D-dimer
4
Definiții. Generalități D- dimer În situația cînd un vas sangvin este spart și începe să sângereze, o succesiune de etape şi factori de coagulare sunt activaţi de către organism pentru a opri sângerarea. În timpul acestui proces, sunt produse fire de proteină numită fibrină. Aceste fire se întrepâtrund pentru a forma o reţea de fibrină care captează trombocitele şi ajută la formarea cheagurilor de sânge în jurul rănii. După vindecarea rănii, organismul foloseşte o proteină numită plasmină, pentru a sparge cheagul de sânge în fragmente mici - numite produse de degradare ale fibrinei (FDP) - , astfel încât acestea să poată fi eliminate. Unul dintre aceste particule fragmentate se numeşte D- Dimer. Deci, D-dimerii reprezintă rezultatul descompunerii a lanţurilor de fibrina. Plasma normală nu conţine D-dimeri în concentraţii detectabile. În principiu, nivelele crescute ale acestor fragmente caracterizează afecţiunile asociate cu hipercoagulare sau fibrinoliza excesivă. Testele D-dimer sunt efectuate, împreună cu alte teste de laborator şi de imagistică, pentru a ajuta la diagnosticarea şi monitorizarea factorilor care cauzează hipercoagularea sângelui si trombemboliei. Spe deosebire de alți indicatori ai hipercuagulării, D-dimerii se formează numai în urma realizării coagulării și fibrinolizei. Unul dintre factorii cel mai des întâlniţi este DVT (Deep Vein Thrombosis), care determină formarea cheagurilor de sânge în cele mai profunde vene ale corpului, cel mai frecvent în picioare. Aceste cheaguri pot creşte foarte mult şi blochează fluxul de sânge din picioare, cauzând inflamaţie, dureri şi afecţiuni ale ţesuturilor. Aceste cheaguri pot apărea şi în alte zone decât venele picioarelor; de exemplu, cheagurile din arterele coronare cauzează infarctul miocardic. Cheagurile se mai pot forma în arterele mari ca rezultat al pagubelor suferite în urma arteroscrelozei. Părţi din aceste cheaguri se pot desprinde şi astfel cauza un embolus care blochează artera dintr-un organ, precum creierul sau rinichii. Măsurarea D-Dimer mai poate fi folosită pentru a detecta cheaguri în alte părţi ale corpului. De asemenea pot fi folosite împreună cu alte teste pentru a ajuta la diagnosticarea DIC (Coagularea intravasculară diseminată). Concentraţia D-dimer creşte la femeile însărcinate odată cu perioada sarcinii și poate depăși norma de 3-4 ori. O creștere evidentă a nivelului D-dimerului se înregistrează la femeile însărcinate cu deficiență renală sau diabet zaharat. Deseori se inregistrează nivelul ridicat al D-dimerului la persoanele vîrsnice (70 -80 ani). Cînd se efectuiază.
-
Upload
ion-burcovski -
Category
Documents
-
view
4 -
download
2
description
;.jb
Transcript of D-dimer
Definiii. GeneralitiD- dimer n situaia cnd un vas sangvin este spart i ncepe s sngereze, o succesiune de etape i factori de coagulare sunt activai de ctre organism pentru a opri sngerarea.n timpul acestui proces, sunt produse fire de protein numit fibrin. Aceste fire se ntreptrund pentru a forma o reea de fibrin care capteaz trombocitele i ajut la formarea cheagurilor de snge n jurul rnii. Dup vindecarea rnii, organismul folosete o protein numit plasmin, pentru a sparge cheagul de snge n fragmente mici - numite produse de degradare ale fibrinei (FDP) - , astfel nct acestea s poat fi eliminate. Unul dintre aceste particule fragmentate se numete D- Dimer. Deci, D-dimerii reprezint rezultatul descompunerii a lanurilor de fibrina. Plasma normal nu conine D-dimeri n concentraii detectabile. n principiu, nivelele crescute ale acestor fragmente caracterizeaz afeciunile asociate cu hipercoagulare sau fibrinoliza excesiv.Testele D-dimer sunt efectuate, mpreun cu alte teste de laborator i de imagistic, pentru a ajuta la diagnosticarea i monitorizarea factorilor care cauzeaz hipercoagularea sngelui sitrombemboliei. Spe deosebire de ali indicatori ai hipercuagulrii, D-dimerii se formeaz numai n urma realizrii coagulrii i fibrinolizei. Unul dintre factorii cel mai des ntlnii este DVT (Deep Vein Thrombosis), care determin formarea cheagurilor de snge n cele mai profunde vene ale corpului, cel mai frecvent n picioare. Aceste cheaguri pot crete foarte mult i blocheaz fluxul de snge din picioare, cauznd inflamaie, dureri i afeciuni ale esuturilor. Aceste cheaguri pot aprea i n alte zone dect venele picioarelor; de exemplu, cheagurile din arterele coronare cauzeaz infarctul miocardic. Cheagurile se mai pot forma n arterele mari ca rezultat al pagubelor suferite n urma arteroscrelozei. Pri din aceste cheaguri se pot desprinde i astfel cauza un embolus care blocheaz artera dintr-un organ, precum creierul sau rinichii. Msurarea D-Dimer mai poate fi folosit pentru a detecta cheaguri n alte pri ale corpului.De asemenea pot fi folosite mpreun cu alte teste pentru a ajuta la diagnosticarea DIC (Coagularea intravascular diseminat).Concentraia D-dimer crete la femeile nsrcinate odat cu perioada sarcinii i poate depi norma de 3-4 ori. O cretere evident a nivelului D-dimerului se nregistreaz la femeile nsrcinate cu deficien renal sau diabet zaharat. Deseori se inregistreaz nivelul ridicat al D-dimerului la persoanele vrsnice (70 -80 ani).
Cnd se efectuiaz. Testele D-dimer sunt recomandate atunci cnd: Pacientul prezint simptome de DVT, cum ar fi dureri de picioare, sensibilitate, umflturi, depigmentarea pielii. Simptome de embolism pulmonar (respiraie greoaie, tuse, dureri n piept). Cnd un pacient prezint simptoame ale coagulrii intravasculare diseminate (CID), precum sngerri ale gingiilor, grea, stri de vom, dureri abdominale i musculare severe, atacuri de inim etc. Un test D-dimer poate ajuta la monitorizarea progresului n cazul tratamentului pentru CID. suspiciune de tromboz venoas profund / infarct miocardic / trombembolism pulmonar / CID; Cnd medicul consider c pacientul sufer de alte afeciuni n afara simptomelor mai sus amintite sau atunci cnd prezint tulburri de coagulare a sngelui monitorizarea tratamentului trombolitic.
Interpretarea rezultatelorValori normale(de referin ): < 250 ng/mL sau < 250g/L (SI)
Pentru femeile nsrcinate:Trimestrul I - 286 ng/mLTrimestrul II - 457 ng/mLTrimestrul III- 644 ng/mL
Cresteri patologice Tratament cu trombolitice sau activator al plasminogenului tisular Iinfarct miocardic acut Trombembolism pulmonar / arterial Coagulare Intravascular Desiminat Boli vasculare aterosclerotice Criz vasoocluziv siclemic Afeciuni inflamatorii sistemice Sarcin Infecii,septicemii Dup intervenii chirurgicale sau traumatisme Boli oncologice Disfuncii hepatice
InteraciuniPrezena titrurilor nalte ale factorului reumatoid sau ale marcherului tumoral CA125 se poate asocia cu rezultate fals pozitive. Terapia anticoagulant poate creste nivelul de D-dimer.
Valori normaleSemicantitativ: negativ (fragmente D-dimeri absente)Cantitativ: < 250 ng/mL sau < 250g/L (SI)
Cresteri patologicefibrinolizatratament cu trombolitice sau activator al plas-minogenului tisularinfarct miocardic acuttrombembolism pulmonar / arterialCIDboli vasculare ateroscleroticecriz vasoocluziv siclemicafeciuni inflamatorii sistemicesarcinneoplasmedup intervenii chirurgicale sau traumatismeCnd se efectueaz:Testele D-dimer sunt recomandate atunci cnd un pacient prezint simptome de DVT, cum ar fi dureri de picioare, sensibilitate, umflturi, depigmentarea pielii sau simptome de embolism pulmonar (respiraie greoaie, tuse, dureri n piept). Testul D-dimer este deosebit de util atunci cnd medicul consider c pacientul sufer de alte afeciuni n afara simptomelor mai sus amintite sau atunci cnd prezint tulburri de coagulare a sngelui.Cnd un pacient prezint simptoame ale DIC, precum sngerri ale gingiilor, grea, stri de vom, dureri abdominale i musculare severe, atacuri de inim etc. Un test D-dimer poate ajuta la monitorizarea progresului n cazul tratamentului pentru DIC. suspiciune de tromboz venoas profund / infarct miocardic / trombembolism pulmonar / CID; monitorizarea tratamentului trombolitic.Alte informaii:Terapia anticoagulare poate cauza un fals rezultat negativ al D-dimer. Exist mai multe metode de testare a D-dimer: cele care produc rezultate cantitative sunt testate n laborator, iar cele care sunt de ordin calitativ sunt testate la domiciliul pacientului.Concentraia D-dimer poate crete la cei mai n vrst, iar rezultate fals-pozitive pot fi vzute mpreun cu niveluri crescute ale factorilor reumatoidali.PrecauiiMeninerea garoului mai mult de 1 minut poate determina staz venoas, activarea plachetar i modificarea concentraiei proteinelor plasmatice!Dac hematocritul pacientului depete 55% trebuie ajustat volumul de citrat din eprubeta colectoare.Probele hemolizate sunt neconcludente deoarece hemoliza activeaz pla-chetele i factorii coagulrii!Nu se examineaz eprubetele neumplute complet sau contaminate cu heparin!
InteraciuniPrezena titrurilor nalte ale factorului reumatoid sau ale CA125 se poate asocia cu rezultate fals pozitive.Terapia antiplachetar sau anticoagulant poate creste nivelele plasmatice ale D-dimerilor.Probele ce conin concentraiiscazuteale bilirubinei sau lipidelor serice modifica metodele de determinare optic.
