DACIA I DACO GEII

Dacia era n antichitate ara locuit de geto-daci, care erau mprii ntr-un numr mai mare de state i ocupau un teritoriu cuprins ntre: rul Tisa (vest), rul Nistru i Marea Neagr (est), Dunre (sud) i Carpaii Pduroi (nord). Regatul dacic a ajuns la cea mai mare ntindere a sa n timpul regelui Burebista, avnd ca hotare: rmul Mrii Negre i Bugul - spre est, Cadrilaterul boem, Dunrea panonic i Morava - spre vest, Carpaii Pduroi - spre nord, iar Muntele Haemus (lanul Balcanilor) - spre sud. Capitala regatului era oraul Argedava.

Herodot spunea c geii sunt cei mai viteji i cei mai drepi dintre traci, el clarificndu-ne astfel apartenena etnic a daco geilor. Printele instoriei i cunoate pe gei ca pe o ramur nordic a marelui neam tracic, ramur distinct, ntruct i numele lor generic e diferit i obiceiurile se deosebesc n multe privine. Cercetrile au dovedit c daco geii sunt unul i acelai popor.

Daco geii erau un singur popor i vorbeau aceeai limb. Erau numii gei de ctre greci i daci de ctre romani.

Aezare: n spaiul mrginit de munii Carpai, fluviul Dunrea i Marea Neagr; n inuturile Romniei de astzi.

Geto-dacii se ocupau cu: agricultura; creterea animalelor; apicultura, sericicultura; meteugurile (olritul, tesutul); mineritul (aur, argint,sare); comerul (cu grecii i romanii).

Agricultur

Cultivarea plantelor: gru, mei, orz, secar, linte, vi de vie, pomi fructiferi;

Creterea animalelor, albinritul, pescuitul;

Meteuguri: olrit, prelucrarea metalelor (unelte, arme podoabe).

Locuine:

Case din lemn i lut la cmpie;

Case din lemn i piatr la munte;

Ceti cu ziduri din lemn, piatr, pmnt.

mbrcminte:

Asemntoare cu portul romnesc de azi:

Brbaii: cma de pnz groas pese pantalonii strni pe picior;

Femeile: cma lung, cu mnec scurt; pe cap o broboad sau o maram care acoperea prul fcut coc;

Iarna: cojoace, mantale.

nclminte: opinci.

Este stiut ca taranii nostri mai poarta si azi, in multe zone ale tarii, aceeasi imbracaminte ca dacii de pe columna lui Traian (itari, camasa lucrata cu flori si diferite motive stilizate pe poale si maneci, cojocele - pe care romanii nu le aveau) .Femeile dace erau net superioare celor romane ca stil si arta in toalete (camase cu decolteu, ie, fusta cu clos, fote, basma elemente de imbracaminte, pe care femeile romane nu le cunosteau). Insusi cuvantul imbracaminte, este de origine dacica Ca element de permanenta a elementelor de port de-a lungul mileniilor, in afara closului si decolteului, avem originala caciula dacica pe care o mai poarta inca taranii nostri, ca mostenire din timpurile stravechi. Obiceiuri:

mbrcmintea era mpodobit de custuri florale;

Armele, porile caselor i vasele de lut aveau multe desene, sculpturi i ornamente diverse;

Oamenii de rnd purtau barb, capul descoperit i prul lung, cu plete;

Cei bogai aveau pe cap o cciuli din ln pentru a se deosebi de sraci;

Dacii se credeau nemuritori i mergeau la lupt cu mult curaj;

La rzboi purtau un steag ce avea forma unui arpe cu cap de lup, deoarece credeau c strmoul lor era acest animal;

Morii erau ari sau ngropai.

Cultura:

Preoii i slujitorii de pe lng rege au nvat scrierea greceasc i latin;

Dacii aveau cunotine despre plante i medicin, dar i despre mersul stelelor i influena lor asupra omului;

Erau buni meteugari fceau arme, unelte, podoabe, ceti, drumuri pietruite, conducte pentru ap, vase de lut (ceramic).

Dacii au excelat in acest domeniu, asa cum ne dovedesc sapaturile arheologice. Podoabele lor erau de o rara frumusete, sculptura in lemn avea o veche traditie transmisa pana in timpurile noastre pe intreg teritoriul tarii, casele erau impodobite cu fel de fel de ornamente, pentru care foloseau scule fine, in genul toporaselor miniaturale.

Din epoca bronzului ne-au ramas cele 11 pumnale de aur si tiparele pentru turnarea topoarelor de la Sarata-Monteoru Tot aici s-au pastrat inele din aur, echivalente ca frumusete cu cele de la Troia si margele de faianta asemenea celor din Egipt.

Religia:

Dacii credeau n mai muli zei, ns zeul cel mai important era Zamolxis;

Marele preot era omul cel mai important dup rege;

O dat la cinci ani dacii ucideau un om pentru a-l trimite sol la Zamolxis n semn de cinstire.

Conductori:

Organizi n triburi numeroase, dacii alegeau conductor un rege;

Regele Burebista a unit n anul 82 i. Hr. Toate triburile dacilor, formnd o stpnire ntins i de temut n regiunea Dunrii i la sud de acest mare curs de ap;

Mai trziu, pe un teritoriu mai mic, dacii se vor face vestii n timpul regelui Decebal, care i-a aprat patria n faa armatelor romane conduse de mpratul Traian. Burebista devine rege n jurul anului 82 .Hr. Numele adevrat al lui Burebista s-a pierdut undeva prin veacuri, dar inteligena, puterea i vitejia lui n lupt avea s-i aduc meritatul nume de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-era-care-nu-este) nseamn "Nemaipomenitul", "Cum nu a mai fost i nu mai este". Monede descoperite din vremea lui, n Transilvania, ni-l nfieaz pe acest rege al regilor cu dou capete, simboliznd trecutul i prezentul.

O inscriptie greceasca l numeste pe Burebista "cel dinti si cel mai mare dintre regii din Tracia".

DECEBAL

Decebal, regele Daciei ntre 87 106 d.Hr., fiul lui Scorillo, i-a urmat la tron lui Duras Diurpaneus. Strateg talentat, Decebal reuete s zdrobeasc armata trimis mpotriva sa de Domitian, sub comanda lui Cornelius Fuscus (87 d.Hr.). nvins, un an mai trziu, la Tapae, de Tetius Iulianus, Decebal izbutete s ncheie o pace onorabil.

ARMATA

Burebista putea ridica la oaste 200000 de osteni. In timpul lui Decebal, armata daca, numara aproximativ 100 000 osteni. Principalele arme dace : sabia incovoiata, sica (sabie scurta), sulita, arcul .

Romanii au imprumutat de la daci vestitul stindard reprezentand lupul si sarpele, unic in lumea antica , care va fi insusit de toate legiunile romane. Insasi organizarea de lupta a fost la inceput de origine traco-macedoneana sub forma bine cunoscutei falange.

Romanii nu au reusit niciodata sa lupte calare folosind totodata arcul, asa cum o faceau dacii, ceea ce explica rapida lor capitulare in fata partilor, a carpilor si a popoarelor migratoare.

Geto dacii erau organizai n gini n cadrul crora s-a dezvoltat familia. Ginile au dus la formare tributilor care, mpreun, formeaz uniunile tribale conduse de un rege. Societatea era mprit n dou clase sociale: tarabostes (cei bogai) i comati (oamenii de rnd).

n ceea ce privete conductorii Daciei i amintim pe Burebista i pe Decebal.BUREBISTA In vremea lui Burebista (82-44 i.Hr.), statul geto-dac avea ca hotare: in nord Carpatii Padurosi, in sud muntii Haemus (Balcani), in vest confluenta raului Morava cu Dunarea mijlocie, in est raul Bug.

Dupa moartea lui Burebista, statul geto-dac se va destrama in patru apoi in cinci formatiuni politice.

Unitatea statului dac este refacuta de regele Decebal (87-106 d.Hr.). Noul stat avea resedinta la Sarmizegetusa. Acesta avea dimensiuni mai mici decat statul lui Burebista, insa era mai bine organizat. Domnia sa reprezinta perioada de apogeu a civilizatiei geto-dacilor, aflata in a doua etapa a epocii fierului (La Tene). Datorita agravarii pericolului roman, care ajunsese la Dunarea de Jos, Decebal poarta doua razboaie cu romanii condusi de imparatul Traian in anii: 101-102 respectiv 105-106. In urma acestor razboaie, Dacia este cucerita si transformata in provincie romana. Incepe oficial procesul de romanizare al autohtonilor geto-daci.BIBLIOGRAFIEDidi, P. & Dinu, V. (2006), Istorie: clasa a IV-a: auxiliar, Editura Carminis, PitetiLecturi istorico geografice: antologie de texte: clasele III - IV, Editura Aramis, Bucureti, 2002