Dambovita - potential

8/15/2019 Dambovita - potential

1/6

Universitatea de Arhitectură i Urbanism "Ion Mincuș " Bucure tișFacultatea de Urbanism. Master Urbanism i Politici Publiceș

Anul II - 201-201!uvernare i Politici Publiceș

Polic# Pa$er

%&ul '&mbovi aț- $oten ialul nee($loatat de a deveni un r&u inteli)ent -ț

CURPINS:1. %*+UMA,

2. I,%'U/*%*• conte(t• deinirea $roblemei• metodolo)ie de im$lementare

. '*/%I*%*A P%B3*M*I• istoricul $roblemei• $roblema 4n $re5ent

4. BI*/,I6*

. P IUI3* P3I,I/IIȚ

!. //3U+II I %*/MA'7%IȘ

8. BIB3I%AFI*


2/6



1. REZUMAT

%&ul '&mbovi a re$re5intă un element im$ortant la nivelul Bucure tiului9 iindț ș$ractic a(a structurantă $e direc ia est-vest a ora ului. Această resursă de a$ă $re5intăț șun $oten ial ridicat de transormare9 at&t a r&ului9 c&t i a 5onelor aerente acestuiț ștraseu. 'in $ăcate9 4n $re5ent nu e(istă ini iative care să ie luate 4n calcul de cătrețautorită i9 de i e(istă de:a $roiectul ini iat de A,U ;Asocia ia $entru ,ran5i ie Urbană< -ț ș ț ț ț'&mbovi a mart %iver. Acesta9 de i se ba5ea5ă $e im$licarea societă ii civile i aț ș ț șsocietă ilor alate de-a lun)ul r&ului9 nu are $arte de inan are9 $entru a $utea i $osibilă.ț ț

$olitică orientată către transormarea '&mbovi ei 4ntr-un r&u inteli)ent $oate iț

solu ia ca acesta să contribuie la cre terea calită ii s$a iilor $ublice9 dar i a vie iiț ș ț ț ș țlocuitorilor.

2. INTRODUCERE• Context

%&ul '&mbovi a9 aluent al r&ului Ar)e 9 străbate munici$iul Bucure ti $e oț ș șdistan ă de 22 de =ilometri9 $e direc ia nord-vest - sud-est9 4n $artea de nord iind baratț ț$entru a orma 3acul Morii.

%&ul a ost 4ncă de la ormarea ora ului un element im$ortant. Acesta9 $e l&n)ăș

rolul de a urni5a a$ă locuitorilor9 avea i rol estetic i era olosit ca s$a iu de sociali5areș ș ț 4n cadrul comunită ilor.ț

'e-a lun)ul tim$ului9 odată cu cre terea $o$ula iei9 a$a r&ului a devenit din ce 4nș țce mai $oluată9 olosirea acestuia ca loc de rela(are devenind tot mai rară.

'&mbovi a a ost canali5ată 4nce$&nd cu anul 1>>09 du$ă $lanurile in)ineruluițri)ore /erche5. A$ele mena:ere i cele $luviale cur) $e sub a$a de su$raa ă aș țacesteia9 iar la ie ire din Bucure ti9 s$re lina cele mena:ere se varsă in cea deș șsu$raa ă. Acest lucru a dus la necesitatea construirii unei sta ii de e$urare a a$elor ț țu5ate la lina9 $roiect care la 4nce$utul anului 201 era im$lementat 4n $ro$or ie deț

doar ?.1

'e-a lun)ul traseului r&ului $rin Bucure ti9 e(istă un număr de 1 $oduri rutiere9ș$este dintre ele trec&nd i tramvaiul9 la care se adau)ă un număr de @ $oduriș$ietonale.

'at iind a$tul că a$a '&mbovi ei cur)e $rin centrul ca$italei9 i că $e $arcursulț șacestui traseu e(istă institu ii im$ortante i s$a ii $ublice9 iar la e(tremită ile traseuluiț ș ț țsunt locali5ate două elemente naturale9 3acul Morii9 res$ectiv Parcul atural 6ăcăre ti9ș

1 "Finalizarea Statiei de Epurare de la Glina - Un sfert de miliard de euro pentru ca Dunarea sa nu mai

e WC-ul ucurestenilor" - !ttp##monitorizari.!otne$s.ro#stiri-infrastructura%proiecte-1&41'(11-nalizarea-statiei-epurare-dela-)lina-sfert-miliard-euro-pentru-dunarea-nu-mai-e-ucurestenilor.!tm*accesat la data de +&.,.+,1'


3/6



variantele de amen:arare a acesteia sunt diverse.

• Definirea probleei

'e-a lun)ul acestui traseu e(istă $uncte im$ortante9 care $ot i $arte dintr-un$roiect am$lu9 de transormare a acestuia9 ie $rin sim$la introducere 4n conce$t de r&uinteli)ent9 ie $rin transormarea lor.

/once$tul de r&u inteli)ent constă 4n olosirea tuturor tuturor actorilor ala i de-ațlun)ul acestuia9 $rin im$licarea tuturor actorilor urbani $osibili9 $entru a re5ulta un s$a iuțde calitate9 care să ie olosit de locuitori i să ie un $unct de reerin ă la nivelulș țora ului.ș

n ca5ul de a ă9 autorită ile i cei de la conducerea institu iilor i a com$aniilor ț ț ș ț șalate de-a lun)ul r&ului nu numai că nu colaborea5ă9 dar nici nu arată niciun interes$entru o colaborare cu sco$ul de a transorma situa ia e(istentă. n acest ca5 vorbimțdes$re Universitatea Politehnica Bucure ti9 ema Par=9 /*, ro5ăve ti9 rădinaș șBotanică9 institute de cercetare9 Biblioteca a ională9 Parcul atural 6ăcăre ti i alteț ș șcentre9 $recum i $rimăriile de sector i Primăria Munici$iului Bucure ti9 care9 dacă ar ș ș șlua 4n considerare un $roiect de transormare a r&ului9 $lec&nd de la $ro$riatransormare9 ar $utea re5olva $roblema actuală r&ul nu este olosit la adevăratul lui$oten ial9 ci doar de tran5it de $e un mal $e celălalt.ț

itua ia actuală se resimte asu$ra locuitorilor a$a r&ului este 4n mare $arteț$oluată9 malurile acestuia nu $ot i olosite ca s$a ii de $romenadă sau ca 5onețciclabile9 a:un)&nd să ie de a$t o barieră la nivelul ora ului9 datorită $odurilor suicientșde rare 4nc&t să cree5e disconort.

'in aceste motive este necesară o $olitică a(ată $e transormarea r&ului 4ntr-unr&u inteli)ent9 care să ie un $unct de reerin ă la nivelul ora ului i care să ridiceț ș șcalitatea s$a iului $ublic.ț

• Meto!olo"ie !e ipleentare

Pro$unerea unei astel de $olitici are la ba5ă e(em$le de bune $ractici din alteora e euro$ene9 străbătute de r&uri.ș

Un e(em$lu ar i cel din ca5ul ora ului 3#on9 cu al său r&u %hone9 care9 du$ășreabiltarea i reamena:area malurilor9 a devenit un $arc urban a$reciat i olosit deș șlocuitori. Acest lucru a ost $osibil in&nd cont i de re5ultatele din urma consultărilor ț ș$ublice9 eectuate tim$ de un an.2

Astel9 malurile r&ului au devenit intens utili5ate9 iar cetă enii au ost 4ncura:a i săț țrenun e la ma inile $ersonale9 $rin de5voltarea trans$ortului 4n comun9 de-a lun)ulț ștraseului r&ului.

+ "/E02E /3U2352 2670E-U3U"*!ttp##$$$.damo8itasmart.ro#inde9.p!p#+,1#,:#,(#amena;area-malurilor-r!one-ului#* accesat la datade


4/6



#. DESCRIEREA PRO$%EMEI

• I&tori'(l probleei

n trecut9 cursul '&mbovi ei $e teritoriul Bucure tiului era sinuos9 malurile neiindț șamena:ate. Astel9 $e malurile acestuia e(istau mori9 )rădini ale $ro$rietă ilor $rivate9ț$oduri im$rovi5ate sau construc ii cu rol comercial. ra ul neiind canali5at9 r&ul a a:unsț șsă unc ione5e ca un canal colector al de eurilor adunate din )os$odării sau dinț șindustriile care se de5voltau. Astel s-a a:uns la deci5ia ca '&mbovi a să iețsistemati5ată9 4nce$&nd cu anul 1>>09 4n urma căreia s-au amena:at i s$laiurile.ș

nsă9 odată cu e(tinderea ora ului i im$licit a industriei9 a dus la distru)ereaș ș'&mbovi ei9 $rin $oluarea a$ei i aectarea ve)eta iei i transormarea acesteia ntr-unț ș ț șs$a iu tot mai $u in olosit.ț ț

Această $roblemă a ost remediată odată cu lucrările $entru canalele colectoare9du$ă care9 4ntre anii 1@>-1@>> aceasta a ost amena:ată.

• Problea )n pre*ent

'e i e(isten a unui curs de r&u 4n interiorul ora ului re$re5intă un mare atuu at&tș ț șdin $unct de vedere estetic9 c&t i unc ional9 4n ca5ul nostru9 autorită ile nu 4lș ț țe($loatea5ă a a cum se 4ntș &m$lă 4n marile ora e din lume care au o situa ieș țasemănătoare.

n $re5ent9 '&mbovi a este considerată a i un element banal 4n cadrul ora ului9ț șdat iind a$tul că nu este $us 4n valoare $oten ialul ei nu este olosită dec&t $entruțtran5it de $e un mal $e celălalt9 c&nd de a$t malurile ar $utea servi cel $u in dre$tțs$a iu de $romenadă ;situa ia actuală s$a iu $ietonal 4n)ust $e maluri9 cu trotuare deț ț țslabă calitate


5/6



de5voltarea economică9 culturală i socială a Bucure tiului. *(istă9 $e acest traseu9ș șresurse culturale9 ecolo)ice i antre$renoriale9 care ar $utea i olosite9 cu s$ri:inulșautorită ilor i $rin im$licarea societă ii civile i a mediului de aaceri.ț ș ț ș C

+. O$IECTI,E

Această $olitică $ro$usă9 $entru transormarea '&mbovi ei 4ntr-un r&u inteli)entțare ca obiective $rici$ale

inormarea i consultarea societă ii civile cu $rivire la o$ iunile deș ț țde5voltare ale 5onelor aerente r&ului

inormarea conducerilor 4n ca5ul institu iilor i al com$aniilor vi5ate 4nț șaceastă $olitică asu$ra beneiciilor $e care le $ot avea at&t acestea9 c&t ișlocuitorii.

elaborarea unui $lan de comunicare a ă de autorită ile $ublice9 at&t laț țnivel local9 c&t i na ional9 dat iind a$tul că este vorba de un s$a iu dinș ț țcadrul ca$italei.

elaborarea unui $lan de de5voltare $entru r&u i eta$i5area clară așinterven iilor.ț

-. OP IUNIȚ

iecare dintre actorii ala i de-a lun)ul r&ului $oate $ro$une o solu ie $entruț ț

cre terea calită ii s$a iului9 4n ideea de a- i cre te $ro$ria aacere9 $rinș ț ț ș șcre terea atractivită ii 5onei.ș ț autorită ile locale $ot avea ini iativă 4n acest $roces9 venind cu $ro$uneriț ț

$entru de5voltarea s$a iului.ț

. CONC%UZII I RECOMAND/RIȘ

%&ul '&mbovi a $re5intă un $oten ial ridicat de a deveni un $unct deț țreerin ă 4n cadrul ora ului9 motiv $entru care este nevoie de $erseveren ă 4nț ș ț$laniicarea acestui $roiect i 4n ob inerea acordurilor de im$lementare. 'e i 4nș ț șsistemul $olitic9 4n $re5ent e(istă lacune mari i interese $ersonale9 $rinș

sus inerea unei $olitici care să vi5e5e transormarea r&ului9 dar i $rin im$licareaț șsocietă ii civile9 sunt anse reale de reu ită.ț ș ș

,ocmai $entru că e(istă e(em$le de bune $ractici9 trebuie să ie e(traseca5urile similare9 i să ie a$licată o astel de $olitică9 $rin care să se asi)ureșde5voltarea 5onelor aerente r&ului9 care 4n tim$ să sus ină im$licit9 de5voltareațeconomică9 socială i culturală a munici$iului.ș

0. $I$%IORAIE

4"D=mo8i>a Smart 2i8er"* !ttp##$$$.rri.ro#en%)#damo8ita%smart%ri8er-+


6/6



• "Finali5area tatiei de *$urare de la lina - Un sert de miliard de euro $entru ca'unarea sa nu mai ie D/-ul bucurestenilor" - htt$EEmonitori5ari.hotnes.roEstiri-inrastructuraG$roiecte-1@C1!>11-inali5area-statiei-e$urare-dela-)lina-sert-miliard-euro-$entru-dunarea-nu-mai-ie-bucurestenilor.htm9 accesat la data [email protected]!

• " AM*AHA%*A MA3U%I3% %J*-U3UI"9htt$EE.dambovitasmart.roEinde(.$h$E201E08E0>Eamena:area-malurilor-rhone-uluiE9 accesat la data de 0.0.201!

• "%&ul '&mbovi a 4n Bucure ti - istemul de a$ărare 4m$otriva inunda iilor ț ș ț " - 'antematiu9 'an ,eodorescu9 htt$EE.a)ir.roEbuletineE208.$d

• "'&mbovi a mart %iver"9 htt$EE.rri.roEenG)bEdambovitaGsmartGriver-ț2>809 accesat la 1.0.201!

Dambovita - potential

Documents

Transcript of Dambovita - potential