D 2 N22 Drept Penal General Radu Marius

8/8/2019 D 2 N22 Drept Penal General Radu Marius

1/84

DREPT PENAL PARTEA GENERAL

LECT. UNIV. DR. RADU MARIUS

NOTIUNEA SI TRASATURILE DREPTULUI PENAL

Dreptul Penal reprezinta un ansamblu de norme juridice ce reglementeaza

relatiile de aparare sociala prin incriminarea ca infractiunii sub sanctiuni specifice

denumite pedepse a faptelor periculoase pentru valorile sociale, fie in scopul ocrotirii

acelor valori, fie in scopul prevenirii savarsirii unor infractiuni,fie prin aplicarea unorpedepse celor ce le-au savarsit.

Obiectul dreptului penal il reprezinta relatiile de aparare sociala, relatii care

pot fi de conformare sau de conflict. Sunt relatii sociale de conformare in sensul ca

ele se adreseaza tuturor destinatarilor legii penale, destinatari care trebuie sa aiba o

conduita corespunzatoare in raport cu valoarea sociala ocrotita. Sunt relatii sociale de

conflict deoarece in momentul in care se incalaca o norma penala cel care a incalcat-o

va intra in conflict cu statul si va fi obligat sa suporte consecintele penale ale faptelor

sale.

Dreptul penal prezinta urmatoarele trasaturi:

a) Este un drept autonom, are o reglementare distincta, propie, reglementare ce o

regasim in codul penal, in constitutie, in legi penale complementare, in legi nepenale

dar cu dispozitiuni penale precum si in tratate si conventii internationale.

b) Caracter unitar in sensul ca exista o unicitate a reglementarii penale, de altfel

potrivit art.362 CP, ,,dispozitiile din partea generala a acestuia se aplica si faptelor

sanctionate penal prin legi speciale, afara de cazul cand legea dispune altfel.


2/84

2

c) Drept public-deoarece in cadrul raporturilor juridice penale apare intodeauna

ca subiect dominant statul, stat care are rol atat de a supraveghea respectarea legii cat

si de a realiza tragerea la raspunderea penala a celor care savarsesc infractiuni.

PRINCIPIILE DREPTULUI PENAL:

PRINCIPIUL LEGALITATII potrivit acestui principiu nici o persoana nu

poate fi trasa la raspundere penala decat daca a savarsit o fapta care constituie potrivit

unui anumit text de lege infractiune .

PRINCIPIUL UMANISMULUI in conformitate cu care intreaga

reglementare penala are la baza respectarea drepturilor omului. De altfel codul

penal incrimineaza inclusiv infractiunea de tortura ocrotind astfel pe cel care a

savarsit infractiuni de un eventual abuz din partea organelor judiciare .

PRINCIPIUL EGALITATII IN FATA LEGII PENALE potrivit

dispozitiilor constitutionale toate persoanele sunt egale in fata legii astfel incat daca

se savarseste o infractiune organele judiciare nu fac nici o discriminare In raport cu

calitatea pe care o are cel care savarseste infractiuni. Cetatenii sunt egali in fata legiisi autoritatilor publice fara privilegii si fara discriminari.Nimeni nu este mai presus de

lege.

PRINCIPIUL PREVENIRII SAVARSIRII UNOR NOI INFRACTIUNI

prin dispozitiile codului penal si a celorlalte legi penale legiuitorul a incriminat toate

faptele de o gravitate sporita atragand in acest sens atentie destinatarilor legii penale

ca in masura in care vor incalca normele penale li se vor aplica pedepse.

PRINCIPIUL POTRIVIT CARUIA INFRACTIUNEA ESTE UNICUL

TEMEI AL RASPUNDERII PENALE conform acestui principiu nici o persoana nu

poate fi trasa la raspundere penala daca savarseste alte fapte decat cele care potrivit

legii, sunt considerate infractiuni. Spre exemplu savarsirea unei contraventii poate


3/84

3

duce la aplicarea unei amenzi contraventionale si in nici un caz a unei amenzi penale

sau a unei alte sanctiuni penale.

PRINCIPIUL PERSONALITATII din punct de vedere penal nu poate fi

trasa la raspundere penala nici o alta persoana decat cea care a savarsit infractiunea.

PRINCIPIUL INDIVIDUALIZARII SANCTIUNILOR DE DREPT

PENAL potrivit acestui principiu in situatia in care o persoana a savarsit o

infractiune la momentul individualizarii sanctiunii ce va fi aplicata de instanta de

judecata se va tine seama de dispozitiile partii generale a codului penal , de limitele

de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savarsite de

persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea

penala.

Cand pentru infractiunea savarsita, legea prevede pedepse alternative de

criteriile de mai sus se va tine seama atat pentru alegerea uneia dintre pedepsele

alternative cat si pentru proportionalitatea acesteia.

La stabilirea si aplicarea pedepsei pentru persoana juridica se va tine seama

de dispozitiile partii generale a codului penal ,de limitele de pedeapsa fixate in partea

speciala pentru persoana fizica, de gravitatea faptei savarsite si de imprejurarile care

atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

IZVOARELE DREPTULUI PENAL

Sunt acele acte normative prin care sunt incriminate ca infractiuni faptele

periculoase pentru valorile sociale.

a) Principalul izvor al dreptului penal il reprezinta CODUL PENAL (CP), cod ceeste impartit in doua parti:

- partea generala

- partea speciala


4/84

4

Partea generala este formata din urmatoarele titluri:

- Legea penala si limitele ei de aplicare

- Infractiunea

- Pedepsele

- Inlocuirea raspunderii penale

- Minoritatea

- Masurile de siguranta

- Cauzele care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii

- Intelesul unor termeni sau expresii in legea penala

b) Constitutia Romaniei in care se regasesc principiile generale privind obiectul

ocrotirii penale si egalitatea persoanelor in procesul penal. Ori de cate ori o dispozitie

dintr-o lege penala este contrara Constitutiei acea dispozitie va fi declarata

neconstitutionala si va fi abrogata sau modificata.

c) Legi penale complinitoare - sunt acele legi care cuprind dispozitii menite sacompleteze reglementarile penale. (exemple: legea privind executarea pedepselor,

legea privind gratierea si procedura acordarii acesteia, legea privind cooperarea

judiciara internationala in materie penala.)

d) Legi nepenale dar cu dispozitiuni penale sunt acele legi care reglementeaza

desfasurarea unor activitati (exemple: legea privind exercitare profesiei de medic

legea fondului funciar) si care au in cuprinsul lor diferite incriminari penale pentru

situatiile in care in domeniul respectiv este incalcata o norma penala.

e) Tratate si conventii internationale aceasta categorie de izvoare se subdivide in:

1 - tratate si conventii internationale prin care statul roman se obliga sa participe

la reprimarea principalelor forme de criminalitate internationala grava.


5/84

5

2 - tratate si conventii internationale privind asistenta judiciara internationala in

materie penala.

3 - tratatele internationale privind drepturile omului.

Tratatele prin care statul roman s-a angajat sa incrimineze prin legi interne

formele de criminalitate internationala constituie izvor indirect al dreptului penal.

Legea romana prin care acea infractiune a fost incriminata constituie

izvorul direct al dreptului penal.

Celelelte tratate si conventii internationale sunt considerate izvoare directe ale

dreptului penal cu atit mai mult cu cat exista prevederi legale clare potrivit carora

daca exista o contradictie intre reglementarile interne si conventiile internationale

privitoare la drepturile omului au prioritate acestea din urma.

RAPORTURILE JURIDICE PENALE

- sunt acele raporturi care se nasc intre stat si destinatarii legii penale. Intodeauna

statul apare ca subiect dominanat in structura raporturilor juridice penale.

- obiectul acestor raporturi il constituie conduita ce trebuie realizata de catre

destinatarii legii penale

- continutul raporturilor reprezinta drepturile si obligatiile pe care le au subiectii

acestor raporturi respectiv dreptul statului de a impune ca destinatarii legii penale sa

aibe o anumita conduita (in cazul raporturilor de conformare) si de a asigura tragerea

la raspundere penala a celor ce au savarsit infractiuni (in cazul raporturilor de conflict

) si corelativ obligatia destinatarilor legii penale de a se conforma dispozitiilor legale

(in cazul raporturilor de conformare) si de a suporta consecintele juridice ale

savarsirii infractiunii (in cazul raporturilor de conflict).

Raporturile juridice penale intra in vigoare:

- la momentul la care intra in vigoare legea penala


6/84

6

- la momentul la care persoana fizica implineste 14 ani

- la momentul la care persoana dobandeste calitatea ceruta de lege pentru a putea

fi subiect activ al infractiunii (dobandirea calitatii de functionar, de militar etc.)

Raporturile de conflict intra in vigoare in momentul savarsirii infractiunii

Raporturile juridice penale inceteaza:

- la momentul abrogarii sau iesirii din vigoare a legii penale

- in situatia in care intervine o cauza care inlatura raspunderea penala

- savarsirea faptei interzise-dand nastere raportului juridic de conflict

- in situatia in care persoana pierde calitatea ceruta de lege pentru a putea fi

subiect activ al infractiunii

- dupa executarea sanctiunii penale aplicata de instanta de judecata

CLASIFICAREA LEGILOR PENALE SI A NORMELOR PENALE

Legea penala intra in vigoare fie la momentul la care este prevazut in actul

normativ fie la o data ulterioara, dandu-se posibilitatea destinatarilor sa ia cunostintade actul juridic respectiv.

Legile penale pot fi generale sau speciale.

In dreptul nostru exista regula potrivit caruia legea speciala are prioritate,

ea deroga de la legea generala si se completeaza cu aceasta.

Are caracter de lege speciala partea speciala a codului penal in raport cu

partea generala, respectiv o lege penala speciala in raport cu dispozitiile codului

penal.

Legile penale pot fi pe o perioada nedeterminata sau pe perioada

determinata; pentru acestea din urma opereaza principiul ultraactivitatii in sensul ca

infractiunile savarsite sub regimul acestor legi pot fi judecate si ulterior.


7/84

7

Normele juridice penale pot fi : - generale

- speciale

Exista deasemenea regula ca norma speciala deroga de la norma generala.

Norma juridica penala are o structura dihotomica in sensul in care aceasta

are numai dispozitie si sanctiuni.

In functie de aceasta structura normele penale pot fi:

- norme penale unitare

- norme penale divizate

Normele penale unitare au atat dispozitie cat si sanctiuni.

Normele penale divizate se subimpart in:

- norme de incriminare cadru

- norme de trimitere

- norme de referire

Atat legea penala cat si norma penala presupun o interpretare ce se poate clasifica in:

- interpretare oficiala

- interpretare neoficiala

Interpretarea oficiala se subimparte in interpretare legala, cea facuta de

legiuitor la momentul elaborarii textului de lege ( caz in care avem o interpretare

legala contextuala ) sau ulterioara adoptarii normei penale ( caz in care avem de aface cu o interpretare legala oficiala posterioara ).

Interpretarea oficiala poate fi si cauzala respectiv interpretarea pe care o

dau instantele de judecata cu ocazia solutionarii unei cauze penale.


8/84

8

Interpretarea neoficiala este acea interpretare care se realizeaza de

doctrinari.

APLICAREA LEGII PENALE IN SPATIU

Legea penala romana se aplica in spatiu potrivit principiilor teritorialitatii,

personalitatii, realitatii si universalitatii.

PRINCIPIUL TERITORIALITATII LEGII PENALE ROMANE

Legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite pe teritoriul

Romaniei. Ea da expresie suveranitatii si independentei statului roman.

Legea penala este teritoriala deoarece rostul ei este de a realiza, mentine si

reintegra ordinea juridica pe teritoriul statului caruia ii apartine.

Prin teritoriu intelegem intinderea de pamant si apele cuprinse intre

frontiere, cu subsolul si spatiul aerian aferente ,precum si marea teritoriala cu solul,

subsolul si spatiul aerian al acesteia.

Teritoriul terestru al Romaniei este dat de intinderea de pamant situata intrefrontierele sale.

Apele interioare sunt acele ape cuprinse intre frontiere iar la marginea

tarmului pana la liniile de baza.

Liniile de baza reprezinta linia celui mai mare reflux de-a lungul tarmului,

sau liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate din spre larg ale tarmului, ale

insulelor, ale amenajarilor hidrotehnice si ale altor instalatii portuare permanente sauale locurilor de acostare. De la liniile de baza pe o suprafata de 12 mile marine,

22.224.000 m se intinde marea teritoriala a Romaniei.


9/84

9

In ceea ce priveste subsolul, acesta se intinde pana la limita la care omul

poate fora, iar spatiul aerian se intinde pana la limita spatiului cosmic respectiv pana

la altitudinea celui mai de jos perigeu ce permite mentinerea pe orbita a unui satelit.

Orice infractiune savarsita pe acest teritoriu atrage competenta penala aorganelor judiciare romane.

Prin infractiune savarsita pe teritoriul tarii se intelege atat infractiunea

comisa pe teritoriul mai sus aratat cat si infractiunea savarsita pe o nava sau aeronava

romana.

Infractiunea se considera savarsita pe teritoriul Romaniei si atunci cand pe

acest teritoriu ori pe o nava sau aeronava romana sa efectuat numai un act deexecutare ori sa produs rezultatul infractiunii. Datorita acestui fapt legiuitorul roman

a adoptat principiul ubicuitatii potrivit caruia o infractiune este considerata a fi

savarsita pe un teritoriu, daca pe acel teritoriu s-a savarsit cel putin un act de

executare sau s-a realizat rezultatul infractiunii.

Exceptii de la principiul teritorialitatii legii penale romane:

a) imunitatea de jurisdictie

Infractiunile savarsite de catre reprezentantii diplomatici si consulari ai

statelor straine in Romania , nu atrag competenta jurisdictionala a organelor judiciare

romane, in aceasta situatie persoanele respective vor putea fi trase la raspundere

penala in statul caruia ii apartine. Singura solutie pe care o are statul roman este s-a

declare persoana respectiva persona non grata si sa ceara statului strain sa-i retraga

acreditarea in Romania. Prin aceasta exceptie de la principiul teritorialitatii statul

roman a dat expresie dispozitiilor conventiei de la Viena din 1961.

Legea penala romana nu se aplica deasemenea infractiunilor savarsite pe

terenurile si in localurile apartinand misiunilor diplomatice in Romania deoarece

acestea se considera a nu fi teritoriu romanesc.


10/84

10

Exista o categorie de persoane respectiv sefii de stat, de guvern,

reprezentantii ONU , personalul tehnic si administrativ din cadrul reprezentantelor

diplomatice si consulare care se bucura de o imunitate de jurisdictie partiala.

b) Legea penala romana nu se aplica in cazul infractiunilor savarsite de catremilitarii unei armate straine aflati in trecere ori stationati pe teritoriul Romaniei

Regimul juridic al acestor persoane este reglementat prin conventii

bilaterale intre statul roman si statul de provenienta al militarilor De regula, prin

aceste conventii se stabileste competenta exclusiva si neconditionata a organelor

judiciare straine.

c) Infractiunile savarsite la bordul navelor sau aeronavelor militare straine, nuatrag competenta autoritatilor romane.

Daca insa infractiunea a fost savarsita pe o nava sau aeronava straina

comerciala stationata intr-un port sau aeroport romanesc ori aflate fie in apele

interioare, fie in spatiul aerian romanesc aceste infractiuni sunt de competenta

instantelor romane. In situatia in care nava comerciala se afla in trecere prin marea

teritoriala a Romaniei in principiu infractiunile savarsite pe aceea nava nu sunt de

competenta autoritatilor romane.

Prin exceptie de la acest principiu competenta autoritatilor romane va fi

angajata daca:

- infractiunea a fost savarsita de un cetatean roman sau de un apatrid care domiciliaza

in Romania.

- infractiunea a fost savarsita impotriva statului roman sau impotriva vietii oriintegritatii corporale a unui cetatean roman.

- infractiunea este de natura sa tulbure ordinea si linistea publica in tara sau ordinea

in marea teritoriala.


11/84

11

- interventia autoritatilor romane este necesara pentru reprimarea traficului ilicit de

stupefiante sau de substante psihotrope.

- asistenta autoritatilor romane este ceruta, in scris, fie de comandantul navei, fie de

reprezentantul diplomatic sau consular al statului a carui pavilion il abordeaza nava

PRINCIPIUL PERSONALITATII LEGII PENALE ROMANE

Potrivit acestui principiu legea penala se aplica infractiunilor savarsite in

afara teritoriului tarii daca faptuitorul este cetatean roman sau daca neavand nici o

cetatenie are domiciliul in tara.

Pentru a opera acest principiu trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

- Sa se savarseasca o infractiune potrivit legii penale romane

- Infractiunea sa se fi savarsit in strainatate

- Infractiunea sa se fi savarsit de un cetatean roman sau de un apatrid cu

domiciliul in Romania

Principiul personalitatii atrage competenta exclusiva si neconditionata a

instantelor judiciare romanesti. In situatia in care cetateanul raman sau apatridul cudomiciliul in Romania a fost condamnat in strainatate pedeapsa aplicata de instantele

romane se deduce din pedeapsa aplicata de instantele straine.

Principiul personalitatii legii penale romane nu presupune existenta dublei

incriminari.

PRINCIPIUL REALITATII LEGII PENALE ROMANE

Legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului

tarii contra statului roman sau contra vietii unui cetatean roman ori prin care s-a adus

o atingere sau vatamare grava integritatii corporale sau sanatatii unui cetatean roman,

daca infractiunea este savarsita de un cetatean strain sau de un apatrid care nu

domiciliaza in Romania.


12/84

12

Pentru a opera acest principiu trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

- Sa se savarseasca o infractiune

- Infractiunea sa fi fost savarsita in afara teritoriului Romaniei

- Faptuitorul sa fie cetatean strain sau apatrid fara domiciliul in Romania.

- Infractiunea sa fie indreptata impotriva statului roman sau impotriva vietii unui

cetatean roman, ori prin savarsirea infractiunii sa se aduca o atingere grava

integritatii corporale sau sanatatii unui cetatean roman

- Sa existe autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de pe

linga Inalta Curte de Casatie si Justitie

Principiul realitatii legii penale romane consacra aplicarea exclusiva si

neconditionata a legii penale romane cu exceptia situatiei in care printr-o conventie

internationala se dispune altfel.

PRINCIPIUL UNIVERSALITATII LEGII PENALE ROMANE

Legea penala romana se aplica si altor infractiuni decat cele de la principiul

realitatii, daca sunt savarsite in afara teritoriului tarii de un cetatean strain sau de unapatrid care nu domiciliaza in Romania si numai daca sunt indeplinite urmatoarele

doua conditii:

- Faptuitorul se afla in tara

- Exista dubla incriminare in sensul ca fapta este prevazuta ca infractiune atat

de legea penala romana cat si de legea statului unde s-a savarsit

Pentru infractiunile indreptate impotriva intereselor statului roman sau

contra unui cetatean roman,altele decat cele de la principiul realitatii, infractorul

poate fi judecat si in Romania, in situatia in care s-a obtinut extradarea lui.

Prevederile de mai sus nu se aplica in situatia in care potrivit legii statului in

care a fost savarsita infractiunea exista vreo cauza care impiedica punerea in miscare


13/84

13

a actiunii penale ori continuarea procesului penal sau executarea pedepsei precum si

in cazul in care pedeapsa a fost executata sau considerata ca executata. Cand

pedeapsa a fost partial executata sau nu a fost executata deloc se aplica dispozitiile

din legea 302/2004 cu modificarile ulterioare in ceea ce priveste recunoasterea

hotararilor penale straine.

COOPERAREA JUDICIARA INTERNATIONALA

Avand in vedere cresterea fenomenului criminalitatii internationale statul

raman se obliga prin tratate si conventii internationale sa participe activ la lupta

impotriva criminalitatii internationale de drept comun.

Mijloacele utilizate de statul roman in acest scop sunt:

a) Incriminarea prin legi interne speciale a faptelor periculoase pentru care tara

noastra sa angajat prin tratate internationale sa le incrimineze si sa le

sanctioneze

b) Aplicarea legii penale romane conform principiului universalitatii

c) Recunoasterea prin normele de drept penal si procesual penal intern a

hotararilor judecatoresti penale pronuntate in strainatate

d) Realizarea formelor de cooperare judiciara internationala reglementata de legea

302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala

Principalele doua forme de cooperare judiciara internationala in materie penala sunt:

- extradarea

- mandatul european de arestare si predare

Diferentele fundamentale intre cele doua institutii sunt:

- mandatul european de arestare si predare se aplica intre doua state membre ale

Uniunii Europene, pe cand extradarea se aplica in relatiile dintre un stat


14/84

14

membru al Uniunii Europene si un stat nemembru sau intre doua state membre

ale Uniunii Europene

- mandatul european de arestare si predare are o procedura simplificata in sensul

ca se elimina etapa administrativa prin care in cazul extradarii se efectueazaexamenul de regularitate internationala

- daca in cazul extradarii este necesara intodeauna indeplinirea conditiei dublei

incriminari in cazul mandatului european de arestare si predare legea prevede

toate formele de criminalitate internationala pentru care acesta este aplicabil

Extradarea reprezinta un act de cooperare judiciara in materie penala prin

intermediul caruia un stat solicitant cere unui alt stat ,numit stat solicitat ,sa-i predeao persoana aflata pe teritoriul acestuia din urma, persoana ce urmeaza sa fie in statul

solicitant fie urmarita penal, fie judecata ,fie pusa sa execute o pedeapsa

Pentru a putea fi extradata o persoana trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

- sa existe dubla incriminare in sensul ca fapta sa fie considerata infractiune atat

de legea statului solicitant cat si de legea statului solicitat indiferent de

denumirea pe care o poarta fapta respectiva

- pedeapsa prevazuta in legislatia ambelor state sa fie de cel putin 1 an

inchisoare in cazul in care se solicita extradarea in vederea urmaririi penale sau

judecarii persoanei

- in situatia in care extradarea este ceruta pentru executarea unei pedepse,

pedeapsa aplicata de statul solicitant sa fie de cel putin 4 luni inchisoare

- sa nu existe in legislatia vreuneia dintre cele 2 state o cauza care sa impiedice

inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a urmarii penale sau continuarea

procesului penal ori exeecutarea pedepsei

- sa nu existe potrivit legislatiei vreunuia dintre cele 2 state o cauza care inlatura

raspunderea penala sau o cauza care inlatura executarea pedepsei


15/84

15

- infractiunea pentru care se solicita extradarea sa nu fie din categoria

infractiunilor pentru care extradarea nu se poate acorda (infractiuni politice)

- persoana ce urmeaza a fi extradata sa nu fie din categoria persoanelor ce nu pot

fi extradate

- pedeapsa in statul solicitant sa nu fie pedeapsa cu moartea

Potrivit legii 302/2004 cu modificarile ulterioare nu pot fi extradati din

Romania cei care au obtinut un drept de azil, cei care se bucura de imunitate de

jurisdictie, persoanele chemate in Romania sa depuna ca martori experti intr-un

proces aflat pe rolul instantelor romane precum si cetatenii romani cu unele exceptii.

Cetatenii romani pot fi extradati daca au si domiciliul pe teritoriul statului

membru UE solicitant sau au si cetatenia acelui stat sau au savarsit o infractiune pe

teritoriul sau impotriva intereselor unui stat membru al Uniunii Europene si in toate

aceste cazuri numai daca exista fie o conventie internationala, fie pe baza de

reciprocitate

Cererile de extradare se adreseaza catre ministerul de justitie al statului

solicitat situatie in care se efectueaza un examen de regularitate internationala.

In Romania la nivelul instantelor competenta sa solutioneze cererea de

extradare si mandatul european de arestare si predare este Curtea de apel din raza

caruia domiciliaza persoana extradabila sau din raza caruia a fost identificata prezenta

acestei persoane.

Extradarea poate fi activa atunci cand se solicita acest lucru si pasiva atunci

cand se realizeaza predarea persoanei extradate

Extradarea este obisnuita atunci cind se urmeaza toata procedura prevazuta

de lege si voluntara in situatia in care persoana extradabila consimte la extradare


16/84

16

In cadrul procedurii de extradare instanta de judecata verifica doar daca

exista o identitate intre persoana din cererea de extradare si persoana ce urmeaza a fi

extradata

Instanta de judecata nu se pronunta niciodata cu privire la faptul, dacapersoana extradabila a savarsit sau nu fapta pentru care urmeaza a fi extradata

APLICAREA LEGII PENALE IN TIMP

PRINCIPIUL ACTIVITATII LEGII PENALE

Legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in

vigoare

Legea penala intra in vigoare:

a) la 3 zile de la data publicarii in monitorul oficial

b) la un termen ulterior ,prevazuta in legea penala respectiva, dand astfel

posibilitatea destinatarilor legii penale sa ia cunostinta de continutul acesteia

Legea penala iese din vigoare prin abrogarea acesteia, abrogare care poate

fi:

- totala sau partiala ; - expresa sau tacita

Legea penala poate iesi din vigoare in cazul legilor temporare prin

ajungerea la termenul prevazut de lege.

In cazul acestor legi temporare opereaza principiul ultraactivitatii in sensul

ca cei care au savarsit infractiuni prevazute de acea lege pe perioada cand legea era in

vigoare pot fi trasi la raspundere penala si dupa iesirea legii din vigoare.

PRINCIPIUL NERETROACTIVITATII LEGII PENALE

Legea penala nu se aplica faptelor care, la data cand au fost savarsite, nu

erau prevazute ca infractiuni.


17/84

17

De la principiul neretoactivitatii exista urmatoarele exceptii, cand legea penala

retroactiveaza:

- legea penala mai favorabila

- legea penala interpretativa

- dispozitiile din noua lege penala referitoare la masurile educative, masuri de

siguranta ,acestea raportandu-se intodeauna la legea noua deoarece se

considera ca sunt mai conforme cu realitatea sociala

In ceea ce priveste legea interpretativa Curtea Europeana a Drepturilor

Omului a hotarat in mai multe cauze ca aceasta (legea interpretativa) nu poate

retroactiva in situatia in care ii creaza faptuitorului o situatie juridica mai grea

APLICAREA LEGII PENALE MAI FAVORABILE IN CAZUL

INFRACTIUNILOR NEDEFINITIV JUDECATE

In cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a

cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplica legea mai favorabila

astfel:

a) daca pentru infractiunea savarsita intr-o lege se prevede pedeapsa detentiunii

pe viata iar in alta pedeapsa inchisorii este mai favorabila cea care prevede

pedeapsa inchisorii

b) cand o lege prevede pedeapsa inchisorii si cealalta prevede pedeapsa amenzii

este mai favorabila legea care prevede pedeapsa amenzii,cu exceptia situatiei in

care in legea care prevede ca sanctiune inchisoarea se prevad si anumite

circumstante atenuante care daca se aplica duc la inlocuirea inchisorii cu

amenda intr-un cuantum mai mic decat in cealalta lege

c) in situatia in care ambele legi prevad fie pedeapsa amenzii fie pedeapsa

inchisorii este mai favorabila urmatoarea lege:


18/84

18

- daca ambele legi au acelasi maxim special va fi mai favorabila cea care are

minimul mai mic

- daca ambele legi au acelasi minim va fi mai favorabila cea cu maximul mai

mic

- daca legile au maximul si minimul diferit va fi mai favorabila cea care are

maximul mai mic daca in cauza sunt incidente circumstante agravante , si,

respectiv cea care are minimul mai mic daca in cauza sunt incidente

circumstante atenuante

Trebuie precizat faptul ca judecatorul trebuie sa identifice legea mai

favorabila fara a crea o lex-tertia (o lege combinand cele doua)

Cand legea anterioara este mai favorabila pedepsele conplementare care au

corespondent in legea penala noua se aplica in continutul si in limitele prevazute de

aceasta, iar cele care nu mai sunt prevazute in legea penala noua nu se mai aplica

APLICAREA OBLIGATORIE A LEGII PENALE MAI FAVORABILE IN

CAZUL PEDEPSELOR DEFINITIVE

Cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la

executarea completa a pedepsei inchisorii sau amenzii a intervenit o lege care

prevede o pedeapsa mai usoara ,sanctiunea aplicata daca depaseste maximul special

prevazut de legea noua pentru infractiunea savarsita se reduce la acest maxim

Daca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la detentiunea pe

viata si pana la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeasi fapta

pedeapsa inchisorii atunci pedeapsa detentiunii pe viata se inlocuieste cu maximulpedepsei inchisorii prevazut pentru aceea infractiune.

Daca legea noua prevede in locul pedepsei inchisorii numai amenda

pedeapsa aplicata se inlocuieste cu amenda fara a putea depasi maximul special

prevazut in legea noua


19/84

19

Tinandu-se seama de partea executata din pedeapsa inchisorii se poate

inlatura in tot sau in parte pedeapsa amenzii.

Pedepsele complementare, masurile de siguranta precum si masurile

educative neexecutate si neprevazute in legea noua nu se mai executa iar cele care aucorespondent in legea noua se executa in continutul si in limitele prevazute de aceasta

lege.

Cand o dispozitie din legea noua se refera la pedepse definitiv aplicate se

tine seama in cazul pedepselor executate pana la data intrarii in vigoare a acesteia de

pedeapsa redusa sau inlocuita potrivit dispozitiilor de mai sus

APLICAREA FACULTATIVA A LEGII PENALE MAI FAVORABILE IN

CAZUL PEDEPSELOR DEFINITIVE

Cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la

executarea completa a pedepsei inchisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsa

mai usoara, iar sanctiunea aplicata este mai mica decat maximul special al legii noi

tinandu-se seama de infractiunea savarsita de persoana condamnata, de conduita

acesteia dupa pronuntarea hotararii sau in timpul executarii pedepsei si de timpul cat

a executat din pedeapsa, se poate dispune fie mentinerea, fie reducerea pedepsei.

Pedeapsa aplicata nu poate fi coborata sub limita ce ar rezulta din reducerea acestei

pedepse proportional cu micsorarea maximului special prevazut pentru infractiunea

savarsita. In situatia in care pana la aparitia legii noi faptuitorul executase deja

sanctiunea aplicata, atunci pedeapsa ce a executat-o se reduce cu o treime.Reducerea

este obligatorie.

NOTIUNEA SI TRASATURILE INFRACTIUNII

Infractiunea este fapta care prezinta pericol social ,savarsita cu vinovatie si

prevazuta de legea penala.

Fapte care prezinta pericol social


20/84

20

Numai faptele oamenilor prezinta pericol social. Cele ale animalelor sau

evenimentelor naturale prezinta pericol natural.

Fapta care prezinta pericol social in intelesul legii penale este orice actiune

sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile aratate in art.1 cod penal(Romania, suveranitatea, unitatea, indivizibilitatea statului, persoana, drepturile si

libertatile acesteia, proprietatea precum si intreaga ordine de drept) si pentru

sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse.

Pericolul social este de 2 feluri:

- pericol social generic, acela avut in vedere de legiuitor la momentul

incriminarii unor anumite infractiuni

- pericol social concret, care se naste in momentul savarsirii unei infractiuni

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca prin

atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret

fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei

infractiuni.

La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul

si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a

fost comisa, de urmarea produsa sau care sar fi putut produce precum si de persoana

si de conduita faptuitorului.

Fapta sa fie savarsita cu vinovatie

Vinovatia presupune atitudinea faptuitorului cu privire la fapta pe care o

savarseste la urmarile acesteia si la rezonanta sociala.

Vinovatia imbraca urmatoarele forme:

a) INTENTIA

b) CULPA


21/84

21

c) PRAETERINTENTIA

a) INTENTIA reprezinta atitudinea faptuitorului care prevede si urmareste

rezultatul faptei sale sau prevede rezultatul faptei si desi nu il urmareste

accepta eventualitatea producerii lui.

Intentia este de 2 feluri:

- Directa faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si urmareste realizarea

acelui rezultat

- Indirecta cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l urmareste dar

accepta eventualitatea producerii lui

b) CULPA reprezinta atitudinea faptuitorului care prevede rezultatul faptei sale

insa nu-l accepta considerand fara temei ca el nu se va produce sau nu prevede

rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada. Fapta constand dintr-o

actiune savarsita din culpa constituie infractiune numai atunci cand legea

prevede in mod expres acel lucru. Fapta constand intr-o inactiune constituie

infractiune fie ca este savarsita cu intentie fie ca este savarsita din culpa cu

exceptia cazului in care legea sanctioneaza numai savarsirea ei cu intentie.

Culpa este de 2 feluri:

- Culpa cu prevedere - desemneaza situatia in care faptuitorul prevede

rezultatul faptei sale insa considera in mod nejustificat ca acesta nu se va

produce

- Culpa fara prevedere - desemneaza situatia in care faptuitorul nu prevede

rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada. In situatia culpei fara

prevedere se analizeaza mai intai daca se putea prevedea acest fapt de catre o

persoana avand pregatirea si caracteristicele faptuitorului. Daca se putea

prevedea atunci si faptuitorul trebuia sa-l prevada, urmand analiza apoi daca in

concret persoana respectiva si putea sa il prevada.


22/84

22

c) PRAETERINTENTIA desemneaza situatia in care faptuitorul savarseste cu

intentie o fapta insa aceasta isi produce urmari vadit mai grave,

urmari ce sunt imputabile faptuitorului sub forma culpei pentru ca nu le-a prevazut

desi trebuia si putea sa le prevada.

Fapta sa fie prevazuta de legea penala

In masura in care fapta savarsita nu este prevazuta de legea penala ea nu

atrage raspunderea penala a faptuitorului. De altfel aceasta trasatura se verifica

prima si in masura in care nu este indeplinita fapta nu este infractiune.

CAUZELE CARE INLATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEI:

1. LEGITIMA APARARE

2. STAREA DE NECESITATE

3. CONSTRANGEREA FIZICA

4. CONSTRANGEREA MORALA

5. CAZUL FORTUIT

6. IRESPONSABILITATEA

7. BETIA

8. MINORITATEA FAPTUITORULUI

9. EROAREA DE FAPT

CONSTRANGEREA FIZICA SI MORALA nu constituie infractiune fapta

prevazuta de legea penala savarsita din cauza unei constrangeri fizice careia

faptuitorul nu i-a putut rezista. De asemenea nu constituie infractiune fapta prevazuta

de legea penala savarsita din cauza unei constrangeri morale exercitate prin

amenintare , cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori a alteia si care nu

putea fi inlaturat in alt mod.


23/84

23

IRESPONSABILITATEA - nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea

penala daca faptuitorul in momentul savarsirii acesteia, fie din cauza alienatiei

mintale fie din alte cauze nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale

ori nu putea fi stapan pe el.

BETIA - reprezinta starea psihofizica anormala a unei persoane datorata efectelor pe

care le au asupra organismului si fizicului acestuia, anumite substante excitante sau

psihotrope consumate sau introduse in corpul sau.

Betia este de mai multe feluri:

a) TOTALA

b) PARTIALA

c) VOLUNTARA care poate fi SIMPLA sau PREORDINATA

d) INVOLUNTARA

Betia preordinata este atunci cand faptuitorul a dorit sa ajunga in aceasta stare tocmai

pentru a capata curaj in savarsirea infractiunii si ea constituie o circumstantaagravanta.

Pentru a inlatura caracterul penal al faptei, betia trebuie sa indeplineasca urmatoarele

conditii:

- starea de betie sa existe la momentul savarsirii faptei

- fapta sa fie prevazuta de legea penala

- starea de betie sa fie totala

- faptuitorul sa fi ajuns involuntar in aceasta stare


24/84

24

MINORITATEA - nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala

savarsita de un minor care la data comiterii acesteia nu indeplinea conditiile pentru a

raspunde din punct de vedere penal.

Potrivit legii pana la implinirea varstei de 14 ani o persoana nu raspunde dinpunct de vedere penal.

Intre 14 16 ani se prezuma iuris tantum adica relativ, ca persoana nu are

discernamant ,iar pentru a putea fi trasa la raspundere penala organele judiciare au

posibilitatea rasturnarii acestei prezumtii si dovedirii faptului ca la momentul

savarsirii faptei minorul a avut discernamant.

Intre 16 18 ani se prezuma relativ ca minorul are discernamant si caraspunde din punct de vedere penal. Prezumtia poate fi rasturnata de catre minor daca

acesta dovedeste ca la momentul savarsirii faptei nu a avut discernamant.

Incepand cu 18 ani persoana raspunde din punct de vedere penal.

Minoritatea inlatura raspunderea penala nu insa si raspunderea civila daca

se dovedeste o culpa a acelora care trebuiau sa vegheze la cresterea si educare

minorului.

Fata de minorul care nu raspunde penal se pot lua masurile de ocrotire

prevazute de lege.

Starea de necesitate

Este in stare de necessitate acea persoana care savarseste fapta pentru a sal-

va de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata , integritatea cor-

porala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interesobstesc. Nu este in stare de necesitate, persoana care in momentul cand a savarsit fap-

ta si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut

produce daca pericolul nu era inlaturat. Fapta savarsita in stare de necessitate nu este

infractiune deoarece starea de necessitate este o cauza care inlatura caracterul penal al

faptei.


25/84

25

Pentru a exista starea de necesitate trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

A. Conditii cu privire la pericol:

1. pericolul trebuie sa fie iminent adica este pe cale sa se produca

2. pericolul trebuie sa vizeze una din valorile ocrotite de lege, respective

viata, integrit corporala sau sanatatea unei personae sau un bun al acesteia sau un

interes obstesc;

3. pericolul sa nu poata fi inlaturat altfel deoarece daca exista o alta posibi-

litate, faptuitorul trebuia sa o foloseasca pe aceea si nu sa savarseasca o fapta pre-

vazuta de legea penala

B. Conditii cu privire la activitatea de salvare:1. fapta de salvare sa intruneasca elementele constitutive ale unei infractiu-

ni;

2. prin fapta de salvare sa nu se produca urmari vadit mai grave decat cele

care s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat(ex: nu este in stare de necessi-

tate cel care distruge un baraj de acumulare pt a-si salva o gradina afectata de

inundatii);

3. fapta sa nu fie savarsita de catre o persoana sau pentru a salva o persoanacare potrivit legii are obligatia de a infrunta pericolul(ex: pompierii);

Fapta savarsita in stare de necesitate nu are caracter penal si pe cale de

consecinta nu atrage raspunderea penala a faptuitorului. In principiu este inlaturata si

raspunderea civila, cu exceptia cazului in care persoana vatamata este cea care se face

vinovata de producerea starii de pericol.

Legitima aparare

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita in stare de le-

gitima aparare. Este in stare de legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a

inaltura un atac imediat, material, direct si injust indreptat impotriva sa, a altuia sau


26/84

26

impotriva unui interes obstesc si care pune in pericol grav persoana sau drepturile ce-

lui atacat ori interesul obstesc.

Se prezuma ca e in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru a res-

pinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau alte

asemenea mijloace intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit ori deli-

mitat prin semene de marcare. Este de asemenea in legitima aparare si acela care din

cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea

pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul.

Conditiile atacului in cazul legitimei aparari:

1. Atacul trebuie sa fie material, direct, imediat si injust.2. Atacul este material atunci cand prin fapta persoanei se pericliteaza din

punct de vedere material obiectul ocrotirii penale. Atacul prin gesturi, cuvinte,

amenintari nu constituie atac material. De regula, atacul material se realizeaza

printr-o actiune, insa in anumite situatii el se poate realize si printr-o inactiune,

atunci cand, prin acea inactiune persoana nu isi realizeaza activitatea sa de ocrotire

a valorii sociale.

3. Atacul este direct atunci cand se indreapta nemijlocit impotriva valoriisociale ocrotite. Nu este considerat atac direct in situatia in care intre atacator si

victima exista un obstacol(ex: un gard sau o poarta incuiata) precum si in situatia

in care distanta intre atacator si victima era foarte mare.

4. Atacul este imediat atunci cand este in anticamera actualului, adica

atunci cand este pe cale sa se produca. In cazul infractiunilor de pericol, atacul

imediat se realizeaza la momentul la care survine acea stare de pericol, pe cand la

infractiunile de rezultat acesta poate avea o durata mai mare de timp deoarece in

acest caz rezultatul infractiunii poate aparea la un moment ulterior.

5. Atacul este injust atunci cand se realizeaza intr-o alta forma decat cea

permisa de lege. Nu este considerat un atac injust atunci cand o autoritate publica


27/84

27

realizeaza o activitate in formele prevazute de lege (ex: punerea in executare a unui

mandat de arestare)

6. Atacul sa fie indreptat impotriva celui care se apara sau impotriva unei

alte persoane sau impotriva unui interes obstesc.

7. Atacul sa puna in pericol grav viata, integritatea corporala sau sanatatea

persoanei atacate ori drepturile acesteia sau un interes obstesc.

Conditiile apararii in cazul legitimei aparari:

1. Apararea sa se realizeze printr-o fapta prevazuta de legea penala;

2. Apararea sa fie proportionala cu gravitatea atacului. Aceasta proportio-

nalitate, nu se refera neaparat la echivalenta mijloacelor folosite ci presupune ca

apararea sa se realizeze in aceleasi forme si cu aceeasi intensitate in raport de

atac.

3. Apararea sa se indrepte impotriva persoanei atacatorului. Sunt situatii in

practica in care, din eroare apararea se indreapta impotriva unei alte persoane. In

aceasta situatie legitima aparare va veni in concurs cu eroarea de fapt.

4. Apararea sa fie necesara pentru inlaturarea atacului. Nu este necesar ca

in situatia in care atacul este indreptat impotriva unei alte persoane sa existe acor-

dul acesteia din urma si deasemenea in aceasta situatie nu este necesar sa existe

un acord intre persoana atacata si cel care riposteaza la atac.

5. Apararea sa fie precedata de atac.

Lega a instituit si o prezumtie, astfel incat, este in legitima aparare si acela

care savarseste fapta pentru a impiedica patrunderea fara drept a unei persoane prin

violenta, efractie, viclenie sau alte asemenea mijloace intr-o locuinta, incapere, de-

pendinta sau loc imprejmuit tinaind de aceasta ori delimitate prin semen de marcare.

In situatia in care apararea este vadit disproportionala in raport cu atacul,

datorita temerii sau tulburarii la care a fost supusa persoana atacata, avem de a face

cu o circumstanta atenuanta legala, respectiv aceea a depasirii limitelor legitimei apa-

rari. Daca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege, legitima aparare inlatura

caracterul penal al faptei insa nu inlatura intotdeauna si raspunderea civila.


28/84

28

Obiectul infractiunii

Potrivit art. 18 cod penal, fapta care prezinta pericol social in intelesul legii pe-

nale este orice actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia dintre valorile

aratate in art. 1 CP si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse.

Potrivit art. 1 legea penala apara impotriva infractiunilor Romania, suveranitatea, in-

dependenta, unitatea si indivizibilitatea statului, persoana, drepturile si libertatile

acesteia, proprietatea, precum si intreaga ordine de drept. Obiectul infractiunii il re-

prezinta asadar valoarea sociala si relatiile sociale nascute in jurul acelei valori care

sunt ocrotite prin normele legii penale.

Obiectul infractiunii este de mai multe feluri:

1. Obiect juridic material, respectiv in situatia in care actiunea sau inactiu-nea unei persoane se indreapta catre o valoare reprezentata in materialitatea sa. Nu au

obiect material decat infractiunile de rezultat.

2. Obiect juridic general constituit din totalitatea valorilor sociale si a re-

latiilor sociale nascute in jurul acestora care sunt ocrotite prin normele legilor penale.

3. Obiect juridic generic reprezentat de valorile sociale ocrotite in cadrul

unui anumit titlu din codul penal(ex: infractiuni contra parsoanei, patrimoniului etc)

4. Obiect juridic specific reprezentat de valoarea sociala ocrotita in cazulin care se savarseste o anumita infractiune (ex: la intractiunea de omor, viata pesoanei

etc)

5. Obiect juridic complex sunt anumite infractiuni care prin continutul lor

ocrotesc 2 sau mai multe valori sociale, caz in care acele valori constituie obiectul ju-

ridic complex (ex: intractiunea de talharie = furt + violenta)

Subiectii infractiunii

Sunt subiecti ai infractiunii persoana fizica sau persoana juridica care savarsesc

o fapta prevazuta de legea penala precum si persoana fizica sau juridica care sufera

consecintele unei infractiuni. Impartim asadar subiectii infractiunii in:

Subiecti activi cei care savarsesc fapta prevazuta de legea penala


29/84

29

Subiecti pasivi cei care sufera consecintele unei asemenea fapte.

Persoana juridica poate fi subiect activ al unei infractiuni. Potrivit legii, per-

soanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice

care desfasoara o activitate ce nu paote face obiectul domeniului privat raspund penalpentru intractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori

in numele persoanei juridice daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie preva-

zuta de lege.

Raspunderea penala a persoanei juridice, nu exclude raspunderea penala a

persoanei fizice care a contribuit in orice mod la savarsirea aceleiasi infractiuni.

Persoana fizica, pentru a fi subiect activ al infractiunii, trebuie sa indeplineasca ur-

matoarele conditii:

a. Varsta potrivit legii, pana la implinirea varstei de 14 ani, o persoana nu

raspunde din punct de vedere penal. Inte 14 si 16 ani se prezuma relativ ca persoana

nu raspunde din punct de vedere penal insa aceasta prezumtie poate fi rasturnata si

dovedit faptul ca la momentul savarsirii faptei persoana avea discernamant. Intre 16

si 18 ani se prezuma relativ ca persoana are discernamant, insa si aceasta prezumtie

poate fi rasturnata de catre faptuitor care insa trebuie sa dovedeasca faptul ca la mo-

mentul savarsirii faptei nu avea discernamant. Odata cu implinirea varstei de 18 ani,

persoana fizica raspunde intotdeauna din punct de vedere penal.

b. Responsabilitatea reprezinta atitudinea persoanei care isi poate controla

si dirija in mod constient vointa si care are reprezentarea juridica a consecintelor fap-

telor sale. In situatia in care persoana fizica nu are aceasta reprezentare si este ires-

ponsabila, iresponsabilitatea este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei.

c. Libertate de vointa si actiune pentru ca fapta sa fie considerate infrac-tiune, persoana fizica trebuie sa fi actionat fara sa fi fost supusa la constrangeri fizice

sau morale din partea unei terte persoane. Constrangerea fizica si constrangerea mo-

rala sunt cauze care inlatura caracterul penal al faptei.

d. In anumite situatii, persoana fizica trebuie sa aibe o anumita calitate, ce-

ruta de lege pentru a putea fi subiect activ al infractiunii (ex: calitate de functionar pt


30/84

30

luare de mita, calitate de mama a copilului nou nascut pt infractiunea de pruncucidere

etc)

Latura obiectiva a infractiunii

Latura obiectiva desemneaza totalitatea conditiilor cerute de lege privitoare la

actul de conduita necesar pentru existenta infractiunii ( astfel incat, in concret activi-

tatea faptuitorului sa fie considerata infractiune).

Latura obiectiva este formata din 3 componente: elementul material, urmarea

imediata, legatura de cauzalitate

1. Elementul material reprezinta actul de conduita intezis prin norma de

incriminare. El poate consta atat dintr-o actiune cat si dintr-o inactiune. Prin actiune

intelegem atitudinea faptuitorului care face ceva ce legea ii impune sa nu faca. Prin

inactiune intelegem atitudinea faptuitorului care nu face ceva din ceea ce legea ii im-

pune sa faca (ex: medicul nu ii administreaza pacientului un medicament si datorita

acestui fapt pacientul decedeaza). Elementul material se poate realize prin acte mate-

rial (ex: lovirea unei persoane cu o bata), prin scris (ex: redactarea unei scrisori de

santaj) sau prin cuvinte (ex: insulta, amenintare etc.). Elementul material al unei in-

fractiuni poate consta intr-o varianta unica sau intr-o varianta multipla, respectiv

poate consta fie intr-o actiune, fie intr-o inactiune, fie in mai multe actiuni ,fie in mai

multe inactiuni, fie intr-o actiune si o inactiune sau mai multe actiuni si mai multe

inactiuni.

2. Urmarea imediata rezultatul socialmente periculor produs in urma sa-

varsirii unei infractiuni. Urmarea imediata fie rezulta ex re (din materialitatea fapte-

lor), fie trebuie dovedita. In cazul infractiunilor de pericol, urmarea imediata rezultaintotdeauna ex re deoarece urmarea socialmente periculoasa apare imediat ca rezultat

al savarsirii faptei infractionale, pe cand in cazul infractiunilor de rezultat urmarea

imediata trebuie intotdeauna dovedita, adica trebuie dovedita legatura dinte fapta in-

fractionala si rezultatul socialmete periculos produs.


31/84

31

3. Legatura de cauzalitate reprezinta liantul care trebuie sa existe intre

elementul material al laturii obiective si urmarea socialmente periculoasa produsa.

Atunci cand trebuie dovedita aceasta legatura de cauzalitate, doctrina si practica

judecatoreasca au stabilit urmatoarele criterii:

a. identificare in atecedenta cauzala a tututror contributiilor umane esen-

tiale sau inlesnitoare care ar putea avea legatura cauzala cu aceasta;

b. Stabilirea aspectului psihic al legaturii de cauzalitate, astfel incat, toate

contributiile umane savarsite cu alta forma de vinovatie decat cea prevazuta de lege

sunt inalturate;

c. Determinarea si delimiratea exacta a contributiilor esentiale si a contri-

butiilor inlesnitoare din antecedenta cauzala, astfel incat vor fi eliminate acele contri- butii fara de care rezultatul periculos s-ar fi produs oricum ,iar din cele ramase,

contributiile esentiale vor apartine autorilor, iar cele inlesnitoare instigatorilor si

complicilor.

Sanctiunile de drept penal

Sanctiunile de drept penal sunt consecinte ale incalcarii normelor penale. Ele

sunt de 3 feluri: pedepse, masuri educative, masuri de siguranta.

1. Pedepsele sunt mijloace de constrangere luate fata de cei care au savarsit

infractiuni. Aplicarea pedepselor se bazeaza pe urmatoarele principii:

a. Principiul legalitatii pedepsele nu se pot aplica decat in cazurile si in

limitele prevazute de lege;

b. Principiul umanismului sunt interzise acele pedepse care aduc atingere

vietii, integritatii corporale si sanatatii unei persoane (ex: este interzisatortura);

c. Principiul personalitatii pedepsele nu se pot aplica decat perosanei care

a savarsit o infractiune;

d. Principiul stabilirii unor pedepse revocabile.

e. Principiul individualizarii pedepselor


32/84

32

Pedepsele se impart in 2 mari gategorii:

A.Pedepse aplicabile persoanelor fizice sunt pedepse:

a. principale detentiunea pe viata,

b. complementare interzicerea unor drepturi pe o perioada de l a 1 la 10 an

si degradarea militara;

c. accesorii - intrezicerea pe durata executarii pedepsei a urmatoarelor drep-

turi dreptul de a alege si de a fi ales in autoritati publice sau in functii

elective publice, dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii

de stat, dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie de natura

aceleia de care condamnatul s-a folosit pentru savarsirea infractiunii, drep-

turile parintesti si dreptul de a fi tutore sau curator.

B. Pedepsele aplicabile persoanelor juridice:

a. principale amenda de la 2500 RON la 2000000RON.

b. complementare:

Dizolvarea persoanei juridice;

Inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata

de la 3 luni la 3 ani;

suspendarea activitatii persoanei juridice pe o durata de la 3 luni

la 1 an sau suspendarea uneia dintre activitatile persoanei juridice in legatu-

ra cu care s-a savarsit infractiunea, pe o durata de la 3 luni la 3 ani;

interzicerea de a participa la procedurile de achizitii piblice pe o

durata de la 1 la 3 ani;

afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare.

Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare se dispune atunci candinstanta constata ca fata de natura si gravitatea infractiunii, precum si fata de impreju-

rarile in care a fost savarsita, aceste pedepse sunt necesare. Aplicarea uneia sau mai

multor pedepse complementare este obligatorie atunci cand legea prevede in mod ex-

pres acest lucru. Executarea pedepselor complementare se face dupa execuratea pe-

depsei principale.


33/84

33

Detentiunea pe viata

Detentiunea pe viata este pedeapsa principala cea mai grea care se aplica per-

soanei fizice si consta in scoaterea persoanei din mediul sau de viata si introducerea

acesteia in mediul penitanciar pt tot restul vietii. Pedeapsa detentiunii pe viata a inlo-

cuit in legislatia romana incepund cu anul 1990 pedeasa cu moartea. Pedeapsa deten-tiunii pe viata se aplica alternativ cu pedeapsa inchisorii pentru infractiunile de o gra-

vitate foarte mare prevazute in codul penal (ex: omor deosebit de brav, infractiuni

contra sigurantei nationale, infractiuni contra pacii si omenirii) sau in legi special (ex:

impiedicarea exploatarii navei / aeronavei etc)

In legislatia penala romana pedeapsa detentiunii pe viata se aplica ca sanctiune

unica in cazul genocidului in caz de razboi si a tratamentelor neomenoase in caz de

razboi.Acolo unde legea prevede alternativ, pedeapsa detentiunii pe viata cu pedeapsa

inchisorii, instant de judecata, tinand cont de criteriile de individualizare prevazute de

legea penala, are posibilitatea sa aplice una sau alta din cele 2 sanctiuni.

Detentiunea pe viata se executa in penitenciare anume destinate sau in sectii

speciale ale celorlalte penitenciare.

Regimul juridic al executarii pedepsei detentiunii pe viata este reglementat in

legea privind executarea pedepselor.

Pedeapsa detentiunii pe viata nu se aplica minorilor si persoanelor care la data

pronuntarii hotararii au implinit varsta de 60 de ani. In aceste cazuri, minorului i se

aplica pedeapsa de la 5 la 20 de ani, iar majorului care a implinit varsta de 60 de ani i

se aplica pedeapsa de 25 de ani inchisoare si interzicerea unor drepturi pe durata ei


34/84

34

maxima. Pentru a ajunge insa la aceste pedepse instanta de judecata trebuie ca initial

sa fi ales din pedepsele alternative prevazute de lege pentru infractiunea savarsita pe-

deapsa detentiunii pe viata. In situatia in care cel condamnat implineste in timpul

executarii pedepsei varsta de 60 de ani, pedeapsa detentiunii pe viata va fi inlocuita

cu inchisoarea pe timp de 25 de ani.

Cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata va putea fi eliberat conditionat

dupa executarea a 20 de ani de detentie daca este staruitor in munca, disciplinat si da

dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale.

Condamnatii barbati care au implinit varsta de 60 de ani si condamnatii femei care au

implinit varsta de 55 de ani pot fi liberati conditionat daca au executat 15 ani de in-chisoare si sunt indeplinite conditiile de mai sus. Pedeapsa se considera executata,

daca in termen de 10 ani de la liberarea sa, cel condamnat nu a savarsit din nou o in-

fractiune.

Inchisoarea

Inchisoarea este pedeapsa principala ce consta in scoaterea celui condamnat dinmediul sau de viata si introducerea sa in mediul penitenciar pe o durata prevazuta de

lege. Executarea pedepsei inchisorii se bazeaza pe sistemul prgresiv. Condamnatii au

posibilitatea sa treaca dintr-un regim de executare in altul in conditiile prevazute de

legea privind executarea pedepselor. Pedeapsa inchisorii se executa in unul din urma-

toarele regimuri:

a. Regimul de maxima siguranta;

b. Regimul inchis;

c. Regimul semi-deschis;

d. Regimul deschis.

Regimul executarii pedepsei inchisorii se bazeaza pe posibilitatea celui condam-

nat de a presta cu acordul lui o munca utila in situatia in care sunt apti pentru munca


35/84

35

si pe educarea celui condamnat, pe respectarea ordinii interioare a locurilor de deti-

nere si pe stimularea si recompensarea celor staruitori in munca, disciplinati si care

dau dovezi temeinice de indreptare. Condamnatii majori executa pedeapsa separate

de condamnatii minori, iar cei de sex masculin, separat de cei de sex feminin.

Dupa implinirea varstei de 60 de ani barbatii si 55 de ani femeile, acestia pot

presta munca numai la cerere si numai daca sunt apti de munca. Pentru condamnatii

minori, acestora li se asigura posibilitatea continuarii pregatirii profesionale. Munca

pe care o presteaza in penitenciare este remunerata, insa numai 10% din remuneratie

ii revine celui condamnat, restul facandu-se venit la bugetul de stat.

Amenda penalaAmenda penala reprezinta suma de bani pe care trebuie sa o plateasca in contul

statului cel care a savarsit o infractiune si cariua i s-a aplicat o astfel de sanctiune.

Amenda penala se deosebeste de amenda civila, administrativa, contraventionala etc,

deoarece ea se trece in cazierul judiciar si constituie un antecedent al persoanei.

Ori de cate ori legea prevede ca o infractiune se pedepseste numai cu amenda

fara a-i arata limitele, minimul special al acesteia este de 150 RON ,iar maximul de

10.000 RON. Cand legea prevede pedeapsa amenzii fara a-i arata limitele, alternativcu pedeapsa inchisorii de cel mult un an, minimul special al amenzii este de 300

RON iar maximul special este de 15.000 RON.

In situatia in care sunt incidente in cauza circumstante agravante sau circums-

tante atenuante, iar instanta ar trebui sa treaca peste maximul special sau sa coboare

sub minimul special, la individualizarea sanctiunii instanta nu poate sa-i aplice o

amenda mai mare decat maximul general sau mai mica decat minimal general.

Pedeapsa amenzii se regaseste in legislatie in majoritatea cazurilor alternativ cu

pedeapsa inchisorii si numai pt cateva infractiuni de o gravitate redusa ea se regaseste

ca pedeapsa unica. Cel condamnat este obligat sa plateasca amenda in termen de 3

luni de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. De asemenea, instanta

poate acorda condamnatului, in masura in care acesta este angajat sau pensionar posi-


36/84

36

bilitatea sa plateasca amenda esalonat in rate egale pe o durata de 2 ani de zile. In si-

tuatia in care cel condamnat nu poate plati amenda din veniturile pe care le obtine,

statul va trece la executarea silita a bunurilor pe care acesta le detine. Daca cel

condamnat se sustrage cu rea credinta de la executarea amenzii, instanta de judecata

poate inlocui pedeapsa amenzii cu pedeapsa inchisorii in limitele prevazute pt infrac-

tiunea savarsita si tinand seama de partea din amenda care a fost achitata. Instanta de

judecata poate inlocui amenda cu inchisoarea numai in situatia in care pt infractiunea

savarsita legea prevede alternative cele 2 pedepse.

Pedepsele complementare

Pedepsele complementare sunt sanctiuni de drept penal care intervin pe langa opedeapsa principala si care indeplinesc aceleasi functii ca si pedeapsa principal. Pe-

depsele complementare sunt de 2 feluri:

1. Interzicerea unor drepturi se aplica numai daca pedeapsa principala

aplicata de instanta de judecata este inchisoarea de cel putin 2 ani si instanta aprecia-

za fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana infractoru-

lui ca aceasta pedeapsa este necesara. Aplicarea pedepsei complementare este obliga-

torie acolo unde legea prevede expres aceasta sanctiune, dar numai cu conditia ca pe-deapsa aplicata de instanta de judecata sa fie de cel putin 2 ani inchisoare. In toate ce-

lelalte situatii, aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este fa-

cultativa, instanta de judecata putand sa o aplice daca considera ca in concret este

necesara. Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi consta in interzicerea

unuia sau unora din urmatoarele drepturi:

a. Dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elec-

tive publice;

b. Dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat;

In practica judiciara s-a decis faptul ca interzicerea drepturilor de la litera a. trebuie

luata impreuna cu interzicerea drepturilor de la litera b.


37/84

37

c. Dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie, ori de a exercitat

o activitate de natura celeia de care s-a folosit condamnatul pt savarsirea

infractiunii;

d. Drepturile parintesti;

e. Dreptul de a fi tutore sau curator.

2. Degradarea militara este pedeapsa complementara ce consta in pierde-

rea gradului militar si a dreptului de a mai purta uniforma. Spre deosebire de pedeap-

sa interzicerii unor drepturi care se aplica pe o durata intre 1 si 10 ani, degradarea mi-

litara este perpetua, avand caracter definitiv. Pedeapsa degradarii militare nu se poate

aplica decat persoanelor care au calitatea de militari activi sau rezervisti.3. Degradarea militara se dispune obligatoriu in situatia in care pedeapsa

prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este detentiunea pe viata sau inchisoa-

rea mai mare de 10 ani. Pedeapsa degradarii militara se aplica facultativ in situatia in

care pedeapsa prevazuta de lege este mai mare de 5 ani dar de cel mult 10 ani, iar fap-

ta a fost savarsita cu intentie.

Pedepsele accesorii sunt acele pedepse care se aplica pe langa pedeapsa princi-

pala ca un accesoriu al acesteia ,urmand a se executa pe durata executarii pedepsei

principale. Pedeapsa accesorie consta de regula in intrezicerea tuturor drepturilor pre-

vazute de lege, aceleasi ca si la pedeapsa complementara, instanta de judecata avand

obligatia potrivit dispozitiilor codului de procedura penala ca in dispozitivul hotararii

judecatoresti sa enumere motivat care drepturi ii vor fi restranse ca si pedeapsa acce-

sorie. In situatia in care pedeapsa aplicata se executa la locul de munca sau cu sus-

pendarea conditionata sau cu suspendarea sub supraveghere, practica judecatoreascaa stabilit faptul ca instanta de judecata poate sa-i restranga condamnatului numai

unele din drepturile prevazute de lege. Pe durata amanarii sau intreruperii executarii

pedepsei, condamnatul poate sa-si exercite drepturile parintesti si dreptul de a fi tu-

tore sau curator in afara de situatia in care aceste drepturi au fost anume interzise

condamnatului prin hotararea de condamnare. Pedepsele accesorii au de regula aceea-


38/84

38

si durata cu pedeapsa inchisorii. Prin exceptie, ele pot avea o durata in timp mai scur-

ta in situatia in care cel condamnat a fost arestat preventiv inainte de a fi condam-

nat,si poate avea o durata mai lunga decat pedeapsa principala in cazul in care cel

condamnat solicita si obtine amanarea executarii pedepsei sau intreruperea executarii

acesteia.

Pedepsele aplicabile persoanelor juridice pedeaspa amenzii consta in suma de

bani pe care persoana juridica este condamnata sa o plateasca. Cand legea prevede pt

infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau

amenda, minimal special al amenzii pentru persoana juridica este de 5000 RON, iar

maximul special al amenzii este de 600.000 RON. cand legea prevede pentru infrac-

tiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani sau deten-tiunea pe viata, minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 10.000

RON, iar maximul special este de 900.000 RON.

Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice se aplica atunci cand

aceasta a fost constituita in scopul savarsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de

activitate a fost deturnat in acest scop. Pedeapsa complementara a dizolvarii persoa-

nei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare potrivit legii, iar o copie

dupa dispozitivul hotararii definitive de condamnare prin care s-a aplicat aceasta pe-deapsa va fi comunicata de indata instantei civile competente care va proceda la nu-

mirea lichidatorului. Pedeapsa complementara a suspendarii activitatii persoanei juri-

dice consta in intrezicerea desfasurarii activitatii sau a uneia dintre activitatile per-

soanei juridice in realizarea careia a fost savarsita infractiunea.

Pedepsele complementare de mai sus nu se pot aplica partidelor politice, sindi-

catelor, patronatelor si organizatiilor religioase ori apartinand minoritatilor nationale

constituite potrivit legii.

Pedeapsa complementara a inchiderii punctelor de lucru ale persoanei juridice

consta in inchiderea unuia sau mai multor puncte de lucru cu scop lucrative aparti-

nand persoanei juridice, puncte de lucru in care s-a desfasurat activitatea infractiona-

la.


39/84

39

Dispozitiile de mai sus nu se aplica persoanei juridice care isi desfasoara activi-

tatea in domeniul presei.

Pedeapsa complementara de a participa la procedurile de achizitii publice consta

in intrezicerea persoanei juridice de a participa direct sau indirect la procedurile pen-

tru atribuirea contractelor de achizitii publice prevazute de lege.

Afisarea hotararii definitive de condamnare sau difuzarea acesteia se realizeaza

pe cheltuiala persoanei juridice condamnate. Prin afisarea sau difuzarea hotararii de

condamnare nu se poate sa se dezvaluie identitatea victimei cu exceptia cazului in

care victima sau reprezentantul sau legal isi dau acordul. Afisarea hotararii de

condamnare se realizeaza in extras in forma si la locul stabilite de instant pentru o pe-

rioada cuprinsa intre 1 luna si 3 luni.Difuzarea hotararii de condamnare se face in extras in forma stabilita de instanta

prin intermediul presei scrise sau audio-vizuale ori prin alte mijloace de comunicare

fixate de instanta. In cazul in care difuzarea se face prin presa scrisa sau audio-

vizuala, instanta de judecata stabileste numarul aparitiilor care nu poate fi mai mare

de 10, iar in cazul difuzarii prin alte mijloace, durata de difuzare nu poate fi mai mare

de 3 luni.

Masurile de siguranta

Masurile de siguranta sunt sanctiuni de drept penal care se iau de catre organele ju-

diciare (instanta de judecata sau procuror) fata de presoanele care au savarsit infrac-

tiuni si care datorita unor circumstante personale prezinta pericolul de a savarsi noi

fapte penale. Masurile de siguranta au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si

preintampinarea savarsirii faptelor prevazute de legea penala. Masurile de siguranta

se pot lua chiar daca faptuitorului nu i se aplica o pedeapsa cu exceptia masurii inter-

zicerii de a se afla in anumite localitati.

Masurile de siguranta se impart in:

a. Masuri de siguranta cu caracter medical (internarea medicala si obligarea la

tratament medical);


40/84

40

b. Masuri de siguranta privative de lucruri ( confiscarea speciala );

c. Masuri de siguranta privative de drepturi (celelalte).

Masurile de siguranta sunt:

1. Obligarea la tratament medical este masura de siguranta care se ia impotriva

faptuitorului care din cauza unei boli ori a intoxicarii cronice prin alcool, stupefiante

sau alte asemenea substante prezinta pericol pentru societate, in sensul obligarii aces-

tuia de a se prezenta in mod regulat la tratament medical pana la insanatosire. Aceasta

masura se ia daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a. Sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

b. Faptuitorul sa prezinte pericol pentru societate din cauza unei boli sau in-

toxicatii cronice cu alcool, stupefiante sau alte asemenea substante;

c. Instanta de judecata sa aprecieze ca este necesar tratamentul medical

pentru a se inlatura starea de pericol.

2. Internarea medicala se poate lua cu titlu provizoriu in cursul urmaririi penale

de catre procuror, iar in faza de judecata de catre instanta de judecata. Obligarea la

tratament medical se ia pe o perioada nedeterminata si dureaza pana la insanatosirea

persoanei. Daca cel obligat la tratament medical nu se prezinta la locul si orele fixate

de catre medic, instanta poate dispune inlocuirea acestei masuri cu masura de sigu-

ranta a internarii medicale. Internarea medicala consta in internarea unei persoane

bolnava mintal ori toxicoman si care se afla intr-o stare ce prezinta pericol pentru so-

cietate intr-un institut medical de specialitate pana la insanatosire. Aceasta masura se

poate lua daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:a. Sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

b. Faptuitorul sa fie bolnav mintal ori toxicoman si sa se afle intr-o stare

care prezinta pericol pentru societate;

c. Instanta sa aprecieze ca este necesara luarea unei asemenea masuri pen-

tru a preintampina savarsirea de noi infractiuni. Aceasta masura se poate lua in


41/84

41

cursul urmaririi penale de catre procuror, iar in faza de judecata de catre instan-

ta. Masura se ia pe o durata nedeterminata putand fi inlocuita daca starea de

sanatate se amelioreaza cu masura obligarii la tratament medical.

Masura de siguranta a internarii medicale inceteaza in momentul insanato-

sirii faptuitorului.

3. Interzicerea unei functii sau profesii cand faptuitorul a savarsit fapta penala

datorita incapacitatii, nepregatirii sau altor cauze care il fac impropriu pentru ocu-

parea unei anumite functii ori pentru exercitarea unei profesii, meserii sau alte ocu-

patii se poate lua masura interzicerii de a ocupa acea functie sau de a exercita acea

profesie, meserie ori ocupatie.

Aceasta masura de siguranta se deosebeste de pedeapsa complementara denumitasimilar deoarece in aces caz savarsirea infractiunii s-a datorat nepriceperii ori nepre-

gatirii profesionale, pe cand in cazul pedepsei complementare, savarsirea infractiunii

a avut loc deoarece faptuitorul s-a folosit de functia sau profesia sa.

Aceasta masura de siguranta se ia pe o perioada nedeterminata si dureaza pana la

incetarea cauzelor pentru care a fost luata. Faptuitorul poate solicita revocarea masu-

rii daca a trecut cel putin un an de la data la care a fost luata. Daca cererea este res-

pinsa, o noua cerere poate fi formulata numai dupa trecerea unui an de la data respin-gerii cererii anterioare.

4. Interzicerea de a se afla in anumite localitati cand persoana condamnata la

pedeapsa inchisorii de cel putin un an a mai fost condamnata pentru alte infractiuni

iar instanta constata ca prezenta acesteia in localitatea unde a savarsit infractiunea sau

infractiunile sau in alte localitati prezinta pericol grav pentru societate, poate luata fa-

ta de aceasta persoana masura interzicerii de a se afla in acea localitate sau in alte lo-

calitati expres prevazute in hotararea de condamnare.

Conditia ca faptuitorul sa fi fost condamnat pentru alte infractiuni nu se cere in si-

tuatia in care pedeapsa pronuntata de instanta este mai mare de 5 ani.

Masura interzicerii de a se afla in anumite localitati poate fi luata pe o perioada

pana la 5 ani si poate fi prelungita daca pericolul subzista. Durata prelungirii nu poate


42/84

42

insa depasi durata initiala. Tragem de aici concluzia ca aceasta masura se poate lua pe

o perioada de maxim 10 ani.

In cazul infractiunilor de furt, talharie, ultraj contra bunelor moravuri si tulbura-

rea linistii publice, viol, prostitutie, cersetorie si perversiuni sexuale, masura de sigu-

ranta poate fi luata oricare ar fi pedeapsa aplicata si chiar daca faptuitorul nu a mai

fost anterior condamnat pt alte infractiuni.

Masura de siguranta poate fi revocata la cerere sau din oficiu dar numai daca a

trecut cel putin un an de cand a fost luata si numai daca au incetat temeiurile pentru

care a fost luata. O noua cerere nu poate fi facuta mai devreme de un an de la respin-

gerea cererii anterioare

5. Expulzarea strainilor este masura de siguranta ce consta in indepartarea de peteritoriul Romaniei a cetateanului strain sau a apatridului fara domiciliu in Romania

care a savarsit o infractiune deoarece se apreciaza ca ramanerea acestuia pe teritoriul

tarii prezinta pericol pentru ordinea publica. Pentru a se lua aceasta masura trebuiesc

indeplinite urmatoarele conditii:

a. Faptuitorul sa fie cetatean strain sau apatrid fara domiciliu in Romania;

b. Faptuitorul sa fi savarsit o infractiune care sa fie de competenta autorita-

tilor romane. Nu are relevanta in acest sens faptul ca infractiunea a fost savarsi-ta in strainatate daca potrivit principiilor realitatii sau universalitatii legii pe-

nale romane fapta este de competenta autoritatilor judiciare romane;

c. Instanta de judecata sa aprecieze ca ramanerea faptuitorului pe teritoriul

tarii prezinta pericol pt ordinea publica;

d. Legislatia penala a statului unde va fi expulzat faptuitorul sa nu permita

supunerea acestuia la torturi.

In cazul masurii expulzarii aceasta se face catre un stat determinat si nu prin

simpla luare a masurii fara ca instanta de judecata sa individualizeze pe ce teri-

toriu va fi trimisa persoana faptuitorului.

Masura expulzarii se ia pe durata nedeterminata, iar in situatia in care faptui-

torul o incalca el va fi tras la raspundere penala pentru acest lucru dupa care va


43/84

43

fi din nou expulzat. Expulzarea isi produce efecte dupa executarea pedepsei ap-

licate in Romania.

6. Confiscarea speciala sunt supuse confiscarii speciale:

a. Bunurile produse, modificate sau adaptate in scopul savarsirii unei in-

fractiuni daca au fost folosite la savarsirea acelei infractiuni si daca sunt ale in-

fractorului; daca apartin altei persoane, confiscarea speciala se produce numai

daca producerea, modificarea sau adaptarea a fost efectuata de proprietar sau

de infractor cu acordul proprietarului.

b. bunurile care au fost folosite in orce mod la savarsirea unei infractiuni

daca sunt ale infractorului sau daca apartinand altei persoane aceasta a cunos-cut scopul folosirii lor. Aceasta masura nu poate fi luata in cazul infractiunilor

savarsite prin presa;

c. bunurile produse prin savarsirea faptei prevazute de legea penala;

d. bunurile care au fost date pt a determina savarsirea unei fapte sau pentru

a-l rasplati pe faptuitor;

e. bunurile dobandite prin savarsirea faptei daca nu sunt restituite persoanei

vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteiaf. bunurile a caror detinere este interzisa de lege

7. Interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata cand o

persoana condamnata la pedeapsa inchisorii de cel putin un an pentru loviri si alte

violente cauzatoare de suferinte fizice si psihice, savarsite impotriva membrilor fami-

liei, daca instanta constata ca prezenta faptuitorului in locuinta familiei prezinta peri-

col grav pentru ceilalti membri poate lua fata de acesta masura interzicerii de a reveni

in locuinta familiei , pe o perioada de pana la 2 ani. Pentru a opera aceasta masura

trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

a. Faptuitorul sa fi savarsit o infractiune de loviri si alte violene cauzatoare

de suferinte fizice sau psihice;


44/84

44

b. Infractiunea sa fi fost indreptata impotriva membrilor de familie. Prin

membru de familie intelegem sotul sau ruda apropiata daca aceasta din urma lo-

cuieste sau gospodareste impreuna cu faptuitorul;

c. Sa existe o cerere din partea persoanei vatamate;

d. Instanta sa aprecieze ca este necesara luarea unei asemenea masuri.

Interdictia de a reveni in lcuinta familiei se ia pe o perioada de maxim 2 ani. Le-

gea nu prevede o perioada minima, insa instanta trebuie sa aprecieze un minim care

sa corespunda gradului de pericol raportat la prezenta faptuitorului in sanul familiei.

Masura poate fi revocata la cererea persoanei vatamate.

Prin interdictia de a reveni in locuinta familiei se interzice atat locuirea efectiva

cu familia cat si simpla trecere temporata prin locuinta familiei.

Unitatea de infraciune

Sunt situatii in practica cand prin fapta unei persoane se pot svri dou sau mai

multe infraciuni sau tot prin aceeai fapt se ntrunesc elementele constitutive ale

unei singure infraciuni. n aceast ultim situaie avem de a face cu o unitate de

infraciuni.

Unitatea de infractiuni se imparte in doua categorii:

-unitate natural

-unitate legal

Unitatea de infraciune natural desemneaz situaia n care avem de a face cu o

unitate de aciuni sau inaciuni cu unicitate de rezultat i cu unicitate de form de

vinovie.

Unitatea de infractiune legal este creaia legiuitorului care din considerente de

politic penal a reunit 2 sau mai multe infraciuni intr-una singur.Formele unitii de infraciune natural

-infraiune simpl

-infraciune continu

-infraciune deviat

Formele unitii de infraciune legala


45/84

45

-infraciune continuat

-infraciune complex

-infraciune progresiv

-infraciune de obicei

Infraciunea simpl este modalitatea cea mai des ntlnit n practica judiciar i nu

trebuie neleas ca fiind format dintr-un singur act de executare.(De exemplu chiar

i n situaia n care o persoan lovete in mod repetat cu cuitul o alt persoan,

provocndu-i decesul avem de a face tot cu o infractiune simpl.)

Infraciunea simpl presupune o singur form de vinovie sub raport subiectiv.

Infraciunea continu presupune prelungirea n chip natural a aciunii sau inaciunii ceconstituie elementul material al laturii obiective pn la intervenia unei fore

contrare. Aceast intervenie poate consta fie n fapta proprie a persoanei, fie n fapta

unei alte persoane, fie n intervenia unei autoriti. n practic s-a considerat ca

ntrerupe executarea unei infraciuni continui pronunarea unei hotrri judectoreti

de condamnare chiar nedefinitiv.

Infraciunile continui sunt de dou feluri:

- infractiuni continui permanente- infractiuni continui succesive

In cazul Infraciunilor continui succesive acestea prin natura lor se ntrerup pentru

anumite momente de timp. (Exemplu:infraciuni continui permanente: furtul de

energie, exemplu de infraciuni succesive: portul ilegal de uniform, portul ilegal de

decoratii).

n cazul infractiunilor continui este foarte important momentul epuizrii acestora,

deoarece de la acest moment ncepe s curg termenul de prescripie al rspunderii

penale i tot de la acest termen se stabilete legea panal (cea n vigoare ), ce-i va fi

aplicat fptuitorului.


46/84

46

Dac o persoan a svrit o infraciune continu, o parte din ea pe perioada

minoritii i o alt parte dup mplinirea vrstei de 18 ani se consider c ntreaga

activitate infracional a fost svrit pe perioada majoratului.

Infraciunea deviat, este acea form de infraciune natural ce const n ndreptarea

aciunii ori inaciunii fptuitorului ctre o alt persoan fie datorit nepriceperii

acestuia, fie datorit erorii n care se afl.

Infraciunea deviat este de dou feluri:

- aberratio ictus

- error in personam

Infraciunea deviat forma aberratio ictus, const n devierea aciunii ori inaciunii

ce constituie elementul material al laturii obiective, ctre o alt persoan sau un altobiect datorit nepriceperii fptuitorului (A trage cu un pistol n B, dar datorit

nepriceperii acestuia l mpuc pe C)

Infraciunea deviat forma error in personam, const n ndreptarea aciunii ori

inaciunii ce constituie elementul material al laturii obiective ctre o alt persoan

datorit erorii n care se afl fptuitorul.(exemplu: A dorete s-l ucid pe B , ns

datorit ntunericului l confund pe B cu C i l omoar pe cel din urm)

Dintre cele dou forme ale infraciunii deviate numai varianta error in personamconstituie forma a unitii naturale de infraciune deoarece varianta aberratio ictus

presupune existena unui conc

D 2 N22 Drept Penal General Radu Marius

Documents

Transcript of D 2 N22 Drept Penal General Radu Marius

ADUNAREA GENERALA ANUALA - swimming.ro finala - Raport.pdf · – RAPORT 2010 – Bucuresti, 31 Martie 2011 Hotel INTERCONTINENTAL “Sala Rapsodia” 1. ... RADU MARIUS 1992 MTS

MARIUS MATEI , ROMÂNIA

marius florinel nicolescu ovidiu cristian nitu florina nituica radu alexandru ... vaduva lidia vasile cristian-doru vasilescu adriana mihaela

Lazurca Marius

Ani - Marius Pintilie

Muşat Marius Bogdan

Marius Referat Lapte

Introducere GSM Marius

Marius Şucan - Zgândurele

ACTIVITATEA INSPECTORATULUI DE ASISTENŢĂ … anuale/Raport 2008... · Radu, sprijinit de cei doi fii ai săi Gabriel şi Marius. Slujba de Târnosire a fost oficiată de Preasfinţitul

Lacomia Lui Marius

ROSE.pdf · ILIOAIE DIANA MIHAELA COZMA C FLORIN-CONSTANTIN APOSTOL TUDOR RADU V CLAUDIU VASILE UNGHEANU D MARIUS GELATU RADU ALEXANDRU GIRBEA STEFAN TINCU VASILE VLADUT UNGUREANU

Mpcdi Radoi Marius

Caiet Dr Penal Sem 1(Cartea D-nei Mariana(Mitra)Radu

Marius Toader.doc

Clinciu Marius

DUTA MARIUS TOMP.ppt

Bogdan Creţu • Ofelia Ichim • Marius-Radu Clim (coordonatori) 2017.pdfediţie a Dicţionarului general al literaturii române, coordonat de acad. Eugen Simion, şi un proiect

Licenta Marius

33622359 Marius Striblea