEA MARE SAT Negrilești Valea Mare 5 gosp, 30 ha t. 6 km DJ, 8 punți SAT Breaza Valea Mare 14 gosp.22 ha t.,4 km DJ 1 pod SAT Purcărete Valea Mare 3 gosp.5 ha t., 2 poduri,2 km DC

28 Comuna CICEU-GIURGEȘTI

VALEA MARE

SAT Ciceu-Giurgești Valea Mare 30 gosp. 20 ha t. 2 km DJ SAT Dumbrăveni Valea Canciu 35 gosp. 20 ha t.1 pod, 1 podeț

29 Comuna LUNCA-ILVEI ILVA SAT Lunca Ilvei Ilva 30 gosp. 25 ha t. 1 km DJ SAT Lunca Ilvei V. Vânoasa, Silhoasa, 61 gosp. 20 ha t.1 pod, 42 podețe Ursoaia, Cucureasa

30 Comuna ILVA MARE ILVA SAT Ilva Mare Ilva 15 gosp,.20 ha t.,0,5 km DJ SAT Ilva Mare V. Ivăneasa 25 gosp.5 ha t. 1 km DC 1 pod

31 Comuna MĂGURA ILVEI ILVA SAT Măgura Ilvei Ilva 56 gosp.,20 ha t,.3 km DJ SAT Măgura Ilvei V. Arșița, Rodna, 95 gosp.50 ha t.2,5 ha, 15 podețe Secăturii

32 Comuna POIANA ILVEI ILVA SAT Poiana Ilvei Ilva 64 gosp,30 ha t,7 km DJ SAT Poiana Ilvei V. Runcului, Buteni 54 gosp. 15 ha t. 2 km străzi V. lui Viezure, Guzului

33 Comuna LEȘU LEȘU SAT Leșu Leșu 32 gosp.,35 ha t.5 km DC 3 poduri SAT Leșu V Lescișor 21 gosp, 7 ha t. 1 km DC SAT Lunca Leșului Leșu 15 gosp,.23 ha t. 5 km DC SAT Lunca Leșului Secului, Blidărelul 12 gosp , 6 ha t, 1 km DJ

34 Comuna MATEI MELEȘ SAT Fântânele Meleș 10 gosp,, 15 ha t,. 1 km DJ SAT Moruț Meleș 40 gosp, 20 ha t.,1,5 km DJ SAT Corvinești Meleș 40 gosp, 85 ha t., 2 km DJ SAT Matei Meleș 110 gosp.80 ha t., 2 km DJ, 2km str. SAT Bidiu Meleș 12 gosp. 5 ha t. ag. 1 km DJ SAT Enciu Meleș 20 gosp., 28 ha t.,1 km DJ SAT Fântânele V. Ciurgau, Podețului 10 gosp., 2 ha t.,1 km DJ

35 Comuna NUȘENI MELEȘ SAT Nușeni Meleș 25 gosp,100 ha t. 2 ob. s. c, 1 pod SAT Rusu de Sus Meleș 26 gosp, 60 ha t.0,5 km DJ SAT Beudiu Beudiu 15 gosp.65 ha t,0,8 km DJ SAT Vița Beudiu 15 gosp, 35 ha t,0,3 km DJ

36 Comuna CHIOCHIȘ APATIU SAT Chiochiș V. Chiochiș 10 gosp, 18 ha t, 3 km DJ, 3 podete SAT Jimbor Apatiu 20 gosp,30 ha t. 4km DJ Amenajare piscicolă Manic 30 gosp. 25 ha t.2 km DJ SAT Buza Cătun Apatiu 25 gosp.,45 ha t. 2 km DJ SAT Manic Apatiu 30 gosp. 25 ha t.2 km DJ SAT Strugureni Apatiu 20 gosp., 50 ha t. 3 km DJ


48

Nr. crt.

Oraș/Comuna



torenţiale


hidrotehnice

SAT Bozieș Apatiu 25 gosp. 100 ha t. 3 km DJ 37 Comuna TEACA Dipșa

SAT Teaca Dipșa 154 ha, 3 km DC, 7 podețe SAT Teaca Pintic 56 gosp.,34 ha t,2 poduri SAT Viile Tecii Dipșa 50 gosp. 32 ha t. 3 poduri 3 kmDN SAT Pintic Pintic 57 gosp.56 ha t., 3 km DJ SAT Ocnița Dipșa 26 gosp. 60 ha t., 4 km DJ

38 Comuna GALAȚII-BISTRIȚEI

DIPȘA

SAT Galații Bistriței Dipșa 150 ha t., 1 pod,, 0,5 km DN Amenajare piscicolă Budurleni

V. Archiud 50 gosp. 160 ha t. 1 km DN

SAT Dipșa Dipșa 50 gosp. 160 ha t. 1 km DN SAT Tonciu V. Tonciu 5 gosp. 20 ha t. 2 km DC SAT Herina V. Herina 30 ha t. , 2 podețe

39 Comuna MICESTII DE CÂMPIE

LECHINȚA

SAT Miceștii de Câmpie Lechința 50 ha t. agr., 6 km DJ 40 Comuna SÂNMIHAIU DE

CÂMPIE LECHINȚA

SAT Sânmihaiu de Câmpie Lechința 10 gosp, 40 ha t,0,5 km DC 5 ob. ec. SAT Sânmihaiu de Câmpie Fata Comori 2 gosp. 8 ha t. SAT Zoreni V. Zoreni 25 ha t ,2 gosp, 2 poduri Amenajare piscicolă Brăteni 10 gosp. 55 ha t, 2 km DJ SAT Brăteni V. Brăteni 10 gosp. 55 ha t, 2 km DJ

41 Comuna LECHINȚA LECHINȚA SAT Vermeș Lechința 33 gosp. 85 ha t, 3,5 km DJ SAT Sângeorzu Nou Lechința 25 gosp. 45 ha t. 3,5 km DJ 2 poduri SAT Lechința V. Lechința 70 gosp.185 ha t, 3 km DJ 3 poduri SAT Tigău Dipșa 5 gosp. 145 ha t.3 km DJ, 1 km DC SAT Chiraleș Dipșa 16 gosp. 160 ha t, 4 km DJ 2 poduri SAT Bungard V. Bungard 4 gosp. 45 ha t., 2,8 km DC

42 Comuna ȘIEUT ȘIEU SAT Șieut Șieu 28 gosp, 15 ha t. ag.,2,9 km DJ SAT Sebiș Șieu 23 gosp.6 poduri, 5 ha t. SAT Ruștior Șieu 11 gosp. 5 ha t.,0,7 km DJ, SAT Lunca V. Frisna 0,5 km DC,8 gosp, 2 ha t, 1 pod

43 Comuna ȘIEU ȘIEU SAT Șieu Șieu 15 gosp. 5 ha t ag., 2 poduri SAT Ardan V. Ardanului 21 gosp., 5 ha t., 3 podețe SAT Șoimuș V. Șoimușului 5 ha t.. 10 gosp, 2 km DC

44 Comuna MĂRIȘELU ȘIEU SAT Mărișel Șieu 28 gosp. 45 ha t agr. 1 pod SAT Sântioana Șieu 24 gosp.,32 ha t., 0,5 km DC SAT Bârla Șieu 29 gosp.55 ha t. 0, 3 km DC SAT Jeica V Jeica 45 ha t, 12 gosp. 2 km DC 1 pod SAT Domnești Șieu 50 gosp. 100 ha t, 0,9 km DJ SAT Domnești V . Măgura 25 gosp, 60 ha t., 0,8 km DJ

45 Comuna ȘIEU-MAGHERUȘ

ȘIEU

SAT Șieu-Măgheruș Șieu 60 ha t. 1 km CF SAT Șieu-Măgheruș Valea Măgherușului Zona apărată:1o gosp, 30 ha t SAT Sărațel Șieu 25 gosp.70 ha t. ag 0,5 km DJ SAT Crainimăt Șieu 100 ha teren SAT Chintelnic Șieu 15 gosp, 70 ha t, 1 km CF


49

Nr. crt.

Oraș/Comuna



torenţiale


hidrotehnice

SAT Arcalia Șieu Zona apărată:151 gosp. 100 ha t 46 Comuna ȘIEU-ODORHEI ȘIEU

SAT Șieu-Odorhei Șieu Zona apărată:246 gosp. 486 ha t SAT Coasta Șieu 5 gosp , 21 ha t., 1 km DC SAT Șirioara Șieu 11 gosp.135 ha t, 1 km DJ SAT Cristur-Șieu Șieu 3 km DC, 30 ha t. SAT Bretea V Bretea 15 gosp. 18 ha t.,3 km DC SAT Agriș V .Agriș 42 gosp.10 ha t., 4 km DC

47 Comuna ȘINTEREAG ȘIEU SAT Șintereag Șieu 20 gosp. 230 ha t,1 pod 3 ob se SAT Șieu-Sfântu Șieu 50 ha t. SAT Cociu Șieu 130 ha t SAT Cociu Someș Mare 150 ha t. SAT Blăjenii de Jos V Roșua 0, 3 km . DJ, 120 ha t agr.

48 Comuna DUMITRIȚA BUDAC SAT Dumitrița Budac 20 gosp, 35 ha t. 3 poduri SAT Ragla Budac 60 gosp, 100 ha t,1 km DJ si DC SAT Budacu de Sus Budac 25 gosp, 45 ha t,1 pod,

49 Comuna CETATE BUDAC SAT Satu Nou Budușel 60 gosp, 20 ha t, 3 kmDJ, 3 poduri SAT Petriș V. Petriș 55 gosp,50 ha t.,2 poduri 1 km DC SAT Orheiu Bistriței Budac 30 gosp, 60 ha t., 2 km DJ, 1pod

50 Comuna BUDACU de JOS BUDAC SAT Jelna Budac 20 gosp, 100 ha t, 2 km DJ SAT Monari Budac 60 ha t, SAT Simionești Budac 20 ha t, 1 pod SAT Buduș Budac 15 ha t, 1 pod SAT Budacu de Jos Budac 50 gosp, 70 ha t, 2 km DC

51 Comuna TIHA BÂRGĂULUI

BÂRGĂU

SAT Mureșenii Bârgăului Bârgău 25 gosp, 55 ha t., 3 poduri SAT Tiha Bârgăului Bârgău 30 gosp, 80 ha , 2 poduri SAT Mureșenii Bârgăului Blajului Bozgani, Cicera 30 gosp. 30 ha t,3 km străzi, 0,5 km

DN SAT Tureac Tureac 16 gosp, 10 ha t, 3 km DC

52 Comuna PRUNDU BÂRGĂULUI

BISTRIȚA

SAT Prundu Bârgăului Bistrița 150 gosp, 100 ha t.,1 ob ec SAT Susenii Bârgăului Bistrița 50 gosp, 90 ha t, 5 km străzi SAT Prundu Bârgăului Bârgău 15 gosp, 25 ha t, 1 ob soc. ec. SAT Prundu Bârgăului Secu 50 gosp, 25 ha t, 5 km străzi

53 Comuna BISTRIȚA BÂRGĂULUI

BISTRIȚA

SAT Bistrița Bârgăului Bistrița 200 gosp, 160 ha t,10 km DJ, 6 ob. ec.

SAT Mița Bistrița 10 gosp, 15 ha t, 2 km DJ SAT Bistrița Bârgăului Pietroasa, Bridireasa 50 gosp, 15 ha t, 8 km DC

54 Comuna JOSENII BÂRGĂULUI

BISTRIȚA

SAT Mijlocenii Bârgăului Bistrița 150 gosp. 100 ha t.,1 ob. ec. SAT Josenii Bârgăului Bistrița 50 gosp, 90 ha t, 5 km străzi SAT Rusu Bârgăului Bistrița 15 gosp, 25 ha t, 1 ob soc. ec. SAT Mijlocenii Bârgăului Canalul Morii 50 gosp, 25 ha t, 5 km străzi SAT Josenii Bârgăului Canalul Morii 50 gosp, 25 ha t, 5 km străzi

55 Comuna LIVEZILE BISTRIȚA


50

Nr. crt.

Oraș/Comuna



torenţiale


hidrotehnice

SAT Livezile Bistrița 45 gosp, 70 ha t, 8 km DJ SAT Livezile Steregoi, Racilor 25 gosp, 15 ha t 5 km DC SAT Dorolea Valea lui Tănase 15 gosp, 50 ha t, 3 km DC SAT Cușma Valea lui Tănase 15 gosp, 20 ha t, 5 km DC

56 MUNICIPIUL BISTRIȚA BISTRIȚA Loc. componentă Slătinița V. Slătinița 10 gosp, 20 ha t, 5 km DC Loc. componentă Unirea Bistrița 100 gosp, 30 ha t, 3 km DC BISTRIȚA Bistrița Zona apărată: BISTRIȚA Bistrița Zona apărată: BISTRIȚA Bistrița Zona apărată: BISTRIȚA Bistrița Zona apărată: Loc. componentă Viișoara Bistrița 100 ha t, 1 ob ec 2 km DC 5 gosp Loc. componentă Sărata Bistrița 40 gosp. 40 ha t, BISTRIȚA V. Căstăilor 20 blocuri locuințe, 6 ob ec. BISTRIȚA Canal garda 3 km DN, 6 ob ec. Loc. componentă Ghinda V Ghinda 100 gosp, 3 km DJ 50 ha t.

57 Comuna DUMITRA ROȘUA SAT Dumitra V Aurul 40 gosp,60 ha t, 6 poduri SAT Cepari Roșua 25 gosp. 30 hat, 3 km DC SAT Tărpiu Valea Lungă 20 gosp, 14 ha t, 3 km DC

Notă: Nu se exclude nici o zonă ca fiind inundabilă în urma fenomenelor meteorologice periculoase. a2) Furtuni, tornade, secetă, îngheț

Furtuni - Fenomenul se produce cu precădere în zonele de munte, iar vara grindina cade cu precădere în zonele Ilvelor, Sângeorz-Băi, Dumitra, Beclean, şi în zona de câmpie a judeţului. Furtunile şi vijeliile afectează suprafaţa împădurită din zonele muntoase, iar grindina afectează culturile de cereale şi livezile de măr, păr, prun şi cireş.

Tornade - fenomene meteorologice foarte periculoase care se manifestă prin vânt foarte puternic ce acţionează pe un areal redus, sub formă de vârtej de aer nefiind întâlnite pe teritoriul judeţului până în anul 2010. Vântul se roteşte în atmosferă pe o axă verticală, fiind în corelaţie cu mişcările de convecţie a aerului însoţit de nori negri de furtună. Tromba vârtejului de aer se înalţă de la suprafaţa pământului până la nivelul norilor.

Procesul de formare al vârtejului este complex, fiind azi încă în fază de cercetare, vântul ia naştere când anumite condiţii climaterice sunt îndeplinite. Tornada se formează atunci când o cantitate imensa de aer cald urcă şi aerul rece coboară, prin deplasare se formează o pâlnie. În anul 2010 au fost semnalate fenomene de acest tip în comunele Silivaşu de Câmpie şi Urmeniş.

Îngheţuri timpurii – fenomene meteorologice foarte periculoase care se produc primăvara pe întreg teritoriul judeţului şi afectează grav producţia de fructe în judeţ.

Depuneri de gheaţă – chiciură pe conductorii de înaltă tensiune se produce iarna, primăvara timpurie şi toamna târziu. Acest fenomen se produce în general în partea de N-V a judeţului (Parva, Sângeorz-Băi) şi afectează magistralele de înaltă tensiune şi calea ferată electrică. Coroborat cu vântul puternic produce ruperea conductorilor şi întreruperea alimentării cu energie electrică a localităţilor din N-V a judeţului şi calea ferată electrică Năsăud - Ilva Mică – Vatra Dornei. Blocajele de gheaţă - reprezintă unul dintre cele mai periculoase fenomene meteorologice, cu o arie largă de manifestare, în special în perioada ianuarie – februarie.

Principalele cursuri de apă pe care se produc blocaje de gheaţă cu riscuri de producere a inundaţiilor sunt: Someşul Mare amonte Năsăud, Sălăuţa, Ilva, Rebra, Ilişua, Ţibleş, Leşu, Valea Zagrei, Bistrița Ardeleană și Șieu.

Înzăpeziri

http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nt

http://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfer%C4%83

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Convec%C8%9Bie&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt


51

Zonele specifice unde se produc înzăpeziri sunt în Munţii Bârgăului pe comunicaţia Bistriţa – Vatra Dornei în pasul Tihuţa.

În Munţii Rodnei pe comunicaţia Salva – Săcel în pasul Şetref. Pe comunicaţia Sângeorz–Băi – Şanţ - Valea Mare - Cârlibaba în pasul Rotunda. În Munţii Călimani pe comunicaţia Bistriţa - Bârgăului – Colibiţa.

b) Incendii de pădure Pădurea a ocupat şi ocupă mari spaţii în aria judeţului Bistriţa–Năsăud. Mai bine reprezentată în partea de nord, nord – est și est, situată pe masivele muntoase Ţibleş, Rodna, Suhard, Bârgău şi Călimani, scade ca suprafaţă în zonele locuite și propice agriculturii din amfiteatrul văii Someşului Mare si a Câmpiei Transilvaniei, la sud si sud – vest, spre Teaca, Lechinţa si Beclean. Repartiţia actuală a suprafeţei fondului forestier din cuprinsul judeţului nostru pe forme de proprietate, urmare a aplicării Legii nr.18/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 1/2000 cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu raportările statistice de la sfârşitul anului 2003, este următoarea : Total fond forestier – 192.520 ha, din care: Fond forestier proprietate publică a statului - 12308 ha; Fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ–teritoriale - 153049 ha; Fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice (composesorate, asociaţii de proprietari, unităţi de cult şi unităţi de învăţământ) - 24491 ha; Fond forestier proprietate privată a unităţilor administrativ–teritoriale - 163 ha; Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud administrează 27348 ha (14% din suprafață) prin Ocolul Silvic Bistriţa și Ocolul Silvic Beclean, dintre care 12706 ha sunt în proprietatea statului, 7635 ha - proprietatea unităţilor administrativ–teritoriale și 8005 ha din proprietatea persoanelor fizice și juridice. Ocolul silvic Bistrița administrează o suprafață de 13381 ha din care de stat 6596 ha și 6785 ha la alți deținători. Ocolul silvic Beclean administrează o suprafață de 14567 ha din care de stat 5712 ha si 8855 ha la alți deținători. Parcul Naţional Munţii Rodnei este printre cele mai întinse arii protejate din nordul Carpaţilor Orientali, având o suprafaţă de 46.399 ha, din care 3.300 hectare au fost declarate rezervaţie a biosferei în anul 1979. Ministerul Mediului, responsabil de buna gospodărire a ariilor protejate din România, a încredinţat pentru 10 ani Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA prin Administrația Parcului Național Munții Rodnei RA și a ariilor naturale protejate care se suprapun acestuia, administrarea Parcului Naţional Munţii Rodnei, prin contractul de administrare nr. 142 din data de 19.11.2014. Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei funcţionează începând cu data de 24 mai 2004, fiind stabilită în localitatea Rodna, strada Principală, nr. 1452, judeţul Bistriţa–Năsăud. De asemenea sunt autorizate şi 15 structuri silvice proprii (ocoale silvice private), care administrează o bună parte din suprafaţa de fond forestier proprietate publică a comunelor (cca. 130.000 ha, ceea ce reprezintă aproximativ 75% din suprafaţa aflată în administrarea D.S. Bistriţa şi ICAS înainte de aplicarea legilor fondului funciar = 175000 ha): Ocolul Silvic al Municipiului Bistriţa cu o suprafaţă de 5825 ha, predominând foioasele; Ocolul Silvic Valea Ilvei cu o suprafaţă de 18285 ha, predominând răşinoasele ; Ocolul Silvic Tihuţa - Colibiţa cu o suprafaţă de 18508 ha, predominând răşinoasele; Ocolul Silvic Plaiurile Heniului cu o suprafaţă de 9600 ha, predominând răşinoasele; Ocolul Silvic Feldru cu o suprafaţă de 4796 ha, predominând foioasele ; Ocolul Silvic Izvorul Someşului cu o suprafaţă de 10279 ha, predominând răşinoasele; Ocolul Silvic Telciu cu o suprafaţă de 17902 ha, predominând foioasele;


52

Ocolul Silvic Bistriţa-Bârgăului cu o suprafaţă de 8372 ha, predominând răşinoasele; Ocolul Silvic Romuli cu o suprafaţă de 6126 ha, predominând răşinoasele ; Ocolul Silvic Someș - Ţibleş cu o suprafaţă de 19277 ha, predominând foioasele ; Ocolul Silvic Dealu Negru cu o suprafaţă de 7173 ha, predominând răşinoasele; Ocolul Silvic Valea Şieului cu o suprafaţă de 10464 ha, predominând foioasele; Ocolul Silvic Josenii Bârgăului cu o suprafaţă de 4044 ha, predominând răşinoasele; Ocolul Silvic Cormaia - Anieş cu o suprafaţă de 7232 ha, predominând răşinoasele; Ocolul Silvic Maieru cu o suprafaţă de 7569 ha, predominând răşinoasele. Baza experimentală Lechinţa aparţine Institutului de Cercetări Agricole şi Silvice având o suprafaţă de 4319 ha. Suprafaţa fondului forestier pe grupe de specii: - răşinoase – 81523 ha; - foioase – 106415 ha Pădurile administrate de către structurile silvice în judeţul Bistriţa-Năsăud se caracterizează prin vârsta medie a arborilor - 60 ani; înălţimea medie -20 m; diametrul mediu -25 cm; altitudinea max. =1700 m, min. =300m; plantaţii - 0.4% Zone greu accesibile: zona muntoasă şi drumurile forestiere din partea de nord a judeţului. Obiectivele cu risc mare de incendiu care îşi desfăşoară activitatea pe raza ocoalelor silvice sunt următoarele: în cadrul Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud: Herghelia Beclean (se afla in directa

subordonare a RNP Romsilva Bucuresti), Păstrăvăria Fiad, Pepinierele Sărata şi Heniu, cabanele Coldău, Star Silva - Fiad, Valea Secii - Rodna, Dealu Negru, Colibiţa; în cadrul Ocolului Silvic Valea Ilvei: Pepiniera Sâlhoasa; în cadrul Ocolului Silvic Bistriţa – Bârgăului: Pepiniera Stegea; în cadrul Ocolului Silvic Telciu: Cabana Izvoarele Rebrei; în cadrul Ocolului Silvic Feldru: Cabana Anieş - Intre Izvoare; în cadrul Ocolului Silvic Cormaia–Anieş: Sera-pepinieră Sângeorz-Băi, Cabana

Cormaia; societăţile comerciale de prelucrare primară a lemnului de pe valea Someşului,

Sălăuţei, Ilvei şi Bârgăului. Zonele cele mai vulnerabile la incendiu din fondul forestier administrat de ocoalele silvice din judeţul Bistriţa-Năsăud sunt: zona limitrofă drumului ce face legătura cu judeţul Maramureş (Salva – Vişeu de Jos

pe Valea Sălăuţei și prin Pasul Şetref) zona limitrofă drumului ce face legătura cu judeţul Suceava (Bistriţa - Vatra Dornei pe

Valea Bârgăului şi prin Pasul Tihuţa) zonele și traseele turistice din munţii Rodnei (Parcul Naţional Munţii Rodnei, Rotunda-

Preluci, Valea Vinului, Valea Strâmba şi Valea Repede), munţii Suhard, munţii Bârgăului (Heniu, Pasul Tihuţa), munţii Călimani (Valea şi cheile Bistriţei, Valea Repedea), munţii Ţibleş (Valea Fiadului); liziera pădurii care se învecinează cu păşunea şi terenul agricol arabil sau fâneaţă.

Harta cu zonele de risc la incendii de pădure


53

UN

G

A

R

Ã

R.

U AC R I N A

R.

MO

LD

OV

A

I

U

G

O

S

L

AV

IA

UC

R

AI

NA

R. BU L G A R

I

A

T I M I S

A R A D

HUNEDOARA

A L B A

M UR E S

S I B I U

C L U J

B I H O R

BISTRITA-NÃSÃUD

S Ã L A J

S A T U M A R E

M A R A M U R ES

S U C E A V A

B O T O S A N I

I A S I

N E A M T

V A S L U I

G A L A T I

B R Ã I L A T U L C E A

C O N S T A N T A

V Î L C E AG O R J

O L T

D O L J

MEHEDINTI

CARAS - SEVERINA R G E S

I A L O M I T A

C Ã L Ã R A S I

G I U R G I U

T E L E O R M A N

V R A N C E AC O V A S N A

B R A S O V

B U Z Ã U

P R A H O V A

B A C Ã U

H A R G H I T A

DÎMBOVITA

B U C U R E S T I

c) Avalanşe

Avalanşele sunt fenomene nedorite, reprezentate de deplasarea prin alunecarea sau curgerea pe pantele munţilor a unor mase de zăpada, care antrenează uneori în mişcare şi pietre, stânci, arbuşti etc. Ele sunt temute, datorită faptului că uneori fac victime omeneşti.

În munţii noştri, victimele avalanşelor sunt mai ales turiştii, schiorii şi alpiniştii. Ele pot produce însă şi dezastre, acoperind drumuri şi blocând accesul în unele localităţi.

Factorii care contribuie la declanşarea avalanşelor 1. Relieful Inclinarea pantei, Morfologia suprafeţei solului. 1. Zăpada Grosimea stratului, Densitatea, Structura microscopică 1.3 Condiţiile meteo Temperatura, Vântul Mecanismul de declanşare a avalanşelor a. Scăderea aderenței b. Creşterea greutăţii masei de zăpadă Situaţii când pericolul de avalanşe e maxim:

1. După ninsori recente în cantitate mare 2. După încălzirea bruscă a vremii 3. După ninsori mici, dar cu vânt!

Măsuri de prevenire: a) stabilirea cât mai exactă a zonelor periculoase; b) interzicerea construcţiilor şi activităţilor în zonele expuse; c) conştientizarea riscurilor avalanşelor;

Măsuri speciale de protecţie: căi de comunicaţii şi construcţii în zone cu grad înalt de risc: Măsuri temporare de protecţie:

a) reglementări (interdicţii de acces şi circulaţie, evacuare când există risc iminent); b) declanşări artificiale a avalanşelor, cu metode specializate, de obicei cu mijloace

explozive (tir de artilerie militară sau cu lansatoare speciale, lansare de explozibil din elicopter, din teleferice speciale sau cu săniuţe speciale etc.) Măsuri permanente de protecţie:

1) Apărare pasivă prin: lucrări genistice de deviere, frânare sau oprire a avalanşelor; 2) Apărarea activă: măsuri de fixare a zăpezii în zona "de plecare", prin modificarea

terenului. Acţiunile preventive şi de intervenţie sunt asigurate de către Serviciul Salvamont

din cadrul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud. În ultimii ani nu au fost semnalate avalanşe care să producă victime sau să producă pagube materiale.


54

d) Fenomene distructive de origine geologică d 1) Cutremure Caracteristica generală a cutremurelor din România, este aceea că, în general, sunt

cutremure de adâncime medie, cel mai adesea cu epicentrul în zona de curbură a Carpaţilor, la confluenţa plăcii geologice est-europene şi respectiv a stratului sub-geologic Moerian şi Inter-Alpin. Datele statistice arată că periodicitatea cutremurelor de mare amploare în Vrancea, este de circa 100 de ani, cu circa 3 perioade de activitate seismică intensă.

Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat într-o zonă muntoasă şi depresionară care nu este supusă fenomenului seismic. De aceea analizăm cutremurul ca un dezastru cu caracter general şi nu specific judeţului nostru. Judeţul nostru este situat în zona de intensitate de gradul VI- pe scara MERCALII.

Grad Efecte aproximative la suprafaţa terenului Raza de

propagare

Energie eliberată

(ergi) Richter Mercalli

4,5-5 VI

Cutremure puternice. Oamenii se trezesc din somn. Obiectele se răstoarnă iar cele grele se deplasează. Se produce panică, unii oameni părăsesc locuinţa. Degradări moderate în elementele nestructurale ale construcţiilor

80 km

NOTÃ: Distanţa maximă de propagare se asociază numai pentru cutremurele cu focarul în zona Vrancea şi reprezintă distanţa până la care apar pagube materiale sau victime umane pe direcţia de propagare a seismului. d 2) Alunecări de teren

Reprezintă o deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare.

În evaluarea riscului alunecărilor de teren se urmăresc următoarele: caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare

ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, erupţii vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic;

predictibilitate: după frecvenţa de apariţie, extinderea fenomenului şi consecinţele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice;

factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor, drumuri şi linii de comunicaţii în zone muntoase, clădiri cu fundaţii slabe, conducte aeriene sau îngropate;

efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicaţie sau a cursurilor de apă, reducerea producţiei agricole sau forestiere; pierderi umane;

măsuri de reducere a riscului: realizarea hărţilor cu zone de risc, realizarea unei legislaţii în domeniu, asigurarea bunurilor şi persoanelor;

măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii posibil a fi efectuată, realizarea unui şi sistem de monitorizare, înştiinţare şi evacuare;

măsuri post-dezastru: căutare-salvare, asistenţă medicală, adăpostirea de urgenţă a persoanelor sinistrat;

instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţi. În judeţul Bistriţa-Năsăud alunecările de teren se manifestă pe arii restrânse.

Zonele unde se manifestă alunecări de teren care pun în pericol locuinţe şi anexe gospodăreşti sunt:

- Localitatea Parva – zona „La case”, alunecare de teren activă în prezent dar care pune în pericol un număr de 12 gospodării, o grădiniţă şi accesul în localitatea Parva pe drumul judeţean; - Localitatea Feldru, zona „Dealul Cip”, alunecare de teren care a afectat un număr de 10 gospodării;


55

- Localitatea Valea Vinului (Comuna Rodna) pe DJ 172J. A mai fost afectată de alunecări de teren infrastructura rutieră pe porţiuni mici, în

special drumuri judeţene şi comunale. SITUAȚIA ALUNECĂRILOR DE TEREN PRODUSE ÎN ANUL 2018

Nr. c

rt.

Perio

ada

Loca

lităţ

i af

ecta

te

Gosp

odă

rii

obie

ctive

soc

ial

econ

omice

Drumuri afectate

Podu

ri / p

odeţ

e

căi f

erat

e Su

praf

eţe

cultu

ri ag

ricol

e (h

a)

Obse

rvaţ

ii

DN

DJ

DC

DF

case

anex

e

fânt

âni

km

km

km

km

1 14.03 Loc Jelna, Com. Budacu de Jos 3 1

2 26.03 Loc. Valea Măgherușului, Com. Șieu-Măgheruș 3

3 26.03 loc. Colibița, com. Bistrița Bârgăului 1

4 28-30.03 mun. Bistrița Str. Amurgului, Valea Ghinzii 3

5 02.04 Com. Ilva Mare 0,75 6 15-23.05 Loc. Leșu 1

7 23.06 Loc. Jelna Com. Budacu de Jos 0,12 5

Secţiunea a 2-a Analiza Riscurilor Tehnologice Conform Legii nr. 59 din 11 aprilie 2016, sunt stabilite măsurile pentru controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, în scopul prevenirii acestor categorii de accidente şi al limitării consecinţelor lor asupra securităţii şi sănătăţii populaţiei, precum şi asupra calităţii mediului.

În baza clasificării, la nivelul Judeţului Bistriţa – Năsăud, operatorii economici care pot provoca accidente tehnologice sunt prevăzuţi în tabelul de mai jos: a) Riscuri industriale

Obiectivele SEVESO III din judeţul Bistriţa-Năsăud

Județ cod amplasament

denumire amplasament

adresa amplasament domeniu de activitate localitate latitudine

grd/min/sec) longit.

(grd/min/sec)

BN RO-001_BN S.C. ROMBAT S.A. Bistriţa, Strada Drumul Cetății nr.4 47/08/09 24/28/48 Fabricarea de

acumulatori

Statut seveso (RM / rm.)

Substanţe nominalizate Substanţe nenominalizate denumire substanţă

cantitate prezentă (kg)

categoria de substanţă

denumire substanţă fraze de risc cantitate

prezentă (t) Rm. - la limita

superioară

Periculoase pentru mediul

acvatic

Monoxid de plumb

R 20/23, R 33, R 50/53, R 61, R

62 190

Date valabile în 31.12.2018 b) Riscuri de transport şi depozitare produse periculoase

Produsele periculoase sau substanţele periculoase (S.P.) sunt acele produse chimice care, pe timpul transportului, cu mijloace auto sau pe calea ferată, datorită unor accidente de circulaţie, avarii la mijlocul de transport sau ambalaj, reacţii chimice neprevăzute, nerespectări ale normelor tehnice de ambalare şi transport sau altor factori neprevăzuţi, pot conduce la apariţia unor explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau răspândiri de substanţe periculoase pe sol şi în mediul înconjurător.


56

b1) transport rutier

Având ca documentaţie de lucru “GHIDUL MĂSURILOR DE URGENŢĂ“ pe timpul transportului mărfurilor periculoase, în eventualitatea producerii unui accident/ incident conducătorul vehiculului, pentru limitarea consecinţelor pericolului prezentat de acesta, va proceda la evaluarea situaţiei şi va anunţa imediat organele în drept, pentru a se lua măsuri operative de intervenţie. De asemenea, acesta trebuie să identifice: denumirea substanţei sau obiectului periculos, clasa, numărul ONU; descrierea proprietăţilor fizice (cu indicarea culorii, a mirosului, legate de aspectul

pierderii sau scurgerii); natura pericolului prezentat de substanţa periculoasă sau obiectul periculos, efectele

acestuia, inclusiv cele asupra mediului; echipamentul de protecţie; măsuri de securitate pe care trebuie să le aplice; în caz de pierderi de produse sau deversări uşoare, se menţionează dacă substanţele

transportate reacţionează periculos cu apă; măsuri de prim ajutor.

Bazându-ne pe datele de identificare a operatorilor economici clasificaţi şi a avizelor solicitate de beneficiari, privind transportul de deşeuri periculoase la nivelul judeţului au fost identificaţi următorii agenţi economici, surse de risc CHIMIC deţinători de substanţe periculoase: Nr. crt.

Denumire amplasament Adresa Domeniul de

activitate Substanţe prezente

1. S.C. CRISTIRO S.A.

Bistriţa, Str. Industriei nr.5

Fabricarea articolelor de sticlărie şi pentru

menaj Trioxid de Antimoniu (SbO3)

2. S.C. TERAPLAST S.A.

Extravilan mun. Bistriţa, D.N. 15A,

km. 45+500

Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi

profilurilor din material plastic

Trioxid de antimoniu (stibiu) Acetat de etil/PRIMER 171 Fluorescent ADEVIZ 1308.1/TRACEL G 5142 SVA

TRIOXID DE STIBIU

3. S.C. DAN STEEL S.A.

Beclean, Strada Viilor nr.3 Industria metalurgică

Acid sulfuric tehnic, 92-98 % Acid clorhidric tehnic, 32-34 %

Var calcic hidratat/ Clorură de zinc/Clorură de amoniu/ Sulfat de zinc/Sulfat de aluminiu

Date valabile în 31.12.2018 Evenimente pe linie de dezastre tehnologice

Nr. crt. Localitatea Data Tipul de

accident Tipul de industrie

Tipul de activitate

Substanţă implicată

Victime Dece-daţi

Răniţi/ Intoxicaţi

Eva-cuaţi

1 Dumitra 11.03.2008 Accident rutier

Transport de mărfuri periculoase

motorină 0 0 0

2 Herina 05.06.2008 0 0 0

3

Beclean – SC Dan Steel

Group SA

12.12.2011 Incident

de mediu

Descărcare substanţe periculoase

Acid Clorhidric (32%)

0 0 0

4 Valea Vinului (Com. Rodna)

19.11.2013

minieră

apă de mină

0 0 0

5 25.11.2013 0 0 0

6 Teaca 14.11.2014 Accident rutier

Transport mărfuri

periculoase motorină 0 0 0

\Date valabile în 31.12.2018


57

b3) transport feroviar Creşterea accentuată şi rapidă a nevoilor de transport pe calea ferată şi în această

zonă, atât pentru persoane cât şi pentru marfă, cerinţa sporirii vitezei de circulaţie a trenurilor, a greutăţii specifice pe osie, în condiţiile asigurării depline a siguranţei circulaţiei a declanşat şi în judeţul Bistriţa-Năsăud, prin Regionala de căi ferate Cluj realizarea unor acţiuni majore, încheiate cu rezultate benefice pentru calea ferată pentru economia şi populaţia judeţului.

În vederea asigurării unui acces direct a călătorilor din gara Bistriţa la liniile magistrale au fost introduse vagoane de clasă, cuşetă şi vagoanele de dormit care sunt racordate în staţia Sărăţel la garniturile trenurilor accelerate care circulă pe relaţia Baia Mare – Dej – Deda – Braşov – Bucureşti. c) Riscuri nucleare

Județul Bistrița-Năsăud nu se află în zona de risc nuclear. Acesta se află la 600 km de Centrala atomoelectrică de la Cernavodă, la 720 km de Centrala atomoelectrică de la Kozlodui şi la 770 km de centrala atomoelectrică de la Pécs. d)Riscuri de poluare a apelor

Tipuri de poluanţi evacuaţi în apele de suprafaţă şi în apele subterane: suspensii, substanţe organice, cloruri, sulfaţi, calciu, fier, zinc, mangan, cupru, plumb, cianuri, amoniu, azotaţi, azotiţi, detergenţi, substanţe extractibile, reziduu fix.

Principalele poluări accidentale produse în judeţul Bistriţa-Năsăud Sursa Tip de

poluare Substanţe poluante Zone/Ecosisteme afectate

S.C. “AGROINDUSTRIALĂ” S.A. LECHINŢA - Ferma zootehnică Lechinţa 1996)

- poluare accidentală

- substanţe organice şi amoniu

- Valea Lechinţei – II.1.24.6.4., Hm=27 – Dipşa amonte confluenţă Şieu, H=0;

S.C.“COMPATRIK” S.R.L. REBRIŞOARA Depozit carburanţi Năsăud (2001)


- produse petroliere;

- Valea Podului (afluent de dreapta al râului Someşul Mare) şi râul Someşul Mare de la Hm=692 şi aval;

S.C. “INTEX” S.A. NĂSĂUD - Centrala termică (2001)


- produse petroliere;

- Valea Podului – până la 30 m amonte de confluenţa cu râu Someşul Mare;

PERIMETRUL MINIER COBĂŞEL - poluare accidentală

- suspensii, Mn, Cu, Fe, Zn;

- Pârâul Fluieroasa, pârâul Cobăşel şi râul Someşul Mare;

S.C. “AQUABIS” S.A. B.N. Staţia de epurare ape uzate orăşeneşti


-subst.organice, amoniu;

- Râul Bistriţa, II.1.24.4., Hm=578, până la confluenţa cu râul Şieu – II.1.24.;

Date valabile în 31.12.2018 d) Muniţie neexplodată

În conformitate cu prevederile Legii nr. 481/2004 republicată, privind protecţia civilă în România, asanarea terenului şi neutralizarea muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor armate se execută de către subunitatea specializată şi specialişti pirotehnicieni din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BISTRIŢA” al judeţului Bistriţa-Năsăud, potrivit instrucţiunilor privind managementul activităţilor de intervenţie pentru asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate (O.M.A.I. nr. 135/2015). Obligaţiile cetăţenilor pentru prevenirea accidentelor în cazul descoperiri i de muniţii neexplodate:

a) să anunţe de urgenţă organele de poliţie, autorităţile administraţiei publice locale sau inspectoratul pentru situaţii de urgenţă despre descoperirea de muniţii neexplodate;

b) să nu mişte de pe loc muniţiile descoperite neexplodate; c) să respecte regulile şi măsurile stabilite pentru zonele cu risc la descoperirea de

muniţii neexplodate; d) să nu desfacă sau să predea la agenţii economici specializaţi muniţii neexplodate

pentru valorificarea ca deşeuri metalice; e) să nu folosească muniţiile descoperite pentru improvizarea diferitelor scule sau

ornamente;


58

f) să nu lovească, să taie sau să demonteze muniţiile neexplodate; g) să nu aprindă focul deschis în apropierea muniţiilor descoperite neexplodate.

Analizând locaţiile unde au fost executate misiuni de asanare se constată că zonele predispuse existenţei muniţiilor asanate sunt localităţile urbane şi comunele aflate în apropiere, şi localităţile aflate în partea de nord – est a judeţului (în special comunele Josenii Bârgăului şi Livezile) precum şi localităţile situate pe comunicaţia feroviară Ilva-Mică – Vatra Dornei.

Conform unor documente menţionate în lucrarea „Căile de comunicaţie şi transporturile în judeţul Bistriţa-Năsăud”, Editura Mesagerul Bistriţa, 1999, - Distrugerile provocate căilor de comunicaţii din judeţ în timpul războiului au fost mult mai mari faţă de alte zone ale ţării din cauza faptului că aici s-au pregătit temeinic unele operaţiuni militare, teritoriul fiind considerat teatru de război. După 23 august 1944 au urmat masive distrugeri făcute de trupele germane şi maghiare în retragere căilor de comunicaţii din judeţ.

Pe linia Ilva-Mică –Vatra Dornei au fost distruse prin minare toate viaductele mari. Linia Deda-Sărăţel a fost în asemenea grad distrusă, încât nu a mai rămas nici o ramificaţie şi nici o şină întreagă, fără a mai vorbi de lucrările de artă şi clădiri. Linia a fost distrusă de trupele germane şi maghiare cu o sălbăticie rar întâlnită, rămânând aproape 3 ani un adevărat muzeu în aer liber al distrugerilor. Sporadic au fost executate misiuni de asanare şi în alte localităţi din judeţ ceea ce determină aplicarea unor măsuri preventive la nivel judeţean.

ACTIVITĂŢI ASANARE MUNIŢIE NEEXPLODATĂ 2017 Au fost executate 42 de intervenţii pirotehnice din care: - 7 distrugeri de zăpoare; - 29 asanări de muniţie; - 6 distrugeri de muniţie; Au fost executate un număr de 29 misiuni de asanare a muniţiei rămasă neexplodată (cercetare, identificare, transport şi depozitare) şi au fost asanate un număr de 533 elemente de muniţie. Nr. crt Perioada

Misiuni de asanare a muniţiei rămase neexplodate de pe

teritoriul judeţului

Misiuni de distrugere a muniţiei rămase neexplodate

de pe teritoriul judeţului

Misiuni de distrugere de zăpoare

Total misiuni

1 Ianuarie - - - - 2 Februarie 1 - 7 8 3 Martie 9 - - 9 4 Aprilie 4 1 - 5 5 Mai 7 2 - 9 6 Iunie 2 2 - 4 7 Iulie 1 - - 1 8 August - - - - 9 Septembrie 2 - - 2 10 Octombrie 2 1 - 3 11 Noiembrie 1 - - 1 12 Decembrie - - - -

Total 29 6 7 42

Felul muniţiei MUNIŢIA DESCOPERITĂ NEEXPLODATĂ LA NIVELUL JUDEŢULUI BISTRIȚA - NĂSĂUD 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 Total

Proiectile diferite - 1 3 3 3 - - - - - - - 10


59

calibre Muniţii şi elemente

de muniţie - 460 10 1 - - - 20 - - 491

Grenade defensive - - 5 1 4 - - - 1 - 1 - 12 Bombă aruncător - - - 1 2 1 1 - - - - - 5

Lovitură aruncător/AG

- - - - 15 - - - - - - - 15

Total - 1 468 15 25 1 1 - 1 20 1 - 533 DISTRUGEREA MUNIŢIEI DESCOPERITĂ NEEXPLODATĂ LA NIVELUL JUDEŢULUI

Felul muniţiei 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 Total pe tipuri de muniţie

Proiectile diferite calibre - - - 3 13 4 - - - 3 - - 24

Muniţii şi elemente de muniţie - - - 18 471 - - - 20 - - 509

Grenade defensive - - - 1 10 4 - - - 1 - - 16 Bombă aruncător - - - 2 2 2 - - - 1 - - 7

Bombă AV - - - - 8 8 - - - 4 - - 20 Lovitură

aruncător/AG - - - 2 - 15 - - - - - - 16

TOTAL MUNIŢII - - 26 504 33 - - - 29 - - 592 DISTRUGERI DE ZĂPOARE

În perioada 03.02.2017 – 05.02.2017, echipa pirotehnică din Inspectoratul pentru Situații de urgență „Bistrița” al județului Bistrița – Năsăud a intervenit pentru distrugerea mai multor zăpoare din zona de competență. 03.02.2017 intervalul orar 900 - 2100 (12 ore)

Localitatea Coșbuc - S-a intervenit pentru distrugerea unui zăpor cu lungimea de 4 km și lățimea de 30 m, format pe răul Sălăuța. S-au efectuat 2 detonări, având ca rezultat distrugerea zăporului de gheață și deblocarea cursului râului de formațiunile de gheață.

Localitatea Rebrișoara (Gersa II) - Echipa pirotehnică a ajuns la locul formării zăporului, realizând o recunoaștere preliminară. La locul formării zăporului a intervenit Comitetul Local pentru Situații de Urgență Rebrișoara cu un buldoexcavator. Zăporul de gheață a fost distrus de buldoexcavator, eliberându-se albia râului.

Localitatea Rebra - Echipa pirotehnică a ajuns la locul formării zăporului pe râul Rebra, în localitatea Rebra, realizând o recunoaștere preliminară. S-a intervenit pentru distrugerea unui zăpor cu lungimea de 800 m și lățimea de 20 m. S-au efectuat 5 detonări, având ca rezultat realizarea unui culoar de scurgere fără a elibera albia râului de formațiunile de gheață. Pentru misiunile de distrugere de zăpoare din data de 03.02.2017 s-au folosit 6 kg. T.N.T și 7 capse electrice. 04.02.2017 intervalul orar 700 - 2300 (16 ore)

Localitatea Zagra - S-a intervenit pentru distrugerea unui zăpor cu lungimea de 1 km și lățimea de 10 m, format pe râul Valea Zagrei. S-au efectuat 8 detonări, având ca rezultat distrugerea zăporului de gheață și deblocarea cursului râului de formațiunile de gheață.

Localitatea Rebra - S-a intervenit pentru distrugerea unui zăpor cu lungimea de 800 m și lățimea de 20 m, format pe râul Rebra. În momentul în care se poziționau materialelor explozive, s-a pornit zăporul de gheață, eliberându-se albia râului de formațiunile de gheață. La locul intervenției s-a aflat și domnul președintele al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență împreună cu domnul inspector șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bistriţa” al județului Bistrița – Năsăud.

Localitatea Maieru - S-a intervenit pentru distrugerea unui zăpor cu lungimea de 4 km și lățimea de 50 m, format pe râul Someș. S-au efectuat 7 detonări, având ca


60

rezultat distrugerea zăporului de gheață și deblocarea cursului râului de formațiunile de gheață. La locul intervenției s-a aflat și domnul președintele al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență împreună cu domnul inspector șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bistriţa” al județului Bistrița – Năsăud.

Localitatea Valea Mare - S-a intervenit pentru distrugerea unui zăpor cu lungimea de 1 km și lățimea de 20 m, format pe râul Someș. S-au efectuat 8 detonări, având ca rezultat realizarea unui culoar de scurgere fără a elibera albia râului. Pentru misiunea de distrugere de zăpoare din data de 04.02.2017 s-au folosit 19,2 kg T.N.T și 23 capse electrice. 05.02.2017 intervalul orar 900 - 1600 (9 ore)

Localitatea Colibița - S-a intervenit pentru distrugerea unui zăpor cu lungimea de 400 m și lățimea de 20 m. S-au efectuat 11 detonări, având ca rezultat realizarea unui culoar de scurgere fără a elibera albia râului de formațiunile de gheață. Pentru misiunea de distrugere de zăpoare din data de 05.02.2017 s-au folosit 8,8 kg T.N.T și 11 capse electrice. 2018 Au fost executate 46 de intervenţii pirotehnice din care: - 40 asanări de muniţie neexplodată dintre care 10 la I.S.U. Cluj; - 4 distrugeri de muniţie neexplodată; - 2 distrugeri de zăpoare. Au fost executate un număr de 40 misiuni de asanare a muniţiei rămasă neexplodată (cercetare, identificare, transport şi depozitare) şi au fost asanate un număr de 198 elemente de muniţie.

Nr. crt Perioada

Misiuni de asanare a muniţiei rămase

neexplodate de pe teritoriul judeţului

Misiuni de distrugere a muniţiei rămase neexplodate

de pe teritoriul judeţului

Misiuni de distrugere de

zăpoare

Total misiuni

1 Ianuarie 0 0 0 0 2 Februarie 0 0 0 0 3 Martie 1 0 0 1 4 Aprilie 2 0 0 2 5 Mai 3 2 0 5 6 Iunie 5 1 0 6 7 Iulie 6 0 0 6 8 August 3 0 0 3 9 Septembrie 2 0 0 2 10 Octombrie 5 0 0 5 11 Noiembrie 8 1 0 9 12 Decembrie 5 0 2 7

Total 40 4 2 46

Felul muniţiei

MUNIŢIA DESCOPERITĂ NEEXPLODATĂ LA NIVELUL JUDEŢULUI BISTRIȚA - NĂSĂUD

Ian Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug Sept Oct. Nov Dec. Total pe tipuri de muniţie

Proiectile diferite calibre - - 1 1 1 5 - - - - 2 - 10

Muniţii şi elemente de

muniţie - - - 5 - - 13 - - - 146 - 164

Grenade - - - 1 1 1 1 - - 1 9 - 14 Bombă

aruncător - - - - 1 - - 1 - - 6 1 9

Mine - - - - - - 1 - - - - - 1 TOTAL - - 1 7 3 6 15 1 - 1 163 1 198

DISTRUGEREA MUNIŢIEI DESCOPERITĂ NEEXPLODATĂ LA NIVELUL JUDEŢULUI


61

Felul muniţiei Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug Sept Oct. Nov Dec. Total pe tipuri

Proiectile diferite calibre - - - - 5 3 - - - - 5 - 13

Muniţii şi elemente de

muniţie - - - - 5 - - - - - 44 - 49

Grenade - - - - 3 1 - - - - 11 - 15 Bombă

aruncător - - - - 1 - - - - - 1 - 2

Bombă AV - - - - 8 4 - - - - 4 - 16 Mine - - - - - - - - - - 1 - 1

TOTAL - - - 22 8 - - - - 66 - 96 DISTRUGERI DE ZĂPOARE

În perioada 03.12.2018 – 04.12.2018, echipa pirotehnică din Inspectoratul pentru Situații de urgență „Bistrița” al județului Bistrița – Năsăud a intervenit pentru distrugerea unui zăpor în Localitatea Rebra. 03.12.2018 intervalul orar 900 - 1700 (10 ore)

S-a intervenit pentru distrugerea unui zăpor cu lungimea de 1000 m și lățimea de 30 m, format pe râul Rebra. S-au efectuat 7 detonări, având ca rezultat realizarea unui culoar de scurgere fără a elibera albia râului. Pentru misiunea de distrugere de zăpoare s-au folosit 16,5 kg T.N.T și 12 capse electrice. 04.12.2018 intervalul orar 800 - 1500 (9 ore)

S-a intervenit pentru distrugerea unui zăpor cu lungimea de 1000 m și lățimea de 30 m, format pe râul Rebra. S-au efectuat 6 detonări, având ca rezultat realizarea unui culoar de scurgere de aproximativ 200 m fără a elibera albia râului. Pentru misiunea de distrugere de zăpoare s-au folosit 10,8 kg T.N.T și 9 capse electrice. Secţiunea a 3-a Analiza riscurilor biologice

Pentru prevenirea apariţiei unor epizootii majore cu riscul transmiterii la animale sau de la animale la om, sau apariţia unor boli la om în urma consumului unor alimente obţinute de la animale bolnave sau produse în condiţii necorespunzătoare, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) elaborează anual Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului şi Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor.

În exploataţiile profesionale şi nonprofesionale de animale şi unităţile din domeniul producerii, depozitării, comercializării produselor alimentare de origine animală şi nonanimală autorizate, în conformitate cu prevederile legale, programele se pun în aplicare de către personalul angajat la Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud (D.S.V.S.A.) şi/sau medicii veterinari împuterniciţi de D.S.V.S.A. Bistrița-Năsăud în baza contractului de concesiune sau prestări servicii.

Acţiunile din programele menţionate sunt obligatorii şi se realizează prin tehnicile de control oficial prevăzute în Regulamentul CE nr. 882/2004 privind controalele oficiale pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor.

Probele recoltate în cadrul controalelor oficiale se examinează la Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor (L.S.V.S.A.) Bistriţa şi/sau la Institutul pentru Diagnostic şi Sănătate Animală (I.D.S.A.) Bucureşti sau Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (I.I.S.P.V.) Bucureşti.

La nivelul DSVSA, s-au făcut analize de risc în baza cărora s-au întocmit programe de măsuri pentru prevenirea apariţiei pe teritoriul judeţului a unor boli cu impact


62

major asupra stării de sănătate a animalelor şi/sau a oamenilor, respectiv: pesta porcină clasică, pesta porcină africană, gripa aviară, rabia (turbarea), boala limbii albastre (bluetongue), pseudopesta aviară şi programe de combatere a unor boli respectiv: tuberculoza, anemia infecţioasă ecvină, leucoza bovină, loca americană etc.

La analiza de risc se iau în considerare cel puţin următorii factori de risc: situaţia epidemiologică de pe teritoriul judeţului sau de pe teritoriul altor judeţe sau state membre învecinate sau a unor ţări terţe; posibilitatea de introducere a agentului patogen la animalele domestice prin animalele sălbatice; posibilitatea de răspândire a bolii între exploataţii; rezultatele analizelor efectuate în cadrul programelor de supraveghere, efectivele de animale din exploataţiile comerciale şi noncomerciale.

În conformitate cu strategia de prevenire şi combatere a bolilor, în cazul suspiciunii unei epizootii care prezintă un pericol deosebit pentru sănătatea publică şi economia naţională, se solicită domnului prefect, în calitate de preşedinte al Unităţii Locale de Decizie din cadrul C.L.C.B., să activeze Centrul Local de Combatere a Bolilor (C.L.C.B.) şi/sau Unităţile Locale de Sprijin.

CLCB desfăşoară activitatea pe toată durata derulării Programului de monitorizare, control şi eradicare a bolii în judeţ şi/sau judeţele vecine, funcționează, potrivit legii, ca organism interinstituţional de management în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi asigură îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de O.G. nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea de Guvern nr. 1189/2009 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Centrului National de Combatere a Bolilor şi ale structurilor din componenţa acestuia.

Structura CLCB este următoarea: Unitatea locală de decizie, Unitatea operaţională locală şi Unitatea locală de sprijin.

Preşedintele Unităţii locale de decizie este prefectul, vicepreşedinte este directorul executiv al DSVSA, iar membrii Unităţii locale de decizie sunt reprezentaţi de membrii comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă.

Unitatea operaţională locală este condusă de directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi Pentru Siguranţa Alimentelor.

Unitatea locală de sprijin este condusă de primar şi are în componenţă un viceprimar, secretarul comunei, oraşului sau municipiului, după caz, reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii, respectiv ai direcţiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi ai autorităţii pentru sănătate publică judeţene, precum şi medicul zonal.

Pregătirea ședințelor, elaborarea lucrărilor şi a documentelor de lucru necesare desfășurării activităţii CLCB, se asigură de secretariatul tehnic, format din specialişti ai DSVSA Bistriţa Năsăud.

Speciile de animale ce se regăsesc pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud se regăsesc în anexa nr. 6.


63

Secţiunea a 4-a Analiza riscurilor de incendiu

ANALIZA INTERVENŢIILOR ÎN ANUL 2018 Intervenţii pe categorii de situaţii de urgenţă

Analiza comparativă a tipurilor de intervenții 2017/2018

Timp mediu de intervenţie pentru serviciile profesioniste

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

incendii intervenţiiSMURD

incendii devegetaţie şi

altele

alte situaţii deurgenţă

asistenţapersoanelor

acţiuni protecţiecomunităţi

224

10508

32 86 122 442

1059

100

261

9896

206

242

11764

442

122

86

10508

32

224

11414

0 500 100015002000250030003500400045005000550060006500700075008000850090009500100001050011000115001200012500

Alte actiuni pentru protecţia comunităţilor

Asistenta persoane

Alte situatii de urgenta

Intervenţii S.M.U.R.D.

Incendii de vegetaţie şi altele

Incendii

Total situaţii de urgenţă

2018

2017


64

9896

10508

a) Intervenţii

b) Intervenţii SMURD

Acţiuni de salvare pe timpul intervenţiilor

INTERVENŢIILE SERVICIULUI MOBIL DE URGENŢĂ, REANIMARE ŞI DESCARCERARE.

2017 2018

13:03 12:56

96:06

74:42

00:0012:0000:0012:0000:0012:0000:0012:0000:0012:00

2017 2018

timp mediu de răspuns (min)

timp mediu de intervenţie laincendii (min)

13:35 13:57

48:24 47:23

00:00

12:00

00:00

12:00

00:00

12:00

2017 2018

timp mediu de răspuns (min)

timp mediu de intervenţie(min)

11414 Situaţii de

urgenţă

61 persoane salvate - 55 adulţi

- 6 copii

10739 persoane

asistate medical

Bunuri protejate în valoare de peste

31,92 mil. ron

201 animale salvate

+6,18%

Viteza medie de deplasare 41.04 km/h


65

INTERVENŢII PENTRU STINGEREA INCENDIILOR ŞI A INCENDIILOR DE VEGETAŢIE ŞI ALTELE

INCENDII

2017 2018 242 incendii 224 incendii -7,43%

57%

15%

7%

3% 3%

7% 2% 4% 2%

5999 afecţiuni medicale

1541 traumatisme

748 afecţiuni cardiace

331 intoxicaţii

363 accidente rutiere

790 afecţiuni neuro-psihiatrice

185 stop cardiorespiratorresuscitat/neresuscitat

372 transporturiinterclinici

179 alte afecţiuni


66

CAUZE DE INCENDIU

Situaţia incendiilor în funcţie de mediu de manifestare: rural/urban

INCENDII DE VEGETAŢIE ŞI ALTELE

2017 2018

206 32

16

1

3

3

4

7

9

10

14

16

26

57

58

0 10 20 30 40 50 60 70

alte cauze

autoaprindere

jocul copiilor cu focul

defecțiuni tehnice

scurgeri de lichide inflamabile

aparate electrice sub tensiune

fumatul

cenușă ,jar sau scântei

mijloace de încălzit defecte / nesupravegheate

acțiune intenționată

foc deschis

coş de fum defect, necurăţat

instalaţii electrice defecte sau improvizate

0 20 40 60 80 100 120 140 160

2017

2018

93

73

149

151 MEDIULRURAL

MEDIULURBAN

-84,46%


67

CONCLUZII

În urma analizării tuturor situaţiilor de urgenţă manifestate în zona de competenţă a I.S.U. „Bistriţa”, s-a observat:

- o scădere a numărului situaţiilor de urgenţă gestionate de structurile din subordine cu 2,97% faţă anul 2017;

- intervenţiile echipajelor SMURD au crescut cu 6,18 % faţă de anul 2017; - intervenţiile echipajelor pentru stingerea incendiilor au scăzut cu 7,43% faţă de

anul 2017; În ceea ce priveşte incendiile, putem observa:

- 25,89% din incendii au avut ca şi cauză de natură electrică; - 25,24 % din incendii au avut ca şi cauză coşurile de fum; - 67,42 % incendii au avut loc în mediul rural.

Secţiunea a 5-a Analiza riscurilor sociale Pe raza județului Bistrița-Năsăud pot apărea diferite riscuri sociale datorită manifestărilor culturale, sportive și de agrement organizate de-a lungul anului. Manifestări culturale importante: Ziua Unirii Principatelor Române 24 ianuarie, Ziua Internațională a Muncii 1 mai, Ziua Europei 9 mai, Zilele municipiului Bistrița, orașului Năsăud, Beclean, Sângeorz-Băi, Festivalul internațional de folclor „Nunta Zamfirei”, Festivalurile „Toamna fanfarelor” și „Toamna bistrițeană”, Serbările Bistriței Medievale, Maialul bistriţean maghiar, Sărbătorile religioase cu afluență mare de persoane cu ocazia Sărbătorilor Pascale, Crăciunului, Festivalul ,,Usturoiului”. Manifestări sportive și de agrement: Crosul „Gabriela Szabo”, meciurile de handbal ale echipei CSM Bistrița organizate în Sala Polivalentă a municipiului Bistrița, Laleaua Pestriță comuna Cetate, Serbările zăpezii. Pe lângă manifestările care au loc în aer liber, pot să apară situații de urgență la activitățile desfășurate în incinta instituțiilor de cultură din județ (Palatul Culturii, Centrul Cultural Dacia, Sinagoga Bistrița) precum și la activitățile ocazionale desfășurate în unitățile culturale și pe terenurile de sport din mediul rural. Nu au existat situații nedorite până în prezent, dar pentru fiecare eveniment care generează riscuri sociale sunt întocmite planuri de acțiune de către instituțiile abilitate. Secţiunea a 6-a Analiza altor tipuri de riscuri Datele se regăsesc în Capitolul III, Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență, Secțiunea 4 – Analiza riscurilor de incendiu. Secţiunea a 7-a Zone de risc crescut În activitatea de analiză a riscurilor se pot defini zone geografice având o concentraţie a riscurilor de aceeaşi natură, legate de infrastructuri şi construcţii, denumite zone de risc crescut.

Elementele care sunt avute în vedere pentru stabilirea zonelor de risc crescut sunt: a) zonele de activitate dezvoltate de-a lungul căilor de comunicaţii; b) clădirile publice, fie datorită numărului de persoane, fie datorită vulnerabilităţii lor, aşa cum sunt teatrele, hotelurile, spitalele, şcolile, centrele comerciale; c) instalaţiile tehnologice; d) alte elemente: zone inundabile, zone predispuse alunecărilor/prăbuşirilor de teren etc.

Din punctul de vedere al tipului unităţii administrativ-teritoriale, se stabilesc 3 clasificări ale zonelor de risc: a) zone de risc urbane;


68

b) zone de risc periurbane: comune limitrofe, oraşe, zone industriale sau comerciale; c) zone de risc rurale.

În ceea ce privește zonele cu risc crescut în funcție de tipurile de risc generatoare de situații de urgență există: Riscuri tehnologice – pe teritoriul municipiului și orașelor, platformelor industriale, pe

căile de comunicații, rutiere, feroviare, la rețelele de alimentare cu utilități (gaz metan, curent electric). Riscuri de incendii – aglomerările urbane, platforme industriale, obiective socio-

culturale, clădiri publice cum sunt spitalele, hotelurile, școlile dar și la fondul forestier. La nivelul județului există un risc scăzut la clădirile publice (spitale, hoteluri, școli) având în vedere că majoritatea dintre acestea sunt în legalitate în ceea ce privește avizarea/autorizarea lor. Riscuri sociale - localitățile urbane și rurale.

Date cu privire la zonele inundabile și cele predispuse alunecărilor de teren se regăsesc la Capitolul III – Secțiunea I - Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență la punctele: a1) Inundații d) Fenomene distructive de origine geologică – d2) Alunecări de teren.

În ceea ce priveşte situaţia clădirilor publice înalte din judeţul Bistriţa – Năsăud, dintre cele mai importante, şi care prezintă risc ridicat în cazul producerii unor incendii, atât în salvarea victimelor, cât şi în localizarea incendiilor, enumerăm următoarele: Administrația Județeană a Finanţelor Publice a judeţului Bistriţa – Năsăud, Hotel Metropolis, Hotel ,,Diana”, Hotel ,,Coroana de Aur”, Hotel ,,Castel Dracula”, Hotel „Hebe” Sângeorz – Băi, Hotel „Someşul” Sângeorz – Băi.

Chiar dacă nu pot fi clasificate ca fiind clădiri înalte, conform normativului P 118 din 1999, o importanţă deosebită în ceea ce priveşte asigurarea intervenţiei în cazul producerii unor situaţii de urgenţă, enumerăm:

Biserica Evanghelică Bistriţa; Ansamblul de locuinţe „Dallas” Bistriţa; Ansamblul de locuinţe „Piaţa Mihai Eminescu” Bistriţa; Ansamblul de locuinţe strada Crinilor Bistriţa; Ansamblul de locuinţe „Lama” Bistriţa; Complex rezidenţial „Casa Optima” Bistriţa; Bisericile Ortodoxe din Bistriţa; Biserica Ortodoxă Năsăud; Biserica Ortodoxă Beclean; Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa. La nivelul judeţului Bistriţa – Năsăud există un număr mare de clădiri care la un

moment dat pot avea un număr mare de persoane, care, în cazul izbucnirii unui incendiu implică concentrarea unui număr impresionant de forţe şi mijloace de intervenţie, dintre care putem enumera:

Centrul Municipal de Cultură „George Coşbuc” – Bistriţa; Hotel Castel „Dracula” – Pasul Tihuţa; Hotel Coroana de Aur – Bistriţa; Complex comercial Kaufland – Bistriţa (2 obiective); Complex Comercial Dedeman Bistriţa; Complex comercial B1 Bistrița; Complex comercial Bistrița Retail Park; Complex Comercial Selgros; Biserica Penticostală – Bistriţa; Instituții școlare de învățământ; Palatul de Justiție;


69

Alte săli de nunţi, restaurante sau cămine culturale. În eventualitatea producerii unor situaţii de urgenţă (incendii, explozii, etc.) la

clădirile enumerate, există posibilitatea să fie afectat un număr mare de oameni (exemplu: clădirea administraţiei finanţelor publice aproximativ 250 de persoane, clădirea Bisericii evanghelice aproximativ 500 de persoane, clădirea Spitalului Judeţean Bistriţa peste 1.000 de persoane, clădirea Liceului Liviu Rebreanu peste 1.000 de persoane, etc.).


70

CAPITOLUL IV ACOPERIREA RISCURILOR

Secţiunea 1 Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie intervenţie

Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie și intervenţie constă în stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele urmărite, identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optimă şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi a celor cu care se cooperează.

Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni:

a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente;

b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţă; c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale

şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d) exerciţii tactice în teren, privind gestionarea diferitelor tipuri de situaţii de

urgenţă stabilite, în conformitate cu scenariile exerciţiilor. Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate: a) controale şi inspecţii de prevenire; b) avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă; c) acordul; d) asistenţa tehnică de specialitate; e) informarea preventivă; f) pregătirea populaţiei; g) constatarea şi sancţionarea încălcărilor la prevederile legale; h) alte forme. Planurile de intervenţie vor cuprinde informaţii referitoare la: a) categoriile de servicii de salvare/intervenţie în caz de urgenţă şi amplasarea

unităţilor operative; b) încadrarea şi mijloacele de intervenţie şi protecţie a personalului/populaţiei

pentru fiecare tip de risc, pe categorii de forţe şi mijloace, cum sunt: autospeciale de lucru cu apă şi spumă, autospeciale de stingere cu pulbere şi azot, autospeciale pentru descarcerare şi iluminat, autospeciale pentru salvare de la înălţime şi alte tipuri de autospeciale, servanţi pompieri, salvatori, asistenţi medicali, scafandri, alpinişti etc.

c) zona de acoperire a riscurilor; d) timpii de răspuns, cuantificaţi de o comisie compusă din specialişti ai

Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă; e) activitatea operaţională, prin prezentarea detaliată a ponderii intervenţiilor la

incendii; asistenţa medicală de urgenţă, reanimare şi descarcerare; deblocări/salvări de persoane, salvări de animale etc.;

f) alte informaţii considerate necesare.

Secţiunea a 2-a Etapele de realizare a acţiun i lor

Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale: a) alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie; b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create; c) deplasarea la locul intervenţiei;


71

d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie;

e) transmiterea dispoziţiilor preliminare; f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie; g) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor , animalelor şi bunurilor; h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă; i) manevra de forţe; j) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului; k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului / dezastrului; l) regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii; m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia

acestuia; n) întocmirea procesului verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie; o) retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă; p) restabilirea capacităţii de intervenţie; q) informarea inspectorului general/ inspectorului şef/ comandantului şi a eşalonului

superior.

Secţiunea a 3-a Faze de urgenţă a le acţiunilor

În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:

a) urgenţa I – asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în raionul/ obiectivul afectat;

b) urgenţa a II-a–asigurată de către subunităţile inspectoratului judeţean; c) urgenţa a III-a–asigurată de către două sau mai multe subunităţi limitrofe; d) urgenţa a IV-a–asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului

general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată. Conducerea acţiunilor de protecție intervenţie, pe urgenţe, se asigură astfel:

a) urgenţa I - de şeful gărzii de intervenţie al subunităţii în al cărei raion de intervenţie s-a produs situaţia de urgenţă;

b) urgenţa a II–a - de către inspectorul şef; c) urgenţa a III-a - de către inspectorul şef în a cărui zonă de competenţă s-a

produs evenimentul; d) urgenţa a IV-a - de către inspectorul general al I.G.S.U.

Secţiunea a 4-a Acţiunile de protecţie - intervenţie

Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru:

a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici afectaţi;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile; e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a

căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: subunități de pompieri şi sedii ale poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care


72

sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garaje de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;

f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

PERSPECTIVE PENTRU REDUCEREA TIMPULUI DE RĂSPUNS

LA INTERVENŢIILE DIN ZONA DE COMPETENŢĂ

Prin dispunerea în teritoriu a subunităţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “BISTRIŢA” al judeţului Bistriţa-Năsăud, se încearcă a se asigura ca intervenţiile să se încadreze în criteriile de performanță stabilite prin actele normative în vigoare.

În acest sens s-a făcut o analiză privind necesitatea înființării a 5 puncte de lucru în comuna Șieu, comuna Miceștii de Câmpie, comuna Petru Rareș comuna Măgura Ilvei și comuna Rodna, la nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa” al județului Bistriţa - Năsăud. Înființarea acestor patru puncte de lucru este strict legată de obținerea a cel puțin 100 de indicatori, pentru a fi în măsură să se asigure personalul necesar deservirii acestora.

Aplicarea prevederilor reglementărilor referitoare la managementul situaţiilor de urgenţă şi gestionarea tipurilor de risc la nivelul judeţului Bistriţa–Năsăud, presupune crearea unui sistem cu o funcţionare foarte precisă, cu un act decizional eficient şi oportun şi cu o putere de adaptabilitate deosebită în raport cu situaţiile posibil a se produce, a cărui capacitate de interoperabilitate trebuie să se manifeste la nivel naţional, regional şi european.

Procesul de transformare şi modernizare al judeţului Bistriţa–Năsăud, manifestat în urbanism, infrastructură, industrie, impune necesitatea adaptării la noile cerinţe şi concepte de abordare şi evaluare a problematicilor specifice diferitelor domenii, inclusiv al celui care priveşte concepţia şi ansamblul măsurilor de prevenire, intervenţia operativă şi refacere, faţă de riscurile şi ameninţările la adresa vieţii oamenilor, bunurilor materiale şi mediului.

Concepţia de intervenţie urmăreşte cu precădere: • asigurarea unor intervenţii prompte, cu eficienţă maximă, încadrare în timpii de

răspuns stabiliţi la nivel naţional; • reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, a pagubelor materiale şi a efectelor negative

asupra mediului; • menţinerea la niveluri acceptabile a riscurilor posibil a fi prognozate; • asigurarea aceluiaşi grad de protecţie al cetăţenilor, indiferent unde s-ar afla în zona

de competenţă; • creşterea capacităţilor operaţionale pentru a dispune de resurse necesare

intervenţiilor şi în afara zonei de competenţă, la solicitarea altor inspectorate; • realizarea unei repartiţii judicioase a forţelor şi mijloacelor în plan teritorial, pe

principiul asigurării unui timp de răspuns cât mai mic. Scopul principal al tuturor activităţilor îl constituie creşterea nivelului de

securitate a vieţii cetăţenilor, proprietăţii şi mediului, iar direcţiile prioritare de acţiune vor urmări:

• realizarea cu celeritate a măsurilor de prevenire şi intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;


73

• creşterea calităţii asistenţei medicale de urgenţă şi descarcerare printr-o pregătire şi dotare corespunzătoare a personalului ce încadrează structurile de profil din cadrul inspectoratului.

Având în vedere prevederile art. 87, alin.(8), din Legea nr. 95/2006, cu completările şi modificările ulterioare, în ceea ce privește timpul maxim de sosire la locul intervenţiei de la primirea apelului de urgenţă, a echipajelor de prim ajutor și art. 6 şi art. 8 din Anexa Aprobată prin OMAI nr. 360 din 14.09.2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă care stipulează faptul că:

„Acordarea primului ajutor calificat este organizată astfel încât timpul maxim de sosire la locul intervenţiei de la apelul de urgenţă să nu depăşească:

a) 8 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele urbane, la cel puţin 90% din cazurile de urgenţă;

b) 12 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele rurale, la cel puţin 75% din cazurile de urgenţă.”;

Timpul de răspuns în obiectivele şi localităţile în care sunt dislocate permanent subunităţile:

a1) în obiectivele publice de importanţă deosebită şi cu risc ridicat - între 5 şi 15 minute;

a2) în localităţile de dislocare - între 5 şi 25 de minute; a3) în localităţile din raionul de intervenţie - între 15 şi 35 de minute;

c) raza medie a raionului de intervenţie - între 15 şi 30 de kilometri; d) Dotarea subunităţilor cu mijloace de intervenţie se face avându-se în vedere ca o

autospecială pentru lucrul cu apă şi spumă să revină, de regulă, la 10.000 - 12.000 de locuitori din raionul de intervenţie, iar la nivelul fiecărei subunităţi să existe cel puţin câte o autospecială având dotarea necesară pentru executarea operaţiunilor de descarcerare şi a cercetării de specialitate.

Având în vedere aceste aspecte considerăm ca fiind oportună înfiinţarea unor Puncte de Lucru la nivelul zonei de competență a ISU Bistrița astfel:

I. În localitatea Șieu, situată la 29 de km de municipiul Bistriţa. Prin înfiinţare, acestuia i s-ar atribui un raion de intervenţie care ar cuprinde localităţile apropiate. Acesta va deservi un număr de 5 comune: Mărișelu, Șieu, Șieuț, Monor și Teaca cu 23 de sate aparținătoare cu o populaţie de cca. 14500 locuitori, ceea ce denotă faptul că există o dispersare relativ mare în teritoriu a acestora. Suprafața totală a comunelor este de 400,06 km2.

Principalele surse de risc din raionul de intervenţie sunt: - riscul de producere a incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti şi la obiectivele de

turism (pensiuni și agropensiuni). - riscul de producere a accidentelor rutiere pe D.J. 154, D.J. 154 B, D.J.154C ; - riscuri de inundații la localitățile de pe Valea Șieului, râul Șieu; - riscuri de incendii de pădure pe raza ocoalelor silvice din raionul de intervenţie; - riscul de producere a incendiilor la obiective economice din industria

agroalimentară. (Societatea Comerciala "Carmo - Lact Prod" SRL, Monor) Zona Valea Șieului este o zonă de deal și munte, principalele activităţi ale zonei fiind

creşterea animalelor şi agricultura. Intervenţiile pentru stingerea incendiilor în această zonă sunt foarte dificile din cauza cantităţilor mari de materiale combustibile, deoarece în cele mai multe cazuri la acest tip de incendii, în momentul ajungerii la locul intervenției, acestea sunt incendii în faza generalizată.

Până în prezent, intervenţiile pentru acordarea primului ajutor în această zonă sunt asigurate de echipajele SMURD din cadrul Detaşamentului de Pompieri Bistriţa şi din cadrul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Rutele maxime în care au avut loc intervenţii în ultimii ani au fost:


74

Bistriţa – Sebiș 40 km cu timpul de răspuns 48 de minute Bistriţa – Monor 42 km cu timpul de răspuns 45 de minute Bistriţa – Gledin 41 km cu timpul de 49 minute

Datorită timpului mare de răspuns la intervenţii (zonă care va fi asigurată de către Punctul de Lucru Șieu) pagubele materiale sunt însemnate având în vedere distanţa mare între Detașamentul de Pompieri Bistrița şi zonele respective.

II. În localitatea Miceștii de Câmpie, situată la 25 de km față de Punctul de

Lucru Lechința înființat în anul 2017. Prin înființare, acestuia i s-ar atribui un raion de intervenţie care ar cuprinde localitățile apropiate. Acesta va deservi un număr de 6 comune: Milaș, Silivașu de Câmpie, Miceștii de Câmpie, Sânmihaiu de Câmpie, Urmeniș și Budești cu 33 de sate aparținătoare cu o populaţie de cca. 8647 locuitori, ceea ce denotă faptul că există o dispersare relativ mare în teritoriu a acestora. Suprafața totală a comunelor este de 289,37 km2. Astfel s-ar reduce numărul localităților, a distanței și implicit a timpului de răspuns în care intervine Punctul de Lucru Lechința și Secția de Pompieri Sărmașu din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență “HOREA” al jud. Mureș.


turism (pensiuni și agropensiuni). - riscul de producere a accidentelor rutiere pe D.N. 15A şi D.J. 172E – care sunt

drumuri modernizate şi sunt intens circulate iar accidentele sunt frecvente; - riscuri de incendii de pădure pe raza ocoalelor silvice din raionul de intervenţie; - riscuri de producere a incendiilor la obiectivele turistice, instituții de învățământ,

obiective de cult religios, săli cu aglomerări de persoane (centre culturale locale); - riscul de producere a incendiilor la obiective economice din industria

agroalimentară. (Societatea Comercială S.C. BENDEARCRIS PRODCOM S.R.L, produse lactate Miceștii de Câmpie).

Până în prezent, intervenţiile pentru acordarea primului ajutor în această zonă sunt asigurate de echipajele SMURD din cadrul Detașamentului de Pompieri Bistrița, Punctul de Lucru Lechința şi din cadrul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Rutele maxime în care au avut loc intervenţii de când s-a înființat Punctul de Lucru Lechința: Lechința – Orosfoaia 40 km cu timpul de răspuns 43 de minute.

III. În localitatea Reteag, situată la 14 de km de orașul Beclean, față de cea

mai apropiată gardă de intervenție. Prin înființare, acestuia i s-ar atribui un raion de intervenţie care ar cuprinde

localitățile apropiate. Acesta va deservi un număr de 7 comune: Ciceu Mihăiești, Ciceu Giurgești, Petru Rareș, Negrilești, Căianu Mic, Spermezeu și Târlișua cu 30 de sate aparținătoare cu o populaţie de cca. 18180 locuitori, ceea ce denotă faptul că există o dispersare relativ mare în teritoriu a acestora. Suprafața totală a comunelor este de 447,67 km2.


turism (pensiuni și agropensiuni). - riscul de producere a accidentelor rutiere pe DN 17 și DJ 170; - riscuri de inundații la localitățile de pe Valea Ilișua; - riscuri de incendii de pădure pe raza ocoalelor silvice din raionul de intervenţie. Până în prezent, intervenţiile pentru acordarea primului ajutor în această zonă sunt

asigurate de echipajele SMURD din cadrul Gărzii de Intervenție Beclean şi din cadrul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Bistriţa-Năsăud, Substația Beclean.

Rutele maxime în care au avut loc intervenţii în ultimii ani au fost:


75

Beclean – Molișet 49 km cu timpul de răspuns 1 oră și 3 minute Beclean – Breaza 36 km cu timpul de răspuns 42 de minute.

IV. În localitatea Măgura Ilvei, situată la 27 de km de orașul Sângeorz-Băi, față de cea mai apropiată gardă de intervenție.

Prin înființare, acestuia i s-ar atribui un raion de intervenţie care ar cuprinde localitățile apropiate. Acesta va deservi un număr de 5 comune: Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Ilva Mare, Lunca Ilvei și Leșu cu 8 sate aparținătoare cu o populaţie de cca. 11098 locuitori, ceea ce denotă faptul că există o dispersare relativ mare în teritoriu a acestora. Suprafața totală a comunelor este de 290,31 km2.


turism (pensiuni și agropensiuni). - riscul de producere a accidentelor rutiere pe DJ 172D; - riscuri de inundații la localitățile de pe Valea Ilvelor, râul Ilva; - riscuri de incendii de pădure pe raza ocoalelor silvice din raionul de intervenţie; Până în prezent, intervenţiile pentru acordarea primului ajutor în această zonă sunt

asigurate de echipajele SMURD din cadrul Gărzii de Intervenție Sângeorz-Băi şi din cadrul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Bistriţa-Năsăud, Substația Năsăud.

Rutele maxime în care au avut loc intervenţii în ultimii ani au fost: Sângeorz-Băi – Lunca Ilvei 41 km cu timpul de răspuns 43 de minute Sângeorz-Băi – Ilva Mare 38 km cu timpul de răspuns 37 de minute

În ultimii 4 ani, situația intervențiilor în zona analizată se prezintă astfel: Anul 2018:

Intervenții S.M.U.R.D.: 347; Alte intervenții: 10, din care 2 pentru stingerea incendiilor;

Anul 2017: Intervenții S.M.U.R.D.: 293 Alte intervenții: 24, din care 4 pentru stingerea incendiilor;



V. În localitatea Rodna Prin înființarea Punctului de Lucru în localitatea Rodna, acestuia i s-ar atribui un

raion de intervenţie care ar cuprinde localitățile apropiate, respectiv Rodna, Valea Vinului, Șanț, Valea Mare, Anieș, Măgura Ilvei. Acesta va deservi un număr de 4 comune: Rodna, Șanț, Măgura Ilvei și Maieru (localitatea Anieș), cu o populație de aproximativ 13885 locuitori, ceea ce denotă faptul că există o dispersare relativ mare în teritoriu a acestora.

Principalele surse de risc din raionul de intervenție sunt: - riscul de producere a incendiilor la gospodăriile cetățenești și la obiectivele de

turism (pensiuni și agro pensiuni). - riscul de producere a accidentelor rutiere pe D.N. 17 D; - riscuri de inundații la localitățile de pe cursul Văii Someșului Mare; - riscuri de incendii de pădure pe raza ocoalelor silvice din raionul de intervenție; - riscul de producere a incendiilor la obiective economice din zonă; - riscul de produceri de avalanșe (zona Valea Vinului); - riscul de produceri de accidentări ale turiștilor pe traseele montane din Munții

Rodnei; Forma de relief predominantă din zona analizată este cea montană. Principalele

activități ale zonei fiind exploatarea forestieră, creșterea animalelor și agricultura.


76

În ultimii 4 ani, situația intervențiilor în zona analizată se prezintă astfel: Anul 2018:

Intervenții S.M.U.R.D.: 442 Alte intervenții: 18, din care 9 pentru stingerea incendiilor;




Până în prezent, intervențiile pentru gestionarea situațiilor de urgență sunt asigurate de echipajele din cadrul Gărzii de Intervenție Sângeorz Băi. Distanța maximă de parcurs este de aproximativ 33 km, pe ruta Sângeorz Bai – Valea Mare.

Prin crearea unui Punct de Lucru în localitatea Rodna, distanțele maxime de parcurs sunt:

Rodna – Anieș, 5 km, timp de răspuns 8 minute; Rodna – Șanț, 7 km, timp de răspuns 10 minute; Rodna – Valea Vinului, 8 km, timp de răspuns 12 minute; Rodna – Valea Mare, 13 km, timp de răspuns 16 minute; Rodna – Măgura Ilvei, 8 km, timp de răspuns 11 minute; Dezvoltarea comunității locale, principalele tipuri de risc generatoare de situații de

urgență, precum și organizarea la nivel de comuna a Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență, respectiv dotarea Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență, impun dislocarea unui echipaj de acordare a primului ajutor calificat în zonă.

Numărul redus de intervenții pentru stingerea incendiilor precum și dotarea cu autospeciale a S.V.S.U., nu impun dislocarea unui echipaj de lucru cu apă și spumă. De menționat faptul că localitatea Rodna este numită stațiune de interes local/național, iar în viitor se intenționează a se amenaja un domeniu schiabil cu o lungime de aproximativ 25 km pârtii și spații de alimentație publică care să asigure cazarea a unui număr de 1000 turiști.

Toate argumentele prezentate mai sus conduc la necesitatea înfiinţării punctelor de lucru, ceea ce duce la o intervenţie promptă, reducerea considerabilă a timpului de răspuns în zonele menționate, reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, a pagubelor materiale şi a efectelor negative asupra mediului.

Prin deschiderea noilor puncte de lucru, se urmărește: asigurarea unor intervenţii prompte, cu eficienţă maximă, încadrare în timpii de

răspuns stabiliţi la nivel naţional; reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, a pagubelor materiale şi a efectelor

negative asupra mediului; menţinerea la niveluri acceptabile a riscurilor posibil a fi prognozate; asigurarea aceluiaşi grad de protecţie al cetăţenilor, indiferent unde s-ar afla în

zona de competenţă; creşterea capacităţilor operaţionale pentru a dispune de resurse necesare

intervenţiilor şi în afara zonei de competenţă, la solicitarea altor inspectorate; realizarea unei repartiţii judicioase a forţelor şi mijloacelor în plan teritorial, pe

principiul asigurării unui timp de răspuns cât mai mic.


77

CONCEPŢIA UNICĂ DE ACŢIUNE ÎN SITUAŢII SPECIALE

1. SCOP Dinamica fenomenelor circumscrise ordinii publice şi situaţiilor speciale impun o

abordare şi stabilire concretă a competenţelor de conducere şi coordonare la nivel naţional şi teritorial, în situaţii specifice, a modului de intrare în acţiune, gradual, coroborat cu capabilităţile componentelor sistemului pentru concentrarea efortului în zonele de interes operativ şi/sau afectate, precum şi realizarea suportului logistic al misiunilor specifice.

Scopul concepţiei este de a asigura coordonarea coerentă şi unitară a activităţilor desfăşurate în situaţii speciale în domeniul ordinii publice şi situaţiilor de urgenţă şi de a asigura creşterea gradului de intervenţie al structurilor.

Aceasta se realizează numai printr-o coordonare eficientă a managementului informaţional astfel încât factorului de decizie de la orice nivel să i se furnizeze informaţia corectă, în timp oportun şi în format standardizat în scopul luării deciziei strategice.

Analiza strategică este menită să asigure instrumentul operaţional pentru managementul integrat în domeniul răspunsului la situaţiile speciale ce afectează siguranţa cetăţeanului. Interesul factorilor de conducere responsabili este acela de a folosi eficient şi judicios întregul flux informaţional, în scopul stabilirii deciziei privind executarea manevrei de capabilităţi.

2. OBIECTIVE Prezenta concepţie urmăreşte îndeplinirea următoarele obiective principale:

a) Consolidarea managementului integrat al acţiunilor componentelor sistemului de management al situaţiilor speciale în domeniul ordinii publice şi situaţii de urgenţă;

b) Stabilirea concepţiei de acţiune la nivel naţional, regional şi local a componentelor sistemului integrat învestite cu atribuţii directe şi a celor învestite cu atribuţii de sprijin pentru răspunsul în situaţii speciale;

c) Stabilirea modului de executare a manevrei de capabilităţi în vederea concentrării efortului de acţiune, realizării raportului de forţe necesar gestionării situaţiei în zona/locul de producere a evenimentului;

d) Stabilirea modului de alertare, operaţionalizare şi integrare în acţiunile de răspuns a capabilităţilor terestre, navale şi aeriene ale sistemului, pe urgenţe şi etape de asigurare a răspunsului gradual;

e) Menţinerea cooperării permanente între componentele sistemului integrat; f) Stabilirea modulului de gestionare a relaţiilor cu media.

3. PRINCIPII DE ACŢIUNE Acţiunile de intervenţie în situaţii speciale se execută pe baza următoarelor principii generale:

a) Pregătirea şi conducerea într-o concepţie unitară a acţiunilor, pe baza planurilor şi procedurilor întocmite din timp de normalitate, care se adaptează la specificul situaţiei operative şi mediului de producere a situaţiei speciale.

b) Prioritatea protecţiei şi salvării persoanelor; c) Eficienţa valorificării informaţiilor cu impact decisiv în procesul de

planificare şi luarea deciziilor; d) Economia de capabilităţi prin întrebuinţarea eficientă a acestora, pe

urgenţe, potrivit scopului, destinaţiei şi misiunilor acestora; e) Subordonarea ierarhică şi operaţională a capabilităţilor; f) Organizarea şi executarea oportună a manevrei de capabilităţi, în scopul

concentrării efortului principal; g) Realizarea şi menţinerea cooperării neîntrerupte între capabilităţi;


78

h) Conducerea continuă, fermă, suplă şi operativă a acţiunilor; i) Asigurarea şi menţinerea unei capacităţi permanente de operativitate.

4. TERMENI ŞI DEFINIŢII În sensul prezentei concepţii termenii şi expresiile folosite au următorul înţeles: a) Sistemul integrat de acţiune în situaţii speciale - reprezintă ansamblul

operaţional constituit din autorităţile administraţiei publice centrale şi locale investite cu atribuţii directe şi de sprijin pentru răspunsul în situaţii speciale şi capabilităţile specializate ale acestora.

b) Capabilitatea specializată - reprezintă unitatea/structura/formaţiunea aparţinând unei entităţi organizaţionale care dispune de personal şi mijloace specializate pentru participarea la acţiunilor de răspuns şi funcţiile de sprijin, potrivit competenţelor.

c) Celula de alarmă – reprezintă capabilitatea specializată care este operaţională şi are capacitatea de a răspunde, în timp scurt, la primirea notificării despre producerea situaţiei speciale.

d) Situaţii speciale – situaţii generate de acele acţiuni/evenimente, care, direct sau în mod gradual, pot avea impact major asupra climatului de ordine public şi siguranţei cetăţeanului şi pentru care sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse specializate şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate.

SISTEMUL INTEGRAT DE ACŢIUNE

Sistemul integrat de acțiune asigură managementul integrat în domeniul ordinii

publice şi siguranţei cetăţeanului, având ca subsisteme: 1. SUBSISTEMUL DE CONDUCERE:

A) ÎN DOMENIUL ORDINII PUBLICE a) la nivel naţional:

Centrul naţional de conducere a acţiunilor de ordine publică care are ca instrument de suport decizional Centrul Naţional de Conducere Integrată al MAI; b) la nivel judeţean:

Comandamente operaţionale. B) ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

a) la nivel naţional: Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă care are ca instrument de

suport decizional Platforma de coordonare operaţională şi Centrul Operativ pentru Situații de Urgență;

Centrul Naţional de Conducere Integrată al MAI ca instrument de suport decizional al conducerii MAI, pentru coordonarea integrată a acţiunilor componentelor ministerului şi cooperarea interinstituţională;

Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei ca instrument de suport decizional pentru Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. b) la nivel judeţean:

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă care are ca instrument de suport decizional Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei. c) la nivel local:

Comitetul local pentru situaţii de urgenţă. d) la locul de producere a situaţiei de urgenţă:

Comandantul acţiunii/intervenţiei. Punctul Operativ Avansat. Centrul Naţional de Conducere Integrată al M.A.I. este componenta de specialitate

cu activitate permanentă 24/24 ore asigurată prin Centrul Naţional de Monitorizare a Situaţiei Operative şi Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, precum


79

şi prin nucleele active ale modulelor specializate pe integrarea şi fuziune a informaţiilor, de suport şi sprijin al acţiunilor, asigurarea comunicaţiilor operative, juridic şi relaţii publice . 2. SUBSISTEMUL INFORMAŢIONAL Capabilităţi specializate ale componentelor sistemului integrat care asigură culegerea, analizarea şi diseminarea datelor de interes operativ. 3. SUBSISTEMUL OPERAŢIONAL: Capabilităţi specializate ale componentelor sistemului integrat care participă la intervenţie în zona/locul de producere al situaţiei speciale;

Capabilităţi destinate asigurării suportului logistic.

ORGANIZAREA ACŢIUNILOR DE RĂSPUNS 1 ÎN DOMENIUL ORDINII PUBLICE

Acţiunile de răspuns corespunzătoare situaţiilor speciale în domeniul ordinii publice se organizează şi se desfăşoară în baza reglementărilor în vigoare, a concepţiilor şi planurilor de acţiune elaborate şi aprobate conform competenţelor. 2 ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

În funcţie de locul producerii situaţiei speciale acţiunile de intervenţie se pot desfăşura în următoarele medii: terestru, împădurit, montan, acvatic (lacuri de acumulare, lacuri de munte, lacuri de câmpie, râuri, etc.).

Pentru asigurarea unui răspuns oportun şi eficient se constituie sisteme de intervenţie imediată compuse din celule de alarmă.

Acţiunile de răspuns în situaţii speciale se planifică şi desfăşoară pe trei paliere: operativ, tactic şi strategic.

Pentru alertarea capabilităţilor specializate prevăzute prin planurile de acţiune se stabilesc următoarele coduri: ALPHA – pentru celule de alarmă organizate la nivel judeţean şi cele cu competenţă regională cu program de lucru 24/24 de ore şi timp de operaţionalizare de la 3 minute până la 60 minute; BRAVO – pentru celule de alarmă organizate la nivel judeţean şi cele cu competenţă regională cu timp de operaţionalizare mai mare de 60 minute; CHARLIE – pentru capabilităţile specializate care intervin în sprijinul celulelor de alarmă.

Competenţa pentru introducerea codurilor de alertare menţionate anterior se stabileşte, astfel: Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă - pentru ALPHA şi BRAVO. Centrul naţional de conducere integrată al M.A.I. – pentru CHARLIE.

Capabilităţile specializate prevăzute prin planurile de intervenţie/acţiune se stabilesc pe coduri de alertare.

Registrele de capabilităţi reprezintă documentele care stau la baza dimensionării forţelor şi mijloacelor, sens în care centrele operative ale autorităţii responsabile vor proceda la actualizarea acestora prin notificarea C.O.C.G. şi C.N.C.I. al M.A.I., în termen de maxim 48 de ore de producerea modificărilor.

Transmiterea codurilor de alertare se realizează, astfel: la nivel judeţean prin Centrul Operaţional Judeţean/Inspectoratul judeţean pentru

situaţii de urgenţă la ordinul inspectorului şef/înlocuitorului legal la comandă; la nivel naţional prin Centrul naţional de conducere integrată al M.A.I. la dispoziţia

secretarului de stat, şef al D.S.U. sau la ordinul inspectorului general al I.G.S.U./persoana desemnată de acesta în lipsa şefului D.S.U.

Mesajul de alertare va fi transmis astfel: „ALPHA – denumire tip risc”, respectiv exemplu „ALPHA – chimic /inundaţii” pentru stabilirea concretă a planurilor de acţiune şi capabilităţilor ce vor fi activate.


80

ORGANIZAREA CONDUCERII, COORDONĂRII ŞI COOPERĂRII

PE TIMPUL SITUAŢIILOR SPECIALE

1. ORGANIZAREA CONDUCERII ŞI COORDONĂRII Conducerea la nivel naţional se realizează de către: Centrul Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică - în domeniul

ordinii publice; Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă –în domeniul

situaţiilor de urgenţă . Coordonarea integrată a acţiunilor componentelor ministerului, suportul decizional pentru conducerea acestuia şi cooperarea interinstituţională se realizează prin Centrul Naţional de Conducere Integrată al M.A.I.. În situaţii speciale în domeniul ordinii publice, la nivel judeţean, conducerea şi coordonarea se realizează de către Comandamentul operaţional judeţean. În situaţii speciale de urgenţă, la nivel judeţean, conducerea şi coordonarea se realizează de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă care are ca instrument de suport decizional Centrul judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei.

Conducerea nemijlocită a acţiunilor specifice fiecărei categorii de capabilităţi specializate participante la acţiuni se asigură de către şefii/comandanţii acestora, conform atribuţiilor şi competenţelor legale.

2. ORGANIZAREA COOPERĂRII

Cooperarea se organizează la nivel intra şi interinstituţional în baza legilor în vigoare şi are ca obiectiv conjugarea efortului pentru gestionarea, în sistem integrat, a acţiunilor în situaţii speciale.

La nivel interinstituţional pentru îndeplinirea atribuţiilor legale ce le revin autorităţile administraţiei publice centrale şi locale investite cu atribuţii directe şi de sprijin pentru răspunsul în situaţii speciale şi capabilităţile specializate ale acestora cooperează pe baza protocoalelor sau planurilor întocmite din timp şi pe misiuni concrete, în funcţie de evoluţia situaţiei operative.

La nivel intrainstituţional capabilităţile specializate din cadrul fiecărei componente a sistemului cooperează pentru asigurarea schimbului de date şi informaţii în ambele sensuri, conform atribuţiilor şi competenţelor conferite de legislaţia în vigoare.

La nivel local (teritorial) cooperarea se organizează atât intra cât şi interinstituţional, în scopul realizării schimbului de date şi informaţii, analizării oportunităţii măsurilor preventive, coordonării şi sincronizării acţiunilor în zona de competenţă şi îndeplinirii în comun a unor misiuni. Tipuri de riscuri identificate pe raza judeţului Bistriţa – Năsăud în baza cărora s-a întocmit Registrul de Riscuri și Capabilități:

Furtuni şi viscol, inundaţii, căderi masive de zăpadă, secetă, incendii de pădure, avalanşe, alunecări de teren, accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice, accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport şi depozitare produse periculoase, accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport, accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile nucleare sau radiologice, poluare de ape, prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări, eşecul utilităţilor publice, căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos, muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare, epidemii, epizootii/zoonoze, risc radiologic - inclusiv de radiaţii ionizante, incendii, temperaturi extreme, situații determinate de atacul organismelor dăunătoare plantelor.


81

CONDUCEREA ŞI COORDONAREA ACŢIUNILOR DE RĂSPUNS

Planificarea, coordonarea, conducerea şi executarea acţiunilor de răspuns specifice, cooperarea cu celelalte instituţii şi organisme implicate, folosirea forţelor şi mijloacelor proprii, constituirea dispozitivelor de intervenţie şi asigurarea comunicaţiilor se realizează integrat, în scopul îndeplinirii în mod unitar şi coerent a atribuţiilor stabilite.

Pentru îndeplinirea misiunilor specifice în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă, structurile subordonate Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa - Năsăud acţionează, potrivit domeniului de competenţă, la ordinul, sau după caz, la solicitarea:

- Prefectului judeţului, în calitate de preşedinte al C.J.S.U.; - Primarilor oraşelor şi comunelor, în calitate de preşedinţi ai C.L.S.U.. Conducerea şi coordonarea efectivelor subunităţilor subordonate Inspectoratului

pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud se asigură de către şefii gărzilor de intervenţie, comandanţii de subunităţi sau şeful grupei operative a inspectoratului, potrivit procedurilor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă elaborate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă de amploare şi complexitate ridicată, potrivit procedurilor în vigoare, se activează pentru coordonarea şi conducerea intervenţiei Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (C.J.C.C.I.), cu sediul în municipiul Bistriţa, str. Sigmirului nr. 16.

În exercitarea atribuţiilor funcţionale, structura menţionată mai sus execută următoarele:

- elaborează concepţia şi planurile de acţiune ale structurilor prevăzute să intervină; - elaborează documentele de conducere şi coordonare a acţiunilor de intervenţie; - evaluează necesarul de forţe şi mijloace pentru îndeplinirea misiunilor ce revin în

competenţa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa–Năsăud şi structurilor subordonate şi coordonează activităţile de planificare a misiunilor ce revin în competenţa acestora;

- gestionează fluxul informaţional cu structurile de conducere şi coordonare aparţinând componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (la nivel naţional, judeţean şi local).

În regim de normalitate, activitatea C.J.C.C.I. este asigurată de personal din cadrul Centrului Operaţional Judeţean prin Secretariatul Tehnic Permanent, care monitorizează situaţia la nivel judeţean al situaţiilor de urgenţă şi reprezintă nucleul de activare al C.J.C.C.I.

C.J.C.C.I. poate funcţiona parţial sau total încadrat, conform procedurilor de activare pe faze, astfel:

a) verde – rutină: personalul este asigurat de către Centrul Operaţional – compartimentul Monitorizare Situaţii de Urgenţă şi Dispecerat;

b) galben – alertă: toate atribuţiile privind gestionarea situaţiei de urgenţă aflată în această fază se transferă personalului C.J.C.C.I care se suplimentează cu specialişti din structurile specializate al Inspectoratului Pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud; activitatea se va desfăşura în locaţiile C.J.C.C.I. conform procedurilor;

c) portocaliu – activare parţială a C.J.C.C.I.: personalul din faza precedentă, galben, care se suplimentează cu specialişti din alte structuri specializate ale I.S.U. „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud, precum şi cu reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale sau locale responsabile sau care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea tipului de risc manifestat, conform legislaţiei în vigoare; activitatea se va desfăşura în locaţiile C.J.C.C.I. conform procedurilor;

d) roşu – activare totală: personalul din faza precedentă - portocaliu, este suplimentat, până la încadrarea completă, prevăzută în organigrama C.J.C.C.I., cu


82

specialişti din cadrul tuturor instituţiilor publice centrale cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă, conform legislaţiei în vigoare; activitatea se va desfăşura în locaţiile C.J.C.C.I. conform procedurilor.

În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţi de urgenţă sunt organizate şi conduse pe urgenţe, potrivit Concepţiei specifice de acţiuni în situaţii de urgenţă a inspectoratului general.

SISTEMUL ORGANIZAT PENTRU GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

cuprinde: Subsistemul decizional, constituit din:

- Comitetul judeţean/local pentru situaţii de urgenţă; - Puncte de comandă înaintate (fixe sau mobile), deservite de comandantul

intervenţiei/acţiunii sau grupele operative după caz. Subsistemul operaţional (structuri tehnico–operaţionale, de suport tehnic şi

intervenţie) A. COMPARTIMENTE FUNCŢIONALE SPECIALIZATE (organizate la nivelul

Centrului Operaţional Judeţean sau C.J.C.C.I., după caz): 1. Analiză, evaluare şi coordonare intervenţie; 2. Monitorizare situaţii de urgenţă şi dispecerat; 3. Secretariatul Tehnic Permanent; 4. Asistență Medicală.

B. GRUPURI DE SUPORT TEHNIC, constituite în cadrul Comitetului Judeţean

pentru Situaţii de Urgenţă Bistrița - Năsăud, astfel: 1. Grup de suport tehnic, pentru următoarele tipuri de risc:

inundaţii; poluări de ape.

2. Grupul de suport tehnic pentru tipul de risc: alunecări de teren.

3. Grupul de suport tehnic pentru următoarele tipuri de risc: accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de

exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice; accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport şi depozitare produse

periculoase; accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport; prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări; căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos.

4. Grupul de suport tehnic pentru următoarele tipuri de risc: incendii de vegetație; incendii.

5. Grupul de suport tehnic pentru tipul de risc: eșecul utilităților publice.

6. Grupul de suport tehnic pentru următoarele tipuri de risc: secetă; situaţii determinate de atacul organismelor dăunătoare plantelor.

7. Grupul de suport tehnic pentru următoarele tipuri de risc: temperaturi extreme; epidemii; epizootii/zoonoze.

8. Grupul de suport tehnic pentru următoarele tipuri de risc: furtuni şi viscol; căderi masive de zăpadă;


83

avalanşe. 9. Grupul de suport tehnic pentru următoarele tipuri de risc:

accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile nucleare sau radiologice;

muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare; risc radiologic.

C. SUBUNITĂŢI DE INTERVENŢIE ALE SERVICIILOR DE URGENŢĂ

PROFESIONISTE; Detaşamentul de Pompieri Bistriţa - Garda de Intervenţie Bistriţa; - Garda de Intervenţie Prundu – Bârgăului; - Punct de Lucru Lechința. Secţia de Pompieri Năsăud - Garda de Intervenţie Năsăud;

- Garda de Intervenţie Beclean; - Garda de Intervenţie Sângeorz – Băi.

D. SERVICII VOLUNTARE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ (62 servicii voluntare, constituite la nivelul fiecărui oraş şi centru de comună din judeţ);

E. SERVICII PRIVATE pentru situaţii de urgenţă; F. ALTE STRUCTURI cu care se cooperează; G. POST MEDICAL avansat; H. REZERVA DE FORŢE, mijloace şi substanţe de intervenţie, la dispoziţia

subsistemului operaţional; I. GRUPĂRILE OPERATIVE solicitate şi aprobate prin ordin al inspectorului general al

I.G.S.U.; J. REZERVA GENERALĂ, la dispoziţia inspectorului general al I.G.S.U.; Subsistemul logistic (structuri logistice şi de mentenanţă) mijloace tehnice specifice şi materiale din dotarea serviciilor profesioniste pentru

situaţii de urgenţă din sectoarele de asigurare logistică; bunuri materiale puse la dispoziţie de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă,

structuri cu care se cooperează, operatori economici şi organizaţii neguvernamentale; punctul de asistenţă tehnică; punctul de colectare a ajutoarelor.

Alte elemente de dispozitiv: Locul (raionul) de evacuare a victimelor; Locul (raionul) de evacuare a bunurilor materiale; Locul (raionul) de evacuare a animalelor; Locul taberei de sinistraţi.

REALIZAREA COOPERĂRII

În situaţia sau iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă, cooperarea cu structurile M.A.I. şi celelalte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale participante la misiuni se realizează prin dispeceratele şi centrele operative constituite la nivelul acestora sau în cadrul C.J.C.C.I..

Detalierea rolului, locului şi responsabilităţilor structurilor reprezentate în C.J.C.C.I. sunt precizate în Regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia. Organizarea şi funcţionarea C.J.C.C.I. se analizează în plenul comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă prin ordin al prefectului.

În cazul în care este afectată ordinea publică sau sunt informaţii despre posibile asemenea situaţii, cooperarea se realizează prin dispeceratele şi centrele operative constituite la nivelul structurilor abilitate, respectiv ale Inspectoratului pentru Situaţii de


84

Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud, Inspectoratului Judeţean de Poliţie şi Inspectoratului Judeţean de Jandarmi.

Planul roşu se activează la solicitarea inspectorului șef al I.S.U. Bistriţa, de către prefectul judeţului Bistriţa–Năsăud, în caz de accidente colective şi/sau calamităţi, cu manifestări deosebit de rapide şi efecte limitate în timp, având ca rezultat victime multiple sau având potenţialul de a produce victime multiple. În lipsa prefectului sau în cazul imposibilităţii contactării în cel mult 5 minute de la constatarea necesităţii declanşării Planului roşu de intervenţie, acesta se declanşează la ordinul inspectorului șef al I.S.U. „Bistriţa”.

Structurile implicate în punerea în aplicare a PLANULUI ROŞU sunt: Instituţia Prefectului județului Bistriţa–Năsăud; Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa–Năsăud; Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa–Năsăud; Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bistriţa–Năsăud; Serviciul de Ambulanţă Judeţean Bistriţa–Năsăud; Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa; Serviciul Salvamont din cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud;

Operaţiunile executate prin aplicarea Planului Roşu de intervenţie sunt conduse de inspectorul şef al I.S.U. sau de înlocuitorul acestuia, care este numit comandant al operaţiunilor de salvare (C.O.S.). Acesta îndeplineşte atribuţiile comandantului acţiunii şi îl are ca adjunct pe medicul şef al S.M.U.R.D. sau pe locţiitorul acestuia, care este numit director al operaţiunilor de salvare medicală (D.S.M.).

La organizarea şi realizarea cooperării, se respectă cu stricteţe prevederile planurilor de cooperare interinstituţionale, regulamentele pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă pe tipuri de risc şi ordinele conducătorilor instituţiilor publice centrale reprezentate în C.J.C.C.I. şi vor fi specificate modalităţile concrete de intervenţie, precum şi relaţionarea forţelor participante la gestionarea situaţiilor de urgenţă pentru care se cooperează.

La nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa Năsăud sunt întocmite Planuri comune de intervenţie şi cooperare cu structurile locale ale Ministerului Apărării Naționale, Plan de Cooperare cu structurile M.A.I. din judeţul Bistriţa–Năsăud, Plan de cooperare cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bistriţa – Năsăud şi Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Gelu Voievod” Bistriţa – Năsăud, Plan de cooperare cu Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, etc.

Începând cu data de 01.07.2012 s-a implementat la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud dispeceratul integrat I.S.U. - S.A.J., în baza dispoziţiei comune privind implementarea dispeceratului integrat I.S.U. - S.A.J, în scopul eficientizării dispecerizării şi coordonării unitare a resurselor umane şi materiale, armonizarea procedurilor de lucru specifice agenţiilor specifice agenţiilor în cazul gestionării urgenţelor, precum şi reducerea timpului de răspuns, şi are următoarele atribuţii: planificarea resurselor de intervenţie disponibile, diferenţiate pe tipuri de echipaje; alertarea forţelor şi mijloacelor direct prin mijloacele de comunicaţii existente; triajul urgenţelor şi transmiterea datelor specifice cazurilor de natură medicală,

specificând echipajul/echipajele care se vor deplasa la locul evenimentului; coordonarea activităţii serviciilor medicale în faza prespitalicească; menţinerea permanentă a legăturii cu echipajele de intervenţie; transmiterea datelor prin terminalul de date, la autospecialele dotate cu asemenea

dispozitive; primirea, prelucrarea şi înaintarea rapoartelor operative de intervenţie, potrivit

competenţelor legale.


85

CONSTITUIREA GRUPĂRILOR OPERATIVE

Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă de amploare, la nivel naţional se constituie grupări operative care acţionează la ordinul inspectorului general, iar la nivel de zonă de competenţă, la solicitarea inspectorului şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă în a cărui zonă de competenţă s-a produs evenimentul.

Pentru realizarea unei intervenţii oportune în cazul producerii unor situaţii de urgenţă la obiectivele economice cu risc ridicat de incendiu din zona de competenţă a Inspectoratului, inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud a solicitat intervenţia în sprijin a grupărilor operative din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă ale judeţelor limitrofe, astfel:

În cazul producerii unui incendiu la S.C. Netex S.A. Bistriţa, a fost solicitat şi aprobat, conform competenţelor, să intervină gruparea operativă din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” al judeţului Mureş, respectiv Detaşamentul de Pompieri Reghin, cu o autospecială de lucru cu apă şi spumă.

În cazul producerii unui incendiu la Platforma Arpatex + Grupo Uno S.A. Beclean, a fost solicitat şi aprobat, conform competenţelor, să intervină gruparea operativă din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” al judeţului Cluj, respectiv Detaşamentul de Pompieri Dej, cu o autospecială de lucru cu apă şi spumă.

În cazul producerii unui incendiu la Fondul Forestier Tihuţa – Colibiţa, Bistriţa – Bârgăului, Josenii Bârgăului, Maieru, Valea Ilvei, Izvorul Someşului, a fost solicitat şi aprobat, conform competenţelor, să intervină gruparea operativă din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava, respectiv Detaşamentul de Pompieri Vatra - Dornei, cu o autospecială de lucru cu apă şi spumă.

Întrucât dispunerea în teren a subunităţilor de intervenţie profesioniste pentru situaţii de urgenţă subordonate Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud nu satisfac cerinţele Ordinului M.A.I. nr. 360 din 14.09.2009 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, s-a întocmit şi aprobat de către Inspectorul General al I.G.S.U., un Plan de Intervenţie Comună între Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” al judeţului Mureş.

În zona de sud a zonei de competenţă a I.S.U. „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud, în urgenţa I, în comunele Urmeniş, Budeşti, Silivaşu de Câmpie, Milaş, cu satele aparţinătoare, intervin pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, conform planului de intervenţie comună, forţe şi mijloace ale Secţiei de Pompieri Sărmaşu, din cadrul I.S.U. „Horea” al judeţului Mureş.

Limitele raioanelor de intervenţie ale subunităţilor serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă au fost marcate conform semnelor convenţionale pe hărţile cu organizarea intervenţiei în zona de competenţă a I.S.U. „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud.

REALIZAREA LEGĂTURILOR DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATICE

Asigurarea comunicaţiilor se realizează prin mijloace de legătură radio şi fir în reţelele proprii şi de cooperare pe baza Dispoziţiei de comunicaţii - pentru reţelele radio şi Planului de comunicaţii - pentru legăturile fir, elaborate de către serviciul Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.

Legăturile de comunicaţii şi cele informatice asigură schimbul de date pe verticală, între Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud şi Inspectoratul General, iar în plan orizontal, cu comitetele şi centrele operative constituite în cadrul instituţiilor publice locale cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de


86

urgenţă. In sistem sunt integrate toate structurile componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit prevederilor legislaţiei specifice în domeniu.

În urma derulării „Programului Operațional Sectorial Mediu – Proiect: Răspunsul Eficient Salvează Vieți/ ERSL”, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud a fost înzestrat în anul 2016, cu următoarele echipamente de comunicații:

• Terminale TETRA portabile ATEX – 202 complete; • Terminale TETRA mobile si accesorii - 36 complete; • Terminale TETRA fixe şi accesorii – 13 complete; • Terminal satelitar portabil – 4 complete.

PENTRU REALIZAREA LEGĂTURILOR SE UTILIZEAZĂ: 1. Sistemul informatic al I.S.U. Bistriţa-Năsăud este compus din:

- staţiile de lucru din cadrul reţelelor locale de calculatoare (LAN) sau utilizate ca staţii independente;

- staţiile de lucru conectate la reţeaua intranet a Ministerului Afacerilor Interne; - staţiile de lucru conectate la sistemul wireless pus la dispoziţie de Serviciul de

Telecomunicaţii Speciale; - staţia de lucru instalată în dispecerat conectată prin conexiune ADSL la serverul de

poştă electronică al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale; 2. Legături telefonice:

- reţeaua telefonică metropolitană; - reţeaua de cooperare IC, administrată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale; - reţeaua telefonică realizată prin infrastructura Telekom; - reţeaua telefonică interioară (de incintă); - legături prin fax.

3. Reţea de înştiinţare - alarmare care constă în echipamentul F 1 001 A cu sirenele existente la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud. 4. Comunicaţii radio:

Asigură realizarea şi menţinerea legăturilor cu personalul de la locul intervenţiei, cu forţele cu care se cooperează, cu Punctul de comandă mobil înaintat, precum şi cu eşalonul superior. Acestea cuprind:

- legături radiotelefonice pe unde ultrascurte, pentru asigurarea cooperării cu unităţile din cadrul Inspectoratul pentru Situații de Urgentă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud;

- legături radiotelefonice mobile în sistemul TETRA; - legături radio pe unde scurte, destinate să asigure fluxul de informaţii cu

I.G.S.U.; - legături radio de cooperare pe unde ultrascurte organizate de eşaloanele care

coordonează misiuni în care sunt implicate şi alte forţe aparţinând M.A.I.; - reţele mobile G.S.M. utilizate ca rezervă la legăturile prin mijloacele de

comunicaţii convenţionale. RAPORTAREA ACŢIUNILOR

Raportarea se organizează de către Centrul Operaţional Judeţean prin

compartimentele din subordine, în folosul organelor de decizie, în toate formele şi situaţiile de acţiune şi are ca scop culegerea, prelucrarea şi asigurarea schimbului de informaţii şi date pe timpul organizării, pregătirii şi desfăşurării acţiunilor de intervenţie, în vederea concentrării oportune şi coordonării unitare a forţelor şi mijloacelor, precum şi pentru aprecierea desfăşurării intervenţiei.

Se realizează prin reţeaua de transmisii voce-date din dotarea unităţilor şi subunităţilor şi a celorlalte structuri cu care se cooperează.


87

Raportarea operativă se face pe timpul desfăşurării operaţiunilor de intervenţie. La finalul intervenţiei, serviciile de urgenţă profesioniste întocmesc şi înaintează

eşalonului superior Raportul de intervenţie conform ordinelor în vigoare. În stare de normalitate, în situaţia în care nu este activat Centrul judeţean pentru

coordonarea şi conducerea intervenţiei, rapoartele operative şi cele de intervenţie se primesc şi transmit, pe cale ierarhică, potrivit precizărilor ordinelor şi dispoziţiilor de linie ale ministrului afacerilor interne, Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

În celelalte situaţii decât cele de mai sus, în raportările înaintate de inspectorat, prin centrul operaţional/centrul de coordonare şi conducere a intervenţiei, către Centrul Operaţional Naţional (C.O.N.)/C.N.C.C.I., vor fi utilizate formularele de raportare stabilite prin proceduri specifice la activarea centrelor pentru coordonarea şi conducerea intervenţiei, potrivit regulamentelor de organizare şi funcţionare ale acestora.

RELAŢIA CU MASS – MEDIA

În stare de normalitate şi pe timpul gestionării situaţiilor de urgenţă ce nu necesită activarea C.J.C.C.I., relaţia cu mass-media şi activitatea de informare publică sunt coordonate în mod direct de către compartimentul Informare şi Relaţii Publice din cadrul I.S.U. „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud.

Pe timpul activării C.J.C.C.I., precum şi a centrelor similare constituite la nivel judeţean, se utilizează procedurile specifice întocmite în acest sens.

În situaţia în care ofiţerii şi subofiţerii angrenaţi în acţiunile de intervenţie sunt solicitaţi să acorde interviuri, aceştia vor furniza doar informaţii care să reflecte acţiunile desfăşurate, potrivit competenţelor stabilite în responsabilitate.

Secţiunea a 5-a Instruirea

Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi aprobate de comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă.

Comitetul Judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia să asigure preluarea şi transmiterea datelor cu privire la avertizările meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.

Secţiunea a 6-a Realizarea circuitului informaţ ional-decizional şi de cooperare

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.

Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţiei de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.

Primarii, conducerile comitetelor judeţene/locale pentru situaţii de urgenţă şi cele ale unităţilor social-economice amplasate în zone de risc, au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.

Fluxul informaţional pentru toate riscurile ce se pot manifesta pe teritoriul judeţului este prezentat în Anexa nr.4


88

CAPITOLUL V RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborat de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa-Năsăud şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ – teritoriale pe care le reprezintă. În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/manifestare, de amploarea şi efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel: a) inspecţii de prevenire; b) servicii profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă; c) formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare; d) formaţiuni de protecţie civilă: echipe de căutare-salvare, NBC şi pirotehnice; e) alte formaţiuni de salvare: Crucea Roşie, SALVAMONT, scafandri profesionişti etc.; f) grupe de sprijin. Pe lângă tipurile de forţe precizate mai sus, pot acţiona, după caz, în condiţiile legii: unităţile MAI, structurile poliţiei comunitare, unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă, organizaţiile neguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitară veterinară, formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi al societăţilor comerciale specializate, incluse în planurile de apărare şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice.

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planurile de apărare specifice, elaborate potrivit legii.

COMPONENTELE SISTEMULUI DE RĂSPUNS

A. Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă Constituire, dotare și încadrare

I. Număr total de servicii voluntare 62, din care: I.1. Categoria I - a 29;

I.2. Categoria a - II - a 1; I.3. Categoria a - III - a 28; I.4. Categoria a - IV - a 4.

II. Dotarea serviciilor voluntare: II.1. Motopompe pentru stins incendii 8; II.2. Motopompe pentru evacuarea apei 113; II.3. Autospeciale 36; II.3.1. pentru stingerea incendiilor 30; II.3.2. Alte tipuri de autospeciale 6. III. Număr total de personal din serviciile voluntare 2115, din care: III.1. Număr de personal angajat – 108, din care 52 şefi serviciu, 6 specialiști

pentru prevenire, 39 conducători autospeciale, 11 mecanici utilaj.


89

III.2. Număr de personal voluntar – 2007, din care 10 şefi serviciu, 372 specialiști pentru prevenire, 112 conducători autospeciale, 115 mecanici utilaj, 220 servanți pompier, 1178 personal echipe specializate. IV. Resurse financiare

Resursele logistice și financiare necesare privind planificarea, organizarea, dotarea, pregătirea şi desfăşurarea intervențiilor, a serviciilor voluntare pentru situații de urgenţă se asigură se asigură, potrivit legii, din bugetele locale. B. SERVICIILE PRIVATE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ I. Număr total de servicii private 6: I.1. Număr de servicii private proprii, pe categorii 6: I.1.1. Categoria I - a 1;

I.1.2. Categoria a - II - a 2; I.1.3. Categoria a - III - a 2; I.1.4. Categoria a - IV - a 1.

II. Dotarea serviciilor private: II 1. Dotarea serviciilor private proprii:

II.1.1. Instalaţii speciale de prevenire şi stingere a incendiilor 4, din care în funcţiune 4;

II.1.2. Motopompe pentru stins incendii 4; II.1.3. Motopompe pentru evacuarea apei 1; II.1.4. Autospeciale pentru stingerea incendiilor 1.

III. Număr total de personal din serviciile private 253, din care: III.1. În serviciile private proprii 253:

III.1.1 Număr de angajaţi – 19, din care: 6 şef serviciu, 6 specialişti de prevenire, 3 şoferi, 4 mecanici utilaj, 0 servanţi, din care calificaţi 0;

III.1.2 Număr de voluntari – 234, din care - 35 specialişti de prevenire, 3 conducători autospeciale, 6 mecanici utilaj, 190 servanţi pompieri. III.2. În serviciile private, constituite ca societăţi comerciale – 0 angajați.


90

CAPITOLUL VI LOGISTICA ACŢIUNILOR

Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de către autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri. Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice. Logistica acţiunilor de pregătirea teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice se asigură de către autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare. În acest sens, în conformitate cu riscurile identificate la nivel judeţean, acţiunile de protecţie şi intervenţie în cazul producerii unor situaţii de urgenţă se execută conform planurilor întocmite în acest scop de către inspectorat.

Forţele și mijloacele inspectoratului, destinate gestionării situaţiilor de urgenţă sunt trecute în Capitolul IV - Acoperirea Riscurilor (concepția) la rubrica Forţe angrenate pentru executarea misiunilor de intervenţie la nivel judeţean şi local.

În dotarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,Bistrița” al județului Bistrița-Năsăud, există o autospecială pirotehnică, destinată transportului de muniţie. Maşina, marca ARO 243, este fabricată în anul 1986, servind patria de 32 de ani. În condiţiile în care maşina este foarte veche, drumurile sunt pline de gropi şi de obstacole, putem spune că fiecare transport efectuat este un real pericol pentru întreaga comunitate. Pentru creșterea gradului de siguranță al echipei pirotehnice și a cetățenilor ar fi necesară dotarea Detașamentului de pompieri Bistrița cu o autospecială pirotehnică nouă.

Se impune completarea dotării cu cel puţin următoarele categorii de tehnică de intervenţie, momentan inexistentă şi necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de executare a misiunilor specifice, astfel:

- 1 autospecială pirotehnică (omologată); - 1 autospecială de cercetare chimică (omologată) ; - 1 autoatelier reparaţii auto; - 1 autocisternă transport apă; - 2 ATV; - 4 autocamioane transport efective şi materiale de intervenţie P.S.I. (ACI/Motopompă) - 8 autospeciale de capacitate mărită pentru intervenție cu apă și spumă; - 1 autospecială de stins incendii cu pulbere; - 1 autospecială pentru evacuarea fumului, gazelor şi iluminat; - 1 autocisternă transport produse petroliere; - 1 autospecială pentru suport logistic; - 1 autostaţie radio pe U.S.; - 1 autospecială centru de comunicaţii mobil; - 1 poligon de antrenament pentru instruirea personalului I.S.U.; - 1 Videowall pentru C.J.C.C.I.; - 1 detector de metale (pentru echipa pirotehnică).

PREŞEDINTELE COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ AL JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD

PREFECT

OVIDIU VICTOR FRENȚ

VICEPREȘEDINTELE COMITETULUI JUDEȚEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

AL JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD INSPECTOR ȘEF

Col. dr. ing. FLOREA CONSTANTIN

1

Anexanr.1Listaautorităţilorşifactorilorcareauresponsabilităţi

înanalizaşiacoperireariscurilorînjudeţulBistriţa‐Năsăud

Numelesiprenumele Funcţia Instituţia Telefon(sms)

Ovidiu Victor Frenţ Prefect Instituţia Prefectului - judeţul

Bistriţa-Năsăud 0745616486

Emil Radu Moldovan Preşedinte Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud 0726200536

Constantin Florea Inspector şef Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

,,Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud 0758226160

Ciprian Ceclan-Oprea

Subprefect Instituţia Prefectului - judeţul Bistriţa-Năsăud

0723742629

Mihai Ovidiu Lupșa Inspector şef Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud

0740035235

Florin Furnea Inspector şef Inspectoratul Judeţean de Jandarmi


Mircea Gologan Comandant UM 01331 Bistriţa 0722583986

Chiș Lucian Florin Şef direcție Direcția Județeană de Informaţii


Mihai Mărăndel Șef structură A.N.R.S.P.S. Structura Teritorială pentru Probleme Speciale

0743049796

Dumitru Forfotă Şef oficiu Serviciul de Telecomunicații Speciale –

Oficiul Judeţean Bistriţa-Năsăud 0744628914 0747279189

Radu Iulian IACOB Șef serviciu Serviciul Județean de Protecție Internă Bistriţa-Năsăud

0755029843

Alexandru Slavita Şef Secţie Secţia de Drumuri Naţionale Bistriţa 0745347849 0747774016

Ștefan Rus Director Sistemul de Gospodărire a Apelor

Bistriţa-Năsăud 0755076579 0744138813

Ioan Bogolin Director executiv

Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud

0731006545

Camelia Tabără Inspector

şcolar general Inspectoratul Şcolar Judeţean


Ioan Nuţu Tabără Director Direcţia pentru Agricultură


Ioan Sever Roman Director Agenţia pentru Protecţia Mediului

Bistriţa-Năsăud 0742699939 0748238725

Constantin Cristian Parasca

Şef administraţie

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud

0744554808

Constantin Hada Inspector șef

judeţean Inspectoratul Judeţean în Construcţii


Daniel Pop Şef Serviciu Garda Forestieră judeţeană Bistrița-Năsăud 0746552773 0733480510

Breșfelean Ciprian Director SC Lucrări Drumuri şi Poduri Bistriţa 0744774203

2

Numelesiprenumele Funcţia Instituţia Telefon(sms)

Anca Roxana Andriţoiu Director executiv

Direcția de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud

0745309164

Gheorghe Ivan Director Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud 0748255800

Alexandru Roman Director Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A

0727789505

Cristian Dudaşu Şef centru rețea Delgaz Grid S.A – Centrul de operaţiuni reţea Bistriţa-Năsăud

0745260156

Ion Şandru Director SC AQUABIS SA Bistriţa-Năsăud 0722538542

Marius Marcel Moldovan Director Filiala Judeţeană de Cruce Roşie


Annabella Muzsi Manager Serviciul de Ambulanţă Judeţean


Ioan Repede Director general

SC ROMBAT SA Bistriţa 0744565791

Iuga Vasile Director SC ACI SA Bistriţa 0732340485

Vasile Roş Administrator SC CML.RO SRL Bistriţa 0744577897 0758237343

Mircea Baciu Şef Serviciu Salvamont

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud 0726686789

Vasile Gabriel Petraş Comisar șef Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de

Mediu Bistriţa-Năsăud

0755038085

Constantin Braşoveanu Director adjunct

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare –

Unitatea de administrare Bistriţa-Năsăud

0799950117

Ovidiu Sever Rus Medic Şef UPU-

SMURD Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa 0745500988

Victor Poienar Şef Secţie Secţia L8 CFR Bistriţa 0722693522

Mirela Câmpean Şef Staţie Staţia Meteorologică Bistriţa 0723625368; 0745350425

Radu Turți Consilier superior

Consiliul Județean Bistriţa-Năsăud 0744580665

Ioan Grigore Turcu Consilier Instituţia Prefectului - judeţul


Nastasia-Ani Bob Director executiv

Agenția Judeţeană de Plăți și Inspecție Socială Bistrița-Năsăud

0744924225

Florin Moldovan Grigore

Administrator public al Județului

Bistriţa-Năsăud

Consiliul Județean Bistriţa-Năsăud 0755112822

1

Anexa nr.2 CONSULTANȚI AI C.J.S.U.

1. Grupul de suport tehnic pentru următoarele tipuri de risc - inundaţii; - poluări de ape,

în următoarea componență: Funcţia în

grup Nume şi prenume Funcţia administrativă Instituţia

Şef grup tehnic Ștefan Rus Director Sistemul de Gospodărire a Apelor

Bistriţa-Năsăud

consultanţi Decsei Atilla Inginer șef Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud

Teodor Hăşmăşan Şef colectiv exploatare

Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud

Alexandru Simion Şef sistem hidrotehnic Someş


Anchidim Butaciu Şef sistem hidrotehnic Bistriţa


Otilia Platon Şef laborator Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud

Răzvan Roiban Şef staţie hidro Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud

Cosmin Aurelian Moldovan Hidrolog Sistemul de Gospodărire a Apelor

Bistriţa-Năsăud

Răcilă Florin Şef Centru Operaţional

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud

Anca Zaharia Consilier Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

Vasile Șandru Alboi Inginer Direcţia Silvică Bistriţa

Elena Nistor Inspector Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Bistriţa-Năsăud

Mirela Cîmpean Meteorolog Staţia Meteo Bistriţa

Silviu Griger Inginer hort. Direcţia pt. Agricultură - Unitatea Fitosanitară BN

Liviu Ion Chilom Şef serviciu Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri

Funciare – Unitatea de administrare Bistriţa-Năsăud

Avram Daniela Mirela Director adjunct Agenția de Plăți și Intervenții în

Agricultură Bistrița-Năsăud

Anton Varga Director Adjunct Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud

2. Grupul de suport tehnic pentru următoarele tipuri de risc

- alunecări de teren în următoarea componență:

Funcţia în grup Nume şi prenume Funcţia

administrativă Instituţia

Şef grup tehnic Constantin Hada Inspector şef

judeţean Inspectoratul Judeţean în Construcţii

Bistriţa-Năsăud

consultanţi Sorin Dombrea Inspector în construcţii

Inspectoratul Judeţean în Construcţii Bistriţa-Năsăud

Ştefănuţi Claudiu Inspector în Inspectoratul Judeţean în Construcţii

2

Aurelian construcţii Bistriţa-Năsăud

Veronica Ardelean Inspector în construcţii


Bucur Cristian Adj. Insp. Şef Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud

Pop Gabriel Marian Şef serviciu Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud

Valeriu Benţa Inginer, resp. SSM-SU L8 Secţia L8 CFR Bistriţa

Grigore Vlad Inginer Şef Secţia de Drumuri Naţionale Bistriţa

3. Grupul de suport tehnic pentru următoarele tipuri de risc: - accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate

de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice; - accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport şi depozitare produse

periculoase; - accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport; - prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări; - căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos,



Şef grup tehnic Constantin Florea Inspector şef Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

,,Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud consultanţi Alexandru Slavita Şef secţie Secţia de Drumuri Naţionale Bistriţa

Valeriu Benţa Inginer resp. SSM-SU L8 Secţia L8 CFR Bistriţa

Lupșa Mihai Ovidiu Inspector şef Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud

Dombrea Sorin Inspector în construcţii


Liviu Marcel Pop Prim adj. insp. şef Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud

Marian Gabriel Pop Șef serviciu Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud Breșfelean Claudiu Director general SC Lucrări Drumuri şi Poduri Bistriţa Irma Ţăranu Șef sector Secţia de Drumuri Naţionale Bistriţa

4. Grupul de suport tehnic pentru următoarele tipuri de risc: - incendii de vegetație; - incendii în următoarea componență:



Şef grup tehnic Constantin Florea Inspector şef Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

,,Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud

consultanţi Bucur Cristian Șef serviciu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud

Cristian Găzdac Inginer Garda Forestieră Județeană BN

Puțura Cristian Marian Consilier Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-

Năsăud Viorel Bălan Inginer Garda Forestieră Județeană BN Vasile Alboi Șandru Inginer Direcţia Silvică Bistriţa Paul Adrian Rus Consilier Agenţia pentru Protecţia Mediului

3

Bistriţa-Năsăud

Gabriel Petraş Vasile Comisar șef Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Bistriţa-Năsăud

5. Grupul de suport tehnic pentru tipul de risc eșecul utilităților publice în următoarea componență:



şef grup tehnic Alexandru Roman Director Societatea de Distribuţie a Energiei

Electrice Transilvania Nord S.A

consultanţi Dan Pop Șef Serviciu Suport tehnic

Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A

Gorea Tanasie Director tehnic SC AQUABIS SA Bistriţa-Năsăud

Apian Florin Șef birou Serviciul de Telecomunicații Speciale – Oficiul Judeţean Bistriţa-Năsăud

Cristian Sodoleanu Șef serviciu CTI Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud

Cherecheș Augustin Șef birou DELGAZ GRID Centr. Op. Bistriţa

Grigore Spînu Șef serviciu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud

Sabin Dragomir Expert Asociatia de Dezvoltare Intercomunitară

pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în Județul Bistrița-

Năsăud 6. Grupul de suport tehnic pentru următoarele tipuri de risc: - secetă; - situaţii determinate de atacul organismelor dăunătoare plantelor în următoarea componență:



şef grup tehnic Ioan Nuțu Tabără Director executiv Direcţia pentru Agricultură

Bistriţa-Năsăud

consultanţi Puțura Cristian Marian Consilier Direcţia pentru Agricultură

Bistriţa-Năsăud Florin Pușcaș Inginer Direcţia pentru Agricultură B.N.

Valentin Mititean-Pop Inginer Compartimentul Județean B.N.al Direcției

Generale Control, Antifraudă și Inspecții

Dorel Ruști Biolog Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud

Constantin Brașoveanu Director adjunct

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – Unitatea de administrare

Bistriţa-Năsăud

Răcilă Florin Șef Centru Operațional

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud

Ion Liviu Chilom Șef serviciu Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri

Funciare – Unitatea de administrare Bistriţa-Năsăud

Anton Florian Varga Director ex. adjunct

Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud

Ioan Bogolin Director Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud

4

7. Grupul de suport tehnic pentru următoarele tipuri de risc: - temperaturi extreme; - epidemii; - epizootii/zoonoze în următoarea componență:



şef grup tehnic

Anca Roxana Andrițoiu Director executiv Direcția de Sănătate Publică

Bistriţa-Năsăud

consultanţi Aida Colda Medic primar epidemiolog


Ioan Suciu Medic primar igienă


Cornel Tripon Consilier superior Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud

Rica Grama Consilier superior Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud

Dorel Ruști Biolog Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud

Mirela Cîmpean Meteorolog Staţia Meteo Bistriţa

Oana Georgeta Ștețco Șef serviciu Agenția pentru Protecția Mediului B.N.

Anca Maria Zaharie Consilier superior Agenția pentru Protecția Mediului B.N. Luminița Borșa Șef birou Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud

Ilie Dunca Comandant Detașament

Bistrița Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

,,Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud Notă: Pentru riscul epizootii, șef grup tehnic va deveni un consultant din cadrul Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bistrița-Năsăud. 8. Grupul de suport tehnic pentru următoarele tipuri de risc:

- furtuni şi viscol; - căderi masive de zăpadă; - avalanşe



şef grup tehnic Constantin Florea Inspector şef Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

,,Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud

consultanţi Valeriu Benţa Inginer, resp. SSM-SU L8 Secţia CFR L8 Bistrița

Lupșa Mihai Inspector şef Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud

Florin Furnea Inspector şef Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Bistriţa-Năsăud

Mircea Gologan Comandant UM 01331 Bistriţa Veronica Ardelean Inspector Inspectoratul Judeţean în Construcţii Mirela Cîmpean Meteorolog Staţia Meteo Bistriţa


Pop Marian Gabriel Șef serviciu Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud Mircea Baciu Șef serviciu Serviciul Salvamont Breșfelean Claudiu Director general SC Lucrări Drumuri şi Poduri Bistriţa Irma Ţăranu Șef sector Secţia de Drumuri Naţionale Bistriţa

5

9. Grupul de suport tehnic pentru următoarele tipuri de risc: - accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile nucleare sau radiologice; - muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare; - risc radiologic în următoarea componență:



şef grup tehnic Constantin Florea Inspector şef Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

,,Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud consultanţi Mircea Gologan Comandant UM 01331 Bistrița

Valeriu Benţa Inginer, resp. SSM-SU L8 Secţia CFR L8 Bistrița


Puțura Cristian Marian Consilier Direcţia pentru Agricultură

Bistriţa-Năsăud

Oana Georgeta Ștețco Șef serviciu Agenția pentru Protecția Mediului B.N.

Otilia Platon Șef laborator Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud

Anca Roxana Andrițoiu Director executiv Direcția de Sănătate Publică B.N.

Cornel Tripon Consilier superior Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru

Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud

Ioan Encian Consilier IA Reprezentantul CNCAN B.N.

1

Anexa nr. 3

Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR

Repartizarea principalelor funcţii de sprijin la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud în conformitate cu H.G. numărul 557 din 03 august 2016 privind managementul tipurilor de risc: 1. ÎNŞTIINŢARE, AVERTIZARE ŞI ALARMARE Reprezintă totalitatea activităţilor de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice, de informare, înştiinţare şi alarmare a autorităţilor publice centrale şi/sau locale, precum şi a populaţiei, privind posibilitatea producerii unor situaţii de urgenţă. 1.1. Rol principal - asigurarea transmiterii avertizărilor către populaţie, precum şi înştiinţării autorităţilor administraţiei publice locale, prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică, cu informaţiile autorizate de instituţiile abilitate despre posibilitatea, iminenţa producerii sau producerea situaţiilor de urgenţă: Inspectoratul pentru Situații de Urgentă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud; 1.2. Rol secundar a) asigurarea transmiterii avertizărilor către autorităţile administraţiei publice locale privind fenomenele hidro-meteo periculoase şi calitatea factorilor de mediu: Administraţia Naţională de Meteorologie, Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud, Agenţia de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud, Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Bistriţa-Năsăud, Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud;

b) asigurarea supravegherii permanente a stării de sănătate a populaţiei şi mediului în scopul prevenirii producerii unor situaţii de urgenţă şi/sau diminuării riscurilor pe care acestea le comportă: Agenţia de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud, Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud; c) asigurarea transmiterii avertizărilor şi înştiinţărilor privind sănătatea populaţiei şi riscurile biologice: Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud; d) asigurarea transmiterii avertizărilor populaţiei prin mass-media: posturi de televiziune și radio locale;

e) asigurarea suportului decizional al factorilor abilitaţi legal să întreprindă măsurile de gestionare a situaţiilor de urgenţă, prin furnizarea informaţiilor de securitate naţională obţinute în cadrul activităţilor specifice: Direcţia Judeţeană de Informaţii Bistriţa-Năsăud;

f) asigurarea monitorizării pericolelor şi riscurilor specifice de către toate autorităţile responsabile; g) asigurarea preluării apelurilor de urgenţă de la cetăţeni, prin intermediul Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă (SNUAU) şi transmiterea acestora către agenţiile specializate de intervenţie: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Bistriţa-Năsăud. 2. RECUNOAŞTERE ŞI CERCETARE Reprezintă totalitatea activităţilor întreprinse atât de structurile de intervenţie aflate în serviciu, în vederea identificării şi evaluării consecinţelor unei situaţii de urgenţă, cât şi de structurile specializate ale autorităţilor responsabile pentru cercetarea zonelor afectate de o situaţie de urgenţă.

2

2.1. Rol principal - recunoaşterea, evaluarea şi cercetarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud; 2.2. Rol secundar a) recunoaşterea şi evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă: alte forţe şi servicii specializate ale autorităţilor responsabile solicitate în sprijin, conform domeniului de competenţă, la locul producerii unei situaţii de urgenţă; b) cercetarea (aeriană, terestră, cu mijloace navale, cu mijloace de detecţie, cu mijloace electrono-optice, cu cupluri chinotehnice, de comunicaţii etc.) la locul producerii unei situaţii de urgenţă, în scopul salvării de vieţi omeneşti: forţe şi servicii specializate ale autorităţilor responsabile solicitate în sprijin, conform domeniului de competenţă;

c) recunoaşterea şi cercetarea containerelor/incintelor, zonelor populate sau nepopulate şi identificarea zonelor cu nivel ridicat de radioactivitate sau cu potenţial contaminant radiologic: Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, Agenţia de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud. 3. COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ Reprezintă pachetul de măsuri şi acţiuni necesar asigurării, planificării, coordonării necesarului de comunicaţii pentru elementele de răspuns în situaţii de urgenţă de la nivel local, judeţean şi/sau naţional, inclusiv gestionarea informaţiilor din domeniu. 3.1. Rol principal - asigurarea continuităţii funcţionării reţelelor de comunicaţii şi informatică pentru Sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă (SNMSU): Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Bistriţa-Năsăud. 3.2. Rol secundar a) completarea/refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii folosit de SNMSU: operatorii publici de comunicaţii;

b) completarea/refacerea operativă a sistemului de comunicaţii speciale din administrare: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Bistriţa-Năsăud; c) identificarea automată a locaţiei terminalului telefonic prin care este apelat numărul de urgenţă 112, potrivit soluţiei tehnice de localizare implementate în SNUAU: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Bistriţa-Năsăud; d) asigurarea funcţionării reţelelor de comunicaţii şi informatică din competenţă în vederea monitorizării pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi pentru realizarea fluxurilor informaţionale de către toate autorităţile responsabile, prin centrele operative/operaţionale, centrele de conducere şi coordonare a intervenţiilor, dispeceratele/punctele de comandă, cu respectarea regimului informaţiilor clasificate. 4. CĂUTARE-SALVARE Reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate în scopul salvării persoanelor şi a animalelor înainte, pe timpul şi imediat după producerea unei situaţii de urgenţă, inclusiv gestionarea informaţiilor din domeniu. 4.1. Rol principal a) căutare-salvare: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud şi Inspectoratul General de Aviaţie. Dacă activitatea de căutare-salvare trebuie să se desfăşoare în anumite medii specifice, Ministerul Afacerilor Interne participă cu rol secundar, iar rolul principal revine autorităţilor specializate, astfel:

3

- căutare aeronave civile: Ministerul Transporturilor, prin Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA); - căutare nave/aeronave militare: Ministerul Apărării Naţionale, prin Statul Major al Forţelor Navale (SMFN) şi Statul Major al Forţelor Aeriene (SMFA); - căutare-salvare persoane blocate în galerii miniere: operatorii economici de profil care dețin galerii miniere, serviciile SALVASPEO solicitate în sprijin.

- căutare-salvare persoane în mediu muntos, greu accesibil: Serviciul Salvamont Bistriţa-Năsăud, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Gelu Voievod” Bistriţa-Năsăud; 4.2. Rol secundar

a) căutare-salvare: UM 01331 Bistriţa; b) căutarea şi salvarea victimelor accidentelor de aviaţie: UM 01969 Câmpia Turzii,

Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, operatori economici şi organizaţii neguvernamentale care deţin mijloace de căutare, administraţia locală; c) căutare-salvare a persoanelor în zone greu accesibile: Serviciul Salvamont Bistriţa-Năsăud, serviciile SALVASPEO solicitate în sprijin. 5. DESCARCERARE, DEBLOCARE CĂI DE ACCES Reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate de structurile de intervenţie pentru deblocarea căilor de acces şi descarcerarea persoanelor aflate în medii ostile vieţii. 5.1. Rol principal - asigurarea capacităţilor operaţionale, a tehnicilor şi procedurilor de descarcerare pentru salvarea vieţii umane: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud. 5.2. Rol secundar - planificarea, asigurarea capacităţilor operaţionale necesare deblocării căilor de acces în zona afectată de o situaţie de urgenţă, în scopul salvării vieţii omeneşti şi facilitării accesului structurilor de urgenţă la locul evenimentului: toate autorităţile responsabile, agenţii guvernamentale şi neguvernamentale şi operatori economici. 6. PROTECŢIA POPULAŢIEI (EVACUARE, CAZARE, ADĂPOSTIRE, ASIGURARE APĂ ŞI HRANĂ, ALTE MĂSURI DE PROTECŢIE Reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate pentru scoaterea temporară sau definitivă a persoanelor, animalelor şi bunurilor din zonele de risc şi asigurarea condiţiilor minime de subzistenţă, inclusiv activităţile de gestionare a datelor şi informaţiilor privind desfăşurarea acestor acţiuni, precum şi cele de asigurare a populaţiei şi animalelor cu apă şi hrană. 6.1. EVACUARE 6.1.1. Rol principal a) organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale; b) fundamentarea deciziei privind evacuarea populaţiei: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, Inspectoratul Judeţean în Construcţii Bistriţa-Năsăud, UM 01331 Bistrița, Agenţia de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud şi alte instituţii care au competenţa fundamentării deciziei privind evacuarea populaţiei.

4

6.1.2. Rol secundar a) suplimentarea capacităţii de transport pentru evacuare: unități ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne din garnizoana Bistrița; b) stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate, în termen de două ore de la declararea, potrivit legii, a stării de urgenţă: toate autorităţile responsabile, operatorii economici sau autorităţile administraţiei publice locale, după caz; c) evidenţa populaţiei evacuate: Serviciile de evidență informatizată a persoanelor din județ, autorităţile administraţiei publice locale; d) asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate: autorităţile administraţiei publice locale; e) instalarea taberelor pentru sinistraţi: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud; f) evacuarea animalelor: autorităţile administraţiei publice locale; g) securitatea şi paza zonelor evacuate: Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Gelu Voievod” Bistriţa-Năsăud; h) controlul circulaţiei: Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Poliţia locală; i) controlul şi evidenţa autoevacuării: Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Serviciile de evidență informatizată a persoanelor din județ, autorităţile administraţiei publice locale. 6.2. CAZARE ŞI ADĂPOSTIRE 6.2.1. Rol principal - asigurarea cazării persoanelor evacuate: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale. 6.2.2. Rol secundar a) asigurarea cazării persoanelor evacuate: Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, Instituţia prefectului, UM 01331 Bistrița; b) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi colective: - în primele 72 de ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud în cooperare cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, A.N.R.S.P.S.- Compartimentul Judeţean pentru Probleme Speciale Bistrița-Năsăud, în condiţiile aprobării legale a intervenţiilor operative cu produse din rezerva de stat; - ulterior primelor 72 de ore, până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă: A.N.R.S.P.S. – Compartimentul Judeţean pentru Probleme Speciale Bistrița-Năsăud, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. 6.3. ASIGURARE APĂ ŞI HRANĂ 6.3.1. Rol principal a) asigurarea apei şi hranei pentru persoane: - în primele 72 de ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz: autorităţile administraţiei publice locale şi A.N.R.S.P.S. – Compartimentul Judeţean pentru Probleme Speciale Bistrița-Năsăud, în condiţiile aprobării legale a intervenţiilor operative cu produse din rezerva de stat; - ulterior primelor 72 de ore, până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă: A.N.R.S.P.S. – Compartimentul Judeţean pentru Probleme Speciale Bistrița-Năsăud.

5

6.3.2. Rol secundar a) verificarea apei potabile şi hranei pentru persoanele afectate sau evacuate: Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud; b) verificarea apei şi hranei pentru animale: Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud ; c) asigurarea, distribuirea ajutoarelor, organizarea primirii şi distribuţiei ajutoarelor umanitare de urgenţă: - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, A.N.R.S.P.S. – Compartimentul Judeţean pentru Probleme Speciale Bistrița-Năsăud, autorităţile administraţiei publice locale, Filiala Județeană de Cruce Roșie Bistrița-Năsăud, organizaţii neguvernamentale; - unitățile miliare aparținând Ministerului Apărării Naţionale din județ, pentru acţiunile de distribuţie ajutoare umanitare de urgenţă în localităţile afectate. 6.4. Alte măsuri de protecţie - stabilirea concentraţiilor şi intervalelor de timp pentru administrarea iodurii de potasiu către populaţie: Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud. 7. ASISTENŢĂ MEDICALĂ DE URGENŢĂ (PRIM AJUTOR CALIFICAT, TRIAJ, STABILIZARE, EVACUARE MEDICALĂ, ASISTENŢĂ MEDICALĂ DE URGENŢĂ ÎN UNITĂŢILE PRIMIRE URGENŢE ŞI COMPARTIMENTELE DE PRIMIRE URGENŢE) Reprezintă totalitatea măsurilor şi acţiunilor specifice asigurării unui răspuns specializat care vizează intervenţia structurilor de acordare a asistenţei medicale de urgenţă la locul producerii situaţiei de urgenţă. 7.1. Rol principal - acordarea asistenţei medicale de urgenţă: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Bistriţa-Năsăud şi unităţile de primiri urgenţe (UPU/CPU). 7.2. Rol secundar a) instalarea în teren a punctului medical ROL 1: UM 01331 Bistrița; b) instalarea postului medical avansat de categoria I: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud; c) stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de izolare: Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud; d) acordarea asistenţei medicale de urgenţă: Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, Serviciul de Ambulanță Județean, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud –SMURD; e) transport medical: Serviciul de Ambulanță Județean, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, Inspectoratul General de Aviaţie și UM 01331 Bistrița; f) acordarea primului ajutor: serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, Serviciul Salvamont Bistriţa-Năsăud, Filiala Județeană de Cruce Roșie Bistrița-Năsăud; g) securitatea şi paza perimetrului zonelor de intervenţie/carantină Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Gelu Voievod” Bistriţa-Năsăud.

6

8. ASISTENŢĂ MEDICALĂ ÎN FAZA SPITALICEASCĂ Reprezintă totalitatea măsurilor şi acţiunilor specifice asigurării unui răspuns specializat care vizează menţinerea în limitele normale a sănătăţii în contextul producerii unor situaţii de urgenţă sau ca urmare a manifestării epidemiilor şi pandemiilor. 8.1. Rol principal - acordarea asistenţei medicale: Ministerul Sănătăţii prin unităţile sanitare din județul Bistrița-Năsăud. 8.2. Rol secundar a) suplimentarea capacităţii de spitalizare şi personal medical: Ministerul Sănătăţii, prin unităţile sanitare din reţelele sanitare proprii; b) planificarea şi suplimentarea cu medicamente şi instrumentar medical: Direcţia de Sănătate Publică şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud - SMURD, A.N.R.S.P.S. – Compartimentul Judeţean pentru Probleme Speciale Bistrița-Năsăud; c) acordarea asistenţei medicale: prin cabinetele medicale proprii, Centrul Medical Județean, Direcţia Judeţeană de Informaţii Bistriţa-Năsăud, Penitenciarul Bistrița, centre de permanență ale administraţiei publice locale; d) transport medical: BGS – ambulanţe Centru dializă ; e) stabilirea măsurilor profilactice pentru evitarea îmbolnăvirilor în masă: Direcţia Sanitară Veterinară și pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud și Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud; f) recunoaşterea, evaluarea şi comunicarea riscului de apariţie a unei boli infecţioase transmisibile: Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud. 9. LOCALIZAREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR Reprezintă pachetul de măsuri şi acţiuni specifice gestionării şi coordonării misiunilor care vizează stingerea incendiilor. 9.1. Rol principal a) localizarea, stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor: Inspectoratul pentru Situații de Urgentă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud şi alte forţe şi servicii specializate existente (servicii publice voluntare şi servicii private); b) localizarea, stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor la fondul forestier: prin Regia Naţională a Pădurilor (ROMSILVA) - Direcția Silvică Bistrița-Năsăud, pentru pădurile aflate în proprietatea statului, respectiv Garda Forestieră Bistrița - Năsăud, pentru pădurile deţinute de alţi proprietari decât statul. 9.2. Rol secundar a) sprijinul structurilor specializate în stins incendii: UM 01331 Bistriţa, autorităţile publice locale, prin serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, operatorii economici prin serviciile private pentru situaţii de urgenţă (indiferent de domeniul de activitate), Secţia L8 CFR Bistriţa (pentru infrastructura feroviară, din administrare); b) localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier: Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud şi Inspectoratul General de Aviaţie. 10. NEUTRALIZAREA MATERIALELOR PERICULOASE/EXPLOZIVE/RADIOACTIVE Vizează coordonarea misiunilor pentru asigurarea răspunsului în situaţia producerii evenimentelor care implică substanţe chimice, biologice, radiologice, poluanţi, mijloace explozive (substanţe asignate domeniului CBRN). Prin acest tip de misiuni se asigură coordonarea forţelor şi mijloacelor specializate, potrivit competenţelor, şi managementul

7

situaţiilor de urgenţă care implică activarea acestei funcţii de sprijin, respectiv asigurarea măsurilor şi acţiunilor subsecvente. 10.1. Rol principal a) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase: Inspectoratul pentru Situații de Urgentă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud, în cooperare cu Agenția de Protecție a Mediului Bistrița-Năsăud, Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Bistriţa-Năsăud și Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud. b) Executarea intervenției antiteroriste / contrateroriste pirotehnice pentru neutralizarea dispozitivelor explozive descoperite sau semnalate pe raza județului: Direcţia Judeţeană de Informaţii Bistriţa-Năsăud, în cooperare cu Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud /Serviciul pentru Acţiuni Speciale. 10.2. Rol secundar a) stabilirea perimetrelor de securitate: Inspectoratul pentru Situații „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Gelu Voievod” Bistriţa-Năsăud, SDN Bistrița și Secţia L8 CFR Bistriţa, Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud; b) evacuarea populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate: Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Gelu Voievod” Bistriţa-Năsăud şi autorităţile administraţiei publice locale; c) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul zonelor contaminate: Inspectoratul pentru Situații „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud (sprijin autospecială CBRN ISU MM), Agenția de Protecție a Mediului Bistrița-Năsăud, Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Bistriţa-Năsăud; d) aplicarea măsurilor de limitare a dispersării substanţelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în zona afectată: operatorii economici din județ, care produc substanţe ce pot produce poluări şi care au obligaţia realizării măsurilor de decontaminare, operatorii de transport pentru transporturile de substanțe periculoase care tranzitează județul; e) stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului naţional: Inspectoratul pentru Situații de Urgentă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, Agenția de Protecție a Mediului Bistrița-Năsăud, Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Bistriţa-Năsăud, Direcția de Agricultură Bistrița-Năsăud şi Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud; f) stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării: Inspectoratul pentru Situații „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, Agenția de Protecție a Mediului Bistrița-Năsăud, Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Bistriţa-Năsăud, Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud; g) supravegherea gradului de contaminare a populaţiei, de radioactivitate a alimentelor şi apei potabile, evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud, prin laboratoarele de igiena radiaţiilor; h) supravegherea gradului de contaminare a culturilor, fondului forestier şi păşunilor, evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra animalelor şi oamenilor, realizarea decontaminării: Direcția de Agricultură Bistrița-Năsăud și Agenția de Protecție a Mediului Bistrița-Năsăud; i) intervenţia operativă cu mijloace şi echipe pirotehnice specializate, atunci când capacitatea de intervenţie a forţelor Inspectoratului pentru Situații „Bistriţa” al judeţului

8

Bistriţa-Năsăud este depăşită sau insuficientă, în cazul evenimentelor ce implică muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare: Direcţia Judeţeană de Informaţii Bistriţa-Năsăud; j) descoperirea/localizarea, identificarea şi, după caz, neutralizarea substanţelor explozive, în conformitate cu Legea nr. 126/1995 republicată privind regimul materiilor explozive, republicată, prin aplicarea unor măsuri specifice de control, investigare, neutralizare, analiză postneutralizare/postincident şi, după caz, asanare: Direcţia Judeţeană de Informaţii Bistriţa-Năsăud; k) intervenţia operativă pentru neutralizarea efectelor materialelor periculoase şi decontaminarea mijloacelor şi materialelor utilizate: toate autorităţile responsabile care au în coordonare/subordonare sau sub autoritate, după caz, astfel de structuri; l) realizarea decontaminării animalelor: autorităţile administraţiei publice locale; m) identificarea substanţelor sau obiectelor care sunt radioactive în vederea containerizării şi îndepărtării din zonă: Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud prin laboratoarele de igiena radiaţiilor. 11. ASIGURAREA TRANSPORTULUI Se referă la gestionarea informaţiilor, punerea la dispoziţie a resurselor şi coordonarea acţiunilor care implică asigurarea transportului, altul decât cel în folos propriu. Prin această funcţie se asigură inclusiv gestionarea informaţiilor despre infrastructura de transport rutieră, maritimă/fluvială, feroviară şi aeriană. 11.1. Rol principal - asigurarea transportului necesar pentru realizarea evacuării populaţiei, resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă: Operatorii de transport din județ şi autorităţile administraţiei publice locale. 11.2. Rol secundar a) supravegherea, fluidizarea şi controlul circulaţiei auto: Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud; b) elaborarea concepţiei privind variantele de transport ale demnitarilor care beneficiază de protecţie şi constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia: Serviciul de Protecţie şi Pază (reprezentant local), Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud; c) realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă: operatorii de transport din județ şi autorităţile administraţiei publice locale; d) sprijinirea autorităţilor locale pentru realizarea evacuării populaţiei, precum şi pentru transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă: Inspectoratul pentru Situații „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, Direcția de Sănătate Publică şi UM 01331 Bistrița; asigurarea transportului pentru animalele şi bunurile evacuate: operatori de transport din județ, Inspectoratul pentru Situații de Urgentă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud. 12. ASIGURAREA ENERGIEI PENTRU ILUMINAT, ÎNCĂLZIRE ŞI ALTE UTILITĂŢI Presupune gestionarea informaţiilor despre reţelele de utilităţi (canal, apă, energie, gaze etc.), poduri, viaducte de interes local/naţional, precum şi alocarea de forţe specializate şi coordonarea acestora pentru realizarea lucrărilor specifice. 12.1. Rol principal - asigurarea energiei electrice pentru obiectivele critice de răspuns la urgenţă, refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a

9

energiei electrice, precum şi refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale: FDEE Electrica Distribuţie Transilvania Nord – Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Bistriţa, E-ON GAZ- Centrul operațional Bistrița. 12.2. Rol secundar - nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă: Inspectoratul pentru Situații „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud şi autorităţile administraţiei publice locale. 13. EFECTUAREA DEPOLUĂRII ŞI DECONTAMINĂRII CBRN Reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate de structurile de intervenţie pentru efectuarea depoluării şi decontaminării mediului, populaţiei, clădirilor şi tehnicii de intervenţie. 13.1. Rol principal - depoluarea şi decontaminarea CBRN: Inspectoratul pentru Situații de Urgentă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud şi alte forţe şi servicii specializate existente (servicii publice voluntare şi servicii private pentru situaţii de urgenţă). 13.2. Rol secundar a) depoluarea şi decontaminarea CBRN: Secţia L8 CFR Bistriţa pentru infrastructura pe care o are în administrare; b) depoluarea apelor interioare: Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud, agenţii poluatori; c) efectuarea decontaminării populaţiei, căilor rutiere şi clădirilor: Inspectoratul pentru Situații de Urgentă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud şi, la solicitarea organelor locale, personalul specializat din UM 01331 Bistrița; d) efectuarea depoluării: Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud pentru obiectivele aflate în administrare; e) efectuarea decontaminării terenurilor şi rezervaţiilor: Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud și Agenția de Protecție a Mediului Bistriţa-Năsăud (cu excepţia poluărilor din domeniul radiologic şi nuclear unde participă pentru verificarea eficacităţii măsurilor luate pentru depoluare/decontaminare); h) realizarea decontaminării produselor vegetale şi animale: D.S.V.S.A. Bistrița-Năsăud; i) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului şi depoluarea cursurilor de apă: Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud, Agenţia de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud, Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Bistriţa-Năsăud; j) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor şi depoluarea surselor de apă potabilă: Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud prin laboratoarele de igiena radiaţiilor şi alte instituţii responsabile conform legislaţiei. 14. MENŢINEREA, ASIGURAREA ŞI RESTABILIREA ORDINII PUBLICE PE TIMPUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ Implică măsurile şi acţiunile desfăşurate de structurile de ordine şi siguranţă publică, potrivit cadrului specific de reglementare şi care vizează asigurarea unui climat de siguranţă pe timpul acţiunilor care vizează răspunsul în situaţii de urgenţă. 14.1. Rol principal - menţinerea, asigurarea şi restabilirea ordinii publice: Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Gelu Voievod” Bistriţa-Năsăud.

10

14.2. Rol secundar a) menţinerea şi restabilirea ordinii publice: Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud, Penitenciarul Bistrița, autorităţile administraţiei publice locale prin Poliţia Locală; b) stabilirea, potrivit competenţelor, a legalităţii intervenţiei: Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița-Năsăud. 15. RESTABILIREA STĂRII PROVIZORII DE NORMALITATE Presupune asigurarea pachetului de măsuri şi acţiuni şi sprijinul tehnic de specialitate în situaţii care vizează sectoarele afectate. 15.1. Rol principal - asigurarea condiţiilor privind restabilirea stării provizorii de normalitate pe perioada situaţiei de urgenţă: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/CLSU. 15.2. Rol secundar a) asigurarea măsurilor specifice de ordin operativ, în principal de instituire a unor dispozitive de securitate, cercetare, recunoaştere, supraveghere, control/examinare şi investigare: Direcţia Judeţeană de Informaţii Bistriţa-Năsăud, Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Bistriţa-Năsăud - în domeniul protecţiei mediului; b) identificarea mijloacelor specializate pentru restabilirea stării provizorii de normalitate pe perioada situaţiei de urgenţă: A.N.R.S.P.S. – Compartimentul Judeţean pentru Probleme Speciale Bistrița-Năsăud; c) asigurarea condiţiilor privind restabilirea stării provizorii de normalitate pe perioada situaţiei de urgenţă generată de incidentul sau accidentul nuclear şi/sau de urgenţa radiologică: instituţii centrale cu atribuţii în domeniu (Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare); d) asigurarea sprijinului tehnic de specialitate privind verificarea eficacităţii implementării măsurilor pentru restabilirea stării provizorii de normalitate pe perioada situaţiei de urgenţă generată de incidentul sau accidentul nuclear şi/sau de urgenţa radiologică prin derularea de programe de monitorizare dedicate: Agenţia de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud, Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud prin laboratoarele de igiena radiaţiilor, DSVSA. Bistrița-Năsăud; e) asigurarea condiţiilor privind refacerea provizorie a infrastructurilor critice care conţin deşeuri radioactive şi/sau combustibil ars, a condiţiilor pentru limitarea scurgerilor / împrăştierii / dispersiei în mediu a substanţelor / materialelor radioactive cu caracter de deşeu, implicate în incident şi aflate în stare de depozitare, transport sau tranzitare a teritoriului judeţului: Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive, Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud prin laboratoarele de igiena radiaţiilor; f) asigurarea condiţiilor pentru refacerea barierelor biologice, recaracterizare şi recontainerizare, precum şi depozitare interimară în condiţii de securitate nucleară a substanţelor/materialelor radioactive cu caracter de deşeu implicate în incident: Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive; g) asigurarea condiţiilor necesare pentru combaterea eficientă a fenomenelor meteorologice periculoase şi modificarea locală a parametrilor meteoclimatici prin intervenţii active în atmosferă: Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud; h) coordonarea şi controlul reconstrucţiei ecologice a pădurilor afectate de incendii: Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Bistriţa-Năsăud; i) evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în prima urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public: Inspectoratul

11

Judeţean în Construcţii Bistriţa-Năsăud, Corpul experţilor tehnici şi asociaţiile profesionale în construcţii, autorităţile administraţiei publice locale; j) asigurarea condiţiilor pentru refacerea sistemelor de comunicaţii civile potrivit competenţelor: operatori telefonie din judeţ; k) asigurarea condiţiilor pentru reînceperea cursurilor şcolare: Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud. 16. ACORDAREA DE AJUTOARE DE PRIMĂ NECESITATE Vizează solicitarea, colectarea, transportul, stocarea, distribuirea ajutoarelor de primă necesitate pentru populaţia afectată. 16.1. Rol principal - asigurarea ajutoarelor de primă necesitate: A.N.R.S.P.S. – Compartimentul Judeţean pentru Probleme Speciale Bistrița-Năsăud; 16.2. Rol secundar a) centralizarea informaţiilor privind necesarul ajutoarelor de primă necesitate: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă; b) asigurarea ajutoarelor de primă necesitate: autorităţile administraţiei judeţene şi locale, operatorii economici şi agenţiile neguvernamentale potrivit domeniului de competenţă; c) organizarea punctelor de informare a populaţiei: Inspectoratul pentru Situații de Urgentă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, autorităţile publice judeţene şi locale. 17. ACORDAREA ASISTENŢEI SOCIALE, PSIHOLOGICE ŞI RELIGIOASE Vizează solicitarea privind asistenţa socială, psihologică şi religioasă pentru populaţia afectată. 17.1. Rol principal - asigurarea ajutorului de acest tip: autoritățile publice județene și locale. 17.2. Rol secundar a) organizarea punctelor de informare a populaţiei: Structurile judeţene ale Ministerului Afacerilor Interne, autorităţile publice judeţene şi locale; b) centralizarea informaţiilor privind necesarul ajutorului de acest tip: Inspectoratul pentru Situații de Urgentă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud; c) asigurarea morgilor temporare şi a terenurilor necesare pentru înhumare: autorităţile publice judeţene şi locale; d) evaluarea şi emiterea de măsuri de prevenţie privind impactul psiho-social în caz de urgenţă radiologică şi nucleară: Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud. 18. IMPLEMENTAREA MĂSURILOR DE CONTROL ÎN CAZUL EVOLUŢIEI UNOR EPIZOOTII GRAVE ŞI ZOONOZE, RESPECTIV IMPLEMENTAREA MĂSURILOR PRIVIND PREVENIREA SITUAŢIILOR DETERMINATE DE ATACUL ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE PLANTELOR Vizează acţiunile desfăşurate în scopul implementării măsurilor de control al bolilor, epizootii grave produse de boli majore la animale sau zoonoze, în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare, respectiv implementarea măsurilor privind prevenirea situaţiilor determinate de atacul organismelor dăunătoare plantelor. 18.1. Rol principal a) stabilirea planului de acţiune privind intervenţia în focar şi implementarea activităţilor de combatere: D.S.V.S.A. Bistrița-Năsăud;

12

b) stabilirea planului de acţiune pentru prevenirea răspândirii agenţilor patogeni la oameni, în cazul zoonozelor: D.S.V.S.A. Bistrița-Năsăud; c) stabilirea planului de acţiune pentru prevenirea răspândirii organismelor dăunătoare plantelor: Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud; d) stabilirea planului de acţiune privind măsurile şi implementarea acestora pentru prevenirea răspândirii organismelor dăunătoare plantelor: Autoritatea Naţională Fitosanitară, prin oficiile fitosanitare judeţene. 18.2. Rol secundar a) stabilirea planului de acţiune pentru prevenirea răspândirii agenţilor patogeni la oameni, în cazul zoonozelor: Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud; b) conlucrarea cu autorităţile sanitare veterinare judeţene pentru controlul mişcărilor de animale şi pentru respectarea restricţiilor impuse în zonele de control a bolii: Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud; c) asigurarea pazei şi protecţiei necesare aplicării măsurilor de control pentru controlul bolii: Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Gelu Voievod” Bistriţa-Năsăud; d) însoţirea şi paza transporturilor de cadavre animale cu risc patogen înalt către centrele de ecarisare: Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Gelu Voievod” Bistriţa-Năsăud; e) conlucrarea cu autorităţile sanitare veterinare judeţene la obţinerea permisului de acces în exploataţii nonprofesionale/comerciale: Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud; f) instalarea barierelor pe drumurile de acces, acolo unde restricţiile privind circulaţia o impun: Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud; g) gestionarea perturbărilor liniştii publice ce pot apărea la localurile de neutralizare a cadavrelor şi de impunere a restricţiilor de mişcare a animalelor: Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud; h) sprijinirea aplicării măsurilor de control în mediul sălbatic: Garda Forestieră Bistriţa-Năsăud, Regia Naţională a Pădurilor (ROMSILVA) - Direcția Silvică Bistrița-Năsăud, Agenţia de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud ; i) oprirea şi verificarea în trafic a legalităţii şi respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe şi de modificare a Directivelor 64/432/CEE şi 93/119/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1.255/97: Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud; j) construirea şi supravegherea filtrelor de dezinfecţie rutiere instituite pe drumurile publice: D.S.V.S.A. Bistrița-Năsăud cu sprijinul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Gelu Voievod” Bistriţa-Năsăud, Inspectoratul pentru Situații de Urgentă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud; k) instalarea semnalelor şi panourilor de avertizare pe căile de acces din zonele de protecţie şi de supraveghere şi în jurul fermelor/curţilor unde boala a fost confirmată: D.S.V.S.A. Bistrița-Năsăud, cu sprijinul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Gelu Voievod” Bistriţa-Năsăud, Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud, autorităților administraţiei publice locale; l) îndeplinirea operaţiunilor de neutralizare a materialului de risc patogen reprezentat de cadavrele de animale, atunci când se utilizează metoda alternativă de incinerare la faţa locului: D.S.V.S.A. Bistrița-Năsăud, cu sprijinul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Gelu

13

Voievod” Bistriţa-Năsăud, Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud; m) stabilirea de măsuri pentru preîntâmpinarea incendiilor, atunci când se utilizează metoda alternativă de denaturare a materialului de risc patogen: Inspectoratul pentru Situații de Urgentă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud; n) monitorizarea impactului pe care îl au activităţile de control al focarelor de boală asupra mediului: Agenţia de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud, Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Bistriţa-Năsăud; o) sancţionarea încălcărilor prevederilor legale privind protecţia mediului, prevenirea riscurilor şi limitarea ameninţărilor de ordin ecologic, respectiv poluarea resurselor de apă, a aerului, diminuarea fertilităţii solului în timpul activităţii de control al focarelor de boli majore: Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Bistriţa-Năsăud; p) controlul modului de respectare a legislaţiei de mediu privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei sălbatice şi acvaculturii în activitatea de control a focarelor de boli majore: Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Bistriţa-Năsăud; q) urmărirea respectării condiţiilor din autorizaţia de mediu în activitatea de control a focarelor de boli majore: Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Bistriţa-Năsăud; r) asigurarea accesului rapid la resursele locale prin asigurarea logisticii şi a autorizaţiilor necesare: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/CLSU; s) sprijinirea centrelor de intervenţie în teren cu personal, vehicule, logistică şi echipamente: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/CLSU; t) participarea la evaluarea animalelor, în vederea despăgubirii proprietarilor acestora: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/CLSU; ţ) identificarea şi punerea la dispoziţie a terenurilor pentru metode alternative de denaturare - incinerare/îngropare: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/CLSU; u) sprijinirea cu personal a activităţilor referitoare la încărcare, săpare, astupare, îngrădire etc. ce se pot ivi în activitatea de neutralizare alternativă: Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Gelu Voievod” Bistriţa-Năsăud, Inspectoratul pentru Situații de Urgentă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, D.S.V.S.A. Bistrița-Năsăud; v) asigurarea transportului incineratoarelor mobile de la locul de garare la locul evoluţiei focarelor de epizootii: D.S.V.S.A. Bistrița-Năsăud cu sprijinul autorităţilor locale; w) asigurarea transportului materiilor de risc - subproduse de origine animală nedestinate consumului uman: D.S.V.S.A. Bistrița-Năsăud cu sprijinul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/CLSU; x) coordonarea activităţii de denaturare în întreprinderi specializate a materialelor cu risc patogen reprezentate de cadavrele animale rezultate în urma combaterii focarelor de epizootii grave: Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud.

1

Anexanr.4SCHEMAFLUXULUIINFORMAŢIONALLADEZASTRE

COMITETULJUDEŢEANPENTRUSITUAŢIIDEURGENŢĂ

CENTRUL OPERAŢIONAL

Permanenţă la sediul Inspectoratului pentru Situaţii

de Urgenţă Judeţean

- Tel: 0263/239404; - Fax: 0263/232128

Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă

Permanenţa la Sediul Primăriei

GRUPSUPORTTEHNICTipuriderisc:- inundaţii;- poluărideape.Permanenţa la sediul SISTEMULUI DE GOSPODĂRIRE A APELOR BN Telefon – 0363/401368 - Fax – 0263/232255

GRUPSUPORTTEHNICTipderisc:alunecărideteren Permanenţa la sediul INSPECTORATULUI JUDEŢEAN ÎN CONSTRUCŢII BN; - Telefon/fax – 0263/231607

GRUPSUPORTTEHNICTipuriderisc:- incendiidevegetație;- incendii. Permanenţa la sediul INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIȚA” AL JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD;

Telefon – 0263/239404 ; 112- Fax – 0263/232128.

CENTRUL OPERAŢIONAL NATIONAL Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

GRUPSUPORTTEHNICTipuriderisc:- accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusivprăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere sau alteactivităţitehnologice;- accidente,avarii,exploziişiincendiiînactivităţidetransportşidepozitareprodusepericuloase;- accidente,avarii,exploziişiincendiiînactivităţidetransport;- prăbuşirideconstrucţii,instalaţiisauamenajări;- căderideobiectedinatmosferăşidincosmos. Permanenţa la sediul INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIȚA” AL JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD; - Telefon – 0263/239404 ; 112‐ Fax – 0263/232128.

2

GRUPSUPORTTEHNICTipderisc:eșeculutilitățilorpublice Permanenţa la sediul SUCURSALEI DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE BISTRIŢA - Telefon - 0263/205994 - Fax – 0263/205704

GRUPSUPORTTEHNICTipuriderisc:- secetă;- situaţiideterminatedeataculorganismelordăunătoareplantelor. Permanenţa la sediul DIRECȚIEI PENTRU AGRICULTURĂ BISTRIȚA-NĂSĂUD. - Telefon - 0263/217102 - Fax – 0263/232019

GRUPSUPORTTEHNICTipuriderisc:- temperaturiextreme;- epidemii;- epizootii/zoonoze. Permanenţa la sediul DIRECȚIEI DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD - Telefon - 0263/232601 - Fax – 0263/231137 Notă : Pentru riscul epizootii/zoonoze,permanenţa la sediul DIRECȚIEI SANITAR VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR BISTRIȚA-NĂSĂUD - Telefon - 0263/224974 - Fax – 0263/206029.

GRUPSUPORTTEHNICTipuriderisc:- furtunişiviscol;- căderimasivedezăpadă;- avalanşe. Permanenţa la sediul INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIȚA” AL JUD. BISTRIȚA-NĂSĂUD; - Telefon – 0263/239404 ; 112‐ Fax – 0263/232128.

GRUPSUPORTTEHNICTipuriderisc:- accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente înactivităţilenuclearesauradiologice;- muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpulconflictelormilitare;- riscradiologic. Permanenţa la INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIȚA” AL JUD. BISTRIȚA-NĂSĂUD; - Telefon – 0263/239404 ; 112‐ Fax – 0263/232128.

Permanenţă la sediul Inspectoratului pentru Situaţii

de Urgenţă Judeţean

- Tel: 0263/239404; - Fax: 0263/232128 - 112;

Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă

Permanenţă la Sediul Primăriei

Tel: _____________________

1

Anexa nr. 5 REGULI DE COMPORTARE ÎN CAZUL PRODUCERII

UNEI SITUAŢII DE URGENŢĂ. Regulile generale învăţaţi semnalele de alarmare transmise prin sistemul de înştiinţare şi alarmare al localităţii

dumneavoastră; păstraţi-vă calmul; deschideţi aparatele de radio şi televizoarele şi ascultaţi informaţiile generale emise pe aceste

staţii, buletinele meteorologice, sfaturile transmise de autorităţile în drept; folosiţi telefonul numai pentru a anunţa (semnala) autorităţilor locale evenimente importante,

cum ar fi incendii, inundaţii, alunecări de teren, accidente majore, înzăpeziri etc.; să aveţi la îndemână, în casă sau în jurul ei, un stoc de provizii suficient de mare ca să va ajute

să supravieţuiţi câteva zile; dacă sunteţi acasă, aceste provizii vă vor ajuta să treceţi fără greutăţi peste perioada de pericol; dacă sunteţi evacuaţi şi trebuie să vă deplasaţi în alte localităţi, trebuie să vă luaţi cu

dumneavoastră actele, bani, haine, precum şi alimente. 1) INUNDATII

Ce să faceţi înainte de inundaţie interesaţi-vă la autorităţile locale dacă proprietatea dumneavoastră se află într-o zonă predispusă

la inundaţii sau cu risc ridicat; aflaţi care sunt semnale oficiale de avertizare pentru inundaţii şi ce trebuie sa faceţi când le

auziţi; întrebaţi cum vă protejaţi casa de inundaţii; procuraţi-vă un radio alimentat cu baterii şi seturi de baterii de rezervă pentru a afla oricând

toate modificările legate de inundaţii emise de autorităţi; afişaţi numărul 112 lângă telefon, învăţaţi copiii să sune; fiţi pregătiţi pentru evacuare - familiarizaţi-vă cu rutele cele mai scurte spre zonele înalte; discutaţi cu familia si planificaţi un loc de întâlnire în eventualitatea în care sunteţi separaţi; stabiliţi o persoană de contact din afara localităţii la care vor suna toţi membrii familiei pentru a

anunţa că sunt nevătămaţi; pregătiţi-vă provizii pentru cel puţin 3 zile; învăţaţi cum să întrerupeţi utilităţile ( curent electric, gaz, apa, etc.).

Ce să faceţi în timpul unei inundaţii fiţi conştienţi de riscul unei inundaţii instantanee - mutaţi-vă cât mai repede într-o zonă mai

înaltă; ascultaţi posturile de radio sau televiziune pentru informaţii locale; respectaţi cu stricteţe comunicările primite si vă îndreptaţi spre locurile de refugiu cele mai

apropiate; memoraţi rapid cursurile de apă, canalele de scurgere si alte zone despre care se ştie că pot fi

inundate brusc; dacă autorităţile locale emit o alertă de inundaţii , pregătiţi-vă de evacuare; respectaţi ordinea de evacuare stabilită: copiii, bătrânii, bolnavii, cei din zonele cele mai

periclitate; asiguraţi-vă locuinţa, dacă aveţi timp fixaţi sau mutaţi înăuntru toate bunurile aflate afară; scoateţi animalele din gospodărie şi dirijaţi-le către locurile care asigură protecţie; luaţi documente personale, alimente, apă, trusa medicală, mijloc de iluminat, radio, haine groase; nu folosiţi apă pentru uz personal , poate fi contaminată; nu vă deplasaţi prin apa curgătoare.

Ce să faceţi după inundaţie evitaţi apa provenită din inundaţie. Aceasta poate fi încărcată electric datorită unor linii electrice

subterane sau cabluri căzute la pământ; înainte de a reveni în locuinţa dumneavoastră, inspectaţi clădirea şi asiguraţi-vă că nu există

2

modificări structurale. Nu intraţi dacă există posibilitatea ca imobilul să se prăbuşească; când reveniţi în locuinţa dumneavoastră, nu folosiţi chibrituri, brichete sau alte obiecte ce produc

o flacără deschisă, deoarece există posibilitatea să se fi strâns gaz în interior; pentru siguranţa dumneavoastră, nu reporniţi curentul înainte ca reţeaua electrică din locuinţă să

fie verificată de către un electrician autorizat; luaţi în consideraţie necesităţile de sănătate şi siguranţă a familiei dumneavoastră: spălaţi-vă pe mâini frecvent cu săpun şi apă dacă veniţi în contact cu apa provenită din inundaţii. aruncaţi mâncarea care a intrat în contact cu apa provenită din inundaţii, consumaţi numai

conservele. fierbeţi apa de băut şi nu o folosiţi la prepararea mâncării până când autorităţile nu o declară

potabilă. Urmăriţi dacă sursa de apă a comunităţii este sau nu potabilă. urmăriţi unde va puteţi adresa pentru a fi ajutaţi să obţineţi adăpost, îmbrăcăminte şi mâncare. în caz de necesitate apelaţi la cea mai apropiată instituţie medicală pentru a vă asigura asistenţă

de specialitate. 2) INCENDII

Cum să te protejezi şi să intervii în caz de incendiu persoana care observă un incendiu are obligaţia să anunţe prin orice mijloc serviciile de urgenţă,

primarul sau poliţia şi să ia măsuri, după posibilitățile sale, pentru limitarea și stingerea incendiului; în caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când şi cât este raţional posibil,

semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie iniţiativă la solicitarea victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului serviciilor de urgenţă; comportaţi-vă cu calm şi respectaţi regulile şi măsurile indicate în asemenea situaţie; dacă pentru salvarea oamenilor, trebuie să treceţi prin încăperi incendiate, puneţi pe cap o pătură

umedă; deschide-ți cu prudenţă uşile, deoarece afluxul rapid de aer, provoacă creşterea rapidă a

flăcărilor; prin încăperile cu fum dens deplasaţi-vă târâş sau aplecaţi; strigaţi victimele (copiii de regulă se ascund sub paturi, în dulapuri, etc.), găsiţi-le şi salvaţi-le; dacă vi se aprinde îmbrăcămintea, nu fugiţi, culcaţi-vă pe pământ şi rostogoliţi-vă; asupra oamenilor cărora li s-a aprins îmbrăcămintea, aruncaţi un palton, o pătură sau ceva care

să-i acopere; în cazul stingerii incendiului folosiţi stingătoare, apă, nisip, pământ, învelitori, etc.; lichidele incendiare se sting prin acoperire cu nisip, pământ, cuverturi grele; instalaţiile electrice se sting numai după întreruperea prealabilă a surselor de energie; ieşiţi din zona incendiară în direcţia dinspre care bate vântul. 3) ALUNECĂRI DE TEREN ieşi imediat din casă pe un teren drept; înştiinţează şi vecinii, ajută pe cei ce au nevoie; apelează la serviciile specializate (poliție, pompieri, ambulanță); ia măsuri pentru securitatea oamenilor şi păstrarea bunurilor materiale. 4) MUNIŢII RĂMASE NEEXPLODATE

La descoperirea unor muniţii neexplodate se interzice: atingerea muniţiilor cu mâna sau cu alte obiecte; ridicarea, transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi sau locuinţe; comercializarea acestora prin agenţii de colectare a deşeurilor feroase şi neferoase; lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă; introducerea muniţiilor în foc; topirea elementelor metalice de muniţii; tăierea muniţiilor cu fierăstrăul, scule electrice sau prin sudură; folosirea muniţiilor pentru improvizarea diferitelor unelte; demontarea de la muniţii a focoaselor sau a altor elemente componente; folosirea pentru joacă, de către copii a unor muniţii, cum sunt: grenade, proiectile, focoase sau

3

alte elemente ale acestora; în zonele unde se presupune că ar exista muniţii neexplodate nu executaţi lucrări de

îmbunătăţiri funciare, săpături manuale, nu aprindeţi focul şi interziceţi circulaţia vehiculelor, oamenilor şi animalelor; când se execută lucrări şi se depistează cu ocazia săpăturilor muniţii neexplodate, se sistează

imediat lucrările, se îndepărtează întregul personal din zona periculoasă şi se anunţă organele de intervenţie.

5) CUTREMUR

Reguli de comportare în timpul unui cutremur păstraţi-va calmul, nu intraţi în panică, rămâneţi în locul unde vă aflaţi, în clădiri sau în

exteriorul acestora; dacă cutremurul v-a surprins în interior, opriţi alimentarea locuinţei cu gaze, energie electrică,

apă, deschideţi uşile şi depărtaţi-vă de ferestre sau balcoane, adăpostiţi-vă sub o bancă, masă solidă, lângă un perete/grindă de rezistenţă sau tocul unei uşi; gospodinele surprinse în bucătărie să se îndepărteze cât mai mult de aragazul cu oale fierbinţi; nu produceţi scântei, nu aprindeţi lumânări, chibrituri, alte surse de foc deschis dacă simţiţi

miros de gaze sau produse petroliere; dacă seismul va surprins în exterior, depărtaţi-vă de clădiri, stâlpi sau alte obiecte în echilibru

precar, la o distanță care să vă asigure spaţiul de siguranţă în cazul prăbuşirii; când sunteţi în maşină, scoateţi maşina în afara carosabilului, opriţi imediat şi rămâneţi în

maşină, dar dacă există riscuri apropiate de autoturism, părăsiţi-o; când maşina este staţionată lângă clădiri este bine sa părăsiţi maşina imediat şi să vă

îndepărtaţi de aceasta; la părăsirea locuinţei fiecare cetăţean trebuie să-şi ia actele de identitate, un mijloc de iluminat

independent de surse de alimentare, un aparat de radio cu alimentare de la baterii sau cu acumulatori şi obiecte personale strict necesare, medicamente, haine etc.; ocoliţi locurile periculoase; nu atingeţi conductorii electrici sau componente ale instalaţilor de alimentare cu energie

electrică, gaze, termoficare avariate; acordaţi ajutor răniţilor, copiilor, bătrânilor, bolnavilor şi supravegheaţi-i până la sosirea

echipelor de salvare; evitaţi pe cât posibil, circulaţia în vederea vizitării rudelor sau cunoştinţelor pentru a vedea care

este starea lor; nu staţionaţi pe lângă locurile periclitate sau în preajma punctelor de lucru; combateţi zvonurile, ştirile false, panica şi dezordinea; participaţi (daca vi se solicita) la acţiunile de înlăturare a dărâmăturilor, sprijinirea construcţiilor

şi salvarea oamenilor. 6) ACCIDENT CHIMIC

Ce trebuie să cunoască populaţia? care este unitatea sursă de pericol chimic; tipul de substanţă toxică industrială pe care îl deţine; caracteristicile şi modul de acţiune al substanţei toxice; zona de risc în care v-aţi putea afla; măsurile de protecţie specifice zonei; locul în care se asigură protecţia prin adăpostire sau izolare; locurile de dispunere şi itinerarele de evacuare temporară.

Ce măsuri de siguranţă trebuie asigurate de către populaţie în locurile de adăpostire-izolare? procurarea materialelor de etanşare (chit, bandă izolantă, bureţi izolatori, purfix etc.); asigurarea mijloacelor de protecţie individuală speciale sau improvizate; realizarea unei truse familiale de prim-ajutor medical; pregătirea unei rezerve permanente de apă şi alimente; asigurarea unui radioreceptor cu baterii.

4

Ce măsurile de protecţie ce se iau în caz de accident chimic ? înştiinţarea şi alarmarea populaţiei despre pericolul chimic; asigurarea protecţiei cu mijloace individuale de protecţie; asigurarea protecţiei prin adăpostire (izolare) sau prin evacuare (autoevacuare) temporară; introducerea restricţiilor de consum al apei, produselor agroalimentare, vegetalelor etc.,

contaminate; introducerea unor restricţii de circulaţie şi acces, a unor măsuri de pază şi ordine în zona de

acţiune a norului toxic; organizarea cercetării chimice, a controlului şi supravegherii zonei de acţiune a norului toxic şi a

contaminării; acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă persoanelor intoxicate; aplicarea măsurilor de neutralizare şi împiedicare a răspândirii substanţelor toxice. colectarea, transportul şi depozitarea materialelor contaminate.

7) URGENŢĂ NUCLEARĂ ŞI RADIOLOGICĂ

Ce acţiuni să întreprindeţi în zonă contaminată radioactiv pentru a reduce contaminarea: locuitorii vor sta în casă cu uşile şi geamurile închise; traficul în zonă va fi supus restricţiilor; şcolile şi activităţile economice în zonă vor fi suspendate; accesul în spitale va fi interzis; dacă aţi fost surprins de norul radioactiv în exterior faceţi un duş pentru îndepărtarea

particulelor de praf radioactiv; nu consumaţi hrana şi lichidele care pot fi contaminate radioactiv; pastilele de iodură de potasiu vor fi folosite pentru protejarea glandei tiroide împotriva iodului

radioactiv; zona afectată poate fi evacuată.

În cazul contaminări radioactive trebuie să aveţi în vedere următoarele: adăpostirea este un mod foarte eficace de reducere a expunerii la radiaţii( se poate reduce

expunerea la radiaţii cu până la 40%); autoprotecţia implică să luaţi următoarele măsuri: puneţi hainele cu care aţi fost îmbrăcaţi într-un sac de plastic şi închideţi-l. după aceea faceţi un duş sau spălaţi-vă bine părul şi corpul. Puneţi-vă haine curate. administrarea de pastile de iodură de potasiu în scopul protejări tiroidei.

8) ÎNZĂPEZIRILE

Înzăpezirile, de regulă au caracter aparte privind măsurile de protecţie, în sensul ca acest gen de calamităţi cu rare excepţii, se formează într-un timp mai îndelungat şi există posibilitatea de a lua unele măsuri, astfel încât mare parte din efectele acestora să fie reduse. În aceste împrejurări se recomandă tuturor cetăţenilor aflaţi în zonă să se informeze permanent asupra condiţiilor meteorologice şi să rămână în locuinţe, asigurându-şi necesarul de hrană, apă, combustibil pentru încâlzit, iluminat, lopată etc. Dacă sunteţi surprinşi în afara locuinţei, în călătorii, în mijloacele de transport etc. trebuie să vă păstraţi calmul şi să luaţi măsuri contra frigului, cei aflaţi in mijloacele de transport să nu-şi părăsească locul pentru că este pericol de rătăcire. Daţi alarma cu claxoanele, aprindeţi focuri şi aşteptaţi ajutoare.

9) CANICULĂ Activităţi ce se recomandă în perioade caniculare: evitarea cozilor formate în afara instituţiilor, în soare; udarea principalelor căi rutiere din oraş, pentru a combate efectele căldurii; ridicarea la intervale de timp mai scurte a gunoaielor menajere, pentru a preveni apariţia de

focare de infecţie; controale mai dese în restaurante, pub - uri, fast-food-uri, magazine alimentare; asigurarea cu prioritate a irigării culturilor agricole;

5

intensificarea controalelor legale pe linie de apărare împotriva incendiilor. Pentru evitarea efectelor nefavorabile ale temperaturilor deosebit de ridicate din timpul verii asupra sănătăţii trebuie avute în vedere următoarele aspecte: evitarea expunerii la soare şi folosirea de mijloace de protecţie (pălării, umbrele, ochelari de

soare, îmbrăcăminte subţire din ţesături naturale în culori deschise); creşterea consumului de lichide la 2-4 litri pe zi şi o alimentaţie săracă în grăsimi; evitarea excesului de cafea şi a consumului de băuturi alcoolice; duşuri şi băi frecvente cu apă sub temperatura cutanată; evitarea unor eforturi fizice susţinute în perioada zilei în care temperatura atinge valorile

maxime; activitatea din agricultură, şantiere de construcţii, hale industriale, care nu au posibilitatea asigurării unor condiţii de microclimat corespunzătoare, se va desfăşura dimineaţa şi seara; preocupări speciale de prevenire a riscurilor pentru sănătate la personalul care lucrează în

sectoarele cu temperatură ridicată şi radiaţii calorice, laminoare la cald, furnale, cuptoare etc.; asigurarea de către angajatori, conform legii, a modificării programului de lucru în condiţiile

impuse de temperaturile ridicate şi distribuirea către angajaţi a unor cantităţi suficiente de apă minerală; acordarea unei atenţii speciale copiilor, evitarea situaţiilor în care aceştia sunt lăsaţi să aştepte

în interiorul autovehiculelor parcate la soare, evitarea transporturilor pe distanţe lungi în vehicule fără posibilităţi de climatizare; persoanele vârstnice, în special cele cu afecţiuni cardiace şi respiratorii, vor evita deplasările şi

frecventarea locurilor aglomerate care creează premisele decompensării acestora în condiţii de temperaturi ridicate.

1

Nr Crt Localitatea

SPECIA DE ANIMALE DE PE TERITORIUL JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD ANEXA

6 BOVINE OVINE CAPRINE PORCINE CABALINE PASARI OBS.

S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie1. Beclean 245 2.541 179 220 218 234 31989 37.520 2 Coldău 71 80 97 131 18 1.478 3 Figa 72 896 0 121 25 1.423 4 Rusu de Jos 135 18 0 82 17 1.236 5 Bistriţa 324 6.944 227 269 25 1.325 6 Ghinda 124 951 36 190 24 1.190 7 Slătinița 118 1.752 6 185 19 1.093 8 Unirea 117 2.708 69 189 20 1.102

9 Bistriţa Bârgăului 1.040 5.203 529 896 90 3.647

10 Colibița 303 502 81 220 12 256 11 Braniștea 247 172 87 745 21 3.36412 Cireșoaia 54 2.020 5 210 24 2.21413 Măluț 35 229 18 262 5 1.20314 Budacu de Jos 410 1.110 103 236 36 681 15 Buduș 56 365 3.245 54 498 30 941 16 Jelna 850 2.512 235 156 21 869 17 Monariu 295 1.036 49 154 20 593 18 Simionești 93 711 0 126 18 641 19 Budeşti 255 655 121 802 23 2.541 20 Budești Fânațe 321 410 396 16 1.634 21 Țagu 412 1.756 487 18 3.133 22 Țăgșoru 225 1.654 280 7 1.821 23 Căianu Mare 176 903 76 221 23 1.000 24 Căianu Mic 130 1.365 547 320 20 1.050 25 Ciceu Poieni 160 83 54 94 6 512 26 Dobric 96 20 14 123 14 81827 Dobricel 200 1.456 108 114 4 62028 Dumbrăvița 200 976 38 118 38 1.00029 Apatiu 104 311 82 97 10 1.096 30 Bozies 91 1.546 0 120 12 1.445 31 Buza Cătun 136 200 0 341 15 959 32 Chețiu 112 320 0 201 9 59433 Chiochiș 15 154 1.339 112 359 20 2000 1.724

2

Nr Crt Localitatea



S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie34 Jimbor 519 1.985 0 1.005 23 1.848 35 Manic 75 1.560 27 216 21 1.301 36 Sânicoara 65 132 162 0 30 7 66737 Strugureni 25 170 1.394 457 62 12 67138 Țentea 93 171 0 25 3 64039 Chiuza 201 995 30 390 22 2.74040 Mireș 66 930 50 140 19 35041 Perișor 357 3.620 35 510 65 1.650 42 Piatra 84 235 25 145 12 1.330 43 Săsarm 265 850 85 335 20 2.130 44 Ciceu Giurgești 58 1.875 163 274 20 1.691 45 Dumbrăveni 98 1.060 34 362 21 1.588 46 Coşbuc 307 1.973 704 259 94 1.984 47 Cepari 168 901 241 134 31 628 48 Dumitra 1.023 3.654 758 231 38 1.837 49 Tărpiu 365 1.960 138 145 37 842 50 Feldru 1.066 10.026 1.474 865 301 7.294 51 Nepos 305 4.210 154 694 90 2.827 52 Albeștii Bistriței 140 908 126 44 11 339 53 Dipșa 364 1.944 71 94 20 1.256 54 Galatii Bistriței 77 1.036 51 124 14 1.996 55 Herina 136 348 88 99 10 1.003 56 Tonciu 27 500 46 21 4 746 57 Ilva Mare 826 1.120 1.850 158 336 104 2.41058 Ivăneasa 1 358 1.674 24 346 81 1.05459 Ilva Mică 1.236 6.307 357 680 121 2.314

60 Josenii Bârgăului 289 1.644 77 201 51 920

61 Mijlocenii Bârgăului 218 1.863 34 169 40 882

62 Rusu Bârgăului 167 1.806 140 152 25 56063 Strâmba 43 580 81 49 12 34564 Bungard 83 336 10 10 4 220 65 Chiraleș 132 396 18 126 14 560

3

Nr Crt Localitatea



S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie66 Lechinţa 2.450 3.500 402 214 58 2.456 67 Sângeorzul Nou 1.213 1.458 193 232 37 1.320 68 Sâniacob 74 335 45 81 12 450 69 Țigău 57 818 25 237 14 1.002 70 Vermeș 57 2.103 45 142 27 99071 Leşu 1.029 2.782 204 530 103 1.20472 Lunca Leșului 946 2.734 186 570 91 1.14373 Cușma 21 236 1.400 206 198 51 63074 Dorolea 385 2.200 386 184 29 71775 Dumbrava 18 13 250 55 31 14 150 76 Livezile 225 2.500 269 158 46 51.000 77 Valea Poienii 74 900 60 21 12 139 78 Lunca Ilvei 2 1.326 4.560 163 358 120 4.125 79 Bidiu 745 45 500 14 81 12 510 80 Corvinești 236 1.845 40 104 21 1.100 81 Enciu 36 402 12 75 11 500 82 Fântânele 201 863 25 95 14 900 83 Matei 256 700 90 201 14 950 84 Moruț 48 562 35 81 12 400 85 Arșița 339 1.450 43 211 36 696 86 Măgura Ilvei 502 2.563 123 187 64 1.203 87 Poiana Ilvei 109 497 2.930 361 258 89 2.130 88 Bârla 140 1.698 52 98 34 455 89 Domnești 261 731 68 72 30 507 90 Jeica 9 608 4 7 850 91 Măgurele 83 254 47 36 41 635 92 Mărişelu 175 856 52 84 52 850 93 Nețeni 5 5 105 94 Sântioana 702 6.952 45 164 53 980 95 Fântânița 287 1.780 0 158 32 1.204 97 Miceşti 199 2.230 15 210 20 987 98 Visuia 489 2.590 0 212 50 1.23099 Comlod 97 890 39 43 17 685 100 După Deal 9 340 0 38 3 157

4

Nr Crt Localitatea



S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie101 Ghemeș 158 813 54 96 20 341 102 Hirean 46 102 0 65 9 413 103 Milaş 159 890 0 191 26 964 104 Orosfaia 595 1.850 57 106 53 1.054 105 Gledin 798 1.395 60 189 66 1.036 106 Monor 816 1.215 44 215 77 1.203 107 Liviu Rebreanu 95 310 7 95 36 392 108 Lușca 65 230 15 48 20 272 109 Năsăud 84 380 2.894 325 167 70 882 110 Breaza 1406 312 435 7 98 78 689 111 Negrilești 85 1.230 73 79 53 1.124 112 Purcărete 89 386 26 84 12 410 113 Florești 33 415 11 58 14 494 114 Mintiu 124 1.230 134 67 41 923 115 Mititei 638 110 1.658 117 85 47 887 116 Mocod 54 710 35 48 24 678 117 Mogoșeni 36 402 2 29 15 872 118 Nimigea de Jos 88 854 16 96 39 1.230 119 Nimigea de Sus 27 1.245 104 57 22 985 120 Tăure 329 398 0 91 45 745 121 Beudiu 99 789 2 66 22 756 122 Dumbrava 81 741 0 58 5 450 123 Feleac 54 502 0 48 16 850 124 Malin 139 498 86 68 33 789 125 Nușeni 41 194 1.564 65 109 37 987 126 Rusu de sus 56 87 221 6 83 10 550 127 Vița 129 1.748 3 42 25 654

128 Prundul Bârgăului 697 3.542 512 575 121 1.236

129 Susenii Bârgăului 258 3.697 71 290 58 896

130 Parva 782 5.432 874 350 74 2256 131 Rebra 855 5.835 547 285 64 772 132 Rebrişoara 521 3.450 441 201 71 1865

5

Nr Crt Localitatea



S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie133 Poderei 97 1.283 189 58 35 2700 1700 134 Gersa I 612 2.890 90 180 84 2390 135 Gersa II 289 2.520 61 165 42 597 136 Bața 132 785 10 42 15 601 137 Corabia 69 965 0 12 8 5400 138 Lelești 17 725 50 0 12 1032 139 Mihăiești 60 1.309 12 43 12 2750 140 Reteag 245 1.953 103 53 51 320 141 Rodna 339 1.253 456 7.002 1.002 570 90 350 142 Dealul Stefăniței 136 297 1.591 184 39 32 3000 143 Fiad 5 251 515 26 45 20 1400 144 Romuli 501 2.098 675 150 71 400 145 Telcișor 790 3.941 470 229 95 1700 146 Runcu Salvei 1.004 4.987 220 394 84 967 147 Salva 531 5.896 350 380 102 703 148 Budacu de Sus 364 2.780 184 169 87 389 149 Dumitrița 236 1.256 190 125 33 5738 150 Orheiul Bistriței 2.365 1.124 133 146 31 1640 151 Pietriș 298 3.016 204 123 56 1700 152 Ragla 189 1.103 90 128 19 1611 153 Satu Nou 198 1.054 200 280 46 1218 154 Anieș 225 1.223 201 178 45 1859 155 Cormaia 152 1.950 120 125 40 674 156 Maieru 693 3.350 560 520 126 1168 157 Sângeorz-Băi 782 7.800 505 610 221 1423 158 Valea Borcutului 216 3.200 98 125 82 1386 159 Brăteni 56 490 15 118 9 1489 160 La Curte 230 190 123 10 354 161 Sălcuța 168 1.354 35 225 12 731

162 Sânmihaiu de Câmpie 426 2.600 50 284 12 681

163 Stupini 303 410 30 251 10 1216 164 Zoreni 378 580 35 230 11 690 165 Draga 8 2.014 0 89 6 303

6

Nr Crt Localitatea



S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie166 Fânațe 67 2.500 0 106 10 1485

167 Silivașu de Câmpie 348 3.452 40 185 35 3552

168 Agrieș 756 1.009 85 121 45 1994 169 Agrieșel 360 17 13 102 28 1792 170 Borleasa 240 1.304 21 76 14 486 171 Cireași 29 68 150 46 52 10 4913 172 Hălmăsau 490 1.200 60 84 30 1464 173 Lunca Borlesei 35 0 0 54 1 1675 174 Lunca Sătească 98 343 155 42 13 1126 175 Molișet 250 283 114 86 29 2300 176 Oarzăna 75 724 113 61 24 7587 177 Păltineasa 128 809 10 36 14 423 178 Racateș 134 108 745 59 53 28 1229 179 Șendroaia 55 125 190 28 75 26 1122 180 Șesuri 405 98 911 130 59 2 1283 181 Sita 299 2.500 15 55 7 754 182 Spermezeu 398 1.987 135 159 34 1432 183 Târlișua 540 1.004 190 122 76 1112 184 Șant 798 3.741 250 405 91 824 185 Valea Mare 71 240 39 156 9 650 186 Ardan 889 7.500 150 397 80 448

187 Posmuș 478 5815 2.800 85 194 54 2845

188 Șoimuș 35 284 812 35 200 25 995 189 Şieu 690 2.900 100 230 45 984 190 Arcalia 172 1.464 129 154 23 105 191 Chintelnic 76 1.449 2 115 20 233 192 Crainimăt 38 845 68 124 13 5071

193 Podirei 46 1.420 21529 80 21 2349

194 Sărățel 126 701 34 130 11 1478 195 Şieu Măgheruş 73 1.510 13.186 19 1471 196 Valea 723 122 641 29 47 16 1009

7

Nr Crt Localitatea



S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. PopulaţieMăgherușului

197 Agrișul de Jos 41 365 0 35 24 660 198 Agrișul de Sus 19 345 0 18 8 836 199 Bretea 32 280 0 11 16 1736 200 Coasta 13 730 3 31 6 1223 201 Șieu Cristur 30 720 0 81 9 1616 202 Șieu Odorhei 1.156 560 28 43 12 1762 203 Șirioara 102 540 0 27 9 203 204 Lunca 1.058 5.800 12 280 59 206 205 RuȘtior 1.287 7.600 2 247 76 2920 206 SebiȘ 1.790 7.450 87 264 91 1975 207 Şieuţ 710 3.987 85 231 74 3180 208 Blăjenii de Jos 128 587 87 24 20 2600 209 Blăjenii de Sus 164 762 11 7 19 2521 210 Caila 19 83 571 38 11 23 2129 211 Cociu 66 823 0 39 25 593 212 Gara 6 909 0 8 1 1420 213 Șieu Sfântu 34 351 0 36 20 857 214 Șintereag 20 120 1.015 80 48 19 1841 215 Archiud 331 4.900 50 160 17 2812 216 Budurleni 106 1.450 85 15 2596 217 Ocnița 324 2.231 50 155 42 747 218 Pintic 425 3.005 120 162 46 130 219 Teaca 1.204 2.214 215 251 40 409 220 Viile Tecii 120 835 50 140 22 229 221 Bichigiu 456 2.100 190 239 58 2006 222 Telciu 1.042 3.215 203 564 90 2085 223 Ciosa 102 298 35 78 18 197

224 Mureșenii Bârgăului 645 2.103 126 336 54 540

225 Piatra Fântânele 102 580 40 105 16 2772 226 Tiha Bârgăului 40 605 1.360 110 385 48 4497 227 Tureac 658 1.256 125 369 55 2589 228 Cristești 35 187 642 36 34 26 3607

8

Nr Crt Localitatea



S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie S.C. Populaţie229 Hăsmaș 50 1.125 15 56 9 935 230 Ilișua 68 373 14 45 26 975 231 Uriu 200 322 14 78 19 2373 232 Câmp 36 680 0 199 11 391 233 Coșeriu 279 52 230 28 103 9 1175 234 Delureni 44 360 0 89 14 1973 235 Fânațe 343 115 1.003 0 165 15 2836 236 Podeni 4 450 0 46 1 985 237 Scoabe 39 2.000 0 145 8 2733 238 Șopteriu 145 3.697 42 554 36 265 239 Urmeniș 102 2.945 0 596 25 855 240 Vale 20 95 0 80 2 1154 241 Valea Mare 25 430 30 105 5 245 242 Sărata 213 840 130 265 18 1740 243 Sigmir 170 845 37 220 21 1110 244 Viișoara 175 2.164 190 380 17 485 245 Alunișul 216 1.745 265 260 46 430 246 Poienile Zagrei 221 980 321 311 41 160 247 Suplai 215 1.029 201 275 32 248 Zagra 405 2.300 317 325 29 368030

TOTAL JUDEȚ 6.705 75.845 6.271 409.649 0 27.196 215

29 58.699 218 8.674 36.689 343.569


1

Anexa nr. 7 PROCEDURI DE INTERVENȚIE

La nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bistrița” al județului Bistrița-Năsăud sunt întocmite următoarele proceduri de intervenție: Nr. Crt. DENUMIRE PROCEDURĂ

1 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE FURTUNI, VISCOL, VÂNT PUTERNIC, PRECIPITAȚII MASIVE, CĂDERI DE GRINDINĂ

2 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE INUNDAŢII

3 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE CĂDERI MASIVE DE ZĂPADĂ

4 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE SECETĂ HIDROLOGICĂ

5 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE PRODUCEREA INCENDIILOR DE PĂDURE

6 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE PRODUCEREA DE AVALANȘE

7 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE PRODUCEREA DE ALUNECĂRI DE TEREN

8 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE ACCIDENTE, AVARII, EXPLOZII ȘI INCENDII ÎN INDUSTRIE, INCLUSIV PRĂBUȘIRI DE TEREN CAUZATE DE EXPLOATĂRI MINIERE SAU ALTE ACTIVITĂȚI TEHNOLOGICE

9 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE ACCIDENTE, AVARII, EXPLOZII ȘI INCENDII ÎN ACTIVITĂȚI DE TRANSPORT ȘI DEPOZITARE PRODUSE PERICULOASE

10 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE ACCIDENTE, AVARII, EXPLOZII ȘI INCENDII ÎN ACTIVITĂȚI DE TRANSPORT

11 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE POLUĂRI DE APE

12 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE PRĂBUŞIRI DE CONSTRUCŢII, INSTALAŢII SAU AMENAJĂRI

13 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE EŞECUL UTILITĂŢILOR PUBLICE

14 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE CĂDERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERĂ SAU DIN COSMOS

15 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE MUNIŢIA NEEXPLODATĂ SAU NEDEZACTIVATĂ RĂMASĂ DIN TIMPUL CONFLICTELOR MILITARE

16 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE PRODUCEREA UNOR EPIDEMII

17 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE PRODUCEREA UNOR EPIZOTII ŞI ZOONOZE

18 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE RISC RADIOLOGIC INDUS DE RADIAȚII IONIZANTE

19 PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE PRODUCEREA INCENDIILOR

Notă: Nu sunt modificări față de anul precedent la conținutul procedurilor.

C.J.S.U. BN

PROCEDURĂ DE SISTEM Cod: PS-01-ISUJPROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE

FURTUNI, VISCOL, VÂNT PUTERNIC, PRECIPITAȚII MASIVE, CĂDERI DE GRINDINĂ Ed:1 Rev:0Pagina 1 din 10

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în urma unei situaţii de urgenţă determinate de fenomene meteorologice periculoase ca: furtuni, tornade, vânt puternic, precipitații masive, căderi de grindină.

2. DOMENIU DE APLICARE:

Procedura se aplică în cazul producerii situaţiilor de urgenţă determinate de furtuni, tornade, vânt puternic, precipitații masive sau căderi de grindină.

3. REFERINŢE NORMATIVE: O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; O.U.G. nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență,

precum și pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

O.U.G. nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice, comunitare pentru situaţii de urgenţă;

O.U.G. nr. 89/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul managementului situațiilor de urgență și al apărării împotriva incendiilor;

Legea nr. 249/2013 pentru modificarea O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului;

Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului; Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; H.G.R. nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului național

pentru situații speciale de urgență; H.G.R. nr. 1151/2014 pentru modificarea și completarea H.G.R. 94/2014 privind

organizarea, funcționarea și componența Comitetului național pentru situații speciale de urgență;

H.G.R. nr. 1490/2004 pentru aprobarea organigramei şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a I.G.S.U.;

H.G.R. nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;

H.G.R. nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;

H.G.R. nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

H.G.R. nr. 642/2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice;

H.G.R. nr. 762/2008 privind Strategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă; H.G.R. nr. 547/2005 privind aprobarea Strategiei Naționale a Protecției Civile; Ordin comun MAI-MMP nr. 1422-192/2012 de aprobare a Regulamentului privind

gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră;

Ordin comun MAI-MMP nr. 3403-245/2012 pentru aprobarea procedurilor de codificare a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice;

C.J.S.U. BN



2

Ordin comun MMSC-MAI-MDRAP nr. 330-44-2178/2013 pentru aprobarea Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică şi a Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică

Ordinul comun MS-MAI nr. 1168-203/2010 pentru aprobarea structurii cadru a Planului roşu de intervenţie;

Ordinul comun MSP-MAI nr. 2.021-691/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale Titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii;

O.M.A.I. nr. 718/2005 pentru aprobarea criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă;

O.M.A.I. nr. 736/2005 privind instituirea serviciului de permanenţă la toate primăriile din zona de risc, în caz de iminenţă a producerii unor situaţii de urgenţă;

O.MA.I. nr. 886/2005 privind aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei;

O.M.A.I. nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;


O.M.A.I. nr. 1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;

O.M.A.I. nr. 1494/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă;

O.M.A.I. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare şi a structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;

O.M.A.I. nr. 735/2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă;

Planuri de cooperare interinstituționale de management a situațiilor de urgență generate de tipuri de risc;

Proceduri operaționale interne ale instituțiilor componente C.J.S.U. de management al situațiilor de urgență generate de tipuri de risc.

4. ACRONIME

A.N.M. Administrația Națională de Meteorologie A.N.S.V.S.A. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor C.J.C.C.I. Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean I.G.Av. Inspectoratul General de Aviație I.P.J. Inspectoratul de Poliție Județean I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență M.M.A.P. Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor M.S. Ministerul Sănătății M.S.I. Ministerul pentru Societatea Informațională M.T. Ministerul Transporturilor R.P. Compartiment Informare și Relații Publice

C.J.S.U. BN



3

S.N.C.R.R. Societatea Naţională Crucea Roşie Română S.P.S.U. Serviciu Privat pentru Situații de Urgență S.R.P.V. Serviciul Regional de Prognoză a Vremii S.T.S. Serviciul de Telecomunicații Speciale S.Th.P. Secretariat Tehnic Permanent S.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență

5. MĂSURI ÎNTREPRINSE PENTRU GESTIONAREA SITUAŢIEI DE URGENŢĂ

Nr. crt.

Activitatea Cine răspunde Termen

INSTITUȚIA PREFECTULUI

1. Primirea informaţiei cu privire la situaţia de urgenţă produsă. Prefect Imediat

2. Convocarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în şedinţă extraordinară. Prefect Imediat

3. Stabilirea comandantului acţiunii. Prefect La nevoie

4. Activarea Planului roşu de intervenţie Prefect La solicitarea inspectorului-şef al I.S.U.J.

5.

Transmiterea ordinului către C.L.S.U. şi structurile din subordine privind:

- asigurarea continuităţii la primăriile din localităţile afectate; - asigurarea fluxului informaţional-decizional; - asigurarea adăpostirii şi hrănirii populaţiei rămase fără locuinţe; - alte precizări cu caracter organizatoric.

Prefect În cel mult 5 minute de la anunțare.

6.

Declararea stării de alertă la nivel județean sau în localităţile afectate și propunerea, în calitate de președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, de a se institui starea de urgență.

Prefect Atunci când situaţia o impune

7. Coordonarea acţiunilor structurilor de conducere şi intervenţie. Prefect La nevoie

8. Dispunerea suplimentării forţelor şi mijloacelor implicate în acţiunile de răspuns. Prefect La nevoie

9. Emiterea ordinului privind constituirea comisiilor de inventariere şi evaluare a pagubelor produse în urma manifestării situaţiei de urgenţă.

Prefect După încheierea operaţiunilor de intervenţie

CONSILIUL JUDEȚEAN BN

1. Înștiințarea asupra stărilor potențial generatoare de situații de urgență și asupra producerii de situații de urgență

Președinte La nevoie

2. Sprijinirea măsurilor de asigurare locală a măsurilor pentru evacuarea populației, animalelor și a valorilor culturale importante


C.J.S.U. BN



4

Nr. crt.


3.

Sprijinirea măsurilor de asigurare a apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate în primele 72 de ore de la evacuare sau de la instituirea stării de urgență


4. Sprijinirea acțiunilor de evaluare a efectelor negative ale situațiilor de urgență Președinte La nevoie

5. Sprijinirea acțiunilor de acordare de ajutoare și despăgubiri financiare Președinte La nevoie

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ JUDEŢEAN

1. Primirea avertizării cu privire la posibilitatea sau iminenţa manifestării fenomenului meteorologic periculos sau a rapoartelor operative din teritoriu.

Dispecerat C.O.J.

Înainte de producerea evenimentului

2. Primirea rapoartelor operative din teritoriu. Dispecerat C.O.J.

La producerea situaţiei

3. Informarea inspectorului şef/preşedintelui C.J.S.U. despre situaţia produsă.

Dispecerat C.O.J.

La primirea avertizării meteo

4. Punerea în aplicare in părţile specifice a planului judeţean întocmit în acest sens.

Inspector şef Şef C.O.J.


5. Analiza situaţiei operative din zonele şi localităţile unde s-a produs fenomenul meteorologic periculos.

Inspector şef Şef C.O.J. Periodic

6. Avertizarea populaţiei din zona de competenţă asupra eventualităţii producerii unor fenomene meteorologice periculoase cu urmări deosebite.

Şef C.O.J. S.Th.P. Subofiţer dispecerat

Atunci când situaţia o impune

7. Transmiterea la structurile aflate la locul evenimentului şi C.L.S.U., a rapoartelor operative.



8.

Transmiterea către C.L.S.U. a datelor care fac obiectul informării publice şi avertizarea populaţiei despre alte tipuri de risc care se pot manifesta ca urmare a producerii fenomenelor meteorologice.

Şef C.O.J. S.Th.P. R.P.


9.

Participarea alături de forţele cu care se cooperează la executarea misiunilor pentru: - asigurarea transportului la spital a persoanelor care necesită dializă şi a femeilor însărcinate aflate în zone izolate; - evacuarea persoanelor rămase blocate în trafic; - deblocarea cursurilor de apă de zăpoare; - înştiinţarea, alarmarea şi evacuarea persoanelor, în cazul producerii inundaţiilor (ca situaţii de urgenţă complementare); - monitorizarea evoluţiei situaţiilor de urgenţă.


Pe perioada desfăşurării fenomenului

10. Menţinerea legăturii de cooperare cu structurile reprezentate în C.J.S.U. și C.L.S.U.

Inspector şef Şef C.O.J. S.Th.P.

Permanent

11. Centralizarea datelor şi informarea periodică a comenzii inspectoratului general, a C.J.S.U.



C.J.S.U. BN



5

Nr. crt.


12. Solicitarea şi primirea de la structurile judeţene ale S.T.S. şi M.S.I. a datelor privind situaţia comunicaţiilor şi necesităţile de sprijin.



13. Pregătirea rezervelor de forţe şi mijloace, pentru a desfăşura activităţi operative temporare.



14. Verificarea şi asigurarea funcţionării echipamentelor de comunicaţii.

Inspector şef Şef C.O.J. Permanent

15. Participarea la întocmirea informărilor către populaţie şi a comunicatelor de presă.

Inspector şef R.P. Periodic

16.

Monitorizarea operatorilor economici – surse potenţiale de risc, concomitent cu asigurarea stării de operativitate a subunităţilor de serviciu organizate conform legii.

Şef C.O.J. Şef Inspecția de Prevenire


17. Informarea operativă a I.G.S.U. despre pericolul ori producerea unor situaţii de urgenţă complementare.



18.

Solicitarea de zboruri de recunoaştere şi supraveghere, transportul unor efective şi mijloace de intervenţie în cazuri de urgenţă, de către I.G.Av., ori pentru evacuarea aero-medicală, de urgenţă în baza planurilor de cooperare aprobate de conducerea ministerului şi în funcţie de condiţiile meteorologice.



19.

Centralizarea solicitărilor preşedinţilor C.L.S.U. privind declararea „stării de alertă” pe raza unităţii administrativ-teritoriale sau a mai multor localităţi şi transmiterea acestora preşedintelui C.J.S.U.

Şef C.O.J. S.Th.P.


20.

Solicitarea de la C.L.S.U. a datelor privind necesarul estimat de cazare temporară a persoanelor afectate direct sau indirect de căderi masive de zăpadă şi producerea de polei.

Şef C.O.J. S.Th.P.


21. Informarea populaţiei despre măsurile întreprinse şi măsurile de protecţie ce trebuiesc adoptate.


22.

Solicitarea de la structurile judeţene aflate în coordonarea/ subordinea/ autoritatea M.T. a rutelor ocolitoare ce vor fi folosite de călători atât pentru traficul rutier cât şi feroviar şi solicitarea informării populaţiei prin mass-media.

Şef C.O.J. S.Th.P.


23. Coordonarea misiunilor de primire/colectare a ajutoarelor umanitare interne, alături de administraţia locală şi S.N.C.R.R.

Şef C.O.J. S.Th.P.


24.

Solicitarea/primirea şi centralizarea informaţiilor şi rapoartelor operative furnizate de C.L.S.U., S.V.S.U., S.P.S.U. şi subunităţi pe timpul/la terminarea misiunilor.

C.O.J La finalizarea acţiunilor de intervenţie

INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN

1. Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice Succesiv, pe parcursul

C.J.S.U. BN



6

Nr. crt.


2. Comunicarea datelor şi informaţiilor privind efectele negative

Inspector șef

Ofiţer de serviciu principal

manifestării

3. Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor pentru intervenţie operativă

4. Căutarea şi salvarea persoanelor

5. Asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare, evidenţa populaţiei evacuate

6. Evacuarea personalului de la obiectivele din subordine şi a Centrului de Reţinere şi Arest Preventiv al I.P.J. BN

7. Supravegherea, fluidizarea şi controlul circulaţiei auto

8. Localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine

9. Menţinerea ordinii publice

10. Restabilirea stării provizorii de normalitate, la sediile proprii

INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN

1.

Participă la transmiterea către populaţie a semnalului de alarmare, unde acesta nu a fost recepţionat, a măsurilor de protecţie ce trebuie luate şi supraveghează respectarea acestora

Șef Centru Operațional


Atunci când situaţia o impune Atunci când situaţia o impune

2.

Participă, în limita posibilităţilor, la distribuirea către populaţie a substanţelor antidot şi radioprotectoare, a mijloacelor de protecţie improvizate şi asigurate prin reţeaua sanitară

3.

Sprijină acţiunile de salvare şi evacuare a persoanelor afectate către punctele de prim ajutor, de triere şi de decontaminare, precum şi către unităţile sanitare pentru acordarea asistenţei medicale specializate

4. Acordă sprijin intervenţiei celorlalte forţe specializate în focarele de distrugeri create

5. Îndrumă populaţia din zona de responsabilitate spre adăposturile existente şi care oferă protecţie împotriva efectelor distructive ale dezastrelor

6.

Cooperează cu poliţia la intensificarea măsurilor de ordine publică, respectiv de prevenire a aglomerărilor de cetăţeni sau mijloace de transport pe teritoriul localităţilor, de aplicare a restricţiilor de circulaţie, de împiedicare a producerii unor fapte antisociale, furturi, spargeri etc.

7.

Participă, cu efectivele aflate în misiuni de ordine publică, la aplicarea măsurilor de protecţie şi îndrumă populaţia spre cele mai apropiate adăposturi, în funcţie de situaţia creată

8. Participă, prin misiuni specifice de ordine publică, la evacuarea populaţiei (fluidizarea circulaţiei, paza

C.J.S.U. BN



7

Nr. crt.


raioanelor evacuate şi a celor în care se face evacuarea populaţiei, menţinerea ordinii în raioanele de evacuare, asigurarea securităţii bunurilor sau altor valori cu caracter public sau privat etc.)

9.

Participă cu forţe şi mijloace, în limita disponibilităţii, la limitarea şi înlăturarea efectelor produse (salvarea persoanelor surprinse sub dărâmături şi transportul acestora spre punctele de acordare a asistenţei medicale, înlăturarea unor obstacole, transportul de materiale şi bunuri de prim ajutor etc.)

10. Asigură paza şi apărarea unor noi căi de comunicaţie şi transporturi devenite importante în situaţia creată

DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE INFORMAȚII

1. Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora Șeful structurii Atunci când

situaţia o impune2. Informarea, înștiințarea și avertizarea

OFICIUL JUDEȚEAN DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE

1. Asigurarea legăturilor de telecomunicații speciale necesare C.J.S.U. și instituțiilor implicate Șeful structurii Permanent

STRUCTURA TERITORIALĂ PENTRU PROBLEME SPECIALE

1.

Pune la dispoziție baza de date privind produsele și serviciile, pe operatori economici, ce pot fi utilizate în situații de urgență și asigură sprijinul instituției prefectului în organizarea, coordonarea și conducerea activităților de gestionare a situațiilor de urgență.

Șeful structurii Șeful structurii

La nevoie La nevoie

2.

Având în vedere faptul că structura este în subordinea Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, poate asigura interfața dintre instituția prefectului și aceasta în cazul scoaterii produselor din rezervele de stat și de mobilizare, ca ajutor umanitar de urgență.

3.

Potrivit art. 4, alin. c) din Legea nr. 132/15.07.1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public, în cazul prevenirii, localizării și înlăturării urmărilor unor dezastre se pot face rechiziții de bunuri și se pot chema persoane fizice pentru prestări de servicii în interes public, prin hotărâre a Guvernului sau prin ordine ale prefecților

SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ BISTRIŢA-NĂSĂUD

1. Acordarea asistentei medicale de urgență Manager Permanent 2. Punerea la dispozitie, pe durată determinată, a

resurselor umane și materiale necesare interventiilor.

C.J.S.U. BN



8

Nr. crt.


DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

1. Acordarea asistentei medicale de urgență Director Manager S.A.J. Permanent

2. Punerea la dispozitie, pe durată determinată, a resurselor umane și materiale necesare interventiilor.

DIRECȚIA SILVICĂ

1. Coordonarea acţiunilor pentru înlăturarea efectelor Șef Birou Pază și Protecție a Pădurilor Permanent

DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ

1. Monitorizarea avertizărilor emisă de A.N.M.

Consilier superior cu atribuții și în situații de urgență

Permanent

2. Informarea personalului de conducere asupra situaţiei create

3. Informarea primăriilor, agenţilor economici din judeţ, a producătorilor agricoli

4. Deplasarea la locul intervenţiei

5. Localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/ dezastrului

6. Luarea măsurilor de prevenire, limitare şi contracarare a riscului

7. Participarea la ordinul prefectului judeţului în comisiile de inventariere şi evaluare a pagubelor produse în urma situaţiei de urgenţă

Director La emiterea ordinului prefectului

INSPECTORATUL JUDEȚEAN ÎN CONSTRUCŢII


Inspector șef La emiterea ordinului prefectului

DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI SECȚIA DRUMURI NAȚIONALE BN

1. Punerea în aplicarea a fluxului informațional privind situațiile de urgență Șef secție Permanent

2. Acționează conform procedurilor proprii S.N. TRANSPORT FEROVIAR

„CFR CĂLĂTORI”

1. Punerea în aplicare a procedurilor operaționale privind limitarea şi înlăturarea consecinţelor în cazul producerii fenomenelor meteorologice periculoase

Şef celulă de urgenţă


2.

Retrasarea turnusului grafic pentru garniturile trenurilor de călători aflate în circulație astfel încât acestea să ajungă la stațiile de destinație pe trasee ocolitoare în cel mai scurt timp posibil Comandament

operațional

În cazul în care este afectat terasamentul căii ferate 3.

Anularea trenurilor de călători a căror circulație nu se mai poate realiza în situația creată/ solicitarea către C.F.R. S.A. pentru punerea în circulație a unor trenuri de călători suplimentare pe noi trasee în

C.J.S.U. BN



9

Nr. crt.


vederea satisfacerii cerințelor existente din partea publicului călător

4. Stabilirea măsurilor care să reducă la minim pagubele suferite de companie din cauza situației de urgență create.

S.N. TRANSPORT FEROVIAR „CFRMARFĂ”

1.

Asigurarea înştiinţării, informării şi alarmării prin: respectarea prevederilor din “Planul de prevenire şi de acţiune în caz de situaţii de urgenţă/poluări accidentale”

alarmarea şi informarea membrilor Celulei de Urgenţă,, precum şi a structurilor constituite pentru intervenţie, în vederea activării lor;

raportarea datelor preliminare până la Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă.

Director Şef Serviciu Siguranța Circulației Şef unitate

În ”Situaţia de atenţie”

2.

Analiza situaţiei create în urma apariţiei stării de alertă: primirea/centralizarea datelor şi informaţiilor

despre situaţia produsă informarea cu privire la sursele de risc, eventual

supravegherea şi controlul acestora; informarea membrilor Celulei de Urgenţă, în

legătură cu situaţia creată stabilirea primelor măsuri pentru managementul

situației de urgență 3. Activităţi menite să stăpânească fenomenul Celula de urgenţă

Director Şef Serviciu Siguranța Circulației

În ”Situaţia de alarmă”

4. Activităţi pregătitoare pentru eventualitatea declanşării situaţiilor de pericol

5.

Măsuri excepţionale pentru limitarea efectelor situației de urgență: evacuarea unor aparate şi instalaţii, restricţii de circulaţie


În ”Situaţia de pericol”

6.

Supravegherea şi controlul zonelor afectate pentru: stabilirea priorităţilor; coordonarea şi asigurarea cooperării între

forţele de intervenţie; informarea eşaloanelor superioare, conform

celor stabilite de Directorul GeneralS.N. TRANSPORT FEROVIAR „CFR INFRASTRUCTURĂ”

1. Încazarmarea unor subunități de intervenție Revizor de serviciu Permanent 2. Consemnarea la domiciliu a personalului pe timpul

avertizărilor meteo în zonele potențiale de risc

3. Punerea în aplicare a planurilor de intervenție și a fluxului informațional Revizor de serviciu Permanent

C.J.S.U. BN



10

Nr. crt.


4. Colaborarea și cooperarea cu forțele din cadrul Regionalei de Transport Feroviar de Călători și de Marfa, precum și cu alți agenți economici din zonă

SUCURSALA DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI ELECTRICE BISTRIŢA

1. Informarea C.J.S.U. și a Dispeceratului I.S.U. Bistriţa cu privire la zonele unde sunt semnalate avarii Director

Șef centru exploatare Dispecer

Imediat 2.

Punerea în aplicare a procedurilor operaționale interne privind limitarea şi înlăturarea consecinţelor în cazul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase

3. Stabilirea măsurilor care să reducă la minim pagubele din cauza situației de urgență create.

6. RESPONSABILITĂŢI: Persoanele care utilizează procedura::

aplică operaţiunile care trebuie efectuate pentru desfăşurarea activităţilor specifice, conform procedurii;

propun, ori de câte ori este nevoie, actualizarea procedurii, în funcţie de modificările reglementărilor în domeniu;

respectă reglementările care guvernează activităţile desfăşurate pe timpul intervenţiei; colaborează cu alte persoane sau compartimente de lucru desemnate de conducerea

structurilor participante, în vederea organizării intervenţiei; respectă termenele de desfăşurare a activităţilor specificate.

7. DISPOZIŢII FINALE:

procedura se difuzează membrilor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, pe bază de semnătură;

procedura se actualizează ori de câte ori este nevoie; anexele privind lista de difuzare a procedurii şi lista reviziilor, se păstrează la emitent; procedura se aplică începând cu data de 15.01.2015.

8. ANEXE:

Anexa nr. 1 Lista de difuzare a procedurii Anexa nr. 2 Lista revizuirilor

C.J.S.U. BN


INUNDAŢII Ed:1 Rev:0Pagina 1 din 20

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în cazul producerii unei situaţii de urgenţă determinate de manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase care generează inundaţii.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de manifestarea unor fenomene meteorologice periculoase care determină inundaţii cu efect negativ asupra populaţiei, bunurilor materiale şi factorilor de mediu.

















C.J.S.U. BN

PROCEDURĂ DE SISTEM Cod: PS-02-ISUJ

PROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE INUNDAŢII Ed:1 Rev:0Pagina 2 din 20

2















4. ACRONIME

A.B.A. Administrația Bazinală de Apă A.N.I.F. Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare A.N.M. Administrația Națională de Meteorologie A.N.R.S.P.S. Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale A.N.S.V.S.A. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.P.J. Inspectoratul de Poliție Județean I.S.C. Inspectoratul de Stat în Construcţii I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. Ministerul Apărării Naţionale M.D.R.A.P. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice M.E.C.S. Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice

C.J.S.U. BN



3

M.E.C.T. Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului M.M.A.P Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor M.S. Ministerul Sănătății M.T. Ministerul Transporturilor S.G.A. Sistem de Gospodărire a Apelor S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.N.C.R.R. Societatea Naţională Crucea Roşie Română S.P.S.U. Serviciu Privat pentru Situații de Urgență S.T.S. Serviciul de Telecomunicații Speciale S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.U. Situație de urgență S.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe


Nr. crt.



1.

MĂSURI OPERATIVE DE INTERVENŢIE 1. Convocarea, în mod excepţional, în şedinţă

extraordinară, a C.J.S.U., la propunerea Grupului de Suport Tehnico Științific, în funcţie de situaţia concretă din teren.

2. Transmiterea atenţionărilor şi prognozelor hidrometeorologice primite, la toate localităţile şi obiectivele din zonele potenţial inundabile de la nivelul judeţului.

3. Urmărirea măsurilor de limitare a efectelor eventualelor inundaţii luate de comitetele locale, deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, operatorii economici specializaţi etc.

4. Informarea permanentă a populaţiei asupra măsurilor urgente care trebuie aplicate (inclusiv prin mijloacele mass-media).

5. Luarea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, podeţelor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte zone critice.

6. Asigurarea funcţionării fluxului informaţional între C.J.S.U. şi administraţia publică centrală cu atribuţii în domeniu (M.A.I. – I.G.S.U. şi M.M.A.P.).

Prefect Prefect

Atunci când intensitatea fenomenului de producere de viituri este codificată cu COD GALBEN Atunci când intensitatea fenomenului de producere de viituri este codificată cu COD GALBEN

2. MĂSURI OPERATIVE DE INTERVENŢIE 1. Convocarea C.J.S.U. în şedinţă extraordinară. 2. Asigurarea transmiterii avertizărilor şi

prognozelor la toate localităţile şi obiectivele

Prefect

Atunci când intensitatea fenomenului de producere de viituri este

C.J.S.U. BN



4

Nr. crt.


din zonele vizate şi informarea populaţiei asupra măsurilor urgente care trebuie aplicate.

3. Asigurarea permanenţei la primăriile din zonele potenţial afectabile.


5. Coordonarea acţiunilor de intervenţie operativă la nivelul judeţului.

6. Introducerea restricţiilor de consum a apei şi a unor alimente care provin din zona afectată.

7. Aplicarea măsurilor de avertizare-alarmare a obiectivelor din zona inundabilă în eventualitatea avarierii unor construcţii hidrotehnice sau a efectuării unor manevre la barajele mari.

8. Evacuarea, după caz, a oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale în afara zonelor potenţial inundabile.

9. Întreruperea alimentării cu energie electrică şi gaze a zonelor inundate pentru prevenirea electrocutărilor sau a unor intoxicări, accidente tehnologice etc.

codificată cu

COD PORTOCALIU

3.

MĂSURI OPERATIVE DE INTERVENŢIE 1. Convocarea în şedinţă extraordinară Comitetul

Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, imediat după primirea avertizărilor şi ori de câte ori situaţia o impune.

2. Transmiterea avertizărilor şi prognozelor la toate localităţile şi obiectivele din zonele vizate.

3. Asigurarea permanenţei la primăriile din zonele potenţial afectabile.

4. Asigurarea funcţionării fluxului informaţional între C.L.S.U. şi C.J.S.U.


6. Declararea, cu acordul M.A.I., a stării de alertă la nivelul judeţului sau în mai multe localităţi din judeţ, în zonele periclitate.

7. Aplicarea măsurilor de avertizare - alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice.

8. Informarea permanenta a populaţiei cu măsurile urgente care trebuie aplicate.

9. Coordonarea acţiunilor de intervenţie operativă

Prefect

Atunci când intensitatea fenomenului de producere de viituri este codificată cu COD ROŞU

C.J.S.U. BN



5

Nr. crt.


la nivelul judeţului, cu sprijinul specialiştilor din cadrul Grupului de Suport Tehnico Științific.

10. Evacuarea populaţiei, animalelor şi bunurilor materiale în afara zonelor inundabile.

11. Întreruperea alimentării cu energie electrică şi gaze a zonelor inundate pentru prevenirea electrocutărilor sau a unor intoxicări, accidente tehnologice etc.

12. Coordonarea acţiunilor pentru salvarea oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor şi materialelor.

13. Asigurarea cazării persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate si acordarea de asistenţă medicală.

14. Asigurarea adăpostirii, hrănirii şi acordarea de asistenţă veterinară animalelor evacuate.

15. Distribuirea ajutoarelor umanitare populației afectate.

16. Identificarea victimelor, sinistraţilor şi întocmirea situaţiei cu persoanele dispărute.

17. Întreprinderea demersurilor pentru acordarea asistenței religioase și înhumarea victimelor.

18. Asigurarea colectării, transportului și incinerării animalelor moarte.

Prefect

Atunci când intensitatea fenomenului de producere de viituri este codificată cu COD ROŞU

4.

MĂSURI DE REABILITARE 1. Funcționarea în regim de permanență a

centrelor operative din cadrul C.L.S.U. 2. Continuarea informării permanente a populației

cu măsurile urgente care trebuie aplicate. 3. Evaluarea pagubelor produse de inundaţii la

nivelul fiecărei localităţi afectate si la lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, indiferent de deţinător.

4. Asigurarea fondurilor necesare refacerii obiectivelor afectate.

5. Adoptarea măsurilor de evacuare a apei acumulate în incinte îndiguite şi în intravilan.

6. Menţinerea restricţiilor de consum a apei şi a unor alimente.

7. Menţinerea asigurării pazei bunurilor materiale evacuate.

8. Menţinerea rutelor ocolitoare a zonei inundate (unde este cazul) şi asigurarea ordinii pe timpul operaţiunilor de evacuare si salvare.

9. Coordonarea acțiunilor de reabilitare. 10. Asigurarea cazării persoanelor sinistrate,

aprovizionarea cu apă, alimente şi acordarea de asistenţă medicală pentru populaţia afectată.

Prefect

La nevoie

C.J.S.U. BN



6

Nr. crt.


11. Asigurarea adăpostirii, hrănirii şi acordării de asistenţă veterinară a animalelor evacuate.

12. Distribuirea ajutoarelor umanitare populaţiei afectate.

13. Salubrizarea surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă şi a terenurilor afectate.

14. Prevenirea epidemiilor şi epizootiilor prin aplicarea măsurilor sanitar-epidemice necesare.

15. Refacerea infrastructurii afectate (căilor de comunicaţie şi a podurilor, refacerea liniilor de telecomunicaţii şi de energie electrică, a avariilor la conductele de apă şi gaze).

16. Identificarea resurselor materiale şi financiare necesare refacerii locuinţelor avariate sau distruse.

17. Coordonarea acţiunilor de identificare a victimelor, sinistraţilor si întocmirea situaţiei cu persoanele dispărute.

18. Coordonarea acţiunilor de colectarea, transportul şi incinerarea animalelor moarte.

19. Coordonarea acţiunilor de refacere a capacităţii de acţiune a sistemului de protecţie – intervenţie.

Prefect

La nevoie

CONSILIUL JUDEȚEAN


Președinte La nevoie.



3.

Sprijinirea măsurilor de asigurare a apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate în primele 72 de ore de la evacuare sau la instituirea stării de urgență


4. Sprijinirea acțiunilor de evaluare a efectelor negative ale situațiilor de urgență Președinte La nevoie.

5. Sprijinirea acțiunilor de acordare de ajutoare și despăgubiri financiare Președinte La nevoie.


1. Primirea avertizării privind producerea unor situaţii de urgenţă determinate de producerea fenomenelor meteorologice periculoase care generează inundaţii

Subofiţer dispecerat

2.

Transmiterea către C.L.S.U., membrii C.J.S.U., subunităţi şi alte instituţii cu atribuţii în domeniu a avertizărilor şi prognozelor primite de la M.M.A.P. prin Instituția Prefectului şi retransmise de I.G.S.U.


Imediat după primirea avertizării

C.J.S.U. BN



7

Nr. crt.


3. Informarea inspectorului şef şi preşedintelui C.J.S.U. despre situaţia produsă

Dispecerat C.O.J. Imediat

4. Alertarea/alarmarea subunităţilor pentru intervenţie Dispecerat C.O.J La ordin

5. Formularea sau înaintarea propunerilor de activare a C.J.C.C.I. (potrivit procedurii specifice) Inspector şef

Dacă avertizarea primită este COD GALBEN, PORTOCALIU sau ROŞU

6. Convocarea în şedinţă extraordinară a C.J.S.U. Inspector şef Şef C.O.J. STh. P

La ordinul prefectului

7.

Transmiterea către C.L.S.U. posibil a fi afectate, precum şi către instituţiile cu atribuţii în asigurarea răspunsului în caz de inundaţii, a hotărârii C.J.S.U. pentru realizarea măsurilor de protecţie şi pregătire a intervenţiei

Inspector şef Şef C.O.J. STh. P

După finalizarea şedinţei C.J.S.U.

8. Informarea populaţiei despre măsurile întreprinse şi măsurile de protecţie ce trebuie adoptate

Inspector şef R.P.

La ordin, după încheierea ședinţei C.J.S.U./ Periodic

9. Alertarea/alarmarea subunităţilor pentru intervenţie şi derularea prevederilor procedurale operaţionale specifice

Dispecerat C.O.J. Comandantul intervenţiei

Imediat după semnalarea producerii S.U.

10. Alertarea C.L.S.U./S.V.S.U. în a cărui sector de competenţă s-a produs evenimentul

Dispecerat C.O.J.

Imediat după semnalarea producerii S.U.

11.

Alertarea/alarmarea structurilor prevăzute în planurile de cooperare în vederea deplasării la locul intervenţiei şi realizării dispozitivului preliminar de intervenţie.

Dispecerat C.O.J.


12. Punerea în aplicare a Planului de cooperare cu structurile care asigură misiuni pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin

Inspector şef Şef C.O.J. La nevoie



14. Primirea de la C.L.S.U. a rapoartelor operative. Şef C.O.J. S.Th.P. Subofiţer dispecerat

După producerea S.U.

15. Solicitarea de la structurile deconcentrate cu atribuţii în domeniu a informaţiilor preliminarii privind situaţia operativă.

Şef C.O.J. S.Th.P.


16. Primirea rapoartelor operative, centralizarea şi analizarea datelor, în vederea informării C.J.S.U. şi inspectorului general.



17. Intensificarea fluxului informaţional decizional. Şef C.O.J. S.Th.P. Şef Inspecție de

Permanent

C.J.S.U. BN



8

Nr. crt.


Prevenire Şef Serviciu Logistic

18.

Asigurarea schimbului reciproc de informaţii cu instituţiile publice descentralizate şi deconcentrate din subordinea/coordonarea ministerelor şi instituţiile publice centrale care asigură funcţii de spijin pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de inundaţii (M.S., M.Ap.N., M.T., I.S.C., M.D.R.A.P., A.N.S.V.S.A., S.N.C.R.R., A.N.R.S.P.S., M.E.C.S., M.Ec.).

Inspector şef Şef C.O.J. S.Th.P. Şef Inspecție de Prevenire Şef Serviciu Logistic

Permanent

19. Solicitarea de la C.L.S.U. a datelor referitoare la stadiul activării centrelor operative, în vederea gestionării situaţiei de urgenţă create.

Şef C.O.J. S.Th.P.


20. Informarea I.G.S.U., respectiv C.J.S.U. cu privire la situaţia operativă existentă.


Periodic

21. Actualizarea bazei de date cu forţele şi mijloacele existente în vederea stabilirii forţelor şi mijloacelor care vor constitui forţele de rezervă ale I.S.U.J.

Şef C.O.J. Şef Inspecție de Prevenire Şef Serviciu Logistic


22.

Solicitarea şi primirea de la structurile teritoriale de drumuri şi căi ferate din subordinea/coordonarea M.T. şi I.P.J. a datelor privind existenţa unor căi de comunicaţii blocate sau avariate.

Şef C.O.J. S.Th.P.


23. Asigurarea logistică a acţiunilor de intervenţie Şef C.O.J. Şef Serviciu Logistic


24.

Transmiterea solicitărilor preşedinţilor C.L.S.U., privind declararea „stării de alertă” pe raza administrativ-teritorială a unor localităţi sau a judeţului.



25. Punerea în aplicare a Planului de evacuare în situaţii de urgenţă

Şef C.O.J. Şef Inspecție de Prevenire

La ordin

26. Solicitarea sprijinului unor grupări operative. Inspector şef Atunci când situaţia o impune

27.

Avertizarea şi alarmarea populaţiei ce poate fi inundată sau se află în zone inundabile, în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice, pe baza datelor furnizate de structurile judeţene din subordinea/coordonarea M.M.A.P. sau deţinătorilor de construcţii hidrotehnice.



28.

Transmiterea către C.L.S.U. a unor precizări privind acţiunile pentru salvarea oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor şi materialelor, în acest sens evidenţiind priorităţile de acţiune în vederea salvării acestora.

Şef C.O.J. S.Th.P.


29. Transmiterea către C.L.S.U. a unor precizări privind supraînălţarea şi consolidarea digurilor şi malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate, inclusiv

Şef C.O.J. S.Th.P.


C.J.S.U. BN



9

Nr. crt.


privind participarea cu forţe şi mijloace.

30.

Transmiterea ordinului inspectorului şef privind participarea cu forţe şi mijloace la acţiunile de evacuare a apei provenite din revărsare, infiltraţii şi din precipitaţii, precum şi evacuarea apei din clădirile afectate şi canalele tehnologice. Asigurarea periodică a schimbului de efective.

Şef C.O.J. Atunci când situaţia o impune

31.

Analizarea situaţiei operative şi întocmirea de propuneri în consecinţă, avându-se în vedere Planul de intervenţie existent, condiţiile meteo locale, căile de acces, dotarea structurilor de intervenţie.

Inspector şef / Şef grupă operativă Şef C.O.J. Şef Inspecție de Prevenire

Pe timpul desfăşurării intervenţiei

32.

Primirea datelor privind rezultatul recunoaşterilor, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie; evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor; realizarea şi adaptarea la situaţia concretă a dispozitivului de intervenţie; realizarea manevrei de forţe şi mijloace.

Inspector şef Şef C.O.J. Şef Inspecție de Prevenire


33.

Realizarea măsurilor necesare prevăzute în Planul de intervenţie, pentru:

- salvarea victimelor; - evacuarea şi adăpostirea populaţiei aflate în zonele expuse riscurilor; - înlăturarea sau limitarea riscurilor iminente de prăbuşire a unor construcţii; - acordarea asistenţei medicale de urgenţă; - deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor; - participarea la acţiunile de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare şi în alte puncte critice; - punerea la dispoziţie a mijloacelor tehnice necesare efectuării transporturilor de persoane, alimente şi materiale.

Inspector şef Atunci când situaţia o impune

34.

Realizarea măsurilor din urgenţa a II-a în completarea celor din urgenţa I, astfel:

- protejarea personalului şi a bunurilor proprii aflate în zonele expuse riscurilor complementare; - asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistraţi; - constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă; - verificarea şi repunerea în funcţiune a sistemului de comunicaţii şi informatică; - degajarea căilor de comunicaţii necesare transportului materialelor şi accesului forţelor şi mijloacelor de intervenţie.

Inspector şef Pe timpul gestionării S.U.

35. Punerea în aplicare a Planurilor de cooperare pentru intrarea în acţiune a forţelor din urgenţa a III-a Comanda I.S.U.J. Pe timpul

gestionării S.U.36. Repartizarea misiunilor pentru structurile destinate Inspector șef / Atunci când

C.J.S.U. BN



10

Nr. crt.


de I.G.S.U. să acţioneze în urgenţa a IV-a. Comandantul acţiunii situaţia o impune

37.

Executarea ordinului inspectorului şef privind participarea cu forţe şi mijloace la acţiunile de evacuare a apei provenite din revărsare, infiltraţii şi din precipitaţii, precum şi evacuarea apei din clădirile afectate şi canale tehnologice. Asigurarea periodică a schimbului de efective.


38. Executarea ordinului inspectorului şef privind participarea cu forţe şi mijloace la acţiunile de distribuire a ajutoarelor către populaţia afectată.


39. Solicitarea, primirea şi transmiterea către C.L.S.U., periodic, a datelor privind restricţiile de consum a apei şi alimentelor în anumite zone;

Şef C.O.J. S.Th.P.


40.

Transmiterea precizărilor inspectorului şef către C.L.S.U. şi structurile subordonate privind instituirea unor măsuri suplimentare privind asigurarea cazării persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate şi acordarea de asistenţă medicală.




42. Coordonarea misiunilor de primire/colectare a ajutoarelor umanitare interne, alături de administraţia locală şi Crucea Roșie

Şef C.O.J. Şef Serviciu Logistic


43.

Asigurarea transmiterii informărilor în cadrul C.J.S.U. privind modul de desfăşurare a intervenţiilor, forţele şi mijloacele folosite, precum şi a cererilor suplimentare privind asigurarea cu resurse umane, materiale şi financiare.

Şef C.O.J. S.Th.P.


44.

Solicitarea/primirea şi centralizarea informaţiilor şi rapoartelor operative furnizate de C.L.S.U., S.V.S.U. şi subunităţi pe timpul/la terminarea acţiunilor de intervenţie.

C.O.J. La finalizarea acţiunilor de intervenţie

45. Participarea la ordinul prefectului judeţului în comisiile de evaluare a pagubelor produse în urma situaţiei de urgenţă.

Comanda I.S.U.J. După încheierea acţiunilor de intervenţie

UM 01331 BISTRIŢA

1.

Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora:

-monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare; -monitorizarea obiectivelor militare, sursa de risc la explozii; -evaluarea riscurilor specifice: căderi de obiecte cosmice, amenintări ecologice

Comandantul U.M. 01331 Bistriţa

La ordin. Atunci când situaţia o impune

2. Acordarea asistenței medicale de urgență:

-asigură asistență medicală structurilor militare participante la intervenții în situații de urgență

C.J.S.U. BN



11

Nr. crt.


3. Localizarea și stingerea incendiilor: -la obiectivele din subordine /coordonare

Dacă situaţia o impune

4.

Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, persoanelor evacuate și altor resurse:

-transportul resurselor necesare pentru intervenție și asistență de primă necesitate în situații de urgență


5.

Asigurarea cazării și adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate:

-asigurarea cazării persoanelor evacuate în limita posibilităților

6. Menținerea și restabilirea ordinii publice: -sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice


1. Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice

Inspector șef Centrul operaţional Ofiţer de serviciu principal

Succesiv, pe parcursul manifestării





6. Paza bunurilor evacuate

7. Evacuarea personalului de la obiectivele din subordine şi a Centrului de Reţinere şi Arest Preventiv al IPJ BN





1.


Inspector șef Șef Centru Operațional


2.


3.


C.J.S.U. BN



12

Nr. crt.






6.


7.


8.

Participă, prin misiuni specifice de ordine publică, la evacuarea populaţiei (fluidizarea circulaţiei, paza raioanelor evacuate şi a celor în care se face evacuarea populaţiei, menţinerea ordinii în raioanele de evacuare, asigurarea securităţii bunurilor sau altor valori cu caracter public sau privat etc.)

9.



11. Relocarea persoanelor sinistrate

12. Participarea la distribuirea ajutoarelor, asigurarea nevoilor de apă, hrană, şi medicamente





1. Asigurarea legăturilor de telecomunicații speciale necesare CJSU și instituțiilor implicate Șeful structurii Permanent


1.

Pune la dispoziție baza de date privind produsele și serviciile, pe operatori economici, ce pot fi utilizate în situații de urgență și asigură sprijinul instituției prefectului în organizarea, coordonarea și conducerea activităților de gestionare a situațiilor de

C.J.S.U. BN



13

Nr. crt.


urgență. Șeful structurii Șeful structurii

2.

Având în vedere faptul că structura este în subordinea Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, poate asigura interfața dintre Instituția Prefectului și aceasta în cazul scoaterii produselor din rezervele de stat și de mobilizare, ca ajutor umanitar de urgență.

3.


SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ BISTRIŢA

1. Acordarea asistentei medicale de urgență Manager Permanent 2. Punerea la dispozitie, pe durată determinată, a



1. Evaluarea epidemiologica a situației, alertarea rețelei de medicină primară, catagrafierea populației expuse la risc, vaccinare

Director executiv Director executiv adjunct Colectiv Igiena Mediului Compartimentul de Supraveghere Epidemiologică Serviciul de Control în Sănătate Publică

La solicitare Imediat

2. Supraveghere epidemiologică a teritoriului și aplicarea de măsuri igienico-sanitare în cazul apariției de boli infecțioase

3. Educație pentru sănătatea populației

4. Informarea autorităților publice locale asupra măsurilor ce se impun în caz de inundare a surselor de apă potabilă

5. Asigurarea unui stoc minim de substanțe dezinfectante pentru situații de urgență

6. Monitorizarea calității apei utilizate în scop potabil

7. Informarea autorităților publice locale și a populației asupra atitudinii corecte după retragerea apelor, măsuri de asanare și dezinfecție

8.

Impunerea măsurilor pentru igienizarea solului și a măsurilor igienico-sanitare privind regimul deșeurilor menajere, deșeurile fecaloid-menajere și lichide precum și în cazul inundării cimitirelor umane

9.

Avertizarea populației asupra neconformităților constatate în cadrul monitorizării calității apei potabile și interzicerea consumului sau impunerea unor restricții (consum de apă fiartă și răcită)

10. Colaborarea strânsă între Direcția de Sănătate Publică și producătorul/distribuitorul de apă potabilă

C.J.S.U. BN



14

Nr. crt.


DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR

1.

Intervenție pe teren împreună cu instituțiile abilitate și cu personalul medical veterinar din subordine pentru acordarea asistenței sanitare veterinare de specialitate animalelor rănite, precum și pentru asigurarea salubrității și siguranței produselor alimentare de origine animală și nonanimală destinate consumului uman și a furajelor pentru animalele calamitate.

Unitatea operațională locală Director executiv

În cazul apariției fenomenelor distructive de origine geologică


Director executiv

La emiterea ordinului prefectului


1. Monitorizarea avertizărilor emise de A.N.M.

Director executiv Consilier superior cu atribuții și în situații de urgență

Permanent





6. Asistenţă tehnică de specialitate


Director executiv


AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE FILIALA BISTRIŢA

1. Monitorizarea, evaluarea pagubelor produse în amenajările de îmbunătățiri funciare din administrarea A.N.I.F. BISTRIŢA

Inspector șef Personal desemnat

Urgent

2. Informarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și A.N.I.F. București

DIRECȚIA SILVICĂ

1. Coordonarea acțiunilor pentru înlăturarea efectelor Director

Permanent



INSPECTORATUL JUDEȚEAN ÎN CONSTRUCŢII


Inspector șef La emiterea ordinului prefectului

C.J.S.U. BN



15

Nr. crt.


DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE ȘI PATRIMONIU

1. Constatarea și evaluarea pagubelor Director Personal desemnat

48 ore

2. Întocmirea Planului de măsuri pentru revenirea la situația inițială 2 luni


Director


SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR BN

1. Asigură asistența tehnică de specialitate

Director Inginer șef

Permanent

2. Asigură întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a barajelor si a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor din administrare

3.

Asigură instalarea şi buna funcţionare a aparaturii, dispozitivelor hidrometrice şi pluviometrice din bazinele hidrografice şi de la obiectivele şi lucrările hidrotehnice din administrare

4.

Acordă asistenţa tehnică, la cerere, pentru întocmirea planurilor municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor pe cursurile de apă

5.

Întocmeşte Planul de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale al județului BN

6. Întocmeşte Planurile de acţiune în caz de accidente la barajele din administrare

7.

Asigură întocmirea de studii de reconstituire a undelor de viitură şi centralizează elementele privitoare la modul de comportare în timpul apelor mari a lucrărilor hidrotehnice din administrare

8.

Asigură constituirea şi reînnoirea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare în conformitate cu Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, din fondurile alocate de la bugetul de stat şi din surse proprii, precum şi depozitarea lor în bune condiţii, pentru obiectivele şi lucrările din administrare

9.

Propune lucrări noi de apărare, precum şi de optimizare constructivă şi funcţională a celor existente, ca urmare a concluziilor rezultate după trecerea apelor mari

10.

Asigură conducerea Grupului de Suport Tehnico Științific pentru situaţii de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale, constituit în cadrul C.J.S.U.

C.J.S.U. BN



16

Nr. crt.


11. Asigură întocmirea rapoartelor operative și de sinteza la nivel județean.

12. Organizează anual, împreună cu deținătorii, verificări ale secțiunilor de scurgere la poduri și podețe, ale lucrărilor de apărare

13.

Asigură exploatarea coordonată pe bazin hidrografic a lacurilor de acumulare pentru atenuarea viiturilor, urmărește ca regulamentele de exploatare a barajelor și lacurilor de acumulare, indiferent de deținător să conțină prevederi privind modul de exploatare a acestora înainte/in timpul/după trecerea apelor mari, precum și în caz de accidente la construcții hidrotehnice

14.

Deţinătorii de lucrări de gospodărire a apelor: a) aplică regulile de exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor prevăzute în regulamentele de exploatare la ape mari, pentru perioadele deficitare şi pentru combaterea poluărilor accidentale; b) supraveghează continuu barajele, digurile şi instalaţiile de evacuare a apelor mari şi alte lucrări hidrotehnice şi urmăresc aparatura de măsură şi control pentru verificarea comportării lucrărilor hidrotehnice şi luarea măsurilor preventive care se impun; c) execută lucrări de intervenţie în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii lucrărilor hidrotehnice; d) limitează extinderea deteriorărilor de diguri sau baraje din materiale locale, prin executarea de lucrări provizorii; e) anunţă obiectivele social-economice din zona potenţial a fi afectată, precum şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, asupra manevrelor ce se efectuează la construcţiile hidrotehnice şi care pot produce pagube în zonele de influenţă; f) asigură mijloacele de avertizare şi alarmare, precum şi avertizarea şi/sau alarmarea populaţiei şi a obiectivelor dispuse în zona de risc creată ca urmare a iminenţei producerii unei avarii la construcţiile hidrotehnice, informând despre aceasta Comitetul local şi/sau judeţean, după caz, prin Centrul operaţional al I.S.U.J; g) asigură funcţionarea fluxului informaţional-decizional de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase, mărind frecvenţa transmiterilor de informaţii, prognoze şi avertizări către obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative de apărare; h) întocmesc şi transmit rapoarte operative.

C.J.S.U. BN



17

Nr. crt.


15. Participarea, la ordinul prefectului judeţului în comisiile de inventariere şi evaluare a pagubelor produse în urma situaţiei de urgenţă

Director


SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR BN SISTEMELE HIDROTEHNICE SOMEȘ, TISA

1. Asigură coordonarea tehnică de specialitate a acțiunilor preventive și de intervenție la nivel de bazin hidrografic

Șef Sistem Hidrotehnic Hidrolog de serviciu

2. Asigură întreținerea și menținerea în stare de funcționare a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor din administrare

3. Asigură exploatarea coordonată, pe bazin hidrografic, a lacurilor de acumulare pentru atenuarea viiturilor

4.

Dispune de măsuri operative obligatorii în legătură cu exploatarea lacurilor și barajelor, a sistemelor de desecare, indiferent de deținători, astfel încât prin exploatarea coordonată la nivel de bazin, să se realizeze eficiența maximă în acțiunile de apărare împotriva inundațiilor

5.

Propune împreună cu C.J.S.U. măsuri de inundare dirijată a unor terenuri sau introducerea unor măsuri speciale în funcționarea sistemelor de evacuare a apelor mari

6. Participă la conducerea Grupului de Suport Tehnico Științific pentru gestionarea tipurilor de risc specifice.

7. Avertizează C.L.S.U. în cazul producerii de accidente la construcții hidrotehnice și de poluări accidentale pe cursurile de apă

8. Asigură permanența la sediul Sistemului Hidrotehnic

9. Concentrează mijloace și forțe de intervenție în punctele critice

C.N.A.D.N.R. - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI SECȚIA DRUMURI NAȚIONALE BISTRIŢA

1. Pune în aplicare a fluxului informațional privind situațiile de urgență Șef Secție Permanent

2. Acționează conform procedurilor proprii S.N. TRANSPORT FEROVIAR „CFR INFRASTRUCTURĂ”

1. Încazarmarea unor subunități de intervenție Revizor de serviciu Permanent

2. Consemnarea la domiciliu a personalului pe timpul avertizărilor meteo în zonele potențiale de risc

3. Punerea în aplicare a planurilor de intervenție și a fluxului informațional

Revizor de serviciu Permanent 4.

Colaborarea și cooperarea cu forțele din cadrul Regionalei de Transport Feroviar de Călători și de Marfa, precum și cu alți agenți economici din zonă

C.J.S.U. BN



18

Nr. crt.


S.N. TRANSPORT FEROVIAR „CFRCĂLĂTORI”

1.

Punerea în aplicare a procedurilor operaționale interne privind limitarea şi înlăturarea consecinţelor în cazul producerii fenomenelor meteorologice periculoase

Şef celulă de urgenţă Atunci când situaţia o impune

2.

Retrasarea turnusului grafic pentru garniturile trenurilor de călători aflate în circulație astfel încât acestea să ajungă la stațiile de destinație pe trasee ocolitoare în cel mai scurt timp posibil

Comandament operațional

În cazul în care este afectat terasamentul căii ferate

3.

Anularea trenurilor de călători a căror circulație nu se mai poate realiza în situația creată/ solicitarea către C.F.R. S.A. pentru punerea în circulație a unor trenuri de călători suplimentare pe noi trasee în vederea satisfacerii cerințelor existente din partea publicului călător


S.N. TRANSPORT FEROVIAR „CFR MARFĂ”

1.

Asigurarea înştiinţării, informării şi alarmării prin: respectarea prevederilor din “Planul de

prevenire și de acțiune în caz de situații de urgență/poluări accidentale”

alarmarea şi informarea membrilor Celulei de Urgenţă, precum şi a structurilor constituite pentru intervenţie, în vederea activării lor;

raportarea datelor preliminare până la Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgență.



2.



supravegherea şi controlul acestora; informarea membrilor Celulei de Urgenţă, în


situației de urgență


Celula de urgenţă Director Şef Serviciu Siguranța Circulației Şef unitate

În ”Situaţia de alarmă” 4. Activităţi menite să stăpânească fenomenul

5. Luarea de măsuri excepţionale pentru limitarea efectelor inundaţiilor: - evacuarea unor aparate şi instalaţii,

Director Şef Serviciu Siguranța

În ”Situaţia de pericol”

C.J.S.U. BN



19

Nr. crt.


restricţii de circulaţie Circulației Şef unitate

6. Supravegherea şi controlul zonelor afectate

CONSILIUL JUDEȚEAN – DIRECȚIA TEHNICĂ

1. Luarea unor măsuri de proiectare și execuție care permit preluarea debitelor mari în cazul unor inundații

Director executiv Director SC Drumuri Poduri SA BN

Permanent

2. Luarea unor măsuri cu autoritățile locale din zonă pentru regularizarea cursurilor de apă curgătoare în zonele de expunere a drumurilor județene

3.

Luarea unor măsuri cu autoritățile locale privind amenajarea profilului podurilor de pe drumurile județene, pentru eliminarea strangulării cursurilor de apă în zona acestora.

4. Legătura permanentă cu autoritățile locale pentru reabilitarea drumurilor județene afectate.

5. Participarea, la ordinul prefectului judeţului, în comisiile de inventariere şi evaluare a pagubelor produse în urma situaţiei de urgenţă

Director executiv


SUCURSALA DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI ELECTRICE BISTRIŢA


Șef centru exploatare Dispecer

Imediat 2.



S.C. AQUABIS S.A. BISTRIŢA

1. Informarea C.J.S.U. și a Dispeceratului I.S.U. BN cu privire la zonele unde sunt semnalate avarii

Director

2.


3.

Stabilirea măsurilor care să reducă la minim pagubele produse.

C.J.S.U. BN



20

Nr. crt.


CRUCEA ROȘIE ROMÂNĂ – FILIALA BN

1. Evacuarea persoanelor, a bunurilor si animalelor afectate de calamitate.

Director filială

Pentru angajaţii filialei – în momentul anunţării situaţiei de risc; Pentru voluntari – în cel mai scurt timp posibil

2. Asigurarea de tabere de sinistrati, cazate în corturi. Se asigură paturi, saci de dormit, lenjerie de pat, pături.

3. Asigurarea primului ajutor de bază.

4. Asigurarea alimentelor de primă necesitate pe o perioadă de 5 zile.

5. Acordarea de ajutoare umanitare – post dezastru.

6. RESPONSABILITĂŢI:

Persoanele care utilizează procedura:: aplică operaţiunile care trebuie efectuate pentru desfăşurarea activităţilor specifice, conform

procedurii; propun, ori de câte ori este nevoie, actualizarea procedurii, în funcţie de modificările

reglementărilor în domeniu; respectă reglementările care guvernează activităţile desfăşurate pe timpul intervenţiei; colaborează cu alte persoane sau compartimente de lucru desemnate de conducerea





8. ANEXE:

Anexa nr. 1 Lista de difuzare a proceduriiAnexa nr. 2 Lista revizuirilor

C.J.S.U. BN


CĂDERI MASIVE DE ZĂPADĂ Ed:1 Rev:0Pagina 1 din 10

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în cazul producerii unei situaţii de urgenţă determinate de căderi masive de zăpadă, viscol, chiciură, polei şi blocaje de gheţuri pe râurile interioare.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de căderi masive de zăpadă, viscol, chiciură, polei şi blocaje de gheţuri pe râurile interioare.





Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; Legea nr. 249/2013 pentru modificarea O.U.G. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu

referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului; Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.195/2005 privind protecţia mediului; H.G.R. nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului național








H.G.R. nr. 762/2008 privind Strategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă; H.G.R. nr. 547/2005 privind aprobarea Strategiei Naționale a Protecției Civile; H.G.R. nr. 1040/2006 pentru aprobarea Planului naţional de asigurare cu resurse umane,

materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă; O.M.A.I. nr. 718/2005 pentru aprobarea criteriilor de performanţă privind structura

organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă; O.M.A.I. nr. 736/2005 privind instituirea serviciului de permanenţă la toate primăriile din

zona de risc, în caz de iminenţă a producerii unor situaţii de urgenţă;

C.J.S.U. BN



2


Ordin comun MAI-MMP nr. 1422-192/2012 de aprobare a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră;




Ordinul comun MSP-MAI nr. 2021-691/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale Titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii;









4. ACRONIME

A.N.M. Administrația Națională de Meteorologie C.J.C.C.I. Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne M.M.A.P. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor M.S. Ministerul Sănătății M.S.I. Ministerul pentru Societatea Informațională M.T. Ministerul Transporturilor R.P. Compartiment Informare și Relații Publice S.G.A. Sistemul de Gospodărire a Apelor

C.J.S.U. BN



3

S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.N.Ap. Sistemul Național de Apărare S.T.S. Serviciul de Telecomunicații Speciale S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe


Nr. crt.


INSTITUŢIA PREFECTULUI




4.

Transmiterea ordinului către C.L.S.U. şi structurile din subordine privind: - asigurarea continuităţii la primăriile din localităţile afectate; - asigurarea fluxului informaţional-decizional; - asigurarea adăpostirii şi hrănirii populaţiei aflate în pericol; - alte precizări cu caracter organizatoric.

Prefect În cel mult 5 minute de la anunţare

5. Declararea stării de alertă la nivel judeţean sau în localităţile afectate şi propunerea, în calitate de preşedinte al C.J.S.U., instituirii stării de urgenţă.







1. Înștiințarea asupra stărilor potențial generatoare de situații de urgență și asupra producerii de s. u. Președinte La nevoie

2. Sprijinirea acțiunilor de evacuare a populației, animalelor și a valorilor culturale importante Președinte La nevoie

3.





C.J.S.U. BN



4

Nr. crt.



1. Primirea avertizării cu privire la posibilitatea sau iminenţa manifestării fenomenului meteorologic periculos sau a rapoartelor operative din teritoriu.

Dispecerat COJ Înainte de producerea evenimentului

2. Informarea inspectorului şef/preşedintelui C.J.S.U. despre situaţia produsă. Dispecerat COJ La producerea

S.U.

3. Punerea în aplicare in părţile specifice a planului judeţean întocmit în acest sens. Dispecerat COJ La primirea

avertizării meteo

4. Primirea rapoartelor operative din teritoriu. Inspector şef Şef C.O.J.


5. Analiza situaţiei operative din zonele şi localităţile unde s-a produs fenomenul meteorologic periculos.

Inspector şef Şef C.O.J. Periodic

6. Centralizarea şi prelucrarea datelor conţinute de rapoartele informative primite de la structurile subordonate.

Inspector şef La ordin

7.

Avertizarea populaţiei din zona de competenţă asupra eventualităţii producerii unor fenomene meteorologice periculoase cu urmări deosebite. Transmiterea către C.L.S.U. a datelor care fac obiectul informării publice şi avertizarea populaţiei despre alte tipuri de risc care se pot manifesta ca urmare a producerii fenomenelor meteorologice.



8.

Participarea alături de forţele cu care se cooperează la executarea misiunilor pentru: - asigurarea transportului la spital a persoanelor care necesită dializă şi a femeilor însărcinate aflate în zone izolate; - evacuarea persoanelor rămase blocate în trafic; - monitorizarea evoluţiei situaţiilor de urgenţă.


Pe perioada desfăşurării fenomenului

9.

Menţinerea legăturii de cooperare cu C.L.S.U., precum şi cu structurile descentralizate/ deconcentrate, sau după caz, aflate în subordinea/coordonarea M.T., M.S., M.M.A.P., M.A.I., M.Ap.N.


Permanent

10. Centralizarea datelor şi informarea periodică a comenzii inspectoratului general și a președintelui C.J.S.U.



11. Solicitarea şi primirea de la structurile judeţene ale S.T.S. şi M.S.I. a datelor privind situaţia comunicaţiilor şi necesităţile de sprijin.



12. Pregătirea rezervelor de forţe şi mijloace, pentru a desfăşura activităţi operative temporare.



13. Verificarea şi asigurarea funcţionării echipamentelor de comunicaţii.


14.

Monitorizarea operatorilor economici – surse potenţiale de risc, concomitent cu asigurarea stării de operativitate a subunităţilor de serviciu organizate conform legii.

Şef C.O.J. Şef Inspecție De Prevenire


C.J.S.U. BN



5

Nr. crt.


15. Informarea operativă a I.G.S.U. despre pericolul ori producerea unor situaţii de urgenţă complementare.



16.

Solicitarea de zboruri de recunoaştere şi supraveghere, transportul unor efective şi mijloace de intervenţie în cazuri de urgenţă, de către Inspectoratul General de Aviaţie, ori pentru evacuarea aero-medicală, de urgenţă în baza planurilor de cooperare aprobate de conducerea ministerului şi în funcţie de condiţiile de anotimp şi starea vremii.



17.

Centralizarea solicitărilor preşedinţilor C.L.S.U. privind declararea „stării de alertă” pe raza unităţii administrativ-teritoriale sau a mai multor localităţi şi transmiterea acestora preşedintelui C.J.S.U.

Şef C.O.J. S.Th.P.


18.

Solicitarea de la C.L.S.U. a datelor privind necesarul estimat de cazare temporară a persoanelor afectate direct sau indirect de căderi masive de zăpadă şi producerea de polei.

Şef C.O.J. S.Th.P.


19.

Întocmirea informărilor către populaţie şi a comunicatelor de presă. Informarea populaţiei despre măsurile întreprinse şi măsurile de protecţie ce trebuiesc adoptate.


20.

Solicitarea de la structurile judeţene aflate în coordonarea/ subordinea/ autoritatea M.T. a rutelor ocolitoare ce vor fi folosite de călători, atât pentru traficul rutier cât şi feroviar şi informarea populaţiei prin mass-media.



21. Coordonarea misiunilor de primire/colectare a ajutoarelor umanitare interne, alături de administraţia locală

Şef C.O.J. S.Th.P.


22.

Solicitarea/primirea şi centralizarea informaţiilor şi rapoartelor operative furnizate de C.L.S.U., S.V.S.U., S.P.S.U. şi subunităţi pe timpul/la terminarea misiunilor.

Şef C.O.J. La finalizarea acţiunilor de intervenţie

UM 01331 Bistriţa

1. Monitorizarea pericolelor și factorilor de risc generatori de situații de urgență în obiectivele militare proprii

Comandant

Permanent

2. Participarea cu forțe specializate la căutarea-salvarea persoanelor aflate în pericol sau bunurilor materiale periclitate

La ordin

3. Asigurarea sprijinului logistic pentru organizarea și desfășurarea evacuării populației sau bunurilor materiale

La ordin

4. Acordarea asistenței medicale pentru personalul propriu care participă la intervenție Permanent

5. Asigurarea, în limita posibilităților, a transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, și a La ordin

C.J.S.U. BN



6

Nr. crt.


persoanelor evacuate

6. Asigurarea, în limita posibilităților, a cazării persoanelor afectate sau evacuate

INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN

1. Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice Inspector șef Centrul operaţional Ofiţer de serviciu principal






6. Restabilirea stării provizorii de normalitate la sediile proprii

INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN

1.


Șef Centru Operațional Șef Centru Operațional


2.


3.

Sprijină acţiunile de căutare-salvare şi evacuare a persoanelor afectate către punctele de prim ajutor, precum şi către unităţile sanitare pentru acordarea asistenţei medicale specializate



6.


7.


8.

Participă, prin misiuni specifice de ordine publică, la evacuarea populaţiei (fluidizarea circulaţiei, paza raioanelor evacuate şi a celor în care se face evacuarea populaţiei, menţinerea ordinii în raioanele de evacuare, asigurarea securităţii

C.J.S.U. BN



7

Nr. crt.


bunurilor sau altor valori cu caracter public sau privat etc.)

9.



DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE INFORMAŢII

1. Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora Şeful structurii Atunci când

situaţia o impune2. Informarea, înştiinţarea şi avertizarea


1. Asigurarea legăturilor de telecomunicații speciale necesare C.J.S.U. și instituții implicate Șeful structurii Permanent


1.

Pune la dispoziție baza de date privind produsele și serviciile, pe operatori economici, ce pot fi utilizate în situații de urgență și asigură sprijinul instituției prefectului în organizarea, coordonarea și conducerea activităților de gestionare a situațiilor de urgență.

Șeful structurii La ordin

2.

Având în vedere faptul că structura este în subordinea Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, poate asigura interfața dintre Instituția Prefectului și aceasta în cazul scoaterii produselor din rezervele de stat și de mobilizare, ca ajutor umanitar de urgență.

3.


SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENȚĂ BISTRIŢA-NĂSĂUD

1. Acordarea asistentei medicale de urgență Manager Spital Permanent


C.J.S.U. BN



8

Nr. crt.


DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

1. Acţiuni de informare a populaţiei privind efectele temperaturilor scăzute asupra stării de sănătate

Director executiv Director executiv adjunct

La solicitare Imediat 2.

Coordonarea acţiunilor care vizează asigurarea asistenţei medicale şi transportul persoanelor cu afecţiuni medicale. Întocmirea/actualizarea bazei de date privind evidenţa pacienţilor care necesită tratament de specialitate (dializă, diabetici, femei gravide etc.) în scopul monitorizării şi sprijinului la nevoie.

3. Acordarea asistenței medicale de urgență Director SAJ

DIRECȚIA SILVICĂ

1. Coordonarea acțiunilor pentru înlăturarea efectelor Director

Permanent



SECȚIA DRUMURI NAȚIONALE

1. Punerea în aplicarea a fluxului informațional privind situațiile de urgență

Șef Secție Permanent 2.

Acțiunea conform procedurilor proprii (ind AND 567/2008, ind AND 525/2013)

C.N. TRANSPORT FEROVIAR „CFR INFRASTRUCTURĂ”

1. Consemnarea la domiciliu a personalului pe timpul avertizărilor meteo în zonele potențiale de risc;

2. Punerea în aplicare a planurilor de intervenție și a

fluxului informațional;

3.

Colaborarea și cooperarea cu forțele din cadrul Regionalei de Transport Feroviar de Călători și Regionalei de Transport Feroviar de Marfă, cu alți agenți economici din zonă.

C.N. TRANSPORT FEROVIAR „CFR CĂLĂTORI”

1.

Punerea în aplicare a procedurilor operaționale privind limitarea şi înlăturarea consecinţelor în cazul producerii fenomenelor meteorologice periculoase


2.




C.J.S.U. BN



9

Nr. crt.


3.

Anularea trenurilor de călători a căror circulație nu se mai poate realiza în situația creată/solicitarea către C.F.R. S.A. pentru punerea în circulație a unor trenuri de călători suplimentare pe noi trasee în vederea satisfacerii cerințelor existente din partea publicului călător


C.N. TRANSPORT FEROVIAR „CFR MARFĂ”

1.

Asigurarea înştiinţării, informării şi alarmării prin: respectarea prevederilor din “Planul de

prevenire şi de acţiune în caz de situaţii de urgenţă/poluări accidentale”

alarmarea şi informarea membrilor Celulei de Urgenţă,, precum şi a structurilor constituite pentru intervenţie, în vederea activării lor



În ”Situaţia de atenţie” când este cazul

2.

Analiza situaţiei create: primirea/centralizarea datelor şi informaţiilor


supravegherea şi controlul acestora informarea membrilor Celulei de Urgenţă, în



3. Activităţi menite să stăpânească fenomenul Celula de urgenţă Director Şef Serviciu Siguranța Circulației

În ”Situaţia de alarmă” când este cazul 4. Activităţi pregătitoare pentru eventualitatea

declanşării situaţiilor de pericol

5.

Măsuri excepţionale pentru limitarea efectelor situației de urgență: evacuarea unor aparate şi instalaţii restricţii de circulaţie

Director Şef Serviciu Siguranța Circulației

În ”Situaţia de pericol” când este cazul



1. Introducerea restricţiilor de circulaţie in zona cu polei, înzăpeziri (strat gros de zăpadă, troiene, viscol).

Director Permanent

2.

Păstrarea legăturii cu firmele care asigură deszăpezirea pe drumurile judeţene, prin diriginţii de şantier pe zonele care răspund, pentru luarea măsurilor necesare.

C.J.S.U. BN



10

Nr. crt.


3. Sprijinirea de prim ajutor pentru persoanele blocate pe drumurile judeţene.

SUCURSALA DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI ELECTRICE


Șef centru exploatare

Dispecer

Imediat 2.



SERVICIUL JUDEŢEAN SALVAMONT

1. Căutarea victimelor.

Șef Formație La ordinul

președintelui CJSU

2. Acordare de prim-ajutor victimelor.

3. Transportul victimelor la autospecialele de intervenție (S.M.U.R.D. sau S.A.J.).









8. ANEXE:

Anexa nr. 1 Lista de difuzare a procedurii

Anexa nr. 2 Lista revizuirilor

C.J.S.U. BN


SECETĂ HIDROLOGICĂ Ed:1 Rev:0Pagina 1 din 9

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în cazul producerii unei situaţii de urgenţă determinate de secetă hidrologică.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de secetă hidrologică. 3. REFERINŢE NORMATIVE: O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; O.U.G. nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență,





Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului; Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; H.G.R. nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului național











Ordin comun MMSC-MAI-MDRAP nr. 330-44-2178/2013 pentru aprobarea Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă

C.J.S.U. BN



2

hidrologică şi a Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică











Planuri de cooperare inter-instituţionale de management a situaţiilor de urgență generate de tipuri de risc;


4. ACRONIME

A.B.A. Administrația Bazinală de Apă A.N.I.F. Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare A.N.M. Administrația Națională de Meteorologie A.N.R.S.P.S. Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale A.N.S.V.S.A. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.P.J. Inspectoratul de Poliție Județean I.S.C. Inspectoratul de Stat în Construcţii I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. Ministerul Apărării Naţionale M.D.R.A.P. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice M.E.N. Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice M.Ec. Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului M.M.S.C. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor M.S. Ministerul Sănătății M.S.I. Ministerul pentru Societatea Informațională

C.J.S.U. BN



3

M.T. Ministerul Transporturilor R.P. Compartiment Informare și Relații Publice S.G.A. Sistem de Gospodărire a Apelor S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.N.C.R.R. Societatea Naţională Crucea Roşie Română S.P.S.U. Serviciu Privat pentru Situații de Urgență S.T.S. Serviciul de Telecomunicații Speciale S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe


Nr. crt.


INSTITUŢIA PREFECTULUI

1.

MĂSURI OPERATIVE DE INTERVENŢIE

Convocarea în şedinţă extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

- Dispune măsuri pentru raţionalizarea consumuluide apă în localităţile potenţial afectabile, prin limitarea volumelor de apă folosite pentru udatul străzilor şi al spaţiilor verzi. - Dispune operatorilor economici luarea măsurilorpentru limitarea pierderilor de apă şi pentru pregătirea instalaţiilor de alimentare de rezervă din apa subterană sau din alte surse de apă.

Prefect

FAZA DE

ATENŢIE/

AVERTIZARE

2.

Adoptarea măsurilor pentru identificarea unor surse suplimentare de alimentare cu apă a populaţiei

Solicită Administraţiei Bazinale de Apă: - identificarea unor surse suplimentare de alimentare cu apă; - identificarea zonelor în care ar putea fi realizate eventuale foraje pentru alimentarea cu apă potabilă în zonele cele mai critice.

3. Convocarea în şedinţă extraordinară a C.J.S.U.

Prefect FAZA DE

RESTRICŢII

4. Informarea populaţiei cu privire la măsurile care trebuie aplicate

5. Asigurarea surselor suplimentare pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi animalelor





C.J.S.U. BN



4

Nr. crt.


3.






1. Primirea notificării cu privire la manifestarea sau iminenţa manifestării fenomenului de secetă

Şef C.O.J. Subofiţer dispecerat

2. Informarea inspectorului şef despre situaţia produsă Şef C.O.J. Subofiţer dispecerat


3. Punerea în aplicare în părţile specifice a Planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice


După producerea evenimentului

4. Informarea I.G.S.U. şi a Instituţiei Prefectului cu privire la producerea evenimentului C.O.J.

Imediat după producerea evenimentului

5. Identificarea surselor suplimentare de apă ce pot fi folosite pentru intervenţie şi/sau asigurarea apei potabile/menajere pentru populaţie şi animale

Şef C.O.J. Şef Inspecție de Prevenire Şef Serv. Logistic

La declararea S.U.

6. Stabilirea şi asigurarea necesarului de efective şi tehnică pentru transportul apei potabile/menajeră în localităţile grav afectate de secetă

Inspector şef Şef C.O.J. Şef Serv. Logistic

La declararea S.U.

7.

Stabilirea resurselor umane şi materiale care vor fi folosite, atunci când situaţia o impune, pentru stingerea incendiilor la fondul forestier şi la culturile agricole

Inspector şef Şef C.O.J. Şef Serv. Logistic

La declararea S.U.

8.

Centralizarea solicitărilor preşedinţilor C.L.S.U. privind declararea „stării de alertă” pe raza unor localităţi şi transmiterea acestora preşedintelui C.J.S.U.

Şef C.O.J. S.Th.P.


9.

Asigurarea schimbului de informaţii cu structurile deconcentrate ale M.M.A.P., M.A.D.R sau A.N.S.V.S.A. în scopul respectării regulilor în zona afectată sau în cea de supraveghere şi luarea măsurilor care se impun în ceea ce priveşte: - stabilirea „treptelor” de diminuare a debitelor resurselor de apă în scopul folosirii judicioase a resursei la dispoziţie potrivit următoarei priorităţi: alimentarea cu apă pentru populaţie, sectorul industrial şi agricultură; - identificarea surselor suplimentare de apă în vederea captării acestora, construirea de baraje simple de-a lungul apelor curgătoare; - stabilirea şi asigurarea necesarului de efective şi

Inspector şef Şef C.O.J. Şef Serviciu Logistic


C.J.S.U. BN



5

Nr. crt.


tehnică pentru transportul apei potabile în localităţile grav afectate de secetă; - stabilirea resurselor umane şi materiale care vor fi folosite pentru stingerea incendiilor la fondul forestier şi la culturile agricole; - identificarea tuturor surselor de apă ce pot fi folosite pentru alimentarea autospecialelor, precum şi celor ce pot fi utilizate de către elicopterele ce dispun de mijloace de captare a apei ataşate la mijloacele de zbor; - asigurarea operativităţii tuturor mijloacelor din înzestrare, cu accent pe cele ce pot fi folosite pentru stingerea incendiilor sau intervenţiei la accidentele pe căile rutiere sau feroviare; - sprijinirea, fără periclitarea misiunilor specifice, a autorităţilor administraţiei publice locale pentru acţiuni pentru protecţia comunităţilor.

10.

Delegarea personalului care va participa în cadrul unor comisii compuse din personal al structurilor descentralizate şi deconcentrate ale M.A.I., M.S., M.M.A.P., A.N.S.V.S.A. în vederea identificării unor locuri cu risc de producere a epidemiilor şi epizootiilor

Inspector şef Șef C.O.J. Şef Inspecție de Prevenire

La declararea S.U.

11. Participarea la misiunile de transport şi distribuire apă la comunităţile locale

Şef C.O.J. Şef Serv. Logistic

Pe timpul manifestării S.U.

12. Informarea populaţiei despre măsurile întreprinse şi măsurile de protecţie ce trebuie adoptate


13.

Solicitarea/primirea şi centralizarea informaţiilor şi rapoartelor operative furnizate de C.L.S.U., S.V.S.U., S.P.S.U. şi subunităţi pe timpul/la terminarea misiunilor

Şef C.O.J. La finalizarea acţiunilor de intervenţie



DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE INFORMAŢII

1. Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora Şeful structurii Atunci când

situaţia o impune 2. Informarea, înştiinţarea şi avertizarea


1. Asigurarea legăturilor de telecomunicaţii speciale necesare C.J.S.U. şi instituţiilor implicate Șeful structurii Permanent

SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENȚĂ BISTRIŢA-NĂSĂUD

1. Acordarea asistentei medicale de urgenţăManager Permanent 2. Punerea la dispozitie, pe durată determinată, a

resurselor umane şi materiale necesare interventiilor

C.J.S.U. BN



6

Nr. crt.



1. Identificarea surselor alternative de alimentare cu apă, împreună cu autorităţile locale

Director executiv Director executiv adjunct Colectiv Igiena Mediului Compartimentul de Supraveghere Epidemiologică Serviciul de Control în Sănătate Publică

La solicitare imediat

2. Monitorizarea calităţii apei din sursele existente şi cele alternative

3. Avertizarea populaţiei asupra neconformităţilor constatate şi interzicerea consumului sau impunerea unor restricţii (consum de apă fiartă şi răcită)

4. Informarea autorităţilor publice locale şi populaţiei asupra tehnicii corecte de aplicare a măsurilor de dezinfecţie a rezervoarelor şi fântânilor

5. Acţiuni de informare a populaţiei privind efectele caniculei asupra stării de sănătate

6.

Acţiuni ale Serviciului de Control în Sănătate Publică pentru verificarea funcţionării lanţului frig al farmaciilor pentru vaccinuri şi a altor agenţi economici

7. Verificarea rezervei de apă din spitale

8. Verificarea condiţiilor igienico-sanitare privind depozitarea şi neutralizarea deşeurilor periculoase şi menajere

9. Verificarea asigurării microclimatului din diferite unităţi

DIRECŢIA SANITAR VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

1.

Emiterea de recomandări şi verificarea restricţiilor impuse pentru deţinătorii de animale de scoatere şi expunere a animalelor la temperaturile ridicate în mod prelungit precum şi privarea animalelor de apă


Imediat

2. Acordarea asistentei sanitar-veterinare de specialitate

DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ

1. Monitorizarea avertizărilor emise de A.N.M.

Director executiv Consilier superior cu atribuții și în situații de urgență

Permanent

2. Informarea CJSU și Dispeceratului ISU BN asupra situaţiei create

3. Informarea primăriilor, agenţilor economici din judeţ, producătorilor agricoli


5. Localizarea şi limitarea efectelor evenimentului /dezastrului


C.J.S.U. BN



7

Nr. crt.


AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE FILIALA BISTRIŢA-NĂSĂUD

1. Monitorizarea, evaluarea pagubelor produse în amenajările de îmbunătățiri funciare din administrarea A.N.I.F. BN

Inspector șef Personal desemnat

Urgent

2. Informarea Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta și centrala A.N.I.F. Bucuresti

DIRECŢIA SILVICĂ

1. Coordonarea acțiunilor pentru înlăturarea efectelor Director Permanent

SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR BN

1. Asigură asistența tehnică de specialitate

Director Inginer șef Șef Birou Exploatare Lucrări Șef Sistem hidrotehnic Șefi Formație

Permanent și ori de câte ori este

cazul

2.

Asigură exploatarea coordonată pe bazin hidrografic a lacurilor de acumulare pentru folosirea apei în perioade deficitare, urmărește ca regulamentele de exploatare a barajelor și lacurilor de acumulare, indiferent de deținător să conțină prevederi privind modul de exploatare al acestora în perioada de secetă hidrologică

3.

Prin Grupul de Suport Tehnico-Științific coordonează, la nivel județean, acțiunile pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de seceta hidrologică, aplicând prevederile din planurile județene de apărare

4.

Elaborează Planul județean pentru perioada de secetă hidrologică, prin corelarea planurilor de apărare întocmite de Comitetele municipale, orășenești și comunale pentru situații de urgență, a planurilor de apărare ale Sistemelor hidrotehnice din judet, a planurilor de restricții și folosire a apei în perioade deficitare

Permanent și ori de câte ori este

cazul

SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR BISTRIŢA-NĂSĂUD SISTEMELE HIDROTEHNICE SOMEȘ, TISA

1. Urmărește punerea în aplicare a planurilor de restricţii privind alimentarea cu apă la nivel de comitete locale şi agenţi economici Șefi Sistem

Hidrolog de serviciu

2. Asigură exploatarea coordonată, pe bazin hidrografic, a lacurilor de acumulare pentru folosirea apei în perioade deficitare

S.N. TRANSPORT FEROVIAR „CFR INFRASTRUCTURĂ”

1. Încazarmarea unor subunități de interventieRevizor de serviciu Permanent 2. Consemnarea la domiciliu a personalului pe timpul

avertizărilor meteo în zonele potențiale de risc

C.J.S.U. BN



8

Nr. crt.


3. Punerea în aplicare a planurilor de intervenție și a fluxului informațional

4. Colaborarea și cooperarea cu forțele din cadrul Regionalei de Transport Feroviar de Călători și de Marfă, precum și cu alți agenți economici din zonă

S.N. TRANSPORT FEROVIAR „CFR CĂLĂTORI”

1.

Punerea în aplicare a procedurilor operaționale interne privind limitarea şi înlăturarea consecinţelor în cazul producerii fenomenelor meteorologice periculoase


2.




3.



S.N. TRANSPORT FEROVIAR „CFR MARFĂ”

1.

Asigurarea înştinţării, informării şi alarmării prin: respectarea prevederilor din “Planul de

prevenire si de actiune in caz de situatii de urgenta/poluari accidentale”

alarmarea şi informarea membrilor Celulei de Urgenţă, precum şi a structurilor constituite pentru intervenţie, în vederea activării lor




2.



supravegherea şi controlul acestora stabilirea primelor măsuri pentru managementul



Celula de urgenţă Director Şef Serviciu Siguranța Circulației Şef unitate

În ”Situaţia de alarmă” 4. Activităţi menite să stăpânească fenomenul

C.J.S.U. BN



9

Nr. crt.


5.

Măsuri excepţionale pentru limitarea efectelor situației de urgență: - evacuarea unor aparate şi instalaţii - restricţii de circulaţie


În ”Situaţia de pericol” 6. Supravegherea şi controlul zonelor afectate

S.C. AQUABIS S.A. BISTRIŢA-NĂSĂUD

1. Întocmește Programul de Restricții în alimentarea cu apă în caz de secetă.

Director Director de Productie Responsabil S.U. Sef Serviciu Tehnic Planificare

2.

Diminuează activitățile auxiliare sau de producție mai puțin importante pe perioade scurte de timp, astfel încât să se elimine vârfurile de consum și să nu se depășească cantitățile din regimul normal de funcționare.









8. ANEXE:



C.J.S.U. BN


PRODUCEREA INCENDIILOR DE PĂDURE Ed:1 Rev:0Pagina 1 din 11

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în cazul producerii unei situaţii de urgenţă determinate de producerea unui incendiu de pădure.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de producerea unui incendiu de pădure.


















C.J.S.U. BN



2




Ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului administrației și internelor nr. 551/1475/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea și gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină și secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență în domeniul fitosanitar și a Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență ca urmare a incendiilor de pădure.










O.M.M.P. nr. 2579/2012 privind aprobarea fluxului informational-decizional de avertizare alarmare în cazul producerii unor situații de urgență generate de riscurile specifice Ministerului Mediului și Pădurilor;



4. ACRONIME

A.N.M. Administrația Națională de Meteorologie A.N.P.M. Agenția Naţională de Protecția Mediului C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean D.G.M.O. Direcția Generală Management Operațional I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.P.J. Inspectoratul de Poliție Județean I.J.J. Inspectoratul Județean de Jandarmi I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne

C.J.S.U. BN



3

M.A.D.R. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.M.A.P. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor G.N.M. Garda Națională de Mediu M.S. Ministerul Sănătății M.T. Ministerul Transporturilor R.P. Compartiment Informare și Relații Publice S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.P.S.U. Serviciu Privat pentru Situații de Urgență S.T.S. Serviciul de Telecomunicații Speciale S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.U. Situație de urgență S.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe U.S.Av. Unitatea Specială de Aviație


Nr. crt.




2. Convocarea C.J.S.U. în şedinţă extraordinară. Prefect Imediat



5.



Prefect În cel mult 5 minute de la anunțare

6.







C.J.S.U. BN



4

Nr. crt.







3.






1. Primirea notificării privind izbucnirea unui incendiu de pădure (vegetaţie uscată sau culturi de cereale). Subofiţer dispecerat Imediat

2. Solicitarea şi înregistrarea datelor şi informaţiilor referitoare la incendiul produs. Subofiţer dispecerat

Imediat după primirea informaţiei

3. Alertarea/alarmarea subunităţii/subunităţilor care intervin. Subofiţer dispecerat Imediat

4. Transmiterea şefului gărzii de intervenţie, a datelor şi informaţiilor referitoare la incendiu. Subofiţer dispecerat Imediat

5. Identificarea itinerariului de deplasare al forţelor la locul acţiunii. Subofiţer dispecerat Imediat

6.

Informarea inspectorului şef/înlocuitorului legal, primul adjunct, persoana care asigură continuitatea conducerii, şeful centrului operaţional şi şeful serviciului de protecţie civilă cu datele şi informaţiile preliminare referitoare la incendiul produs.

Subofiţer dispecerat Imediat

7.

Alertarea/alarmarea celorlalte subunităţi şi a structurilor care pot interveni în sprijin conform Planului judeţean de protecţie la fondul forestier naţional.


8.

Transmiterea precizărilor inspectorului şef/ înlocuitorului legal, către subunităţi privind: - recunoaşterea şi supravegherea continuă a zonelor ameninţate; - pregătirea forţelor şi mijloacelor de intervenţie; - evacuarea, dacă situaţia o impune, a populaţiei, animalelor şi bunurilor; - punerea în siguranţă a bunurilor ce nu pot fi evacuate.

Subofiţer dispecerat La ordin

C.J.S.U. BN



5

Nr. crt.


9. Alertarea C.L.S.U./S.V.S.U./structurilor teritoriale ale M.A.D.R./M.M.A.P. în al cărui sector de competenţă s-a produs evenimentul.


10. Solicitarea C.L.S.U. şi structurilor teritoriale ale M.A.D.R./M.M.A.P. de rapoarte preliminarii privind situaţia operativă.

Şef C.O.J. S.Th.P Subofiţer dispecerat

Imediat după producerea situaţiei de urgenţă

11.

Raportarea datelor şi informaţiilor cu privire la evenimentul produs:

- la dispeceratul I.G.S.U. -la instituţia prefectului.

Subofiţer dispecerat După producerea situaţiei de urgenţă

12. Informarea inspectorului general şi a preşedintelui C.J.S.U. cu privire la situaţia creată.

Inspector şef/înlocuitor legal

Imediat după primirea informaţiilor

13. Solicitarea de date Centrului Meteorologic Transilvania asupra situaţiei meteo în zona incendiului.

Şef C.O.J.

După producerea incendiului

14.

Solicitarea de la Unitatea Specială de Aviaţie Cluj din cadrul Inspectoratul General de Aviaţie, a unui elicopter, echipat cu dispozitiv de stingere a incendiilor tip „Bambi Bucket”.

Inspector şef/ înlocuitor legal


15.

Raportarea în scris Centrului Operaţional Naţional despre solicitarea şi aprobarea unui elicopter echipat cu dispozitiv de stingere a incendiilor tip „Bambi Bucket” al Inspectoratului General de Aviaţie.

Şef C.O.J Subofiţer dispecerat

Imediat după primirea aprobării

16.

Intensificarea fluxului informaţional-decizional, în vederea transmiterii de informaţii, prognoze şi avertizări către populaţie şi instituţiile publice din zonele afectate de situaţia de urgenţă.

Şef C.O.J Subofiţer dispecerat

După producerea incendiului

17.

Informarea instituţiilor publice sau private din apropierea zonei incendiate, care deţin surse de apă pentru alimentarea dispozitivului de stingere a incendiilor tip „Bambi Bucket”, în scopul de a interzice accesul persoanelor în aceste surse de apă.

Șef C.O.J Subofiţer dispecerat

Imediat după aprobarea comandantului U.S.Av.

18. Stabilirea împreună cu echipajul Unităţii Speciale de Aviaţie a datelor necesare executării în comun a misiunii.



19. Numirea personalului din partea I.S.U.J. care va avea acces la bordul aeronavei M.A.I.



20. Deplasarea personalului nominalizat să participe la intervenţie la bordul aeronavei, la locul stabilit pentru decolare.

Personalul nominalizat

Imediat după stabilirea locului de decolare

21.

Executarea unui zbor de recunoaştere a zonei incendiate şi raportarea celor constatate la centrul de comandă al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă (daca nu s-a constituit se raportează la

Personalul din aeronava M.A.I. După decolare

C.J.S.U. BN



6

Nr. crt.


dispeceratul I.S.U.J. BN).

22.

Menţinerea în permanenţă a legăturilor de comunicaţii cu dispeceratul unităţii şi cu echipajele de stingere de la sol pentru a cunoaşte în permanenţă localizarea acestora.

Echipajul aeronavei Personal I.S.U.J. Permanent

23.

În cazul în care direcţia de propagare a incendiului este spre zone locuite se informează instituţia prefectului şi se trece la evacuarea persoanelor, animalelor şi a bunurilor materiale importante din zonele ameninţate de incendiu.

Inspector şef/înlocuitor legal Dacă este cazul

24.

Întocmirea raportului operativ referitor la pagube, suprafaţa afectată, pericole, direcţie de propagare, dacă este cazul necesitatea evacuării, etc. şi transmiterea la I.G.S.U.


După recunoaştere din aeronavă

25. Alimentarea (umplerea) dispozitivului „Bambi Bucket” din sursele de apă care îndeplinesc condiţiile de alimentare ale acestuia.

Echipajul aeronavei/personalul din aeronava M.A.I.

După recunoaştere

26. Pilotarea aeronavei deasupra zonei incendiate şi refularea (golirea) apei peste focare.

Echipajul aeronavei/ personalul din aeronava M.A.I.

După alimentarea dispozitivului

27. Acţionarea asupra principalelor direcţii de propagare a incendiului, astfel încât incendiul să nu provoace pierderi de vieţi şi nici pagube materiale mari.


După alimentarea dispozitivului

28. Repetarea operaţiunilor ori de câte ori este nevoie. Echipajul aeronavei/ personalul din aeronava M.A.I.

Până la stingerea focarelor

29. Efectuarea unui zbor de recunoaştere a zonei afectată de incendiu şi învecinată, în scopul de a observa eventualele focare care s-au reaprins.


După stingerea incendiului

30. Întocmirea raportului operativ pentru finalizarea acţiunii de stingere cu dispozitivului „Bambi Bucket” şi se transmite la I.G.S.U.


După aterizarea aeronavei la baza U.S.Av.

31. Eliminarea focarelor de incendiu nestinse şi verificarea întregii zone de către personalul care acţionează la sol.

Forţele de intervenţie care acţionează la sol

Până la stingerea tuturor focarelor

32. Întocmirea informărilor către populaţie şi a comunicatelor de presă.

Comandantul acţiuniiInspector şef/ înlocuitor legal R.P.

Periodic

33. Regruparea forţelor şi mijloacelor şi restabilirea capacităţii operative. Comandantul acţiunii

La finalizarea acţiunilor de intervenţie

34. Întocmirea raportului operativ final şi transmiterea la I.G.S.U.

Șef C.O.J Subofiţer dispecerat Permanent

35. Întocmirea raportului de evaluare a intervenţiei (în termen de maxim 20 de zile) transmiterea la I.G.S.U.

Șef C.O.J Ofițeri A.E.C.I.

Pentru intervenţiile complexe, de amploare, care au avut consecinţe

C.J.S.U. BN



7

Nr. crt.


grave sau la care s-au întâmpinat dificultăţi

36. Participarea la ordinul prefectului judeţului în comisiile de inventariere şi evaluare a pagubelor produse în urma situaţiilor de urgenţă

Inspector şef/ înlocuitor legal

După încheierea acţiunilor de intervenţie

U.M. 01331 BISTRIŢA

1.

Monitorizarea pericolelor si riscurilor specifice, precum si a efectelor negative ale acestora:

-monitorizarea pericolelor și a factorilor de risc generatori de situații de urgență a obiectivelor militare proprii sursa de risc la explozii


La ordinul eșalonului superior.

2.

Acordarea asistenței medicale de urgență: -asigură asistență medicală personalului structurilor militare participante la intervenții în situații de urgență

3.

Căutarea, descarcerarea, salvarea persoanelor - participă și asigură la ordin, sprijin forțelor specializate pentru căutarea și salvarea persoanelor sau bunurilor materiale periclitate


4.

Evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor periclitate - asigură sprijin logistic pentru organizarea și desfășurarea evacuării populației sau bunurilor materiale periclitate


5.

Localizarea si stingerea incendiilor: - la obiectivele din subordine /coordonare - asigură sprijin forțelor specializate pentru limitarea incendiilor

Dacă situaţia o impune. La ordin.

6.

Asigurarea transportului forţelor si mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate si altor resurse:

-transportul resurselor necesare pentru intervenţie si asistenta de prima necesitate in situaţii de urgenta


7.

Asigurarea cazării si adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate:




1. Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice Inspector șef Centrul operaţional





C.J.S.U. BN



8

Nr. crt.



Ofiţer de serviciu principal 6. Supravegherea, fluidizarea şi controlul circulaţiei

auto




1.

Participarea la transmiterea către populaţie a semnalului de alarmare, unde acesta nu a fost recepţionat, a măsurilor de protecţie ce trebuie luate şi supraveghează respectarea acestora



2.

Participarea, în limita posibilităţilor, la distribuirea către populaţie a substanţelor antidot, a mijloacelor de protecţie improvizate şi asigurate prin reţeaua sanitară

3.

Sprijinirea acţiunile de salvare şi evacuare a persoanelor afectate către punctele de prim-ajutor, precum şi către unităţile sanitare pentru acordarea asistenţei medicale specializate

4. Acordarea sprijin intervenţiei celorlalte forţe specializate

5. Îndrumarea populaţiei din zona de responsabilitate spre adăposturile existente şi care oferă protecţie împotriva efectelor distructive

6.

Cooperarea cu poliţia la intensificarea măsurilor de ordine publică, respectiv de prevenire a aglomerărilor de cetăţeni sau mijloace de transport pe teritoriul localităţilor, de aplicare a restricţiilor de circulaţie, de împiedicare a producerii unor fapte antisociale, furturi, spargeri etc.

7.

Participarea cu efectivele aflate în misiuni de ordine publică la aplicarea măsurilor de protecţie şi îndrumarea populaţiei spre cele mai apropiate adăposturi, în funcţie de situaţia creată

8.

Participarea prin misiuni specifice de ordine publică la evacuarea populaţiei (fluidizarea circulaţiei, paza raioanelor evacuate şi a celor în care se face evacuarea populaţiei, menţinerea ordinii în raioanele de evacuare, asigurarea securităţii bunurilor sau altor valori cu caracter public sau privat etc.)

9.

Participarea cu forţe şi mijloace, în limita disponibilităţii, la limitarea şi înlăturarea efectelor produse (salvarea persoanelor surprinse şi transportul acestora spre punctele de acordare a asistenţei medicale, înlăturarea unor obstacole, transportul de materiale şi bunuri de prim ajutor etc.)

C.J.S.U. BN



9

Nr. crt.








1. Acordarea asistentei medicale de urgență Manager Permanent



1. Monitorizarea avertizărilor emisă de A.N.M.

Consilier superior cu atribuții în situații de urgență

Permanent






DIRECȚIA SILVICĂ

1. Coordonarea acţiunilor pentru înlăturarea efectelor Director executiv Pentru pădurile proprietate publică a statului

2. Localizarea incendiilor de pădure Personalul de teren Cadru tehnic PSI

Pe timpul manifestării incendiilor

3. Participarea la acțiunile de stingere a incendiilor desfășurate în ocoalele silvice de stat precum și la cercetarea cauzelor acestora

Personalul de teren Cadru tehnic PSI

Pe timpul și după stingerea incendiilor

4. Asigură în colaborare cu C.O.J. al I.S.U.J întocmirea rapoartelor operative zilnice și a rapoartelor de sinteză

Director executiv

Pe timpul și după încetarea situației de urgență

5. Participă, în comisia stabilită de C.J.S.U., la evaluarea pagubelor produse de incendii la fondul forestier național

Director executiv După încetarea situației de urgență

GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU COMISARIATUL JUDEȚEAN

C.J.S.U. BN



10

Nr. crt.


1.

Punerea in aplicare a prevederilor O.M.M.P. nr. 2579/09.07.2012 privind aprobarea fluxului informaţional-decizional de avertizare alarmare în cazul producerii unor situații de urgență generate de riscurile specifice Ministerului Mediului și Pădurilor. Modul de acțiune este stabilit prin PROCEDURA privind fluxul informaţional-decizional de avertizare alarmare in cazul producerii unor situații de urgență generate de riscurile specifice Ministerului Mediului, aprobată prin DECIZIA nr. 1524/02.12.2013 a Comisarului General al G.N.M.

Comisar șef Echipa de comisari de permanență

Acţiunea este demarată cât mai urgent – după primirea informaţiei

INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ȘI DE VÂNĂTOARE – INSPECȚIA SILVICĂ DE VÂNĂTOARE Bistriţa-Năsăud

1. Coordonarea acţiunilor pentru înlăturarea efectelor Inspector șef

La nevoie, pentru pădurile deținute de alți proprietari decât statul.

2. Localizarea incendiilor de pădure Cadru tehnic PSI Personalul de teren

Pe timpul și după stingerea incendiilor 3.

Participarea la acțiunile de stingere a incendiilor desfășurate în ocoalele silvice private precum și la cercetarea acestora

4. Asigură în colaborare cu C.O.J. al I.S.U.J întocmirea rapoartelor operative zilnice și a rapoartelor de sinteză

Director executiv

Pe timpul și după încetarea situației de urgență

5. Participă, în comisia stabilită de C.J.S.U., la evaluarea pagubelor produse de incendii la fondul forestier național

Director executiv După încetarea situației de urgență






C.J.S.U. BN



11




8. ANEXE:


C.J.S.U. BN


PRODUCEREA DE AVALANȘE Ed:1 Rev:0Pagina 1 din 8

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în cazul producerii unei situaţii de urgenţă determinată de producerea unor avalanşe.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de producerea unor avalanşe în zona montană a judeţului Bistriţa-Năsăud..


















C.J.S.U. BN



2

















4. ACRONIME

A.N.M. Administrația Națională de Meteorologie C.J.C.C.I. Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne R.P. Compartiment Informare și Relații Publice S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.P.S.U. Serviciu Privat pentru Situații de Urgență

C.J.S.U. BN



3

S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.U. Situație de urgență S.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe U.S.Av. Unitatea Specială de Aviație


Nr. crt.







5.










CONSILIUL JUDEȚEAN




3.



C.J.S.U. BN



4

Nr. crt.





1. Primirea notificării privind producerea unei avalanşe.

Subofiţer dispecerat

2. Solicitarea şi înregistrarea datelor şi informaţiilor referitoare la evenimentul produs.


3. Alertarea/alarmarea subunităţii/subunităţilor care intervin.

Subofiţer dispecerat Imediat după

primirea informaţiei

4. Transmiterea şefului gărzii de intervenţie, a datelor şi informaţiilor referitoare la eveniment.


5. Identificarea itinerariului de deplasare al forţelor la locul acţiunii.


6.

Informarea inspectorului şef/înlocuitorului legal, primului adjunct, persoanei care asigură continuitatea conducerii, şeful centrului operaţional şi şeful serviciului de protecţie civilă cu datele şi informaţiile preliminare referitoare la evenimentul produs.


7. Alertarea/alarmarea celorlalte subunităţi care pot interveni în sprijin.


8.

Transmiterea precizărilor inspectorului şef/ înlocuitorului legal, către subunităţi privind:

- recunoaşterea şi supravegherea continuă a zonelor afectate şi ameninţate;

- pregătirea forţelor şi mijloacelor de intervenţie;

- evacuarea, dacă situaţia o impune, a populaţiei, animalelor şi bunurilor;

- punerea în siguranţă a bunurilor ce nu pot fi evacuate.

Subofiţer dispecerat La ordin

9. Alertarea C.L.S.U./S.V.S.U., a Serviciului Salvamont şi după caz a structurilor care pot interveni în sprijin.


C.J.S.U. BN



5

Nr. crt.


10. Solicitarea C.L.S.U. şi structurilor de intervenţie a rapoartelor preliminarii privind situaţia operativă.

Şef C.O.J.; S.Th.P; Subofiţer dispecerat

Imediat după producerea situaţiei de

urgenţă

11.

Raportarea datelor şi informaţiilor cu privire la evenimentul produs:

- în maxim 7 minute de la producerea evenimentului la dispeceratul I.G.S.U. - la instituţia prefectului.

Subofiţer dispecerat După producerea situaţiei de urgenţă

12. Informarea inspectorului general şi a preşedintelui C.J.S.U. cu privire la situaţia creată.

Inspector şef/înlocuitor legal.

Imediat după primirea informaţiilor

13. Solicitarea de date Centrului Meteorologic Transilvania asupra situaţiei meteo în zona producerii evenimentului.

Subofiţer dispecerat După producerea evenimentului

14. Solicitarea Unităţii Speciale de Aviaţie Cluj sau Mureş din Inspectoratul General de Aviaţie, a unui elicopter.



15. Raportarea în scris Centrului Operaţional Naţional despre solicitarea şi aprobarea unui elicopter al Inspectoratului General de Aviaţie.

Şef Centru Operaţional; Subofiţer şef de tură dispecerat.

Imediat după primirea aprobării

16.

Intensificarea fluxului informaţional-decizional, în vederea transmiterii de informaţii, prognoze şi avertizări către populaţie şi instituţiile publice din zonele afectate de situaţia de urgenţă.

Şef Centru Operaţional.

După producerea avalanșei

17. Stabilirea împreună cu echipajul Unităţii Speciale de Aviaţie a datelor necesare executării în comun a misiunii.


Imediat după aprobarea comandantului U.S.Av. Cluj sau Mureş

18. Numirea personalului din partea I.S.U. care va avea acces la bordul aeronavei M.A.I.



19. Deplasarea personalului nominalizat să participe la intervenţie la bordul aeronavei, la locul stabilit pentru decolare.

Personalul nominalizat.

Imediat după stabilirea locului de decolare

20.

Executarea unui zbor de recunoaştere a zonei şi raportarea celor constatate la centrul de comandă al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă (daca nu s-a constituit se raportează la dispeceratul I.S.U.).

Personalul din aeronava M.A.I.

Dacă condiţiile meteo permit acest lucru.

21.

Menţinerea în permanenţă a legăturilor de comunicaţii cu dispeceratul unităţii şi cu echipajele de la sol pentru a cunoaşte în permanenţă localizarea acestora.

Echipajul aeronavei personal ISU. Permanent

22. În cazul în care există informaţii cu privire la posibilitatea producerii altor avalanşe spre zone

Inspector şef/înlocuitor legal. Dacă este cazul

C.J.S.U. BN



6

Nr. crt.


locuite, se informează instituţia prefectului şi se trece la evacuarea persoanelor, animalelor şi a bunurilor materiale importante din zonele ameninţate.

23. Întocmirea raportului operativ referitor la suprafaţa afectată, pericole, direcţii, dacă este cazul necesitatea evacuării, etc. şi transmiterea la I.G.S.U.

Şef C.O.J După recunoaştere din aeronavă

24. Salvarea persoanelor, acordarea primului ajutor medical şi căutarea celorlalte victime surprinse de avalanşă.

Structurile I.S.U. participante.

După ajungerea la locul intervenţiei, dacă nu există pericol pentru desfăşurarea acţiunilor în condiţii de siguranţă.

25. Întocmirea informărilor către populaţie şi a comunicatelor de presă.

Inspector şef. Compartiment informare şi relaţii publice.

Periodic.

26. Cooperarea cu celelalte structuri care acţionează la locul producerii evenimentului pentru găsirea victimelor surprinse de evenimentul produs.

Comandantul acţiunii Permanent.

27. Regruparea forţelor şi mijloacelor şi restabilirea capacităţii operative. Comandantul acţiunii

La finalizarea acţiunilor de intervenţie.

28. Întocmirea raportului operativ final şi transmiterea la I.G.S.U. Şef C.O.J Permanent.

29. Întocmirea raportului de evaluare a intervenţiei (în termen de maxim 20 de zile) transmiterea la I.G.S.U.

Şef C.O.J. Ofiţerii A.E.C.I

Pentru interv. complexe, de amploare, care au avut consecinţe grave

30. Participarea la ordinul prefectului judeţului în comisiile de inventariere şi evaluare a pagubelor produse în urma situaţiei de urgenţă produse.



1.


-monitorizarea obiectivelor militare din zona afectată



2. Acordarea asistenței medicale de urgență:

-asigură asistență medicală structurilor militare participante la intervenții în situații de urgență

3.

Asigurarea cazarii si adapostirii persoanelor afectate sau evacuate:

-asigurarea cazarii persoanelor evacuate în limita posibilităților

C.J.S.U. BN



7

Nr. crt.




Succesiv, pe parcursul manifestării situației de urgență








1.

Participarea la transmiterea către populaţie a semnalului de alarmare, unde acesta nu a fost recepţionat, a măsurilor de protecţie ce trebuie luate şi supravegherea respectării acestora.

Șef Centru Operațional Șef Centru Operațional


2.

Sprijinirea acţiunilor de salvare şi evacuare a persoanelor afectate către punctele de prim-ajutor, precum şi către unităţile sanitare pentru acordarea asistenţei medicale specializate.

3. Acordarea sprijinului intervenţiei celorlalte forţe specializate.

4. Îndrumarea populaţiei din zona de responsabilitate spre adăposturile existente şi care oferă protecţie împotriva efectelor distructive.

5.

Cooperarea cu poliţia la intensificarea măsurilor de ordine publică, respectiv de prevenire a aglomerărilor de cetăţeni sau mijloace de transport pe teritoriul localităţilor, de aplicare a restricţiilor de circulaţie, de împiedicare a producerii unor fapte antisociale, furturi, spargeri, etc.

6.

Participă, prin misiuni specifice de ordine publică, la evacuarea populaţiei (fluidizarea circulaţiei, paza raioanelor evacuate şi a celor în care se face evacuarea populaţiei, menţinerea ordinii în raioanele de evacuare, asigurarea securităţii bunurilor sau altor valori cu caracter public sau privat etc.).

7.

Participă cu forţe şi mijloace, în limita disponibilităţii, la limitarea şi înlăturarea efectelor produse(salvarea persoanelor surprinse şi transportul acestora spre punctele de acordare a asistenţei medicale, înlăturarea unor obstacole, transportul de materiale şi bunuri de prim ajutor etc.)

C.J.S.U. BN



8

Nr. crt.



1. Asigurarea legăturilor de telecomunicații speciale necesare CJSU și instituțiilor implicate Șeful structurii Permanent

SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ BISTRIŢA - NASAUD



SERVICIUL DE AMBULANŢĂ JUDEȚEAN

1. Acordarea asistentei medicale de urgență Manager SAJ

Permanent 2. Punerea la dispozitie, pe durata determinată, a


DIRECȚIA SILVICĂ

1. Participarea la acţiunille pentru înlaturarea efectelor situației de urgență Director executiv La nevoie

SERVICIUL PUBLIC JUDEȚEAN SALVAMONT

1. Căutarea victimelor

Șef Formație La nevoie 2. Acordare de prim-ajutor victimelor


6. RESPONSABILITĂŢI: Persoanele care utilizează procedura::

aplică operaţiunile care trebuie efectuate pentru desfăşurarea activităţilor specifice, conform procedurii;

propun, ori de câte ori este nevoie, actualizarea procedurii, în funcţie de modificările reglementărilor în domeniu;

respectă reglementările care guvernează activităţile desfăşurate pe timpul intervenţiei; colaborează cu alte persoane sau compartimente de lucru desemnate de conducerea





8. ANEXE:


C.J.S.U. BN


PRODUCEREA DE ALUNECĂRI DE TEREN Ed:1 Rev:0Pagina 1 din 12

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în cazul producerii unei situaţii de urgenţă determinate de producerea alunecărilor de teren.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de producerea alunecărilor de teren.














H.G.R. nr. 762/2008 privind Strategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă; H.G.R. nr. 547/2005 privind aprobarea Strategiei Naționale a Protecției Civile; Ordin comun MTCT-MAI nr. 1995-1160/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind

prevenirea și gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremur și/sau alunecări de teren;



C.J.S.U. BN



2













4. ACRONIME

C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.P.J. Inspectoratul de Poliție Județean I.S.C. Inspectoratul de Stat în Construcţii I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne M.A.D.R. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.Ec. Ministerul Economiei M.M.A.P. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor M.S.I. Ministerul pentru Societatea Informațională R.P. Compartiment Informare și Relații Publice S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.N.C.R.R. Societatea Naţională Crucea Roşie Română S.P.S.U. Serviciu Privat pentru Situații de Urgență S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.U. Situație de urgență S.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe U.S.Av. Unitatea Specială de Aviație U.S.I.S.U. Unitatea Specială de Intervenție în Situații de Urgență

C.J.S.U. BN



3


Nr. crt.







5.








9.

Emiterea ordinului privind constituirea comisiilor de inventariere şi evaluare a pagubelor produse în urma manifestării situaţiei de urgenţă.






3.




5.

Sprijinirea acțiunilor de acordare de ajutoare și despăgubiri financiare


C.J.S.U. BN



4

Nr. crt.



1. Primirea informaţiei privind producerea situaţiei de urgenţă şi informarea inspectorului şef al I.S.U.J.

Inspector şef Şef C.O.J. Dispecerat

Imediat

2.

Punerea în aplicare a prevederilor Planului de apărare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă specifice provocate de cutremure şi/sau alunecări de teren.

Comanda I.S.U.J Conform Planului

3. Alertarea/Alarmarea unităţii/subunităţilor pentru intervenţie şi prezentarea la unitate a personalului alarmat

Comanda I.S.U.J Imediat

4. Organizarea misiunilor de căutare-salvare-evacuare prin structurile de intervenţie.

Comanda I.S.U.J. Şef C.O.J.


5. Primirea de la C.L.S.U. a datelor preliminarii privind efectele alunecării de teren.



6.

Solicitarea şi primirea de la agenţii economici sursă de risc şi structurile descentralizate şi deconcentrate ale M.Ec., M.M.A.P. şi M.A.D.R. a informaţiilor privind efectele alunecărilor de teren asupra unor obiective din subordine/coordonare care pot conduce la apariţia unor evenimente conexe.



7.

Primirea rapoartelor operative, centralizarea şi analizarea datelor, în vederea informării inspectorului şef, a I.G.S.U. şi a preşedintelui C.J.S.U.



8.

Centralizarea informaţiilor privind situaţia operativă, în care se vor evidenţia: - numărul persoanelor rănite, sinistrate şi decedate; - distrugerile la construcţii civile şi industriale; - avariile la reţelele gospodărire comunală (apă, gaze, canal, reţelele electrice şi de comunicaţii); - locurile cu pericol de inundaţii şi incendiu; - căile de comunicaţii blocate de dărâmături sau deplasarea straturilor de pământ; - zonele de pericol radiologic, chimic sau biologic;

Şef C.O.J. Şef Serviciu Protecție Civilă S.Th.P.


9. Primirea de la Grupul de suport tehnico-științific a informaţiilor suplimentare privind alunecarea de teren.

Şef C.O.J. S.Th.P.


10.

Transmiterea datelor care fac obiectul informării publice, avertizarea populaţiei despre alte tipuri de risc care se pot manifesta, inclusiv efectele asupra reţelelor de gospodărire comunală,



11. Centralizarea datelor şi informarea periodică a comenzii inspectoratului general şi a preşedintelui C.J.S.U.



12. Participarea la acţiunile de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de Şef C.O.J. Atunci când

situaţia o

C.J.S.U. BN



5

Nr. crt.


urgenţă apărute ca urmare a manifestării alunecării de teren.

impune

13. Stabilirea forţelor şi mijloacelor existente la nivel I.S.U.J. în vederea constituirii rezervei de forţe la dispoziţie.



14. Centralizarea datelor privind organizarea intervenţiei la fiecare dintre C.L.S.U. afectate şi centralizarea cererilor privind sprijinul eşalonului superior.

Şef C.O.J. S.Th.P.


15.

Solicitarea şi primirea de la I.P.J. şi de la structurile care răspund de drumuri, a datelor cu privire la blocajele pe căile de comunicaţii şi variantele ocolitoare care se impun.


16.

Centralizarea solicitărilor preşedinţilor C.L.S.U. privind declararea „stării de alertă” pe raza unor localităţi şi transmiterea acestora preşedintelui C.J.S.U.

Şef C.O.J. S.Th.P.


17.

Transmiterea către C.L.S.U. a precizărilor privind: -asigurarea continuităţii la primăriile din localităţile afectate de alunecarea de teren; - asigurarea fluxului informaţional-decizional; -asigurarea adăpostirii şi hrănirii populaţiei rămase fără locuinţe. - alte precizări cu caracter organizatoric.

Şef C.O.J. S.Th.P.


18.

Transmiterea către I.G.S.U. a punctelor şi coordonatelor de contact în vederea asigurării joncţiunii cu forţele de intervenţie din compunerea U.S.I.S.U. sau a grupării operative a I.G.S.U. destinate să desfăşoare acţiuni de intervenţie în sprijinul I.S.U.J.



19. Solicitarea şi centralizarea de la C.L.S.U. a datelor privind necesarul estimat de evacuare a populaţiei sinistrate şi posibilităţile existente.

Şef C.O.J. S.Th.P. Şef Inspecția de Prevenire Şef SPPEPP


20.

Transmiterea către C.L.S.U., a datelor privind: -restricţiile de consum a apei şi alimentelor în anumite zone; -desfăşurarea acţiunilor de autoevacuare a populaţiei; -evacuarea/autoevacuarea unor categorii de animale şi bunuri.

Şef C.O.J. S.Th.P.




22. Participarea, la coordonarea misiunilor de asigurarea a apei şi hranei (după 72 de ore).

Şef C.O.J. Şef Serviciu Logistic


23. Participarea, la coordonarea misiunilor de primire/colectare a ajutoarelor umanitare interne alături de administraţia locală.

Şef C.O.J. Şef Inspecția de Prevenire Şef Serviciu Logistic


C.J.S.U. BN



6

Nr. crt.


24. Asigurarea transmiterii informărilor în cadrul C.J.S.U. privind modul de desfăşurare a intervenţiilor.



25.

Transmiterea informaţiilor furnizate de structurile judeţene/regionale ale M.Ec. şi M.S.I. privind restricţionarea furnizării energiei electrice şi asigurarea comunicaţiilor.

Şef CO.J. S.Th.P.


26.



27. Participarea la ordinul prefectului judeţului în comisiile de inventariere şi evaluare a pagubelor produse în urma situaţiei de urgenţă.










6. Paza bunurilor afectate





1.




2.


3.

Sprijină acţiunile de salvare şi evacuare a persoanelor afectate către punctele de prim ajutor, , precum şi către unităţile sanitare pentru acordarea asistenţei medicale specializate


C.J.S.U. BN



7

Nr. crt.





6.


7.


8.


9.








UM 01331 BISTRITA

1. Participarea la căutarea-salvarea persoanelor aflate în pericol sau bunurilor materiale periclitate

Comandant La ordin 2. Asigurarea sprijinului logistic pentru organizarea și desfășurarea evacuării populației sau bunurilor materiale

3. Asigurarea, în limita posibilităților, a transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, și a persoanelor evacuate

C.J.S.U. BN



8

Nr. crt.



DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE ȘI PATRIMONIU

1. Constatarea și evaluarea pagubelor

Director

48 ore

2. Întocmirea Planului de măsuri pentru revenirea la situația inițială 2 luni



INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN

1. Asigură punerea la dispoziție a unor spații pentru cazarea provizorie a populației sinistrate Inspector general La nevoie

SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ BISTRITA-NASAUD


2. Punerea la dispozitie, pe durată determinată, a resurselor umane și materiale necesare intervențiilor.


1. Monitorizarea calității apei în zonele afectate

Director executiv La nevoie 2.

Avertizarea populaţiei asupra neconformităţilor constatate şi interzicerea consumului sau impunerea unor restricţii (consum de apă fiartă şi răcită)

3. Coordonarea acţiunilor care vizează asigurarea asistenţei medicale şi transportul persoanelor cu afecţiuni medicale

4. Acordarea asistenței medicale de urgență Director SAJ La nevoie

DIRECȚIA SILVICĂ

1. Coordonarea acţiunilor pentru înlăturarea efectelor Șef Birou Pază și Protecție a Pădurilor Permanent

INSPECTORATUL JUDEŢEAN ÎN CONSTRUCŢII

1. Conduce acţiunea de intervenţie în conf. cu Planul de intervenţie

Director

Permanent

2. Participă, la ordinul prefectului judeţului, în comisiile de inventariere şi evaluare a pagubelor produse în urma situaţiei de urgenţă



1. Punerea în aplicarea a fluxului informațional privind situațiile de urgență Șef Secție Permanent

2. Acționează conform procedurilor proprii

C.J.S.U. BN



9

Nr. crt.


C.N. TRANSPORT FEROVIAR „CFR INFRASTRUCTURĂ”

1. Încazarmarea unei subunităţi de intervenţie Revizor de serviciu Permanent 2. Consemnarea la domiciliu a personalului pe timpul

avertizarilor meteo in zonele potentiale de risc

3. Punerea in aplicare a planurilor de intervenţie si a fluxului informaţional

Revizor de serviciu Permanent 4.

Colaborarea si cooperarea cu forţele din cadrul Regionalei de Transport Feroviar de Calatori si Regionalei de Transport Feroviar de Marfa, cu alţi agenţi economici din zona

C.N. TRANSPORT FEROVIAR „CFR CĂLĂTORI”

1. Punerea în aplicare a procedurilor operaționale privind modul de acțiune la cutremure Şef celulă de urgenţă Atunci când

situaţia o impune

2.




3.



C.N. TRANSPORT FEROVIAR „CFR MARFĂ”

1.

Asigurarea înştinţării, informării şi alarmării prin: respectarea prevederilor din “Planul de


alarmarea şi informarea membrilor Celulei de Urgenţă, precum şi a structurilor constituite pentru intervenţie, în vederea activării lor



În ”Situaţia de atenţie” când este cazul

2.

Analiza situaţiei create: primirea/centralizarea datelor şi informaţiilor


supravegherea şi controlul acestora stabilirea primelor măsuri pentru managementul


C.J.S.U. BN



10

Nr. crt.


3. Activităţi menite să stăpânească fenomenul Celula de urgenţă Director Şef Serviciu Siguranța Circulației Şef unitate

În ”Situaţia de alarmă” când este cazul 4. Activităţi pregătitoare pentru eventualitatea

declanşării situaţiilor de pericol

5.

Măsuri excepţionale pentru limitarea efectelor situației de urgență: evacuarea unor aparate şi instalaţii restricţii de circulaţie


În ”Situaţia de pericol” când este cazul



1.

Asigură conducerea Grupului de Suport Tehnico- Științific pentru situaţii de urgenţă generate de cutremur și alunecări de teren, constituit în cadrul C.J.S.U.

Director

Permanent 2. Asigură asistența tehnică de specialitate

3.

Planificarea si realizarea masurilor pentru tinerea sub control si asigurarea stabilitatii straturilor in cazul zonelor cu alunecari de teren care ar putea afecta siguranta drumurilor judetene

4.

Participarea la ordinul prefectului judeţului în comisiile de inventariere şi evaluare a pagubelor produse în urma situaţiei de urgenţă


AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ

1. Realizează anchete sociale în vederea identificării familiilor afectate de alunecarea de teren, care au nevoie de întrajutorare

Director executiv La nevoie

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A.

1. Întreruperea instalaţiilor de alimentare cu gaze

Șeful structurii

În funcţie de situaţie

2. Raportarea datelor primare despre efectele produse de seism la C.L.S.U. şi I.S.U.J.

3. Instituirea sistemului de pază şi apărare la obiectiv

4.

Cercetarea obiectivului pentru stabilirea efectelor: - gradul avarierilor produse la structura de

rezistenţă a clădirilor - începuturile de incendiu - locurile periculoase pentru acţiune - verificarea avariilor la instalaţii de alimentare

cu gaze - volumul aproximativ al lucrărilor de executat

C.J.S.U. BN



11

Nr. crt.


- forţe şi mijloace necesare pentru intervenţie

5. Salvarea persoanelor prinse sub dărâmături şi acordarea primului ajutor

6. Organizarea sistemului de legături pentru informare, solicitare de sprijin, cooperare şi conducere a intervenţiei

7. Amenajarea locurilor pentru depozitarea bunurilor

8. Stabilirea căilor de acces şi organizarea traficului în obiectiv.

9. Legătura cu mass-media S.C. E. ON-GAZ

1. Asigură remedierea defecțiunilor apărute ca urmare a producerii alunecării de teren Director La nevoie

SERVICIUL PUBLIC SALVAMONT BISTRIŢA-NĂSĂUD

1. Căutarea victimelor.

Șef formație La ordin 2. Acordare de prim-ajutor victimelor.


CRUCEA ROȘIE ROMÂNĂ – FILIALA BISTRIŢA

1. Evacuarea persoanelor, a bunurilor si animalelor afectate de calamitate.

Director filială La nevoie 2. Asigurarea taberei de sinistrati.3. Asigurarea primului ajutor de bază.

4. Asigurarea alimentelor de primă necesitate pe o perioadă de 5 zile.

5. Acordarea de ajutoare umanitare – post dezastru.SUCURSALA DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI ELECTRICE

1. Informarea C.J.S.U. și a Dispeceratului I.S.U. Bistriţa cu privire la zonele unde sunt semnalate avarii

Director Imediat 2.






reglementărilor în domeniu; respectă reglementările care guvernează activităţile desfăşurate pe timpul intervenţiei;

C.J.S.U. BN



12

colaborează cu alte persoane sau compartimente de lucru desemnate de conducerea structurilor participante, în vederea organizării intervenţiei;

respectă termenele de desfăşurare a activităţilor specificate.




8. ANEXE:


C.J.S.U. BN


ACCIDENTE, AVARII, EXPLOZII ȘI INCENDII ÎN INDUSTRIE, INCLUSIV PRĂBUȘIRI DE TEREN CAUZATE DE EXPLOATĂRI MINIERE

SAU ALTE ACTIVITĂȚI TEHNOLOGICE

Ed:1 Rev:0

Pagina 1 din 8

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în situaţia producerii situaţiilor de urgenţă determinate de producerea alunecărilor şi prăbuşirilor de teren cauzate de exploatări de resurse naturale sau alte activităţi tehnologice.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de producerea alunecărilor şi prăbuşirilor de teren cauzate de exploatări de resurse naturale sau alte activităţi tehnologice.

















C.J.S.U. BN




Ed:1 Rev:0

Pagina 2 din 8

2













4. ACRONIME

A.N.P.M. Agenția Națională pentru Protecția Mediului C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.P.J. Inspectoratul de Poliție Județean I.S.C. Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență M.A.D.R. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. Ministerul Apărării Naţionale M. Ec. Ministerul Economiei M.M.A.P. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor M.S. Ministerul Sănătății M.T. Ministerul Transporturilor S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.N.C.R.R. Societatea Naţională Crucea Roşie Română S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe

C.J.S.U. BN




Ed:1 Rev:0

Pagina 3 din 8

3


Nr. crt.




2. Convocarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în şedinţă extraordinară. Prefect Când situația

impune 3. Stabilirea comandantului acţiunii. Prefect La nevoie


5.


- asigurarea fluxului informaţional-decizional; - asigurarea adăpostirii şi hrănirii populaţiei rămase fără locuinţe; - alte precizări cu caracter organizatoric.


6. Declararea stării de alertă la nivel județean sau în localităţile afectate și propunerea, în calitate de președinte al C.J.S.U., instituirii stării de urgență.









1. Primirea informaţiei privind producerea situaţiei de urgenţă

Inspector şef Şef C.O.J. Dispecerat I.S.U.J.

Imediat

2.

Solicitarea de la operatorii economici de profil a unor informaţii suplimentare privind evenimentul produs, inclusiv implicaţiile asupra infrastructurii reţelelor de transport a energiei şi gazelor naturale.



3. Informarea I.G.S.U. şi a instituţiei prefectului cu privire la producerea evenimentului. Inspector şef


C.J.S.U. BN




Ed:1 Rev:0

Pagina 4 din 8

4

Nr. crt.


4. Stabilirea forţelor şi mijloacelor care vor participa la intervenţie şi pregătirea acestora pentru intervenţie. Şef C.O.J. După producerea

evenimentului

5. Convocarea membrilor C.J.S.U. în şedinţă extraordinară

Şef C.O.J. S.Th.P.

La ordinul preşedintelui C.J.S.U.

6. Analizarea oportunităţii constituirii unor rezerve de forţe şi mijloace la dispoziţia inspectorului şef.



7.

Solicitarea de la C.L.S.U. şi structurile teritoriale descentralizate/deconcentrate sau, după caz, în subordinea/coordonarea ministerelor: M. Ec., M.S., I.S.C., M.T., M.M.A.P., M.S.I., M.A.D.R., A.N.S.V.S.A., a informaţiilor privind efectele situaţiei de urgenţă, cu următoarele precizări: - amploarea şi evoluţia evenimentului; - persoanele surprinse în medii ostile vieţii; - obiective economice avariate sau distruse; - căi de comunicaţii afectate sau posibil a fi afectate; - reţele de utilități afectate; - suprafeţe agricole şi colectivităţi de animale care au fost sau pot fi afectate în perioada imediat următoare.



8. Centralizarea datelor privind organizarea intervenţiei şi a cererilor privind sprijinul eşalonului superior. Şef C.O.J. După producerea

evenimentului

9.

Solicitarea şi primirea de la structurile judeţene ale I.S.C. şi ale C.L.S.U. a datelor privind situaţia locuinţelor afectate/avariate sau distruse de alunecarea de teren, inclusiv a informaţiilor suplimentare privind locuinţele la care trebuie executată verificarea siguranţei în exploatare înaintea executării intervenţiei.

Preşedintele C.J.S.U.Şef C.O.J. S.Th.P.


10.

Solicitarea de la structurile locale de drumuri naţionale, judeţene, regionalele de căi ferate, precum şi de la I.P.J. a situaţiei privind blocajele pe căile de comunicaţii, ca urmare a devierii circulaţiei sau restricţionării acesteia.

Şef C.O.J. După producerea evenimentului

11.

Transmiterea către C.L.S.U. din zona afectată a precizărilor privind: -asigurarea continuităţii la primăriile din localităţile afectate de producerea evenimentului; -asigurarea fluxului informaţional-decizional; -asigurarea adăpostirii şi hrănirii populaţiei rămase fără locuinţe; - alte precizări cu caracter organizatoric.

Şef C.O.J S.Th.P.


12. Formularea propunerii de solicitare, la nevoie, a unor ajutoare de asistenţă de specialitate din partea altor instituţii de specialitate.

Inspector şef Şef C.O.J. La ordin

C.J.S.U. BN




Ed:1 Rev:0

Pagina 5 din 8

5

Nr. crt.


13. Informarea populaţiei despre măsurile întreprinse şi măsurile de protecţie ce trebuie adoptate.


14.










5. Evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate, evidenţa populaţiei evacuate

6. Paza bunurilor afectate Inspector șef Centrul operaţional Ofiţer de serviciu principal





1.


2. Sprijină acţiunile de salvare şi evacuare a persoanelor afectate către punctele de prim ajutor


4. Cooperează cu poliţia la intensificarea măsurilor de ordine publică





1. Asigurarea legăturilor de telecomunicații speciale necesare CJSU și instituții implicate Șeful structurii Permanent

C.J.S.U. BN




Ed:1 Rev:0

Pagina 6 din 8

6

Nr. crt.






1. În cazul intoxicațiilor acute profesionale colective:

Determinări de noxe profesionale (efectuarea analizelor toxicologice din aer)

Colectiv Medicina Muncii Laborator Toxicologie

Imediat

2.

În cazul intoxicațiilor acute profesionale colective: Ancheta de declarare a cazurilor ca boli profesionale (intoxicaţiile acute se declară atât ca accidente de muncă, cât şi ca boli profesionale)

7 zile

SERVICIUL DE AMBULANȚĂ JUDEȚEAN


La nevoie



1.

Punerea in aplicare a prevederilor O.M.M.P. nr. 2579/09.07.2012 privind aprobarea fluxului informational-decizional de avertizare alarmare în cazul producerii unor situații de urgență generate de riscurile specifice Ministerului Mediului și Pădurilor. Modul de acțiune este stabilit prin PROCEDURA privind fluxul informational-decizional de avertizare alarmare in cazul producerii unor situații de urgență generate de riscurile specifice Ministerului Mediului, aprobată prin DECIZIA nr. 1524/02.12.2013 a Comisarului General al G.N.M.



AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI

1.

Alertarea imediată, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă generate de riscurile specifice M.M.A.P., a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, a A.N.P.M. şi a celorlalte autorităţi însărcinate cu gestionarea unor astfel de situaţii conform normativelor elaborate de M.M.A.P.

Director executiv Responsabil cu fluxul informațional în situații de poluări accidentale Șef Serviciu Monitorizare și Laboratoare

Alertarea se face în maxim 2 ore de la primirea informației de producere a evenimentului 2.

Asigurarea funcţionării şi organizării laboratorului de analize fizico-chimice, aparţinând Agenţiei pentru Protecţia Mediului BN

3. Monitorizarea prin Laboratorul de analize fizico-chimice al APM BN a evoluţiei calității aerului

C.J.S.U. BN




Ed:1 Rev:0

Pagina 7 din 8

7

Nr. crt.


şi/sau a solului (după caz)

4.

Participarea la stabilirea cauzelor care au determinat producerea evenimentului, la identificarea factorilor de mediu afectaţi, precum şi la evaluarea efectelor produse și stabilirea măsurilor reparatorii

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ

1. Verifică dacă prevederile referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă au fost aplicate de angajator/angajat

In conformitate cu prevederile H.G. 1425/2006

2. Cercetează evenimentul conform competenţelor, avizează cercetarea, stabileşte sau confirmă caracterul accidentului

3. Dispune, după caz, sistarea activităţii sau oprirea din funcţiune a echipamentelor de muncă, şi sesizează, după caz, organele de urmărire penală

INSPECTORATUL REGIONAL ÎN CONSTRUCȚII NORD-VEST INSPECTORATUL JUDEŢEAN ÎN CONSTRUCŢII

1. Evaluarea siguranței clădirilor afectate Director După producerea evenimentului


1. Întreruperea furnizării energiei electrice la obiectivele/în zonele afectate

Director

Imediat

2. Remedierea defecțiunilor apărute ca urmare a producerii evenimentului În cel mai scurt

timp posibil 3. Stabilirea măsurilor care să reducă la minim pagubele din cauza situației de urgență create.


1. Punerea în aplicare a procedurilor operaționale interne privind limitarea şi înlăturarea consecinţelor în cazul producerii situațiilor de urgență

Director În cel mai scurt timp posibil

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. SECTOR BISTRIŢA


Șeful structurii În cel mai scurt timp posibil


3.

Cercetarea obiectivului pentru stabilirea efectelor: - gradul avarierilor - începuturile de incendiu - locurile periculoase pentru acţiune - verificarea avariilor la instalaţii de alimentare

cu gaze - volumul aproximativ al lucrărilor de executat - forţe şi mijloace necesare pentru intervenţie

C.J.S.U. BN




Ed:1 Rev:0

Pagina 8 din 8

8

Nr. crt.


S.C. E. ON-GAZ BISTRIŢA

1. Remedierea defecțiunilor apărute ca urmare a producerii alunecării de teren Director În cel mai scurt

timp posibil









8. ANEXE:



C.J.S.U. BN

PROCEDURĂ DE SISTEM Cod: PS-09-ISUJPROCEDURA PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE

DE ACCIDENTE, AVARII, EXPLOZII ȘI INCENDII ÎN ACTIVITĂȚI DE TRANSPORT ȘI DEPOZITARE PRODUSE PERICULOASE

Ed:1 Rev:0Pagina 1 din 10

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în situaţia producerii situaţiilor de urgenţă determinate de accidente, avarii, explozii și incendii în activități de transport şi depozitare produse periculoase.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de accidente , avarii, explozii și incendii în activități de transport şi depozitare produse periculoase.














H.G.R. nr. 762/2008 privind Strategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă; H.G.R. nr. 547/2005 privind aprobarea Strategiei Naționale a Protecției Civile; Ordinul comun MS-MAI nr. 1168-203/2010 pentru aprobarea structurii cadru a Planului

roşu de intervenţie; Ordinul comun MSP-MAI nr. 2.021-691/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare ale Titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii;

C.J.S.U. BN




2














4. ACRONIME

A.N.P.M. Agenția Națională pentru Protecția Mediului C.J.C.C.I. Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean I.G.Av. Inspectoratul General de Aviație I.G.P.R. Inspectoratul General al Poliției Române I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.P. Inspecția de Prevenire I.P.J. Inspectoratul de Poliție Județean I.S.C. Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență M.A.D.R. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne M.M.A.P. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

C.J.S.U. BN




3

M.S. Ministerul Sănătății M.S.I. Ministerul pentru Societatea Informațională M.T. Ministerul Transporturilor R.P. Compartiment Informare și Relații Publice S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.N.C.R.R. Societatea Naţională Crucea Roşie Română S.S.M. Sănătate și Securitate în Muncă S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.U. Situație de urgență S.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe


Nr. crt.







5.


- asigurarea continuităţii la primăriile din localităţile afectate; - asigurarea fluxului informaţional-decizional; - alte precizări cu caracter organizatoric.









C.J.S.U. BN




4

Nr. crt.





1. Primirea informaţiei privind producerea unui accident grav pe căile de transport rutiere şi feroviare.


2. Solicitarea informaţiilor suplimentare privind: locul producerii, data, împrejurări, tipul substanţei chimice toxice industriale, primele măsuri luate etc.


3. Informarea inspectorului şef despre situaţia produsă. Dispecerat C.O.J. Imediat

4. Alertarea/alarmarea subunităţilor pentru intervenţie; deplasarea la locul intervenţiei a structurilor; realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie.


5.

Transmiterea precizărilor inspectorului şef privind: - deplasarea de urgenţă a structurilor abilitate spre locul accidentului folosind sistemele de avertizare acustica si luminoasa simultan; - delimitarea şi semnalizarea corespunzătoare a locului evenimentului; - interzicerea accesului, în faza iniţială, pe o rază de 100 metri înaintea zonei în care s-a produs accidentul; - identificarea mărfii transportate prin citirea numerelor înscrise pe plăcutele portocalii (se impune precizarea folosirii binoclului); - evaluarea pericolului şi aplicarea măsurilor prevăzute de Ghid, conform competentelor; - realizarea dispozitivului de intervenţie astfel încât acesta să fie dispus în direcţia inversă din care suflă vântul.



6.

Solicitarea rapoartelor preliminarii privind situaţia operativă. Se solicită informaţii despre: - starea căilor de acces către locul accidentului; - existenţa unor blocaje ale traficului rutier/feroviar; - existenţa, numărul şi starea victimelor rezultate din accident în vederea deplasării echipajelor de descarcerare şi prim-ajutor; - dacă în urma accidentului s-a declanşat sau există posibilitatea declanşării incendiului; - prezenţa la locul accidentului a unor substanțe periculoase (sau existenţa unor suspiciuni că ar putea fi substanţe periculoase). - existenţa etichetelor sau altor indicatoare de avertizare vizibile (se vor solicita informații despre



C.J.S.U. BN




5

Nr. crt.


numerele înscrise pe etichetele portocalii – numărul de identificare a pericolului, numărul de identificare al substanţei); - numărul autovehiculelor implicate şi existenţa victimelor (numărul răniţilor şi natura rănilor); - accidentul s-a produs datorită impactului cu un obstacol (stâlp, pilon, parapet) din care au rezultat victime; - dacă echipaje ale I.P.J. şi/sau Serviciului de ambulanţa sau S.M.U.R.D. se îndreaptă spre locul accidentului - dacă locul unde s-a produs accidentul permite accesul/aterizarea unei aeronave; - dacă este semnalată amplasarea unor dispozitive explozive sau bombă ; - avarierea liniei de contact care să impună întreruperea alimentării cu energie electrică a acesteia (doar la accidentele pe căile feroviare); - numărul estimativ de ambulanţe/ echipaje S.M.U.R.D. necesare în cazul intervenţiei.

7.

În situaţia producerii accidentului pe calea ferată, se vor solicită informaţii suplimentare de la structuri din subordinea M.T. şi prin Poliţia Transporturi despre: - operatorul de transport feroviar al cărui material rulant este implicat în incident,: - locul exact al producerii incidentului şi modul de acces în zonă; - vecinătăţile zonei de pericol (dacă sunt în apropierea unor surse care pot amplifica pericolul, staţii de benzină, complexe de cale ferată în care sunt în curs de prelucrare vagoane încărcate cu mărfuri periculoase), depozite de carburanţi, zone locuite; - detalii privind terenul: în rambleu, înălţimea acestuia, lângă capul podului de CF, existenţa liniei de contact de 27 KV; - detalii privind starea terenului: pământ rezistent, pietriş, pământ cu rezistenţă slabă, înmuiat de ape; - starea şi tipul materialului rulant (locomotivă, vagon tip , automotor); - daca s-a produs fisură în recipient, degajare de gaze sau de vapori, răsturnare, împrăştierea mărfii pe teren, incendiu, explozie etc.; - început de incendiu; - condiţiile atmosferice, vizibilitatea; - direcţia şi viteza vântului la sol; - proporţia şi urmările pericolului; - persoane şi bunuri în pericol; - dacă au mai fost anunţaţi şi alţi factori de



C.J.S.U. BN




6

Nr. crt.


răspundere implicaţi în cazul producerii unui asemenea eveniment; - solicitarea unor macarale feroviare şi alte mijloace specifice atunci când este necesară (elicoptere, saci pentru transportul cadavrelor, aparate de emisie recepţie, proiectoare cu surseproprii de alimentare); - locul producerii incidentului şi modul de acces în zonă.

8. Punerea în aplicare a planurilor de cooperare cu structurile care asigură misiuni pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin

Subofiţer dispecerat Sef C.O.J.


9. Primirea rapoartelor preliminarii, centralizarea şi analizarea datelor, în vederea informării inspectorului general, a Preşedintelui C.J.S.U.


După producerea evenimetului



11. Solicitarea către I.G.S.U. a sprijinului I.G.Av., în vederea executării cercetării, transportului sau evacuării.



12. Constituirea/alarmarea grupei operative în cadrul I.S.U.J. şi/sau activarea C.J.C.C.I., după caz Inspector şef La ordin

13. Transmiterea către C.L.S.U. a datelor care fac obiectul informării şi avertizării populaţiei.


14.

Menţinerea în permanenţă a legăturii de cooperare cu C.L.S.U. pe raza căruia s-a produs evenimentul, precum şi cu structurile descentralizate/ deconcentrate sau după caz aflate în subordinea /coordonarea M.T., M.S., M.M.A.P., M.A.I./I.G.P.R., M.A.I./I.G.Av. şi Poliţia Transporturi.


S.Th.P. permanent

15. Stabilirea forţelor şi mijloacele din cadrul I.S.U.J. în vederea constituirii unor grupări rezerve de forţe la dispoziţia inspectorului şef.


16. Centralizarea datelor privind organizarea intervenţiei, precum şi a cererilor privind sprijinul eşalonului superior.

Şef C.O.J. S.Th.P. Permanent

17. Solicitarea şi primirea de la structurile judeţene ale M.M.A.P. a datelor privind afectarea factorilor de mediu.


S.Th.P.


18.

Executarea misiunilor de intervenţie şi asigurarea, în permanenţă, a legăturilor cu structurile cu care se cooperează în vederea realizării sprijinului reciproc de informaţii, forţe şi mijloace de intervenţie.


S.Th.P. La ordin



20. Solicitarea/primirea şi centralizarea informaţiilor şi rapoartelor operative furnizate de C.L.S.U., S.V.S.U. C.O.J. La finalizarea

acţiunilor de

C.J.S.U. BN




7

Nr. crt.


şi subunităţi pe timpul/la terminarea acţiunilor de intervenţie.

intervenţie













INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN

1. Izolarea zonei unde s-a produs accidentul şi acordarea de sprijin forţelor participante

Ofițer responsabil cu protecția civilă La nevoie

2.


Inspector șef Atunci când situaţia o impune

3.




6.


C.J.S.U. BN




8

Nr. crt.


7.


8.


9.











2. Punerea la dispozitie, pe durată determinată, a resurselor umane și materiale necesare interventiilor

SERVICIUL DE AMBULANŢĂ JUDEŢEAN

1. Acordarea asistentei medicale de urgenţă

Manager SAJ

Permanent

2. Punerea la dispozitie, pe durată determinată, a resurselor umane şi materiale necesare interventiilor.

La activarea Planului Roşu de intervenţie


C.J.S.U. BN




9

Nr. crt.


1.

Exercită controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore şi/sau impact semnificativ transfrontalier asupra mediului în vederea prevenirii şi limitării riscurilor de poluare, împreună cu organele competente, după caz, şi ia măsurile corespunzătoare, potrivit legii


Imediat ce condițiile din teren o permit fără a afecta securitatea şi/sau sănătatea comisarilor


1.

Alertarea imediată, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă generate de riscurile specifice M.M.A.P., a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, A.N.P.M. şi a celorlalte autorităţi însărcinate cu gestionarea unor astfel de situaţii conform normativelor elaborate de M.M.A.P.

Director executiv Șef Serviciu Monitorizare și Laboratoare

Alertarea se face în maxim 2 ore de la primirea informației de producere a evenimentului

2.

Verifică şi răspunde de modul de organizare şi coordonare, luând măsuri imediate de eliminare a deficienţelor constatate în activităţile specifice domeniului Deşeuri, domeniului Chimicale şi domeniului Sol-Subsol, în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute în legislaţia în vigoare


1. Verifică dacă prevederile referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă au fost respectate de angajator/angajat

Inspector șef adjunct S.S.M. Inspectorul S.S.M. de serviciu Inspectorul S.S.M. răspunzător de sectorul de activitate în care s-a petrecut evenimentul


2.

Cercetează evenimentul conform competenţelor, avizează cercetarea, stabileşte sau confirmă caracterul accidentelor, colaborează cu instituţiile implicate în ceea ce priveşte evidenţa şi raportarea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale

3. Dispune, după caz, sistarea activităţii sau oprirea din funcţiune a echipamentelor de muncă şi sesizează, după caz, organele de urmărire penală







C.J.S.U. BN




10



8. ANEXE:


C.J.S.U. BN


ACCIDENTE, AVARII, EXPLOZII ȘI INCENDII ÎN ACTIVITĂȚI DE TRANSPORT Ed:1 Rev:0Pagina 1 din 11

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în cazul producerii unei situaţii de urgenţă determinate de producerea unui accident major pe căile de transport.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de producerea unui accident major pe căile de transport.

















C.J.S.U. BN



2










4. ACRONIME

A.N.P.M. Agenția Națională pentru Protecția Mediului C.J.C.C.I. Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean I.G.Av. Inspectoratul General de Aviație I.G.P.R. Inspectoratul General al Poliției Române I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.P. Inspecția de Prevenire I.P.J. Inspectoratul de Poliție Județean I.S.C. Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență M.A.D.R. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne M.M.A.P. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor M.S. Ministerul Sănătății M.S.I. Ministerul pentru Societatea Informațională M.T. Ministerul Transporturilor R.P. Compartiment Informare și Relații Publice S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.N.C.R.R. Societatea Naţională Crucea Roşie Română S.S.M. Sănătate și Securitate în Muncă S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.U. Situație de urgență S.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe

C.J.S.U. BN



3


Nr. crt.




2. Convocarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în şedinţă extraordinară. Prefect Când situația

impune



5.











2. Sprijinirea măsurilor de asigurare a evacuării populației, animalelor și a valorilor culturale importante


3.




1. Primirea informaţiei privind producerea unui accident grav pe căile de transport aeriene, rutiere, feroviare.

Dispecerat I.S.U.J. Imediat

2. Solicitarea informaţiilor suplimentare privind: locul producerii, data, împrejurări, tipul transportului (persoane/marfă), primele măsuri luate


C.J.S.U. BN



4

Nr. crt.


etc.

3. Informarea inspectorului şef despre situaţia produsă. Dispecerat I.S.U.J. Imediat

4. Alertarea/alarmarea subunităţilor pentru intervenţie; deplasarea la locul intervenţiei a structurilor; realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie.


5.

Transmiterea precizărilor inspectorului şef privind: - deplasarea de urgenţă a structurilor abilitate spre locul accidentului folosind sistemele de avertizare acustica si luminoasa simultan; - delimitarea şi semnalizarea corespunzătoare a locului evenimentului; - interzicerea accesului, în faza iniţială, pe o rază de 100 metri înaintea zonei în care s-a produs accidentul; - identificarea mărfii transportate prin citirea numerelor înscrise pe placutele portocalii (se impune precizarea folosirii binoclului); - evaluarea pericolului şi aplicarea măsurilor prevăzute de Ghid, conform competentelor; - realizarea dispozitivului de intervenţie astfel încât acesta să fie dispus în direcţia inversă din care suflă vântul.



6.

Solicitarea rapoartelor preliminarii privind situaţia operativă. Se solicită informaţii despre: - starea căilor de acces către locul accidentului; - existenţa unor blocaje ale traficului rutier/feroviar; - existenţa, numărul şi starea victimelor rezultate din accident în vederea deplasării echipajelor de descarcerare şi prim-ajutor; - dacă în urma accidentului s-a declanşat sau există posibilitatea declanşării incendiului; - prezenţa la locul accidentului a unor substanțe periculoase (sau existenţa unor suspiciuni că ar putea fi substanţe periculoase). - existenţa etichetelor sau altor indicatoare de avertizare vizibile (se vor solicita informații despre numerele înscrise pe etichetele portocalii – numărul de identificare a pericolului, numărul de identificare al substanţei); - numărul autovehiculelor implicate şi existenţa victimelor (numărul răniţilor şi natura rănilor); - accidentul s-a produs datorită impactului cu un obstacol (stâlp, pilon, parapet) din care au rezultat victime; - dacă echipaje ale I.P.J. şi/sau Serviciului de ambulanţa sau S.M.U.R.D. se îndreapta spre locul accidentului



C.J.S.U. BN



5

Nr. crt.


- dacă locul unde s-a produs accidentul permite accesul/aterizarea unei aeronave; - dacă este semnalată amplasarea unor dispozitive explozive sau bombă ; - avarierea liniei de contact care să impună întreruperea alimentării cu energie electrică a acesteia (doar la accidentele pe căile feroviare); - numărul estimativ de ambulanţe/ echipaje S.M.U.R.D. necesare în cazul intervenţiei.

7.

În situaţia producerii accidentului pe calea ferată, se vor solicită informaţii suplimentare de la structuri din subordinea M.T. şi prin Poliţia Transporturi despre: - operatorul de transport feroviar al cărui material rulant este implicat în incident,: - locul exact al producerii incidentului şi modul de acces în zonă; - vecinătăţile zonei de pericol (dacă sunt în apropierea unor surse care pot amplifica pericolul, staţii de benzină, complexe de cale ferată în care sunt în curs de prelucrare vagoane încărcate cu mărfuri periculoase), depozite de carburanţi, zone locuite; - detalii privind terenul: în rambleu, înălţimea acestuia, lângă capul podului de CF, existenţa liniei de contact de 27 KV; - detalii privind starea terenului: pământ rezistent, pietriş, pământ cu rezistenţă slabă, înmuiat de ape; - starea şi tipul materialului rulant (locomotivă, vagon tip , automotor); - daca s-a produs fisură în recipient, degajare de gaze sau de vapori, răsturnare, împrăştierea mărfii pe teren, incendiu, explozie etc.; - început de incendiu; - condiţiile atmosferice, vizibilitatea; - direcţia şi viteza vântului la sol; - proporţia şi urmările pericolului; - persoane şi bunuri în pericol; - dacă au mai fost anunţaţi şi alţi factori de răspundere implicaţi în cazul producerii unui asemenea eveniment; - solicitarea unor macarale feroviare şi alte mijloace specifice atunci când este necesară (elicoptere, saci pentru transportul cadavrelor, aparate de emisie recepţie, proiectoare cu surse proprii de alimentare); - locul producerii incidentului şi modul de acces în zonă.

Inspector şef Şef C.O.J. Inspector şef Şef C.O.J.

După producerea evenimentului După producerea evenimentului

8. Punerea în aplicare a planurilor de cooperare cu structurile care asigură misiuni pentru îndeplinirea

Subofiţer dispecerat Șef C.O.J.


C.J.S.U. BN



6

Nr. crt.


funcţiilor de sprijin

9. Primirea rapoartelor preliminarii, centralizarea şi analizarea datelor, în vederea informării inspectorului general, a Preşedintelui C.J.S.U.





11. Solicitarea către I.G.S.U. a sprijinului I.G.Av., în vederea executării cercetării, transportului sau evacuării.



12. Alarmarea grupei operative în cadrul I.S.U.J. Inspector şef La ordin

13. Transmiterea către C.L.S.U. a datelor care fac obiectul informării şi avertizării populaţiei.


14.

Menţinerea în permanenţă a legăturii de cooperare cu C.L.S.U. pe raza căruia s-a produs evenimentul, precum şi cu structurile descentralizate/ deconcentrate sau după caz aflate în subordinea /coordonarea M.T., M.S., M.M.A.P., M.A.I./I.G.P.R., M.A.I./I.G.Av. şi Poliţia Transporturi.


Permanent

15. Stabilirea forţelor şi mijloacele din cadrul I.S.U.J. în vederea constituirii unor grupări rezerve de forţe la dispoziţia inspectorului şef.


16. Centralizarea datelor privind organizarea intervenţiei, precum şi a cererilor privind sprijinul eşalonului superior.


17. Solicitarea şi primirea de la structurile judeţene ale M.M.A.P. a datelor privind afectarea factorilor de mediu.



18.

Executarea misiunilor de intervenţie şi asigurarea, în permanenţă, a legăturilor cu structurile cu care se cooperează în vederea realizării sprijinului reciproc de informaţii, forţe şi mijloace de intervenţie.


La ordin









5. Evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate, evidenţa populaţiei

C.J.S.U. BN



7

Nr. crt.


evacuate





1.



2.




5.


6.


7.


8.



C.J.S.U. BN



8

Nr. crt.












1. Acordarea asistentei medicale de urgență Manager SAJ Permanent

2. Punerea la dispozitie, pe durata determinata, a resurselor umane și materiale necesare interventiilor.


1. Punerea în aplicarea a fluxului informațional privind situațiile de urgență Șef Secție Permanent

2. Acțiunea conform procedurilor proprii

S.N. TRANSPORT FEROVIAR „CFR INFRASTRUCTURĂ”

1. Punerea in aplicare a fluxului informational privind situatiile de urgenta Revizor de serviciu Permanent

2. Actiunea fortelor proprii in baza procedurilor operationale

S.N. TRANSPORT FEROVIAR „CFR CĂLĂTORI”

1. Actiunea fortelor proprii in baza procedurilor operationale interne

Şef celulă de urgenţă


2.

Retrasarea turnusului grafic pentru garniturile trenurilor de călători aflate în circulație astfel încât acestea să ajungă la stațiile de destinație pe trasee ocolitoare în cel mai scurt timp posibil Comandament

operațional

3.

Anularea trenurilor de călători a căror circulație nu se mai poate realiza în situația creată/ solicitarea către C.F.R. S.A. pentru punerea în circulație a unor trenuri de călători suplimentare pe noi trasee în

C.J.S.U. BN



9

Nr. crt.


vederea satisfacerii cerințelor existente din partea publicului călător




S.N. TRANSPORT FEROVIAR „CFR MARFĂ” S.A.

1.

Asigurarea înştiinţării, informării şi alarmării prin : - respectarea prevederilor din “Planul de


- alarmarea şi informarea membrilor comisiei de anchetă

Director Şef Serviciu S.C. Şef unitate

Când este cazul

2.

Analiza situaţiei create în urma producerii situaţiei de urgenţă prin: - primirea/centralizarea datelor şi informaţiilor

despre situaţia produsă; - informarea cu privire la sursele de risc,

eventual supravegherea şi controlul acestora; - evaluarea pierderilor/distrugerilor provocate

de incident/accident - stabilirea celor mai urgente măsuri pentru:

limitarea pierderilor/pagubelor, cercetarea şi căutarea supravieţuitorilor

(dacă este cazul) - depistarea avariilor la infrastructura

feroviară, clădiri şi la reţelele de utilităţi; - prevenirea altor pericole complementare

3.

Supravegherea şi controlul zonelor afectate pentru: - stabilirea priorităţilor; - coordonarea şi asigurarea cooperării între

forţele de intervenţie; - respectarea pentru prevenirea situaţiilor de

urgenţă apărute în cazul transportului de mărfuri periculoase pe calea ferată, în colaborare cu Regionala CFR Cluj a prevederilor din “Planurile de Securitate pe transportul mărfurilor periculoase cu risc sporit” şi “Planul Intern de Urgenţă în caz de accident/incident cu mărfuri periculoase”

4.

Asigurarea unei intervenţii eficiente de limitare şi înlăturare a urmărilor unui incident/accident feroviar constă în: - asigurarea intervenţiei medicale de urgenţă

concomitent cu operaţiunile de salvare/ descarcerare

- asigurarea securităţii lucrătorilor din echipele de intervenţie

- asigurarea siguranţei participanţilor la trafic şi

Director Şef Serviciu S.C.

C.J.S.U. BN



10

Nr. crt.


a mărfurilor transportate - asigurarea fluenţei traficului în cazul în care nu

se impune oprirea circulaţiei în zona de intervenţie

- protejarea bunurilor

5.

Pentru intervenţie se iau următoarele măsuri: - evacuarea, izolarea şi interzicerea accesului

în zonă a personalului la o distanţă mai mică de 200 m

- asigurarea pazei locului accidentului, în vederea păstrării intacte a indiciilor, probelor şi urmelor care pot conduce la stabilirea cauzelor şi a vinovaţilor cât şi pentru împiedicarea extinderii distrugerilor şi a pagubelor

- solicitarea după caz, a restabilirii comunicaţiilor telefonice întrerupte şi de iluminare a locului producerii accidentului

- redirijarea traficului feroviar funcţie de situaţia creată

- protejarea (asigurarea securităţii) personalului echipelor de intervenţie a victimelor şi a celorlalţi participanţi

- menţinerea căilor de acces libere pentru serviciile de intervenţie

- degajarea, inclusiv ridicarea şi transportarea vehiculelor avariate, curăţarea şi aducerea căii de transport la starea iniţială

- repararea infrastructurii feroviare - restabilirea circulaţiei trenurilor - asigurarea securităţii mărfurilor din

mijloacele de transport avariate şi transportarea lor în continuare

Director Şef Serviciu S.C.

Când este cazul


1. Introducerea restricțiilor de circulație în zona afectată Personal desemnat Permanent

2. Refacerea infrastructurii afectate (șosea, poduri etc.)

S.C. E ON GAZ

1. Remedierea defecțiunilor apărute la rețelele de distribuție a gazelor naturale ca urmare a producerii situației de urgență

Șef centru operațional

Imediat

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. SECTOR BISTRITA-NASAUD

1.

Întreruperea instalaţiilor de alimentare cu gaze pentru sectorul afectat

Șef sector La nevoie

C.J.S.U. BN



11

Nr. crt.



1. Informarea Dispeceratului I.S.U. Bistriţa cu privire la zonele unde sunt semnalate avarii și trimiterea de echipe specializate pentru remedierea acestora

Dispecer Imediat

2. Informarea Dispeceratului I.S.U. Bistriţa cu privire remedierea defecțiunilor Dispecer Imediat









8. ANEXE:



C.J.S.U. BN


DE POLUĂRI DE APE Ed:1 Rev:0Pagina 1 din 10

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în cazul producerii unei situaţii de urgenţă determinate de poluări pe cursurile de apă interioare.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de poluări accidentale ale cursurilor de apă interioare.


















C.J.S.U. BN



2
















4. ACRONIME

A.B.A. Administrația Bazinală de Apă Someş-Tisa C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.J.J. Inspectoratul de Jandarmi Județean I.P.J. Inspectoratul de Poliție Județean I.S.C. Inspectoratul de Stat în Construcţii I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. Ministerul Apărării Naţionale M.M.A.P. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor M.S. Ministerul Sănătății M.T. Ministerul Transporturilor R.P. Compartiment Informare și Relații Publice

C.J.S.U. BN



3

S.G.A. Sistem de Gospodărire a Apelor S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.N.C.R.R. Societatea Naţională Crucea Roşie Română S.P.S.U. Serviciu Privat pentru Situații de Urgență S.S.M. Sănătate și Securitate în Muncă S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe


Nr. crt.

Activitatea Cine

răspunde Termen

INSTITUTIA PREFECTULUI




4.



Prefect Imediat





CONSILIUL JUDETEAN

1. Sprijinirea măsurilor de asigurare, la nivel local, a acţiunilor pentru evacuarea populației, animalelor și a valorilor culturale importante


2. Sprijinirea măsurilor de asigurare a apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate în primele 72 de ore de la evacuare sau la instituirea stării de urgenţă





1.

Primirea informaţiilor privind poluarea. Verificarea telefonică a valabilităţii informaţiei, la sursa de informare, solicitând detalii (locul producerii, data, împrejurări, primele măsuri luate).



C.J.S.U. BN



4

Nr. crt.

Activitatea Cine

răspundeTermen

2. Informarea inspectorului şef şi a preşedintelui C.J.S.U. despre situaţia produsă.



3. Alertarea subunităţilor de intervenţie Şef C.O.J. Subofiţer dispecerat


4. Informarea I.G.S.U. despre situaţia produsă cu precizarea locului producerii, data, împrejurări, primele măsuri luate etc.

Inspector şef Şef C.O.J. Subofiţer dispecerat


5. Atenţionarea poluatorului în vederea punerii în aplicare a Planului propriu.

Inspector şef Şef C.O.J. Şef I.P.


6.

Punerea în aplicare, în părţile specifice, a Planului judeţean privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale.



7. Convocarea membrilor C.J.S.U. în şedinţă extraordinară Şef C.O.J. S.Th.P.

La ordinul preşedintelui CJSU

8. Alertarea/alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie.



9. Transmiterea semnalelor /indicativelor de alarmare/ avertizare a populaţiei, operatorilor economici şi subunităţilor proprii ce pot fi afectate.


10. Instalarea, la solicitare, împreună cu structurile judeţene ale M.M.A.P., a cordoanelor plutitoare şi intensificarea acţiunilor ce presupun folosirea substanţelor coagulante.

Şef C.O.J. Şef I.P.


11.

Participarea, periodic, în C.J.S.U., la şedinţele tehnice de analiză a situaţiei operative, în vederea evaluării permanente a situaţiei şi utilizării eficiente a forţelor şi mijloacelor puse la dispoziţie.


12. Identificarea şi informarea operatorilor economici care pot fi influenţaţi de situaţia creată.



13. Intensificarea cooperării cu structurile care au atribuţii în intervenţia la acest tip de risc I.P.J., I.J.J., G.N.M., S.G.A., A.P.M.




Inspector şef Relaţii Publice.


15.

Transmiterea, către C.L.S.U şi subunităţi, a unor dispoziţii ale preşedintelui C.J.S.U. privind restricţii referitoare la utilizarea apei potabile şi a consumului de peşte din mediul poluat.

Şef C.O.J. S.Th.P.


16. Asigurarea schimbului de informaţii cu operatorul economic poluator. Şef I.P. Atunci când

situaţia o impune

C.J.S.U. BN



5

Nr. crt.

Activitatea Cine

răspunde Termen

17.

Solicitarea de la structurile subordonate şi C.L.S.U., a datelor şi informaţiilor privind stadiul îndeplinirii misiunilor de specialitate, regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii, alte măsuri cu caracter operativ şi organizatoric adoptate.

Şef C.O.J. S.Th.P. Şef I.P.




19. Solicitarea şi centralizarea informaţiilor şi rapoartelor operative furnizate de C.L.S.U. şi subunităţi pe timpul/la terminarea acţiunilor de intervenţie.










6. Paza bunurilor evacuate 7. Supravegherea, fluidizarea şi controlul circulaţiei auto8. Menţinerea ordinii publice


1.




2.


3.




6.


C.J.S.U. BN



6

Nr. crt.

Activitatea Cine

răspundeTermen

7.




8.


9.




1. Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora Șeful

structurii Atunci când situaţia o impune2. Informarea, înștiințarea și avertizarea


1. Asigurarea legăturilor de telecomunicații speciale necesare CJSU și instituții implicate

Șeful structurii Permanent




DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR

1.

Recoltarea de probe din apă şi populaţia acvatică, pentru stabilirea agentului cauzal, înştiinţarea administraţiilor locale de cursurile de apă contaminate, privind riscurile asupra populaţiei în cazul consumului de peşte din ape contaminate, impunerea colectării şi distrugerii în unităţi autorizate a peştelui mort


În cazul apariției situației de urgență

GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU COMISARIATUL JUDEȚEAN BISTRIŢA-NĂSĂUD

1.

Punerea in aplicare a prevederilor O.M.M.P. nr. 2579/09.07.2012 privind aprobarea fluxului informational-decizional de avertizare alarmare în cazul producerii unor situații de urgență generate de riscurile specifice Ministerului Mediului și Pădurilor.



C.J.S.U. BN



7

Nr. crt.

Activitatea Cine

răspunde Termen

Modul de acțiune este stabilit prin PROCEDURA privind fluxul informational-decizional de avertizare alarmare in cazul producerii unor situații de urgență generate de riscurile specifice Ministerului Mediului, aprobată prin DECIZIA nr. 1524/02.12.2013 a Comisarului General al G.N.M.


1.


Director executiv Responsabil cu fluxul informațional în situații de poluări accidentale

Alertarea se face în maxim 2 ore de la primirea informației de

producere a evenimentului

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ - TISA SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR BISTRIŢA-NĂSĂUD

1. Asigură asistența tehnică de specialitate Director S.G.A. BN Permanent

2. Verifică şi impune potenţialilor poluatori intocmirea planurilor impotriva poluarilor accidentale

Director S.G.A. BN Inginer sef S.G.A

Șef Birou Exploatare Lucrari S.G.A.

Șef birou GRA S.G.A.

Șef Sistem hidrotehnic Someş

Permanent Când este cazul

3.

Monitorizeaza evolutia undei poluante si asigura prin Laboratorul de calitatea apei al A.B.A. Someş - Tisa determinarea naturii poluantului. Participa la stabilirea cauzelor care au determinat poluarea, la evaluarea efectelor precum si la celelalte actiuni desfasurate pentru interventia in caz de poluare pe cursurile de apa. La aparitia unor poluari accidentale se identifica sursa si se oblige detinatorul unitatii la interventia prompta si operativa pentru eliminarea factorului poluant. In zonele din aval se intervine in regim de urgenta cu mijloace si material specific cu personalul S.G.A. pentru limitarea si eliminarea factorului poluant inclusiv de propagarea lui in aval.

4. Acordă asistenţa tehnică, la cerere, pentru întocmirea planurilor municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva poluărilor accidentale pe cursurile de apă

5. Întocmeşte planurile de apărare împotriva poluărilor accidentale pentru sistemele hidrotehnice din administrare

6. Asigură patrularea cursurilor de apă cu identificarea zonelor periculoase la poluări accidentale. Aceste date se transmit Institutiei Prefectului – C.J.S.U., respectiv I.S.U.J.

Director S.G.A. Inginer sef S.G.A.

Șef Birou

Permanent si ori de cate ori este cazul 7.

Participă prin Centrul Operativ al S.G.A. BN la avertizarea Comitetelor Locale in caz de producere a poluarilor accidentale pe cursurile de apa.

C.J.S.U. BN



8

Nr. crt.

Activitatea Cine

răspundeTermen

8.

Asigură constituirea şi reînnoirea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare în conformitate cu Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare pentru combaterea poluărilor accidentale, din fondurile alocate de la bugetul de stat şi din surse proprii, precum şi depozitarea lor în bune condiţii, pentru obiectivele şi lucrările din administrare

Exploatare Lucrari S.G.A.

Șef birou S.G.A.

Șef Sistem hidrotehnic

Șefi Formatie

9.

Grupul de suport tehnico științific : a) asigura, in colaborare cu I.S.U.J., elaborarea planului judetean pentru poluari accidentale, prin corelarea planurilor de aparare intocmite de Comitetele municipale, orasenesti si comunale pentru situatii de urgenta, a planurilor de aparare ale Sistemelor hidrotehnice din judet, a planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare b) participa in comisia stabilita de presedintele C.J.S.U., la evaluarea si stabilirea pagubelor produse datorita poluarilor accidentale c) asigură, în colaborare cu I.S.U.J. organizarea şi desfăşurarea la nivel judeţean, a exerciţiilor de simulare pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului primar de informare în caz de poluări accidentale

SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR BISTRIŢA-NĂSĂUD SISTEMELE HIDROTEHNICE SOMEŞ şi TISA

1. Asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători hidrologice proprii

Șef Sistem Hidrolog de serviciu

2.

Monitorizează evoluţia undei poluante şi asigură prin laboratorul S.G.A. BN calitatea apei, determinarea naturii poluantului

3. Avertizează imediat utilizatorii şi autorităţile administraţiei publice din aval pentru a lua măsuri de protecţie a apelor şi de evitare sau diminuare a pagubelor

4.

Participă la stabilirea cauzelor care au determinat poluarea, la evaluarea efectelor precum şi la celelalte acţiuni desfăşurate în zona bazinelor hidrografice pentru intervenţia în caz de poluare


1.

Modul de acţionare în caz de producere a unei poluări accidentale sau a unui eveniment care poate conduce la poluarea iminentă a surselor de apă de suprafaţă:

Persoana care observă fenomenul anunţă imediat Dispeceratul SC AQUABIS SA, care la rândul său, anunţă conducerea societăţii.

Director de productie

Şef Serviciu S.I.P.P.

C.J.S.U. BN



9

Nr. crt.

Activitatea Cine

răspunde Termen

2.

Atribuţiile Dispeceratului: -anunţă compartimentul de protecţia mediului, Sectia Captare Tratare Apa, Sectia Distributie; -anunta A.P.M., G.N.M. si S.G.A. -ţine legătura cu A.P.M., G.N.M. şi S.G.A. despre fenomen; -organizează intervenţia la anihilarea punctului critic de poluare; -se monitorizeaza periodic calitatea apei cu o frecventa ma mare in punctele critice; -informează periodic conducerea societăţii despre fenomenul de poluare

Resp. S.U./P.S.I.

Resp. S.M.M. Șef entitate

3.

Conducerea societăţii dispune: -anunţarea persoanelor sau a colectivelor cu atribuţii prestabilite prin decizie, prin dispeceratul propriu ataşat prezentei, pentru combaterea poluării în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor poluării şi pentru diminuarea efectelor acesteia locale sau din zonă; -anunţarea imediată a S.G.A. BN şi apoi informarea periodică din 4 în 4 ore asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării prin eliminarea sau anihilarea cauzelor care au produs-o şi combaterea efectelor acestora.

4.

Persoanele sau colectivele din unitate, cu atribuţii în combaterea poluării accidentale acţionează pentru:

-eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală în scopul sistării ei; -limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante; -îndepărtarea prin mijloace adecvate tehnic a substanţelor poluante; -colectarea, transportul şi depozitarea intermediară în condiţii de securitate corespunzătoare pentru mediul în vederea recuperării sau după caz a neutralizării sau distrugerii substanţelor poluante.

Pe toată durata intervenţiei asupra poluării se vor efectua analize de laborator prin dotarea proprie sau prin terţi, buletinele de analiză se vor prezenta conducătorului colectivului de intervenţie, responsabilului de mediu şi organelor abilitate.

5. Modul de solicitare a sprijinului acordat de unităţile cu care sau stabilit în prealabil relaţii de colaborare în acest scop.

Director de producţie

Şef Serviciu S.I.P.P.

6.

În cazul în care cu toate măsurile interne luate, există pericolul ca poluarea să se extindă către resursele de apă de suprafaţă sau subterane, imediat va fi avertizat Sistemului de Gospodărire a Apelor din zonă, asupra situaţiei deosebite create.

C.J.S.U. BN



10

Nr. crt.

Activitatea Cine

răspundeTermen

În cazul de forţă majoră, conducerea societăţii va dispune oprirea funcţionării unor instalaţii sau secţii de producţie prin oprirea alimentării cu apă potabilă a unor străzi până la remedierea cauzei poluatoare.

Resp. S.U./P.S.I.

Resp. S.M.M. Șef entitate

7.

După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândirii substanţelor poluante în unităţi sau în zone adiacente, conducerea societăţii sau a secţiei va informa Sistemul de Gospodărire a Apelor asupra sistării fenomenului.

8.

La solicitarea autorităţilor de Gospodărire a Apelor, conducerea societăţii dispune subordonaţilor colaborarea cu aceste organe, în vederea stabilirii răspunderilor pentru poluarea accidentală produsă a poluatorului sau potenţialului poluator.

9. Personalul desemnat prin decizii are obligaţia de a depista sursa de poluare branşată la canalizarea menajeră şi cu care SC Aquabis SA are relaţii contractuale.









8. ANEXE:


C.J.S.U. BN


PRĂBUŞIRI DE CONSTRUCŢII, INSTALAŢII SAU AMENAJĂRI Ed:1 Rev:0Pagina 1 din 7

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în cazul producerii unei situaţii de urgenţă determinate de prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de de prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări.

















C.J.S.U. BN



2












4. ACRONIME

A.N.S.V.S.A. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.P.J. Inspectoratul de Poliție Județean I.S.C. Inspectoratul de Stat în Construcţii I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență M.A.D.R. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. Ministerul Apărării Naţionale M.Ec. Ministerul Economiei M.M.A.P. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor M.S. Ministerul Sănătății M.S.I. Ministerul pentru Societatea Informațională M.T. Ministerul Transporturilor R.P. Compartiment Informare și Relații Publice S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.N.C.R.R. Societatea Naţională Crucea Roşie Română S.P.S.U. Serviciu Privat pentru Situații de Urgență S.S.M. Sănătate și Securitate în Muncă S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe

C.J.S.U. BN



3


Nr. crt.




2. Convocarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în şedinţă extraordinară. Prefect Dacă situația

impune







CONSILIUL JUDEȚEAN BISTRIŢA-NĂSĂUD



2. Sprijinirea acțiunilor de refacere a obiectivelor afectate Președinte La nevoie


1. Primirea informaţiei privind producerea situaţiei de urgenţă

Inspector şef Şef C.O.J. Dispecerat I.S.U.J.

Imediat

2. Solicitarea de la operatorii economici de profil a unor informaţii suplimentare privind evenimentul

Şef C.O.J. S.Th.P.


3. Informarea I.G.S.U. şi a instituţiei prefectului cu privire la producerea evenimentului.

C.O.J Subofiţer dispecerat


4. Informarea inspectorului general şi Preşedintelui C.J.S.U. Inspector şef După producerea

evenimentului

5. Stabilirea forţelor şi mijloacelor care vor participa la intervenţie şi pregătirea acestora pentru intervenţie.



6. Convocarea membrilor C.J.S.U. în şedinţă extraordinară

Şef C.O.J. S.Th.P.

La ordinul preşedintelui C.J.S.U.

7. Analizarea oportunităţii constituirii unor rezerve de forţe şi mijloace la dispoziţia inspectorului şef.



8. Solicitarea de la C.L.S.U. şi structurile teritoriale descentralizate/deconcentrate sau, după caz, în subordinea/coordonarea ministerelor: M.Ec., M.S.,



C.J.S.U. BN



4

Nr. crt.


I.S.C., M.T., M.M.A.P., M.S.I., M.A.D.R., A.N.S.V.S.A., a informaţiilor privind efectele situaţiei de urgenţă, cu următoarele precizări: - persoanele surprinse în medii ostile vieţii; - locuinţe şi obiective economice avariate sau distruse; - căi de comunicaţii afectate sau posibil a fi afectate; - cursuri de apă posibil a fi afectate (blocate, poluate etc); - reţele de transport energie electrică, gaze şi/sau de telefonie afectate; - suprafeţe agricole şi colectivităţi de animale care au fost sau vor fi afectate în perioada imediat următoare.

9.

Solicitarea şi primirea de la structurile judeţene ale I.S.C. şi ale C.L.S.U. a datelor privind situaţia locuinţelor afectate/avariate sau distruse, inclusiv a informaţiilor suplimentare privind locuinţele la care trebuie executată verificarea siguranţei în exploatare înaintea executării intervenţiei.

Preşedintele C.J.S.U.Şef C.O.J. S.Th.P.


10.

Solicitarea de la structurile locale de drumuri naţionale, judeţene, regionalele C.F., precum şi de la I.P.J. a situaţiei privind blocajele pe căile de comunicaţie

Şef C.O.J. După producerea evenimentului

11.

Transmiterea către C.L.S.U. din zona afectată a precizărilor privind: - asigurarea continuităţii la primăriile din localităţile afectate - asigurarea fluxului informaţional-decizional; - asigurarea adăpostirii şi hrănirii populaţiei rămase fără locuinţe; - alte precizări cu caracter organizatoric.

Şef C.O.J S.Th.P.


12. Centralizarea solicitărilor preşedinţilor C.L.S.U. privind declararea „stării de alertă”.

Şef C.O.J. S.Th.P.


13. Formularea propunerii de solicitare, la nevoie, a unor ajutoare de asistenţă de specialitate din partea altor instituţii de specialitate.




15.





Succesiv, pe parcursul manifestării 2. Comunicarea datelor şi informaţiilor privind efectele

negative

C.J.S.U. BN



5

Nr. crt.






6. Paza bunurilor evacuate




1.




2. Sprijină acţiunile de salvare şi evacuare a persoanelor afectate




4. Cooperează cu poliţia la intensificarea măsurilor de ordine publică

5.








1. Acordarea asistentei medicale de urgență

Manager Permanent 2.

Punerea la dispozitie, pe durată determinată, a resurselor umane și materiale necesare interventiilor

C.J.S.U. BN



6

Nr. crt.




2. Punerea la dispozitie, pe durata determinata, a resurselor umane și materiale necesare interventiilor

INSPECTORATUL REGIONAL ÎN CONSTRUCȚII NORD-VEST INSPECTORATUL JUDETEAN ÎN CONSTRUCŢII

1. Asigură, pentru obiectivele afectate, verificarea siguranţei în exploatare înaintea executării intervenţiei.

Director Permanent


1. Verifică dacă prevederile referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă au fost aplicate de angajator

Inspector șef Inspectorul S.S.M. răspunzător de sectorul de activitate în care s-a petrecut evenimentul


2. Cercetează evenimentul conform competenţelor, avizează cercetarea, stabileşte sau confirmă caracterul accidentului

3. Dispune, după caz, sistarea activităţii sau oprirea din funcţiune a echipamentelor de muncă, şi sesizează, după caz, organele de urmărire penală


1. Întreruperea furnizării energiei electrice la obiectivele/în zonele afectate

Director În cel mai scurt timp posibil 2. Remedierea defecțiunilor apărute ca urmare a

producerii evenimentului



1. Punerea în aplicare a procedurilor operaționale interne privind limitarea şi înlăturarea consecinţelor în cazul producerii situațiilor de urgență

Director În cel mai scurt timp posibil

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. SECTOR BISTRIŢA-NĂSĂUD

1. Întreruperea instalaţiilor de alimentare cu gaze Șeful structurii


În cel mai scurt timp posibil 3.

Cercetarea obiectivului pentru stabilirea efectelor: - gradul avarierilor - începuturile de incendiu - locurile periculoase pentru acţiune - verificarea avariilor la instalaţii de gaze - volumul aproximativ al lucrărilor de executat - forţe şi mijloace necesare pentru intervenţie

S.C. E. ON-GAZ BISTRIŢA-NĂSĂUD


timp posibil

C.J.S.U. BN



7









8. ANEXE:


C.J.S.U. BN


EŞECUL UTILITĂŢILOR PUBLICE Ed:1 Rev:0Pagina 1 din 10

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în cazul producerii unei situaţii de urgenţă determinate de eşecul utilităţilor publice.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de eşecul utilităţilor publice.

















zona de risc, în caz de iminenţă a producerii unor situaţii de urgenţă; O.MA.I. nr. 886/2005 privind aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional de

înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei;

C.J.S.U. BN



2














4. ACRONIME

A.N.R.S.P.S. Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale A.N.S.V.S.A. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean E.T. Exploatare teritorială I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.P.J. Inspectoratul de Poliție Județean I.S.C. Inspectoratul de Stat în Construcţii I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență M.A.D.R. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. Ministerul Apărării Naţionale M.M.A.P. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor M.S. Ministerul Sănătății M.T. Ministerul Transporturilor

C.J.S.U. BN



3

R.P. Compartiment Informare și Relații Publice S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.N.C.R.R. Societatea Naţională Crucea Roşie Română S.P.S.U. Serviciu Privat pentru Situații de Urgență S.S.M. Sănătate și Securitate în Muncă S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.U. Situație de urgență S.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe


Nr. crt.




2. Convocarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în şedinţă extraordinară. Prefect La nevoie

3.

Dispunerea principalelor măsuri ce vor fi puse în aplicare de către membrii C.J.S.U. cu atribuții/C.L.S.U, după cum urmează: a) alimentare cu apă: restricţii în consumul apei potabile şi

menajere; asigurarea transportului apei potabile şi

distribuirea acesteia către populaţie; săparea unor puţuri de mică, medie sau mare

adâncime, după caz; organizarea unor puncte de distribuţie a apei

potabile şi menajere; măsuri igienico-sanitare şi de profilaxie

specifice; captarea tuturor surselor de apă existente; repararea unor diguri şi amenajări în vederea

prevenirii scurgerilor de apă; verificarea surselor de apă în vederea

prevenirii îmbolnăvirilor; filtrarea apei cu ajutorul unor instalaţii de

potabilizare; asigurarea apei pentru animale asigurarea, la minim, a funcţionării celorlalte

utilităţi care depind de apă; informarea permanentă a populaţiei

b) canalizare: repararea conductelor/canalelor; amenajarea unor conducte colectoare

temporare; săparea unor şanţuri şi rigole în vederea

C.J.S.U. BN



4

Nr. crt.


captării apelor pluviale şi deversării acestora în locurile stabilite;

efectuarea de analize a surselor de apă de mică adâncime în vederea prevenirii unor contaminări;

impunerea unor restricţii privind folosirea apei menajere;

efectuarea unor vaccinări şi aplicarea unor măsuri sanitare specifice;

amenajarea unui număr sporit de toalete ecologice în vederea evitării folosirii sistemelor de apă care ajung la reţelele afectate;

asigurarea cooperării cu instituţiile care pot contribui la realizarea unor măsuri şi acţiuni în domeniu;

informarea permanentă a populaţiei cu privire la măsurile care se impun a fi adoptate;

alte măsuri specifice. c) distribuire energie electrică: folosirea energiei alternative; utilizarea grupurilor electrogene; restricţionarea folosirii consumatorilor

electrici; realizarea unor noi fluxuri de alimentare cu

energie prin realizarea unor legături de branşare cu alte staţii/puncte de distribuire a energiei electrice;

asigurarea măsurilor de pază/patrulare suplimentare pentru protejarea bunurilor la instituţiile şi operatorii economici;

asigurarea dirijării circulaţiei în vederea evitării blocajelor sau ambuteiajelor;


informarea permanentă a populaţiei cu măsurile care se impun a fi adoptate.

d) distribuire gaze: folosirea combustibililor alternativi; realizarea unor noi fluxuri de alimentare cu

gaze naturale prin realizarea unor legături de branşare cu alte staţii/puncte de distribuire a gazului metan;

asigurarea cooperării cu instituţiile care pot contribui la realizarea unor măsuri şi acţiuni

C.J.S.U. BN



5

Nr. crt.


în domeniu; informarea permanentă a populaţiei cu

măsurile care se impun a fi adoptate.

f) transport în comun: redistribuirea mijloacelor de transport astfel

încât să poată fi acoperite toate traseele de bază;

suplimentarea mijloacelor de transport cu vehicule din alte ramuri sau instituţii;



g) străzi: devierea circulaţiei rutiere şi pietonale, astfel

încât să se evite accesul în zonele afectate prin impunerea unor restricţii de tonaj;

asigurarea dirijării circulaţiei în vederea evitării blocajelor sau ambuteiajelor;



h) poduri: devierea circulaţiei rutiere şi pietonale, astfel

încât să se evite accesul în zonele afectate; asigurarea dirijării circulaţiei în vederea

evitării blocajelor sau ambuteiajelor; asigurarea cooperării cu instituţiile care pot

contribui la realizarea unor măsuri şi acţiuni în domeniu;



5.



Prefect La nevoie

C.J.S.U. BN



6

Nr. crt.













3.



4. Sprijinirea refacerea infrastructurii afectate Președinte La nevoie


1. Primirea informaţiei cu privire la situaţia produsă şi alertarea personalului din tura de serviciu Dispecerat C.O.J.

2. Informarea inspectorului şef/preşedintelui C.J.S.U. despre situaţia produsă. Dispecerat C.O.J. Imediat

3. Alertarea unităţii/subunităţii şi deplasarea la locul evenimentului.

Ofiţer/subofiţer operativ Comandantul intervenţiei

La solicitare

4. Informarea inspectorului şef asupra situaţiei produse

Dispecerat Şef C.O.J.

După primirea informaţiilor

5. Convocarea membrilor C.J.S.U. în şedinţă extraordinară S. Th.P.. La ordin

6.

Transmiterea precizărilor C.J.S.U. către C.L.S.U. privind: - asigurarea continuităţii la primăriile din localităţile afectate de avarierea gravă a sistemelor de gospodărie comunală; - asigurarea fluxului informaţional-decizional; - alte precizări cu caracter organizatoric.



7. Solicitarea de la C.L.S.U., S.V.S.U., şi operatorii economici de interes local a rapoartelor operative privind evoluţia situaţiei, pentru unul sau mai multe

Inspector şef Şef C.O.J. subofiţer operativ


C.J.S.U. BN



7

Nr. crt.


dintre domeniile: alimentare cu apă; canalizare; distribuire energie electrică; distribuire energie termică; distribuire gaze; transport orăşenesc; străzi; poduri;

8. Primirea rapoartelor operative, centralizarea şi analizarea datelor, în vederea informării inspectorului şef, a inspectorului general şi C.J.S.U.

Şef C.O.J. subofiţer operativ

Pe timpul gestionării S.U.


Inspector şef / R.P. Periodic

10.

Solicitarea de la structurile deconcentrate şi descentralizate a unor date suplimentare privind: numărul localităţilor (cartierelor) rămase fără

alimentare cu apă potabilă; avarierea sistemelor de canalizare (magistrale sau

de cartier); numărul localităţilor şi populaţia estimată că nu

mai dispune de alimentare cu energie electrică; numărul operatorilor economici şi profilul

acestora rămase fără energie electrică, termică, gaze sau doar la cotele de avarie;

numărul spitalelor rămase fără energie electrică, termică, gaze sau doar la cotele de avarie;

numărul liniilor de transport în comun care sunt inutilizabile din lipsa alimentării cu energie electrică;

Inspector şef Şef C.O.J. subofiţer operativ


11.

Constituirea unor echipe pentru executarea recunoaşterii în teren, în cooperare cu cele ale operatorilor economici/instituţii cu responsabilităţi, în vederea cunoaşterii situaţiei de la faţa locului



12.

Transmiterea către C.L.S.U. a datelor care fac obiectul informării publice, înştiinţării şi avertizării populaţiei despre alte tipuri de risc care se pot manifesta ca urmare a producerii situaţiilor de urgenţă determinate de avarierea gravă a sistemelor de gospodărie comunală.

Inspector şef Şef C.O.J. R.P.


13. Centralizarea datelor şi informarea periodică a comenzii inspectoratului general şi a preşedintelui C.J.S.U. cu datele privind situaţia operativă.

Şef C.O.J. S.Th.P.


14. Solicitarea şi primirea de la I.P.J. a datelor privind blocajele pe căile de comunicaţii


Începând cu C+8h

C.J.S.U. BN



8

Nr. crt.


15. Solicitarea şi primirea de la structurile judeţene ale S.T.S. şi M.S.I. a datelor privind situaţia comunicaţiilor.



16. Centralizarea solicitărilor preşedinţilor C.L.S.U. pentru declararea „stării de alertă” pe raza unor localităţi.



17. Coordonarea misiunilor de distribuire a unor materiale şi echipamente puse la dispoziţie prin S.T.P.S.

Inspector şef Şef C.O.J. S.Th.P. Şef Serviciu Logistic

La ordin

18. Participarea la coordonarea misiunilor de asigurare a apei şi hranei pentru persoane şi animale (după 72 de ore).



19. Intensificarea fluxului decizional-informaţional cu structurile subordonate şi de cooperare.


20.




1. Monitorizarea pericolelor și factorilor de risc generatori de situații de urgență în obiectivele militare proprii Comandant


2. Asigurarea, în limita posibilităților, a transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, și a persoanelor evacuate





1.

Asigurarea legăturilor de telecomunicații speciale necesare CJSU și instituții implicate

Șeful structurii Permanent

S.C. F.D.E.E. ELECTRICA DISTRIBUȚIE TRANSILVANIA NORD S.A. SUCURSALA DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI ELECTRICE BISTRIŢA

1. Informarea C.J.S.U. și a Dispeceratului I.S.U. BN cu privire la zonele unde sunt semnalate avarii

Director Șef centru exploatare Dispecer

Imediat 2.

Punerea în aplicare a procedurilor operaționale interne privind limitarea şi înlăturarea consecinţelor în cazul producerii unor avarii la rețeaua de distribuție a energiei electrice

C.J.S.U. BN



9

Nr. crt.




1. Se va tine legătura cu conducerea secţiei, sucursalei si al IS.U.J.

Director Director de producţie Şef Serviciu S.I.P.P. Resp. S.U./P.S.I. Resp. S.M.M.

Imediat

2. Seful de echipa (înlocuitor) care identifica incidental, anunţa dispeceratul, seful secţiei responsabil S.U. al sucursalei, I.S.U.J.

3. Seful secţiei (înlocuitor) anunţă conducerea (director de producţie, director tehnic, director general)

4. Se respecta planul de întreţinere si revizii reţele 5. Se pregăteşte executarea intervenţiei6. Se vor efectua manevre de închidere, golire retea

7. Se vor completare materialele şi utilajele în funcţie de necesităţile lucrării

8. Se va executa intervenţia (săpături/reparaţii)9. Se vor efectua manevre de deschidere/verificări10. Se aduce la starea iniţială locul intervenţiei

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. SECTOR Bistriţa


Șef sector

În funcţie de situaţie

2. Raportarea datelor primare despre efectele produse 3. Instituirea sistemului de pază şi apărare la obiectiv

4.

Stabilirea gradului de avarie la rețeaua de transport a gazelor, volumul aproximativ al lucrărilor de executat și a forţelor şi mijloacelor necesare pentru intervenţie

5. Organizarea sistemului de legături pentru informare, solicitare de sprijin, cooperare şi conducere a intervenţiei

6. Stabilirea căilor de acces şi organizarea traficului în obiectiv

7. Legătura cu mass-media

S.C. E. ON-GAZ BISTRIŢA


timp posibil




reglementărilor în domeniu; respectă reglementările care guvernează activităţile desfăşurate pe timpul intervenţiei;

C.J.S.U. BN



10

colaborează cu alte persoane sau compartimente de lucru desemnate de conducerea structurilor participante, în vederea organizării intervenţiei;

respectă termenele de desfăşurare a activităţilor specificate.




8. ANEXE:


C.J.S.U. BN


CĂDERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERĂ SAU DIN COSMOS Ed:1 Rev:0Pagina 1 din 10

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în cazul producerii unei situaţii de urgenţă determinate căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos.

3. REFERINŢE NORMATIVE:

O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; O.U.G. nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență,
















zona de risc, în caz de iminenţă a producerii unor situaţii de urgenţă;

C.J.S.U. BN



2















4. ACRONIME

C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.P.J. Inspectoratul de Poliție Județean I.S.C. Inspectoratul de Stat în Construcţii I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență M.A.D.R. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. Ministerul Apărării Naţionale M.M.A.P. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor M.S. Ministerul Sănătății M.S.I. Ministerul pentru Societatea Informațională

C.J.S.U. BN



3

M.T. Ministerul Transporturilor R.P. Compartiment Informare și Relații Publice S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.P.C. Serviciu Protecție Civilă S.P.S.U. Serviciu Privat pentru Situații de Urgență S.S.M. Sănătate și Securitate în Muncă S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe


Nr. crt.



1. Primirea informaţiei cu privire la iminența producerii/producerea situaţiei de urgenţă Prefect Imediat

2. Convocarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în şedinţă extraordinară. Prefect Dacă situația

impune



5.










CONSILIUL JUDEȚEAN




C.J.S.U. BN



4

Nr. crt.


3.





1. Primirea informaţiei şi solicitarea detaliilor suplimentare privind locul producerii, împrejurări, primele măsuri luate etc.


2. Informarea inspectorului şef/preşedintelui C.J.S.U. despre situaţia produsă. Dispecerat C.O.J. Imediat

3. Alertarea/alarmarea subunităţilor pentru intervenţie. Dispecerat C.O.J. Imediat

4.

Punerea în aplicare a planurilor de alarmare privind transmiterea semnalelor/ indicativelor de alarmare/ avertizare a populaţiei, operatorilor economici şi subunităţilor proprii ce pot fi afectate.



5. Asigurarea logistică a acţiunilor de intervenţie. Serv. logistic Pe timpul gestionării S.U.

6. Alarmarea grupei operative şi intrarea acesteia în dispozitiv Dispecerat C.O.J. La ordinul

inspectorului şef

7.

Inştiinţarea autorităţilor locale, alarmarea şi transmiterea comunicatelor către populaţie privind pericolul contaminării chimice sau radiologice, prin folosirea comunicatelor către populaţie, echipajele mobile ale I.S.U.J., mass-media locală.

Inspector şef Şef C.O.J. S.Th.P. Subofiţer dispecerat R.P.


8.

Organizarea misiunilor de cercetare la nivelul inspectoratului judeţean prin echipele specializate din compunerea grupurilor de intervenţie, detaşamentelor speciale, detaşamentelor, secţiilor, staţiilor, pichetelor, gărzilor de intervenţie.



9.

Solicitarea resurselor prevăzute în plan după cum urmează: echipamente şi mijloace de protecţie şi detecţie, puncte de decontaminare, antidoturi, mijloace de înştiinţare, capacităţi de spitalizare, surse de alimentare cu apă pentru autospeciale etc.



10. Executarea cercetării de radiaţie şi chimică. Şef C.O.J. Şef IP Şef S.P.C.


11.

Prognozarea unor elemente necesare gestionării situaţiei de urgenţă, dintre care: raza zonelor letale şi de intoxicare pentru populaţia neprotejată, timpul de ajungere a norului contaminat la anumite distanţe faţă de locul evenimentului

Şef C.O.J. Şef I.P . Şef S.P.C.


12. Centralizarea datelor furnizate de C.L.S.U. referitoare la:


C.J.S.U. BN



5

Nr. crt.


- caracteristicile evenimentului şi a zonei prognozate a fi afectată;

- măsurile de protecţie individuală şi colectivă întreprinse;

- măsurile de evacuare/autoevacuare întreprinse şi stadiul desfăşurării lor.

Subofiţer dispecerat Şef S.P.C.

13.

Solicitarea sprijinului M.Ap.N. prin structurile specializate în vederea executării cercetării chimice şi de radiaţie, localizării zonelor de teren contaminat, determinării itinerariilor periculoase pentru evacuare, precum şi pentru salvarea sau transportul unor categorii de personal şi tehnică de intervenţie şi participarea la misiuni de decontaminare personal, tehnică şi teren.

Inspector şef Şef C.O.J. Şef S.P.C.

Permanent

14.

Solicitarea sprijinului M.A.I.- I.G.Av. şi M.Ap.N în vederea executării cercetării aeriene în scopul urmăririi deplasării norului de aer contaminat radioactiv sau chimic, localizării zonelor de teren contaminat, determinării itinerariilor periculoase pentru evacuare, precum şi pentru salvarea sau transportul unor categorii de personal





16. Transmiterea raportului operativ, cu privire la situaţia existentă de pe teritoriul judeţului, către I.G.S.U. şi preşedintele C.J.S.U.

Inspector şef Şef C.O.J. Şef S.P.P.E.P.P..


17. Convocarea C.J.S.U. Şef C.O.J. S.T.P.


18.

Transmiterea către I.G.S.U. a solicitării preşedintelui C.J.S.U. privind declararea „stării de alertă” pe raza administrativ-teritorială a judeţului sau a mai multor localităţi



19.

Realizarea măsurilor de adăpostire a populaţiei în locuinţele proprii, beciuri sau locuri special amenajate în scopul diminuării dozei probabil a fi acumulate datorită expunerii la nor sau a contaminării chimice.

Şef C.O.J. Şef I.P. Şef S.P.C.


20.

Luarea măsurilor de asigurare a mijloacelor de protecţie individuală a structurilor proprii care acţionează în zona contaminată radioactiv sau chimic.

Şef C.O.J. Şef I.P. Şef S.P.C. Şef Serviciu Logistic


21.

Transmiterea precizărilor către C.L.S.U. privind măsurile de protecţie a colectivităţilor de animale, surselor de apă, produselor agroalimentare şi altor categorii de bunuri materiale prin: retragerea animalelor de pe păşuni; adăpostirea şi furajarea cu nutreţuri necontaminate; acoperirea surselor de apă; acoperirea stocurilor de furaje sau de produse agroalimentare.



C.J.S.U. BN



6

Nr. crt.


22.

Realizarea cooperării cu structurile descentralizate şi deconcentrate ale ministerelor, precum şi cu operatorii economici din subordinea, coordonarea sau autoritatea unor ministere în vederea realizării măsurilor de evacuare a populaţiei şi unor categorii de bunuri materiale şi asigurarea ajutorului medical specializat.

Inspector şef Şef C.O.J. Şef I.P. Şef S.P.C.


23.

Realizarea măsurilor organizatorice, în cooperare cu structurile descentralizate şi deconcentrate ale ministerelor, precum şi cu operatorii economici din subordinea, coordonarea sau autoritatea M.S., M.Ap.N., C.N.C.A.N., în vederea realizării controlului dozimetric şi radiologic, precum şi realizarea măsurilor profilaxice şi de acordare a asistenţei medicale de urgenţă.

Inspector şef Şef C.O.J. Şef I.P. Şef S.P.C.


24.

Realizarea măsurilor de decontaminare radioactivă sau chimică a oamenilor, animalelor, clădirilor, căilor de acces si a unor bunuri materiale, în cooperare cu structurile specializate ale M.Ap.N.

Şef C.O.J. Şef I.P. Şef S.P.C.


25. Transmiterea către C.L.S.U. a restricţiilor privind consumul apei, alimentelor şi desfăşurarea activităţilor economico-sociale în aer liber.

Inspector şef Şef C.O.J. S.Th.P. Şef I.P.


26.

Aplicarea împreună cu structurile abilitate din cadrul M.M.A.P., M.A.D.R. şi M.Ap.N a procedurilor de control şi supraveghere al radioactivităţii şi contaminării chimice a colectivităţilor de animale la societăţile agricole afectate şi la gospodăriile individuale.

Inspector şef Şef C.O.J. S.Th.P. Şef I.P. Şef S.P.C.


27. Transmiterea comunicatelor de presă în vederea asigurării informării populaţiei.

Inspector şef R.P.


28.

Solicitarea şi centralizarea datelor, periodic, de la structurile proprii, C.L.S.U. şi celulelor pentru situaţii de urgenţă, a informaţiilor privind situaţia existentă ca urmare a producerii situaţiei de urgenţă determinate de căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos, precum şi acţiunile în curs de desfăşurare.



29. Centralizarea datelor şi informarea periodică a comenzii inspectoratului general şi a preşedintelui C.J.S.U. cu datele privind situaţia operativă.

Inspector şef Şef C.O.J. Atunci când

situaţia o impune


Inspector şef Şef C.O.J. Şef I.P. Şef Serv. Logistic


31.

Solicitarea şi primirea de la structurile de drumuri naţionale şi judeţene şi regionalele CF şi I.P.J. a datelor privind căile de comunicaţii feroviare şi rutiere afectate.



C.J.S.U. BN



7

Nr. crt.


32. Transmiterea către I.G.S.U. a solicitărilor, privind acordarea unor ajutoare materiale şi financiare suplimentare.

Inspector şef Şef Serv. Logistic La ordin

33. Solicitarea de la C.L.S.U. a datelor privind necesarul estimat de evacuare a populaţiei sinistrate şi posibilităţile existente.

Inspector general Cdt. intervenţiei Şef S.P.C.


34. Stabilirea locurilor de evacuare şi a măsurilor care se impun a fi adoptate, în situaţia evacuării populaţiei din municipiul Bucureşti sau alte judeţe.

Inspector general Cdt. intervenţiei Şef I.P. Şef S.P.C.


35.

Coordonarea acţiunilor de evacuare a populaţiei şi bunurilor pe urgenţe:

- persoanele rănite, bolnave, copiii şi bătrânii; - celelalte persoane fără locuinţă; - bunurile de tezaur şi alte valori; - bunuri comune.

Inspector general Cdt. intervenţiei La ordin

36. Coordonarea misiunilor de primire/colectare a ajutoarelor umanitare interne, alături de administraţia locală.



37.

Solicitarea/primirea şi centralizarea informaţiilor şi rapoartelor operative furnizate de C.L.S.U., S.V.S.U., S.P.S.U. şi subunităţi pe timpul/la terminarea acţiunilor de intervenţie.


U.M. 01331 BISTRITA


Comandant La ordin 2.

Participarea cu forțe specializate la căutarea-salvarea persoanelor aflate în pericol sau bunurilor materiale periclitate









4. Evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate, evidenţa acesteia

5. Căutarea şi salvarea persoanelor 6. Paza bunurilor evacuate

C.J.S.U. BN



8

Nr. crt.





1.




2.


3.




6.


7.


8.


9.



C.J.S.U. BN



9

Nr. crt.




SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENȚĂ BISTRITA -NĂSĂUD

1. Acordarea asistenţei medicale de urgență Manager Permanent

2. Punerea la dispozitie, pe durată determinată, a resurselor umane și materiale necesare intervenţiilor.



2. Punerea la dispozitie, pe durata determinata, a resurselor umane și materiale necesare interventiilor Manager SAJ


1.

Punerea in aplicare a prevederilor O.M.M.P. nr. 2579/09.07.2012 privind aprobarea fluxului informaţional-decizional de avertizare alarmare în cazul producerii unor situații de urgență generate de riscurile specifice Ministerului Mediului și Pădurilor. Modul de acțiune este stabilit prin PROCEDURA privind fluxul informaţional - decizional de avertizare alarmare in cazul producerii unor situații de urgență generate de riscurile specifice Ministerului Mediului, aprobată prin DECIZIA nr. 1524/02.12.2013 a Comisarului General al G.N.M.




2.

Alertarea imediată, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă generate de riscurile specifice M.M.A.P., a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, a A.N.P.M. şi a celorlalte autorităţi însărcinate cu gestionarea unor astfel de situaţii conform normativelor elaborate de M.M.A.P.

Director executiv Responsabil cu fluxul informațional în situații de poluări accidentale Șef Serviciu Monitorizare și Laboratoare

Alertarea se face în maxim 2 ore de la primirea informației de producere a evenimentului

3. Asigurarea funcţionării şi organizării laboratorului de analize fizico-chimice, aparţinând Agenţiei pentru Protecţia Mediului BN

4. Monitorizarea prin Laboratorul de analize fizico-chimice al APM BN a evoluţiei calității aerului şi/sau a solului (după caz)

5.

Participarea la stabilirea cauzelor care au determinat producerea evenimentului, la identificarea factorilor de mediu afectaţi, precum şi la evaluarea efectelor produse și stabilirea măsurilor reparatorii

C.J.S.U. BN



10









8. ANEXE:


C.J.S.U. BN


MUNIŢIA NEEXPLODATĂ SAU NEDEZACTIVATĂ RĂMASĂ DIN TIMPUL CONFLICTELOR MILITARE


1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în cazul producerii unei situaţii de urgenţă determinate de de muniţia neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de muniţia neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare.






referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului; Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.195/2005 privind protecţia mediului; Legea nr. 126/2005 republicată, privind regimul materiilor explozive; H.G.R. nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului național









materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă; O.M.A.I. nr. 707/2005 Instrucţiuni privind managementul activităţilor de intervenţie pentru

asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate. O.M.A.I. nr. 718/2005 pentru aprobarea criteriilor de performanţă privind structura

organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă;

C.J.S.U. BN




2










4. ACRONIME

C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.P.J. Inspectoratul de Poliție Județean I.S.C. Inspectoratul de Stat în Construcţii I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență M.A.D.R. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. Ministerul Apărării Naţionale M.Ec. Ministerul Economiei M.M.S.C. Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice M.S. Ministerul Sănătății M.S.I. Ministerul pentru Societatea Informațională M.T. Ministerul Transporturilor S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.N.C.R.R. Societatea Naţională Crucea Roşie Română S.P.S.U. Serviciu Privat pentru Situații de Urgență S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe U.S.I.S.U. Unitate Specială de Intervenție în Situații de Urgență

C.J.S.U. BN




3


Nr. crt.









1. Primirea informaţiei privind producerea situaţiei de urgenţă, informarea inspectorului şef, a preşedintelui C.J.S.U. şi raportarea la I.G.S.U./C.O.N.

Subofiţer dispecerat La producerea S.U.

2. Transmiterea ordinului inspectorului şef privind pregătirea forţelor şi mijloacelor în vederea executării misiunilor specifice.


La producerea S.U.

3. Informarea preşedintelui CLSU și a postului de poliţie din zona afectată

Şef C.O.J. Subofiţer dispecerat Periodic

4. Dispunerea verificării informaţiei în teren şi luarea măsurilor de pază a muniţiilor neexplodate descoperite şi de securitate a zonei.

5.

Identificarea muniției la care a fost solicitată intervenția echipei pirotehnice. Cercetarea terenului, detectarea terenului, dezgroparea munițiilor daca este cazul, ridicarea și transportul acestora la locul de depozitare.

6.

Transmiterea precizărilor inspectorului şef către C.L.S.U./operatorul economic privind: - verificarea informaţiei privind descoperirea sau cunoaşterea despre existenţa sau deţinerea de către alte persoane de muniţii neexplodate; - asigurarea fluxului informaţional-decizional; - coordonarea acţiunilor de pază şi securitate a zonei afectate; - luarea deciziei de sistare a oricărei activităţi lucrative şi evacuarea persoanelor din zona afectată;- informarea populaţiei despre modul de comportare în astfel de situații; - alte precizări cu caracter organizatoric.



7. Distrugerea muniției neexplodate. Inspector șef Adjunct inspector șef

Periodic

C.J.S.U. BN




4

Nr. crt.



1.

Primirea informaţiei prin apel unic de urgenţă 112, transmiterea acesteia către birourile/posturile de poliţie pe raza cărora s-a descoperit muniţia neexplodată şi către Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase (SAESP).

Inspector șef Personalul din cadrul SAESP Echipajele de poliţie/posturile de poliţie din zona afectată


2. Deplasarea echipajelor de poliţie în zona afectată, verificarea autenticităţii informaţiei şi transmiterea acesteia către ISUJ BN.

3.

Luarea măsurilor de pază a muniţiilor descoperite şi de securitate a zonei, evacuarea persoanelor, interzicerea accesului în zonă a persoanelor neautorizate, precum şi prevenirea factorilor de risc asupra populaţiei şi operatorilor economici.

4.

Preluarea de informaţii de la persoanele care au descoperit muniţiile (loc,timp, împrejurare, dacă mai au cunoştinţă despre existenţa unor astfel de muniţii, alte informaţii utile echipelor specializate în asanarea terenului)

5. Predarea muniţiilor cu Proces verbal de predare- primire, echipelor specializate ale ISUJ BN.

6. Asigurarea ordinii publice în zonă, dirijarea/oprirea circulaţiei, alte activităţi specifice.

7.

Autovehiculul care transportă muniția neexplodată provenită din asanări, va fi însoțit pe timpul transportului de mașinile organelor de poliție și o autosanitară complet echipată, cu mijloacele speciale de avertizare luminoasă şi sonoră în funcțiune.

CENTRUL MEDICAL AL M.A.I. - BN

1.

Asigurarea asistenţei medicale de urgenţă la intervenţii a personalului care desfăşoară direct activităţile de asanare, precum şi refacerea stării fizico-psihice după intervenţie.

Comandant Cadre medicale specializate

La solicitare


1.

Primirea informaţiei prin apel unic de urgenţă 112 sau prin anunţarea de către structuri proprii sau altele cu atribuţii în domeniu şi verificarea autenticităţii acesteia.


Când situaţia impune 2. Participarea la paza muniţiilor şi securitatea zonei .

3. Participarea la asigurarea pazei şi siguranţei transportului muniţiilor asanate şi a poligoanelor de distrugere a acestora.

C.J.S.U. BN




5

Nr. crt.


4. Aprobarea pentru punerea la dispoziţia unităţilor specializate ale I.S.U.J. BN a poligoanelor pentru executarea distrugerii muniţiei asanate.

5. Asigurarea materiilor explozive şi mijloacelor de aprindere necesare pentru distrugerea muniţiei asanate.


1. Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora Șeful structurii Când situaţia o

impune 2. Informarea, înștiințarea și avertizarea





La nevoie

2. Punerea la dispozitie, pe durata determinata, a resurselor umane și materiale necesare interventiilor.









8. ANEXE:


C.J.S.U. BN


PRODUCEREA UNOR EPIDEMII Ed:1 Rev:0Pagina 1 din 7

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în cazul producerii unei situaţii de urgenţă determinate de producerea unor epidemii.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de producerea unor epidemii.

3. REFERINŢE NORMATIVE: OUG nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; Legea nr.15/2005 pentru aprobarea O.U.G. Nr. 21/2004; O.U.G. nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență,


H.G.R. nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului național pentru situații speciale de urgență;

H.G.R. nr.121/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului național pentru intemperii și calamități;

Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; O.U.G. nr.88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice,

comunitare pentru situaţii de urgenţă; H.G.R. nr.1490/2004 pentru aprobarea organigramei şi a Regulamentului de organizare şi

funcţionare a I.G.S.U.; H.G.R. nr.1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura

organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;

H.G.R. nr.1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;

H.G.R. nr.2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

H.G.R. nr.642/2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice;

H.G.R. nr.762/2008 privind Strategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă; H.G.R. nr.547/2005 privind aprobarea Strategiei Naționale a Protecției Civile; H.G.R. nr.1040/2006 pentru aprobarea Planului naţional de asigurare cu resurse umane,

materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă; O.M.A.I. nr.718/2005 pentru aprobarea criteriilor de performanţă privind structura

organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă; O.M.A.I. nr.736/2005 privind instituirea serviciului de permanenţă la toate primăriile din

zona de risc, în caz de iminenţă a producerii unor situaţii de urgenţă; O.MA.I. nr.886/2005 privind aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional de

înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei; Ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi ministrului mediului şi pădurilor

nr.1422/192/2012 de aprobare a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră;

C.J.S.U. BN



2

Ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi ministrului mediului şi pădurilor nr.3403/245/2012 pentru aprobarea procedurilor de codificare a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice;

Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 2.021/691/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale Titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii;

Ordinul comun al ministrului Sănătăţii nr. 1168/02.09.2010 şi ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 203/07.09.2010 pentru aprobarea structurii cadru a Planului roşu de intervenţie;

O.M.A.I. nr.1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;

O.MA.I. nr.886/2005 privind aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei;

O.M.A.I. nr.1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;

O.M.A.I. nr.1494/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă;

O.M.A.I. nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare şi a structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;

O.M.A.I. nr.735/2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă;


Legea nr.249/2013 pentru modificarea O.U.G. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului;

Legea nr.265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.195/2005 privind protecţia mediului; Planuri de cooperare interinstituționale de management a situațiilor de urgență generate de

tipuri de risc; Proceduri operaționale interne ale instituțiilor componente C.J.S.U. de management al

situațiilor de urgență generate de tipuri de risc.

4. ACRONIME

A.N.R.S.P.S. Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale A.N.S.V.S.A. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor C.J.C.C.I. Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.P.J. Inspectoratul de Poliție Județean I.S.C. Inspectoratul de Stat în Construcţii I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență M.A.D.R. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.E. Ministerul Afacerilor Externe M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne

C.J.S.U. BN



3

M.Ap.N. Ministerul Apărării Naţionale M.E.N. Ministerul Educației Naționale M.M.F.P.S.P.V. Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice M.M.S.C. Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice M.S. Ministerul Sănătății M.T. Ministerul Transporturilor O.C.S.P.S. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale R.P. Compartiment Informare și Relații Publice S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.N.C.R.R. Societatea Naţională Crucea Roşie Română S.P.S.U. Serviciu Privat pentru Situații de Urgență S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.U. Situație de urgență S.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe


Nr. crt.





3. Stabilirea măsurilor ce trebuie luate de membrii CJSU Prefect La nevoie


5.

Transmiterea ordinului către C.L.S.U. privind: - asigurarea continuităţii la primăriile din localităţile afectate; - asigurarea fluxului informaţional-decizional; - alte precizări cu caracter organizatoric.










C.J.S.U. BN



4

Nr. crt.



1. Primirea notificării cu privire la declanşarea unei epidemii pe teritoriul naţional.



2. Informarea inspectorului şef şi preşedintelui C.J.S.U. despre situaţia produsă. Dispecerat COJ Imediat

3.

Primirea informaţiilor privind modul de acţiune pentru prevenirea producerii sau înlăturarea urmărilor situaţiei de urgenţă, pe scenarii şi stări de alertă, atât pentru personalul propriu cât şi la nivel naţional.


La declararea epidemiei

4.

Prelucrarea precizărilor inspectorului general privind măsurile cu caracter intern ce trebuie adoptate în vederea reducerii efectelor epidemiei asupra efectivelor proprii.


La ordin

5. Stabilirea forţelor şi mijloacelor care ar putea interveni, potrivit planurilor existente sau la solicitarea autorităţilor publice locale.

Inspector şef Şef C.O.J. La declararea

epidemiei

6. Convocarea in şedinţă extraordinară a C.J.S.U. Inspector şef Şef C.O.J. STh. P La ordin

7. Transmiterea către C.L.S.U. a hotărârii C.N.S.S.U., sau după caz a C.J.S.U. pentru realizarea măsurilor de protecţie şi pregătirea intervenţiei

Inspector şef Şef C.O.J. S.Th. P

La ordin


Inspector şef Șef S.P.P.E.P.P. R.P.

La ordin Periodic

9. Punerea în aplicare, în părţile specifice, a Planului judeţean de management al situaţiilor de urgenţă generate de epidemii/pandemii

Inspector şef Dacă situaţia o impune

10.

Centralizarea datelor referitoare la participarea cu efective, tehnică şi materiale ale celorlalte ministere şi instituţii cu atribuţii în limitarea şi înlăturarea efectelor epidemiilor.

Şef C.O.J. Dacă situaţia o impune

11. Realizarea schimbului de informaţii cu directorul D.S.P., în calitate de Șef de Grup Suport Tehnico-Științific


Permanent

12. Întocmirea informării privind acţiunile de intervenţie şi transmiterea concluziilor conducerii I.G.S.U. şi preşedintelui C.J.S.U.



13.

Centralizarea solicitărilor preşedinţilor C.L.S.U. privind declararea „stării de alertă” pe raza localităţilor şi transmiterea acestora preşedintelui C.J.S.U.

Şef C.O.J. S.Th.P.


14. Centralizarea informaţiilor privind desfăşurarea misiunilor de asigurarea a apei şi hranei Şef C.O.J. Atunci când

situaţia o impune15. Monitorizarea situaţiei operative. Şef C.O.J. Permanent



C.J.S.U. BN



5

Nr. crt.




Comandant

La ordin. Dacă situaţia o impune


3. Acordarea asistenței medicale pentru personalul propriu care participă la intervenție






4. Evacuarea personalului de la obiectivele din subordine şi a Centrului de Reţinere şi Arest Preventiv al I.P.J.




1.


Inspector șef Adjunct al inspectorului șef

Când situaţia impune

2.


3. Sprijină acţiunile de salvare şi evacuare a persoanelor afectate

4.

Acordă sprijin intervenţiei celorlalte forţe specializate în focarele de distrugeri create. Asigură, la solicitarea Direcţiei de Sănătate Publică, a realizarea măsurilor de izolare şi pază, a zonelor/punctelor posibil contaminate.





C.J.S.U. BN



6

Nr. crt.




1. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă Manager SAJ

Permanent

2. Punerea la dispoziţie pe perioadă determinată a resurselor umane şi materiale La nevoie


1.

Monitorizarea permanentă a situaţiei operative din zona de competenţă şi intensificarea schimbului de date şi informaţii, cu structurile specializate /autorităţile administraţiei publice locale cu atribuţii în domeniu.

Compartimentul de Supraveghere Epidemiologică


2. Evaluare epidemiologică a situației, alertarea rețelei de medicina primară, dezinfecție, catagrafierea populației expuse la risc, vaccinare;

3. Supraveghere epidemiologică a teritoriului și aplicarea măsurilor igienico-sanitare în cazul apariției de boli infecțioase

4.

Informarea populației privind: cauza şi modul de răspândire a infecţiei, servicii medicale disponibile, stocuri de vaccinuri sau tratamente, măsuri de igienă şi control a infecţiei


1.

Se activează, prin ordin al prefectului, Centrul Local pentru combatere a Bolilor (C.L.C.B.) de la nivelul judeţului din care fac parte:

1. Unitatea Locală de Decizie (U.L.D.) organizată la nivelul prefecturii;

2. Unitatea Operaţională Locală (U.O.L.) organizată la D.S.V.S.A. BN;

U.O.L. răspunde de aplicarea în teren a măsurilor de combatere a bolilor pe raza judeţului, având în subordine Centrul pentru Intervenţii în Teren (C.I.T.).

3. Unităţile Locale de Sprijin (U.L.S.) organizate la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din judeţ. U.L.S. prin primarii localităţilor asigură sprijinul şi aplicarea măsurilor sanitare veterinare pentru combaterea bolilor cu difuzibilitate majoră.

Centrul Local pentru combatere a Bolilor (C.L.C.B.) Unitatea Locală de Decizii (U.L.D.) Unitatea Operaţională Locală (U.O.L.) Unităţile Locale de Sprijin (U.L.S.)

La nevoie

C.J.S.U. BN



7

Nr. crt.


INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN

1.

Instruirea personalului propriu, în colaborare cu reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică, cu privire la măsurile sanitar – antiepidemice şi profilactice ce trebuie luate şi respectate, pentru prevenirea apariţiei şi răspândirii virusului gripal în rândul acestuia

Inspector general Personal desemnat

Când situația impune

2.

Desfăşurarea întâlnirilor cu părinţii, în colaborare cu reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică, pentru prezentarea măsurilor care trebuie respectate în scopul prevenirii îmbolnăvirilor în unitatea de învăţământ


1. Se anunţă conducerea companiei și responsabili S.U. Director Resp. S.U./P.S.I. Resp. S.M.M.

2. Monitorizarea permanenta a calităţii apei potabile

3. Stabilirea punctelor critice de control privind monitorizarea calităţii apei pe fluxul tehnologic

4. Restricţii privind accesul sau intrarea în contact cu apa în zonele punctelor critice de control

5. Tratarea apei în vederea potabilizării 6. RESPONSABILITĂŢI:






procedura se difuzează membrilor C.J.S.U., pe bază de semnătură; procedura se actualizează ori de câte ori este nevoie; anexele privind lista de difuzare a procedurii şi lista reviziilor, se păstrează la emitent; procedura se aplică începând cu data de 15.01.2015.

8. ANEXE:

Anexa nr. 1 Lista de difuzare a proceduriiAnexa nr. 2 Lista revizuirilor

C.J.S.U. BN


PRODUCEREA UNOR EPIZOTII ŞI ZOONOZE Ed:1 Rev:0Pagina 1 din 9

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în cazul producerii unei situaţii de urgenţă determinate de producerea unor epizotii şi zoonoze.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de producerea unor epizotii şi zoonoze.

















Ordin comun MMSC-MAI-MDRAP nr. 330-44-2178/2013 pentru aprobarea Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi

C.J.S.U. BN



2

secetă hidrologică şi a Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică












O.M.M.P. nr. 2579/2012 privind aprobarea fluxului informaţional-decizional de avertizare alarmare în cazul producerii unor situații de urgență generate de riscurile specifice Ministerului Mediului și Pădurilor;



4. ACRONIME

A.N.R.S.P.S. Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale A.N.S.V.S.A. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor C.J.C.C.I. Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.P.J. Inspectoratul de Poliție Județean I.S.C. Inspectoratul de Stat în Construcţii I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență M.A.D.R. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.E. Ministerul Afacerilor Externe M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. Ministerul Apărării Naţionale

C.J.S.U. BN



3

M.E.C.S. Ministerul Educației și Cercetării Științifice M.M. Ministerul Muncii M.M.A.P. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor M.S. Ministerul Sănătății M.T. Ministerul Transporturilor R.P. Compartiment Informare și Relații Publice S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.N.C.R.R. Societatea Naţională Crucea Roşie Română S.P.S.U. Serviciu Privat pentru Situații de Urgență S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.U. Situație de urgență S.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe 5. MĂSURI ÎNTREPRINSE PENTRU GESTIONAREA SITUAŢIEI DE URGENŢĂ

Nr. crt.




2. Convocarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în şedinţă extraordinară. Prefect La nevoie



5.













C.J.S.U. BN



4

Nr. crt.




3.






1. Primirea notificării cu privire la declanşarea unei epizootii pe teritoriul judeţului şi diseminarea informaţiilor către structurilor cu atribuţii.



2. Informarea inspectorului şef, a I.G.S.U. şi a Instituţiei Prefectului cu privire la producerea evenimentului.

C.O.J Subofiţer dispecerat


3.

Transmiterea precizărilor inspectorului şef privind măsurile cu caracter intern ce trebuie adoptate în vederea reducerii efectelor epizootiei asupra efectivelor proprii.


La declararea epizootiei

4. Stabilirea forţelor şi mijloacelor care vor interveni potrivit planurilor existente sau la solicitarea autorităţilor publice locale.



5. Convocarea în şedinţă extraordinară a C.J.S.U. Inspector şef Şef C.O.J. STh. P La ordin

6.

Transmiterea către C.L.S.U. posibil a fi afectate, precum şi către instituţiile care gestionează o astfel de situaţie de urgenţă hotărârii C.J.S.U., pentru realizarea măsurilor de protecţie şi pregătire a intervenţiei.

Inspector şef I.S.U.J Şef C.O.J. S.Th. P

După finalizarea şedinţei C.J.S.U.


Inspector şef R.P.

La ordin, după încheierea sedinţei C.J.S.U. Periodic

8. Punerea în aplicare în părţile specifice a Planului judeţean de management al situaţiilor de urgenţă generate de epizootii/zoonoze


9. Participarea cu mijloacele la dispoziţie la avertizarea populaţiei şi luarea măsurilor specifice pentru limitarea răspândirii epizootiei/zoonozei.



10.

Participarea sau punerea la dispoziţie a mijloacelor tehnice necesare efectuării transporturilor de persoane, alimente şi materiale în zonele afectate de epizootii/zoonoze.

Şef C.O.J. S.Th.P. Şef Serviciu Logistic


11. Transmiterea către I.G.S.U. a datelor referitoare la participarea cu efective, tehnică şi materiale ale Şef C.O.J. Atunci când

situaţia o impune

C.J.S.U. BN



5

Nr. crt.


I.S.U.J. pentru limitarea şi înlăturarea efectelor epizootiilor/ zoonozelor.

12. Formularea propunerilor de activare a C.J.C.C.I. (potrivit procedurii specifice). Inspector şef Atunci când

situaţia o impune

13.

Asigură, schimbul de informaţii cu structurile deconcentrate ale M.S., M.A.I./Direcţia Medicală, M.Ap.N., A.N.S.V.S.A., M.T., M.A.E., A.N.R.S.P.S., S.N.C.R.R.

Şef C.O.J. S.Th.P. Şef I.P. Şef Serviciu Logistic




15. Monitorizarea tuturor activităţilor desfăşurate de către forţele participante, culegerea şi centralizarea datelor.



16. Alimentarea cu apă a filtrelor de dezinfectare, cu autospecialele de intervenţie din dotarea inspectoratelor judeţene.

Şef Serviciu Logistic Atunci când situaţia o imune

17.

Participarea, alături de reprezentanţii structurilor judeţene ale M.E.C.S., M.M.A.P., M.S. şi mass-media la acţiunile de informare a cetăţenilor cu privire la modul de comportare la locuinţele individuale şi în colectivităţile umane.


18.

Solicitarea sprijinului Inspectoratului General de Aviaţie al M.A.I., în vederea executării cercetării, transportului sau evacuării unor categorii de persoane aflate în dificultate.


19. Centralizarea solicitărilor preşedinţilor C.L.S.U. privind declararea „stării de alertă” pe raza unor localităţi şi informarea operativă a C.J.S.U.

Şef C.O.J. S.Th.P.


20.

Solicitarea, primirea şi transmiterea către C.L.S.U., periodic, a precizărilor privind restricţiile de consum a apei şi alimentelor în anumite zone sau desfăşurarea unor activităţi ale populaţiei.

Şef C.O.J. S.Th.P.


21. Coordonarea, atunci când situaţia o impune a misiunilor de primire/colectare a ajutoarelor umanitare interne, alături de administraţia locală

Şef C.O.J. Şef I.P. Şef Serviciu Logistic



Şef C.O.J. S.Th.P. Şef I.P.

Permanent

23.



24.

Participarea la ordinul prefectului judeţului în comisiile de evaluare a pagubelor produse în urma situaţiei de urgenţă.


C.J.S.U. BN



6

Nr. crt.



1.


-monitorizarea pericolelor și a factorilor de risc generatori de situații de urgență



2.


3.


4.

Asigurarea transportului forţelor si mijloacelor de intervenţie, a persoanelor evacuate si altor resurse:

-transportul resurselor necesare pentru intervenţie si asistenta de prima necesitate în situaţii de urgenta

5. Menţinerea si restabilirea ordinii publice:

-sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice

6.

Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate:









1.


2.


C.J.S.U. BN



7

Nr. crt.


3.


Inspector șef




6.


7.


8.



1. Izolarea zonei şi acordarea de sprijin forţelor participante

Ofițer responsabil cu protecția civilă La nevoie









C.J.S.U. BN



8

Nr. crt.


SERVICIUL JUDEȚEAN DE AMBULANȚĂ




1. Evaluare epidemiologica a situației, alertarea rețelei de medicină primară, dezinfecție, catagrafierea populației expuse la risc, vaccinare Compartimentul de

Supraveghere Epidemiologică


2. Supraveghere epidemiologică a teritoriului și aplicarea măsurilor igienico-sanitare în cazul apariției de boli infecțioase

3. Educație pentru sănătate a populației Compartimentul de Supraveghere Epidemiologică

La solicitare Imediat 4. Colaborare cu sectorul veterinar


1.

Se activează, prin ordin al prefectului, Centrul Local pentru Combatere a Bolilor (C.L.C.B.) de la nivelul judeţului din care fac parte:

1. Unitatea Locală de Decizie (U.L.D.) organizată la nivelul prefecturii;

2. Unitatea Operaţională Locală (U.O.L.) organizată la D.S.V.S.A. BN;

U.O.L. răspunde de aplicarea în teren a măsurilor de combatere a bolilor pe raza judeţului, având în subordine Centrul pentru Intervenţii în Teren (C.I.T.).

3. Unităţile Locale de Sprijin (U.L.S.) organizate la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din judeţ.

U.L.S. prin primarii localităţilor asigură sprijinul şi aplicarea măsurilor sanitare veterinare pentru combaterea bolilor cu difuzibilitate majoră.

Centrul Local pentru Combatere a Bolilor (C.L.C.B.) Unitatea Locală de Decizie (U.L.D.) Unitatea Operaţională Locală (U.O.L.) Unităţile Locale de Sprijin (U.L.S.)

În cazul semnalării acestor fenomene

2.

În cazul apariției zoonozelor, D.S.V.S.A. BN prin personalul de specialitate, notifică suspiciunea/ confirmarea bolii către Centrul Naţional de Combatere al Bolilor, declară boala, stabilește zonele de protecție și de supraveghere, stabilește restricțiile de circulație a animalelor și dispune aplicarea măsurilor de combatere specifice fiecărei zoonoze conform planului de măsuri ce se

Unitatea operaţională locală D.S.V.S.A. BN U.L.S. pentru aplicarea planului de masuri

În cazul semnalării

acestor fenomene

C.J.S.U. BN



9

Nr. crt.


elaborează pentru limitarea efectelor bolilor, dispune anchete pentru stabilirea numărului persoanelor și a animalelor afectate, a numărului de exploatații sau localități afectate, comunică și altor instituții abilitate datele pentru aplicarea de măsuri conform ariei de responsabilitate, dispune distrugerea cadavrelor sau produselor de origine animală care au generat riscul.


1. Se anunta responsabili S.U. si conducerea companieiDirector Resp. S.U./P.S.I Resp. S.M.M.

La nevoie

2. Monitorizarea permanentă a calității apei potabile

3. Stabilirea punctelor critice de control privind monitorizarea calitatii apei pe fluxul tehnologic

4. Restrictii privind accesul sau intrarea in contact cu apa în zonele punctelor critice de control

5. Tratarea apei în vederea potabilizării







procedura se difuzează membrilor C.J.S.U., pe bază de semnătură; procedura se actualizează ori de câte ori este nevoie; anexele privind lista de difuzare a procedurii şi lista reviziilor, se păstrează la emitent; procedura se aplică începând cu data de 15.01.2015.

8. ANEXE:


C.J.S.U. BN


RISC RADIOLOGIC INDUS DE RADIAȚII IONIZANTE Ed:1 Rev:0Pagina 1 din 11

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în cazul producerii unei situaţii de urgenţă determinate de producerea unui accident nuclear şi/sau urgenţă radiologică.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de producerea unui risc radiologic indus de radiații ionizante.

















C.J.S.U. BN



2














O.M.A.I. nr. 279/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregatirea si interventia în caz de urgență nucleară sau radiologică




4. ACRONIME

C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean I.G.Av. Inspectoratul General de Aviație I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.P.J. Inspectoratul de Poliție Județean I.S.C. Inspectoratul de Stat în Construcţii

C.J.S.U. BN



3

I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean M.A.D.R. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.E. Ministerul Afacerilor Externe M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. Ministerul Apărării Naţionale M.M.A.P. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor M.S. Ministerul Sănătății M.T. Ministerul Transporturilor N.B.C. Nuclear Biologic Chimic S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.S.M. Sănătate și Securitate în Muncă S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe


Nr. crt.







5.











C.J.S.U. BN



4

Nr. crt.




3.






1. Primirea informaţiei privind: locul producerii, data, împrejurări, primele măsuri luate etc.


2. Solicitarea detaliilor suplimentare privind: loculproducerii, data, împrejurări, tipul substanţei chimicetoxice industriale, primele măsuri luate etc.


3. Alertarea/alarmarea subunităţilor pentru intervenţie. Dispecerat I.S.U.J. Imediat

4. Informarea inspectorului şef/preşedintelui C.J.S.U. despre situaţia produsă.


5.

Punerea în aplicare a planurilor de alarmare privind transmiterea semnalelor/ indicativelor de alarmare/avertizare a populaţiei, operatorilor economici şi subunităţilor proprii ce pot fi afectate

Dispecerat I.S.U.J.

Imediat

6.

Alertarea/alarmarea structurilor prevăzute în planurile de urgenţă radiologică şi planurile de cooperare în vederea deplasării la locul intervenţiei şi realizării dispozitivului preliminar de intervenţie.

Dispecerat I.S.U.J.

Imediat

7. Alarmarea personalului şi informarea privind situaţia operativă. Dispecerat I.S.U.J. Conform Planului

de alarmă

8. Punerea în aplicare, atunci când situaţia o impune, a Planului de protecţie civilă al unităţii.


Conform Planului de intervenţie

9. Transmiterea ordinului inspectorului şef privind pregătirea tuturor categoriilor de forţe şi mijloace în vederea executării unor misiuni specifice.

Şef C.O.J.


10.

Organizarea şi executarea misiunilor de cercetare N.B.C. prin echipele specializate în scopul: - măsurării gradului de contaminare radioactivă; - determinării şi marcării zonelor contaminate (periculoase); - stabilirii evoluţiei contaminării radioactive; - stabilirii itinerariilor de evacuare a populaţiei; - prelevării de probe.



11. Transmiterea raportului preliminar către preşedintele C.J.S.U., referitor la situaţia operativă de pe teritoriul judeţului.


C.J.S.U. BN



5

Nr. crt.


12. Transmiterea către I.G.S.U. a solicitării preşedintelui C.J.S.U. privind declararea „stării de alertă” pe raza administrativ-teritorială a judeţului.



13. Punerea în aplicare a planurilor de cooperare pentru intrarea în acţiune a forţelor din urgenţa a III a

Comanda I.S.U.J. C.O.J.


14.

Realizarea cooperării cu structurile descentralizate şi desconcentrate ale ministerelor precum şi cu operatorii economici din subordinea, coordonarea sau autoritatea unor ministere, în vederea realizării măsurilor de evacuare a populaţiei şi a unor categorii de bunuri materiale, precum şi acordarea ajutorului medical specializat.

Inspector şef Şef C.O.J. S.Th.P. Şef I.P. Şef Serviciu Logistic

După depunerea norului contaminat radioactiv

15.

Transmiterea precizărilor inspectorului şef către C.L.S.U. şi structurile din subordine privind: -asigurarea continuităţii la primăriile din localităţile dispuse în zonele de planificare la urgenţă; - asigurarea fluxului informaţional-decizional; -asigurarea adăpostirii şi hrănirii populaţiei evacuate; - alte precizări cu caracter organizatoric

Inspector şef S.Th.P.





17. Identificarea şi stabilirea locurilor de evacuare şi a măsurilor care se impun a fi adoptate, în situaţia evacuării populaţiei.



18. Organizarea şi participarea la asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistraţi.

Inspector şef Şef C.O.J. Şef I.P. Şef Serviciu Logistic

La ordin

19.

Transmiterea către C.L.S.U., periodic, a datelor privind: - restricţiile de consum a apei şi alimentelor în anumite zone; - desfăşurarea acţiunilor de autoevacuare a populaţiei; - evacuarea/autoevacuarea unor categorii de animale şi bunuri;



20.

Luarea măsurilor de supraveghere şi controlul radioactivităţii mediului prin realizarea cercetării de specialitate şi executarea măsurătorilor privind nivelul de contaminare radioactivă, cu sprijinul structurilor specializate din cadrul M.M.A.P. şi realizarea hărţii privind contaminarea reală.

Şef I.P.


21. Informarea populaţiei despre pericolul contaminării radioactive, prin folosirea comunicatelor adresate



C.J.S.U. BN



6

Nr. crt.


populaţiei, echipajelor mobile ale I.S.U.J., mass-mediei locale.

Şef I.P. R.P.

22. Luarea măsurilor organizatorice de distribuire a pastilelor de iodură de potasiu, în zonele de planificare la urgenţă.

Inspector şef Şef I.P.


23.

Solicitarea sprijinului structurilor M.Ap.N şi M.A.I. în vederea executării cercetării aeriene, în scopul urmăririi deplasării norului de aer contaminat radioactiv, localizării zonelor de teren contaminat şi determinării itinerariilor interzise de evacuare.

Preşedintele C.J.S.U.Prin Inspector şef I.S.U.J.


24.

Realizarea măsurilor de adăpostire a populaţiei în locuinţele proprii, beciuri sau locuri special amenajate în scopul diminuării dozei acumulate datorită expunerii la nor.

Preşedinte C.J.S.U./C.L.S.U. Inspector şef Şef C.O.J. Şef I.P.


25.

Asigurarea cu mijloace de protecţie individuală a structurilor care acţionează în zona contaminată radioactiv, cât şi cu mijloace de protecţie simple, pentru populaţia care urmează a fi scoasă din zona de planificare la urgenţă.

Inspector şef Şef C.O.J. Şef I.P. Şef Serviciu Logistic


26.

Transmiterea către C.L.S.U. a hotărârilor C.J.S.U. privind adoptarea măsurilor de protecţie a colectivităţilor de animale, surselor de apă, produselor agroalimentare şi altor categorii de bunuri materiale prin: -retragerea animalelor de pe păşuni; -adăpostirea şi furajarea cu nutreţuri necontaminate; acoperirea surselor de apă; -acoperirea stocurilor de furaje sau de produse agroalimentare.



27.

Realizarea măsurilor organizatorice, în cooperare cu structurile descentralizate şi deconcentrate ale ministerelor, precum şi cu operatorii economici din subordinea, coordonarea sau autoritatea M.S., M.Ap.N., în vederea realizării controlului dozimetric şi radiologic al populaţiei.



28.

Realizarea măsurilor de decontaminare radioactivă a oamenilor, animalelor, clădirilor, căilor de acces şi a unor bunuri materiale, în cooperare cu structurile specializate ale M.Ap.N.



29.

Transmiterea către C.L.S.U. a precizărilor privind restricţiile de consum al apei, alimentelor şi desfăşurarea activităţilor economico-sociale în aer liber.



30. Realizarea, în permanenţă a cooperării cu structurile cu atribuţii în domeniul asigurării măsurilor de ordine, pază şi îndrumare a circulaţiei.



C.J.S.U. BN



7

Nr. crt.


31.

Aplicarea, împreună cu structurile abilitate din cadrul M.M.S.C., M.A.D.R. şi M.Ap.N., a procedurilor de control şi supraveghere a radioactivităţii colectivităţilor de animale la societăţile agricole afectate și a gospodăriilor individuale.



32. Transmiterea către I.G.S.U. a rapoartelor operative Inspector şef Şef C.O.J. S.Th.P.


33. Transmiterea comunicatelor de presă în vederea informării populaţiei.

Inspector şef R.P.


34.

Înaintarea propunerilor către C.J.S.U. în vederea întreruperii sau limitării după caz a unor activităţi economice publice sau private din zona/zonele afectată/afectate.



35.

Participarea la reţinerea şi stocarea produselor agricole şi a altor alimente contaminate care sunt periculoase pentru populaţie şi aplicarea interdicţiei de consum al unor produse.

Şef Serviciu Logistic Atunci când situaţia o impune

36. Participarea la realizarea măsurilor de asigurare a transportului populaţiei, bunurilor materiale şi obiectelor de patrimoniu.



37. Informarea periodică a preşedintelui C.J.S.U. cu datele privind situaţia operativă.






39. Centralizarea datelor privind organizarea intervenţiei la nivelul C.L.S.U. şi centralizarea cererilor privind sprijinul eşalonului superior.



40. Solicitarea şi primirea de la I.P.J. a datelor privind blocajele pe căile de comunicaţii.

Şef C.O.J. S.Th.P.


41. Transmiterea către I.G.S.U. a solicitării preşedintelui C.J.S.U. privind declarării „stării de alertă” pe raza administrativ-teritorială a judeţului.



42. Formularea către I.G.S.U. a solicitării, la nevoie, a unor ajutoare materiale şi financiare suplimentare.

Inspector şef S.Th.P. La nevoie

43.

Primirea structurilor destinate de I.G.S.U. să acţioneze în urgenţa a IV-a, pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă de amploare rezultate ca urmare a manifestării situaţiei de urgenţă la obiectivele şi în raioanele stabilite prin ordinul inspectorului general.

Comanda I.S.U.J. C.O.J





45. Organizarea şi participarea la asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistraţi.


La ordin

C.J.S.U. BN



8

Nr. crt.


46.

Participarea la acţiunile de evacuare a populaţiei şi bunurilor pe urgenţe: - persoane rănite, bolnave, copii şi bătrâni; - celelalte persoane fără locuinţă; - bunurile de tezaur şi alte valori; - bunuri comune.


La ordin



48. Participarea la coordonarea misiunilor de asigurare a apei şi hranei (după 72 de ore).



49. Coordonarea misiunilor de primire/colectare a ajutoarelor umanitare internaţionale, alături de M.A.E.



50. Coordonarea misiunilor de primire/colectare a ajutoarelor umanitare interne alături de administraţia locală şi Crucea Roșie Română



51.

Asigurarea transmiterii informărilor în cadrul componentelor judeţene cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă, privind modul de desfăşurare a intervenţiilor, forţele şi mijloacele folosite, precum şi a cererilor suplimentare privind asigurarea cu resurse umane, materiale şi financiare.



52.

Solicitarea/primirea şi centralizarea informaţiilor şi rapoartelor operative furnizate de C.L.S.U., S.V.S.U., pe timpul/la terminarea acţiunilor de intervenţie.


La finalizarea acţiunilor de intervenţie











8.

Menţinerea ordinii publice

C.J.S.U. BN



9

Nr. crt.



1.



2.


3.





6.


7.


8.







C.J.S.U. BN



10

Nr. crt.







2. Punerea la dispozitie, pe durata determinata, a



1.

Organizează şi asigură funcţionarea sistemului propriu de supraveghere al radioactivităţii alimentelor, apei potabile şi a unor bunuri destinate folosirii de către populaţie Laborator Igiena

Radiațiilor La solicitare Imediat 2. Recomandă nivelul de intervenţie în funcţie de

rezultatele evaluării riscurilor

3. Recomandă măsurile de limitare / restricţionare a consumului de alimente şi apă pentru populaţie

4. Supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra sănătăţii

Laborator Igiena Radiațiilor


5. Organizează şi asigură funcţionarea sistemului de control radiobiologic al populaţiei prin unităţile sanitare special desemnate

6. Centralizează şi verifică datele privind radioactivitatea produselor alimentare, apei potabile şi unor bunuri destinate folosirii de către populaţie

7. Evaluează riscul pentru populaţie

8.

Participă la intervenţie, prin efectuarea de măsurători in situ ale radioactivităţii populaţiei, produselor alimentare, apei potabile şi altor bunuri destinate folosirii de către populaţie şi transmiterea datelor obţinute, pe baza procedurilor proprii şi conform planurilor de intervenţie aprobate


1.

Constată prejudiciul asupra mediului, eventualele amenințări iminente cu un astfel de prejudiciu


Imediat ce condițiile din teren o permit, fără a afecta securitatea/sănătatea comisarilor

C.J.S.U. BN



11

Nr. crt.



1.


Director executiv Șef Serviciu Monitorizare și Laboratoare

Alertarea se face în maxim 2 ore de la primirea informației de producere a evenimentului 2.

Asigurarea funcţionării şi organizării laboratorului de radioactivitate, aparţinând Agenţiei pentru Protecţia Mediului BN


1. Verifică dacă prevederile referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă au fost respectate de angajator/angajat

Inspector șef adjunct S.S.M. Inspectorul S.S.M. de serviciu Inspectorul S.S.M. răspunzător de sectorul de activitate în care s-a petrecut evenimentul


3.

Cercetează evenimentul conform competenţelor, avizează cercetarea, stabileşte sau confirmă caracterul accidentelor, colaborează cu instituţiile implicate în ceea ce priveşte evidenţa şi raportarea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale

2. Dispune, după caz, sistarea activităţii sau oprirea din funcţiune a echipamentelor de muncă şi sesizează, după caz, organele de urmărire penală







procedura se difuzează membrilor C.J.S.U., pe bază de semnătură; procedura se actualizează ori de câte ori este nevoie; anexele privind lista de difuzare a procedurii şi lista reviziilor, se păstrează la emitent; procedura se aplică începând cu data de 15.01.2015

8. ANEXE:


C.J.S.U. BN


PRODUCEREA INCENDIILOR Ed:1 Rev:0Pagina 1 din 10

1

1. SCOP:

Stabilirea unui set unitar de responsabilități privind activităţile care se desfăşoară în cazul producerii unei situaţii de urgenţă determinate de producerea unui incendiu.


Procedura se aplică în cazul situațiilor de urgență generate de producerea unui incendiu.

















Ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului administrației și internelor nr. 551/1475/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea și gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină și secetă severă, a

C.J.S.U. BN



2

Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență în domeniul fitosanitar și a Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență ca urmare a incendiilor de pădure.

O.M.A.I. Nr. 360/2004 pentru aprobarea criteriilor de performanţă, privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă;










O.M.A.I. nr.1134/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste;


O.I.G. nr. 1144/I.G./2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de aplicare a Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr.1134 din 13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste;

O.I.G. nr.1146/I.G./2008 pentru aprobarea Dispoziţiilor tehnice de elaborare a documentelor de pregătire, organizare, conducere, desfăşurare, evidenţă, analiză, evaluare şi raportare a acţiunilor de intervenţie ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă.

O.I.G. nr. 750/I.G./2009 pentru completarea O.I.G. nr.1146/I.G./2008 Planuri de cooperare interinstituționale de management a situațiilor de urgență generate de

tipuri de risc; Proceduri operaționale interne ale instituțiilor componente C.J.S.U. de management al

situațiilor de urgență generate de tipuri de risc.

4. ACRONIME

A.N.M. Administrația Națională de Meteorologie A.N.P.M. Agenția Naţională de Protecția Mediului C.J.S.U. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.O.J. Centrul Operațional Județean I.G.S.U. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.P.J. Inspectoratul de Poliție Județean I.J.J. Inspectoratul Județean de Jandarmi

C.J.S.U. BN



3

I.S.U.J. Inspectoratul pentru Situații de Urgență M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne M.A.D.R. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.M.A.P. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor G.N.M. Garda Națională de Mediu M.S. Ministerul Sănătății M.T. Ministerul Transporturilor R.P. Compartiment Informare și Relații Publice S.M.U.R.D. Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare S.T.S. Serviciul de Telecomunicații Speciale S.Th.P. Secretariat Tehnic PermanentS.V.S.U. Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență U.P.U. Unitatea de Primiri Urgențe U.S.Av. Unitatea Specială de Aviație


Nr. crt.




2. Convocarea C.J.S.U. în şedinţă extraordinară. Prefect La nevoie



5.










3.



C.J.S.U. BN



4

Nr. crt.




1. Primirea informaţiei privind producerea evenimentului Dispecerat C.O.J. C+1 min

2. Solicitarea detaliilor suplimentare privind: locul producerii, data, împrejurări, primele măsuri luate etc.

Dispecerat C.O.J. C+1 la C+3 min

3. Informarea inspectorului şef despre situaţia produsă. Dispecerat C.O.J. C+3 min

4.

Alertarea/alarmarea subunităţilor pentru intervenţie; deplasarea la locul intervenţiei a structurilor prevăzute în plan; realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie.

Dispecerat C.O.J. Începând cu C+3 min

5. Alertarea C.L.S.U./S.V.S.U. în al cărui sector de competenţă s-a produs evenimentul Dispecerat C.O.J. C+3 min

6.

Alertarea/alarmarea structurilor prevăzute în planurile de cooperare în vederea deplasării la locul intervenţiei şi realizării dispozitivului preliminar de intervenţie.

Dispecerat C.O.J. C+5 min

7.

Analizarea situaţiei operative şi întocmirea de propuneri în consecinţă, avându-se în vedere Planul de intervenţie existent, condiţiile meteo locale, căile de acces, dotarea structurilor de intervenţie.

Inspector şef I.S.U.J. Şef grupă operativă Şef C.O.J. Şef I.P.


8.

Primirea datelor privind rezultatul recunoaşterilor, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie; evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor; realizarea, şi adaptarea la situaţia concretă a dispozitivului de intervenţie; realizarea manevrei de forţe şi mijloace.

Inspector şef I.S.U.J. Şef C.O.J. Şef I.P.


9.

Solicitarea de informaţii suplimentare de la operatorul economic/proprietarul obiectivului afectat în vederea analizării scenariilor privind obiectivele potenţial afectabile şi luarea măsurilor ce se impun.

Comanda I.S.U.J. După primirea informaţiilor

10. Informarea I.G.S.U. şi a instituţiei prefectului cu privire la producerea evenimentului. Şef grupă operativă

Imediat după producerea incendiului

11. Elaborarea propunerilor privind activarea C.L.S.U. şi C.J.S.U. Şef grupă operativă


12.

Intensificarea fluxului informaţional-decizional cu subunităţile de intervenţie în al căror raion de intervenţie s-a produs evenimentul, precum şi cu structurile care îndeplinesc funcţii de sprijin pentru gestionarea situaţiei de urgenţă.

C.O.J

Pe timpul gestionării situaţiei de urgenţă

C.J.S.U. BN



5

Nr. crt.


13. Transmiterea ordinelor inspectorului şef către subunităţi privind măsurile ce trebuie adoptate în raport cu situaţia creată.

C.O.J


14.

Realizarea măsurilor necesare prevăzute în planul de intervenţie, pentru: - deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor; - înlăturarea sau limitarea riscurilor iminente de prăbuşire a unor construcţii; - salvarea victimelor; - acordarea asistenţei medicale de urgenţă; - stingerea incendiilor.

Cdt. intervenţiei C.O.J.


15. Asigurarea logistică a acţiunilor de intervenţie. Serv. logistic


16. Alertarea forţelor din urgenţa a II a Comanda I.S.U.J.


17. Alarmarea grupei operative şi intrarea acesteia în dispozitiv Dispecerat C.O.J. La ordinul

inspectorului şef

18.

Realizarea măsurilor din urgenţa a II-a în completarea celor din urgenţa I, astfel:

- protejarea personalului şi a bunurilor proprii aflate în zonele expuse riscurilor complementare;

- asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistraţi;

- constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă;

- verificarea şi repunerea în funcţiune a sistemului de comunicaţii şi informatică;

- degajarea căilor de comunicaţii necesare transportului materialelor şi accesului forţelor şi mijloacelor de intervenţie.

Inspector şef


19. Notificarea C.L.S.U. ale localităţilor dispuse pe direcţiile probabile de manifestare a incendiului pentru dispunerea măsurilor de protecţie.

Şeful C.O.J La ordin; dacă situaţia o impune

20. Punerea în aplicare a planurilor de cooperare cu structurile care asigură misiuni pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin.

C.O.J


21.

Transmiterea către C.L.S.U. a informaţiilor furnizate de operatorii economici de profil privind adoptarea deciziei de întrerupere a furnizării energiei electrice şi gazelor, precum şi asigurarea comunicaţiilor în zonele afectate de incendii.



22. Informarea C.L.S.U. despre stabilirea rutelor ocolitoare a zonei afectate de incendiu, sau a altor


Atunci când situaţia o

C.J.S.U. BN



6

Nr. crt.


măsuri adoptate. impune

23. Transmiterea către C.J.S.U. a solicitărilor preşedinţilor C.L.S.U. privind oportunitatea declarării „stării de alertă” la nivelul unor localităţi.



24. Punerea în aplicare a planurilor de cooperare pentru intrarea în acţiune a forţelor din urgenţa a III a

Comanda I.S.U.J. C.Op.


25. Transmiterea raportului către inspectorul general privind aprobarea constituirii şi intrării în dispozitiv a grupării operative.

Comanda I.S.U.J.


26.

Primirea forţelor şi mijloacelor destinate de I.G.S.U. să acţioneze în urgenţa a IV-a, pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă de amploare rezultate ca urmare a manifestării situaţiei de urgenţă la obiectivele şi în raioanele stabilite prin ordinul inspectorului general.



27. Coordonarea acţiunilor grupărilor operative. Inspector general I.G.S.U./ Cdt. intervenţiei


28. Organizarea şi coordonarea lucrărilor pentru limitarea propagării incendiilor

Inspector general I.G.S.U./ Cdt. intervenţiei


29. Coordonarea intrării în dispozitivele de acţiune a grupărilor operative.

Comandantul intervenţiei C.O.J/ C.O.M.B.


30.

Transmiterea unor precizări suplimentare cu privire la stabilirea locului/raioanelor de: - evacuare a victimelor; - evacuare a bunurilor materiale; - evacuare a animalelor; - amenajare a taberei de sinistraţi.

Inspector general I.G.S.U./ Cdt. intervenţiei


31. Solicitarea la I.G.S.U. sau, după caz, la C.J.S.U a unor resurse umane şi materiale suplimentare în vederea gestionării situaţiei de urgenţă.

Comanda I.S.U.J. Dacă situaţia o impune

32. Coordonarea, împreună cu C.L.S.U., a acţiunilor de evacuare a unor categorii de populaţie şi bunuri.



33.

Coordonarea acţiunilor subunităţilor implicate în asigurarea condiţiilor de adăpostire, hrănire şi asistenţă a populaţiei şi animalelor în raioanele de evacuare.



34. Transmiterea către I.G.S.U. a informaţiilor despre situaţia creată şi despre măsurile luate.

Comanda I.S.U.J. C.O.J Periodic

35. Evidenţa repartiţiei forţelor şi mijloacelor de intervenţie în zonele afectate C.O.J Permanent

C.J.S.U. BN



7

Nr. crt.


36.

Solicitarea şi primirea de la structurile teritoriale de drumuri, C.F. şi I.J.P. a datelor privind existenţa unor căi de comunicaţii blocate, avariate sau restricţionate, în vederea stabilirii itinerariilor de deplasare a subunităţilor de intervenţie.




Inspector şef Compartiment informare şi relaţii publice

Periodic

38.

Stingerea incendiului, regruparea forţelor şi mijloacelor, stabilirea cauzelor şi condiţiilor care au favorizat producerea acestora, restabilirea capacităţii operative.

Cdt. intervenţiei La finalizarea

acţiunilor de intervenţie

39.



40. Informarea C.L.S.U. despre stabilirea rutelor ocolitoare a zonei afectate de incendiu, sau a altor măsuri adoptate.




1.


-monitorizarea pericolelor și a factorilor de risc generatori de situații de urgență a obiectivelor militare proprii sursa de risc la explozii



2.


3.

Căutarea, salvarea persoanelor - participă și asigură la ordin, sprijin forțelor specializate pentru căutarea și salvarea persoanelor sau bunurilor materiale periclitate


4.



5.

Localizarea si stingerea incendiilor: - la obiectivele din subordine /coordonare - asigură sprijin forțelor specializate pentru limitarea incendiilor

Dacă situaţia o impune. La ordin.

6.

Asigurarea transportului forţelor si mijloacelor de intervenţie, A persoanelor evacuate si altor resurse:

-transportul resurselor necesare pentru intervenţie si asistenta de prima necesitate in situaţii de urgenta


C.J.S.U. BN



8

Nr. crt.


7.

Asigurarea cazarii si adapostirii persoanelor afectate sau evacuate:

-asigurarea cazarii persoanelor evacuate în limita posibilităților














1.

Participarea la transmiterea către populaţie a semnalului de alarmare, unde acesta nu a fost recepţionat, a măsurilor de protecţie ce trebuie luate şi supraveghează respectarea acestora



2.

Sprijinirea acţiunile de salvare şi evacuare a persoanelor afectate către punctele de prim-ajutor, precum şi către unităţile sanitare pentru acordarea asistenţei medicale specializate

3. Acordarea sprijin intervenţiei celorlalte forţe specializate

4. Cooperarea cu poliţia la intensificarea măsurilor de ordine publică.

5.

Participarea prin misiuni specifice de ordine publică la evacuarea populaţiei (fluidizarea circulaţiei, paza raioanelor evacuate şi a celor în care se face evacuarea populaţiei, menţinerea ordinii în raioanele de evacuare, asigurarea securităţii bunurilor sau altor valori cu caracter public sau privat etc.)

6.

Participarea cu forţe şi mijloace, în limita disponibilităţii, la limitarea şi înlăturarea efectelor produse

C.J.S.U. BN



9

Nr. crt.











1. Acordarea asistentei medicale de urgenţă Manager SAJ La nevoie

2. Punerea la dispozitie, pe durată determinată, a resurselor umane şi materiale necesare interventiilor.


1.

Punerea in aplicare a prevederilor O.M.M.P. nr. 2579/09.07.2012 privind aprobarea fluxului informational-decizional de avertizare alarmare în cazul producerii unor situații de urgență generate de riscurile specifice Ministerului Mediului și Pădurilor. Modul de acțiune este stabilit prin PROCEDURA privind fluxul informational-decizional de avertizare alarmare in cazul producerii unor situații de urgență generate de riscurile specifice Ministerului Mediului, aprobată prin DECIZIA nr. 1524/02.12.2013 a Comisarului General al G.N.M.



SUCURSALA DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI ELECTRICE BN

1. Întreruperea furnizării de energie electrică în zona unde s-a produs incendiul. Dispecer La nevoie

S.C. E ON GAZ BISTRIŢA

1. Remedierea defecțiunilor apărute la rețelele de distribuție a gazelor naturale

Șef centru operațional

Imediat

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. SECTOR BISTRIŢA

1. Întreruperea instalaţiilor de alimentare cu gaze Şef Sector La nevoie

C.J.S.U. BN



10









8. ANEXE:



Anexa nr. 8

1 str. Piața Morii, bl. 56, sc. F

1 600 W 1 Str. Dobrogeanu Gherea nr. 15

1

2 str. Subcetate, bl. 2, sc. A 1 600 W Primăria Bistri ța 1 Str. Dobrogeanu Gherea nr. 15

1

3 str. Tiberiu Brediceanu, bl. A1, sc. A

1 600 W Primăria Bistri ța 1 Str. Dobrogeanu Gherea nr. 15

1

4 b-dul Decebal, bl. 46 1 5,5KW Primăria Bistri ța 1 Str. Dobrogeanu Gherea nr. 15

1

5 str. Gării, bl. 32, sc. A 1 5,5KW Primăria Bistri ța 1 Str. Dobrogeanu Gherea nr. 15

1

6 str. Romană, nr. 17A 1 5,5KW Primăria Bistri ța 1 Str. Dobrogeanu Gherea nr. 15

1

7 str. Florilor, nr. 1, sc. B 1 5,5KW Primăria Bistri ța 1 Str. Dobrogeanu Gherea nr. 15

1

8 b-dul Republicii, nr. 3 1 5,5KW Primăria Bistri ța 1 Str. Dobrogeanu Gherea nr. 15

1

9 str. Narciselor, nr. 2 C (SC NETEX SA)

1 5,5KW Primăria Bistri ța 1 Str. Dobrogeanu Gherea nr. 15

1

10 str. Grănicerilor, nr. 2 1 3KW Primăria Bistri ța 1 Str. Dobrogeanu Gherea nr. 15

1

11 str. Octavian Goga, bl. A1, nr. 2, sc. C

1 5,5KW Primăria Bistri ța 1 str. Octavian Goga, bl. A1, nr. 2, sc. C

1

12 Str. Industriei, nr. 4 (SC COMELF SA)

1 5,5KW Primăria Bistri ța 1 Str. Industriei, nr. 4 (SC COMELF SA)

1

13 str. Nicolae Titulescu, nr. 50

1 5,5KW Primăria Bistri ța 1 str. Nicolae Titulescu, nr. 50 1

14 str. Victor Babeș, nr. 28 1 5,5KW Primăria Bistri ța 1 str. Victor Babeș, nr. 28 1

15 str. Vasile Conta, nr. 11 1 3 KW Primăria Bistri ța 1 str. Vasile Conta, nr. 11 1

16 str. Iasomiei, nr. 2 1 3 KW Primăria Bistri ța 1 str. Iasomiei, nr. 2 1

17 str. Calea Moldovei, nr. 17 1 3 KW Primăria Bistri ța 1 str. Calea Moldovei, nr. 17 1

18 str. Drumul Cetă ții nr.19 1 5,5 KW SC IPROIEB SA 1 Str. Drumul Cetă ții nr.19 1

19 Str. Industriei, nr. 4 1 3 KW SC MEBIS SA 1 Str. Industriei, nr. 4 1

20 Str. Industriei, nr. 5 1 3 KW SC CRISTIRO SA 1 Str. Industriei, nr. 5 1

21 str. Drumul Cetăţii, nr. 4 1 3 KW SC ROMBAT SA 1 str. Drumul Cetăţii, nr. 4 1

SITUAŢIA MIJLOACELOR DE AVERTIZARE ŞI ALARMARE LA NIVELUL JUDEŢULUI BISTRI ȚA - N ĂSĂUD

Centra-

lizat

Necen-traliza

t

Ope-rativ

Neope-

rativ

Nr. Crt.

Localitate

Proprietar

Putere

OperativitateAcţionare

Administraţiepublică Sirenă

electricăSirenă

electronică

Bistri ța

Loc de acționare

Operator economic sursă risc,

instituții publiceetc.

Amplasare echipament ( str. nr. etc )

22 str. Drumul Cetăţii, nr. 4 1 3 KW SC ROMBAT SA 1 str. Drumul Cetăţii, nr. 4 1

23 str. Aleea Florilor, bl.F1 1 5,5 KW Primăria Beclean 1 Aleea Florilor, bl.F1 1

24 str. Obor, nr. 83 1 5,5 KW Primăria Beclean 1 str. Obor, nr. 83 1

25 str. Zorilor, nr. 2 1 5,5 KW Primăria Beclean 1 str. Zorilor, nr. 2 1

26 str. 1 Decembrie, nr. 5 1 3 KW Primăria Beclean 1 str. 1 Decembrie, nr. 5 127 str. 1 Decembrie, nr. 65 1 3 KW Primăria Beclean 1 str. 1 Decembrie, nr. 65 128 str. Bobâlna, nr. 2 CFR 1 3 KW Primăria Beclean 1 str. Bobîlna, nr. 2 1

29 str. Valea Viilor, nr. 3 1 3 KW SC DAN STEEL 1 str. Valea Viilor, nr. 3 1

30 str. Valea Viilor, nr. 3 1 3 KW SC DAN STEEL 1 str. Valea Viilor, nr. 3 1

31 str. Valea Viilor, nr. 3 1 1,5 KW SC DAN STEEL 1 str. Valea Viilor, nr. 3 1

32 str. George Cosbuc, nr. 146

1 600 W Primăria Năsăud 1 Pia ța Unirii, nr. 15 1

33 Pia ța Unirii, nr. 15 1 600 W Primăria Năsăud 1 Pia ța Unirii, nr. 15 1

34 str. Miron Cristea, nr. 1 1 600 W Primăria Năsăud 1 Pia ța Unirii, nr. 15 1

35 str. George Cosbuc, nr. 212

1 5,5 KW Primăria Năsăud 1 str. George Cosbuc, nr. 212 1

36 Pia ța Unirii, nr. 1 1 5,5 KW Primăria Năsăud 1 Pia ța Unirii, nr. 1 1

37 str. Miron Cristea, nr. 1 1 5,5 KW Primăria Năsăud 1 str. Miron Cristea, nr. 1 1

38 cart. Liviu Rebreanu 1 5,5 KW Primăria Năsăud 1 cart. Liviu Rebreanu 1

39 str. George Co șbuc 1 3 KW Primăria Năsăud 1 Pia ța Unirii, nr. 15 1

40 str. Trandafirilor, nr.10 1 5,5 KW Primăria Sângeorz Băi

1 str. Trandafirilor, nr.10 1

41 str. Republicii, nr. 2 1 5,5 KW Primăria Sângeorz Băi

1 str. Republicii, nr. 2 1

42 str. Republicii, nr. 38 1 5,5 KW Primăria Sângeorz Băi

1 1

43 str. Principală nr. 280 b Colibi ța

1 600 W SGA Bistriţa 1 str. Principală nr. 280 b Colibi ța

1

44 str. Principală nr. 280 b Colibi ța

1 5,5 KW SGA Bistriţa str. Principală nr. 280 b Colibi ța

1

45 str. Principală nr. 675 1 5,5 KW SGA Bistriţa 1 str. Principală nr. 675 1

46 str. Principală nr. 1326 1 5,5 KW Primăria Bistriţa-Bârgăului

1 str. Principală nr. 1326 1

47 Brani ștea str. Principală nr. 101 1 5,5 KW Primăria Brani ștea 1 str. Principală nr. 101 1

48 Budacu de Jos

str. Principală nr. 250 1 3 KW Primăria Budacu de Jos


49 Budești str. Principală nr. 120 1 5,5 KW Primăria Bude ști 1 str. Principală nr. 120 1

50 Căianu Mic

str. Principală nr. 100 1 5,5 KW Primăria Căianu Mic 1 str. Principală nr. 100 1

51 Cetate str. Principală nr. 53 1 5,5 KW Primăria Cetate 1 str. Principală nr. 53 1

52 Chiochiș str. Principală nr. 17 1 5,5 KW Primăria Chiochi ș 1 str. Principală nr. 17 1

Năsăud

Beclean

Bistriţa-Bârgăului

Sângeorz Băi

53 Chiuza str. Principală nr. 15 1 5,5 KW Primăria Chiuza 1 str. Principală nr. 15 1

54 Ciceu Giurge ști

str. Principală nr. 288 1 5,5 KW Primăria Ciceu Giurge ști


55 Ciceu Mihăie ști

str. Principală nr. 42 1 450 W Primăria Ciceu Mihăie ști


56 Coșbuc str. Principală nr. 368 1 5,5 KW Primăria Co șbuc 1 str. Principală nr. 368 1

57 Dumitra str. Principală nr. 140 1 5,5 KW Primăria Dumitra 1 str. Principală nr. 140 1

58 Feldru str. Principală nr. 186 1 5,5 KW Primăria Feldru 1 str. Principală nr. 186 1

59 Gala ții Bistri ței

str. Principală nr. 241 1 5,5 KW Primăria Gala ții Bistri ței


60 Ilva Mare str. Principală nr. 243 1 5,5 KW Primăria Ilva Mare 1 str. Principală nr. 243 1

61 Ilva Mică str. Principală nr. 773 1 5,5 KW Primăria Ilva Mică 1 str. Principală nr. 773 1

62 Josenii Bârgăului

str. Principală nr. 153 1 5,5 KW Primăria Josenii Bârgăului


63 Lechința str. Independen ței nr. 542 1 5,5 KW Primăria Lechin ța 1 str. Independen ței nr. 542 1

64 Leșu str. Principală nr. 133/a 1 3 KW Primăria Le șu 1 str. Principală nr. 133/a 1

65 Livezile str. Principală nr. 160 1 5,5 KW Primăria Livezile 1 str. Principală nr. 160 1

66 Lunca Ilvei

str. Grănicerilor nr. 198 1 5,5 KW Primăria Lunca Ilvei 1 str. Grănicerilor nr. 198 1

67 Măgura Ilvei

str. Principală nr. 420 1 3 KW Primăria Măgura Ilvei


68 Maieru str. Principală nr. 831 1 5,5 KW Primăria Maieru 1 str. Principală nr. 831 1

69 Mărișelu str. Principală nr. 150 1 5,5 KW Primăria Mări șelu 1 str. Principală nr. 150 1

70 Matei str. Principală nr. 182 1 5,5 KW Primăria Matei 1 str. Principală nr. 182 1

71 Miceștii de Câmpie

str. Principală nr. 18 1 3 KW Primăria Mice știi de Câmpie


72 Milaș str. Principală nr. 282 1 3 KW Primăria Mila ș 1 str. Principală nr. 282 1

73 Monor str. Principală nr. 408 1 3 KW Primăria Monor 1 str. Principală nr. 408 1

74 Negrile ști str. Principală nr. 494 1 5,5 KW Primăria Negrile ști 1 str. Principală nr. 494 1

75 Nimigea str. Principală nr. 1 1 5,5 KW Primăria Nimigea 1 str. Principală nr. 1 1

76 Nușeni str. Principală nr. 37 1 5,5 KW Primăria Nu șeni 1 str. Principală nr. 37 1

77 Parva str. Principală nr. 162 1 3 KW Primăria Parva 1 str. Principală nr. 162 1

78 Reteag str. Principală nr. 272 1 5,5 KW Primăria Petru Rareș


79 Poiana Ilvei

str. Principală nr. 97/a 1 5,5 KW Primăria Poiana Ilvei

1 str. Principală nr. 97/a 1

80 Prundu Bârgăului

str. Principală nr. 512 1 5,5 KW Primăria Prundu Bârgăului


81 Rebra str. Principală nr. 1 1 5,5 KW Primăria Rebra 1 str. Principală nr. 1 1

82 Rebri șoara

str. Principală nr. 827 1 5,5 KW Primăria Rebri șoara


83 Rodna str. Principală nr. 756 1 5,5 KW Primăria Rodna 1 str. Principală nr. 756 1

84 Romuli str. Principală nr. 363 1 5,5 KW Primăria Romuli 1 str. Principală nr. 363 1

85 Runcu Salvei

str. Principală nr. 1 1 450W Primăria Runcu Salvei


86 Salva str. Principală nr. 154 1 5,5 KW Primăria Salva 1 str. Principală nr. 154 1

87 Siliva șu de

str. Principală nr. 80 1 400W Primăria Siliva șu de Câmpie


88 Sânmihaiu de

str. Principală nr. 53 1 5,5 KW Primăria Sânmihaiu de Câmpie


89 Spermezeu

str. Principală nr. 295 1 5,5 KW Primăria Spermezeu


90 Șanț str. Principală nr. 80 1 5,5 KW Primăria Șanț 1 str. Principală nr. 80 1

91 Șieu str. Principală nr. 261 1 5,5 KW Primăria Șieu 1 str. Principală nr. 261 1

92 Șieu Odorhei

str. Principală nr. 47 1 5,5 KW Primăria Șieu Odorhei


93 Șieu Măgheruş

str. Principală nr. 243 1 5,5 KW Primăria Șieu Măgheru ș


94 Șieuț str. Principală nr. 197 1 5,5 KW Primăria Șieuț 1 str. Principală nr. 197 1

95 str. Principală nr. 41 1 5,5 KW Primăria Șintereag 1 str. Principală nr. 41 1

96 str. Principală nr. 40 1 3 KW Primăria Șintereag 1 str. Principală nr. 40 1

97 Teaca str. Principală nr. 598 1 5,5 KW Primăria Teaca 1 str. Principală nr. 598 1

98 Telciu str. Principală nr. 744 1 5,5 KW Primăria Telciu 1 str. Principală nr. 744 1

99 Tiha Bârgăului

str. Principală nr. 41 1 5,5 KW Primăria Tiha Bârgăului


100 Târli șua str. Principală nr. 237 1 5,5 KW Primăria Târli șua 1 str. Principală nr. 237 1

101 Uriu str. Principală nr. 317 1 5,5 KW Primăria Uriu 1 str. Principală nr. 317 1

102 Urmeni ș str. Principală nr. 204 1 5,5 KW Primăria Urmeni ș 1 str. Principală nr. 204 1

103 Zagra str. Principală nr. 46 1 5,5 KW Primăria Zagra 1 str. Principală nr. 46 1

92 11 96 10 13 89 84 19

Sirenă nefuncțională

Sirenă electronică

Sirenă electrică

TOTAL SIRENE JUDEŢ:

Șintereag

SURSE DE RISC FURTUNI ȘI VISCOL

ZONE CU RISC

SURSE DE RISC INUNDAŢII

INUNDAŢII ZĂPOARE DE GHEAŢĂ

SURSE DE RISC CĂDERI MASIVE DE ZĂPADĂ

ZONE CU RISC

SURSE DE RISC MUNIȚIE NEEPLODATĂ SAU NEDEZACTIVATĂ RĂMASĂ DIN TIMPUL CONFLICTELOR MILITARE

INTERVENŢII PIROTEHNICE

ASANĂRI DE MUNIŢIE RAMASĂ NEEXPLODATĂ

2016 2017 2018 8 asanări de muniţie rămasă neexplodată

• 21.04.2016 - Jelna - 1 bombă de aruncător cal. 82 mm;

• 07.05.2016 – Matei – 1 lovitură de aruncător PG 2;

• 06.06.2016 – Budacu de Sus - 1 proiectil exploziv cal. 76 mm;

• 22.06.2016 – Tîrlişua – 1 lovitură perforantă de artilerie cal. 57mm;

• 19.07.2016 – Susenii Bîrgăului - 18cartuşe cal. 7,62mm

• 23.07.2016 - Budacu de Sus - 1 proiectil exploziv cal. 100 mm;

• 27.07.2016 - Herina - 1 bombă de aruncător cal. 82 mm;

• 24.10.2016 - Bistriţa - 1 grenadă de mână defensivă;

29 asanări de muniţie rămasă neexplodată • 27.02.2017 – Budacu de Jos – 1 proiectil perforant cal. 37 mm; • 12.03.2017 - Ghinda – 150 cartușe calibru 7,62; • 15.03.2017 – Josenii Bîrgăului - 1 proiectil perforant cal. 100 mm; • 15.03.2017 – Monor - 13 cartușe calibru 7,62; • 16.03.2017 – Josenii Bîrgăului - 1 proiectil perforant cal. 76 mm; • 16.03.2017 – Bistrița - 52 cartușe diferite calibre; • 18.03.2017 – Coșbuc - 244 cartușe diferite calibre;

- 4 grenade de mână ofensive; • 23.03.2017 – Bistrița – 1 capsă electrică; • 27.03.2017 – Josenii Bîrgăului - 1 grenadă de mână ofensivă; • 31.03.2017 – Năsăud – 1 proiectil perforant cal. 37 mm; • 10.04.2017 – Budacu de Sus – 10 cartușe calibru 7,62; • 11.04.2017 – Josenii Bîrgăului - 1 bombă de aruncător cal. 82 mm; • 13.04.2017 – Bistriţa - 1 proiectil perforant cal. 152 mm;

- 1 proiectil perforant cal. 100 mm; - 1 grenadă de mână defensivă;

• 19.04.2017 – Năsăud – 1 proiectil perforant cal. 30 mm; • 06.05.2017 – Josenii Bîrgăului - 1 proiectil perforant cal. 100 mm; • 09.05.2017 – Șanț - 1 bombă de aruncător cal. 82 mm; • 16.05.2017 – Bistrița – 1 cartuș cal 12,7mm; • 17.05.2017 – Bistriţa - 1 proiectil perforant cal. 100 mm;

- 1 bombă de aruncător cal. 82 mm; • 18.05.2017 – Prundu Bîrgăului – 15 lovituri de aruncător antitanc PG2; • 24.05.2017 – Budacu de Jos - 4 grenade de mână defensive; • 30.05.2017 – Viile Tecii - 1 proiectil perforant cal. 76 mm; • 09.06.2017 – Chintelnic - 1 bombă de aruncător cal. 82 mm; • 10.06.2017 – Chintelnic - detectare; • 13.07.2017 – Livezile - 1 bombă de aruncător cal. 82 mm; • 06.09.2017 – Bistrița – 1 cartuș cal 7,65mm; • 12.09.2017 – Budacu de Jos - 1 grenadă de mână defensivă; • 21.10.2017 - Bistrița – 20 cartușe calibru 7,65; • 22.10.2017 - Bistrița – detectare; • 31.11.2017 – Năsăud - 1 grenadă de mână defensivă;

40 asanări de muniţie rămasă neexplodată (10 asanări pe teritoriul județului Cluj)

• 17.03.2018 – Rusu Bîrgăului - 1 proiectil perforant cal. 100 mm; • 05.04.2018 – Bistriţa – 4 cartușe diferite calibre;

- 1 grenadă de mână defensivă; • 12.04.2018 – Rebrișoara - 1 proiectil perforant cal. 37 mm; • 02.05.2018 – Chiraleș - 1 bombă de aruncător cal. 82 mm; • 09.05.2018 – Bistrița - 1 grenadă de mână defensivă; • 22.05.2018 – Spermezeu - 1 proiectil perforant cal. 37 mm; • 04.06.2018 – Bistrița - 1 grenadă de mână defensivă; • 11.06.2018 – Mititei - 1 proiectil perforant cal. 76 mm; • 15.06.2018 – Ilva Mare - 1 proiectil perforant cal. 76 mm; • 21.06.2018 – Ilva Mare - 1 proiectil perforant cal. 76 mm;

- 1 proiectil perforant cal. 57 mm; • 23.06.2018 – Josenii Bîrgăului - 1 proiectil perforant cal. 76 mm; • 04.07.2018 – Năsăud - 2 capse pirotehnice; • 08.07.2018 – Bistrița - 11 capse pirotehnice; • 12.07.2018 – Prundu Bîrgăului - 1 grenadă de mână defensivă; • 27.07.2018 – Tărpiu - 1 mină antiblindat MAT 46; • 17.08.2018 – Beclean - 1 bombă de aruncător cal. 82 mm; • 16.10.2018 – Budacu de Jos - 1 grenadă de mână defensivă; • 06.11.2018 – Monariu - 1 proiectil perforant cal. 76 mm; • 07.11.2018 – Orheiu Bistriței – 44 cartușe cal. 7,65mm; • 08.11.2018 – Buduș - 9 grenade de mână defensive; • 14 – 15.11.2018 – Visuia - 6 bombe de aruncător cal. 82 mm; • 17.11.2018 – Livezile - 1 proiectil perforant cal. 57 mm; • 25.11.2018 – Ghinda – 101 cartușe cal. 7,65 mm; • 30.11.2018 – 03.12.2018 – Năsăud – 1 cartuș cal. 7,65 mm; • 04.12.2018 – 05.12.2018 – Ilva Mică - 1 proiectil perforant cal. 76 mm; • 11.12.2018 – Tăgșor - 1 bombă de aruncător cal. 60 mm; • 15.12.2018 – Bistrița – 5 cartușe cal. 7,62 mm;

TOTAL ELEMENTE MUNIŢIE 25 TOTAL ELEMENTE MUNIŢIE 533 TOTAL ELEMENTE MUNIŢIE 198 MISIUNI DISTRUGERE 1 MISIUNI DISTRUGERE 6 MISIUNI DISTRUGERE 4

10

3

1

1

1

3

1

1

1

2

1

1

1

1

1

1

1

6

1

1

1

1

2

1

1

1

1

1

1

1

1

1

2

1

3

2

SURSE DE RISC SECETĂ

ZONE CU RISC

HARTA CU RISCURILE DE PRODUCERE A ZĂPOARELOR DE GHEAŢĂ PE CURSURILE DE APĂ DIN JUDEŢ

INTERVENŢII PIROTEHNICE LA ZĂPOARE DE GHEAŢĂ ÎN ANUL

2017…………………..2018

7 intervenţii pirotehnice la zăpoare - 03.02.2017 Râul Sălăuţa (localitatea Coșbuc).

- 03.02.2017 Râul Gersa (localitatea Rebrișoara). - 03.02.2017 Râul Rebra (localitatea Rebra). - 04.02.2017 Râul Valea Zagrei (localitatea Zagra). - 04.02.2017 Râul Rebra (localitatea Rebra). - 04.02.2017 Râul Someș (localitatea Maieru). - 04.02.2017 Râul Someș (localitatea Valea Mare). - 05.02.2017 Râul Bistrița Ardeleană (localitatea Mița).

2 intervenţii pirotehnice la zăpoare - 03.12.2018 Râul Rebra (localitatea Rebra). - 04.12.2018 Râul Rebra (localitatea Rebra).

Zone cu risc de producere a zăpoarelor de gheaţă unde nu au fost desfăşurate acţiuni de intervenţie în ultimii ani ( Răurile Ilişua, zona loc. Căianu Mic, Someşul Mare cu localităţile Rodna, Feldru, Nimigea de Sus, Telcişor cu localitatea Telciu, Ilva cu localităţile Măgura Ilvei,

Ilva Mare şi Lunca Ilvei.

SURSE DE RISC INCENDII DE PĂDURE

ZONE CU RISC

SURSE DE RISC AVALANȘE

Căutare salvare persoane Avalanșe

ZONELE ÎNALTE DE CREASTĂ ALE UNITĂȚILOR MONTANE SUNT PREDISPUSE PRODUCERII AVALANȘELOR (M. RODNEI; M. CĂLIMANI – Căldarea Bistricior; M ȚIBLEȘULUI; M. SUHARDULUI)

SURSE DE RISC ALUNECĂRI DE TEREN

ZONE CU RISC

SURSE DE RISC ACCIDENTE, AVARII, EXPLOZII ȘI INCENDII ÎN ACTIVITĂȚI DE TRANSPORT ȘI DEPOZITARE

PRODUSE PERICULOASE

ZONE CU RISC

SURSE DE RISC ACCIDENTE AVARII, EXPLOZII ȘI INCENDII ÎN ACTIVITĂȚI DE TRANSPORT

ZONE CU RISC

SURSE DE RISC POLUARE DE APĂ

ZONE CU RISC

SURSE DE RISC PRĂBUȘIRI DE CONSTRUCȚII, INSTALAȚII SAU AMENAJĂRI

ZONE CU RISC

SURSE DE RISC EȘECUL UTILITĂȚILOR PUBLICE

ZONE CU RISC

SURSE DE RISC CĂDERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERĂ ȘI DIN COSMOS

ZONE CU RISC

SURSE DE RISC MUNIȚIE NEEPLODATĂ SAU NEDEZACTIVATĂ RĂMASĂ DIN TIMPUL CONFLICTELOR MILITARE

INTERVENŢII PIROTEHNICE

ICE LA MUNIŢIE RAMASĂ NEEXPLODATĂ 2015 2016 2017

22 intervenţii pirotehnice la muniţia rămasă neexplodată

• 07.02.2015 – Orheiu Bistriţei – 3 elemente de muniţie de infanterie diferite calibre;

• 24.02.2015 - Sigmir - 1 proiectil perforant cal. 75 mm; • 25.03.2015 - Bistriţa - 129 elemente de muniţie de infanterie diferite

calibre; • 21.04.2015 - Cetate-1 proiectil exploziv cal. 76 mm; • 06.05.2015 – Ilva Mare - 1 bombă de aruncător cal. 82 mm; • 13.05.2015 - Corvineşti - 1 grenadă de mână defensivă; • 24.05.2015 - Bistriţa- 386 elemente de muniţie de infanterie diferite

calibre; • 22.07.2015 - Bistriţa- 32 elemente de muniţie de infanterie diferite

calibre; • 29.07.2015 - Bistriţa - 1 grenadă de mână defensivă; • 10.08.2015 – Albeştii Bistriţei - 3 proiectile explozive cal. 100 mm; • 07.09.2015 - Josenii Bîrgăului - 1 proiectil exploziv trasor cal. 100 mm;

- 1 proiectil exploziv trasor cal. 75 mm; • 17.09.2015 – Reteag - 21 proiectile explozive cal. 76 mm; • 22.09.2015 - Josenii Bîrgăului - 1 proiectil exploziv trasor cal. 76 mm; • 01.10.2015 – Josenii Bîrgăului - 75 elemente de muniţie de infanterie

diferite calibre; • 13.10.2015 - Leşu - 1 proiectil exploziv trasor cal. 75 mm; • 14.10.2015 - Bistriţa- 149 diferite elemente de muniţie (31 proiectile, 19

bombe de aruncător, 52 grenade de mână defensive, 5 lovituri de AG şi 42 bombe de aviaţie);

• 23.10.2015 - Bistriţa - 2 proiectile perforante cal. 76 mm; - 1 grenadă de mână defensivă;

• 04.11.2015 - Bistriţa - 1 proiectil perforant cal. 45 mm; • 15.11.2015 – Salva – 66 elemente de muniţie de infanterie diferite

calibre; • 20.11.2015 - Jelna - 1 proiectil perforant cal. 76 mm; • 30.12.2015 - Bistriţa – 35 obiecte pirotehnice ; • 30.12.2015 - Bistriţa – 5 pistoale;


• 21.04.2016 - Jelna - 1 bombă de aruncător cal. 82 mm; • 07.05.2016 – Matei – 1 lovitură de aruncător PG 2; • 06.06.2016 – Budacu de Sus - 1 proiectil exploziv cal. 76 mm; • 22.06.2016 – Tîrlişua – 1 lovitură perforantă de artilerie cal.

57mm; • 19.07.2016 – Susenii Bîrgăului - 18cartuşe cal. 7,62mm • 23.07.2016 - Budacu de Sus - 1 proiectil exploziv cal. 100 mm; • 27.07.2016 - Herina - 1 bombă de aruncător cal. 82 mm; • 24.10.2016 - Bistriţa - 1 grenadă de mână defensivă;


• 27.02.2017 – Budacu de Jos – 1 proiectil perforant cal. 37 mm; • 12.03.2017 - Ghinda – 150 cartușe calibru 7,62; • 15.03.2017 – Josenii Bîrgăului - 1 proiectil perforant cal. 100 mm; • 15.03.2017 – Monor - 13 cartușe calibru 7,62; • 16.03.2017 – Josenii Bîrgăului - 1 proiectil perforant cal. 76 mm; • 16.03.2017 – Bistrița - 52 cartușe diferite calibre; • 18.03.2017 – Coșbuc - 244 cartușe diferite calibre;

- 4 grenade de mână ofensive; • 23.03.2017 – Bistrița – 1 capsă electrică; • 27.03.2017 – Josenii Bîrgăului - 1 grenadă de mână ofensivă; • 31.03.2017 – Năsăud – 1 proiectil perforant cal. 37 mm; • 10.04.2017 – Budacu de Sus – 10 cartușe calibru 7,62; • 11.04.2017 – Josenii Bîrgăului - 1 bombă de aruncător cal. 82 mm; • 13.04.2017 – Bistriţa - 1 proiectil perforant cal. 152 mm;

- 1 proiectil perforant cal. 100 mm; - 1 grenadă de mână defensivă;

• 19.04.2017 – Năsăud – 1 proiectil perforant cal. 30 mm; • 06.05.2017 – Josenii Bîrgăului - 1 proiectil perforant cal. 100 mm; • 09.05.2017 – Șanț - 1 bombă de aruncător cal. 82 mm; • 16.05.2017 – Bistrița – 1 cartuș cal 12,7mm; • 17.05.2017 – Bistriţa - 1 proiectil perforant cal. 100 mm;

- 1 bombă de aruncător cal. 82 mm; • 18.05.2017 – Prundu Bîrgăului – 15 lovituri de aruncător antitanc PG2; • 24.05.2017 – Budacu de Jos - 4 grenade de mână defensive; • 30.05.2017 – Viile Tecii - 1 proiectil perforant cal. 76 mm; • 09.06.2017 – Chintelnic - 1 bombă de aruncător cal. 82 mm; • 10.06.2017 – Chintelnic - detectare; • 13.07.2017 – Livezile - 1 bombă de aruncător cal. 82 mm; • 06.09.2017 – Bistrița – 1 cartuș cal 7,65mm; • 12.09.2017 – Budacu de Jos - 1 grenadă de mână defensivă; • 21.10.2017 - Bistrița – 20 cartușe calibru 7,65; • 22.10.2017 - Bistrița – detectare; • 31.11.2017 – Năsăud - 1 grenadă de mână defensivă;

TOTAL ELEMENTE MUNIŢIE 888 TOTAL ELEMENTE MUNIŢIE 25 TOTAL ELEMENTE MUNIŢIE 29 MISIUNI DISTRUGERE 5 MISIUNI DISTRUGERE 1 MISIUNI DISTRUGERE 6

10

1

1

8

1

3

1

1

1

5

3

3

1

1

1

3

1

1

1

2

1

1

1

1

1

1

2

1

1

SURSE DE RISC EPIDEMII

ZONE CU RISC

SURSE DE RISC EPIZOOTII / ZOONOZE

ZONE CU RISC

SURSE DE RISC RISC RADIOLOGIC INDUS DE RADIAȚII IONIZATE

ZONE CU RISC

SURSE DE RISC INCENDII

INCENDII

SURSE DE RISC AGENȚI ECONOMICI, POTENȚIALI GENERATORI DE RISCURI

RISC INUNDAȚII Barajul

Hidroenergetic Colibița

RISC SEVESO SC ROMBAT SA RISC INCENDIU

SC NETEX SA

RISC SEVESO SC PLASTSISTEM SA

RISC INCENDIU PLATFORMA INDUSTRIALĂ

RISC INCENDIU PLATFORMA

ARPATEX+GRUPO UNO

RISC INCENDIU FONDUL FORESTIER MAIERU RA

FONDUL FORESTIER VALEA ILVEI FONDUL FORESTIER IZVORUL SOMEȘULUI

RISC INCENDIU FONDUL FORESTIER BISTRIȚA-BÎRGĂULUI FONDUL FORESTIER JOSENII BÎRGĂULUI FONDUL FORESTIER TIHUȚA-COLIBIȚA

DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE 2019.pdf · 2019-07-12 · Pentru sprijinirea activităţii de analiză...

Documents

Transcript of DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE 2019.pdf · 2019-07-12 · Pentru sprijinirea activităţii de analiză...