MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Departamentul pentru ... operational/Situatia operativa/PAAR...

Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna

Pagina 1 din 85 NESECRET

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă

Inspectoratul General Pentru Situaţii de Urgenţă

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

„Mihai Viteazul” al Judeţului Covasna

AVIZAT

PREŞEDINTELE COMITETULUI JUDEŢEAN

PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Prefect

CUCU SEBASTIAN

APROBAT ÎN ŞEDINŢA CONSILIULUI JUDEŢEAN COVASNA PRIN HOTĂRÂREA

CONSILIULUI JUDEŢEAN COVASNA NR. 231 DIN 22.12.2016

INSPECTOR ŞEF

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

„MIHAI VITEAZUL” AL JUDEŢULUI COVASNA

Colonel,

ALFONS GHEORGHE GYÖRGY



Anexa la Hotărârea nr. 231 din 22.12.2016

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI

ACOPERIRE A

RISCURILOR AL

JUDEŢULUI COVASNA

CUPRINS

Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1 Definiţie, scop, obiective

Secţiunea a 2-a

Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

1.2.1 Acte normative de referinţă

1.2.2 Structuri organizatorice implicate

1.2.3 Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţiuni în

domeniu

Capitolul II. CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV –

TERITORIALE. ASPECTE ADMINISTRATIVE

Secţiunea 1-a

Amplasarea geografică şi relief 2.1.1 Suprafaţă

2.1.2 Vecinătăţi

2.1.3 Forme de relief, specificităţi, influenţe

2.1.4 Caracteristicile pedologice ale solului



Secţiunea a 2 - a

Caracteristici climatice

2.2.1 Caracteristici climatice, specificităţi, influenţe

2.2.2 Regimul precipitaţiilor

2.2.3 Temperaturi

Secţiunea a 3 – a

Reţeaua hidrografică

2.3.1 Cursuri de apă din judeţul Covasna, debite extreme

2.3.2.Situaţia lacurilor de acumulare permanente, nepermanente şi a

iazurilor piscicole (suprafeţe, volume)

Secţiunea a 4 – a Populaţia – structura demografică pe naţionalităţi


Căi de transport

2.5.1. Reţeaua de drumuri

2.5.2 Reţeaua de căi ferate

2.5.3 Alimentarea cu gaze naturale


Dezvoltarea economică

2.6.1 Industria şi agricultura

2.6.2 Fondul funciar

2.6.3 Creşterea animalelor

2.6.4 Turism

2.6.5 Resurse naturale


Infrastructuri locale

2.7.1. Cultura

2.7.2 Infrastructura sanitară

2.7.3 Reţele de utilităţi

2.7.4 Spaţiile pentru cazarea evacuaţilor şi prepararea hranei în cazul

evacuării

Capitolul III ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE

URGENŢĂ

Secţiunea 1

Analiza riscurilor naturale

3.1.1 Fenomene meteo periculoase

3.1.2 Inundaţii

3.1.3 Tornade

3.1.4 Secetăe

3.1.5Îngheţ, înzăpeziri

3.1.6 Incendii de pădure

3.1.7 Avalanşe

3.1.8 Fenomene distructive de origine geologică

Secţiunea a 2 – a.

Analiza riscurilor tehnologice

3.2.1. Riscuri industriale

3.2.2 Capacităţi de transport şi depozitare produse periculoase

3.2.2.1 Transport rutier

3.2.2.2 Transport feroviar

3.2.2.3 Transportul prin reţele magistrale

3.2.3 Nucleare

3.2.4 Poluare ape

3.2.5 Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări

3.2.6 Eşecul utilităţilor publice

3.2.7 Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos



3.2.8 Muniţie neexplodată

Secţiunea a 3 – a.

Analiza riscurilor biologice

3.3 Riscurile biologice

3.3.1 Epidemii

3.3.2 Epizootii

Secţiunea a 4 – a. Analiza riscurilor de incendiu

3.4 Riscul de incendiu

Secţiunea a 5 – a. Analiza riscurilor sociale

Capitolul IV ACOPERIREA RISCURILOR

Capitolul V LOGISTICA ACŢIUNLIOR

HĂRŢI



ANEXE

anexa nr. 1 – Componenţa Comitetul Judeţean Pentru Situaţii de Urgenţă Covasna

anexa nr. 2 - Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în P.A.A.R.

anexa nr. 3 - Grupurile de suport tehnic ale comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă

anexa nr. 4 - Consultanţi ai Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

anexa nr. 5 – Sate aparţinătoare

anexa nr. 6 - Situaţia statistică raportată la ultimul recensământ

anexa nr. 7 - Reţeaua de drumuri naţionale care traversează judeţul

anexa nr. 8 - Reţeaua de drumuri judeţene care traversează judeţul

anexa nr. 9.a - Situaţia colectivităţilor de animale la nivelul UAT

anexa nr. 9.b - Lista medicilor veterinari din judeţul Covasna

anexa nr. 10.- Cabinete medici de familie, stomatologie, de liberă practică, şi medicale de

specialitate

anexa nr. 11 - Situaţia surselor de apă în aria de operare a Operatorului Regional

Gospodărire Comunală SA

anexa nr. 12 - Spaţiile pentru cazarea evacuaţilor şi prepararea hranei în cazul evacuării

anexa nr. 13 - Operatori economici clasificaţi

anexa nr. 14 - Operatori economici sursă de risc radiologic

anexa nr. 15 - Sirenele instalate la nivelul judeţului Covasna

anexa nr. 16 - Operatori economici, depozite şi parcuri de rezervoare, operatori economici

de transport, distribuire şi reglare produse petroliere

anexa nr. 17 - Procedurile de acţiune în situaţii de urgenţă, pe tipuri de riscuri

anexa nr. 18 – Lista monumentelor istorice din judeţ

anexa nr. 19 - Funcţionarea sistemul informaţional-decizional în situaţii de urgenţă

anexa nr. 20 - Clasificarea localităţilor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de

riscurile specifice

anexa nr. 21 - Farmacii proprii ale unitatilor sanitare şi private

anexa nr. 22 - Unităţi sanitare

anexa nr. 23 - Situaţie centralizatoare cu podurile din judeţul Covasna

anexa nr. 24 - Situaţie centralizatoare cu tunelurile din judeţul Covasna

anexa nr. 25 - Situația cu operatorii economici cu risc chimic și care nu intră sub incidența

Legea nr. (HG 804/2007), Legea 92/2003 sau HG 856/2008 – 2016

anexa nr. 26 - Obiective care au în componenta săli aglomerate

anexa nr. 27 - Reguli de comportare în cazul proucerii unei situaţii de urgenţă



Capitolul I - DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiective

Definiţie

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor (P.A.A.R.) din zona de competenţă a

Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Covasna (C.J.S.U. Covasna) reprezintă

documentul ce cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul judeţului Covasna,

măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul acestora

Scop

Scopurile PAAR sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a

sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de

urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea

riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de

urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiectivele PAAR sunt: a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea

manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în

baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform

schemei cu riscurile teritoriale;

b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate

asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor

operative;

d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării

situaţiilor de urgenţă.

Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi

acoperirea riscurilor

Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor instituţiilor cu

atribuţii ori cele ce asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de

urgenţă de la nivelul judeţului Covasna .

Prezentul plan se întocmeşte de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

Covasna, prin intermediul Secretariatului Tehnic Permanent al acestuia de la nivelul

Centrului Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al

Judeţului Covasna şi se aprobă de către Consiliul Judeţean Covasna.

Planul se actualizează de către Centrul Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii

de Urgenţă „Mihai Viteazul” al Judeţului Covasna la fiecare început de an sau ori de câte

ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care,

potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea

situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

După elaborare şi aprobare, planul se pune la dispoziţia Secretariatului Tehnic

Permanent ale C.J.S.U. Covasna, iar extrase din el se transmit celorlalte instituţii şi

organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de

urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile care Ie privesc, conţinutul planului

şi să le aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al Judeţului Covasna, prin

Centrul Operaţional, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns,



precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de

riscuri generatoare de situaţii de urgenţă.

Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri

din unitatea administrativ - teritorială au obligaţia de a pune la dispoziţia comitetului

judeţean pentru situaţii de urgenţă, prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai

Viteazul” al Judeţului Covasna, toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în

vederea întocmirii planului.

Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa

naţională şi apărarea ţării ori este de natura să determine prejudicii unei persoane juridice

de drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind

protecţia informaţiilor clasificate.

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

1.2.1 Acte normative de referinţă

Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

Legea nr. 481 din 08.11.2004 privind protecţia civilă, cu modificările aduse prin

Legea nr. 212 din 24.05.2006;

Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 132 din 29.01.2007 pentru

aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi

a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;

Hotărârea Guvernului nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de

risc

Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 181 din 24.08.2010 pentru

aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice

tipurilor de risc repartizate Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de

Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare

1.2.2 STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE

La nivelul judeţului Covasna structurile implicate în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de

urgenţă sunt reprezentate în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Covasna (anexa nr. 1),

Grupurile de Suport Tehnic ale acestuia (anexa nr. 3) şi membrii consultanţi ai C.J.S.U. Covasna

(anexa nr. 4).

1.2.3 RESPONSABILITĂŢILE ORGANISMELOR ŞI

AUTORITĂŢILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIU

Responsabilităţile organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi gestionării

situaţiilor de urgenţă la nivelul judeţului Covasna sunt prezentate în anexa nr. 2.



Capitolul II.

CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV - TERITORIALE

Secţiunea 1. Amplasarea geografică şi relief

ASPECTE ADMINISTRATIVE

Compunerea zonei de competenţă:

REŞEDINŢA: municipiul SFÂNTU GHEORGHE.

AŞEZĂRI: 2 municipii, 3 oraşe, 40 comune, 122 sate

Din punct de vedere al numărului de localităţi, judeţul Covasna ocupă locul 39 pe ţară.

Cele 17 localităţi care formează reţeaua urbană sunt organizate astfel:

- municipiul Sfântu Gheorghe cu 2 sate aparţinătoare;

- oraşul Baraolt cu 5 sate aparţinătoare;

- oraşul Covasna cu o localitate aparţinătoare;

- oraşul Întorsura Buzăului cu 3 sate aparţinătoare;

- municipiul Târgu Secuiesc cu un sat aparţinător.

Distribuţia în teritoriu a oraşelor este deosebit de echilibrată, fiecare oraş având o arie de influenţă

bine conturată. Reţeaua rurală este formată din 122 sate organizate în 40 de comune, revenind în medie

3,3 sate/comună (5 sate/comună media pe ţară).

Peste 96% din sate sunt situate în zona joasă, depresionară, în principal la contactul acesteia cu

versanţii munţilor, densitatea medie a localităţilor în aria depresionară ridicându-se la 8,5 localităţi /100

kmp.

În zona de munte s-au dezvoltat câteva sate mici, cel mai important fiind Comandău apărut ca

urmare a activităţii de exploatare a lemnului.

Sub aspectul mărimii după numărul de locuitori reţeaua de localităţi prezintă următoarele

caracteristici:

a). Cele 5 localităţi urbane se situează, cu excepţia municipiului Sf.Gheorghe, în categoria

oraşelor mici şi foarte mici:

număr locuitori

- Sfântu Gheorghe 56006

- Târgu Secuiesc 8672

- Covasna 10114

- Baraolt 8672

- Întorsura Buzăului 7528

b). Peste 1/3 din sate au sub 500 de locuitori, gruparea satelor pe categorii de mărime

prezentându-se astfel :

- până la 100 locuitori - 5 sate;

- 101 – 300 locuitori - 12 sate;

- 301 – 500 locuitori - 23 sate;

- 501 – 1000 locuitori - 34 sate;

- 1001 – 3000 locuitori - 30 sate;

- 3001 – 5000 locuitori - 7 sate.

Structura reţelei de localităţi urbane şi rurale din punct de vedere al funcţiunilor economice,

reflectă în general nivelul dezvoltării social-economice a judeţului, orientată spre punerea în valoare a

resurselor materiale şi umane ale acestuia.

Din punct de vedere al funcţiunilor economice, satele pot fi încadrate în următoarele tipuri:

- sate cu funcţiuni industrial-agricole (Căpeni, Micfalău, Ghelinţa, Ozun);

- sate cu funcţiuni agro-industriale (Aita Mare, Bodoc, Bixad, Băţani, Ghidfalău, Poian, Reci,

Sita Buzăului);

- sate cu funcţiuni agro-silvice (Comandău, Breţcu, Oituz, Brateş);



- sate cu funcţiuni agricole şi turistice – staţiuni balneare de importanţă locală (Turia–

Balvanyos, Malnaş–Băi, Vâlcele, Biborţeni, Ozunca–Băi, Hătuica, Mărtănuş);

- sate cu funcţiuni agricole – această categorie incluzând marea majoritate a satelor (83% din

numărul total de sate).

o Municipiul Sfântu Gheorghe, reşedinţa judeţului Covasna, se află în interiorul curburii

Carpaţilor Orientali, în vestul depresiunii intramontane, pe cele două maluri ale râului Olt, la o

altitudine absolută de 520 – 580 m, deasupra nivelului mării. Municipiul are o poziţie excentrică

pe harta judeţului Covasna, învecinându-se cu comunele Vâlcele, Belin, Valea Crişului,

Ghidfalău, Reci, Ozun, Chichiş şi Ilieni. Are legături directe cu principalele localităţi ale

judeţului: Târgu Secuiesc, Covasna, Baraolt şi cu judeţele vecine: Braşov, Bacău, Harghita.

Satele aparţinătoare sunt: Coşeni şi Chilieni aflate la 5 respectiv 2 km de Sfântu Gheorghe.

Suprafaţa totală a municipiului este de 12.886 ha. În municipiul Sf.Gheorghe învăţământul este

prezent la toate nivelurile, de la unităţi de învăţământ preşcolar până la unităţi de învăţământ

superior, atât cu predare în limba maghiară cât şi în limba română. Din punct de vedere etnic,

conform datelor de la recesământul din 2012, avea următoarea structură: 23,03% români,

74,92% secui-maghiari, 1,51% rromi, 0,20% saşi şi germani, 0,11% ceangăi, 0,23% alţii.

o Municipiul Târgu Secuiesc, se situează în partea nord-estică a judeţului Covasna, în nordul

depresiunii Tg.Secuiesc, în zona de confluenţă a râurilor Turia şi Caşin din bazinul hidrografic

al Râului Negru, la 37 de km de Sf.Gheorghe. Din punct de vedere administrativ municipiul are

în compunere şi satul Lunga, sat situat la 7 km de oraş. Satul Lunga, se compune din Lunga

Mică, Lunga Mare şi Săsăuşi. De-a lungul timpului, oraşului i-au fost alipite satele Ruseni şi

Tinoasa. Staţiunea satelit a oraşului Băile Fortyogo, este situată la 1,5 km distanţă de acesta.

Din punct de vedere etnic, conform datelor de la recesământul din 2012, avea următoarea

structură: 7,81% români, 90,94% secui-maghiari, 0,97% rromi, 0,09% saşi şi germani, 0,19%

alţii. Din punct de vedere al dezvoltării economice, aici s-au dezvoltat mai multe ramuri

industriale importante: industria metalurgică, industria izolatorilor electrici şi a aparaturii

electrice de joasă tensiune, industria construcţiilor de maşini, industria alimentară. Industria de

prelucrare a lemnului şi industria textilă şi a confecţiilor, sunt ramuri tradiţionale. În ultimii ani,

sectorul economic terţiar cunoaşte o dezvoltare rapidă, galopantă. Cutremurul din 1802 şi 1812

şi incendiul din 1834 au făcut ravagii.

o Oraşul Baraolt, este situat în partea nord-vestică a judeţului Covasna, pe malul râului Baraolt,

la 44 km distanţă de reşedinţa judeţului, în depresiunea intracarpatică cu acelaşi nume. Se află în

zona cunoscută sub numele de Ţinutul Păduros. Oraşul este înconjurat de partea sudică a

Munţilor Harghita, la nord, Munţii Baraolt la est şi de Munţii Perşani la vest. Staţia de cale

ferată a oraşului este la 6 km de acesta, la staţia Augustin (judeţul Braşov). Baraoltul a fost

ridicat la rang de oraş în anul 1968, cu ocazia organizării judeţului Covasna. Formează o unitate

administrativă cu localităţile Biborţeni (la 5 km), Bodoş (la 5 km), Racoşul de Sus (la 7 km) şi

Miclăşoara (la 10 km). Din punct de vedere etnic, conform datelor de la recesământul din 2012,

avea următoarea structură: 3,11% români, 96,08% maghiari, 0,87% rromi, 0,10% saşi şi

germani, 0,05% alţii. În zilele noastre, Baraoltul este centrul economic al Ţinutului Păduros.

Cărbunele, pietrişul, nisipul sunt exploatate la Racoşul de Sus, în Baraolt există unităţi de

prelucrare a lemnului, a cauciucului şi a laptelui, la Biborţeni se îmbuteliază apă minerală

(Bibco) iar la Miclăşoara funcţionează un abator.

o Oraşul Covasna, este situat în partea estică a judeţului, la 31 km de reşedinţa de judeţ, iar din

punct de vedere geografic la poalele vestice ale Munţilor Breţcului. Localitatea a fost declarată

oraş în anul 1952, astăzi este cea mai importantă staţiune balneo – climaterică a judeţului, din

punct de vedere administrativ , localitatea Chiuruş – sat situat la 3 km de Covasna, la poalele

Munţilor Covasna, aparţine oraşului. Subsolul Covasnei este bogat în diferite tipuri de ape

minerale, oraşul este numit şi „oraşul celor o mie de izvoare de sănătate”. Apele sale acidulate

sunt folosite pentru tratamente, în cadrul reţelei de hoteluri, în cure interne şi externe, pentru

vindecarea bolilor aparatului digestiv şi pentru ameliorarea bolilor cardiovasculare. Din

sedimentele apelor termale de odinioară ale Covasnei s-au format minerale colorate

caracteristice, cu auripigmentul cu conţinut de arsen şi realgalul. Dioxidul de carbon este un alt

factor natural terapeutic folosit pentru băi uscate, în mofete. Gradul ridicat de ionizare a aerului



montan constituie alt factor natural terapeutic. În consecinţă, dezvoltarea oraşului Covasna se

bazează în mare parte pe aceşti factori naturali terapeutici. Din punct de vedere etnic, conform

datelor de la recesământul din 2002, avea următoarea structură: 32,30% români, 66,31%

maghiari, 1,09% rromi, 0,29% alţii.

o Oraşul Întorsura Buzăului, este situat în sud – estul judeţului Covasna fiind înconjurat la nord

de Clăbucetele Întorsurii, la est de Munţii Penteleu şi la sud de Munţii Ciucaş şi Siriu, în arealul

depresiunii intracarpatice de la cotul Buzăului superior, depresiune cunoscută sub acelaşi nume.

Oraşul se află la 51 km de municipiul Sf.Gheorghe, este traversat de D.N. 10 şi este punctul

terminus al căii ferate ce îl leagă de Braşov. În 1968 localitatea a fost declarată oraş, formând o

unitate administrativ – teritorială împreună cu satele Brădet, Floroaia. Din punct de vedere etnic,

conform datelor de la recesământul din 2012, avea următoarea structură: 99,18% români, 0,64%

maghiari, 0,17% rromi, 0,01% alţii. Profilul economic este creionat de existenţa unor

importante rezerve de materii prime şi a unui important potenţial de forţă de muncă cu toate că

în ultimii ani, datorită unor restructurări economice, se confruntă cu fenomenul migrării acesteia

spre marile oraşe industriale. Sectorul economic secundar este axat pe dezvoltarea industriei

prelucrării lemnului, industriei constructoare de maşini, industriei alimentare, industriei textile şi

a confecţiilor.

2.1. AŞEZARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF

Situat aproape în centrul României (pe teritoriul său se întretaie meridianul de 25° 45’ longitudine

estică şi paralela de 45°45’ latitudine nordică) judeţul Covasna se află într-o zonă de contact a marii

depresiuni a Baraoltului cu unităţile Carpaţilor de Curbură.

2.1.1. SUPRAFAŢA:

Judeţul Covasna este situat în centrul României, în partea internă a Carpaţilor de Curbură. Aflat

în colţul sud-estic al Transilvaniei, teritoriul judeţului, prin pasurile Oituz şi Buzău, precum şi prin

multiplele trecători ale Carpaţilor Răsăriteni, este strâns legat şi de spaţiul extracarpatic. Suprafaţa totală

a judeţului este de cea 3.709,8 km2 (1,6% din suprafaţa ţării).

2.1.2. Ca aşezare, se învecinează cu judeţul Bacău la nord-est, la est cu judeţul Vrancea, la sud-est

şi sud cu judeţul Buzău, la sud-vest şi vest cu judeţul Braşov, iar la nord cu judeţul Harghita.

2.1.3. Forme de relief, specificităţi, influenţe:

Include în limitele sale o unitate geomorfologică complexă cu pronunţate diferenţe de altitudine şi

masivitate rezultate din mişcările tectonice. Aici se disting două zone de relief bine individualizate:

treapta munţilor cu altitudine medie cuprinsă între 800 şi 1200 m;

treapta depresiunilor şi culoarelor tectonice;



Beneficiind de un relief variat, de la câmpia brăzdată de râuri şi punctată de lacuri la dealuri

submontane, şi bucurându-se de vecinătatea munţilor, judeţul Covasna încântă ochiul şi sufletul prin

frumuseţea neasemuită a peisajului, în care verdele puternic al coniferelor domină ca un brâu

înconjurător înălţimile munţilor ce parcă îmbrăţişează aceste plaiuri transilvane.

Pe teritoriul judeţului întâlnim trei mari unităţi de relief a căror pondere se prezintă astfel:

- 12% lunci, terase joase şi şisturi aluviale;

- 22% terase înalte şi câmpii piemontane;

- 33% munţi cu înălţimi până la 1000 m;

- 33% munţi cu înălţimi între 1000-1777 m.

Rezultă că 1/3 din teritoriul judeţului este format din zone joase şi relativ netede situate între 500-

600 m altitudine absolută, zonă ce concentrează majoritatea localităţilor şi a unităţilor economice, iar

2/3 este reprezentată de zone montane ce se caracterizează prin întinse păduri şi pajişti naturale, bogate

în resurse balneo - terapeutice.

DATE GENERALE

Suprafaţă judeţ 3709,8 km2

Suprafeţe zone specifice

Câmpie 113400 (ha) 31 %

Dealuri 33170 (ha) 9 %

Podiş (ha) 0 %

Munte 223930 (ha) 60 %

Altitudine Medie 540 m NMN

Maximă 1777 m NMN

Minimă 470 m NMN

Bazine hidrografice b.h. 1 Olt 24050 km2 (% din

supr.

(% din supr judeţ) 82.1



b.h.)

12.6

b.h. 2 Buzau km2 (% din

supr.

b.h.)

(% din supr judeţ) 17.9

Densitate fluviatilă 0.45 – 0.70 km/kmp

Scurgere de suprafaţă b.h. 1 Olt 5-6 l/s km2

b.h. 2 Buzau 4-10 l/s km2

Clima Temperatura

Medie anuală 1-8 grade C

Minimă istorică -38 grade C

Maximă istorică 40 grade C

Precipitaţii Medie anuală 525-610 mm/mp

Raionare ecologică (tipuri de ecoregiuni) Tipul Carpatii Orientali 100 % din

supr. judeţ

MUNŢII

Zona de munte ocupă mai bine de 50% din suprafaţa judeţului. Ea are legătură cu câteva vârfuri şi

masive care au înălţimi mai mari de l 200 m (vârfurile Nemira Mare - l 649 m, Lăcăuţ - l 777 m,

Manişca Mare - l 676 m, Munţii Baraolt, Bodoc, Nemira, Vrancei, Breţcu, Buzău şi întorsurii). în

general munţii au vârfuri teşite, netezite şi acoperite cu păduri.

Munţii Baraolt, situaţi în partea de vest a judeţului, se întind pe direcţia nord-sud. Vârfurile lor

cele mai înalte sunt cuprinse între 700 şi 900 m (Vârful Foarfecii - 867 m, Culmea Ascuţită - 934 m,

Bodoş - 820 m, Dealul Mare - 732 m). Punctul cel mai înalt se află pe vârful Gherghea, la l 017 m.

înălţimile sunt netezite şi, în cea mai mare parte, acoperite cu păduri.

Munţii Harghita aflaţi la nord de Munţii Baraolt, sunt prezenţi pe teritoriul judeţului Covasna mai

mult cu partea lor vestică, înălţimile lor variază între 900 şi l 100 m. Câteva vârfuri însă, pe care se află

şi urmele unor cratere vulcanice, au înălţimi între l 100 şi l 558m (La Vârful Mare - l 196 m, larăboiu - l

391 m, Muntele Cucului - l 558 m, Pilişca Mare - l 373 m).

Munţii Bodoc se află în partea nord-centrală a judeţului, valea Oltului despărţindu-i de Munţii

Baraolt. Pe teritoriul judeţului acest masiv muntos se întinde între Tuşnad şi Angheluş, pe lungime de

cea 30 km. Nivelul cel mai dezvoltat este cuprins între 800 şi l 100 m. Câteva vârfuri însă, depăşesc

uşor aceste înălţimi: Sorocul Lung (l 170 m), Cărpiniş (l 241 m), Sarheghi (l 225 m), Vârful Pădurii (l

213 m), Bodoc (l 193 m).

În partea nord-estică a judeţului se află sectorul sudic al Munţilor Nemira. Partea sa vestică,

delimitată de apele râurilor Maltiş şi Caşin, se caracterizează în general prin înălţimi reduse. Culmea

principală, orientată pe direcţia nord-sud, cuprinde înălţimi între 800 - l 200 m, vârfurile mai importante

fiind: Polia (l 199 m) şi Poiana (l 040 m). Partea estică este formată din masivul muntos propriu-zis al

Nemirei. Culmea cea mai înaltă a acestui masiv este orientată pe direcţia nord-sud şi se află la graniţa

cu judeţul Bacău. Vârfurile mai importante (Nemira-Ţiganca - l 626 m şi Şandru Mare - l 640 m) sunt

legate între ele printr-o şa longitudinală. Din apropierea vârfului Şandru Mare izvorăşte şi Râul Negru,

cunoscut în cursul superior sub denumirea de Valea Neagră.

Munţii Vrancei aparţin judeţului Covasna numai prin nivelul de cea mai mare altitudine, care

urmăreşte câteva vârfuri cu înălţimi de peste l 500 m: Vârfu Lepşii (l 390 m), Muşat (l 503 m), Astagul

Mare (l 526 m), Izvoarele Putnei (l 534 m), Anişoaia (l 645 m) şi Lăcăuţ (l 777 m). Partea nord-vestică

a acestor munţi, cunoscută mai ales sub numele de Munţii Breţcului, se menţine la altitudini medii de

800 - l 200 m şi este fragmentată de văi transversale (Obrat, Ghelinţa Mare, Ghelinţa Mică) ce-şi au

obârşia în perimetrul masivului Lăcăuţ.

Munţii Breţcului sunt mărginiţi la vest de Depresiunea Târgu Secuiesc, iar la est, de izvoarele

Oituzului şi ale râului Basca Mare. înălţimile cele mai mari (Bariţ - l 193 m, Piatra Şoimului - l 377 m,

Pilişul Covasnei - l 369 m, Chiuzul Păpăuţi - l 320 m) se întind de la nord la sud şi au vârfurile în



general netede, acoperite de păduri.

Munţii Buzăului sunt situaţi în partea de sud-est al judeţului, la limita spre judeţul Buzău. Pe

teritoriul judeţului Covasna se întind numai culmile lor nordice. Cele mai importante masive sunt

Penteleu şi Podul Calului. Masivul Penteleu prezintă, pe teritoriul judeţului, câteva culmi cu suprafaţă

netedă şi altitudine mai redusă, în general sub l 200 m. Unele vârfuri ale acestui masiv au înălţimi de

peste 1400 m: Dealu Bătrân (l 402 m), Slobodu (l 429 m) şi Husăuş (l 479 m). La nord de pârâul

Cupanului, afluent al râului Basca Mică, se individualizează masivul Manişca Mare (l 676 m), ca o

continuare a masivului Penteleu. Masivul Podul Calului pe teritoriul judeţului este reprezentat numai

prin culmile sale nord-vestice. Cele mai înalte vârfuri se înscriu într-o linie în formă de potcoavă

delimitată de râurile Basca Mare şi Buzău: Babic - l 335 m, Cocoşului - l 375 m, Bota Mare - l 288 m şi

Zâmbru Mare - l 230 m.

DEPRESIUNILE

Bazinetul Comandau este situat la contactul dintre masivul Penteleu şi Munţii Breţcului, la o

altitudine medie de cea l 000 m şi este înconjurat de culmi muntoase cu pante abrupte (Capul Laur şi

Capul Caprei). El se întinde pe o suprafaţă de cea 8 kmp, iar împreună cu văile legate de el (Piliş,

Mohos şi Rojdaş) constituie o mică depresiune intramontană cu o suprafaţă de cea 12 kmp.

Munţii Întorsurii (sau Clăbucetele întorsurii) au altitudini mai scăzute 800 - 900 m. Doar câteva culmi

depăşesc înălţimea de l 000 m: Vârful Tistaş - l 167 m, Caşcut - l 079 m şi Chiuruşul Mare -l 012 m.

Depresiunea Întorsura Buzăului este o depresiunea intramontană dispusă, în formă de

potcoavă, pe o lungime de cea 16 km, de la Vama Buzăului şi până la sud de Bobocea. Lăţimea sa

maximă, în bazinetul de la Întorsura Buzăului, este de circa 2-2,5 km. La ieşirea din Bobocea şi până la

Zăbrătău, valea devine foarte îngustă. Apoi, până la confluenţa cu Crasna, Buzăul creează din nou un

mic bazin de cea 3 km lungime şi 0,5 km lăţime, unde se află localitatea Crasna. De aici, printr-o vale

transversală cu caracter de defileu, Buzăul se îndreaptă spre sud.

Depresiunea Braşovului. Treapta depresiunilor şi culoarelor cu bazinele sale Baraolt, Sfântu

Gheorghe şi Târgu Secuiesc se situează între 460 şi 600 m şi este acoperită de depozitele cuaternate,

unde sunt specifice pietrişurile şi nisipurile. Aceste depozite sunt intens fragmentate de o reţea

hidrografică tributară Oltului şi Râului Negru, înconjurată de masivele muntoase sus menţionate, pe

teritoriul judeţului Covasna se întinde partea de nord a Depresiunii Braşovului, o unitate morfologică

situată între Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali. Ea prezintă aspectul unei câmpii, în judeţul

Covasna ea se întinde prin cele patru compartimente ale sale: Depresiunea Baraolt, Culoarul Rotbav-

Căpeni, Depresiunea Sfântu Gheorghe şi Depresiunea Târgu Secuiesc sau Breţcu.

Depresiunea Baraolt se află în partea de nord-vest a judeţului, încadrată de Munţii Persani şi

Baraolt. Este drenată de la nord la sud de pâraiele Baraolt şi Cormoş care îşi au obârşia în partea vestică

a Munţilor Harghita, în zona de confluenţă a celor două pâraie cu Oltul, Depresiunea Baraolt

înregistrează cea mai mare lăţime, cea 5 km.

Culoarul Rotbav-Căpeni (sau Culoarul Măieruş) este traversat de Olt de la sud spre nord, pe cea 28

km, Aici el prezintă de altfel şi cele mai mari meandre - când spre latura Munţilor Baraolt, când spre

cea a Perşinarilor. Lăţimea maximă a acestui culoar, care se confundă de fapt cu lunca Oltului, ajunge

în unele porţiuni la cea 3 km.

Depresiunea Sfântu Gheorghe ocupă partea central-nordică a Depresiunii Braşovului. Ea se

caracterizează prin prezenţa unui piemont cunoscut sub numele de Câmpu sau Şesu Frumos şi o regiune

de luncă şi mlaştină drenată de apele Oltului, Râului Negru, Târlung ş.a. Acest bazin, delimitat de

Munţii Bodoc, Baraolt şi culmile Târlungului, se întinde pe o lungime de cea 30 km şi o lăţime de cea

10-12 km.

Câmpu sau Şesu Frumos se află la sud-vest de Munţii Bodoc, între Olt şi Râul Negru. De

Munţii Bodocului este legat printr-un şir de coline tăiate de afluenţii Oltului iar de latura sud-estică a

Munţilor Baraolt printr-un şir de terase înalte.

In nord Bazinul Sfântu Gheorghe se continuă printr-o vale îngustă a Oltului, cu o lăţime mai mică de l

km. La ieşirea din defileul Tuşnadului, la o altitudine de cea 600 m, Oltul şi-a creat un bazinet mai larg

care se leagă de un bazin mai mare, pe care se află localităţile Bixad şi Micfalău.

Depresiunea Târgu Secuiesc (Depresiunea Breţcu) se află în partea estică a Depresiunii

Braşovului, ocupând câmpia mai înaltă, drenată de Râul Negru împreună cu reţeaua sa hidrografică.



Altitudinile sale scad de la nord-est spre sud-vest, de la 630 m la 530 m. Depresiunea este delimitată din

nord-vest şi din nord de Munţii Bodocului şi Munţii Nemirei, din sud şi sud-est - de Munţii Breţcului şi

Munţii întorsurii iar din sud-vest - de culoarul piemontan de la Reci. în sud-vest Depresiunea Târgu

Secuiesc se leagă de Bazinul Sfântu Gheorghe. în cadrul acestor limite, Depresiunea Târgu Secuiesc

ocupă o suprafaţă de cea 600 kmp. Din nord-est spre sud-vest Depresiunea este traversată de Râul

Negru.

Din punct de vedere geologic, judeţul Covasna aparţine unităţii Carpaţilor Orientali a cărei

evoluţie desfăşurată în mai multe cicluri de sedimentare afectate de cicluri tectonice, faze de activitate

vulcanică şi eroziune, a determinat complexitatea structurală şi petrografia.

Sub aspect stratigrafic, depozitele acumulate aparţin mezozoicului şi paleogen –neogenului (zona

flişului, zona vulcanitelor neogene şi extremitatea vestică a zonei cristalino-mezozoice, care se

suprapun reliefului muntos ) şi cuaternarului ( zona depresiunilor posttectonice Braşov şi Întorsura

Buzăului).

În ansamblu formaţiunile geologice de suprafaţă din judeţul Covasna sunt reprezentate de:

roci eruptive - 31.232 ha (9% din suprafaţa judeţului)

roci sedimentare mezozoice - 145.028 ha (4%)

roci sedimentare paleogene - 23.122 ha (6%)

roci sedimentare cuaternare - 122.960 ha (38 %)

Specificităţi:

Trăsătura caracteristică a reliefului constă într-un “zid” muntos care înconjoară dinspre est,

vest şi nord partea nordică şi centrală a zonei depresionare.

La nord, regiunea este mărginită de extremitatea Munţilor Harghitei cu altitudini de 1.000 -1.200

metri. În partea estică a judeţului se întind Munţii Nemira şi Vrancei, munţi cu altitudini mijlocii (1.600

-1.800 m). În sud-estul zonei se află Munţii Întorsurii, iar în vest partea nordică a Munţilor Perşani,

având altitudini care variază între 800-1.000 m. Dinspre nord se întrepătrund în interiorul judeţului

Munţii Baraolt şi Bodoc; între acestea se situează culoarul Oltului. Aceste culmi muntoase paralele

formează partea centrală şi central-vestică a judeţului.

Partea depresionară a judeţului se compune din mai multe unităţi depresionare, având altitudini

medii între 550-560 metri. În partea de nord, cât şi în cea de sud, se întinde depresiunea Târgu Secuiesc,

având lăţimea de 20 km şi lungimea de 40 km. În partea centrală se află depresiunea Sfântu Gheorghe,

iar în nord-vest se află depresiunea Baraoltului, având cele mai joase altitudini din judeţ - 456 metri.

Toate cele trei unităţi se leagă organic între ele, prin porţile de la Reci şi Feldioara.

Solul, care poate fi caracterizat ca un element foarte complex al naturii, cu însuşiri de fertilitate

datorită condiţiilor naturale foarte diferite întâlnite în spaţiul judeţului Covasna, prezintă o serie mare

de tipuri genetice, rezultate din acţiunea complexă a factorilor litologici, de relief, hidrologici precum şi

a celor topoclimatici şi agroameliorativi.

În regiunea montană dominante sunt solurile brune, brune podzolice şi solurile brune acide pe

care s-a dezvoltat o bogată vegetaţie forestieră. În cadrul ariilor depresionare şi a piemonturilor apar

soluri cernozionice, argilo-aluviale şi soluri brune podzolice favorabile culturilor agricole. De-a lungul

Râului Negru, apar şi câteva areale cu soluri nisipoase (cca.1.100 ha), în mare parte cultivate. O

răspândire mai mare o au solurile aluviale (cca.20.000 ha), pe lunca Râului Negru, Oltului, Zagon,

Covasna şi pe alte văi mai mici, soluri de asemenea favorabile unor culturi de plante tehnice.

Folosirea intensivă a solurilor, în condiţiile unui climat umed impune multiple lucrări de

îmbunătăţiri funciare, măsuri pedoameliorative şi de conservare, dintre care de primă urgenţă sunt:

fertilizarea sistematică a solurilor acide, amenajarea complexă a bazinelor hidrografice (pentru

stăvilirea eroziunii), regularizarea cursurilor de apă, desecarea luncilor, eliminarea excesului temporar

de apă.

Configuraţia treptelor de relief, solurile, imprimă vegetaţiei o repartiţie altitudinală. Înălţimile

muntoase sunt acoperite de păduri de brad, molid, fag şi stejar. Pădurile coboară în depresiune până la

aproximativ 650-700 metri. În zona de contact cu muntele şi pe piemonturile înalte cresc stejarul şi

gorunul, iar fagul, bradul şi molidul se dezvoltă în părţile superioare. O parte însemnată a depresiunii



este ocupată de terenuri mlăştinoase şi bălţi, cărora le sunt caracteristice asociaţii hidrofile cu specii

relicte, mărind şi sub acest aspect individualitatea geografică a acesteia şi potenţialul turistic al zonei.

Datorită constituţiei geologice relativ complexe a teritoriului judeţului, marile unităţi

structurale adăpostesc o gamă destul de largă de rezerve de substanţe minerale utile, necesare industriei

şi în special, celei a construcţiilor.

Cele mai importante resurse ale subsolului sunt substanţele minerale energetice sub formă de

hidrocarburi (Ghelinţa), lignit (Depresiunea Baraolt şi zona Valea Crişului), turbă (Comandău şi

Ojdula). În zonele Filia şi Herculian sunt prezente minereuri de fier vulcano-sedimentare, a căror

exploatare şi prelucrare datează din anul 1831; urmele acestor activităţi se păstrează şi azi sub forma

resturilor unui furnal (Bodvai) situat la 14 km NV de Herculian, obiectiv declarat monument de tehnică

şi înscris pe lista celor necesare a fi protejate. Minereuri de fier au fost explorate şi în zona Covasna -

Zagon. Importante zăcăminte de diatomite sunt evidenţiate în depresiunea Baraolt (Filia, Racoşul de

Sus, Doboşeni, Herculian). Rocile utile sub formă de argile, andezite, calcar, gresie, nisip şi pietriş,

tufuri vulcanice sunt prezente în numeroase zone ale judeţului.

O importanţă economică prezintă, de asemenea tezaurul hidromineral şi al gazelor mofetice din

această regiune. Rezervele de ape minerale de diferite tipuri hidrochimice au o calitate foarte bună ca

dealtfel şi zăcămintele de bioxid de carbon. Ele sunt valorificate pe scară industrială sub forma apelor

minerale îmbuteliate - Biborţeni, Bodoc, Vâlcele, Covasna, Malnaş - şi în cură balneară ca băi

carbogazoase la staţiunile balneoclimaterice de interes naţional şi local - Covasna, Bálványos, Malnaş,

Vâlcele, Şugaş, Ozunca, Hătuica. Bioxidul de carbon se utilizează la Covasna şi Malnaş care, împreună

cu apele minerale, constituie factori terapeutici naturali de mare importanţă, de care se leagă

tratamentul bolilor cardiovasculare şi tratarea unor boli digestive şi de nutriţie.

Apele minerale sunt folosite cu rezultate excelente atât în cura internă, cât şi în cea externă. Se

întâlnesc ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, feruginoase, calcice, magneziene,

hipotone şi hipertone. Emanaţiile crabo-gazoase şi radionice reprezintă factori naturali de o mare

valoare terapeutică. Valorificarea apelor minerale pe linia tratamentului balnear a dus la dezvoltarea

numeroaselor staţiuni cu importanţă locală şi naţională iar prin îmbuteliere acestea sunt cunoscute în

toată ţara.

Secţiunea a 2 - a. Caracteristici climatice

2.2. CARACTERISTICI CLIMATICE

2.2.1. Judeţul Covasna se bucură de o climă de tranziţie, între clima temperată de tip oceanic şi

temperată de tip continental, umedă şi răcoroasă în zonele de munte, cu precipitaţii reduse şi

temperaturi scăzute în zonele mai joase, cu ninsori abundente în timpul iernii şi cu veri calde.

Vânturile, datorită variaţiei de relief suferă modificări ale direcţiei şi vitezei, frecvenţele medii

anuale înregistrate la Tg. Secuiesc, pun în evidenţă predominarea vânturilor de NE (17,2%), şi de N

(16%), urmate de cele din SV (13%), şi NV (8,3%). La Baraolt frecvenţele maxime o au vânturile din V

(16,7%) şi E (8,9%), iar la Întorsura Buzăului cele din SE (16,4%), NV (13,9%), şi V (11,4%).

Pe culmile munţilor vânturile din V, NV şi SV au o frecvenţă de peste 55%. Frecvenţa medie

anuală a calmului este mai mare în zona depresionară (26% la Tg. Secuiesc, 45% la Întorsura Buzăului,

56% la Baraolt) şi neînsemnată pe culmile montane (sub 10%).

Pe teritoriul judeţului , fenomenele meteorologice extreme (furtuni,tornade, etc.) se produc rar,

cu pagube materiale destul de reduse, indeosebi în perioada de vară: ceaţă – în medie între 20 –35

zile/an în depresiunea Braşov ; bruma – în medie 30 –40 zile/an în depresiunea Braşov, iar pe înăţimile

mijlocii ce înconjoară depresiunea, se înregistrează în peste 85 zile/an grindina

2.2.2. Precipitaţiile, ale căror cantităţi anuale variază între 600 mm în zona de şes şi 1.200 mm în

munţi, cad în mare parte în lunile de vară (lunile iunie şi iulie fiind cele mai ploioase), iar precipitaţiile

căzute în timpul iernii sub formă de zăpadă acoperă solul cu un strat de 58 cm/an în depresiuni şi peste



250 cm/an în munţi. În zonele de şes expuse vânturilor, zăpada este spulberată producându-se înzăpeziri

pe şosele şi căi ferate.

2.2.3. Ca temperatură medie anuală se înregistrează în zonele înalte 1°C, iar în depresiuni, 7-8°

C; aceasta fiind cu 3°C mai joasă decât media pe ţară, valori care diferă datorită reliefului.

Caracteristica zonei este inversiunea de temperatură din timpul iernii, când mase de aer reci şi dense ce

stagnează în zonele depresionare provoacă o scădere a temperaturii sub –30°C (-32°C la Sfântu

Gheorghe, -35,2°C la Întorsura Buzăului, -30,6°C la Turia).

Vara temperatura ajunge la maxime de 36°C, dar numărul zilelor cu astfel de temperaturi ridicate

nu depăşeşte 10-12 zile pe an.

Secţiunea a 3 – a. Reţeaua hidrografică

2.3. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

Reţeaua hidrografică de suprafaţă este bine organizată şi densă. Râurile ce străbat judeţul îşi au

obârşia fie din regiunea muntoasă mai apropiată, fie din regiunea muntoasă mai îndepărtată (Râul Olt,

Râul Negru, Zăbala şi Covasna), având drept colector principal Oltul, doar o mică parte a apelor

curgătoare fiind colectate de râul Buzău (apele din partea sud-estică a judeţului).

Cursurile de ape şi-au creat văi largi pe versantul vestic, şi adânci, în partea lor superioară. Unele

dintre ele pot fi considerate drept microdepresiuni, cum sunt ale pâraielor Aita, Semeria, Ilieni şi

Debren, iar mai spre nord cea formată de Pârâul Mare la Valea Crişului. Aceste cursuri de ape părăsesc

zona muntoasă uneori prin văi epigenetice.

2.3.1. Principalele cursuri de apă sunt: Oltul, Râul Negru, Caşinul, Covasna, Baraoltul, Cormoşul,

Buzăul, Bâsca, Oituzul, iar printre lacurile judeţului amintim: Complexul Reci, Lacul Belin, Lacul

Sfântu Gheorghe, Complexul Zăbala, Lacul Arcuş şi Lacul Pădureni.

O caracteristică a Oltului şi Râului Negru este faptul că în zona depresionară ele au un curs lent şi

meandrat, cu maluri joase, ceea ce până nu de mult produceau mari inundaţii în perioadele de topire a

zăpezilor sau la ploi intense. Prin realizarea lucrărilor de îndiguire acest fenomen negativ a fost în mare

parte înlăturat. Cu toate acestea unii afluenţi scurţi şi cu pantă mare din zona de munte, având caracter

torenţial, prezintă încă pericol de inundaţii pentru unele localităţi situate la poalele munţilor (Valea

Mare, Boroşneu, Aninoasa, Băcel, etc.), fenomen manifestat cu amploare şi în cursul anului 1997 şi

2005.



DEBITE EXTREME DIN BAZINUL RAULUI OLT C

rt

.

Postul Hidrometric Perioada

de obs.

Q maxim istoric

Data

inreg.

Q minim istoric

Data

inreg.

Q mediu

multianua

l

1 Micfalau (r.Olt) 1966-2015 302 13.03.1981 1.01 16.11.1995 9.50

2 Sfantu Gheorghe

(r.Olt)

1974-2015 282 14.03.1981 0.760 24.07.1987

10.1

3 Lemnia( r.Raul

Negru)

1999-2015 75.8 23.06.1999 0.010 31.07.2010

0.625

4 Targu Secuiesc

(r.Casin)

1966-2015 149 26.06.2010 0.076 16.09.1987

2.45

5 Covasna (r.Covasna) 1987-2015 48 03.06.1988 0.022 04.01.1993

0.586

6 Borosneu

Mare(r.Covasna

1996-2015 136 24.06.1999 0.015 16.12.1968

2.00

7 Reci (r.Raul Negru) 1966-2015 387 15.05.1984 0.292 15.12.1987

8.93

8 Batani Mari

(r.Ozunca)

1981-2015 52.3 04.07.1991 0.026 04.09.2015

0.432

9 Baraolt (r.Baraolt) 1982-2015 119 04.08.1991 0.110 11.06.2000

1.40

1

0

Bradut (r.Cormos) 1980-2015 86 26.06.2010 0.123 13.01.1984

1.70

1

1

Varghis (r.Virghis) 1966-2015 169 03.07.1975 0.086 21.01.1968

2.47

1 Aita Mare (r.Aita) 2003-2015 58.5 01.08.2010 0.008 0.651



2 12.08.2013

1

3

Targu Secuiesc

(Turia)

1982-2002 23.6 15.051984 0.096 06.12.1984

0.498

1

4

Tinoasa (r.Raul

Negru)

1966-1998 110 15.08.1979 0.063 20.01.1972

1.71

2.3.2. Situaţia lacurilor de acumulare, şi a iazurilor piscicole

Nr.

crt.

CONSTRUCŢII

HIDROTEHNICE

DENUMIREA

OBIECTIVULUI

ANUL

INTRĂRII ÎN

EXPLOATARE

PROPRIETARUL

DATE

TEHNICE

tip baraj

- din pământ

- din beton

VOLUM

APA

(mil. m3)

1 Amenajare piscicolă

Sf.Gheorghe 1990 SC ROLLING TRANS SRL SF.GHEORGHE

pământ 0,045

2

Complex pescuit

sport, şi agreement

Belin l în proiec

.reamenaj.

2005 TIMAR LASZLO

TIBOR pământ 0,125

3

Complex pescuit sport.

Belin II 1971 Comuna Belin pământ 0,1104

4 Baraj acumulare

Moacşa -

Pădureni

1985 ABA OLT-SGA

Covasna pământ 2,7

5

Complex de agrement

şi pescuit sportiv Reci 1975 Primăria comunei

Reci + AJVPS CV pământ 0,414

Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,45 –0,70 km/kmp în Depresiunea Braşov şi de

0,60 –0,80 km/kmp în munţi.

Scurgerea medie lichidă are valori mici, de 2-3 l/s/kmp (63-95 mm/an) în cea mai mare parte a

judeţului – depresiunea Braşov, munţii Baraolt şi Bodoc; valori medii de 3-7 l/s/kmp (95- 220

mm/an) şi chiar mari, de 7-20 l/s/kmp (220-630 mm/an) – în munţi.

Scurgerea medie de aluviuni în suspensie are valori mici de 0,5 –1,0 t/ha/an - în depresiunea

Braşov, muntii Persani, Baraolt şi munţii din bazinul Buzăului, şi valori foarte mici în restul

munţilor. Aceste valori reflectă eroziunea actuală redusă pe ansamblul terenurilor judeţului.

Râurile din judeţ aparţin tipului carpatic (ape mari de lungă durată), subtipului cu ape mari de

primavară şi viituri de vară şi iarnă, alimentare pluvio – nivala.

Din punct de vedere hidrogeologic, apele freatice din Carpaţi se caracterizează printr-un drenaj

intens pe interfluvii, şi printr-o influenţă practic nulă asupra solurilor. Apele freatice din

depresiuni, acumulate în depozitele pliocen – pleistocene în strate aflate la diferite adâncimi, au

o mineralizare mijlocie (400 – 800 mg/l), de tip bicarbonat calcic. Modulul scurgerii subterane

se apreciază la 4-5 l/s în depresiunea Braşov.

Râurile judeţului Covasna prezintă o deosebită importanţă pentru economia acestuia, atât în

alimentarea cu apă potabilă şi industrială cât şi în procesul de irigare a unor terenuri agricole.

Râul Negru este o sursă de alimentare cu apă pentru oraşul Tg.Secuiesc şi obiectivele sale

industriale, iar Oltul pentru oraşul Sf.Gheorghe.



O caracteristică specifică judeţului Covasna (situându-l pe unele din primele locuri din ţară) este

abundenţa şi varietatea izvoarelor minerale pe care le întâlnim pe toata raza judeţului

(Balvanyos, Bixad, Malnaş –Băi, Bodoc, Şugaş-Băi, zona Covasna, Poian).

Secţiunea a 4 – a. Populaţia – structura demografică pe naţionalităţi

2.4. Populaţia*: 210.177 locuitori, din care:

-100.811 de locuitori trăiesc în mediul urban. Majoritatea populaţiei urbane, în

proporţie de 55,56 % aparţine municipiului Sf.Gheorghe;

-densitatea medie a populaţiei este de 56,65 loc./km².

Populaţia stabilă după etnie al judeţului este formata din:

români – 21,42 %,

maghiari – 71,59 %,

alte naţionalităţi – 4,08 %.

Populaţia totală activă pe judeţ este de 69.320 persoane din care 42.075 sunt femei.

Populaţia ocupată pe judeţ este de 90.138 din care 39.267 sunt femei. Din acest total ponderea cea

mai mare este ocupată în agricultură, silvicultură şi pescuit (29.235, din care 10.677 femei), industrie

prelucrătoare (18.996 din care 8.749 femei), comerţ (9.648 din care 5.596 femei), învăţământ (4.717 din

care 3.556 femei), sănătate şi asistenţă socială (3.568 din care 2.754 femei), construcţii (5.349 din care

femei 360), administraţie publică, apărare, asistenţă socială obligatorie (4.360 din care femei 1.861),

etc.

Caracteristicile ocupaţionale ale populaţiei unei localităţi nu reflectă întotdeauna structura

activităţilor din localitate, ci ramurile economice în care activează locuitorii, chiar dacă se deplasează

pentru a lucra în localităţile vecine.

De aceea, profilul ocupaţional al populaţiei unei localităţi este în mare parte influenţat şi reflectă

structura localităţilor din zonă. Acestui fapt i se datorează o particularitate a judeţului în ce priveşte

profilul ocupaţional al populaţiei rurale.

Numărul de şomeri înregistraţi 6.182 persoane.

Situaţia statistică raportată la ultimul recensământ se regăseşte în anexa nr. 6

Secţiunea a 5 – a. Căi de transport

2.5. CĂI DE TRANSPORT

2.5.1. Reţeaua de drumuri

Datorită aşezării, teritoriul judeţului este străbătut de importante căi de comunicaţie ce converg

spre zona de concentrare urbană şi industrială Braşov din imediata apropiere. Astfel, judeţul este

străbătut pe direcţia N-S de magistrala rutieră şi feroviară Braşov - Sf. Gheorghe - Miercurea Ciuc –

Gheorgheni – Reghin, pe direcţia SV-NE de artera rutieră spre Moldova, Braşov – Tg. Secuiesc –

Oneşti, iar pe direcţia V-E de artera rutieră spre Bărăgan şi Dobrogea, Braşov – Întorsura Buzăului –

Buzău.

Judeţul Covasna este străbătut de o reţea feroviară şi rutieră care asigură legătura cu judeţele

învecinate: Bacău, Buzău, Braşov, Harghita şi Vrancea şi legătura municipiului Sfântu Gheorghe,

reşedinţa de judeţ, cu cele 4 oraşe şi cu cele 123 de sate.

Analizând echiparea tehnică cu drumuri publice (naţionale, judeţene şi comunale) a judeţului

rezultă următoarele:

- lungimea drumurilor publice este de 862 km cu o densitate de 21,9 km/100 kmp , fiind sub

densitatea pe ţară care este de 30,7 km/100 kmp. Din lungimea totală a drumurilor publice 304 de



km (22,5%) sunt drumuri naţionale şi internaţional. Restul de 558 km (77,4%), sunt drumuri udeţene

şi comunale.

- drumurile naţionale sunt modernizate astfel: 294 km drumuri modernizate, 2 km cu

îmbrăcăminţi uşoare şi 10 km împietruiţi;

- situaţia drumurilor judeţene şi comunale se prezintă astfel: 96 km drumuri modernizate, 237

km cu îmbrăcăminţi uşoare, 193 km împietruiţi şi 32 km de pământ ;

Reţeaua de drumuri naţionale care traversează judeţul se găseşte la anexa nr. 7

Reţeaua de drumuri judeţene care traversează judeţul se găseşte la anexa nr. 8

2.5.2 Reţeaua de căi ferate

De folosinţă generală are o lungime de 116 km, cu o densitate de 31 km/1.000 kmp situându-se

sub densitatea pe ţară care este de 47,8 km/1.000 kmp. Reţeaua de cale ferată electrificată este de 44

km şi străbate judeţul de la sud la nord făcând parte din magistrale feroviară Braşov – Sfântu

Gheorghe – Ciceu – Baia Mare. Linia de cale ferată neelectrificată este de 72 km şi străbate

depresiunea Târgu Secuiesc, făcând legătura municipiului Sfântu Gheorghe cu localităţile din nord-

vestul judeţului. Tot de o cale ferată neelectrificată beneficiază şi o mică parte din sudul judeţului,

care este deservită de ultima porţiune a liniei de cale ferată Braşov - Întorsura Buzăului (o lungime

de 6 km pe teritoriul judeţului Covasna).

În zona forestieră Comandău se afla în exploatare şi o reţea de linii ferate înguste ce deserveau

exploatările forestiere din zonă. Există de asemenea o cale ferată industrială care deserveşte zona

industrială Baraolt şi care face legătura cu magistrala 4 Braşov – Sighişoara. Nivelul dotărilor şi

starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60-80 km/oră, fiind necesare lucrări de

îmbunătăţire şi modernizare, pentru a corespunde cerinţelor de viteză şi sarcină pe osie preconizată

în Europa, pentru traficul de marfă şi călători, cu prioritate pe linia de pe valea Oltului.

2.5.3 Transportul aerian – nu este cazul

2.5.4 Alimentarea cu gaze naturale

I. Transgaz: 1. Exploatarea teritorială Braşov, str. Grigore Ureche, nr. 12A, Braşov - Dispecerat: tel/fax:

0268/441384:

- Sector Băţani, str. Principală, nr. 236, Băţanii Mici

- Sector Tg. Secuiesc, str. Turiei, nr. 13, Tg. Secuiesc

2. Exploatarea teritorială Bacău, str. George Bacovia, nr. 63, mun. Bacău, dispecerat: tel

0234/513543

II. SC Distrigaz SUD Reţele, DRD Centru Punct de lucru Braşov -

Sector Sf. Gheorghe

- S.R.M. Tg. Secuiesc;

- S.R.M. Sf. Gheorghe;

- S.R.M. Baraolt (oraş);

- S.R.M. Imperial Turia

- SRM Cetate Balvanyos

- S.R.M. Turia (comuna);

- S.R.M. Breţcu (comuna);

- S.R.M. Lemnia (comuna);

- S.R.M. Sânzieni (comuna)

- S.R.M. Vârghiş



- SRM Biborţeni

- SRM Băţani

- SRM Micfalău

- SRM Lengyel Arcuş

- SRM Ilieni

- SRM Micfalău

- SRM Conpet Rampa Imeni

Secţiunea a 6 – a. Dezvoltarea economică

2.6.1. Industria şi Agricultura Judeţul Covasna, unul din cele mai mici ca populaţie şi întindere, cunoaşte o dezvoltare

economică puţin spectaculoasă situându-se la majoritatea indicatorilor privind producţia industrială în

ultima treime din ierarhia judeţelor.

Dezvoltarea economică a judeţului se poate considera relativ echilibrată: agricultura, silvicultura,

industria şi turismul (inclusiv cel balnear), utilizează resursele locale de materii prime şi umane şi

concură armonios la dezvoltarea judeţului.

Ponderea industriei judeţului faţă de industria ţării este de 0,8%, şi se concentrează în primul rând

în cele 5 oraşe ale judeţului. Municipiul reşedinţă de judeţ, Sfântu Gheorghe deţine singur peste

jumătate din producţia industrială judeţeană, la jumătatea valorii înregistrate în municipiu se situează al

doilea oraş ca mărime Târgu Secuiesc iar restul celelalte trei oraşe: Baraolt, Covasna, Întorsura

Buzăului.

Dispunerea spaţială a oraşelor determină o repartizare teritorială a industriei echilibrată pe

suprafaţa judeţului, constatare întărită şi de răspândirea altor centre industriale mai mici: Malnaş, Ozun,

Ghelinţa, Breţcu, Bodoc, Comandău, Ghidfalău, etc.

În mediul rural sunt reprezentate mai mult ramurile ce valorifică materii prime locale: lemnul,

produse agricole, materiale de construcţii.

Ramurile industriei reprezentative pentru judeţ sunt: industria textilă şi a confecţiilor, prelucrarea

lemnului şi fabricarea mobilei, industria constructoare de maşini, industria tutunului şi alimentară,

industria exploatării forestiere în special a cherestelei de răşinoase, fag şi stejar. Acestea reprezintă o

pondere în cadrul economiei judeţului de aproximativ 45%.

PIB total al judeţului Covasna este de 5,4 miliarde lei, respectiv 5,987 euro/cap de locuitor.

Din punct de vedere al forţei de muncă ocupate, serviciile au o pondere foarte ridicată de 49,2%,

faţă de industrie care are 30,5%, construcţiile 6 % şi agricultura 14,3 %.

În ceea ce priveşte structura cifrei de afaceri realizate, judeţul nostru prezintă o imagine destul de

asemănătoare cu media naţională, fără diferenţe accentuate faţă de aceasta. Este de remarcat faptul că

industria prelucrătoare are o pondere mai importantă decât în structura economică naţională şi faptul că

ramurile dominante ori sunt bine integrate în structura economică judeţeană (industria alimentară,

exploatările forestiere şi prelucrarea lemnului – care utilizează cu succes resursele naturale locale), ori

sunt ramuri cu tradiţie pe meleagurile noastre (industria textilă, fabricarea materialelor de construcţii,

fabricarea maşinilor şi uneltelor, industria hârtiei şi cartonului, fabricarea articolelor din materiale

plastice).

Pentru ocuparea forţei de muncă disponibile în zona Municipiului Sfântu Gheorghe, relansarea

dezvoltării industriei, absorbţia şi valorificarea materiilor prime locale şi sporirea veniturilor locale se

află în stadiu finalizat , parcul industrial Sfântu Gheorghe Nord pe o suprafaţă de 14,5 ha, cu asigurarea

utilităţilor necesare, acces la DN 12 şi calea ferată linia 400 Braşov-Ciceu. Se contează pe posibilitatea

realizării în perspectiva apropiată a încă două parcuri industriale la Târgu Secuiesc şi Baraolt pentru

stabilizarea forţei de muncă disponibilizate după închiderea unităţilor industriale şi a minelor.

Judeţul Covasna are un pronunţat caracter agrar şi ar fi logic ca industria locală să se bazeze pe

variatele produse furnizate de acest sector primar. Judeţul Covasna, deşi printre cele mai mici din

România, ocupă:



- locul 4 pe ţară la producţia de unt;

- locul 11 privind volumul cărnii prelucrate;

- locul 13 după cantitatea de lapte de consum produs;

- locul 16 privind cantitatea de brânzeturi fabricate.

Pe de altă parte, deşi aceste valori, clasări sunt spectaculoase, capacităţile industriei alimentare

sunt încă cu mult sub nivelul potenţialului asigurat de agricultură. Pentru a demonstra această afirmaţie

se poate aminti lipsa aproape totală a industriei de prelucrare a cartofului (deşi judeţul este printre

primele 3 pe ţară la producţia de cartofi), lipsa aproape cu desăvârşire a sectorului de prelucrare şi

conservare a fructelor de pădure şi a ciupercilor. În aceste condiţii, judeţul Covasna, deşi judeţ agrar,

are o balanţă comercială negativă privind produsele alimentare. Acest fapt demonstrează atât

necesitatea, dar şi oportunitatea dezvoltării industriei alimentare.

Un alt sector deficitar este cel al industriei materialelor de construcţii. La ora actuală dintre

bogatele resurse naturale sunt exploatate doar nisipurile şi pietrişurile, respectiv piatra de construcţie

(andezite şi gresii). Rezervele geologice semnificative de argile comune, argile refractare, nisipuri

cuarţoase, roci ornamentale etc. Ar putea crea bazele unei industrii cu produse de calitate superioară şi

valoare adăugată ridicată, cu atât mai mult cu cât industria construcţiilor este una cu o dezvoltare

dinamică, nu numai în judeţ, dar şi în vecinătatea acestuia.

Industria constructoare de maşini şi industria electrotehnică au suferit un regres major. Totuşi, pe

termen mediu se poate aştepta la revigorarea acestor sectoare odată cu relansarea industriei de profil

româneşti şi în special braşovene. Este important faptul că judeţul încă mai dispune de capacităţi

productive funcţionale (cca. 6,5% din producţia industrială totală) şi dezafectate, dar reîntrebuinţabile,

cât şi de forţă de muncă calificată în acest domeniu.

Piaţa de desfacere a judeţului Covasna este semnificativă.

Poziţia centrală a judeţului, poziţionarea în apropierea unor noduri rutiere şi feroviare importante

îi conferă o bună accesibilitate spre principalele pieţe româneşti. Astfel, pieţele tangibile în două ore

însumează cca. 3,5 milioane de consumatori, iar cele tangibile în patru ore înseamnă peste 12 milioane

de potenţiali cumpărători (inclusiv capitala), adică peste jumătate din populaţia ţării.

Este important de menţionat că autostrada, care se va construi în viitorul apropiat şi care nu

traversează judeţul, dar trece în imediata sa proximitate, va determina nu numai creşterea accesibilităţii

judeţului, dar şi o extindere semnificativă a pieţelor de desfacere.

Între anii 1991 şi 2003 în judeţul Covasna au fost înregistrate peste 120 firme mixte, cu capital

româno-străin, valoarea totală a acestor investiţii depăşind 6 milioane de dolari. Alte 400 de firme cu

capital în întregime străin au realizat investiţii de 35 milioane USD.

Volumul investiţiilor străine realizate în judeţ poate fi considerat relativ mare. Deşi valoarea

capitalului străin investit pe cap de locuitor este mai mică decât media pe ţară, acest fapt se datorează

efectului statistic al capitalei, unde s-a concentrat peste 57% din capitalul străin investit în România.

Însă, dacă considerăm spaţiul economic mai restrâns al zonei centrale a României, se poate remarca

faptul că valoarea capitalului străin investit pe cap de locuitor în judeţul Covasna este mai mare decât în

judeţul Covasna, este egală cu cea din judeţul Sibiu şi apropiată de cea înregistrată în judeţul Braşov,

judeţe cotate cu putere economică sensibil mai mare decât Covasna.

Principalele ţări de provenienţă ale firmelor străine sunt: Ungaria, Germania, Olanda, Italia,

Austria, SUA şi Marea Britanie. Cele mai multe firme înfiinţate cu capital străin – favorizat de

proximitatea geografică şi de afinităţile culturale – provin din Ungaria, judeţul Covasna ocupând locul

cinci pe ţară după numărul firmelor înfiinţate şi locul patru după dimensiunea capitalului investit de

agenţii economici din ţara vecină.

Acest volum de investiţii însemnat este un semn de însănătoşire treptată a economiei şi contribuie

la sporirea patrimoniului construit al judeţului.

Alte centre unde ponderea acestor ramuri industriale depăşeşte 50% din total producţie sunt:

Bodoc, Ozun, Malnaş, Ghidfalău.

Industria textilă, a confecţiilor şi a încălţămintei este reprezentată în centre ca: Sfântu Gheorghe

(11,6% din producţia totală), Târgu Secuiesc (28%), Covasna (15,7%), Întorsura Buzăului (5,7%),

Ghidfalău (41%), Breţcu (4,5%), Baraolt (2,7%). Dintre produsele aparţinând acestei ramuri cele mai

semnificative sunt: produsele din bumbac şi tip bumbac, lână şi tip lână, produse textile, confecţii

textile din înlocuitori (exclusiv blană artificială), încălţăminte cu feţe din piele.



Reprezentative pentru industria lemnului sunt producţiile de cherestea de răşinoase şi fag,

mobilier obţinut în centre ca: Sf.Gheorghe, Tg.Secuiesc, Covasna, Baraolt dar şi în unele centre mai

mici ca producţie dar mono funcţionale: Breţcu, Comandău, Brateş.

Industria constructoare de maşini şi a prelucrării metalelor (28,1%), este reprezentată de

întreprinderi ca cea de maşini, agregate şi Subansamble auto, de aparataj electric auto şi instalaţii

electrice din Sf.Gheorghe, Tg.Secuiesc, Întorsura Buzăului.

Ramura chimiei este reprezentată într-o proporţie mică în Sf.Gheorghe (2,3% din producţia totală)

prin întreprinderea de prelucrare a maselor plastice şi cea de livrare a produselor petroliere.

Resursele naturale în materiale de construcţii existente sunt exploatate şi prelucrate în balastiere la

Malnaş, Bixad, Sf.Gheorghe şi Tg.Secuiesc.

Ca o caracteristică a industriei judeţului Covasna o reprezintă existenţa unui sector cooperatist -

meşteşugăresc sau privat, ce are ca obiect de activitate tăbăcitul pieilor, prelucrarea lânii, tâmplărie,

marochinărie, plăpumărie, tricotaje şi curelărie, toate valorificând atât materia primă locală cât şi forţa

de muncă atât feminină cât şi masculină.

2.6.2 Silvicultura

Judeţul Covasna dispune de un valoros potenţial natural, reflectat şi de cifrele privind fondul

funciar, după modul de folosinţă.

Astfel, din suprafaţa totală a judeţului 50,2% o reprezintă suprafaţa agricolă (186.416 ha),

45,1% păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră (173.361 ha), 0,9% ape şi bălţi şi 3,8% alte

suprafeţe (construcţii, circulaţii şi neproductiv).

Fondul funciar al judeţului, în suprafaţa de 370.980 ha, pe categorii de folosinţa cuprinde :

- suprafaţa agricolă – 173.943 ha

- suprafaţa amenajată pentru irigaţii – 6.208 ha

- suprafaţa totală a fondului forestier – 171. 589 ha

- ape, construcţii, neproductiv şi drumuri – 19.240 ha .

Suprafaţa agricolă prezintă următoarea structură:

- arabil 46,4% (86.642 ha)

- păşuni 32% (59.219 ha)

- fâneţe 21,2% (39.670 ha)

- livezi 0,4% (885 ha)

50%45%

1%

4%

S. Agricola Paduri Ape si balti Alte suprafete



2.6.2. Creşterea animalelor Condiţiile prielnice pentru creşterea animalelor au condus la dezvoltarea sectorului ovin în jurul

localităţii Covasna, a sectorului bovin în depresiunea Întorsura Buzăului.

Judeţul Covasna este unul în care creşterea animalelor ocupă un loc deosebit de important, în

condiţiile în care aproape jumătate din populaţia judeţului trăieşte în mediul rural. Creşterea animalelor

se desfăşoară în ferme zootehnice cu capital de stat şi/sau privat, precum şi în gospodării individuale.

Situaţia colectivităţilor de animale la nivelul UAT se regăseşte în anexa nr. 9

2.6.4. Turismul Zona montană care ocupă 2/3 din suprafaţa judeţului, se caracterizează prin forme domoale,

deosebit de pitoreşti, printr-un grad ridicat de acoperire cu păduri ce adăpostesc un bogat fond cinegetic

şi prin prezenţa în numeroase zone a unor valoroase resurse balneare.

Zona deluroasă submontană cu relieful caracteristic, climatul blând şi bogăţia de resurse balneare

constituie o arie favorabilă odihnei şi tratamentului.

Pentru menţinerea valorii acestor zone, cele mai importante obiective naturale au fost declarate

obiective ocrotite prin lege. Astfel, au fost declarate rezervaţii naturale:

- Mestecănişul de la Reci - rezervaţie botanică - 259,1 ha

- Punctul fosilifer Aita Seacă - rezervaţie paleontologică - 150 ha.

Alte obiective naturale avute în vedere, la nivelul judeţului pentru protecţie sunt:

- Complexul postvulcanic Muntele Puciosul - rezervaţie mixtă (geologie,

geomorfologie, botanică) - 50 ha

- Tinovul “Apa Roşie” (Fagul Rotund)- rezervaţie botanică - 15 ha

- Plaiurile şi stâncăriile Nemirei - rezervaţie complexă - 671 ha

- Turbăria Ozunca Băi - rezervaţie botanică - 3 ha

- Complexul postvulcanic Valea Iadului - rezervaţie mixtă - 3 ha

- Turbăria Comandău - rezervaţie botanică - 13 ha

- Bălţile Sântionlunca - Ozun - rezervaţie mixtă - 7 ha

- Ariuşd - rezervaţie mixtă - 4 ha

- Şugaş - rezervaţie forestieră - 405,9 ha

- Târgu Secuiesc şi Baraolt - rezervaţii forestiere (6 ha respectiv 5 ha)

- Parcurile dendrologice de la Vârghiş, Dalnic, Zăbala, Arcuş.

Judeţul Covasna se situează printre primele din ţară în ceea ce priveşte potenţialul balnear şi

turistic, cât şi din punct de vedere al condiţiilor deosebit de favorabile de punere în valoare a acestui

potenţial.

0

20

40

60

80

100

Arabil Pasuni Fînete Livezi

46,4

32

21,2

0,4

Suprafata agricola



Posibilităţile mari existente pentru dezvoltarea multiplă a funcţiunilor balneoturistice sunt

oferite în principal de:

- valoarea şi varietatea deosebită a factorilor balneari şi numărul mare de obiective

turistice, ceea ce oferă largi posibilităţi de dezvoltare a turismului pe multiple planuri:

tratament balnear, odihnă, turism de tranzit, drumeţie, vânătoare şi pescuit sportiv,

sporturi de iarnă, agrement de sfârşit de săptămână;

- poziţia centrală în cadrul ţării şi facilităţile de acces, judeţul fiind străbătut de axe de

circulaţie de importanţă naţională cum sunt: axa Bucureşti – Braşov – Miercurea Ciuc,

cu ramificaţii spre Moldova (Oneşti, Focşani) şi Muntenia (Buzău);

- existenţa unei importante baze de cazare şi servire în special în ceea ce priveşte sectorul

balnear.

Potenţialul variat (ape minerale, mofete, aerosoli naturali etc.) al judeţului este valorificat doar de

„turismul de tratament”, un tip de turism social, al cărui segment principal de piaţă îl reprezinta

pensionarii din ţară. „A Borvizek Utja – Drumul apelor minerale” investiţie în valoare totală de

10.000.000 EURO în cadrul programului PHARE 2004-2006 Coeziune Economică şi Socială – Proiecte

mari de infrastructură regională a vizat reabilitarea unei importante părţi a infrastructurii turistice

balneare (drumuri, captări de izvoare, clădiri de baie, alte repere), fiind deschis pentru toate categoriile

de persoane.

Pe lângă potenţialul balneo-terapeutic, patrimoniul turistic variat al judeţului face posibilă

practicarea a numeroase forme de turism: turism cultural, turism de afaceri, practicarea sporturilor de

iarnă etc. În acest sens, aşteptăm investitori interesaţi în servicii turistice specializate, reabilitarea şi

dezvoltarea capacităţilor existente.

În ceea ce priveşte potenţialul balnear şi turistic este de evidenţiat că acesta este prezent pe

aproape tot teritoriul judeţului, fiind reprezentat îndeosebi prin numeroase izvoare cu apă minerală,

mofete şi nămol mineral cu valoroase proprietăţi terapeutice valorificate în cadrul celor 10 staţiuni

balneo-climaterice de interes local sau general (Covasna, Bálványos, Malnaş Băi, Vâlcele, Şugaş

Băi, Biborţeni, Ozunca Băi, Mărtănuş şi Hătuica).

În judeţ există şi numeroase staţii de îmbuteliere a apei minerale (Biborţeni, Bodoc, Covasna,

etc.).

Pe lângă aceste resurse valorificate există un important potenţial încă nevalorificat, sau

valorificat ocazional, pe plan local:

- varietate formelor de relief şi a obiectivelor turistice ale cadrului natural, cuprinse între

zona de luncă a Oltului şi până la zona de munţi cu înălţimi de peste 1.770 m;

- valoarea fondului cinegetic şi salmonicol din zonele de munte, în general şi în special

în partea de nord şi est a judeţului;

- existenţa unor rezervaţii naturale ce constituie valoroase obiective turistice;

- suprafeţele întinse împădurite, cu o mare varietate de specii care îmbogăţesc valoare

întregului cadru natural şi din care unele pot fi amenajate ca păduri parc şi de

agrement;

- posibilităţi de amenajare pentru sporturile de iarnă a unor zone din apropierea

Comandăului sau a staţiunilor Covasna şi Balvanyos.

Baza materială a turismului din judeţ include aproape toate structurile specifice legate de cazare,

alimentaţie, tratament şi agrement.

Situația centralizată la nivelul județului Covasna cu spațiile de primire a evacuaților în situații de

urgență se regăseşte în anexa 12.

În cea mai mare parte capacitatea de cazare este concentrată în staţiunile balneare (83% din total).

Se remarcă totodată slabă dotare a turismului montan şi de tranzit.



2.6.5. Resurse naturale

RESURSELE SUBSOLULUI Subsolul judeţului Covasna este dominat de depozitele sedimentare ale flişului creaţie, de

formaţiunile dure ale reliefului vulcanic şi de depozitele cuaternare. Zăcămintele de lignit sunt legate de

depozitele din Depresiunea Baraolt. Pe valea Cormoşului, se află un zăcământ de fier. Urme vechi de

halde şi zgură se mai văd încă la Covasna, ca urmare a extragerii sideritului, ce se găseşte In şisturile

negre sub forma unor intercalaţii subţiri sau concreţiuni sferoidale.

Dintre rocile care prezintă un anumit grad de utilitate menţionăm: andezitele, gresiile, argilele şi

nisipurile.

în zona Carpaţilor de Curbură o importanţă deosebită o prezintă şi manifestările postvulcanice: emanaţii

de bioxid de carbon (CO2) şi degajări de gaze sulfuroase şi de arsen. Bioxidul de carbon intră în contact

cu apa din straturile acvifere şi se dizolvă, transformându-se în acid carbonic. Ca urmare, apele capătă

putere mult mai mare de dizolvare a sărurilor aflate în formaţiunile pe care le străbat. Grupul cel mai

mare de izvoare minerale pe teritoriul judeţului este cel din jurul localităţii Covasna, unde aceste

manifestări sunt legate de orizontul freatic din depozitele de terasă ale pârâu-lui cu acelaşi nume sau din

aluviunile afluenţilor acestuia.

zacaminte de lignit - aflate in zona nord-vestica a judetului sunt exploatate prin lucrari miniere

de suprafata si in subteran in cadrul perimetrelor miniere Capeni –Baraolt si Racos –Sud. Din

motive tehnice sau economice o parte din sectoarele miniere au fost inchise, in prezent,

continuandu-se exploatarea in urmatoarele sectoare: mina Baraolt Vest – la o capacitate de cca.

81.400 t/an lignit; cariera Bodos – la o capacitate de cca. 92.300 t/an; cariera Racos – Sud – la o

capacitate de 191.300 t/an.

zacaminte de andezit – le intalnim in partea sudica a muntilor Harghita precum si in nord-estul

muntilor Bodoc, sub forma de curgeri de lava consolidata, cu aspect masiv, de stalpi sau cu

aspect de neckuri. Exploatarea andezitelor se face in cele sase cariere de pe Valea Oltului,

situate intre Bixad si Malnas – Bai. In aceste cariere se exploateaza andezite bazaltice de culori

variate, de la cenusii-brune la cenusii – roscate si se utilizeaza ca material de constructii. In anul

2003 s-au exploatat zacaminte de andezit in cariera Malnas Bai - 200 000 t / an, cariera Malnas

– 270.000 t/an, cariera Malnas II - 27 000 t / an, cariera Bixad I - 600 0000 t/an si cariera Bixad

II - 27 000 t/an

zăcaminte de argila – un zacamant mai impoortant se afla la Bodoc de unde se exploateaza

argila folosita la fabricarea caramizilor

zăcaminte de nisip si pietris – se exploateaza in cariera Orko Sf. Gheorghe 20 000 t / an,

cariera de la Zoltan - 60.000 mc / an, balastiera de la Ghidfalau – 10.000 mc / an, balastiera de

la Chilieni – 8.000 mc / an, balastiera de la Comandau – 14 000 mc / an.

RESURSE DE APĂ

Pe teritoriul judeţului Covasna s-au acumulat bogate straturi acvifere şi s-a creat o reţea

hidrografică permanentă, bine organizată.

Importantele resurse acvifere, alcătuite din depozitele aluvionare, au rezerve bogate. Teritoriul

judeţului Covasna este foarte bogat în izvoarele de ape minerale răspândite pe tot teritoriul său. Cele

mai multe izvoare de ape minerale se înşiruie de-a lungul a două linii orientate pe direcţia nord-sud,

prima, pe versantul vestic al Munţilor Bodoc (izvoarele de la Balvanyos, Bixad, Micfalău, Malnaş-Băi,

Bodoc, Arcuş, Băile Şugaş), toate având ape carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate, potasice, cal-

cice, magneziene etc.; a doua, paralelă cu prima, apare în bazinul Râului Negru, pe care se înşiruie

izvoarele carbogazoase de la Poian şi Peteni.

Majoritatea râurilor izvorăsc din masivele muntoase, de unde se îndreaptă către depresiunile

Targu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe, fiind colectate de Olt şi afluentul său principal, Râul Negru. Mai

redusă este reţeaua Buzăului, al cărui curs superior, împreună cu afluenţii săi principali Basca Mare şi

Basca Mică, traversează partea de sud şi sud-est a judeţului.

Oltul este principala arteră hidrografică. Pe teritoriul judeţului Covasna el are o lungime de cea

150 km şi colectează apele majorităţii râurilor ce străbat radiar teritoriul judeţului. Râul Negru,

afluentul cel mai important al Oltului, străbate partea estică a judeţului de la nord-est spre sud-vest, pe o



lungime de cea 106,3 kmp. El îşi adună apele de pe versantul sudic al Munţilor Şandru Mare, de la o

altitudine de l 280 m.

Reţeaua hidrografică dezvoltată, bogăţia izvoarelor minerale şi diversitatea conţinutului lor în

săruri fac ca teritoriul judeţului Covasna să dispună de un potenţial însemnat de resurse de apă.

SOLURILE

Pe teritoriul judetului Covasna se gasesc o gama variata de soluri , aceasta diversitate rezultînd

din actiunea complexa exercitata de conditiile litologice, formele de relief , factori ,hidrogeologici,

hidrologici precum si cei topoclimatici,.

Astfel la o altitudine de peste 1500m , sub padurile de molid se intilnesc solurile montane brune

podzolice , care se caracterizeaza printr-o aciditate ridicata si un continut mare de materie organica. O

alta categorie de soluri o reprezinta solurile brune si brune acide de padure- acestea avind o răspîdire

mai mare in munţii Baraolt, dar apar insular si în munţii Bodoc, Vrancei si Intorsurii. Aceste soluri s-au

format in condiţiile unui climat rece si umed , sub paduri de fag, gorun sau amestec. Se remarcă o

repartiţie diferentiată solurilor din această grupă , astfel pe versanţii cu o pantă mai accentuată intilnim

soluri brune acide , in timp ce pe versanţii cu pante mai domoale se găsesc soluri cu caractere podzolice

evidente.

Cea ma mare extindere pe judet o reprezinta solurile brune si argiloiluviale podzolice , aceste

soluri le intilnim în special pe culmile largi si joase , precum şi pe versanţii slab înclinaţi ai

munţilor Întorsurii, Vrancei, Nemira, Bodoc şi Baraolt. De asemenea aceste soulri se găsesc şi pe

relieful depresionar unde acopera în întregime zona piemontană, şi o parte din terasele Oltului, si Rîului

Negru., ele fiind caracteristice etajului de pădure in care predomină stejarul, gorunul si uneori în

amestec cu fagul. O parte din aceste soluri sînt folosite pentru culturi de cartof, secară, orz ,ovăz , pajişti

şi fîneţe naturale.

O alta categorie de soluri o reprezintă cernoziomurile levigate sau prataziomurile , care

se intîlnesc îndeosebi in jurul oraşului Tîrgu Secuiesc, Cîmpu Frumos.Aceste soluri se caracterizează

printr -un continut ridicat de humus şi de substanţe nutritive,fiind pretabile pentru cultura sfeclei de

zahar, cartofi, si plante furajere.

Partea cea ma joasă a judetului este ocupată de solurile hidromorfe cu subgrupele soluri gleice,

humico gleice si turbele eutrofe , acestea prezinta un grad redus de fertilitate si un exces de umiditate

in special in perioadele ploioase ale anului, de aceea sînt utilizate in special pentru păşuni şi fîneţe.

Un alt tip de soluri , întîlnit pe o suprafaţă de aproximativ 18km2, în apropierea localitaţii Reci o

reprezinta nisipurile nesolificate , menţionate în litertura de specialitate de Dunele de la Reci . Fixarea

acestor nisipuri s-a făcut cu plantaţii de pin, arini,mesteceni iar pe supafeţe relativ restrînse se cultiva

cartoful si secara.

VEGETAŢIA

Pe suprafaţa judeţului Covasna se află întinse păduri de foioase şi răşinoase, precum şi o bogată

vegetaţie de luncă şi şes. Suprafaţa ocupată de pădure, care astăzi acoperă cea 44% din teritoriu, era în

trecut mult mai extinsă.

Munţii sunt acoperiţi de păduri de molid, fag, gorun, în schimb, şesul depresiunilor este aproape

lipsit de vegetaţie arboricolă, fiind acoperit de terenuri agricole şi pajişti stepizate (cu următoarele specii

sălbatice: păiuş, cinci degete, coada şoricelului, firuţa, lumânare, pelin nemirositor), în zonele cu

umiditate ridicată sunt prezente: rogozul, papura, lintiţa, săgeata apei. în pâlcurile de pădure din zonele

depresionare sunt prezente salcia, răchita, arinul negru şi mesteacănul.



Secţiunea a 7 – a Infrastructuri locale

2.7. INFRASTRUCTURI LOCALE

2.7.1. Cultura Zonele folclorice şi etnografice din judeţul Covasna, unde meşterii populari creează adevărate

obiecte de artă din lemn şi ceramică reprezintă veritabile obiective turistice.

Printre zonele folclorice şi etnografice româneşti putem semnala zona Voineştilor de la

Covasna şi zona Buzaielor cu localităţile din jurul oraşului Întorsura Buzăului.

Zonele folclorice secuieşti sunt zona depresiunii Baraoltului şi zona depresiunii Târgu

Secuiesc.

Pe teritoriul judeţului sunt conservate numeroase monumente istorice, cultural – artistice, de

importanţă locală şi naţională.

Astfel la Vârghiş se află o frumoasă construcţie renascentistă (fostul castel Daniel), construită

la începutul secolului XVI şi amplasată într-un cadru peisagistic constituit de parcul care o

înconjoară. Elementele renascentiste sunt vizibile la ancadramentele uşilor şi ferestrelor sculptate în

andezit roşu, precum şi la stâlpii arcadelor celor trei logii, pe laturile de nord şi de sud. Monumentul

a suferit unele transformări în secolul al XVIII – lea, când castelul a căpătat un aspect baroc.

În satul Micloşoara se înalţă o construcţie din secolul al XVI – lea, în stil renascentist.

Ancadramentele sunt cioplite în piatră şi stau ca mărturie a stilului originar. Între anii 1730 – 1830

construcţia suferă unele modificări. Actualmente faţada principală are un aspect clasicist, rod al

transformărilor mai recente, rămânând în forma originală doar faţada opusă, cea dinspre sud. Recent

au fost scoase la iveală şi ancadramentele fostei intrări principale.

Construcţia realizată tot în stil renascentist, în secolul al XVII – lea, probabil la 1669, fostul

castel din satul Tălişoara, prezintă elemente de piatră cioplită, ancadramente şi stâlpi ai logiilor din

partea de nord, care sunt cele mai valoroase ale monumentului. Terasa din partea de sud-est de pe

faţada principală a fost, probabil, adăugată cu ocazia renovării din anul 1884.

În satul Filia, comuna Brăduţ, a fost ridicată o importantă clădire în anul 1713, care reprezintă

o locuinţă tipică pentru acea perioadă. Stilul construcţiei este baroc, lucru evident din frontonul

intrării, dar, ca toate construcţiile mai importante, a suferit influenţa clasicismului. Clădirea

păstrează caracterul iniţial specific barocului transilvănean, mai ales prin frumoasa siluetă bine

proporţionată şi acoperişul întrerupt.

Din a doua jumătate a secolului al XVI – lea datează clădirea fostului conac Apor, în comuna

Turia. Prima modificare, din anul 1640 este atestată de o placă de piatră aflată în camera de primire.

La sfârşitul secolului al XVII – lea, clădirea a fost din nou modificată, cele două ancadramente

renascentiste ale sălii datând din 1693. Probabil tot atunci picturile uneia din sălile cu boltă

cilindrică, cu penetraţii conţinând ornamente florale, ulterior acoperite cu o structură barocă.

Aspectul exterior în stil clasic datează de la începutul secolului al XIX – lea.

Cetatea Balvanyos, care domină de pe un vârf de munte staţiunea cu acelaşi nume, este situată

la o altitudine de 1.020-1.040 m. Partea mai veche este turnul-locuinţă, de plan patrulater neregulat.

Din acest turn s-a păstrat zidul nord-estic până la o înălţime de 18 m. În a doua fază a fost construit

zidul de incintă cu lungimea de 120 m, cu planul neregulat. Pe versantul vestic al muntelui se află

incinta a doua, aparţinând fazei a treia de construcţie. Aceasta are formă ovală, cu lungimea de

cca.200 m.

Cetatea Ika, de lângă Cernatul de Sus, a fost construită probabil în secolul al XIII – lea,

păstrându-se în întregime zidul de sud. Forma originală era de plan alungit, întărită cu două turnuri

rotunde, aflate la nord şi la sud.



Cetatea fortificată din comuna Ilieni, are planul pentagonal, cu patru bastioane şi un turn de

poartă şi datează din secolul al XIII – lea, având în interior fragmente ale unei cetăţi mai vechi,

întărită cu un turn de poartă care astăzi serveşte ca turn-clopotniţă.

Alte cetăţi importante sunt cele de la Aita Mare, Arcuş, Lemnia, Sfântu Gheorghe, Cernatul de

Jos.

În memoria fiilor neamului care s-au jertfit pentru nobilele idealuri de dreptate socială şi

naţională ale poporului, semn al preţuirii şi cinstirii acestora, în judeţul Covasna au fost ridicate o

serie de monumente:

Monumentul Ostaşului român din Sfântu Gheorghe, dezvelit în 18 septembrie 1974 şi este

dedicat cinstirii jertfelor aduse de ostaşii armatei române pentru eliberarea oraşului Sfântu Gheorghe

de sub ocupaţia fascistă în toamna anului 1944.

Monumentul Ostaşului român din Covasna, ridicat în 1973, operă a sculptorului C. Ionescu,

dedicat memoriei soldaţilor români căzuţi în luptele din timpul primului război mondial.

Ca simbol al luptei poporului român pentru libertate socială în epoca medievală, în satul Dalnic

a fost ridicată în 1976 statuia conducătorului războiului ţărănesc din 1514, Gheorghe Doja.

Învăţămînt Structura pe grupe de vârstă a populaţiei pe cele două medii, rural şi urban se prezintă astfel:

Populaţia

totală la 1

ianuarie

2015

Populaţia

7-17 ani

% din

total

populaţie

Total judeţ 229.415 28.282 12,3

Mediul urban 115.963 12.455 5,4

Mediul rural 113.452 15.764 6,8

În învăţământul din judeţul Covasna fucţionează o singură unitate de învăţământ particular,

Şcoala Postliceală ”FEG Education” filiala Tg. Secuiesc 4 clase cu 72 elevi, profil asistent medical

generalist / asistent medical de farmacie.

Reţeaua şcolară cuprinde:

- grădiniţe cu program normal - 141;

- grădiniţe cu program prelungit - 18;

- şcoală primară – 61;

- şcoală gimnazială – 74;

- licee - 9;

- liceu tehnologic – 9 ;

- şcoli ajutătoare - 2;

- cluburi ale elevilor - 5;

- şcoală sportivă – 1;

- şcoala postliceală sanitară de stat – 1;

- şcoală postliceală sanitară privată – 1.

Populaţia şcolară la nivelul judeţului este următoarea:



Nr.

crt.

Ciclul de învăţământ Total elevi Secţia

maghiară

Secţia

română

1. Preşcolar 6.825 4.724 2.101

2. Primar 11.406 8.055 3.351

3. Gimnazial 8.785 6.167 2.618

4. Liceal 5.632 4.106 1.526

5. Profesional 1.228 913 315

6. Maiştri 18 18

7. Postliceal 485 189 296

TOTAL 34.379 24.172 10.207

Numărul cadrelor didactice din judeţ este de 2916, din care:

- educatoare - 497 (132 la secţia română şi 365 la secţia maghiară);

- învăţători - 688 (218 la secţia română şi 470 la secţia maghiară);

- profesori – 1731.

Funcţionează de asemenea în judeţ din anul şcolar 1997-1998 Colegiul de Management, în

cadrul Universităţii Babeş - Bolyai din Cluj, Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti - la Sf.Gheorghe,

Academia de Studii Economice Bucureşti – la Covasna şi Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu - la

Tg.Secuiesc, toate cu învăţământ superior forma învăţământ la distanţă.

1. Populatia scolara pe niveluri de educatie, medii de rezidenta, si judete - 2014

Niveluri de instruire Medii de

rezidenta

Macroregiuni, regiuni de

dezvoltare si judete

Ani

Anul 2014

UM: Numar

persoane

Numar persoane

Total Total Covasna 35813

- Urban Covasna 21594

- Rural Covasna 14219

Invatamant anteprescolar Total Covasna 65

- Urban Covasna 65

Invatamant prescolar Total Covasna 7037



Invatamant preuniversitar Total Covasna 28293



Invatamant primar si

gimnazial (inclusiv

invatamantul special)

Total Covasna

20609



Invatamant primar(inclusiv

invatamant special) Total Covasna

11616



Invatamant

gimnazial(inclusiv

invatamant special)

Total Covasna

8993






gimnazial Total Covasna

20367



Invatamantul primar Total Covasna 11537



Invatamant gimnazial Total Covasna 8830




gimnazial special Total Covasna

242

- Urban Covasna 187

- Rural Covasna 55

Invatamant primar special Total Covasna 79

- Urban Covasna 70

- Rural Covasna 9

Invatamant gimnazial

special Total Covasna

163

- Urban Covasna 117

- Rural Covasna 46

Invatamantul secundar

ciclul 2 (liceal si

profesional)

Total Covasna

7032


Invatamant liceal Total Covasna 6035


Invatamant profesional Total Covasna 997

- Urban Covasna 997

Invatamant postliceal si de

maistri Total Covasna

652

- Urban Covasna 652

Invatamant superior (licenta,

master, cursuri

postuniversitare, doctorat si

programe postdoctorale)

Total Covasna

418

- Urban Covasna 418

Invatamant superior - licenta Total Covasna 369

- Urban Covasna 369

Invatamant superior -

master, cursuri

postuniversitare

Total Covasna

49

- Urban Covasna 49

2. Copii si elevi inscrisi in invatamantul preuniversitar pe niveluri de educatie, limbi de

predare, judet - 2014

Niveluri de instruire Limbi de predare

Macroregiuni,

regiuni de

dezvoltare si judete

Ani

Anul 2014

UM: Numar



persoane

Numar persoane

Total Total Covasna 35395

- Limba de predare romana Covasna 10532

- Limba de predare

maghiara Covasna

24863

Invatamant anteprescolar Total Covasna 65


- Limba de predare

maghiara Covasna

52

Invatamant prescolar Total Covasna 7037


- Limba de predare

maghiara Covasna

4882

Invatamant primar si gimnazial

(inclusiv special) Total Covasna

20609


- Limba de predare

maghiara Covasna

14555

Invatamant primar si gimnazial Total Covasna 20367


- Limba de predare

maghiara Covasna

14359


special Total Covasna

242


- Limba de predare

maghiara Covasna

196

Invatamant liceal Total Covasna 6035


- Limba de predare

maghiara Covasna

4328

Invatamant profesional Total Covasna 997


- Limba de predare

maghiara Covasna

758

Invatamant postliceal si de maistri Total Covasna 652


- Limba de predare

maghiara Covasna

288

3. Personalul didactic pe niveluri de educatie, judet - 2014

Niveluri de instruire Judete

Ani

Anul 2014

UM: Numar

persoane

Numar persoane

Total Covasna 2690

Invatamant prescolar Covasna 467


(inclusiv invatamantul special) Covasna

1611



Invatamant primar (inclusiv

invatamantul special) Covasna

717

Invatamant gimnazial (inclusiv


894

Invatamant primar si gimnazial Covasna 1511

Invatamant primar Covasna 685

Invatamant gimnazial Covasna 826

Invatamant special primar si

gimnazial Covasna

100

Invatamant special primar Covasna 32

Invatamant special gimnazial Covasna 68

Invatamant liceal Covasna 596

Invatamant postliceal (inclusiv


16

2.7.2 Infrastructura sanitară

I. Asistenţa medicală primară este asigurată prin:

105 - Medici de familie prin cabinete medicale, din care 57 în mediu urban și 48 în mediu rural

(Anexa nr. 10)

9 - Dispensare medicale şcolare:

Nr. Crt. Localitate Număr DISPENSARE

1 Sfântu-Gheorghe 5

2 Târgu Secuiesc 1

3 Baraolt 1

4 Covasna 1

5 Întorsura Buzăului 1

TOTAL 9

II. Asistenţa medicală secundară este asigurată prin următoarele unităţi sanitare (vezi Anexa

nr.2):

Spitalul Judeţean de Urgenţă "Dr. Fogolyan Kristof" Sfântu-Gheorghe

Spitalul Municipal Târgu Secuiesc

Spitalul Orăşenesc Baraolt

Spitalul de Recuperare Cardiovasculară "Dr. Benedek Geza" Covasna

Menţionăm că aceste unităţi sanitare au ambulatoriu integrat în structură (fostele policlinici).

III. Asistenţa stomatologică este asigurată prin:

75 - Cabinete medicale de stomatologie (Anexa nr. 10)

5 - Cabinete stomatologice şcolare (Anexa nr. 10)

11 - Cabinete stomatologice - SRL (Anexa nr. 10)



IV. Alte unităţi medicale care asigură asistenţă medicală:

66 – Cabinete medicale de specialitate (Anexa nr. 10)

3 - Cabinete medicale - Fundaţii (Anexa nr. 10)

27 - Cabinete medicale - SRL (Anexa nr. 10)

V. Activităţile conexe actului medical sunt asigurate prin:

34 – Cabinete de liberă practică (Anexa nr. 10)

8 - SRL (Anexa nr. 10)

VI. Asistenţa farmaceutică este asigurată prin:

38 – Farmacii private (Anexa nr. 21)

4 - Farmacii proprii ale unitatilor sanitare (Anexa nr. 21)

VII. Serviciile de transport sunt asigurate prin:

Serviciul de Ambulanta Judetean (Anexa nr. 22)

Serviciul de Ambulanta Staţia Târgu Secuiesc (Anexa nr. 22)

Serviciul de Ambulanta Staţia Covasna (Anexa nr. 22)

Serviciul de Ambulanta Staţia Baraolt (Anexa nr. 22)

Serviciul de Ambulanta Staţia Intorsura Buzăului (Anexa nr. 22)

VIII. Serviciile de recoltare sânge sunt asigurate prin:

Centrul de Transfuzie Sanguina (Anexa nr. 22)

IX. Date statistice cu privire la personalul medical

Nr.crt Denumire personal Număr personal

1 Medici specialişti 267

2 Medici de familie 105

3 Farmacişti 68

4 Stomatologi 74

5 Asistenţi medicali 768

6 Laboranţi 46

7 Registratori medicali 67

8 Personal auxiliar sanitar 452

Total 1847



2.7.3. Reţele de utilităţi

Comunicaţii

Reţeaua de telecomunicaţii a judeţului cuprinde circuite urbane, interurbane şi

internaţionale şi se desfăşoară în cea mai mare parte de-a lungul principalelor căi de

comunicaţii.

Gradul de telefonizare al judeţului este de 12,8%, al mediului urban este de 20,7% iar al

mediului rural de 4,10%, fiind mult sub necesar.

Reţeaua telefonică a judeţului Covasna este analogică, atât din punct de vedere al

echipamentului de comutaţie cât şi din punct de vedere al transmisiunilor, beneficiază de o

centrală digitală STAREX - GoldStar cu o capacitate totală de 1.800 linii de abonat. Centrala

a fost instalată la Sfântu Gheorghe ca o soluţie temporară până la instalarea centralei digitale

EWSD SIEMENS de 10.000 de linii.

Structura abonaţilor telefonici din judeţul Covasna era următoarea:

- număr total de abonaţi: 29.703 din care :

- în centrale automate: 24.701

- în centrale manuale: 5.002

- din total abonaţi:

- abonaţi juridici: 3.627

- abonaţi fizici: 26.076.

CENTRE DE TELECOMUNICAŢII

1. Reţele cu fibră optică pentru comunicaţii

digitale

Reţeaua magistrală de cabluri cu fibre optice

zona D, pe raza judeţului Covasna cuprinde

secţiunea D1: Braşov-Bacău şi secţiunea

D16: Sf. Gheorghe-Miercurea-Ciuc, fiind

instalate cabluri cu 20 fibre optice.

Reţeaua locală este realizată cu cablu cu 12

fibre optice.

Centralele digitale şi unităţile distante şi capacitatea lor:

I. Sfântu Gheorghe – EWSD 10.004 linii

II. Covasna – C.T.D. 3.000 linii

Unităţi distante conectate:

Zagon – 704 linii

Păpăuţi – 192 linii

Floroaia – 320 lini

Telechia – 192 linii

Valea-Mare – 256 linii

Surcea – 128 linii

Întorsura Buzăului – 2.048 linii

Barcani – 448 linii

Zăbrătău – 128 linii

Sita Buzăului – 512 linii

Arcuş – 192 linii

Reci – 128 linii

Boroşneu – 448 linii

Brateş – 256 linii

Zăbala – 576 linii

III. Târgu Secuiesc – C.T.D. 5.120 linii

Unităţi distante conectate:

Bixad – 128 linii

Lunga – 320 linii

Mărtineni – 256 linii

Sânzieni – 640 linii

Estelnic – 192 linii

Dalnic – 128 linii

Turia –441 linii

Cernat – 512 linii

Breţcu – 512 linii

Poian – 384 linii

Malnaş-Sat – 128 linii

Lemnia – 384 linii

Mereni – 129 linii

Chilieni – 192 linii

Ghelinţa – 704 linii



Moacşa – 256 linii

Catalina – 448 linii

Ojdula – 448 linii

Pe teritoriul judeţului s-a dezvoltat şi reţeaua de telefonie mobilă, fiind activi toţi

operatorii de astfel de servicii.

Situaţia surselor de apă în aria de operare a Operatorului Regional

Gospodărire Comunală SA (Anexa nr. 11)

Gaze naturale

I.Transgaz: 3. Exploatarea teritorială Braşov, str. Grigore Ureche, nr. 12A, Braşov - Dispecerat:

tel/fax: 0268/441384:

- Sector Băţani, str. Principală, nr. 236, Băţanii Mici

- Sector Tg. Secuiesc, str. Turiei, nr. 13, Tg. Secuiesc

4. Exploatarea teritorială Bacău, str. George Bacovia, nr. 63, mun. Bacău, dispecerat:

tel 0234/513543

II.SC Distrigaz SUD Reţele, DRD Centru Punct de lucru

Braşov - Sector Sf. Gheorghe










- S.R.M. Vârghiş

- SRM Biborţeni

- SRM Băţani

- SRM Micfalău


- SRM Ilieni

- SRM Micfalău


SITUAŢIA

CU LOCALITĂŢILE AFECTATE ÎN CAZUL PRODUCERII UNOR AVARII

DEOSEBIT DE GRAVE LA CONDUCTELE MAGISTRALE DE GAZ

LOCALITATEA LUNGIME CONDUCTE INTRAVILAN

BĂŢANI 5 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’

BRĂDUŢ 10 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’

BREŢCU 10 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’

LEMNIA 5 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’



MALNAŞ 20 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’

POIAN 3 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’

SÂNZIENI 5 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’

TURIA 3 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’

VÂRGHIŞ 6 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’

2.7.4. Spaţiile pentru cazarea evacuaţilor şi prepararea hranei în cazul

evacuării

Anexa nr. 12

Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă

La nivelul judeţului Covasna , principalele tipuri de riscuri

generatoare de situaţii de urgenţă, în funcţie de natura lor sunt:

A. RISCURI NATURALE:

- fenomene meteorologice periculoase (furtuni, inundaţii, secetă, îngheţ, etc.);

- incendii de pădure;

- fenomene distructive de origine geologică (alunecări de teren, prăbuşiri, seisme)

B. RISCURI TEHNOLOGICE: - riscuri industriale;

- riscuri de transport şi depozitare produse periculoase;

- riscuri poluare ape;

- prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări;

- eşecul utilităţilor publice;

- căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos;

- muniţie neexplodată

C. RISCURI BIOLOGICE:

- epidemii;

- epizootii/zoonoze

D. RISCURI DE INCENDIU

E. RISCURI SOCIALE

F. ALTE TIPURI DE RISCURI

Secţiunea 1 - Analiza riscurilor naturale

Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă

Pe teritoriul judeţului Covasna au fost monitorizate, depistate şi înscrise în baza de date

următoarele tipuri de risc:

3.1. Riscuri naturale

3.1.1. Fenomene meteorologice periculoase Furtuni:

Se produc cu preponderenţă in perioada caldă a anului, pe spaţii destul de

restrânse şi produc pagube materiale nu foarte semnificative. Se manifestă prin cer înorat,

ploi torenţiale, descărcări electrice şi intensificarea accentuată a vântului. Pagubele constau,

în general, în acoperişuri afectate parţial, crengi ale copacilor rupte, rareori copaci smulşi din

rădăcină sau rupţi. În funcţie de locul de producere, pot fi afectate reţelele de alimentare cu



energie electrică sau de telecomunicaţii. Datorită precipitaţiilor abundente se pot produce

inundaţii cauzate de torenţi sau prin blocarea albiilor, ce afectează activitatea economico-

socială, dar pe termen relativ scurt.

3.1.2. Inundaţii: În judeţul Covasna se pot produce datorită acumularii Pădureni care poate suferi

avarii sau distrugeri în cazul unei mişcări seismice cu magnitudine maxim aşteptată.

Barajul este de tip stăvilar cu prag lat, din balast şi cu deversor cu 2 capuri. Digul este

amplasat în albia majoră a pârâului Beşeneu cu un dig longitudinal pe malul drept al râului.

Digul are următoarele caracteristici :

- lungime de coronament – 1200 m;

- înălţime – 8,7 m;

- suprafaţa lacului: 76 ha;

- volumul lacului de acumulare – 5.800.000 metri cubi .

Ipoteza de avarie la seism : bresa în stavilar sau în digul longitudinal. Se pot produce

inundaţii în localitatea Moacşa reprezentând risc de inundaţii şi în localitatea Reci.

Teritoriul judeţului este brăzdat de o bogată reţea hidrografică cu debite ridicate în cursul

întregului an. Inundaţiile cele mai frecvente se datorează revărsării apelor curgătoare sau

formării unor torente, ca urmare a unor ploi abundente de lungă durată, topirii rapide a

straturilor de zăpadă, blocării cursurilor de apă de către gheţuri sau creării unor baraje prin

alunecări de teren.

Procesul de revărsare din albiile râurilor care poate cuprinde întinse suprafeţe de teren

este însoţit de crearea unui front de apă-undă de viitură – care depinde ca mărime de

cantitatea, durata precipitaţiilor şi distribuţia în cazul bazinului hidrografic.

Pe teritoriul judeţului cursurile de apă au un caracter radiar, iar majoritatea râurilor îşi

formează izvoarele în masivele muntoase ale judeţului, de unde se îndreaptă către

depresiunile Tg. Secuiesc şi Sf. Gheorghe, fiind colectate de Olt şi afluentul lui principal

Râul Negru.

Şesul jos al depresiunilor Tg. Secuiesc şi Sf. Gheorghe cu altitudini reduse (530-550 m),

pe unde curg domol Râul Negru şi Oltul, constituie o mare „piaţă de adunare a apelor” unde

îşi dau întâlnire cea mai mare parte a râurilor din judeţ.

În cadrul acesteia se pot identifica unele zone mai importante de acumulare:

- Tg. Secuiesc – Lunga - Imeni; – cursul mijlociu al Râului Negru;

- Aninoasa – Brateş – Surcea- Leţ;

- îndeosebi – cursul inferior Lunca Ozunului – Băcel - Chichiş,

zone care periodic sunt inundate datorită factorilor menţionaţi mai sus.

Din datele pe care le deţinem şi din analiza făcută considerăm că toate localităţile

judeţului pot fi afectate de acest tip de dezastru.

Fenomenele de iarnă (gheaţă la mal, podul de gheaţă, scurgeri de sloiuri)încep să

apară pe râuri în prima decadă a lunii noiembrie şi se pot menţine până la începutul lunii

martie, în această perioadă, datorită schimbărilor climaterice rapide se pot depăşi cotele

normale, apa revărsându-se pe suprafeţe întinse.

Precipitatiile ce cad in bazinul hidrografic al raului Olt aflat pe teritoriul judetului

Covasna, se caracterizeaza printr-o mare variabilitate atit in timpul unui an calendaristic cit si

multianual,astfel perioadele cu deficit de precipitatii se pot intilni in orice perioada a anului,

de asemenea si perioadele cu precipitatii bogate.O constanta a zonei geografice in care se

afla judetul nostru este faptul ca peste 70% din precipitatii cad in semestrul cald al anului

cind se pot inregistra averse extreme de peste 80 l/mp in 24 de ore sau chiar mai mult ce duc

la formarea unor viituri puternice mai ales pe riurile cu bazine hidrografice mai mici. Din

tabelul de mai sus se observa ca in afara de riul Olt, toate celelalte riuri au avut debitele

maxime vara, din ploi extreme cu timp de reactie destul de scurt,ceea ce le confera un

caracter torential.Debite mari, apropiate de debitele maxime, se produc la sfirsitul iernii-

primavara, pe toate cursurile de apa din judet, datorita unor ploi mai consistente ce duc la

topirea stratului de zapada acumulat in timpul iernii.



Zilele cu precipitatii variaza de la 88 zile la st.pluviometrica Tamasfalau la 168 zile la

statia meteo Lacauti.De asemenea zilele cu strat de zapada variaza de la 50 la Reci pina la

167 la Lacauti.Dupa cum se observa nr.zilelor cu precipitatii cresc de la baza depresiunii spre

virfurile muntiilor,bineinteles ca si zilele cu precipitatii sub forma de ninsoare respecta

intocmai acesta regula,astfel pe fundul depresiunii la Tamasfalau se inregistraza in medie 18

zile,la Borosneul Mare 24 zile, Ghelinta 55 de zile, iar la Lacauti 87 zile.

COTELE DE APĂRARE

CITITE PE MIRELE HIDROMETRICE I.M.H. ŞI O.G.A. INSTALATE PE

TERITORIUL JUDEŢULUI COVASNA

Nr.

crt.

LOCALITATEA CURS DE APĂ C.A. C.I. C.P.

1. Sâncrăieni Olt 160 200 220

2. Micfalău Olt 190 250 340

3. Bodoc Olt 200 280 380

4. Sf. Gheorghe Olt 390 430 550

5. Ilieni Olt 300 350 400

6. Araci Olt 350 580 600

7. Feldioara Olt 350 430 480

8. Apaţa Olt 250 370 390

9. Augustin Olt 350 580 600

10. Tinoasa R. Negru 250 330 450

11. Lemnia R. Negru 250 350 400

12. Cătălina R. Negru 350 460 460

13. Mărtineni R. Negru 205 345 345

14. Telechia R. Negru 300 440 450

15. Bita R. Negru 300 450 450

16. Reci R. Negru 300 400 400

17. Ozun R. Negru 250 350 350

18. Chichiş R. Negru 400 590 600

19. Sf. Gheorghe Pr. Debren 180 250 300

20. Întorsura Buzăului R. Buzău 50 125 50

21. Zăbrătău R. Buzău 250 350 370

22. Sânzieni Pr. Caşin 250 370 420

23. Ruseni Pr. Caşin 300 400 450

24. Covasna Pr. Covasna 100 120 150

25. Boroşneul Mare Pr. Covasna 400 500 500

26. Turia Pr. Turia 150 200 250

27. Târgu Secuiesc Pr. Turia 100 250 250

28. Băţanii Mari Or. Ozunca 200 250 300

29. Baraolt Pr. Baraolt 300 400 450

30. Brăduţ Pr. Cormoş 300 350 370

31. Vârghiş Pr. Vârghiş 50 100 150



32. Comandău Pr. Bâsca M. 150 230 270

33. Ghelinţa Pr. Ghelinţa 150 220 270

34. Breţcu Pr. Breţcu 100 210 250

35. Zagon Pr. Zagon 150 270 320

36. Zăbala Pr. Zăbala 280 430 480

37. Cernat Pr. Mărcuşa 100 200 250

38. Iarăş Pr. Iarăş 100 200 250

39. Belin Pr. Belin M. 130 200 250

40. Barcani Pr. Barcani 100 150 200

41. Aita Mare Pr. Aita 30 130 180

42. Aita Medie Pr. Aita 130 250 300

43. Ojdula Pr. Ojdula 100 200 250

44. Ojdula Pr. Capolna 200 250 300

45. Dobârlău Pr. Dobârlău 70 130 150

46. Târlung Pr. Târlung 250 500 530

47. Valea Crişului Pr. Valea Crişului 150 400 480

3.1.3. Tornade: nu au fost consemnate pe teritoriul judeţului însă reprezintă un risc ce

se poate manifesta şi pe teritoriul judeţului Covasna dacă se ţine seama de

manifestările meteorologice din ultima vreme.

3.1.4. Secetă: Se pot produce în perioada caldă a anului, dar pe arii restrânse şi nu

produc pagube materiale însemnate.

3.1.5. Îngheţ, înzăpeziri: Înzăpezirile apar ca rezultat al căderilor abundente de zăpadă şi viscolelor care pot dura

de la câteva ore la câteva zile. Ele îngreunează funcţionarea transportului şi

telecomunicaţiilor, activitatea obiectivelor agricole, aprovizionările de materii prime, energie

electrică şi gaze pentru obiectivele economice, chiar încetarea activităţii productive.

Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităţilor economico-sociale necesită un

număr mare de mijloace mecanice specializate şi un număr mare de oameni.

Pe teritoriul naţional sunt stabilite următoarele praguri critice pentru înzăpezire:

- 40 cm strat zăpadă nou depus;

- 25 cm strat de zăpadă depus peste stratul vechi.

Anual, pe teritoriul judeţului, ninge circa 80 de zile pe cele mai mari înălţimi

muntoase, 40 de zile în zona piemontă şi 20-30 de zile în depresiuni. Iarna ninge în

depresiune până la 10 zile lunar. Ninsori frecvente se aştern, sub forma unui strat continuu de

zăpadă cu precădere în decembrie şi ianuarie în depresiune, unde se menţine până în martie,

pe munte stratul de zăpadă se depune chiar din septembrie, menţinându-se uneori până la

sfârşitul lunii mai.

Cele mai probabile căi de comunicaţie care sunt afectate de înzăpeziri sunt: D.N. 11

între Moacşa - Cernat şi Breţcu - Oituz, D.N.10 între Sita Buzăului - Crasna, D.N. 12 între

Malnaş - Bixad, D.N. 2D Ojdula - Tulnici precum şi D.J. 122 Băţani - Micfalău, D.J. 113

Bixad - Turia, D.J. 121A Valea Mare - Întorsura Buzăului, D.J. 121E Zagon - Barcani, D.C.

14 Covasna - Comandău.

Combinate cu intensificări puternice ale vântului, căderile mari de zăpadă pot produce

mari pagube materiale, modificări ale configuraţiei terenului

3.1.6. Incendii de pădure: Pe suprafaţa judeţului Covasna se află întinse păduri de foioase şi răşinoase, precum şi

o bogată vegetaţie de luncă şi şes. Suprafaţa ocupată de pădure, care astăzi acoperă peste



164172 ha (44,3%) din teritoriu, era în trecut mult mai extinsă, dar intervenţia omului prin

defrişări a dus pe anumite porţiuni la schimbarea aspectului peisajului natural, locul pădurii

fiind luat de păşuni sau terenuri agricole. Cele două unităţi principale caracteristice – muntele

şi depresiunea – măresc contrastele actuale ale vegetaţiei. Dacă munţii sunt îmbrăcaţi de

compacte păduri de molid, fag, gorun, şesul depresiunilor este aproape lipsit de vegetaţie

arboricolă, fiind acoperit de terenuri agricole şi pajişti stepizate. Dispunerea reliefului, climei

şi solului pe trepte altitudinale a imprimat şi vegetaţiei o zonalitate verticală.

Prezentarea Ocoalelor Silvice de Stat de pe raza judeţului Covasna

1. Ocolul Silvic Covasna

2. Ocolul Silvic Comandău

3. Ocolul Silvic Tălişoara

4 .Ocolul Silvic Breţcu

1. Ocolul Silvic Covasna

Ocolul Silvic Covasna este constituit din 7 unităţi de producţie protecţie (U.P.)

care însumează 7902ha, proprietatea statului.

Unităţile de producţie şi protecţie sunt numerotate de la I la VII după cum urmează:

U.P. I Chichirău 498 ha

U.P. II Ghelinţa + Ghelinţa Mică 1315 ha

U.P. III Floroiaia + Dobârlău 1210 ha

U.P. IV Zăbala + Covasna + Păpăuţi 1566 ha

U.P. V Zăbrătău 1173 ha

U.P. VI Zagon + Valea Mare 1693 ha

U.P. VII Reci 447 ha

Din punct de vedere geografic, pădurile Ocolului Silvic Covasna sunt situate în zona

de curbură a Carpaţilor, pe versantul vestic al Munţilor Întorsurii, din masivul Vrancei.

Altitudinal, pădurile se situează între 570 m (U.P.IV) şi 1603 (U.P.II), unitatea de relief este

versantul, iar expoziţia generală este parţial însorită.

Temperatura medie anuală este în jur de 6,4 grade C. Zona în care este situat Ocolul Silvic

Covasna este o zonă preponderent cu specific forestier.

Ocolul Silvic Covasna are următoarele vecinătăţi şi limite:

NORD - Ocolul Silvic Breţcu

EST - Ocolul Silvic Tulnic

SUD - Ocolul Silvic Privat Buzăul Ardelean

- Ocolul Silvic Privat Zagon

VEST - Ocolul Silvic Breţcu

Speciile forestiere preponderente în arboretele din raza O.S. Covasna, sunt răşinoase (molid

şi brad) şi foioase (fag).

Sediul Ocolului Silvic Covasna se află în oraşul Covasna str. Kalvin nr. 24, tel. 0267/340207

2. Ocolul Silvic Comandău

Ocolul Silvic Comandău este constituit din 8 unităţi de producţie şi protecţie care însumează

20651,25 ha.

Unităţile de producţie şi protecţie sunt numerotate de la I la VIII cu suprafeţele după cum

urmează:

U.P. I Cireşu 4235,5 ha

U.P. II Dârnău 1938,67 ha

U.P. III Comandău 1968,41 ha



U.P. IV Obârşia Bâscii 1719,53 ha

U.P. V Cupanu 1860,43 ha

U.P. VI Ghiurca 3053,90 ha

U.P. VII Ciucioru 3015,34 ha

U.P. VIII Dealul Negru 2859,47 ha

TOTAL 20651,25 ha

Din punct de vedere geografic, pădurile O.S. Comandău sunt situate în partea sud-

estică a judeţului Covasna în zona muntoasă internă a Carpaţilor de Curbură la contactul

dintre Munţii Buzăului şi Munţii Vrancei, cuprinzând partea superioară a bazinelor râurilor

Bâsca Mare şi Bâsca Mică.

Altitudinal pădurile se situează între 850 m (în U.P. I) şi 1750 m (în U.P. IV), unitatea

de relief predominantă este versantul, iar expoziţia generală este sudică.

Temperatura medie anuală este în jur de 3 grade C.

Zona în care este situat Ocolul Silvic Comandău este o zonă preponderent cu specific

forestier.

Ocolul Silvic Comandău are următoarele vecinătăţi şi limite:

NORD - Ocolul Silvic Covasna

- Ocolul Silvic Privat Tg. Secuiesc

EST - Ocolul Silvic Lepşa

- Ocolul Silvic Tulnici

- Ocolul Silvic Naruja

- Ocolul Silvic Privat Tg. Secuiesc

- Ocolul Silvic Gura Teghii


SUD - Ocolul Silvic Nehoiu

- Ocolul Silvic Nehoiaşu

VEST - Ocolul Silvic Covasna


Din suprafaţa totală a Ocolului Silvic Comandău, în proprietatea statului (RNP) are o

suprafaţă de 15326,13 ha, alţi deţinători particulari cu contract de administrare de 2332,0 ha,

fără contract 55,02 ha, pază gratuită şi validată nepusă în posesie 2789,41 ha, retrocedate

conform legilor: 18/1991, 1/2000, 247/2005.

În afara fondului forestier proprietate a statului există şi un fond forestier proprietate

privată, există terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră în afara fondului forestier (păşuni

împădurite), acestea se află în raza U.P.-urilor în proprietatea primăriilor după cum urmează:

U.P. I Primăria Barcani - păşunea Dealul Frumos

U.P. I Primăria Zagon – păşunea Rogoazele

U.P. II Primăria Zagon – păşunea Dârnu

U.P. III Primăria Zagon – păşunea Capul Caprei

U.P. IV Primăria Zăbala – păşunea Rojdaşu

U.P. VII Primăria Comandău – păşunea Comandău

U.P. VIII Primăria Mânzăleşti – păşunea Giurgiu

U.P. VIII Primăria Vintilă Vodă

U.P. VIII Primăria Beceni



Aceste păşuni sunt administrate de către primăriile mai sus amintite.

Sediul Ocolului Silvic Comandău se află în oraşul Covasna Str. Iustinian Teculescu nr. 1, tel.

0267/340730.

Profilul de activitate al unităţii este administrarea fondului forestier proprietatea publică a

statului pentru apărarea, conservarea şi dezvoltarea durabilă a fondului forestier.

3. Ocolul Silvic Tălişoara

Ocolul Silvic Tălişoara este contituit din 4 unităţi de producţie şi protecţie, care

însumează 7427 ha de proprietate a statului.

Unităţile de protecţie şi protecţie sunt numerotate de la I – IV, după cum urmează:

U.P. I Rica – 2867,20 ha

U.P. II Băţani – 1130,10 ha

U.P III Baraolt – 1741 ha

U.P. IV Cormoş - 1688,80 ha

Terenurile din fondul forestier au următoarea folosinţă, stabilite prin amenajament:

Păduri 7270 ha

Terenuri destinate împăduririi şi reîmpădurii 15,20 ha

Terenuri afectate gospodăririi silvice 27,20 ha

Terenuri neproductive 14,50 ha

Pădurile ocolului sunt situate în 4 etaje fitoclimatice:

FM 3 – ”etajul montan de molidişuri” 632,5 ha (9%)

FM 2 – ”etajul montan de amestecuri” 579,80 ha (8%)

FM 1 + FD 4 - ”etajul montan – premontan de făgete” 2103,9 ha

(29%)

FD 3 – ”etajul deluros de gorunete, făgete şi gorunete - făgete”

3947,1 ha (54%)

Unitatea geomorfologică dominantă este versantul, cu energie de relief mijlocie –

mică, de-a lungul căruia se întâlnesc o mulţime de forme elementare de relief, care au o

influenţă deosebită asupra climei şi regimului scurgerilor şi infiltraţiilor apelor pluviale.

Configuraţia versanţilor este în general ondulată, rar şi izolat plană sau frământată,

celelalte forme de relief se întâlnesc izolat.

Altitudinal, pădurile se situează între 410 m (U.P. I) şi 1530 m (U.P.IV), unitatea de

relief este versantul, iar expoziţia generală este însorită şi parţial însorită.

Înclinarea terenului înregistrează valori ce merg de la porţiuni cu pantă mică, sub 6

grade (platouri, coarne) până la înclinări foarte repezi şi abrupturi.

Temperatura medie anuală este de 7,8 grade C şi scade odată cu creşterea altitudinală.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 630,9 mm şi variază în limite largi pe întregul

teritoriu ale ocolului.

Un plus de precipitaţii se înregistrează în zona forestieră, în special în zonele montane

înalte.

Din analiza comparativă a precipitaţiilor atmosferice cu evapotraspiraţia potenţială, se

constată deficit de precipitaţii atmosferice în timpul perioadei de vegetaţie.

4. Ocolul Silvic Breţcu

Ocolul Silvic Breţcu, ca subunitate a Direcţei Silvice Covasna este amplasat în partea

nord-vestică a Depresiunii Bârsei.

Se învecinează:

NORD - Ocolul Silvic Sânmartin



- Ocolul Silvic Mereni

NORD-EST şi EST - Ocolul Silvic Breţcu

- Ocolul Silvic Covasna

SUD şi VEST - Ocolul Silvic Tălişoara

Zonele muntoase reprezintă cca. 40% din suprafaţa, fiind reprezentate de Munţii

Bodocului cu o altitudine de 1189 m şi Pietrosul cu o altitudine de 1063 m.Temperatura

medie anuală este de 5.3 grade C cu variaţii între 7,6 grade C în părţile mai joase şi 3,1 grade

C în părţile înalte ale ocolului.

Compoziţia fondului forestier este de 23% răşinoase, 21% fag, 37% gorun, 17% diverse de

esenţă tare şi 2% diverse de esenţă moale. Altitudinea medie a fondului forestier este de 750

m.

Din punct de vedere administrativ, O.S. Breţcu este constituit din opt unităţi de producţie şi

anume:

U.P.I Dalnic

U.P.II Ojdula

U.P.III Turia

U.P. IV Cetate

U.P. V Lemnia

U.P. VI. Oituz

U.P. VII Cătruşa

U.P. VIII Apa Roşie

Fondul forestier are o suprafaţă ocupată de pădure cu 19218 ha, din care 8533 ha

pădure proprietate publică a statului, 5279 ha pădure a composesoratelor, şcolilor, comunelor,

bisericilor şi persoanelor fizice, care urmează să fie retrocedată, 1788 ha cu contract persoane

juridice şi fizice, retrocedată în baza legilor: 18/1991, 1/2000, 3618 ha fără contracte de pază.

În raza ocolului se găsesc un municipiu, 11 comune şi 23 sate.

5. Lista ocoalelor silvice private din judeţ cu composesoratele aferente

OCOLUL SILVIC COMPOSESORATUL ADRESA

SC OS HATOD SRL

Comp. Aita Seacă Aita Seacă, 418

Comp. „Arkosi Vadas Kozbirtokosag” Arcuş, 223

Comp. de pădure Baraolt Baraolt, 13

Comp. Băţanii Mari Băţanii Mari, 514

Comp. Băţanii Mici Băţanii Mici, 29

Comp. Biborţeni Biborţeni, 198

Comp. Unificat Bixad Bixad, 184

Comp. Bodoc Bodoc, 65

Comp. satului Bodos Bodos, 174

Comp. „Kalnok” Valea Crişului Calnic, 98

Comp. „Nagy Arnyek” Chilieni, 55 Chilieni, 55

Comp. „Etfalva Zoltan” Zoltan Zoltan, 97A

Comp. „Gidofalva Erdo es Matildforras”

Ghidfalău

Ghidfalău

Comp. Herculian Baraolt, 15

Comp. „Înfrăţirea” Dobolii de Jos Dobolii de Jos, 281

Comp. „Hatod Somos” Olteni Olteni, 168



Comp. unificat „Szemerja es Gorgo” Sf. Gheorghe, 70

Comp. „Sepsikorospatak” Valea

Crişului

Valea Crişului,372

Comp. unificate Valea Zălanului Valea Zălanului, 69

Comp. Zălan Sf. Gheorghe

Comp. Piliske Tusnad Nou Tusnad Nou, 581

O.S.P. MERENI

Silvo for Valea Seacă Valea Seacă, str. Principală

nr. 18

Fagus Sânzieni Sânzieni, str. Principală, nr.

350

Belefalva Belani, str. Principală nr. 4

Păd. şi păsunea V. Scurtă Valea Scurtă, str. Principală,

nr. 132

Estelnic Estelnic

Lutoasa Lutoasa, nr. 110

Hegyes – Jiros Mereni Mereni, str. Baksa, nr. 247

O.S.P. BREŢCU

Primăria Breţcu Breţcu, 142

Primăria Lemnia Lemnia, 107

Primăria Tg. Secuiesc Tg. Secuiesc, Piaţa Gabor

Aron nr. 24

Primăria Ojdula Ojdula, 1008

Comp. Breţcu Breţcu, 142

Comp. Hilib Hilib

Comp. Tinoasa Tinoasa

Comp. Hătuica Hătuica

A.P.R.I. Laros Ojdula Ojdula

As. Copr. Koszta Breţcu Breţcu, 141

Parohia rom. – cat. Hătuica Hătuica

Parohia rom. – cat. Ojdula Ojdula

Parohia rom. – cat. Mărtănuş Mărtănuş

O.S.P. ZAGON

Comp. Imreh Albert Kozbirtokossag Păpăuţi

Comp. Două Ramuri Boroşneu mare

Comp. Hammas Dobolii de Sus

Comp. Kalabucs Chiuruş Chiuruş

Comp. satului Bicfalău Bicfalău

Comp. Lisnău Lisnău

Comp. Măgheruş Măgheruş

Comp. „Egerpataki Erdokozbirtokossag”

Aninoasa

Aninoasa

Comp. Reci Reci

Comp. Saciova Saciova

Comp. Komollo Comalău

O.S.P. BUZĂUL

ARDELEAN RA

Cons. Local al or. Înt. Buzăului Sita Buzăului

Cons. Local al or. Înt. Buzăului Dobârlău



Cons. Local al or. Înt. Buzăului Înt. Buzăului

Comp. Piliske Kozbirtossag Dobârlău

Comp. Marcus Dragos Dobârlău

Comp. Înfrăţirea Dobolii de Jos Dobârlău

Comp. Cetăţuia Teliu

Comp. Cetăţuia Teliu Înt. Buzăului

Comp. Cetăţuia Teliu Dobârlău

Comp. Cetăţuia Teliu Teliu

Comp. Cetăţuia Teliu Înt. Buzăului

Com. Barcani Zagon

Com. Barcani Barcani

Com. Barcani Sita Buzăului

Protop. Ortod. Înt. Buzăului Barcani

Parohia ort. Barcani Barcani

Parohia ortod. Sărămaş Barcani

Parohia ortod. Lădăuţi Barcani

Prop.com. Sita Buzăului (deţinători:

prtop. Ortod. Înt. Buzăului, parohia

ortod. Sita Buzăului, Ciumernic,

Zăbrătău, Naşterea Maicii Domnului şi

Mănăstirea Schimbarea la Faţă)

Sita Buzăului

Comuna Sita Buzăului Sita Buzăului

Comuna Sita Buzăului Vama Buzăului

Comuna Dobârlău Vama Buzăului

Comuna Dobârlău Sita Buzăului

Comuna Dobârlău Dobârlău

Parohia ortodoxă Sita Buzăului Sita Buzăului

Parohia Ciumernic Sita Buzăului

Parohia ortodoxă Chichiş Dobârlău

Parohia ortodoxă Înt. Buzăului Înt. Buzăului

Parohia ortodoxă Barcani Barcani

SC RO – SILVLAD SRL Dobârlău

Comp. Doboli Sita Buzăului

Comp. La Borfalau Sita Buzăului

As. VI Popii Sita Buzăului

O.S.P. BARAOLT

Comp. Vârghiş Vârghiş

Comp. Doboşeni Doboşeni

Comp. Filia Filia

Comp. Brăduţ Brăduţ

Comp. Tălişoara Tălişoara

Comp. Bodos Bodos

Comp. Baraolt Baraolt

Comp. Căpeni Căpeni



Comp. Micloşoara Miclăşoara

Comp. Aita Medie Aita Medie

Comp. Aita Mare Aita Mare

Comp. Belin Belin

Comp. Ormeniş Ormeniş

Comp. Mereşti Mereşti

Comp. Racoşul de Sus Racoşul de Sus

Parohia ref. Căpeni Căpeni

Com. Belin Belin

S.C. Ocolul Sivic de

regim Gheorgheni

S.C. Scolopax S.R.L. Bucureşti, sect. 1, str.

Grigore Cobălcescu, nr. 48,

et.2, cam. 12

U.P. – IV Zăbrătău

U.P. I – Bota – Zagon

4.1. Zone de planificare în caz de urgenţă

Zonele de planificare în caz de urgenţă sunt pădurile aparţinând Ocolului Silvic Breţcu unde

pot izbucni şi dezvolta incendii de mari proporţii cu consecinţe negative majore asupra

mediului înconjurător şi fondului cinegetic astfel:

a) Districtul I Ojdula (zona Ticoş; Tekero; Rici; Mojoş; Botoş; Hotel Carpati;

Zona Izvor km 18)

b) Districtul II Breţcu (Pârâul Mare; Dumbrava; Vârful Mogyoros; Vârful

Dobrele, Muşat)

Cauzele producerii incendiilor de pădure

Printre cele cauzele cele mai frecvente ale incendiilor de pădure enumerăm :

focul deschis,

aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigară aprinse;

jocul copiilor cu focul;

arderea necontrolată a resturilor vegetale sau lemnoase;

trăznetul;

acţiunea intenţionată ( arson );

scântei provenite de la maşini şi utilaje cu care se lucrează în

pădure;

autoaprinderea păturii organice de pe sol;

razele soarelui;

CLASIFICAREA INCENDIILOR DE PĂDURE

Procedeele şi mijloacele de stingere a incendiilor se aleg în funcţie de felul

incendiului respectiv.

După locul de izbucnire şi după elementele care ard, incendiile de pădure se clasifică

astfel:

pe sol sau de litieră;

de coronament;

subterane;



combinate (de litieră şi coronament);

de doborâturi.

Incendiul pe sol sau de litieră, numit şi „focul alergător” se caracterizează prin aceea

că arde pădurea vie şi moartă de pe suprafaţa solului: muşchi, iarbă vie, uscături, frunze

căzute, cetină, resturi de material lemnos, etc..

Incendiul de coronament – se caracterizează prin aceea că arde coroana copacilor

(cetina, ramurile) extinzându-se şi la tulpina acestora. Viteza de ardere este cuprinsă între 8 şi

25 km/oră.

Incendiul subteran – se mai numeşte şi incendiul de pământ întrucât provoacă arderea

materialelor aflate imediat sub suprafaţa solului cum ar fi: turba, cărbuni şi rădăcinile

superficiale ale arborilor. Acest incendiu se extinde încet, progresând numai cu 10-20 m/oră.

Incendiul combinat (de litieră şi coronament) – apare mai des în pădurile de răşinoase,

unde nu s-au luat măsuri de curăţire a vegetaţiei, crengilor şi a altor resturi lemnoase aflate la

partea inferioară a copacilor. Acest incendiu ia naştere, de la incendiul de litieră şi se propagă

la coroanele arborilor.

Incendiul de doborâturi – ia naştere în porţiunile de pădure unde copacii au fost

doborâţi de furtuni puternice sau alunecări de teren sau în zone în curs de exploatare în care

operaţiunea de doborâre a copacilor nu a fost urmată imediat de curăţirea şi scoaterea masei

lemnoase din zonă.

3.1.7. Avalanşe: nu au fost consemnate pe teritoriul judeţului

3.1.8. Fenomene distructive de origine geologică: Alunecări de teren:

Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri aşa de mari ca alte calamităţi. Ele

sunt totuşi periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii prin deplasarea

straturilor de roci sau prin acoperire, pot bara cursul unor ape curgătoare creând lacuri de

acumulare temporare sau permanente, cu consecinţele ce urmează apariţiei acestora sau pot

produce chiar distrugerea unor baraje, prin formarea unui val puternic la pătrunderea în lac, în

mod brusc a unui volum mare de rocă (Vaiont – Italia, 1963).

Alunecările de teren în ţara noastră sunt destul de răspândite. Suprafaţa totală posibil a

fi supusă alunecărilor de teren este apreciată la 900.000 hectare. În ţara noastră cea mai

importantă şi cunoscută alunecare de teren a constituit-o deplasarea vârfului Suhardelul,

bararea râului Bicaz şi formarea Lacului Roşu.

Alunecările de teren de mai mare amploare s-au produs în deceniul trecut la Malul cu

Flori (iunie 1979) şi Vârfuri (februarie 1980), ambele în judeţul Dâmboviţa, Zemeş (1992)

judeţul Bacău şi Izvoarele (august 1993) judeţul Galaţi.

În primele 3 cazuri ele au fost declanşate de precipitaţii puternice. Dacă alunecarea de teren

de la Malul cu Flori nu a produs pierderi mari, deplasarea terenului de la Vârfuri a afectat

centrul civic al localităţii. Au fost distruse 110 case, 21 au fost grav avariate, iar 25 hectare de

teren şi unele drumuri au fost puternic degradate

Se produce datorită unor fenomene naturale sau ca urmare a unor activităţi umane.

Deşi nu se produc pierderi şi distrugeri aşa de mari, sunt totuşi periculoase pentru că pot duce

la distrugerea unor construcţii prin deplasarea straturilor de roci sau prin acoperire şi pot bara

cursul unor ape creând lacuri de acumulare.

Situat în partea internă a Carpaţilor de curbură, teritoriul judeţului este în general ferit de

asemenea dezastre, însă zonele probabile de producere sunt: Breţcu - Oituz, depresiunea

Întorsura Buzăului.

Principalele caracteristici ale alunecărilor de teren specifice teritoriului naţional:

Adâncimea suprafeţei de

alunecare de suprafaţă;

de mică adâncime;

< 1 m

= 1-5 m



adânci;

foarte adânci

= 5-20 m

> 20 m

Viteza de alunecare extrem de rapidă;

foarte rapidă;

rapidă;

moderată;

lentă;

foarte lentă;

extrem de lentă.

> 3 m/s

= 3 m/s-0,3 m/min

= 0,3 m/min-1,5 m/zi

= 1,5 m/zi-1,5 m/lună

= 1,5 m/lună-1,5 m/an

= 1,5 m/an-0,06 m/an

< 0,06 m/an

Distanţa de deplasare alunecări propriu-zise;

alunecări tip curgeri de teren.

Distanţa de evoluţie a

alunecării pe versant alunecări deplasive de la baza versantului în direcţia

opusă deplasării acumulatorului – deci caracter

regresiv.

Alunecări detrusive – evoluţie în direcţia

acumulatului de alunecare – caracter progresiv.

Cutremure de pământ:

Ca urmare a condiţiilor geografice şi geologice, în judeţul Covasna nu există pericolul

real al manifestării acţiunilor distructive a unor cutremure de pământ, alunecări de teren

şi/sau dezastre complementare acestora.

Judeţul Covasna este situat în partea centrală a ţării şi este supus efectelor unui tip de

mişcare seismică.

Activitatea seismică în zona VRANCEA este dominata de seisme cu adâncime

intermediara, subcrustale cu focarul la adâncimi de 70 .. 170 km. Cele mai frecvente sunt

seismele cu focarele la adâncimi de 130 -150 km.

Zona seismică este o sursa activa şi persistentă de cutremure de pământ cu caracter

specific.

În zona Vrancea exista si focare seismice care produc cutremure de pământ normale,

intracrustale, cu adâncimi mai mici de 60 km .

Proiecţia verticala a focarelor cutremurelor vrâncene cu M > 4 (M – intensitatea

cutremurelor pe scara Richter, magnitudinea ) evidenţiază două zone seismice:

- o zona situată în scoarţa terestra cu o grosime de 38 km şi înclinaţie 55 grade sub

Carpaţi. Focarele se găsesc la adâncimi de 14-45 km;

- o zonă situată în mantaua superioară cu o grosime de 44 km şi înclinaţie de 68

grade sub Carpaţi. Focarele se găsesc la adâncimi cuprinse între 40-70 km.

Exista şi o lacuna seismică, o zona cu un minim de activitate la adâncimi cuprinse între

40-70 km .

Distribuţia cutremurelor în timp cu magnitudinea M > 4 produse în zona Vrancea arata că

cea mai importanta activitate seismică s-a observat în anii: 1940, 1941, 1942, 1948, 1959,

1977, 1990, 1992, 1994, 1997, 2002, 2003, 2005.

Analizând aceste perioade se poate concluziona că mişcările seismice manifestă tendinţa de a

se produce în grupe sau roiuri (replicile cutremurelor din 1940 si 1977), fenomen destul de

rar în domeniul cutremurelor intermediare .

Magnitudinea maxima a cutremurelor produse in regiunea VRANCEA este estimată pe

baza :

- datelor de observaţie;

- consideraţiilor seismtectonice;

- corelaţia dintre activitatea seismică şi magnitudinea maximă observată.

Activitatea seismică posibilă este definită de către :

- indicele de seismicitate – nr. mediu anual de cutremure de pământ cu M>4 ;



- activitate de risc – nr. mediu anual de cutremure cu M>4 care afectează unitatea

de suprafaţa şi indică valori deosebit de ridicate pentru regiunea VRANCEA.

- riscul seismic – probabilitatea de apariţie a unui cutremur distrugător in regiunea

VRANCEA, într-o anumita perioadă de timp.

Zonarea seismică în ROMÂNIA a fost realizată prin analiza critică a informaţiilor

macroseismice în ultimii 900 de ani şi studii seismice efectuate în perioada 1960 – 1992 .

Concluziile care reies din analiza regiunii seismice VRANCEA spun că aceasta este

zona cea mai importanta dintre cele zece în ROMÂNIA, caracterizata prin :

- energia mare a cutremurelor de pământ ;

- arie eliptică alungită pe direcţia NE-SV, cu izoseismele dinspre munţii Carpaţi mai

strâns distanţate ;

- caracterul persistent al epicentrelor ;

- perioade de revenire de 30 – 50 ani a unor cutremure violente (perioada 1800

– 1977) şi o succesiune sistematică: 50 cutremure cu M > 5 grade pe scara Richter

- prezenţa numeroaselor fracturi superficiale;

- prezenţa în zona a focarelor de cutremure normale, cu adâncimi până la 60 km şi

factori de distribuţie a energiei .

Analiza riscului seismic stabileşte că există probabilitatea de 90% ca în regiunea

seismică VRANCEA să se producă un cutremur de pământ cu magnitudinea maxima de cel

puţin M = 7,5 grade pe scara Richter, în perioada anilor 1999 – 2011

Mişcarea seismică poate fi însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări, falieri, surpări,

alunecări de teren (locale) datorită apelor subterane, a infiltraţiilor din apele meteorice de

suprafaţă, care modifică capacitatea de rezistenţă, de forfecare a rocilor şi stivelor de

depuneri sedimentare.

Distanţa faţă de zona epicentrală Vrancea este de 140 km.

Teritoriul judeţului se macrozonează din punct de vedere seismic într-o singură zonă,

zona D, conform Normativului P 100/1991.

Caracteristici ale cutremurele de pământ specifice judeţului Covasna:

b) Riscul seismelor intracrustale/intermediare (I), din zona epicentrală Vrancea, cu

caracteristicile:

adâncimea focarului, pentru cele mai frecvente cutremure = 130 – 150 km;

magnitudinea maximă aşteptată = 7,5 grade R;

intensitatea maximă aşteptată I IX MSK;

coeficient de acceleraţie – Zona A, ks = 0,32;

perioada spectrului de proiectare Tc = 1,5 s;

succesiunea seismică: 50 – 92 seisme pe an, cu M = 5 grade R;

c) Riscul seismelor de suprafaţă din zona cutremurelor făgărăşene, cu caracteristicile:

adâncimea focarului, pentru cele mai frecvente cutremure = 70 km;

magnitudinea maximă aşteptată = 7 grade R;

intensitatea maximă aşteptată I VIII MSK;

coeficient de acceleraţie – Zona C, ks = 0,20;

perioada spectrului de proiectare Tc = 1 s;

succesiunea seismică: la o perioadă de 73 de ani, cu M = 5 grade R.

DATELE SPECIFICE PENTRU JUDEŢUL COVASNA:

magnitudinea maximă aşteptată = 7,2 grade R;

coeficient de acceleraţie – Zona D, ks = 0,16.

RISCUL DEZASTRELOR COMPLEMENTARE

Ca urmare a unui cutremur de pământ major, cu magnitudinea de M > 7,5 grade pe

scara Richter, în judeţul Covasna pot apare evenimente dezastruoase provocate direct sau

indirect, de către mişcarea seismică.



Aceste dezastre complementare pot apare :

- ca evenimente asociate mişcării seismice;

- în urma unor avarii sau dereglări de proces la unele instalaţii în care se

depozitează, utilizează sau transportă substanţe periculoase: amoniac, clor,

produse petroliere, gaze naturale.

Tipuri de dezastre complementare care se pot produce in judeţul Covasna au fost identificate

ca fiind, astfel :

1.1. alunecări de teren

1.2. lichefieri, tasări

1.3. inundaţii

- lucrări hidrotehnice

- cursuri de apă

1.4. accidente tehnologice

- incendii

- explozii

- chimice

Alunecările de teren pot apărea şi ca dezastre complementare mişcării seismice pe tot

teritoriul judeţului Covasna.

Lichefierile şi tasările se produc, de regula, în zonele de depozite afânate şi/sau de

materiale necoezive care au umiditate redusa.

Apariţia lichefierilor şi tasărilor este posibila în judeţul Covasna datorita următorilor

factori :

valoarea mare a acceleraţiei maxim induse în teren şi durata mare a mişcării

seismice ;

componenţa solului în judeţul Covasna, municipiul Sf.Gheorghe şi în alte

localităţi urbane, se consideră că pot fi lichefiate strate de prafuri nisipoase,

nisipuri prăfoase,

nisipuri, nisipuri cu pietriş, nisipuri argiloase şi unele categorii de argile

prăfoase ;

starea de saturare şi starea de umiditate – lichefierile sunt posibile numai în

strate cu depozite saturate ;

permeabilitatea redusă a stratelor favorizează lichefierea.

Accidentele tehnologice se pot produce în judeţul Covasna ca urmare a eliberării în

mediul înconjurător a unor cantităţi de amoniac şi clor din rezervoarele şi instalaţiile

frigorifice sau de înnobilare a celulozei, ale agenţilor economici prin fisurarea sau distrugerea

acestora. Fisurările şi distrugerile pot apare direct, prin acţiunea mişcării seismice sau prin

prăbuşiri peste rezervoare şi instalaţii a unor elemente de construcţie la S.C. Covalact

Sf.Gheorghe; Se pot produce explozii şi în zonele de risc chimic atunci când amoniacul

eliberat din instalaţie atinge concentraţiile critice de explozie.

3.2. Riscuri tehnologice

accidente, avarii, explozii şi incendii

3.2.1. Industriale:

În judeţul Covasna există un operator SC AUSTIN POWDER EXPLOZIV SRL

având ca profil de activitate importul şi comercializarea de materiale explozive

Punctul de lucru este amplasat în judeţul Covasna, la aprox. 2,0 km de localitatea

Bixad , spre sud, şi aprox. 2,0 km de localitatea Micfalău, spre nord, la 480 m de DN 12.

Accidentele care se pot produce la acest operator economic sunt: incendii şi explozii

ale substanţelor oxidante şi a explozivilor.



Lista substanţelor periculoase prezente pe amplasamentul unităţii economice, ce intră

sub incidenţa HG 804/2007:

Nr.

crt.

Denumirea

substanţei

periculoase

Număr

CAS

Localizarea Fraze de pericol

şi risc de interes

pentru încadrare

Încadrare conform

partea I şi partea a II

– a, HG 804/2007

0 1 2 3 4

CAPSE

1 Capse detonante

nonelectrice

MagaziaIII,

capacitate

ETNT 1600

kg

Fraze de risc R2-

6-44

exploziv (E)

Cod de clasificare

1.4B; 1.4S

substanta

nenominalizata

HG 804/2007, anexa 1

partea 2, pct.5

2 Capse detonante

electrice Fraze de risc R2-

6-44

exploziv (E)

Cod de clasificare

1.4B; 1.4S

substanta

nenominalizata

HG 804/2007, anexa 1

partea 2, pct.5

EXPLOZIVI

3 Buster Magazia II

capacitate

ETNT

3000kg

Fraze de risc R2

exploziv (E)

R23/24/25,Toxic

(T)

substanta

nenominalizata

HG 804/2007, anexa 1

partea 2, pct.5 şi

punctul 2

4 Amonita Magazia II,

capacitate

ETNT 3000

kg

exploziv (E)

Cod de clasificare

1.1D

substanta

nenominalizata

HG 804/2007, anexa 1

partea 2, pct.5

5 Fitil detonant exploziv (E)

Fraza de riscR2-

44

substanta

nenominalizata

HG 804/2007, anexa 1

partea 2, pct.5

6 Emulsii, amestec

simplu

LAMBREX,

EMULEX

NITRAMON,

AUSTINITE

Explozibil

nitroester gelatinos

AUSTROGEL

Magazia I,

capacitate

ETNT

20.000 kg

Magazia I,

capacitate

ETNT

Fraze de risc R2-

6-44

exploziv (E)

Cod de clasificare

1.4B; 1.4S

Exploziv (E)

Fraza de riscR2

Fraze de risc R2

exploziv (E);

substanta

nenominalizata

HG 804/2007, anexa 1

partea 2, pct.5

substanta

nenominalizata

HG 804/2007, anexa 1

partea a 2-a, punctul 5

substanta

nenominalizata

HG 804/2007, anexa 1



12.500 kg

R26/27/28, R33

foarte toxic T+

Cod de clasificare

1.4B; 1.4S

partea 2, pct.5 şi

punctul 1

7 Azotat de amoniu 6484-52-

2

Magazia din

dreptul

portii de

intrare

60.000 kg

oxidant (O)

Fraze de risc R8,

substanta

nominalizata

HG 804/2007, anexa

1 partea1,nota 3

Nr.

crt.

Denumirea substanţei

periculoase

Capacitat

ea totala

de stocare

(tone)

Starea fizica Mod de stocare Condiţii de stocare

0 1 3 4 5 6

1 Capse detonante

nonelectrice

MagaziaIII

, capacitate

ETNT

1600 kg

Solid In cutii carton, pe

rafturi de lemn

Magazie,

+ 50C +300C

2 Capse detonante

electrice

Solid Magazie,

00C +400C

3 Buster Magazia II

capacitate

ETNT

3000kg


rafturi de lemn

Magazie,

-150C +250C

4 Amonita Magazia

II,

capacitate

ETNT

3000 kg


paleti

Magazie,

-200C +300C

5 Fitil detonant Solid In cutii de carton, pe

rafturi de lemn

Magazie,

-250C +450C

6 Emulsii, amestec

simplu

LAMBREX,

EMULEX

NITRAMON,

Magazia I,

capacitate

ETNT

20.000 kg

Solid In cutii , pe paleti

Magazie,

- 50C +300C



AUSTINITE

Explozibil nitroester

gelatinos

AUSTROGEL

Magazia I,

capacitate

ETNT

12.500 kg

Magazie,

-150C +250C

Magazie,

+ 50C +300C

7 Azotat de amoniu 60.000kg Solid

In saci pe paleti

Spatiu acoperit,

temp. max. 300C

Un alte operator economic cu profil de activitate umplere, reparare, verificare tehnică

periodică, scoaterea din uz şi casarea recipienţilor – butelii de capacitatea de până la 26 litri

pentru GPL este S.C.Delta Gas Cov SRL – Punct de lucru Bodoc..

Instalaţia utilizează un amestec de hidrocarburi gazoase, aduse în stare lichefiată,

GPL-ul conform SR 66-2001 cu denumirea comercială „ARAGAZ”.

Capacitatea maximă de îmbuteliere a GPL este de 550 butelii/zi.

În procesele tehnologice din cadrul instalaţiilor de pe amplasament sunt utilizate ca

materii prime:

- G.P.L. – uz casnic – transportat cu cisterne pe C.F. şi cisterne auto de la diferiţi

furnizori;

- G.P.L. – uz casnic – îmbuteliat în recipienţii tip butelii aragaz şi transportat la

punctele de distribuţie pe cale auto; EVENIMENTE CONSIDERATE

Vulnerabilitate la eveniment Factor de risc probabil

CHIMIC – Reacţionează violent cu oxidanţii (clor,

oxigen, bicromat de potasiu, permanganat de potasiu,

acid azotic, sulfuric, fosforic, azotaţi, îngrăşămin-

te chimice azotate)

Degajări majore care pot apare în

vecinătatea (gara Bodoc), unde pot

exista staţionar sau în deplasare,

oxidanţi.

EXPLOZIE - Produsul în amestec cu oxigenul din

aer, între anumite limite de concentraţie, este

exploziv.

Limita inferioară de explozie (LIE):

-propan = 2,0%

-butan = 1,5 %

Limita superioară de explozie (LSE):

-propan =9,5 %

-butan = 8,5 %

Degajări mari de gaz, în prezenţa unei

surse de scânteie sau la stingerea unei

eşapări masive, putându-se aprinde de

la distanţă şi formând amestecul

exploziv cuprins între LIE şi LSE.

INCENDIU - Produsul face parte din clasa

substanţelor extrem de inflamabile, fraza de risc 12

Degajări medii sau majore, în prezenţa

unei surse de scânteie, conducând la

incendii.

DISPERSIE Degajari majore



ACCIDENTE CHIMICE

Accidentul chimic poate fi definit ca un eveniment tragic ce se poate produce la una

dintre întreprinderile unde se fabrică, prelucrează, utilizează, depozitează sau transportă

substanţele toxice industriale care, datorită unor dereglări de proces, avarii la instalaţii sau

manipulări greşite, permit răspândirea în mediul înconjurător a unor cantităţi de substanţe la

concentraţii mai mari decât cele maxim admise, punând în pericol sănătatea unor colectivităţi

umane. Există o gamă largă de produse chimice care pot fi implicate într-un asemenea

eveniment cu urmări grave. Dintre acestea cel mai des antrenate într-un posibil accident

chimic sunt: amoniacul, clorul, hidrogenul sulfurat, oxizii de sulf, etc., în cantităţi foarte

mari, atât în industria chimică, cât şi în alte domenii ale producţiei de bunuri materiale.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) apreciază că în lume se produce un

eveniment chimic pe săptămână. Din fericire, numai un procent foarte mic dintre acestea pun

în pericol sănătatea oamenilor din împrejurimi. Astfel, dintre cele peste 100 de accidente care

s-au produs în ultimul deceniu, mia mult de 30 au fost însoţite de emisia unor substanţe

extrem de toxice în care şi-au pierdut viaţa peste 3.000 de persoane, aproximativ 3.000.000

au fost intoxicate şi peste 250.000 evacuate. Una dintre cele mai mari catastrofe chimice o

reprezintă accidentul de la uzina concernului ICMESA din Italia (1976) de lângă localităţile

Meda şi Seveso. Prin eliberarea de dioxină au fost contaminate 1.800 hectare de teren,

afectate aproximativ 500 de persoane şi evacuate 750. Cea mai mare catastrofă chimică s-a

produs însă în India la 03 decembrie 1984 în localitatea Bhopal – statul Madhia Prades. Au

fost emise în atmosferă 45 de tone izocianat de metil, care au ucis aproximativ 2.500 de

persoane, alte câteva zeci de mii fiind intoxicate. S-au evacuat în jur de 150.000 de oameni.

Chiar peste 5 ani erau în tratament aproape 50.000 dintre intoxicaţii care au supravieţuit

catastrofei.

Descrierea amoniacului:

Miros

Conc.

max.

letală

Conc.

pericu-

loasă

Simptome Prim ajutor Solubi-

litatea

Conc.

periculoasă

pentru

explozie

Intepător,

înăbuşitor

210

mg/

mc

75

mg/mc

Tuse,

lăcrimare,

salivaţie,

vărsături,

diaree,

ameţeli,

sufocare,

pierderea

cunoştinţei

Evacuarea din mediul

toxic; în lipsa MCG se

aplică o compresă în 4

straturi între care se pune

vată, se umezeşte cu

soluţie de sare de lămâie

5% sau soluţie de oţet

alimentar 3%; ochii se

spală cu apă sau ser

fiziologic; transport şi

internare în spital; repaus

minim 48 ore.

25% în

apă

În amestec

de 16-27

% cu aerul

3.2.2. Transport şi depozitare produse periculoase: În urma verificărilor executate, in Judeţul Covasna sunt operatori economici care

transporta materiale periculoase şi utilizează frecvent reţeaua rutieră dar nu intră sub

incidența Legii nr.(HG 804/2007), 92/2003 sau HG 856/2008 – 2016, totuşi au fost luaţi în

evidenţă, indiferent de cantitatea deţinută sau transportată. Situația cu operatorii economici



cu risc chimic și care nu intră sub incidența Legea nr.(HG 804/2007), Legea 92/2003 sau HG

856/2008 – 2016 sunt prezentate în anexa nr. 25.

Lista operatorilor economici, operatori economici de transport, distribuire şi reglare

produse petroliere se regăseşte în anexa nr. 16.

3.2.2.1. Transportul rutier: Judeţul Covasna este străbătut de o reţea feroviară şi rutieră care asigură legătura cu

judeţele învecinate: Bacău, Buzău, Braşov, Harghita şi Vrancea şi legătura municipiului

Sfântu Gheorghe, reşedinţa de judeţ, cu cele 4 oraşe şi cu cele 123 de sate.

- drumurile naţionale sunt modernizate astfel: 164 km cu îmbrăcăminte din beton de

ciment, 4 km cu îmbrăcăminţi uşoare şi 15 km împietruiţi pe DN 2D;

- situaţia drumurilor judeţene se prezintă astfel: 56 km drumuri modernizate, 327 km

cu îmbrăcăminţi uşoare şi 31 km împietruiţi;

Anual, sunt monitorizate la nivelul judeţului transporturi de substanţe si materiale

periculoase (clor lichid, substanţe explozive, deşeuri periculoase), pe caile de comunicaţii

rutiere din judeţ.

Măsurile ordonate şi realizate, în acest fel de accidente sunt:

- zona accidentului trebuie izolată, închisă circulaţia pe ambele sensuri imediat

după producerea accidentului;

- evacuarea tuturor persoanelor pe o rază de 200 metri de accident;

- interzicerea accesului altor persoane în zonă cu excepţia personalului de

intervenţie;

- întreruperea instalaţiei electrice de la capul tractor care este în stare de

funcţionare şi după impactul cu solul;

- interzicerea utilizării surselor de foc deschis;

- solicitarea unor mijloace pentru degajarea zonei (macarale de mare putere)

precum şi de aparatură specifică pentru măsurarea concentraţiilor din zonă.

Ipoteze de producere a unor accidente de circulaţie ce pot avea drept urmare eliberarea în

atmosfera a substanţelor periculoase:

DN 11 - BRAŞOV - TARGU-SECUIESC - BACAU;

DN 12 - BRAŞOV- SFANTU GHEORGHE - MIERCUREA CIUC;

DN 10 - BRAŞOV- ÎNTORSURA BUZAULUI - BUZAU ;

DN 2D - TARGU SECU1ESC - OJDULA - FOCŞANI;

DN1 IB- TARGU SECUIESC - MIERCUREA CIUC.

Analizând substanţele periculoase folosite în procesele tehnologice de către anumiţi

agenţi economici din cadrul judeţului putem trage concluzia că şi alte substanţe periculoase sunt

tranzitate frecvent pe teritoriul judeţului nostru.

3.2.2.2.Transport feroviar:

Magistrala 4 Braşov – Ciceu - Deda este intens utilizată de garnituri pentru pasageri

dar şi pentru transport de materiale, combustibil si alte substante periculoase.

În cazul unui accident feroviar major pot avea loc urmări diverse cum ar fi:

- un număr mare de victime – în situaţia unui accident feroviar în care au fost implicate

trenuri de persoane (tamponări, deraieri);

- distrugerea (avarierea) garniturilor de tren;

- producerea unor accidente chimice în situaţia distrugerii (avarierii) unor vagoane ce

transportă substanţe toxice care pot provoca efecte grave asupra populaţiei;

- incendii produse (din diferite condiţii) la garniturile de tren.



În urma analizei factorilor de risc s-au elaborat următoarele ipoteze de producere a unor

accidente de circulaţie ce pot avea drept urmare eliberarea în atmosfera a substanţelor

periculoase:

magistrala 4 - BRAŞOV - SFANTU GHEORGHE;

linia ferata - SFANTU GHEORGFIE - BRETCU.

linia ferata - BRAŞOV- ÎNTORSURA BUZAULUI

Din punct de vedere al transportului feroviar o atenţie deosebită trebuie acordată

modului de gestionare a situaţiilor de urgenţă ce s-ar putea produce în tunelul feroviar Teliu.

Tunelul Teliu permite liniei de cale ferată să treacă de la o altitudine relativ joasă, permisivă

traficului feroviar (Hărman - Budila), către o zonă cu relief mai înalt de deal şi de munte

(Teliu- Întorsura Buzăului).

Km (de intrare) 30+09 1 – 34+470

Linia: Hărman + Înt. Buzăului

Tunelul se află situat între staţiile: Budila - Înt. Buzăului

Linia nu este electrificată.

L = 4379 m (Lungimea tunelului pe judeţul Braşov este între km 30+091 şi km 32+000

şi este de 1909 m; Lungimea tunelului pe județul Covasna este între km 32+000 și

km 34+470 și este de 2470 m;

Bolta: zidărie din piatră

Picioarele: beton

Fundaţie: beton

Radierul: beton canalul de scurgere al epelor din beton.

Secţia de circulaţie Hărman-Întorsura Buzăului pe care se află amplasat tunelul CF

Teliu este în administrarea SN CF “CFR” SA şi se află în gestionarea SC RC-CF Trans

SRL Braşov, care în situaţia producerii unor situaţii de urgenţă este obligat conform

regulamentelor şi instrucţiilor feroviare să intervină pentru eliminarea acestora şi

redeschiderea circulaţiei trenurilor în condiţii de siguranţa circulaţiei.

SC REGIOTRANS SRL Braşov în calitate de operator de transport de călători,

conform contractelor de acces pe infrastructura feroviară pe care le are încheiate cu

administratorul, respectiv gestionarul de infrastructură feroviară,are obligaţia de a colabora

cu aceştia în vederea eliminării situaţiei/situaţiilor de urgenţă apărute şi redeschiderea

circulaţiei trenurilor în condiţii de siguranţă a circulaţiei.

În tunelul TELIU se pot produce situaţii de urgenţă generate de următoarele tipuri de riscuri:

- incendii;

- explozii urmate de incendii;

- emisie de fum şi gaze toxice;

- inundaţii;

- cutremure puternice;

- coliziune;

- deraiere;

- avarii;

- alunecări şi prăbuşiri de teren;

- alte calamităţi naturale, evenimente grave sau de amploare determinate ori favorizate de

factori de risc specifici.

3.2.2.3.Transportul prin reţelele magistrale:

Pe teritoriul judeţului există următoarele conducte de alimentare cu gaz metan:



Caracteristici Conducte gaz metan

32’’ 28’’ 10’’ 8’’ 6’’ 3’’

Lungimea km 80,8 82,9 20 21 4 4

Traversări aeriene (buc) 31 30 3 2 - -

Subtraversări D.N.+D.J. (buc) 3+4 3+4 - + 1 1 + -

Subreversări C.F.R. 3 3

Robineţi de secţionare 11 12

Presiunea de lucru în conducte De la 1 - 25

Staţii de reglare şi măsurare (S.R.M.), de pe teritoriul judeţului:










- S.R.M. Vârghiş

- SRM Biborţeni

- SRM Băţani

- SRM Micfalău


- SRM Ilieni

- SRM Micfalău


3.2.3. Nucleare: -

Operatori economici sursă de risc radiologic sunt prezentate în anexa nr. 14.

3.2.4. Poluare ape. Probabilitatea poluării cursurilor de apă de pe teritoriul judeţului este mică, ţinând

cont de faptul că economia judeţului nu este profilată pe prelucrarea materiilor prime de

natură chimică iar cantităţile de substanţe chimice aflate la agenţii economici care folosesc

astfel de substanţe sunt mici.

3.2.5. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări.

Pe teritoriul judeţului sunt luate în evidenţă, expertizate tehnic şi încadrate în clasa II

de risc seismic, 4 blocuri de locuinţe din municipiul Sf. Gheorghe şi o clădire încadrată la

clasa I de risc:

CLĂDIRI EXPERTIZATE



Nr.

crt

Adresa

imobil

An

construcţie

Regim

înălţime

Nr.

apartamente

Anul

ultimei

expertize

Clasa de mrisc în

care este încadrat (

clasa I – pericol

prăbuţire, clasa II,

II, IV)

1 Str. Muzelor

nr. 1, bl. 12,

Sc. A, B, C,

D

1976-1978 S+D+P+11 E 216 2006 Rs II

2 Str. Dealului

nr. 11, bl. 25

1976-1977 D+P+10E 69 2015 Rs I Clădire

consolidată

în anul

2015

3 Str. Vasile

Goldiş nr.

14, Bl. 21

Subsol

ALA+Subsol

tehnic

+P+10E

44 2007 Rs II (Expertiză

tehnică preliminară)

4 Str. Vasile

Goldiş nr.

13, Bl. 23

1975-1976 Subsol

ALA+Subsol

tehnic

+P+10E



5 Str. Vasile

Goldiş nr.

11, Bl. 24

1975-1976 Subsol

ALA+Subsol

tehnic

+P+10E



3.2.6. Eşecul utilităţilor publice. Pe teritoriul judeţului se regăsesc toate elementele utilităţilor publice, comasate mai

ales în zona urbană, respectiv minicipiile Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc şi oraşele Baraolt,

Covasna şi Înt. Buzăului. Până în prezent avarii la aceste utilităţi s-au produs pe arii restrânse,

în urma unor furtuni – căderea alimentării cu energie electrică sau a reţelei telefonice –

deranjamentele fiind remediate în timp util, în mai puţin de 24 ore.

3.2.7. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos. Nu s-au semnalat astfel de fenomene pe teritoriul judeţului, dar există posibilitatea

apariţiei lor cu consecinţe mai mult sau mai puţin grave în funcţie de categoria şi mărimea

obiectului. Se pot produce în oricare zonă a judetului prin prăbuşirea unor sateliţi, rachete de

plasare a acestora pe orbită, meteoriţi sau componente din echipamentele de transport şi

plasare pe orbita extraterestră care pot provoca iradierea sau contaminarea populaţiei şi

mediului înconjurator peste limitele maxime admise de 5mSv/an (500 mrem/an). Urgenţele

radiologice şi căderile de obiecte cosmice, datorită evoluţiei aleatoare a factorilor de mediu şi

a gradelor şi tipurilor extrem de diversificate.

3.2.8. Muniţie neexplodată

Pe teritoriul judeţului s-au desfăşurat operaţiuni militare pe timpul conflagraţiilor

mondiale, dar cantitatea de muniţie rămasă neexplodată şi asanată de către specialiştii

inspectoratului nu este semnificativă. Astfel de elemente de muniţie se descoperă, de obicei,

cu ocazia săpării fundaţiilor la clădirile ceurmează a fi construite sau cu ocazia arăturilor.

În anul 2005 s-au executat 11 misiuni pirotehnice, astfel:



1 de distrugere a zăpoarelor de gheaţă

2 de distrugere a muniţiilor asanate

8 de asanare a teritoriului de muniţiile rămase neexplodate

De pe raza judeţului au fost asanate, transportate, depozitate şi distruse un număr de

10 bucăţi muniţie de diferite calibre, astfel:

-proiectile 4 buc.

-bombe de aruncător 5 buc.

-mina antipersonal improvizată 1 buc.


- bombe de aruncător 4 buc.

- proiectile de artilerie 6 buc.

- obuz 2 buc.

- grenadă de mână 1 buc.




- obuz explosiv 73 buc.

- lovitură pentru aruncător de grenade 1 buc.

- cartuş calibru 7,62 mm 49 buc.

- mină antipersonal 5 buc.

- element muniţie artilerie (sub cartuşe) 1 buc

- obuz 2 buc.


- distrugeri muniţie neexplodată 2 distrugeri






- distrugeri muniţie neexplodată 1 distrugere


- grenadă de aruncător 1 buc.

- bombe 6 buc.

- cartuş semnalizare 2 buc



- distrugeri muniţie neexplodată 1

- distrugeri zăpoare 2


- lovitură de aruncător 13 buc.


- mină antipersonal 1 buc.

- proiectil exploziv 34 buc.

- distrugeri muniţie neexplodată 1 misiune

- distrugeri zăpoare 3 misiuni

- Inundaţii 1 misiune


- proiectil exploziv calibrul 120 mm – 1 buc.




- grenadă de mână defensivă – 2 buc.

- lovitură (de aruncător) cu grenadă antitanc – 1 buc.

- grenadă de mână ofensivă – 2 buc.


- lovitură de aruncător calibrul 82 m – 1 buc.

- elemente de muniţie – 3 buc

- bombă de aruncător calibrul 82 mm – 1 buc.


- proiectil exploziv 100 mm – 2buc.

- lovitură de aruncător calibrul 82 mm – 13 buc.


- element de muniţie - 1 buc.

- lovitură AG 7 – 1 buc.

- lovitura antiaeriană 30 mm – 31 buc.

- bombă de aruncător de mare capacitate calibrul 82 mm – 1 buc.

- bombă explozivă calibrul 82 mm – 1 buc

- proiectil perforant 37 mm – 1 buc.

- grenadă incendiară – 1 buc


- cartuşe calibrul 7,62 mm – 50 buc.

- cartuşe calibrul 9 mm – 18 buc.

- element obuz calibrul 100 mm – 1buc.

- tub cartuş calibrul 14,7 mm – 19 buc.

- lovitură antiaeriană 14,7 mm – 80 buc.

- lovitură antiaeriană 37 mm – 1 buc

- aripioare directoare calibrul 82 mm – 2 buc.


- grenadă de mână defensivă - 2 buc

- lovitură antitanc AG 9 – 1 buc.


- lovitură AG 7 – 2 buc.






- proiectil calibrul 20 mm- 1 buc.


- bombă de aruncător calibrul 76mm – 1 buc






- proiectil perforant 76 mm- 2 buc.


- proiectil exploziv calibrul 85mm – 1 buc


- Proiectil exploziv cal. 76 mm – 3 bucați; - Proiectil exploziv cal. 122mm – 1 bucața;

- Focos de lovitura de aruncător – 9 bucăți



- Cartușe - 92 bucăți - Lovitură de aruncător cal. 82mm – 26 bucăți - Lovitură cu grenadă antitanc cumulativă PG7 -1 bucată


- Proiectil exploziv cal. 76 mm – 3 bucați; - Proiectil cal. 37mm – 2 bucați, - Proiectil cal. 20mm – 2 bucați, - Lovitură de aruncător cal. 82mm – 2 bucățiură cu grenadă antitanc cumulativă PG7 -1

bucată

Secţiunea 3 – a. Analiza riscurilor biologice

3.3. Riscuri biologice

3.3.1. Epidemii Judeţul Covasna, având o populaţie cu cea mai mică rată de şomaj, pericolul

apariţiei unor epidemii este mai puţin probabil.

Acest fenomen poate apărea pe timpul unor dezastre de mare amploare sau lungă

durata.

In ultimii 10 ani bolile care au evoluat pe teritoriul judeţului sunt:

- meningita acută virala cu virusul West-Nile;

- boala diareica acută la copii din colectivităţi;

- hepatita acută epidemică;

- rujeola la adolescenţi.

Aceste boli au fost în creştere dar focarele au fost oprite la timp datorită măsurilor

ferme întreprinse.

În cazul unor dezastre de mari proporţii exista pericolul apariţiei următoarelor boli

care dacă nu sunt oprite în faza incipienta pot deveni epidemii.

Acestea sunt: holera, hepatita acuta de tip B, febra tifoida, leptospiroza, trichineloza.

Având în vedere posibilităţile multiple de apariţie şi evoluţie rapidă a bolilor care pot

deveni epidemii s-a întocmit Planul de protecţie si intervenţie în caz de epidemii care

cuprinde principalele masuri profilactice şi de intervenţie.

Planul de protecţie şi intervenţie este gestionat de către Direcţia de Sănătate Publică

Covasna, prin specialiştii din compunerea acestora, echipa mobila antiepidemica, centrele

locale permanente de asigurarea asistentei medicale.

Principalele măsuri care se iau sunt:

o Supravegherea asanării zonelor afectate de dezastru;

o Intensificarea măsurilor sanitare epidemice;

o Controlul surselor de apă potabilă, al depozitării, preparării şi distribuirii

alimentelor;

o Distrugerea vectorilor de boli transmisibile;

o Controlul îndepărtării rezidurilor lichide şi solide;

o Controlul stării igienice şi al asigurării medicale în taberele de sinistraţi;

o Urmărirea evoluţiei afecţiunilor la victimele dezastrului şi sprijinirea

recuperărilor cât mai grabnice;

o Aprecierea consecinţelor ulterioare ale dezastrului şi luarea de măsuri pentru

lichidarea şi limitarea lor



3.3.2 Epizootii Gestionarea şi managementul măsurilor de protecţie şi intervenţie în caz de epizootii

sunt asigurate de Direcţia Sanitar-Veterinară Covasna.

Bolile la animale care au evoluat în ultimii 10 ani pe teritoriul judeţului sunt:

- tuberculoza bovină;

- leucoza enzootică bovină;

- anemia infecţioasa a solipedelor.

Aceste boli sunt transmisibile la om (cu excepţia anemiei infecţioasa a solipedelor)

dar fenomenul nu s-a produs deoarece s-a intervenit prompt şi operativ.

De asemenea evoluţia bolilor a fost stopată la timp fapt pentru care nu s-au

transformat în epizootii.

În cazul unor dezastre de mari proporţii şi lunga durata pot apărea şi evolua

următoarele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii:

febra aftoasă;

antraxul.

Direcţia Sanitar-Veterinară Covasna a întocmit Planul de protecţie şi intervenţie în

caz de epizootii, în care sunt stipulate masurile profilactice şi de intervenţie în special

pentru a stopa fenomenul de evoluţie al acestor boli în faza incipienta.

De asemenea este delimitată zona antiepizootică în jurul municipiului Sf.Gheorghe,

iar personalul sanitar-veterinar este pregătit pentru asigurarea gestionării şi

managementului tuturor acţiunilor.

In colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică sunt stabilite şi măsurile profilactice şi

de intervenţie urgentă în cazul apariţiei bolilor infecto-contagioase transmisibile de la

animal la om.

Alte boli

GRIPA PORCINĂ Gripa „porcina” este o infecţie virală provocată de un virus gripal (de tip A/H1N1)

care afectează în primul rând porcii şi ulterior oamenii. La om, simptomele gripei porcine se

manifestă similar cu cele ale unei gripe sezoniere: febră, tuse, nas congestionat, oboseală,

dureri articulare şi musculare. Boala nu se transmite prin consumul cărnii de porc, dar poate

afecta omul, cele mai expuse fiind persoanele care vin în contact cu aceste animale.

Prevenirea, cea mai bună armă împotriva îmbolnăvirii.

Măsurile luate sunt restrictive deoarece gripa transmisă de un virus foarte contagios

poate provoca decesul. În foarte multe ţări, călătorii care vin din ţările contaminate sunt

supuşi unui control şi chiar izolării dacă prezintă semne de boală, imediat ce se debarcă pe

aeroport.

Neliniştile sunt provocate de faptul că virusul se poate transmite de la om la om şi este

constituit de mai multe surse: aviară, porcină şi umană. Riscul de răspândire a bolii este

foarte mare, ceea ce duce chiar la apariţia unei pandemii (epidemie în mai multe ţări). În

1918, gripa spaniolă a provocat 40 de milioane de morţi şi 4 milioane de persoane au decedat

în 1957 din cauza gripei asiatice. Ultima pandemie de gripă a apărut în Hong Kong în 1968 şi

a făcut peste 2 milioane de victime.

Dat fiind impactul produs de apariţia unui focar de gripă aviară într-o ţară decizia se

axează pe o serie de măsuri ce se concentrează pe:

responsabilităţile ce revin instituţiilor statului pentru controlul influenţei aviare atât la

nivel central cat şi local prin înfiinţarea unor comandamente (centre) de combatere a

bolii, în cadrul cărora se stabilesc responsabilităţile ce revin fiecărui membru



pe întărirea masurilor de biosecuritate în ferme;

introducerea de metode de detectare timpurie în zonele de risc înalt cum ar fi zonele

cu luciu mare de apa sau fermele situate pe rutele pasărilor migratoare;

întocmirea unui plan de contingenţă;

BLUETONGUE Bluetongue sau boala limbii albastre este o boală infectocontagioasă, arboviroză

specifică rumegătoarelor, de severitate clinică variabilă, caracterizată prin inflamaţia

mucoaselor, hemoragii lanivelul intregului organism şi edeme.

Agentul etiologic este reprezentat de un virus incadrat in familia Reoviridae, genul

Orbivirus.

Virusul este transmis prin intermediul vectorilor (insecte hematofage din Genul

Culicofues), iar factorii naturali de mediu din Europa fac boala deosebit de dificilă de

controlat. Durata viremiei la animalele infectate este importantă, având in vedere faptul că

rumegătoarele viremice reprezintă, sursele de virus pentru vectori şi ulterior, pentru

contaminarea animalelor sănătoase.

Perioada de incubaţie este in medie de 4 - 8 zile, durata acesteia fiind influenă atât de

cantitatea de virus inoculată animalului receptiv.

Principalele semne clinice sunt hipertermia (4I - 42 0C), hiperemia mucoaselor bucală

şi nazală, salivaţia excesivă şi jetajul seros. Treptat, secreţiile devin mucopurulente sau

sangvinolente, formând, prin uscare, cruste la nivelul nărilor şi botului.Ulterior apar edeme

(buze,faţă,urechi, limbă, spaţiul intermandibular , hemoragii sub formă de peteşii la nivelul

mucoaselor zonei capului, rar, cianoza şi edemalierea limbii, respiraţia devenind dificilă.

Frecvent se pot produce complicaţii secundare (pneumonii, avort, torticolis). Alte semne

clinice cu relevanţă pentru diagnostic pot să apară la nivel cutanat şi al membrelor, precum şi

în starea generală prezentă a animalului. Mortalitatea este variabilă în funcţie de situaţie,

morbiditatea putând ajunge, uneori, la I00 % din efectiv.

Secţiunea a 4 – a. Analiza riscurilor de incendiu

3.4. Riscul de incendiu Identificarea riscului de incendiu reprezintă procesul de estimare, apreciere şi

cuantificare a riscului asociat unui sistem/proces sau unui scenariu de incendiu, denumit în

continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilităţii de producere a

incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv.

La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu

şi a consecinţelor acestuia, se au în vedere, după caz:

a) nivelurile de pericol de incendii;

b) nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa de calitate "securitate

la incendiu"

c) nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor,

starea de funcţionare şi performanţele acestora;

d) factorul uman (numărul de persoane, vârsta şi starea fizică a acestora, nivelul de instruire);

e) alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.

OPERATORI ECONOMICI CE AU CA OBIECT DE ACTIVITATE

PRELUCRAREA SUPERIOARĂ A LEMNULUI

Identificarea pericolelor de incendiu



Identificarea pericolelor de incendiu reprezintă procesul de apreciere şi stabilire

factorilor care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea

unui incendiu şi anume:

a) clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii:

Elementele de construcţie folosite în structura instalaţiilor şi amenajărilor ce deservesc

prelucrarea superioară a lemnului sunt incombustibile C0.

b) proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate,

manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice:

Principalele materiale şi substanţe utilizate în tehnologiile de prelucrare superioară a lemnului

sunt:

lemnul în stare brută;

rumeguşul, praful de lemn cu diferite granulaţii sunt produse auxiliare ale procesului

de prelucrare, care în afară de ardere prezintă pericol de explozie şi de autoaprindere;

cel mai periculos praf de lemn care poate forma cu aerul amestecuri explosive, având

limita inferioară de explozie de 12g/mc;

rumeguşul de lemn şi făină de lemn se pot autoaprinde; la rumeguş, autoaprinderea se

produce în cazul depozitării lui în stare umedă, în cantităţi mari şi timp îndelungat

sau în amestec cu substanţe combustibile de natură organică (reziduuri de ulei

mineral, reziduuri de substanţe folosite la finisarea suprafeţelor- lacuri, nitrolacuri,

emailuri sau reziduri celulozice), cel mai predispus la autoaprindere este rumeguşul

rezultat din prelucrarea speciilor de răşinoase datorită răşinilor pe care le conţin;

substanţe combustibile şi inflamabile utilizate la finisarea masei lemnoase şi a

suprafeţelor, cum sunt: Acetat de butil, Acetat de etil, Acetat de vinil, Acetat de

polivinil, Acetonă, Alcool fenil-etilic, Diaceton alcool, Diizocianat de 2-4 toluen,

Parafină pe bază de ulei, Parafină pe bază de ceară, Stiren, Toluen, Benzen, Xilen

De asemenea, substanţele mai sus amintite se utilizează şi sub formă de amestecuri:

nitrolacuri, lacuri, emailuri.

c) sursele potenţiale de aprindere existente:

surse de natură electrică: scurtcircuit electric, electricitatea statică;

scântei de natură mecanică;

focul deschis;

fumatul;

trăsnetul.

d) condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea şi producerea,

dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu:

exploatarea sistemelor, echipamentelor şi aparaturii electrice cu deficienţe şi

improvizaţii, fără a avea asigurată protecţia adecvată mediului de lucru (etanş la praf,

antiex);

neasigurarea legăturii la împământare a utilajelor ce produc, prin natura procesului

tehnologic, praf de lemn, a utilajelor de pulverizare a lacurilor şi nitrolacurilor;

exploatarea cabinelor de pulverizat, a cuptoarelor de uscare a produselor fără

asigurarea perdelelor de reţinere a vaporilor şi a instalaţiilor de exhaustare a gazelor

ce formează amestecuri explozive cu oxigenul din aer;

neetanşeităţi ale tubulaturii de transport pneumatic şi a cicloanelor de stocare şi

vehiculare ale rumeguşului şi prafului de lemn;

fumatul şi lucrul cu foc deschis fără respectarea măsurilor de siguranţă pentru evitarea

provocării incendiilor.

SPAŢII COMERCIALE CU AGLOMERĂRI DE PERSOANE ŞI

DEPOZITE EN-GROSS.



Identificarea pericolelor de incendiu a) clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii:

Spaţiile comerciale cu aglomerări de persoane (spaţii de tip market, supermarket,

depozite en gross) au în componenţă elemente constructive incombustibile (clasa C0) şi

materiale combustibile – mase plastice utilizate în componenţa rafturilor, vitrinelor a spaţiilor

de prezentare.

b) proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate,


Materialele vehiculate (comercializate ) au în componenţă preponderent substanţe

combustibile, datorită naturii organice de provenienţă, cum sunt: produse şi sub produse

alimentare, materiale textile şi sintetice etc.

Valoarea densităţii sarcinii termice este mărită prin stocarea de produse pentru

comercializare în depozitele de marfă şi cantitatea de ambalaje combustibile existentă.


surtcircuitul electric;

fumatul în locurile nepermise;

utilizarea focului deschis în locurile nepermise, cu mari aglomerări de materiale

combustibile şi persoane



utilizarea echipamentelor electrice cu improvizaţii, defecte sau izolate în mod

necorespunzător;

fumatul, lucrul cu foc deschis în locuri nepermise sau fără luarea măsurilor de

protecţie corespunzătoare în spaţiile de prezentare şi comercializare precum şi de

depozitare a mărfii;

stocarea pe rafturi, vitrine şi în spaţiile de depozitare a unor cantităţi de produse

comerciale mai mari decât cele prevăzute;

neîndepărtarea periodică a ambalajelor utilizate;

utilizarea mijloacelor de încălzire improvizate.


MORĂRITUL DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Identificarea pericolelor de incendiu a) clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii:

Elementele de construcţie folosite în structura instalaţiilor şi amenajărilor de morărit sunt

incombustibile C0.

b)proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate,


Activitatea de producţie din sectorul de morărit conduce la formarea prafurilor vegetale, care

împreună cu aerul şi sursa de aprindere formează un amestec ce generează incendiul şi

exploziile şi care se prezintă sub două forme:

particule de praf vegetal în suspensie în aerul din încăpere;

particule de praf vegetal depuse pe suprafeţele încăperilor pe utilaj şi instalaţii ce pot

fi antrenate de aer.

Factorii importanţi care duc la apariţia incendiului şi exploziei sunt:



natura pulberilor vegetale, compoziţia, chimică, gradul de fineţe al particulelor,

compoziţia atmosferei înconjurătoare, starea de mişcare a acesteia, natura şi

temperatura sursei de amorsare;

limita inferioară a concentraţiei pulberii favorabilă producerii exploziei se poate

evalua la 25 g /cmc şi se prezintă sub forma unei ceţi –cu cât este mai fină granulaţia

cu atât mai mult este favorizată explozia.


electricitatea statică datorată nelegării la împământare sau deteriorării legăturilor de

împământare ale utilajelor tehnologice silozurilor de cereale, celulelor de depozitare a

făinii;

scurtcircuitul electric;

scântei mecanice datorate folosirii sculelor feroase în atmosferă explozivă;

fumatul utilizarea focului deschis în locurile nepermise;

trăsnetul.



defecţiunile sistemelor de captare a electricităţii statice de pe conducte, benzi de

transport şi tubulatura de transport;

fumatul şi lucrul cu foc deschis în atmosferă explozivă;

electrice nu au asigurat gradul de etanşare şi protecţie faţă de mediul de lucru impus

(antiex, etanş la praf);

funcţionarea necorespunzătoare a instalaţiilor de desprăfuire şi de aspiraţie a

utilajelor;

nedotarea instalaţiilor de vehiculare cu separatori magnetici pentru reţinerea

corpurilor străine;

neetanşarea capacelor de vizitare la celule, buncăre şi depozite de făină şi subproduse,

a tubulaturii de scurgere a capacelor transportoarelor cu racleţi şi inele, a şnecurilor şi

benzilor transportoare.


PRODUCEREA DE CONFECŢII

a) condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea şi producerea,


suprafaţa mare a halelor de producţie;

numărul mare de maşini, utilaje necesare procesului tehnologic;

existenţa unui sistem de benzi şi lanţuri transportoare necesare fluxului

tehnologic care trec prin pereţi şi uşi antifoc;

cantitatea mare de materiale combustibile în special în depozitele de materii prime

(densitatea sarcinii termice mare);

acumularea prafului şi fibrelor textile pe maşini, utilaje, elemente de construcţie şi

instalaţii de ventilaţie;

propagare rapidă a incendiului;

existenţa unui număr mare de persoane care lucrează în aceste hale de producţie

(de ordinul sutelor);

existenţa unui număr mare de instalaţii electrice de forţă şi iluminat necesare

procesului de producţie şi asigurării utilităţilor;



b) sursele potenţiale de aprindere existente:

neîntreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor electrice;

fumatul în locuri nepermise;

flacără deschisă;

executarea de lucrări de sudură sau de lipire fără respectarea normelor elementare

de prevenire şi stingere a incendiilor;

amplasarea materialelor combustibile prea aproape de surse de căldură;

formarea electricităţii statice la diverse utilaje şi maşini

Incendiile izbucnite în asemenea spaţii sunt caracterizate prin:

prezenţa unui personal numeros, a cărui viaţă este în pericol datorită

intoxicării cu fum şi produse de ardere;

incendierea unei suprafeţe mari datorită mărimii halei de producţie;

arderea şi descompunerea termică a mărfurilor şi substanţelor existente în

hala de producţie sau în celelalte corpuri, însoţite de o degajare abundentă

de fum, de vapori şi de gaze toxice care se răspândesc în întreg volumul

compartimentului de incendiu;

propagarea incendiului cu rapiditate şi cu manifestări diferite, în funcţie

de sortimentele de materiale şi de modul de dispunere a acestora, prin

intermediul lor însuşi şi a ambalajelor combustibile;

incendiul se poate propaga cu uşurinţă pe canalele de ventilaţie;

în hala de producţie, viteza liniară de propagare a incendiului variază de la

0,35 la 0,65 m/min., iar viteza de creştere a suprafeţei incendiului este de

8-12 m2/min.

pe timpul incendiului se degajă o mare cantitate de căldură şi fum

abundent, chiar de la începerea procesului de ardere;

curenţii de convecţie pot să ajungă de multe ori la viteze de 30-40 m/min.

c) măsuri de prevenire a incendiilor

Depunerile de praf sau scamă de pe utilaje, electromotoare şi corpuri de iluminat

(tuburi, conducte, automate, tablouri electrice etc.) vor fi îndepărtate de către electricieni sau

– după caz – de personalul special instruit în acest scop, conform programelor stabilite de

compoartimentul mecano – energetic, în colaborare cu conducătorii locurilor de muncă – cu

respectarea strictă a regulilor de securitate.

Instalaţiile de încălzire, radiatoarele şi conductele de transport al agentului de

încălzire vor fi curăţate conform graficelor, sub supravegherea conducătorului locului de

muncă respectiv.

Verificarea şi repararea instalaţiilor şi motoarelor electrice, precum şi a instalaţiilor

de ventilaţie, exhaustare şi încălzire se vor efectua periodic, conform instrucţiunilor de

exploatare şi întreţinere, date de către compartimentul mecano – energetic.

Pentru a se evita izbucnirea unui început de incendiu, muncitorii au obligaţia să

îndepărteze la timp înfăşurările de fibre sau fire de pe organele în mişcare ale maşinilor, cu

condiţia strictei respectări a regulilor de protecţia muncii.

Scama, deşeurile, resturile măturate, câlţii şi cârpele folosite la curăţarea maşinilor şi

utilajelor vor fi colectate în cutii acoperite – din metal sau din lemn căptuşite cu tablă –ce se

vor evacua zilnic, în locurile special stabilite.

Se interzice păstrarea materiei prime, în secţiile de producţie, peste cantităţile

necesare unui schimb.

Chimicalele care prezintă pericol de inflamabilitate vor fi ferite de surse ce le-ar

putea incendia, păstrându-se în locuri special amenajate.

Materia primă şi semifabricatele vor fi depozitate în secţii, numai în spaţii marcate

cu bandă, pentru asigurarea culoarelor reglementare de trecere şi acces.



Releele, contactoarele etc. vor fi prevăzute cu carcase de protecţie , iar capacele

tablourilor electrice – cu garnituri, în vederea asigurării etenşeităţii.

Maşinile care funcţionează prin încălzire (foc deschis, aburi sau rezistenţă electrică)

vor fi supravegheate în permanenţă, pentru a nu se depăşi temperatura şi presiunea de regim –

prescrise – iar la sfârşitul lucrului vor fi scoase din funcţiune.

Utilajele a căror exploatare presupune scurgeri de ulei, vor fi prevăzute cu tăvi de

colectare, iar când nu este posibil – se vor folosi diverşi absorbanţi (rumeguş, câlţi, bumbac

etc.) care nu vor fi păstraţi în nici un caz lângă utilaje – în timpul funcţionării – ci vor fi

îndepărtaţi, după terminarea operaţiilor de curăţare, în locuri special stabilite.

Se interzice pornirea ventilatoarelor, motoarelor şi pompelor de la instalaţiile de

ventilaţie, de încălzire sau de condiţionare a aerului, înainte de a se verifica dacă:

- fixarea rotorului pe arbore este stabilă;

- paletele ventilatorului nu se lovesc de carcasă;

- motorul şi ventilatorul se rotesc uşor.

Secţiunea a 5 – a. Analiza riscurilor sociale

3.5. Riscuri sociale

Pe raza judeţului Covasna pot apare riscuri sociale datorate unor vicii de organizare şi

gestionare a:

- adunărilor;

- târgurilor;

- festivalurilor şi a altor manifestări.

De asemenea, aceste tipuri de riscuri mai pot apărea şi în urma unor manifestări periodice

cu afluenţă mare de public, cum ar fi acţiunile sportive desfăşurate în săli şi stadioane, a

aglomerărilor de persoane datorate fluxului de turişti, îndeosebi în sezonul de vară, precum şi

mişcări sociale, mitingurile şi demonstraţiile (posibile ca urmare a politicilor sociale dar şi a

situaţiei forţei de muncă, în special a locurilor de muncă deficitare).

Până în prezent la nivelul judeţului Covasna nu ne-am confruntat cu perturbări sociale.

SECTIUNEA 6

3.6. ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURI Printre alte tipuri de risc ce pot afecta teritoriul judeţului, colectivităţile umane, bunurile

materiale şi valorile culturale şi de patrimoniu, activităţile culturale, sociale, economice şi

politice pot fi şi următoarele:

- riscul întreruperii comunicaţiilor speciale – O.J.T.S. Covasna, a comunicaţiilor populaţiei

– operatori telefonie mobilă şi fixă, internet, mass-media audio-vizuală etc.;

- blocarea de persoane în autovehicule/mijloace de transport implicate în accidente rutiere,

feroviare, aeriene etc.;

- blocarea de persoane sub dărâmături, ca urmare a unor situaţii de urgenţă specifice;

- inundarea subsolurilor clădirilor ce aparţin operatorilor economici, instituţiilor publice,

precum şi a populaţiei;

- punerea în pericol a vieţii animalelor – blocări/căderi a acestora în lacuri, puţuri etc.,

suspendarea acestora în copaci sau la înălţimi etc.;

- situaţii grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii

de risc specifici situaţiilor de urgenţă;



CAPITOLUL IV

ACOPERIREA RISCURILOR

SECTIUNEA 1

4.1. CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE –

INTERVENŢIE Intervenţia în situaţii de urgenţă reprezintă ansamblul acţiunilor specifice desfăşurate

într-o concepţie unitară, în mod organizat, independent sau în cooperare, de către toate

componentele sistemului judeţean/local de management al situaţiilor de urgenţă, pentru

evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor şi animalelor, limitarea distrugerii bunurilor

materiale aflate în pericol, lichidarea incendiilor, răcirea şi protecţia instalaţiilor şi

construcţiilor solicitate termic sau afectate fizic de incendii, explozii, avarii, accidente,

calamităţi şi catastrofe, precum şi pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor provocare de astfel

de dezastre.

Acţiunile de protecţie-intervenţie prezintă unele particularităţi determinate, în special,

de:

- natura şi amploarea situaţiei de urgenţă;

- locul şi situaţia concretă în care se acţionează;

- capacitatea de intervenţie a forţelor participante;

- caracteristicile terenului şi ale obiectivului;

- timpul, anotimpul şi starea vremii;

- gradul de pericol pentru personal şi tehnica din dotare

- natura, caracteristicile şi proprietăţile fizico-chimice ale materialelor implicate şi a celor

din imediata vecinătate.

Intervenţia se desfăşoară, de regulă, în zona de competenţă sau raionul de intervenţie,

iar în unele cazuri determinate de natura şi amploarea situaţiei de urgenţă şi în afara acestora,

din ordinul sau cu aprobarea eşalonului superior.

4.1.1. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE Caracteristicile principale ale acţiunilor de intervenţie sunt:

- caracterul unitar, complex şi decisiv;

- dinamismul; mobilitatea;

- operativitatea;

- diversitatea formelor şi procedeelor de acţiune ce se utilizează;

- existenţa factorilor ce îngreunează intervenţia;

- existenţa pericolelor pentru personal şi tehnică.

În toate cazurile, intervenţia în situaţii de urgenţă se organizează, pregăteşte şi

desfăşoară conform următoarelor principii de bază:

- respectarea legalităţii;

- desfăşurarea acţiunilor cu caracter profund umanitar;

- libertatea de acţiune;

- concentrarea eforturilor;

- unitatea acţiunilor;

- dispersarea forţelor şi mijloacelor;

- economia forţelor şi mijloacelor;



- cooperarea;

- evitarea surprinderii;

- manevra;

- complementaritatea acţiunilor;

- asigurarea logisticii acţiunilor de intervenţie.

PRINCIPIUL RESPECTĂRII LEGALITĂŢII presupune aplicarea de către

forţele de intervenţie a prevederilor legale interne şi ale recomandărilor internaţionale de

profil la care România a aderat, în timpul pregătirii şi desfăşurării acţiunilor de intervenţie,

atât în situaţii normale, cât şi în cazul producerii unor situaţii deosebite.

DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR CU CARACTER PROFUND UMANITAR

reprezintă principiul de bază al acţiunilor de protecţie şi intervenţie şi constă în derularea

activităţilor în scopul apărării şi salvării vieţii, bunurilor materiale, protecţiei mediului,

precum şi pentru reducerea efectelor situaţiilor de urgenţă.

LIBERTATEA DE ACŢIUNE urmăreşte să asigure pregătirea şi desfăşurarea

neîngrădită a intervenţiei în conformitate cu concepţia şi scopurile stabilite în documentele de

organizare a acesteia vizând, în special, modul de folosire a forţelor şi mijloacelor din primul

moment, în concordanţă cu situaţia concretă de la locul acţiunii.

Libertatea de acţiune presupune adoptarea unor dispozitive optime şi stabile, precum şi

efectuarea unor manevre de forţe şi mijloace îndrăzneţe, care conduc la folosirea eficientă a

acestora în scopul evacuării, salvării şi/sau protejării persoanelor şi animalelor, limitării

distrugerii bunurilor materiale, cu eforturi umane şi materiale minime.

CONCENTRAREA EFORTURILOR constă în gruparea la locul şi momentul

oportun a forţelor şi mijloacelor pe direcţia principală de propagare a efectelor situaţiei de

urgenţă, în scopul localizării acestora, al executării atacului decisiv asupra focarului pentru

lichidarea lui, limitării şi înlăturării consecinţelor accidentelor, avariilor, exploziilor,

calamităţilor şi catastrofelor.

Concentrarea eforturilor pe direcţiile hotărâtoare se realizează rapid şi numai pe timpul cât

este necesară, prin manevre de forţe şi mijloace, care să permită controlul permanent al

situaţiei de urgenţă, continuitatea în acţiune, precum şi coordonarea cu eficienţă a forţelor şi

mijloacelor avute la dispoziţie.

UNITATEA ACŢIUNILOR se realizează prin desfăşurarea acestora după o

concepţie unitară, stabilită din timp şi materializată în documentele de organizare a

intervenţiei, prin luarea unei decizii optime de către comandantul intervenţiei (acţiunii), ce se

bazează pe situaţia concretă evaluată la locul acţiunii, forţele proprii de care se dispune şi cele

cu care se cooperează, precum şi prin folosirea simultană sau succesivă a celor mai

avantajoase forme şi procedee de acţiune, în scopul îndeplinirii misiunilor în timp scurt, cu

eficienţă maximă şi cu eforturi umane şi materiale minime.

DISPERSAREA FORŢELOR ŞI MIJLOACELOR se realizează prin amplasarea

acestora la intervalele şi distanţele impuse de natura intervenţiei (incendiu, avarie, accident,

calamitate sau catastrofă), riscurile existente la locul acţiunii, dispunerea căilor de acces şi

surselor de apă, în scopul scoaterii de sub pericolele iminente care pot surprinde şi afecta grav

forţele şi mijloacele de intervenţie, concomitent cu asigurarea posibilităţilor de cooperare şi

manevră, pentru

îndeplinirea misiunilor.

Dispersarea forţelor şi mijloacelor nu exclude concentrarea eforturilor pe direcţiile

hotărâtoare, în timpul şi la locul stabilit, ele condiţionându-se reciproc.

ECONOMIA FORŢELOR ŞI MIJLOACELOR presupune: exploatarea la

maxim a posibilităţilor de acţiune a forţelor ce concură la desfăşurarea intervenţiilor;

realizarea concentrării de forţe şi mijloace minime necesare pentru îndeplinirea misiunii;

stabilirea misiunilor în concordanţă cu posibilităţile reale de acţiune ale unităţilor şi

subunităţilor de intervenţie, serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă şi ale celorlalte

forţe cu care se cooperează; aprecierea justă a situaţiei de la locul intervenţiei.



Economia forţelor şi mijloacelor se realizează prin prevederea corectă a situaţiilor ce se pot

produce, iar pe timpul desfăşurării operaţiunilor de intervenţie prin adaptarea continuă a

potenţialului utilizat la evoluţia situaţiei, în scopul asigurării îndeplinirii misiunilor cu eforturi

minime şi randament maxim.

COOPERAREA urmăreşte coordonarea acţiunilor forţelor proprii în timp, spaţiu

şi pe misiuni, între acestea şi celelalte forţe participante la intervenţie, în scopul concentrării

eforturilor, într-o concepţie unitară, pentru îndeplinirea misiunii.

În cadrul cooperării, pe baza situaţiilor ce se pot produce, se stabilesc modalităţile şi

procedeele de acţiune, precum şi un sistem unic de semnale şi indicative în scopul conducerii

suple a tuturor forţelor.

Cooperarea se organizează din timp, se menţine pe toată durata intervenţiei şi se restabileşte

când nu mai corespunde în întregime condiţiilor de desfăşurare a acţiunilor sau a fost

întreruptă. Organizarea şi menţinerea cooperării constituie obligaţie a comandanţilor/şefilor şi

reprezentanţilor forţelor care acţionează în comun.

EVITAREA SURPRINDERII se realizează prin: cunoaşterea caracteristicilor

zonei de competenţă sau raionului de intervenţie, specificului obiectivelor şi localităţilor;

pregătirea şi organizarea subunităţilor şi a personalului operativ pentru intervenţie; executarea

continuă a recunoaşterilor la locul acţiunii; adoptarea unor dispozitive de intervenţie suple,

care să permită efectuarea rapidă a manevrelor de forţe şi mijloace; colaborarea neîntreruptă

cu specialiştii din obiectivul sau zona afectată.

Comandanţii/şefii forţelor care acţionează la intervenţie au obligaţia să ia măsuri pentru

evitarea surprinderii, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea rezervelor de forţe, mijloace şi

substanţe de stingere.

Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor

acestora se realizează prin următoarele acţiuni:

a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi

transmiterea datelor la autorităţile competente – membrii C.J.S.U. Covasna;

b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţă;

c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra

comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

d) exerciţii şi aplicaţii.

Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor

sunt:

a) controale şi inspecţii de prevenire – executate de Inspecţia de Prevenire a Inspectoratului

pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al judeţului Covasna, precum şi în cooperare cu

reprezentanţi ai instituţiilor membre ale C.J.S.U. Covasna (Comisariatul Gărzii de Mediu,

Agenţia de Protecţia Mediului etc. );

b) avizare/autorizare de securitate la incendiu şi de protecţie civilă - Inspecţia de Prevenire a

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al judeţului Covasna;

c) acorduri;

d) asistenţă tehnică de specialitate;

e) informare preventivă – pliante, broşuri pe tipuri de riscuri;

f) pregătirea populaţiei - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă„Mihai Viteazul” al judeţului

Covasna;

g) constatarea şi sancţionarea încălcărilor la prevederile legale;

h) alte forme.

SECTIUNEA 2

4.2. ETAPELE DE REALIZARE A ACŢIUNILOR



Alertarea pentru intervenţie cuprinde recepţionarea şi înregistrarea anunţului, introducerea

semnalului acustic, transmiterea acestuia şefului turei de intervenţie şi adunarea personalului

în vederea deplasării la locul intervenţiei.

(2) Recepţionarea apelului, în vederea alertării pentru intervenţie se face, de

regulă, prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112, prin declanşarea

sistemului de observare-alarmare automată a incendiilor sau anunţare telefonică

directă.

(3) Operaţiunea de alertare se efectuează prin declanşarea, de către radiotelefonistul de

serviciu a semnalelor acustice şi optice stabilite sau la ordinul şefului turei de serviciu.

(4) Alertarea se poate executa şi în urma anunţării telefonice directe sau verbale la sediul

unităţii sau subunităţilor. În cazul anunţării directe la sediul unităţii şi subunităţii a situaţiilor

de urgenţă, se procedează la legitimarea persoanelor şi reţinerea datelor privind identitatea

acestora, locul şi natura evenimentului, după care se declanşează semnalul de alertare şi se

raportează eşalonului superior.

În cazul în care solicitarea forţelor pentru intervenţie se face prin ordin transmis de la

eşaloanele superioare sau când se declanşează sistemul de observare-alarmare automată, se

trece imediat la declanşarea alertei.

În funcţie de situaţia concretă, prin dispeceratul inspectoratului se anunţă şi reprezentanţi ai

C.J.S.U. Covasna cu atribuţii în gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă.

În situaţia observării directe a producerii unor situaţii de urgenţă, se declanşează semnalul de

alertare şi se raportează despre aceasta eşalonului superior.

În situaţia alarmării unităţii se execută activităţile potrivit prevederilor care reglementează

acest domeniu.

INFORMAREA PERSONALULUI DE CONDUCERE ASUPRA SITUAŢIEI

CREATE se face în cel mai scurt timp de la primirea apelului de urgenţă, de către personalul

din serviciul operativ şi înregistrarea datelor privind identitatea acestora, locul şi natura

evenimentului şi se raportează eşalonului superior. În situaţia observării directe a producerii

unor situaţii de urgenţă, se declanşează semnalul de alertare şi se raportează despre aceasta

eşalonului superior.

Deplasarea la intervenţie.

Deplasarea la locul intervenţiei se execută în baza ordinului de deplasare al

comandantului subunităţii (înlocuitorului legal)/şefului turei de serviciu/ comandant echipaj,

în care se vor preciza:

a) locaţia unde se intervine;

b) itinerarul de deplasare;

c) forţele şi mijloacele ce se deplasează;

d) ordinea acestora în coloană.

Pe timpul deplasării, în funcţie de prevederile documentelor de organizare a intervenţiei

şi datele cunoscute privind situaţia existentă, comandantul intervenţiei, transmite prin

mijloace de comunicare, dispoziţii preliminare pentru intrarea în acţiune a forţelor

concentrate.

Deplasarea la locul intervenţiei se face în coloană, pe itinerariul şi ordinea precizate,

folosind obligatoriu mijloacele de avertizare optice şi acustice, astfel încât să se ajungă la



locul intervenţiei în timpul cel mai scurt, în condiţii de siguranţă şi cu capacitatea de

intervenţie completă.

Dacă din diferite motive autospeciala nu poate ajunge la locul intervenţiei,

echipajul, mai puţin conducătorul autospecialei, continuă deplasarea cu un alt vehicul

sau pe jos. Felul şi cantitatea accesoriilor care se transportă de către servanţi vor fi

stabilite de comandantul de echipaj, în funcţie de natura intervenţiei şi de po-

sibilităţile de acţiune existente.

Intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea

dispozitivului preliminar de intervenţie

Dispozitivul preliminar de intervenţie pentru stingerea incendiilor, se realizează după

sosirea la locul incendiului, concomitent cu executarea recunoaşterii, şi trebuie să asigure

desfăşurarea rapidă a forţelor şi mijloacelor în dispozitivul de

intervenţie, executarea unor manevre în timp scurt, precum şi scoaterea de sub pericol a

personalului şi tehnicii. Acesta se realizează la ordinul comandantului intervenţiei, care

cuprinde:

a) locul de amplasare a tehnicii de intervenţie;

b) numărul şi tipul ţevilor de însoţire pe timpul recunoaşterilor;

c) modul de alimentare cu apă şi alte substanţe de stingere;

d) numărul, tipul şi direcţiile de realizare a dispozitivului;

e) aliniamentul până la care se realizează dispozitivul.

f) Ordinul pentru realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie poate fi dat odată cu

ordinul de deplasare, pe timpul deplasării sau după sosirea la locul intervenţiei.În cazul în

care acţiunea urmează să se execute pe baza unor situaţii prevăzute în documentele de

organizare a intervenţiei, se trece direct la realizarea dispozitivului de intervenţie.

Recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie

sunt activităţi care încep imediat, după sosirea la locul intervenţiei, se continuă pe toată

durata acesteia şi constau într-un ansamblu de acţiuni întreprinse în scopul cunoaşterii

situaţiei, analiza riscurilor pentru personalul de intervenţie şi populaţie, obţinerii şi

transmiterii datelor necesare pentru luarea deciziei.

Recunoaşterea se realizează de o echipă condusă de comandantul intervenţiei şi formată

din comandanţii de echipaj, la nevoie şi din specialişti ai obiectivului afectat şi se execută pe

mai multe direcţii, prin observare şi cercetare. La recunoaştere se stabilesc:

a) riscurile la care se expune personalul de intervenţie, populaţia, precum şi căile, mijloacele

şi procedeele de salvare-evacuare;

b) locul, natura, proporţiile, posibilităţile şi direcţiile de propagare ale incendiului;

c) dispunerea obstacolelor împotriva incendiilor, a instalaţiilor fixe de stingere, starea

acestora şi eficienţa lor pentru limitarea propagării;

d) existenţa golurilor, instalaţiilor de ventilaţie sau de altă natură, ce pot favoriza propagarea

incendiului;

e) existenţa bunurilor materiale, necesitatea evacuării lor sau a protejării împotriva efectelor

incendiului;



f) necesitatea desfacerii, dislocării sau demolării elementelor de construcţie, ce pot contribui

la propagarea efectelor incendiului;

g) dispunerea, capacitatea şi posibilităţile de folosire a surselor de apă pentru alimentarea

autospecialelor şi utilajelor;

h) balizarea zonei în vederea protejării şi conservării datelor, informaţiilor şi urmelor de orice

natură şi evitarea pătrunderii persoanelor neautorizate.

Analiza situaţiei este activitatea desfăşurată în baza datelor şi informaţiilor

obţinute în urma recunoaşterii, se concretizează în luarea deciziei şi darea ordinului

de intervenţie de către comandantul intervenţiei în toate situaţiile, în scopul identificării şi

evaluării riscului, coordonării acţiunii şi întrebuinţării forţelor şi mijloacelor la dispoziţie într-

o concepţie unitară, potrivit situaţiei concrete evaluată în urma executării recunoaşterilor.

Ordinul de intervenţie va cuprinde :

a) amploarea şi complexitatea situaţiei;

b) misiunile structurilor de intervenţie proprii şi a celor cu care se cooperează;

c) măsurile de protecţie şi securitate pentru tehnică şi personal;

d) măsuri suplimentare de protecţie a mediului;

Evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor,

bunurilor şi mediului se execută distinct şi prioritar de către personalul stabilit şi pregătit în

acest scop, astfel:

a) când incendiul ameninţă direct viaţa persoanelor ori animalelor;

b) când există un pericol iminent de producere a unei situaţii de urgenţă complementare sau

dezvoltarea celei existente astfel încât să nu pună în pericol viaţa;

c) la ordinul instituţiilor abilitate.

Evacuarea şi salvarea persoanelor se execută, în toate situaţiile, cu sprijinul personalului

din obiectivul afectat, în raport cu pericolul ce le ameninţă, folosind procedeele adecvate

situaţiei de la locul acţiunii, specificul obiectivului şi categoria de persoane şi/sau animale ce

urmează a fi evacuate (salvate).

Evacuarea animalelor se execută cu ajutorul îngrijitorilor, folosind procedee şi metode

în raport cu specia acestora şi gradul de dezvoltare a evenimentului, de forţele şi mijloacele la

dispoziţie.

În cazul bunurilor se evacuează în primă urgenţă cele cu pericol de explozie, precum şi

cele de valoare. Bunurile evacuate se depozitează în locuri ferite de efectele incendiului, ale

apei şi precipitaţiilor atmosferice etc., asigurând protecţia acestora.

Realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la

situaţia concretă se execută pe baza ordinului de intervenţie. După realizarea dispozitivului

de intervenţie, acesta poate fi completat/modificat, la ordinul comandantului intervenţiei, prin

introducerea de noi elemente de dispozitiv, în funcţie de evoluţia situaţiei.

Pentru asigurarea desfăşurării simultane a acţiunilor pe toate direcţiile şi nivelurile, în

mod deosebit la tipurile de riscuri majore produse, dispozitivul de intervenţie se organizează



pe sectoare, pentru conducerea fermă şi neîntreruptă a forţelor şi asigurarea libertăţii de

acţiune.

Comandantul intervenţiei urmăreşte executarea ordinelor date,după care îşi ocupă locul

în dispozitivul comunicat subordonaţilor, de unde va acţiona şi conduce intervenţia

Manevra de forţe şi mijloace se realizează prin gruparea şi regruparea resurselor la

dispoziţie, în scopul concentrării efortului pe direcţiile de intervenţie, concomitent cu

asigurarea scoaterii efectivelor, tehnicii şi materialelor pentru intervenţie din zonele cu

pericol iminent. Manevra trebuie să fie simplă în concepţie, să corespundă misiunii, să se

execute în timp scurt şi să asigure continuitatea intervenţiei.

Localizarea şi lichidarea incendiului constă în izolarea ariei de manifestare a

acestuia, stoparea agravării efectelor produse, protecţia construcţiilor, instalaţiilor şi

amenajărilor periclitate, concomitent cu crearea condiţiilor pentru înlăturarea urmărilor

incendiului cu forţele şi mijloacele concentrate la locul intervenţiei, acestea realizându-se

prin:

a) acţiunea neîntreruptă asupra principalelor direcţii de propagare, utilizând materiale,

substanţe, tehnici şi tactici de intervenţie în funcţie de natura şi dezvoltarea incendiului;

b) protecţia elementelor de construcţie, a golurilor, instalaţiilor, căilor de acces şi

vecinătăţilor, pe direcţiile şi în locurile cele mai afectate şi asigurarea condiţiilor pentru

salvarea persoanelor aflate în zone greu accesibile;

c) îndepărtarea substanţelor şi materialelor combustibile sau protejarea lor;

d) desfacerea sau demolarea elementelor de construcţie sau a unor părţi a instalaţiilor, când

situaţia impune, pentru crearea de culoare de acces sau spaţii între obiectivul afectat şi

vecinătăţi.

Incendiul se consideră localizat atunci când propagarea şi dezvoltarea

acestuia este întreruptă, protecţia vecinătăţilor este asigurată şi sunt create condiţii

pentru lichidarea acestuia cu forţele şi mijloacele la dispoziţie.

Înlăturarea efectelor negative ale incendiului reprezintă operaţiunea în care se

execută măsuri şi acţiuni în scopul reducerii pagubelor materiale şi preîntâmpinării apariţiei

altor tipuri de risc.

Regruparea forţelor şi mijloacelor constă în reorganizarea parţială sau totală a

dispozitivului de intervenţie şi se execută la ordinul comandantului intervenţiei atunci când

apar schimbări importante în evoluţia incendiului.

Stabilirea cauzelor probabile a producerii incendiului şi condiţiilor

care au favorizat evoluţia acestuia constituie acţiunile şi activităţile desfăşurate în scopul

procurării, analizării şi exploatării datelor şi informaţiilor şi problemelor de orice natură,

aprecierii corecte a condiţiilor care au determinat iniţierea, dezvoltarea şi propagarea

acestuia.

Stabilirea cauzei probabile a producerii incendiului se poate realiza în două moduri:

direct sau în urma unei activităţi de cercetare.

Stabilirea cauzelor producerii evenimentului se face de către comandantul intervenţiei,

potrivit reglementărilor aprobate de ministru şi/sau inspectorul general, referitoare la



cercetarea la faţa locului.

Stabilirea cauzelor se asigură, la cerere, şi în cazul intervenţiilor la care au acţionat alte

forţe de intervenţie sau cetăţeni.

Comandantul este obligat să asigure stabilirea împrejurărilor şi cauzelor la toate intervenţiile

din zona de competenţă sau raionul de intervenţie la care au acţionat ori s-au deplasat forţe şi

mijloace proprii.

Întocmirea procesului verbal de intervenţie, a raportului de intervenţie

şi informarea eşalonului superior Procesul verbal de intervenţie se completează de şeful gărzii de

intervenţie/comandantul de echipaj, sub coordonarea comandantului intervenţiei, în prezenţa

proprietarului sau a împuternicitului, deţinătorului legal, utilizatorului sau chiriaşului bunului

afectat, a 1-2 martori şi poliţiei.

Procesul verbal de intervenţie se încheie şi în cazul în care celelalte părţi prevăzute nu sosesc

la faţa locului până la finalizarea intervenţiei.

Procesul verbal de intervenţie se completează în 3 (trei) exemplare, care se distribuie după

cum urmează: exemplarul nr.1 la sediul unităţii (I.S.U. Covasna), exemplarul nr.2 la

proprietar, iar exemplarul nr.3 la subunitatea în al cărei raion de intervenţie a avut loc

evenimentul.

La solicitarea organelor abilitate de lege (Parchet, poliţie, societăţi de asigurări, instanţe

judecătoreşti) sau alte persoane fizice şi juridice afectate de eveniment, Inspectoratul pentru

Situaţii de Urgenţă va pune la dispoziţie, după caz informaţii conţinute de acesta.

Retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul incendiului este operaţiunea ce se execută la

ordinul comandantului intervenţiei şi cuprinde:

a) încetarea lucrului tuturor mijloacelor de intervenţie;

b) strângerea dispozitivului de intervenţie;

c) curăţarea sumară şi verificarea accesoriilor şi utilajelor;

d) verificarea existenţei şi aşezarea accesoriilor pe autospeciale şi utilaje;

e) realizarea plinurilor cu apă a autospecialelor, dacă sunt posibilităţi de alimentare;

f) verificarea prezenţei personalului participant la acţiune;

g) îmbarcarea personalului pe autospeciale;

h) încolonarea autovehiculelor;

i) deplasarea forţelor şi mijloacelor la unitate/subunitate.

În funcţie de stadiul şi efectele operaţiunilor de intervenţie, retragerea forţelor şi mijloacelor

se poate face eşalonat. În cazul în care situaţia impune, la locul

intervenţiei pot rămâne temporar forţe şi mijloace în supraveghere sau se pot

deplasa la altă misiune.

Deplasarea forţelor şi mijloacelor la unitate/subunitate se execută cu respectarea regulilor

de circulaţie pe drumurile publice, în ordinea stabilită de comandant, prin folosirea

mijloacelor de semnalizare optică.

Restabilirea capacităţii de intervenţie se execută după înapoierea forţelor şi mijloacelor la

unitate/subunitate şi constă în:

a) realizarea plinurilor cu substanţe de stingere, carburanţi şi lubrifianţi;

b) întreţinerea şi verificarea accesoriilor şi tehnicii de intervenţie, remedierea defecţiunilor,

dacă este posibil;

c) înlocuirea echipamentului de protecţie ce nu mai poate fi folosit;

d) asigurarea asistenţei medicale;

e) asigurarea asistenţei psihologice (la solicitare sau la ordin).



INFORMAREA INSPECTORULUI ŞEF/COMANDANTULUI ŞI EŞALONULUI

SUPERIOR

Se realizează prin rapoarte operative, rapoarte de intervenţie şi rapoarte de evaluare a

intervenţiei.

ANALIZA INTERVENŢIILOR ŞI EVIDENŢIEREA MĂSURILOR DE

PREVENIRE/OPTIMIZARE NECESARE

Analiza intervenţiilor se întocmeşte, ori de câte ori este nevoie, la nivelul

subunităţii/grupului de intervenţie şi centrului operaţional în vederea stabilirii concluziilor şi

măsurilor necesare pregătirii intervenţiilor. Comandantul subunităţii analizează acţiunile de

intervenţie din raionul de intervenţie al acesteia, consemnând principalele concluzii şi măsuri

în materialul de evaluare a activităţii subunităţii, iar şeful gărzii de intervenţie/echipaj

întocmeşte analiza intervenţiilor conduse, în caietul/dosarul de analiză a intervenţiilor.

Activităţile ce se urmăresc la analiza unei intervenţii:

Data şi ora alertării

Adresa, denumirea şi destinaţia obiectivului unde s-a produs evenimentul şi în ce a

constat acesta

Itinerarul de deplasare la locul intervenţiei, kilometrii parcurşi, timpul de alertare,

timpul de răspuns)

Numărul şi tipul autospecialelor

Aspecte rezultate în urma executării recunoaşterii

Participarea S.V.S.U/S.P.S.U şi măsurile luate

Existenţa şi funcţionarea surselor de alimentare cu apă

Respectarea regulilor de tehnica securităţii şi sănătăţii în muncă a personalului

Procedee folosite pentru salvarea persoanelor

Manevra de forţe

Greutăţi întâmpinate pe timpul intervenţiei

S-a dispus evacuarea populaţiei sau alte restricţii în zona afectată ?

Victime din rândul personalului propriu

S-a dispus oprirea, restricţionarea circulaţiei ?

S-au folosit dispozitive pentru detectarea substanţelor toxice, radioactive ?

S-au folosit echipamente de protecţie care necesită decontaminarea lor ?

S-au solicitat forţe şi mijloace, de la cine ? (instituţii, agenţi economici etc.), eficienţa

lor ?

Forţe cu care s-a cooperat (instituţia/numeric pe categorii de participanţi)

Funcţionarea instalaţiilor speciale din obiectiv

Asigurarea de către operatorul economic a mijloacelor speciale de protecţie a

personalului de intervenţie

Efecte negative produse şi măsurile luate

Greutăţi întâmpinate în stabilirea cauzei producerii evenimentului şi măsurile luate

Participarea grupei operative a I.S.U.

Participarea/implicarea reprezentanţilor administraţiei publice centrale/locale

Agentul economic/instituţie are documente operative de intervenţie (plan de

intervenţie, fişă operativă) ?



S-a activat C.L.S.U. pe timpul intervenţiei ?

Învăţăminte şi concluzii ce se desprind în urma intervenţiei (păreri ale participanţilor

la intervenţie despre modul de lucru, dispozitivul adoptat

Reprezentarea dispozitivului de intervenţie pe schemă

SECTIUNEA 3

4.3. FAZE DE URGENŢĂ A ACŢIUNILOR Întrebuinţarea forţelor şi mijloacelor se execută pe baza concepţiei de acţiune, materializată

în documentele de organizare a intervenţiei.

În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia situaţiei, intervenţia se realizează pe urgenţe:

4.3.1. URGENŢA I

Urgenţa I se asigură de subunităţile din raionul afectat, care sosesc, la solicitarea

autorităţilor, în sprijinul serviciilor publice – voluntare şi private – pentru situaţii de

urgenţă.

Pentru îndeplinirea acţiunilor de intervenţie, subunităţile de intervenţie profesioniste,

acţionează independent, iar când situaţia o impune, în cooperare cu forţele şi mijloacele

existente în obiectivul/localitatea afectată, precum şi cu cele sosite de la nivel judeţean.

În funcţie de natura şi amploarea evenimentului se poate acţiona eşalonat.

4.3.2. URGENŢA II

Urgenţa a II-a se asigură de către subunităţile inspectoratului judeţean pentru situaţii de

urgenţă şi ale celorlalte instituţii din compunerea C.J.S.U. Covasna cu rol în gestionarea şi

managementul situaţiilor de urgenţă.

De regulă, în urgenţa a II-a se solicită participarea forţelor şi mijloacelor cu care se

cooperează, precum şi a serviciilor voluntare/private din zona de competenţă a unităţii.

Conducerea acţiunilor în urgenţa a II-a este asigurată de comandantul intervenţiei sau

inspectorul şef.

4.3.3. URGENŢA III Urgenţa a III-a se asigură de către două sau mai multe unităţi limitrofe.

Conducerea forţelor din urgenţa a III-a se asigură de către comandantul unităţii în a cărui

zonă de competenţă s-a produs evenimentul.

4.3.4. URGENŢA IV

Urgenţa a IV-a se asigură de grupări operative dislocate la ordinul inspectorului general

(înlocuitorul legal la comandă), în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.

Compunerea dispozitivelor de intervenţie, în funcţie de organizarea acţiunilor, pe urgenţe este

prezentată în tabelul următor:

Elemente componente ale dispozitivelor de intervenţie

Urgenţa

aI-a a II-a a III-a a IV-a

Forţele serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă din

sectorul (sectoarele) de stingere ● ● ● ●


sectorul (sectoarele) de supraveghere ● ● ● ●


sectorul (sectoarele) de alimentare cu apă ● ● ● ●

Forţele serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă ● ● ● ●

Forţele (elementele) de poliţie ● ● ● ●

Forţele (subunităţile) de jandarmi ● ● ●



Formaţiunile de protecţie a mediului ● ● ●

Formaţiunile sanitare ● ● ● ●

Serviciul de ambulanţă ● ● ● ●

Alte forţe şi mijloace, în funcţie de caracteristicile intervenţiei ● ● ● ●

Comandantul intervenţiei ● ● ● ●

Telefonistul radist ● ● ● ●

Grupa operativă şi punctul de comandă mobil al unităţii ● ● ●

Grupa operativă şi punctul de comandă înaintat al I.G.S.U. ● ● ●

Locul (raionul) de evacuare a bunurilor materiale ● ● ● ●

Locul (raionul) de evacuare a animalelor ● ● ● ●

Punctul medical (punctul avansat de asistenţă medicală) ● ● ● ●

Locul (raionul) de evacuare a răniţilor ● ● ● ●

Punctul de asistenţă tehnică ● ● ●

Grupările operative ● ●

Rezerva (rezervele) de forţe, mijloace şi substanţe pentru stingere

la dispoziţia unităţii ● ● ●

Rezerva generală, la dispoziţia inspectorului general al I.G.S.U. ●

SECTIUNEA 4

ACŢIUNILE DE PROTECŢIE-INTERVENŢIE

Forţele de intervenţie specializate de la nivelul judeţului acţionează, conform domeniului lor

de competenţă, pentru:

salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi

transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale

de primă necesitate; acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la

evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;

aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de

urgenţă specifice;

dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;

diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror

integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi

sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de

chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă,

în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură

servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor

de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de

urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi

de transport, clădiri pentru învăţământ;

limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu

mijloacele din dotare.

În organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie se au în vedere:

a) prevenirea, în măsura în care este posibil, şi limitarea efectelor situaţiilor de urgenţă;

b) prioritatea protecţiei şi salvării vieţii în situaţii de urgenţă;

c) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;

d) asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă;

e) cooperarea la nivel judeţean, interjudeţean, regional, naţional şi internaţional cu organisme şi

organizaţii similare;

f) transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă astfel încât acestea



să nu conducă la agravarea efectelor produse;

g) continuitatea şi răspunsul gradual în activităţile de gestionare a situaţiilor de urgenţă;

h) operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică şi operaţională a structurilor de

intervenţie specializate.

Pentru îndeplinirea misiunilor, unităţile şi subunităţile, adoptă următoarele dispozitive: de

marş; preliminar de intervenţie; de intervenţie.

Dispozitivele de acţiune trebuie să fie uşor adaptabile la cerinţele intervenţiei.

- Dispozitivul de marş reprezintă dispunerea ordonată a forţelor şi mijloacelor în coloană şi

trebuie să asigure: deplasarea forţelor şi mijloacelor la timp şi cu întreaga capacitate de intervenţie,

potrivit concepţiei stabilite; desfăşurarea rapidă în dispozitiv preliminar de intervenţie sau de

intervenţie şi realizarea manevrelor ordonate; păstrarea capacităţii de acţiune a personalului şi

tehnicii din dotare; conducerea fermă şi neîntreruptă a subunităţilor.

- Dispozitivul preliminar de intervenţie reprezintă gruparea de forţe şi mijloace parţial

desfăşurate, după sosirea la locul intervenţiei, care se realizează în scopul reducerii timpului de

intrare în acţiune a forţelor şi mijloacelor, atunci când pentru obiectivul unde se acţionează nu este

întocmit document de organizare a intervenţiei sau când situaţia nu este clară în momentul sosirii la

locul acţiunii.

Dispozitivul preliminar de intervenţie poate fi:

- linear, atunci când toate autospecialele şi utilajele sunt amplasate pe o singură latură a

obiectivului;

- unghiular atunci când mijloacele sunt amplasate pe două dintre laturile obiectivului, având un

punct comun de convergenţă;

- paralel, când autospecialele sunt amplasate pe două laturi ale obiectivului aflate faţă în faţă;

- semiînconjurător sau înconjurător (semicircular sau circular), atunci când autospecialele şi

utilajele sunt amplasate pe cel puţin trei din laturile obiectivului, ori pe toate laturile.

În funcţie de dispunerea surselor de alimentare cu apă, autospecialele şi utilajele de stins incendii

se pot amplasa în faţă sau în adâncime, pe două sau mai multe rânduri, în sectorul de lucru,

intermediar sau de alimentare.

- Dispozitivul de intervenţie reprezintă gruparea de forţe şi mijloace desfăşurată complet,

adaptată situaţiei create corespunzător concepţiei de acţiune, în scopul îndeplinirii misiunii.

Dispozitivul de intervenţie trebuie să asigure: evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor şi

limitarea distrugerii bunurilor materiale; continuitate în acţiune; condiţii favorabile pentru

conducerea forţelor şi menţinerea cooperării; executarea de acţiuni hotărâte pe direcţia principală

de propagare a incendiului sau efectelor situaţiei de urgenţă; folosirea cu eficienţă a tehnicii,

materialelor şi substanţelor pentru stingerea incendiilor (protecţia

zonelor adiacente ori împrejurimilor); protecţia forţelor împotriva exploziilor, prăbuşirilor,

temperaturilor ridicate, intoxicării şi contaminării, precum şi a altor pericole; executarea rapidă a

manevrelor.

De regulă, dispozitivul de intervenţie este la fel ca cel preliminar, dar poate fi schimbat ca formă

după executarea recunoaşterilor, analizei situaţiei şi luarea deciziei. Astfel, de la dispozitivul

preliminar liniar se poate trece la cel unghiular, paralel, semiînconjurător sau înconjurător

(semicircular sau circular) ori invers.

Pentru asigurarea îndeplinirii deciziei comandantului acţiunii şi conducerea oportună, fermă şi

neîntreruptă a intervenţiilor ce se desfăşoară pe suprafeţe mari sau în clădiri şi instalaţii cu mai

multe niveluri, se constituie sectoare de intervenţie.

La stabilirea sectoarelor de intervenţie, comandantul trebuie să aibă în vedere următoarele:

pericolul pentru oameni şi posibilităţile de salvare a acestora; pericolul pentru mediu şi

posibilităţile de acţiune pentru limitarea efectelor situaţiei de urgenţă; specializarea subunităţilor

care intervin; suprafaţa incendiată sau afectată de incendiu (incident, accident, avarie etc.) şi

direcţiile de propagare sau consecinţele negative ale acestora; înălţimea obiectivului, instalaţiei

incendiate sau afectate de incendiu; prezenţa obstacolelor împotriva incendiului şi efectele negative



ale acestuia; prezenţa şi posibilităţile de utilizare a căilor de acces; posibilitatea ţinerii permanente

a legăturii între sectoare pe timpul executării manevrelor, precum şi cu eşaloanele superioare.

Rezerva reprezintă 25 – 30% din forţele şi mijloacele la dispoziţie şi se dispune, de regulă,

dispersat sau într-un singur loc, în adâncimea dispozitivului de intervenţie. În situaţia intervenţiilor

la incendii, autospecialele (utilajele) vor fi amplasate la sursele de alimentare cu apă, ori în zone

apropiate astfel încât, la nevoie, să poată fi utilizate imediat. În anumite situaţii, în funcţie de natura

obiectivului, amploarea evenimentului şi sursele de alimentare cu apă existente, rezerva se poate

dispune în poziţie de staţionare sau aşteptare, pe căile de acces din obiectiv sau din apropierea

acestuia.

Rezerva va fi întrebuinţată numai pe baza deciziei comandantului acţiunii sau a şefului gărzii

de intervenţie. Aceasta trebuie să fie în măsură: să intervină pentru limitarea propagării incendiului

şi lichidarea unor focare pe direcţiile sau în locurile ordonate; să asigure alimentarea cu apă a

autospecialelor şi utilajelor din dispozitivul de intervenţie; să acţioneze pentru salvarea, evacuarea

şi/sau protecţia persoanelor, precum şi pentru limitarea distrugerii bunurilor materiale; să

înlocuiască autospecialele din dispozitivul de intervenţie; să intervină pentru localizarea şi

lichidarea unor noi incendii izbucnite.

Unitatea şi subunitatea, independent sau în cooperare cu alte forţe, în toate situaţiile de

intervenţie trebuie să adopte proceduri de acţiune adecvate prin care, folosind eficient substanţele

de stingere, forţele şi mijloacele avute la dispoziţie, să asigure întreruperea arderii, concomitent cu

salvarea oamenilor şi bunurilor materiale, precum şi prevenirea producerii altor incidente care pot

afecta viaţa oamenilor şi mediul înconjurător.

Procedurile de acţiune în situaţii de urgenţă, pe tipuri de riscuri, sunt prevăzute în planurile şi

documentele operative menţionate în anexa nr. 17.

Prima intervenţie se asigură de către obiectivele şi localităţile în care s-au produs situaţii de

urgenţă, durează până la sosirea serviciilor profesioniste şi cuprinde următoarele faze:

acţiunea instalaţiilor automate de semnalizare/stingere a incendiilor şi a persoanelor existente

în zonă sau special desemnate;

acţiunea serviciului public/privat pentru situaţii de urgenţă şi a altor forţe ale obiectivului

(localităţii), cu utilajele şi autospecialele din dotare;

acţiunea serviciilor pentru situaţii de urgenţă din obiectivele (localităţile) învecinate, cu care

se cooperează.

SECTIUNEA 5

INSTRUIREA Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează pe baza unor programe de

pregătire continuă întocmite de către acestea, în baza Dispoziţiilor inspectorul general al

Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă..

Programele de pregătire prin cursuri cu scoatere de la locul de muncă ale structurilor profesioniste

sunt organizate şi se desfăşoară, pe categorii de personal, cu aprobarea şi sub coordonarea

Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, prin centrele special autorizate, în special la

Centrul Naţional pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă Ciolpani.

Pregătirea personalului de conducere din administraţia publică locală, a membrilor

comitetului judeţean şi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, a personalului centrelor

operative, celulelor de urgenţă, a inspectorilor şi personalului de specialitate cu atribuţii în

domeniul situaţiilor de urgenţă, a personalului care încadrează serviciile publice voluntare şi

private pentru situaţii de urgenţă, a salariaţilor şi populaţiei neîncadrate în muncă, precum şi a

preşcolarilor, elevilor şi studenţilor se realizează pe baza planurilor anuale de pregătire în domeniul

situaţiilor de urgenţă avizate de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de

Urgenţă şi aprobate prin ordin al prefectului.

Responsabilitatea asigurării şi cunoaşterii de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către

populaţie a modalităţilor de acţiune prevăzute în P.A.A.R. revine Prefectului Judeţului Covasna,

primarilor localităţilor şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice.



SECTIUNEA 6

REALIZAREA CIRCUITULUI INFORMAŢIONAL-DECIZIONAL ŞI DE COOPERARE Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării,

detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării,

culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de

prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.

Funcţionarea sistemul informaţional-decizional în situaţii de urgenţă este prezentată în anexa nr.

19.

Informarea Secretariatului Tehnic Permanent al C.J.S.U. Covasna se face prin rapoarte

operative care conţin date necesare cunoaşterii situaţiei operative reale din teren privind locul

producerii situaţii de urgenţă, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi a măsurilor

luate pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă.

Primarii, comitetul judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi

conducerile operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia să asigure

preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în

vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.

CAPITOLUL V

RESURSE UMANE, MATERIALE

ŞI FINANCIARE

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi

acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare

cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de

comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.

Consiliul judeţean şi consiliile locale au obligaţia să prevadă anual, obligatoriu, în bugetele

proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare

analizei şi acoperirii riscurilor de la nivelul judeţului/localităţilor.

Forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor de la nivelul judeţului Covasna:

INSPECŢIA DE PREVENIRE – din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai

Viteazul” al Judeţului Covasna,

SERVICII PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

profesioniste – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al Judeţului

Covasna (Detaşamentul Sfântu Gheorghe, Secţia Târgu Secuiesc şi punctul de lucru Breţcu,

Pichetul Întorsura Buzăului);

voluntare – constituite la localităţile judeţului Covasna – municipii, oraşe, comune;

private – constituite la operatori economici

FORMAŢIUNI

de asistenţă medicală de urgenţă – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul”

al Judeţului Covasna, Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântu Gheorghe , Serviciul de Ambulanţă

Covasna, spitalele municipale şi orăşeneşti, dispensarele comunale;

descarcerare – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al Judeţului

Covasna;

FORMAŢIUNI DE PROTECŢIE CIVILĂ

echipe de căutare-salvare – constituite la nivelul ISU;

echipe de apărare NBC – constituite la nivelul ISU Covasna;

echipă pirotehnică – constituită la nivelul ISU Covasna;

ALTE FORMAŢIUNI DE SALVARE

Filiala de Cruce Roşie Covasna



SALVAMONT Covasna

GRUPE DE SPRIJIN

I.P.J. Covasna – posturile/birourile de poliţie de la municipii, oraşe şi comune;

I.J.J. Covasna ;

Poliţia Locală – la localităţile unde este constituită, în general la municipii şi oraşe;

Unitatea specială de aviaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor – în situaţii deosebite,

la solicitarea Prefectului judeţului Covasna;

Spitalul Judeţean de Urgenţă „Fogolyan Kristof” Sfântu Gheorghe;

Unităţi şi formaţiuni sanitare şi de inspecţie sanitară veterinară –

Autoritatea Judeţeană Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentară.

În activităţile de intervenţie mai pot fi implicate şi formaţiuni de pază a persoanelor şi a

bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi al

societăţilor

comerciale specializate, dotate cu mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii

civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în organizaţii neguvernamentale

cu activităţi specifice.

La locul intervenţiei se mai pot constitui forţele auxiliare, care se stabilesc din rândul

populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru

situaţii de urgenţă. Acestea vor acţiona conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie

civilă.

CAPITOLUL VI

LOGISTICA ACŢIUNILOR

Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se

stabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate de autorităţile, instituţiile publice şi

operatorii economici cu atribuţii în gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă.

Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi

acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de

urgenţă specifice se asigură de autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în

domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

Logistica acţiunilor de intervenţie, poate fi definită ca un ansamblu de măsuri şi activităţi ce se

desfăşoară în sprijinul îndeplinirii atribuţiilor specifice serviciilor pentru situaţii de urgenţă.

Logistica trebuie să cuprindă măsuri pentru îndeplinirea atribuţiilor cu privire la asigurarea

prevenirii, protecţiei şi pregătirii populaţiei, precum şi măsuri pentru îndeplinirea misiunilor de

limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă.

Logistica cuprinde activităţi ce urmăresc:

aprovizionarea;

transporturile;

asigurarea tehnică;

asigurarea financiară.

Asigurarea medicală revine Autorităţii Judeţene pentru Sănătate Publică, cea sanitar-veterinară

Autorităţii Judeţene Sanitar Veterinare şi de Siguranţă a Alimentelor, iar asigurarea căilor de

comunicaţie la revine DADJ Covasna şi Secţiei Drumuri Naţionale Covasna.

Pe timpul pregătirii şi ducerii acţiunilor de intervenţie, logistica îşi propune asigurarea tuturor

măsurilor şi activităţilor din punct de vedere material şi tehnic pentru înlăturarea urmărilor produse

de situaţiile de urgenţă.

Ea cuprinde, suma măsurilor luate de către fiecare instituţie, operator economic şi localitate, la

care se adaugă cele organizate la nivelul judeţului pentru îndeplinirea misiunilor specifice.



În realizarea logisticii intervenţiei trebuie să se ţină seama de: efectele situaţiei de urgenţă,

posibilitatea repetării acesteia, gradul de dotare a forţelor de intervenţie, anotimpul şi condiţiile

meteorologice, sursele de aprovizionare şi dispunerea acestora, căile de comunicaţie etc..

În situaţia ducerii acţiunilor de intervenţie în condiţii grele meteorologice şi pe durată mai

mare, trebuie să se aibă în vedere şi asigurarea hrănirii şi cazării forţelor de intervenţie.

Pe timpul pregătirii şi ducerii acţiunilor de intervenţie, logistica îşi propune asigurarea tuturor

măsurilor şi activităţilor din punct de vedere material şi tehnic pentru înlăturarea urmărilor produse

de situaţiile de urgenţă.

Ea cuprinde, suma măsurilor luate de către fiecare instituţie, operator economic şi localitate, la

care se adaugă cele organizate la nivelul judeţului pentru îndeplinirea misiunilor specifice.

În realizarea logisticii intervenţiei trebuie să se ţină seama de: efectele situaţiei de urgenţă,

posibilitatea repetării acesteia, gradul de dotare a forţelor de intervenţie, anotimpul şi condiţiile

meteorologice, sursele de aprovizionare şi dispunerea acestora, căile de comunicaţie etc..

În situaţia ducerii acţiunilor de intervenţie în condiţii grele meteorologice şi pe durată mai

mare, trebuie să se aibă în vedere şi asigurarea hrănirii şi cazării forţelor de intervenţie.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Departamentul pentru ... operational/Situatia operativa/PAAR...

Documents

Transcript of MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Departamentul pentru ... operational/Situatia operativa/PAAR...