7/25/2019 Darul Familiei

1/3

Darul Familiei nu se negociaz

Pr.Conf.univ.Dr. Irimie Marga Facultatea de Teologie Ortodox Sf. Andrei aguna Si!iu

Orice dar" #n $ine" nu $e %oate negocia" $c&im!a $au confi$ca. Darul $e %rime'te cu

!ucurie 'i" a%oi" $e mul(ume'te %entru el" ca r$%un$ la iu!irea druitorului. In momentul #n care

negociem darul #n $co%uri egoi$te" atunci anulm ace$t dar" iar iu!irea druitorului e$te ofen$at

$au anulat.

Cu at)t mai mult" crea(ia #n $ine nu $e %oate negocia" %entru c ea e$te darul lui

Dumne*eu fcut omului" ca exi$ten(a lui $ fie una fericit. C)nd Dumne*eu a creat lumea nu a

negociat cu nimeni" ci a negociat doar cu Sine" #n $fatul intra+treimic" art)ndu+i %rin acea$taiu!irea Sa creatoare 'i dorin(a de a drui fericirea Sa unei crea(ii fcute du% c&i%ul ,ui" adic

omului. De aceea omul" ca 'i coroan a crea(iei" are menirea de a $e acce%ta %e $ine" de a $e

#n(elege %e $ine" de a dori 'i a do!)ndi a$emnarea cu Dumne*eu" de a %rimi #ntrega exi$ten(

creat ca dar divin" $%re a+'i #m%lini #n ea fericirea 'i $%re a #ntoarce acea$t fericire la Dumne*eu"

ca mul(umire %entru actul creator.

Crea(ia ca dar nu %oate fi negociat" $c&im!at $au mutilat. A'a tre!uie #n(elea$ 'i

familia" ca dar imua!il %rimit de la Creator. Familia e$te g)ndit" druit 'i $u$(inut de Dumne*eu

%entru ca omul $ %oat do!)ndi fericirea 'i comuniunea de iu!ire cu -l" adic $en$ul 'i $co%ul

crea(iei.

Ideea c familia ar %utea $ arate altfeldec)t comuniunea de iu!ire dintre un !r!at 'i o

femeie" care duce la %er%etuarea crea(iei %rin urma'i" e$te o idee ce ofen$ea* 'i anulea* iu!irea

Creatorului. Dumne*eu nu %oate fi corectat #n iu!irea ,ui creatoare. De fa%t" atunci c)nd $e vrea

re+definirea familiei" $e vrea re+definirea actului creator al lui Dumne*eu $au" altfel $%u$" creatura

vrea $+'i cree*e un nou dumne*eu" care crea* nu dintr+o voin( de$v)r'it" ci din voin(a limitat

'i $c&im!toare a creaturii.

Ideea de re+definire a familiei #n *ilele noa$tre $e dovede'te a fi marele non+$en$ la care

a aun$ g)ndirea uman com%let $eculari*at. -a e$te nu numai #n o%o*i(ie" dar e$te 'i un atac la

adre$a #nv(turii cre'tin+ortodoxe !a*at %e /evela(ie" iar nu %e %rinci%ii $ociale in$ta!ile %rin

$ine.

Din nefericire" nu cre'tinii ortodoc'i $e #m%otrive$c celor care nu vor $ mai #n(eleag

familia ca dar divin" ci noi $untem ataca(i %entru c vrem $ rm)nem #n Adevr 'i vrem $ a%rm

crea(ia 'i toate darurile lui Dumne*eu ctre noi oamenii" care nu $e %ot $c&im!a" fr a $e altera"

at)t #n e$en(a lor" c)t 'i rela(ia cu Autorul lor. Familia nu %oate fi $u%u$ unui vot uman care $

7/25/2019 Darul Familiei

2/3

$c&im!e e$en(a ei" $au $co%ul ei" fr a aduce !lamul Celui care ne+a druit+o. Dac cet(enii

%retind c #n numele li!ert(ii au dre%tul $+'i $%un cuv)ntul" 'i noi cre'tinii ortodoc'i avem

dre%tul $ dm #nt)ietate Cuv)ntului lui Dumne*eu.

Cri*a familiei contem%orane" $u! toate a$%ectele ei" e$te $emnul cel mai grav al

#n$crierii $ociet(ii umane %e o cale com%let $eculari*at" care #n fa%t e$te o cale cel %u(in ne+

cre'tin" dac nu c&iar anti+cre'tin. Situa(ia e$te cu at)t mai tri$t" cu c)t c&iar unii cre'tini $au

denomina(iuni cre'tine a%u$ene $+au declarat #n favoarea c$toriilor &omo$exuale. Felul #n(elegerii

familiei cre'tine va duce #n mod evident la ru%turi 'i mai mari #ntre cre'tini. A'a vom %utea face

diferen( 'i mai !ine #ntre 0i$ericile adevrate 'i comunit(ile religioa$e care %ierd $au #'i re+

define$c legtura cu /evela(ia" 'i #ntre adevratul 'i fal$ul ecumeni$m. -$te im%o$i!il" $au cel

%u(in o im%ietate" $ te rogi cu cel care vrea $+, re+definea$c %e Dumne*eu ca 'i Creator 1m

refer aici la !i$ericile care acce%t !inecuv)ntarea c$toriilor &omo$exuale2. A%rarea darului

familiei #n *iua de a$t*i e$te mi$iunea %e care nu o %utem a!andona" fr a+, a!andona %e

Dumne*eu #n$u'i.

Fa%tul c familia e$te 'i va deveni %ro!lema e$en(ial a vie(ii cre'tine contem%orane"

avea $+l reliefe*e #ntr+un mod inconfunda!il" cu mul(i ani #nainte" Printele Ar$enie 0oca. 3imeni

nu $+a ocu%at de %ro!lemele de familie" #n toat %rofun*imea lor" inclu$iv #n a$%ectele cele mai

intime" ca Printele Ar$enie. Multe a$%ecte !iologice" genetice" &ormonale" au fo$t ex%licate %entru

%rima dat #n via(a noa$tr !i$ericea$c" iar medicina modern de$co%er a!ia acum c)t dre%tate a

avut ace$t Printe. Din ace$t %unct de vedere $crierile Printelui Ar$enie ocu% un loc unic #n toatliteratura noa$tr teologic. 4iceri ca mai !ine mori" dec)t $a omori" nu iro$i(i energia

gene*ic" feciorie %)n la Cununie 'i fidelitate %)n la moarte" nici refu*" nici a!u*" 'i multe

altele" au luminat 'i luminea* via(a de familie a numero'i cre'tini ortodoc'i. Toate ace$tea au

#ntrit convingerea c m)ntuirea #n eccle$ia maor" #nce%e #n cele mai mici detalii #n eccle$ia

minor" iar cei care gre'e$c $au negliea* via(a de familie" #'i %ericlitea* m)ntuirea #n 0i$erica lui

5ri$to$. De aceea familia nu %oate fi un conce%t cu care ne %utem uca" du% curentele lumii" fr a

%ericlita rela(ia noa$tr cu Dumne*eu.Dac %)n acum" #n decur$ul i$toriei 0i$ericii" %iatra de %oticnire a cre'tinilor a fo$t

%ro!lema autorit(ii #n 0i$eric 'i a $ucce$iunii a%o$tolice" de acum #nainte %iatra de #ncercare va fi

%ro!lema teologiei familiei" cu toate a$%ectele ei" inclu$iv via(a conugal. 6nv(tura 0i$ericii nu

tre!uie $ cede*e #n fa(a noilor curente $ociale" cei care vor face acea$ta $e vor #nde%rta

iremedia!il de Ortodoxie" iar Ortodoxia tre!uie $+'i a$ume $itua(ia 7 incomod #n lumea de a*i 7

de a fi con$ecvent cu ea #n$'i.

Acea$ta nu #n$eamn c 0i$erica Ortodox neag exi$ten(a &omo$exualit(ii ca fenomen

uman" dim%otriv acea$t %ro!lematic a%are din vec&ime" iar %ractica" via(a du&ovnicea$c"

canoanele" iconomia" arat felul #n care 0i$erica a r$%un$ ace$teia" r$%un$uri care oric)nd %ot fi

8

7/25/2019 Darul Familiei

3/3

nuan(ate $au au$tate. Ceea ce $candali*ea* e$te #n$ legtura care $e face #ntre &omo$exualitate

'i familie. Ace$tea $unt dou no(iuni care nu %ot coexi$ta" #n e$en(a lor" #n $co%ul lor" #n ra(iunea

lor. 3imeni nu are dre%tul $ confi'te no(iunea de familie" ca legtur tainic dintre un !r!at 'i o

femeie" %e $eama altor legturi $au %arteneriate. A'a cum familia nu $e %oate confunda cu

concu!inaul" $au cu &aremul" $au cu via(a celor care trie$c $ingle" tot a'a ea nu $e %oate

confunda cu nici o alt form de convie(uire uman" !i$exual $au &omo$exual.

Cei care nu mai acce%t familia ca dar imua!il" iau ca arm %rinci%al 'i deloc

neglia!il" #n $%riinul lor" for(a dreptului civil. Con$tatm cu durere c trim o de$cre'tinare

continu a dre%tului civil" care trimite" a%arent nevinovat" trirea religioa$ #n $fera %rivatului.

-$te" de fa%t" o relativi*are a adevrului 'i o !ulver$are a ierar&iei valorilor. A$t*i %rind contur tot

mai mult %rinci%iile %g)ne ale vec&iului dre%t roman" du% care auctoritas, non veritas facit

legem 1autoritatea" nu adevrul" face legea2" $au error communis facit jus 1eroarea comun na'te

dre%tul2. C&iar dac" $trict uridic vor!ind" dictoanele de mai $u$ $u%ort numeroa$e nuan(e" totu'i

#n e$en( ele ex%rim evident #nde%rtarea de %rinci%iile cre'tine revelate. Paradoxul e$te c

vec&iul dre%t roman a $u%ravie(uit %)n a$t*i tocmai %rin #ncre'tinare" de exem%lu" %rin marele

legi$lator romano+!i*antin 9u$tinian. Acum" #n$" ne in$criem exact %e un drum o%u$ ace$tuia.

Din %unct de vedere ortodox" revi*uirea Constituiei Romniei nu ar tre!ui $ #n$emne

#nce%utul de$cre'tinrii noa$tre. Fa%tul c o g)ndire minoritar" aflat #n o%o*i(ie cu #nv(tura

cre'tin+ortodox" vrea $ devin normativ" e$te o mare nedre%tate. 3u !lamm %e nimeni" nici

mcar %e cei care 6l !lamea* %e Dumne*eu. :rem numai $ a%rm darurile %e care Dumne*eu#n$u'i ni le+a fcut. :rem $ a%rm crea(ia %e care am %rimit+o de la Dumne*eu 'i $ o #ntoarcem

Ace$tuia" nemutilat" ca recuno'tin(.

Darul familiei nu %oate fi confi$cat fr a ni+, confi$ca %e #n$u'i Druitorul ei. Familia

nu %oate fi %rivit ca un $im%lu conce%t uridic" $u%u$ mereu tran$formrilor" %entru c atunci toat

crea(ia ar tre!ui re+conce%tuali*at. In felul ace$ta" %rin in$trumentul 'i for(a dre%tului" #l facem %e

om un nou dumne*eu" care re+conce%e lumea.

-$te normal 'i nece$ar $ folo$im modelele 'i ex%erien(a altora. A'a $+a n$cut legi$la(iamodern a /om)niei" lu)nd exem%lele cele mai !une din -uro%a. Acea$ta nu #n$eamn #n$ c dac

A%u$ul a #nce%ut $ a%un din %unct de vedere cre'tin" tre!uie 'i noi $ facem la fel. -$te !ine

uneoris copiem, dar s nu cpiem!Adic $ nu ne l$m fura(i de mentalit(i 'i vi*iuni care duc

la degradare moral+cre'tin irever$i!il.

;