d briophyta polypodiophyta.pdf

7/21/2019 d briophyta polypodiophyta.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/d-briophyta-polypodiophytapdf 1/56

REGNUL PLANTAEcuprinde organismele eucariote, fotosintetizante, terestre, haplo-

diplobionte, cu corp pluricelular, puternic diferenţiat din punct de

vedere morfo-anatomic şi funcţional, cu sporangi şi gametangii

pluricelulare.

Aparatul vegetativorganismele cuprinse în acest regn, fiind haplo-diplobionte,

prezintă două corpuri distincte, heteromorfe, corespunzătoare

celor două faze care alternează în ciclul lor biologic:briotal (n) şi sporogon (2n) - la briofite;

protal (n) şi corm (2n) - la cormofite

in timp ce corpurile gametofitice (briotalul, respectiv protalul)

păstrează, în linii generale, un plan de organizare simplu ce

aminteşte de talul algelor, corpurile sporofitice (sporogonul,

respectiv cormul) prezintă o organizare net diferită, complexă,

fiind puternic diferenţiate din punct de vedere morfo-anatomic şifuncţional.



cele doua corpuri distincte la briofite: sporogonul sehr ăneşte pe seama briotalului

briotal

(gametofit) (n)

sporogon

(sporofit) (2n)



cele doua corpuridistincte la cormofite

protal (gametofit) (n)

corm (sporofit) (2n)



Structura celulei este de tip

eucariot, cu unele particularităţi:lipsa stigmei, a vacuolelor

pulsatile şi a pirenoidului;

peretele celular celulozic,

fara forme de tip “carapace”;

flagelii prezenti doar lagameţii masculi ai briofitelor si

cormofitelor primitive; lipsesc

întotdeauna la celulelevegetative şi la spori;

plastidele fotosintetice au

întotdeauna structur ă granar ă;

celule legate prin

plasmodesme, si grupate în

ţesuturi veritabile, foarte

diferenţiate structural şifuncţional.



Nutriţiaeste autotrof ă (prin fotosinteză) şi numai secundar

saprofită sau parazită, în unele cazuri;pigmenţii fotosintetici caracteristici sunt clorofilele Aşi B, iar fotosinteza se realizează întotdeauna cu

eliminare de oxigen, rezultat din fotoliza apei;principalul produs care se acumulează în urma

fotosintezei este amidonul (intraplastidial), ca şi la

clorofite.Rolul în biosfer ă principalii producători primari în ecosistemele

terestre. Înmulţirea

vegetativă

asexuatăsexuată.



propagule la

Marchanthia sp.

muguri florali metamorfozati laPoa bulbosa

muguri foliari la Bryophyllum sp.

rizom la Polygonatum

inmultirea vegetativa



inmultirea asexuataprin meiospori cu r ăspândire pasivă (aplanospori); sporangii

sunt pluricelulari, prevăzuţi cu pereţi protectori.

sporangi si spori la Polypodium



la plantele mai evoluate sporii sunt reţinuţi în interiorul

sporangilor, fiind doar o etapă a procesului de producere a

seminţei (nu mai au un rol direct, ci unul indirect, in inmultire).

4 macrospori (spori femeli)

în macrosporange (ovul)

endoprotalul

femel (sac

embrionar)

sămânţa

fecundaţie


http://slidepdf.com/reader/full/d-briophyta-polypodiophytapdf 9/56fecundatia simpla

inmultirea sexuataconsta in fecundaţia oosferei din arhegon, de catre un gamet

mascul, rezultând zigotul (2n) care, prin diviziuni mitotice,

formeaza corpul diploid (sporofitul) (ciclu haplo-diplobiont)

spori

protal

fecundaţia

zigotformarea

sporofitului

arhegon

anteridie

oosferaanterozoizi

fecundaţia simplă la

Polypodiophyta fecundaţia dublă la Magnoliophyta



Sistematică:

Pinophyta

MagnoliophytaPolypodiophyta

Bryophyta



ÎNCRENG.

BRYOPHYTA sunt plante ierbacee terestre

(secundar acvatice), în generalhigrofile de dimensiuni reduse (de

ordinul centimetrilor, rar 30-50 cm),

Sunt plante haplo-diplobionte, lacare predomina faza gametofitica(n), ce cuprinde planta propriu-zisa, în

timp ce faza sporofitica (2n) estemai redusa, subordonata

gametofitului, de care depinde trofic.

se inmultesc prin spori



A) GAMETOFITUL:

1-spori;

2-protonema;

3,4-gametangii (a-

arhegon, b-anteridie);

B) FECUNDATIA (5);C) SPOROFITUL

6-zigotul;

7-germinarea zigotuluisi formarea

sporogonului;

8,9-sporogonul (2n)

fixat pe briotal (n);10-capsula

sporogonului

D) MEIOZA-FORMAREASPORILOR



protonema



briotal taloidic

briotal cormoidic: tulpiniţe cu fronde


http://slidepdf.com/reader/full/d-briophyta-polypodiophytapdf 15/56structura briotalului taloidic



structura briotalului cormoidic

(secţiune transversală)



fronda-aspect microscopic



anteridii protejate de parafize



anterozoizi biflagelati



arhegon protejat de parafizeoosfera oosfera



capsula sporogonului



spori

Cl ifi C l t 20 000 ii d b i fit t t î



Clasificare. Cele peste 20.000 specii de briofite sunt grupate în

două mari clase şi anume: Hepaticopsida şi Bryopsida.

prin caderea opercululuineregulat sau prin 2-4 valvedeschidereacapsulei

lipsescprezenteelatere

de regula cu caliptra sicolumelafara caliptra si (frecvent) faracolumelacapsulasporogonului

filamentoasa, dezvoltatalamelara, slab dezvoltataprotonema

ascutite la varf, neramificaterotunjite la varf sau ram.

dicotomic

fronde

pluricelulariunicelularirizoizi

taloidic, cu simetrie dorsi-

ventrala, plagiotrop, ram.

dicotomic

HEPATICOPSIDA

cormoidic, cu simetrie radiara,

de regula ortotrop, neramificat

sau cu ram. monopodiala

BRYOPSIDA

briotal

Caractere



Clasa HEPATICOPSIDA

Anthoceros laevis



Marchantia polymorpha

gametangiofor

anteridii arhegoane sporogon spori şi elatere



Clasa BRYOPSIDA

Sphagnum palustre (muşchiul de turbă): A-gametofit cu sporogoane; B- sporogonsusţinut de pseudopodiu, în vârful gametofitului; C- protonemă lamelar ă cu muşchi pe

cale de formare; D- structura unei frunze; c- clorociste; h-hialociste; p- pori

gametofit

Sphagnum palustre trăieşte în mlaştini reci şi acide din regiunea montană; prin



Sphagnum palustre tr ăieşte în mlaştini reci şi acide din regiunea montană; prin

acumularea resturilor sale vegetale nemineralizate, se formează turba



Polytrichum commune (muşchiul de pământ)

secţiune transversală prin frondă



vegetaţie cu Polytrichum commune



ÎNCRENG.POLYPODIOPHYTAplante terestre, mezofile sau higrofile

(mai rar hidrofile), haplo-diplobionte;

faza gametofitică (n) este

reprezentată în principal de un protal

redus, de scurtă durată şi independent

faţă de sporofit, în timp ce fazasporofitică (2n) predomină,

cuprinzând planta propriu-zisă (cu

corpul numit corm, diferenţiat în organe

vascularizate);

se înmulţesc prin spori.

corp gametofitic-protal

corp sporofitic-corm



Ciclul biologic la

Polypodiophyta



tipuri de protale (corpuri gametofitice)

embrion



tipuri de corpuri sporofitice

embrion



sporofile cusporangi

trofosporofila

ObservaţiiIntervalul deEraSupraera



apariţia primelor forme

de viaţă; celula

procariota

4500-2500 Arhaic

epoca cianobacteriilor;

apariţia celulei

eucariote

2500-590ProterozoicPrecambrian

590-500Cambrian

500-440Ordovician

epoca algelor 440-400Silurian

400-360Devonian

360-280Carbonifer

epoca ferigilor 280-250PermianPaleofiticPaleozoic

250-200Triasic

epoca gimnospermelor 200-140JurasicMezofitic140-65CretacicMezozoic

65-25Paleogen

25-1Neogen

epoca angiospermelor 1-actualCuaternar NeofiticNeozoic

cronologiapaleobotanică

cronologiapaleozoologică

ţ

timp(milioane

ani)

p

CLASA PSILOPSIDA



CLASA PSILOPSIDApolipodiofitele cele mai vechi şi mai primitive (sfâr şitul

Silurianului-începutul Devonianului), ierbacee sau arbustive, detalie mică;

plante fara r ădăcini; tulpina ramificată dicotomic şi diferenţiată

într-o parte bazala subterana, numita rizomoid, cu rizoizi (cu rol

de fixare şi absorbţie) şi una aeriană, f ăr ă frunze (sau acesteasunt reprezentate de microfile);

cilindrul central al tulpinii de tip protostel (actinostel şi

sifonostel);sporangii, situaţi apical (în vârful ramurilor tulpinii sau pe nişte

pediceli foarte scur ţi la baza microfilelor), sunt uniloculari (simpli)

sau 2-3-loculari (câte 2-3 în sinangii), cu pereţi pluristratificaţi;in sporangi se formează izospori;protalul (la speciile actuale) este cormoidic, cilindric, slab

vascularizat, ramificat dicotomic, cu rizoizi, f ăr ă clorofilă,micorizant, monoic (la speciile fosile nu se cunoaşte);

anterozoizi pluriflagelaţi.

Ordinul RHYNIALES



Horneophyton

lignieri Rhynia major

Ordinul RHYNIALES

psilopside fosile (Silurian-Carbonifer), f ăr ă frunze (sau cu microfile spiniforme ori

solziforme), cu sporangi uniloculari (neuniţi), situaţi în vârful ramificaţiilor dicotomice

sporange

CLASA LYCOPODIOPSIDA



CLASA LYCOPODIOPSIDApolipodiofite ierbacee sau lemnoase, ramificate dicotomic;

frunze - microfile uninerve dispuse spiralat sau opus;

cilindrul central al tulpinii poate fi: protostel, actinostel, plectostel, sifonostel;

la plantele fosile arborescente structura primar ă era înlocuită de structura secundar ă;

sporangi uniloculari (simpli), cu pereţi pluristratificaţi şi sunt situaţi pe faţasuperioar ă a sporofilelor izolate sau grupate în spice de sporofile (rareori sporangii se

află direct pe ramurile tulpinii);

in sporangi se formează izospori (la cele mai primitive) sau

heterospori (la cele mai

evoluate).

protalul tuberiform şi micorizant,supra- sau subteran, fotosintetic

sau micotrof;

anterozoizii sunt biflagelati(Lycopodiales, Selaginellales) sau

pluriflagelaţi (Isoetales);

clasa cuprinde mai multe

ordine (Protolepidodendrales,

Lycopodiales, Selaginellales,Lepidodendrales, Isoetales).

protalspor

Spic de

sporofile

planta

zigot

sporofilă cu

sporange

Ordinul PROTOLEPIDODENDRALES



licopside fosile, foarte vechi (Silurian-Devonian), ierbacee sau lemnoase, de talie mică,

cu tulpini târâtoare de pe care se ridicau ramuri ascendente, dicotomice, cu microfile

spiralate. Sporangii cu izospori se formau pe sporofile negrupate în spiceBaragwanathia longifolia

Protolepidodendron

scharyanum

Ordinul LYCOPODIALES



licopside ierbacee, terestre sau epifite şi liane, cu tulpini târâtoare, ramificate ±

dicotomic, prinse de substrat prin r ădăcini adventive şi cu microfile alterne. Sporangii se

formează solitar, pe sporofile grupate în spice la vârful ramificaţiilor erecte. Sunt

izospore şi homoprotaliene (cu protale monoice), cu anterozoizi biflagelaţi.

Lycopodium clavatum

Lycopodium annotinum Huperzia selago



Selaginella selaginoides



Selaginella helvetica

CLASA EQUISETOPSIDA



plante ierbacee sau lemnoase, fosile (Silurianul superior, cu apogeul în Carbonifer,

devenind sporadice în Jurasic) şi puţine actuale;

tulpini articulate, cu ramificare monopodială;

anatomia tulpinii variază: protostel, sifonostel, artrostel;la numeroşi reprezentanţi (în principal arbori) se formeaza structura secundar ă;

frunzele, în general mici, sunt dispuse în verticile;

sporangii situaţi în vârful sporofilelor (ramificate dicotomic) sau pe faţa inferioar ă a

acestora (caz în care acestea au formă de scut), formîndu-se spice de sporofile apicale;in sporangi se formează homoiospori (mai rar izospori sau heterospori);

protalele sunt diferenţiate morfologic (plante heteroprotaliene), foliacee, lobate;

anterozoizii sunt pluriflagelaţi.

Hyenia Calamites



Sphenophyllum



spic de sporofile

sporofilă cu sporangi

secţiuni longitudinale prin spicul de sporofile

Equisetum arvense



CLASA POLYPODIOPSIDA



CLASA POLYPODIOPSIDAplante ierbacee sau lemnoase, fosile şi actuale, cunoscute sub numele de “ferigi”;

tulpina: stip columnar (la numeroase forme fosile şi la unele actuale, tropicale) sau

rizom subteran (la formele actuale);cilindrul central: protostel la eustel; structura secundar ă lipseşte;

cele mai arhaice polipodiopside (Devonian) purtau pe tulpini r ămurele subţiri, verzi,

mici, filiforme, uşor turtite, cu rol asimilator, numite filofore;

plante holofilofore (f ăr ă frunze propriu-zise),

plante heterofilofore (aveau şi frunze –macrofile-rezultate prin cladodificare);

din grupul heterofiloforelor s-au desprins polipodiopsidele macrofile (cu frunze mari)

multinervate, de regulă profund divizate sau compuse, rareori întregi;

frunze (macrofile) de regula cu rol mixt (trofosporofile);

sporangii, uniloculari situati la extremitatea ramurilor (la holofilofore şi la unele speciimacrofile) sau susţinuţi de trofosporofile (la majoritatea speciilor);

adeseori sporangii sunt grupaţi mai mulţi la un loc, formând sori;la polipodiopsidele primitive sporangii erau de origine subepidermică şi prezentau

pereţi groşi, pluristratificaţi (eusporangi), în timp ce la cele evoluate sporangii sunt deorigine epidermică şi au pereţi unistratificaţi (leptosporangi);după tipul sporilor , polipodiopsidele sunt de două tipuri: izospore (cu izospori) sau

heterospore (cu heterospori);

protalul este cel mai adesea izolat, foliaceu, cordiform, autotrof, prins de substrat prin

rizoizi; la ferigile acvatice protalul este învelit de membrana sporului (endoprotal);anterozoizii sunt pluriflagelaţi.

Sistematica. Clasa Polypodiopsida se împarte în 8 subclase dintre care amintim:

P t t idiid A h t idiid O hi l id P l diid i H d t idid



Protopteridiidae, Archaeopteridiidae, Ophioglossidae, Polypodiidae şi Hydropterididae.

SUBCLASA PROTOPTERIDIIDAEferigi primitive ierbacee sau lemnoase, eusporangiate şi izospore,

de regulă holofilofore, apărute în Devonian din grupul rinialelor

Protopteridium hostimense

filofore

sporangi

SUBCLASA ARCHAEOPTERIDIIDAE



SUBCLASA ARCHAEOPTERIDIIDAE

ferigi lemnoase, fosile (Devonian-Carbonifer), eusporangiate şi

heterospore, desprinse dintre riniale, la care apar pe lângă filofore şi macrofile penat-sectate. D.p.d.v. anatomic, alături de

traheidele scalariforme, se află şi traheide areolate.

Archaeopteris hibernica

m-microspor, M-

macrospor impresiune fosilă a frunzei

SUBCLASA OPHIOGLOSSIDAE



SUBCLASA OPHIOGLOSSIDAEferigi fosile şi actuale, ierbacee, eusporangiate şi izospore, cu

macrofile întregi sau divizate; sporangii formează sori neinduziaţipe segmentele terminale fertile ale frunzelor, sub forma unor

“spice”; protalul este mic, subteran, micorizant.

Botrychium lunaria

Ophioglossum vulgatum

SUBCLASA



SUBCLASAPOLYPODIIDAE

ferigi fosile şi actuale,ierbacee sau lemnoase

(doar la tropice), lepto-

sporangiate şi izo-spore,

cu macrofile divizate,rareori întregi, circinate în

tinereţe; sporangii

pedicelaţi, cu perete

unistratificat (cu un inelmecanic incomplet), sunt

grupaţi în sori, la marginea

sau pe faţa inferioar ă a

trofosporofilelor (mai rarfrunzele sunt diferenţiate în

trofofile şi sporofile);

protalul este mic, foliaceu,

cordiform (rar filamentos),autotrof.



Asplenium scolopendrium Polypodium vulgare

sori de

sporangi

frunză

tânăr ă

circinată

sori de sporangi

sporange

protal



Dryopteris filix-mas

Pteridium

aquilinumsor de

sporangi,cu induzie

reniformă

sporange

sori dispuşi pe

marginea lobilor

foliari



Dryopteris

Pteridium

sori de sporangi

sporange

induzie



sori circulari,

neinduziaţi

d briophyta polypodiophyta.pdf

Documents

Transcript of d briophyta polypodiophyta.pdf