CVJ, Nr. 88, Miercuri 21 martie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 88

Miercuri, 21 martie 2012

Minerii vorbesc:

“Cu certitudineNica ºi clica

lui au instigatminerii

la grevã”…M inerii încep

sã vorbeascã ºi sãconºtientizeze cã au fostmanipulaþi ºi minþiþi deliderul maxim Petre Nicaºi de locotenenþii lui de laMuntele.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Demisiianunþate o

datã cunumirea luiVochiþoiu în

fruntea PP-DD

L aPartidul

Poprului –DanDiaconescusunt, dinnou, tensiuni o datã cuanunþarea numirii luiHaralambie Vochiþoiu înfruntea filialei judeþeneHunedoara.

>>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Sondajul PNL

Gligor, Avram,Muntean –

umãr la umãr,mult în urma

lui MoloþD upã PSD, PDL a

venit rândul PNLsã sondeze opinia publicã ºi a fãcut-o… altfel decât ceilalþi.

>>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

CNH, decuplatã de la reþeaua „bãieþilordeºtepþi” din energie

PAGINA A 3-A

P reþul la energia electricã plãtitã de CNH a fost mãrit cu aproape 100 de lei peMW. Asta dupã ce mai bine de un an Compania a fost nevoitã sã se descurce fãrã subvenþia

de la bugetul de stat chiar ºi pentru minele cuprinse în programul de închidere, iar în acest an veni-turile sunt asigurate strict din vânzarea producþiei. Compania Naþionalã a Huilei a rãmas fãrã tarifulavantajos la energia electricã, chiar dacã se aflã în subordinea Ministerului Economiei.

ANUNÞURIVând spaþiu comercial în zonã centralã

str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocu-lui 124, suprafaþa 25mp.Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan(Valea Ungurului).

Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 martie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Joker (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Iubire interzisã (r) 0:30 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Comanda la mine 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Plasa de stele 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Prima paginã

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Spartacus: Nisipînsângerat (s) 0:00 MasterChef (r)

9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r)

10:30 Medium

11:30 Teleshopping

12:00 Nimeni nu-i perfect

12:30 Nimeni nu-i perfect

13:00 Teleshopping

13:30 Camera de râs

13:45 Teleshopping

14:15 Întâlnirea inimilor (s)

14:35 Întâlnirea inimilor (s)

15:00 Totul despre mame (r)

16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport

19:30 Iubiri secrete

20:30 Misiune imposibilã 2

22:15 Trãsniþii - Implantul

23:15 Focus Monden

23:45 Rãzboiul lumilor: A doua

invazie

1:30 Focus (r)

8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 M.A.I. aproape de tine (r)12:00 Cãlãtorii la superlativ12:25 Fabrica de staruri 12:45 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 16:50 Tunel spre libertate 17:40 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 18:21 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã - Ultimul episod 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus20:50 Fabrica de staruri 21:10 Pasiune obsesivã 22:40 Aparenþe înºelãtoare 0:30 Tunel spre libertate (r) 1:25 Cãlãtorii la superlativ (r)

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

N u ºi-au primit gratuitãþile lacurent, dar au ºanse sã primeascã

mai mult decât s-au aºteptat. Este vorbadespre pensionarii din mineritul VãiiJiului, care în curând vor primi mult-aºteptatele subvenþii la termoficare ºienergie electricã.

Ioan Hortopan, preºedintele LigiiSindicatelor Pensionarilor Mineri ValeaJiului spune cã mai sunt doar documente deîntocmit ºi existã ºanse ca banii sã intre ºiretroactiv. Minerii pensionari au dreptul sãplãteascã mai ieftin curentul electric ºi sãprimeascã o raþie de cãrbune lunarã cu caresã-ºi achite costurile termoficãrii. Acestefacilitãþi, însã, au fost oprite din 1 ianuarie2011, datã de la care Compania Huilei afuncþionat fãrã niciul leu subvenþie ºi doardin vânzarea cãrbunelui.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Pensionarii ar putea primiretroactiv subvenþia

M inerii încep sãvorbeascã ºi

sã conºtientizeze cãau fost manipulaþi ºiminþiþi de liderulmaxim Petre Nica ºide locotenenþii lui dela Muntele. Pe dealtã parte tot maimulþi ortaci încep sãregrete cã au cerutdemisia actualuluidirector al CNH,Constantin Jujan.

“Cu certitudine Nica ºiclica lui au instigat miner-ii la grevã. Sunt sufi-ciente dovezi în acestsens. Fiind conºtienþi cãacel protocol nu aveanicio bazã realã atâtatimp cât bugetul de veni-turi ºi cheltuieli al CNHnu era aprobat, aceºti lid-eri de sindicat erauconºtienþi de situaþia încare se gãseºte CNH.Dacã minerii ºi-au primitsalariile la zi în ultimii ani

s-a datorat în totalitatedirectorului generalConstantin Jujan, iaraceºti lideri de sindicatipocriþi ºi incompetenþinemaiavând obiectulmuncii, nemaifãcândnimic nimic pentrumineri cum puteau sãjustifice sumele încasatedin cotizaþiile minerilor.Cum sã justifice cã de anide zile nu mai fac ºut darsunt plãtiþi subteran lacele mai bune brigãziºamd. ªi atunci trebuiasã iasã ei cu ceva în faþãprofitând, a câta oarã?De nemulþumirile miner-ilor pe care nu le con-testã nimeni”, susþinePopescu, un cititor alCVJ.

Mai mult acesta estede pãrere cã “sindicalis-mul nu se face îndefavoarea membrilor desindicat, pentru cã aceºtilideri asta au fãcut prininstigarea membrilor lagrevã”. “Decât sã îºi batã

capul sã gãseascã soluþiipentru rezolvarea prob-lemelor ºi sã ºtie ce sãcearã la negocieri, le-afost mai uºor sã scoatãminerii în stradã, sã-ifacã sã piardã mai mult.ªi atunci ce rol mai auliderii de sindicat?”, aconchis Popescu.

ªi Valter Cojman estede pãrere cã liderii desindicat care s-au aflat înspatele grevei minerilorde la începutul lunii mar-tie vor avea o problemã.

“Protestul minerilor apornit spontan (eu, per-sonal, am convingerea cãau fost atâþaþi de lideri)…Deci, conform legii, ecatalogat protest spon-tan. Dupã sosirea lider-ilor, la cererea protes-

tatarilor pentru o duratãmai mare a protestelor,liderii puteau face demer-surile necesare transfor-mãrii protestului într-unprotest legal. Dinmomentul în care, miner-ii, au avut conducãtori custatut oficial ( nu aleºiacolo pe loc ) ºi s-au

organizat, plecând searaacasã ºi revenind a douazi dimineaþa ºi folosindmijloacele de transportale CNH contractate înalte scopuri, protestul ºi-apierdut calitatea de spon-tan”, spune ValterCojman.

Mai mult, Cojman estede pãrere cã incompe-tenþa liderilor de sindicatde la Muntele a stat labaza declanºãrii grevei. “Protestul a fost declanºatde liderii de la Muntele…de fapt de incompetenþalor în a rezolva prob-lemele, cauzate depromisiunile fãcuteprivind mãririle salariale,fãrã a implica minerii(trebuiau sã meargã laBucureºti ºi sã stea pecapul celor de laMECMA pânã rezolvaurevendicarile… chiar sãdoarmã pe pragulMECMA dacã trebuia).Faptul cã CNH a dat înjudecatã SindicatulMuntele e consecinþaprevederilor privind con-

flictele de muncã dinLegea 62/2011 ºi, per-sonal, cred cã mai estevorba ºi despre faptul cãs-a cerut demisia luiJujan.

În afarã de producþiapierdutã în cele 5 zile deproteste, producþie carepoate fi recuperatãlucrându-se în zilele derepaus, mai sunt de recu-perat costurile com-bustibilului consumat ºitrebuie rezolvatã proble-ma deturnãrii autobuzelorîn alte scopuri decât celepentru care au fost con-tractate… ªi aici e baimare”, mai spune ValterCojman.

Pe de altã parte, totmai mulþi mineri îi cerdirectorului general alCNH, Constantin Jujan,sã nu li se mai opreascãpe statele de platã con-tribuþia pentru sindicatulMuntele ºi sã fie lãsaþi sã-ºi aleagã singuri sindicat-ul care sã-i reprezinte.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 martie 2012 Actualitate 3

P reþul la energia elec-tricã plãtitã de CNH

a fost mãrit cu aproape100 de lei pe MW.

Asta dupã ce mai bine de unan Compania a fost nevoitã sãse descurce fãrã subvenþia de labugetul de stat chiar ºi pentruminele cuprinse în programulde închidere, iar în acest anveniturile sunt asigurate strictdin vânzarea producþiei,Compania Naþionalã a Huilei arãmas fãrã tariful avantajos laenergia electricã, chiar dacã seaflã în subordinea MinisteruluiEconomiei.

Compania Naþionalã a HuileiPetroºani, aflatã sub directacoordonare a Ministerului

Economiei, a fost decuplatã dela reþeaua de energie electricãla preþ avantajos. Asta în timpce Executivul se zbate sã asig-ure un preþ cât mai mic lacurentul consumat de ArcelorMittal. CNH Petroºani a reuºitsã cumpere energie electricã lapreþ avantajos, adicã sã intre –mai la coadã, e adevãrat – pelista „bãieþilor deºtepþi” – pe

vremea în care AdrieanVideanu era ministru alEconomiei. Asta însemna 160de lei/MW, fãrã taxe. Taxele, larândul lor, mai constituie încãvreo 50% din tarif, iar la unconsum de 20 MW/ orãsumele de platã sunt oricumsubstanþiale. În luna octombriea anului trecut, CNH a mairãmas doar cu 25% din con-

sum plãtit la preþ avantajos,restul fiind taxat cu circa 200de lei pe MW, asta dupãintrarea Hidroelectrica în situaþie de forþã majorã.

A u gãsit „energofagul”

Din aceastã lunã, însã,Guvernul a decis decuplareaCompaniei de la „þeava” alo-

catã bãieþilor deºtepþi din elec-tricitate, deºi, aºa cumspuneam, CNH se aflã în sub-ordinea MEC. Practic, FMI acerut celor de la Hidroelectricasã rezolve problema con-tractelor avantajoase, iar soluþia– care stârneºte râsul – plânsul– a venit imediat. De la reþeaau fost decuplate CNH, RegiaSãrii – ambele din subordineaMEC ºi…un patinoar dinBraºov. Aºa cã, la oraa ctualã,Compania este nevoitã sãachite 257 de lei/MW fãrãtaxe, adicã aproape 100 de leiîn plus la tarif, ceea ce va ducela creºterea semnificativã a cos-turilor de producþie.

CarCarmen Cosmanmen Cosman

CNH, decuplatã de la reþeaua „bãieþilordeºtepþi” din energie

Minerii vorbesc:“Cu certitudine Nica ºi clica lui au instigat minerii la grevã”…

A proape 1.200 dedosare, în medie, a

avut de soluþionat în 2011un judecãtor de la Secþia aII-a civilã, de contenciosadministrativ ºi fiscal dincadrul TribunaluluiHunedoara.

Tot anul trecut, în judeþulHunedoara, judecãtorii au avutspre soluþionare 69.028 decauze, în timp ce 18.524 aufost pe rolul TribunaluluiHunedoara.

Dar meritã sã fii judecãtor înRomânia? Meritã volumul marede muncã, riscurile la care seexpune un judecãtor compara-tiv cu latura financiarã? Dacãpui pasiune în ceea ce faci,meritã sã fii magistrat înRomânia pe un salariu echiva-lent cu ajutorul de ºomaj al

unui italian.Într-o zi normalã, un judecã-

tor poate avea ºi 72 de cauzepe rol, însã Mihaela Timiºan,vicepreºedintele TribunaluluiHunedoara, spune cã numãruldosarelor pe ºedinþã nu este uncriteriu relevant de evaluare amuncii unui judecãtor.

”Fiecare secþie are un anu-mit specific al cauzelor, astfelîncât numãrul dosarelor peºedinþã nu este criteriul rele-vant. Într-adevãr la Secþia a II-acivilã ºi de contencios adminis-trativ se constatã un numãr maimare de cauze, în special celede restituire a taxelor de polu-are, pretenþii, dosare de fali-ment, cereri ale OficiuluiRegistrului Comerþului”, spuneMihaela Timiºan.

În penal însã lucrurile secomplicã, timpul de rezolvare aunui dosar mãrindu-se în

funcþie de complexitate cauzei.”În penal, cercetarea judecã-

toreascã axatã pe administrareaprobelor, direct ºi nemijlocit,presupune audierea unui numãrfoarte mare de persoane,respectiv pãrþi vãtãmate, incul-paþi, martori.

Aici e durata mai mare detimp a proceselor, cu atât maimult cu cât în prezent se con-statã o complexitate ridicatã acauzelor, în funcþie de naturainfracþiunii, numãrul mare apersoanelor implicate, situaþiecare impune o probaþiune com-plexã. Ultimul dosar este cu 75de inculpaþi, pânã îi strigi petoþi, dureazã o orã ºi mai tre-buie ºi ascultaþi fiecare înparte”, declarã MihaelaTimiºan.

Au fost însã ºi momente încare a vrut sã renunþe, însãpasiunea a fost mai puternicã:

”Au fost momente în care amvrut sã renunþ, cam o datã lasãptãmânã mi se întâmplã asta.Glumesc. Mi se întâmplã atuncicând se adunã mai multe, psi-hic, dar dupã ce mã liniºtesc,trec toate, îmi place ceea cefac”.

Cât despre ameninþãri, totea spune cã nu îi este teamã cãvreun infractor i-ar putea puneviaþa în pericol.

”Nu mi-a fost fricã niciodatã,odatã arestat un infractor cepoate sã facã? În 20 de ani teuitã. Infractorii au un fel derespect ºi teamã pentruautoritãþi. Ne-am confruntattoþi cu antipatia cuiva. Mai per-iculoºi, dacã pot spune aºa,sunt oamenii de rând… Þinminte cã în urmã cu câþiva aniam judecat cauza cuiva pentruo amendã ºi chiar ºi acum,dacã mã vede, îmi face tot felulde semne, îmi aratã pumnul,îmi face semn cã îmi taiegâtul… Dar nu îl iau niciodatã

în serios. Au fost cazuri în careau fost magistraþii ameninþaþi ºicei care au fãcut asta au fostcondamnaþi pentru ultraj”, pre-cizeazã judecãtorul MihaelaTimiºan.

Cât poate câºtiga un judecã-tor? Chiar ºi 7.000 de lei laTribunalul Hunedoara, înfuncþie de vechimea în muncãºi în sistem.

”Cel mai mult la noi secâºtigã 7.000 de lei. Raportatla volumul de muncã, felul ei,nu meritã sã fii judecãtor înRomânia. Salariile la noi începde pe la 4.000 de lei ºi înfuncþie de vechimea în muncã,în sistem, se poate ajunge ºi la7.000. Însã un ºomer în Italiaprimeºte 1.300-2.000 de euro,aºa cã ajungi sã te întrebi dacãmeritã sã fii judecãtor înRomânia”, mai spunevicepreºedintele TribunaluluiHunedoara.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 martie 201244 Actualitate

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraaJJuuddeeccããttoorr îînn RRoommâânniiaasau ºomer în Italia?

Î n urmã cu câþiva ani era

clãdirea cea maifalnicã dinMunicipiul Lupeni,cu care se mân-dreau toþi local-nicii. Astãzi, însã,Palatul CulturalMinerul este într-ostare avansatã dedegradare.

Acoperiº fãrã þigle,pereþi darâmþi, geamurisparte ºi grãmezi degunoaie în jur, acestaeste peisajul care seînfãþiºeazã înaintea celorcare trec prin zona cupricina.

De circa 7 ani, admi-nistraþia localã de aici totvorbeºte de reabilitareaacestei clãdire istorice,care a fost datã în folos-inþã în anul 1927, însãfãrã succes. Acum, însãla 85 de ani de existenþã,în sfârºit, monumentul vaintra într-un proces de

reabilitare, care va costanu mai puþin de 9 milioane de lei noi.

“În cel mult 1 aprilie,nu neapãrat de ziuapãcãlelii, pentru ca va fiduminicã, iar duminicanu se lucreazã, dar laînceputul lunii aprilie,100% ne vom apuca dePalatul Cultural, dar ºi deproiectul cu reabilitareastrãzilor. Avansul de 5 %este alocat, iar înmomentul începeri

lucrãrilor se vor da ºiceilalþi 5 % , iar dupãaceea, plãþile vin fãcuteodatã cu recepþia”, adeclarat CornelResmeriþã, primarulMunicipiului Lupeni.

Palatul CulturalLupeni, numit în perioa-da interbelicã TeatrulMiner, a fost construit lainiþiativa RegeluiFerdinand I, de cãtreSocietatea AnonimãRomânã „Lupeni”. Din

anul dãrii în folosinþã,1927 ºi pânã în 1948 ,aici au concertat diferiteorchestre camerale ºisimfonice, atât din þarãcât ºi din strãinãtate, iarpe scenã au jucat marimaeºtri ai dramaturgieiromâneºti.

Dupã 1948 afuncþionat ca ºi cine-matograf, geamurile sãliide spectacole fiind ziditecu cãrãmidã, iar la bal-con s-au fãcut modificãri

de-a lungul timpului pentru amenajarea unuiaparat de video-proiecþie.Deºi proiectatã dupã Salade aur a Filarmonicii dinViena, sala de spectacolea fost modificatã,scaunele fiind ridicate,dând aspectul unuiamfiteatru.

De-a lungul vremii i s-au date mai multe denumiri dupã regimurilepolitice care s-auperindat la conducereaþãrii, de la denumireainiþialã de Teatru Minier,trecând în 1948 lanumele de Palat alMuncitorilor, iar prin anii

70 fiind numit PalatulCultural “Minerul”.

Dupã 1990 nu a maiexistat niciun interes alconducerii minei Lupeni,în posesia cãreia se afladin 1948, de a-l maiîngriji. Astfel, s-a degra-dat în anul 1999, când afost dat ca locaþie deîntâlnire ºi manifestaredisponibilizaþilor. În câþivaani, întreaga clãdire aajuns într-o stare dedegradare avansatã, iaracum, aproape cã stã sãse prãbuºeascã.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

În sfârºit, Palatul Cultural de la Lupeni îºi va recãpãta gloria de altãdatã

Ziua apei,întâmpinatã

cu râurimurdare

Z iua mondialã aapei va fi sãr-

bãtoaritã în aceastãsãptãmânã, dar nucu acþiuni decurãþire a albiilor, cicu vizite la staþiilede tratare.

În 22 martie, când înlume se celebreazãimportanþa apei, SCApa Serv Petroºaniorganizeazã o vizitã cuelevi la staþia de tratarea apei din Dãnuþoni, în

timp ce albiile pâraielor sunt maimereu sufocate de deºeuri.

Nicio acþiune de curãþare nu aavut succs ºi edilii locali dau vinape cei care locuiesc în amonte ºicare sunt principalii poluatori.Niciun curs de apã nu ajunge sãtraverseze centrul oraºului fãrã sãfie sufocat de mizeriile ce plutesc.În ape gãseºte tot ce nu le-a folositcelor care stau la case, în timp ceîn Jiu ajung chiar ºi zemurile scursede la latrine.

Ziua Mondialã a Apei, sãrbã-toritã în fiecare an la 22 martie,atrage atenþia în acest an asupraimportanþei apei ca resursã vitalãpentru siguranþa alimentarã.Sloganul stabilit de UN Water ºiFAO pentru acest an: „Lumea esteînsetatã pentru cã nouã ne estefoame” se doreºte un semnal dealarmã în ceea ce priveºte risiparesurselor de apã, a importanþeiacestora pentru securitatea alimen-tarã ºi implicit pentru sãnãtateapopulaþiei.

Pornind de la realitatea cã

aproape un miliard de oameni trãiesc în condiþii de subnutriþie, în timp ce resursele de apã dulcesunt în scãdere, obiectivele ZileiMondiale a Mediului privescîn2012 raþionalizarea consumului deapã în gospodãrii, agriculturã ºiindustria alimentarã, reducerearisipei de alimente: 30% dintre ali-mentele produse la nivel mondialsunt aruncate, sau promovareaunor obiceiuri alimentare sãnã-toase, cu accent pe alimente pro-duse cu consum mai mic de apã.



L e-a plãtit statulîncãlzirea. Sute de

oameni din Petroºani aubeneficiat de ajutor destat pentru ca sã treacãpeste iarna grea dinacest an. Asta în timpce un om de rând aplãtit mai mult de 350de lei întreþinerea pen-tru douã camere.

Peste 1 milion de lei au fostalocaþi doar la Petroºani, iar ceimai mulþi beneficiari ai sub-venþiilor sunt asistaþii social ºioamenii foarte sãraci. Banii auvenit de la primãrie sau de labugetul statului ºi numai benefi-

ciarii de venit minim garantatau primit 45.700 de lei.

Lor li se adaugã cei care auprimit bani de lemne, ºi sumase ridicã la aproape 8.000 delei, în timp ce pentru cei careau termoficare sau se încãlzesccu gaz metan, sumele de labugetul local ajung la aproape50.000 de lei.

„Banii au venit de la bugetulstatului pentru cele 231defamilii care se încãlzesc culemne ºi cãrbuni,pentru cele381 de familii care au primitsubvenþia la gaz metan, saupentru cele 227 de familii caresunt racordate la termoficare.

Alte 166 de familii au primitsubvenþii de la bugetullocal,pentru cã sunt beneficiari

ai venitului minim garantat”, adeclarat Nicu Taºcã, purtãtorde cuvânt al PrimãrieiPetroºani.

Costurile întreþinerii, însã, aufost suportate în totalitate decei care au venituri mai mari de7.000 de lei lunar. Ei au fostnevoiþi sã scoatã din buzunarsume mari, iar cele mai marifacturi au venit în luna februar-ie. Aºa se face cã la o garson-ierã în Petroºani pe februariecostul întreþinerii a fost de 230de lei, faþã de doar 180 de leicât a fost în lunile precedente,iar la 2 camere costul facturiipe februarie este de 352 de leiîn medie.

Cei care au stat la 3 camere,au scos din buzunare 474 delei.


Sute de asistaþi la întreþinere

S-a sinucis în casãU n tânãr de 28 de ani din municipiul

Vulcan, Valea Jiului a fost gãsitmarþi dimineaþa spânzurat în locuinþa sa.Pãrinþii sunt cei care l-au gãsit atârnândîn ºtreang.

Poliþiºtii spun cã nu sunt suspiciuni ºi cã, cel maiprobabil, tânãrul care nu a lãsat niciun bilet, a decis cãnu mai vrea sã trãiascã. “Noi am ajuns la faþa locului,dar am constatat cã nu sunt suspiciuni în privinþamorþii bãrbatului de 28 de ani. El nu a lãsat niciunbilet, dar din verificãri am aflat cã ºi-a anunþat intenþiaînainte cu o searã, unui prieten”, spune Toma Mihu,comandatul Poliþiei Vulcan.

Tânãrul locuia în cartierul Crividia din Vulcan ºi separe cã discutase cu un prieten înainte cu o searãdespre drama sa ºi dimineaþã ºi-a pus în aplicare planul. Omul suferea de un handicap ºi poliþiºtii spuncã acesta ar putea fi motivul sinuciderii.

Trupul neînsufleþit am omului a fost transportat lamorga spitalului de urgenþã din Petroºani pentrunecropsie.


C iorile s-auînmulþit simþitor,

iar acum au ºi pui.Situaþia este valabilãla Petroºani, dar localnicii nu credcã ele ar trebui stâr-pite, deºi toatã lumearecunoaºte cã fac mizerie ºi gãlãgie.

În douã zone impor-tante ale municipiului,pãsãrile croncãnesc cât eziua de lungã ºi fac ºi miz-erie. Ciorile s-au propãºitîn zona centralã aoraºului, dar ºi la intrareaîn Cartierul Aeroport ºideranjeazã pacienþii spi-talului. Nimeni nu le-avenit în vreun fel de hacpãsãrilor, iar autoritãþilelocale spun cã ar reuºi sãle stârpeascã, doar dacãar tãia copacii, ceea ceeste imposibil. Pãsãrilelocuiesc acum în cei maibãtrâni arbori din locali-

tate ºi e exclusã tãierealor. Situaþia este oarecumfãrã scãpare ºi în curândvor fi ºi mai multe, pentrucã se pregãtesc sã-ºicreascã puii.

Trecãtorii care leascultã ºi le privesc, însã,recunosc cã fac mizerie,dar nu mulþi se îndurã sãdea un verdict împotrivalor. „Nu trebuie ucise.Trebuie lãsate cã cred cãnu le fac rãu arborilor încare stau, chiar dacã în

parc e mizerie din cauzalor”, spune un trecãtor.„Au distrus parcul de subcopaci cu mizeria lor ºi desus cad crengi cã suntgrele, dar nu ºtiu ce artrebui sã facem cu ele. Nuaº vrea sã fiu de acord cuuciderea lor”, spune unalt trecãtor.

„Ciorile sunt bune înoraº ºi mai sunt ºi foartedeºtepte. Nu vor reuºi nicinu vânãtori sã lestârpeascã. Am vãzut la

Deva cã au încercat ceva,dar doar le-au rãrit”,spune un alt domn.

În zona Spitalului deUrgenþã ºi chiar în centrulmunicipiului Petroºani, înparcul de lângã poºtã,croncãnitoarele stau cât eziua de lungã, fac gãlãgie,mizerie ºi ºi-au creat adevãrate ghirlande decuiburi. Se pare, însã, cãlocuitorii vor trebui sã seobiºnuiascã cu ele.


Sute de ciori în parcurile din Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 martie 2012 Politic 76 Politic

D upã PSD, PDL avenit rândul PNL

sã sondeze opinia publicã ºi a fãcut-o…altfel decât ceilalþi.Pentru ”teste” compa-rative apar nume caVochiþoiu, Avram, PP-DD, Monica IacobRidzi, iar rezultatelesunt inedite. USLdeþine supremaþia îngeneral, iar în particu-lar PNL va deþine, dinnou, ConsiliulJudeþean, conform sondajelor.

Este greu de înþeles de cePSD ºi PNL Petroºani nudoresc sã-ºi facã publice sondajele, în sensul de a darãspunsuri ziariºtilor la între-bãri care privesc interesul general, pentru informareapopulaþiei. Pentru cã deºi ceidin USL nu au fost vizibilimultã vreme, sondajele îiavantajeazã ca urmare anemulþumirilor majore alecetãþenilor faþã de actuala

guvernare.Sondajele partidelordin cadrul USL au fost definiti-vate de peste o sãptãmânã ºia fost nevoie sã aflãm derezultatele acestora prin”mijloace specifice”.

PNL a comandat un sondajinteresant, în sensul între-bãrilor adresate cetãþenilor dinPetroºani, dar ºi alãturãrii personalitãþilor faþã de carealegãtorii sã-ºi exprime prefe-rinþa. Rezultatele acestuiaaratã situaþii inedite.

ªi cum PNL nu are candi-dat pentru Primãria Petroºani,conform algoritmului din USL,au fost testaþi HaralambieVochiþoiu ºi Costel Avram, pelângã Tiberiu Iacob Ridzi ºiIoan Rus. Ultimii doi sesitueazã în marja de eroare acelorlalte sondaje efectuate dePSD ºi PDL, ceea ce denotãcã sondajul PNL este corect,ca ºi celelalte.

Clasamentul în preferinþelealegãtorilor din Petroºanisunt: Tiberiu Iacob Ridzi –60,2%, Ioan Rus – 29,3%,Costel Avram – 10%,Haralambie Vochiþoiu – 3%.

Pentru consiliul local alegã-

torii opteazã pentru USL –67%, iar pe locul doi seclaseazã PP-DD cu 11,60%.PDL are 6% în preferinþelepetroºãnenilor, lucru ce aratãîncã o datã cã nu este în regulã pentru Tiberiu IacobRidzi dacã va câºtiga fotoliulde primar, pentru cã nu aravea susþinere politicã în con-siliul local. Sau cine ºtie, poatetrece la USL, dupã alegeri,pentru a atinge obiectivelepromise, aºa cum au facut ºi

alþi primari, precum GheorgheIle, Ilie Pãducel ºi Ilie Botgrosºi au reuºit sã realizeze ce nicinu bãnuiau datoritã susþineriipolitice de la centru.Exceptând Ilie Botgros…

Pentru ºefia ConsiliuluiJudeþean, PNL a ales cincinume ale principalelor partide,dar ºi ale celor care au fãcutmultã gãlãgie. Clasamentulsondajului liberalilor aratã ast-fel: Mircea Ioan Moloþ (PNL) -47%, Dorin Gligor(PDL) –16%, Costel Avram(PRM) –15%, Mircia Muntean(UNPR)– 14%, Rãzvan Mariº (PP-DD)– 4%. Gligor, Avram ºiMuntean sunt umãr la umãr,dar foarte departe de Moloþ -primul clasat.

Din cele ºapte formaþiunipolitice testate în sondaj pen-tru Consiliului Judeþean, USLare 59,6 % din preferinþe.Deci, Mircea Moloþ poate staliniºtit în privinþa susþinerii.

La capitolul ”deputaþi”, liberalii au vrut sã afle cumsunt percepuþi cei doi lideri ai

USL, respectiv Alin Simota –PNL ºi Ioan Rus – PSD, com-paraþi cu actualul deputatMonica Iacob Ridzi – PDL.Scorul este în favoarea luiSimota cu 39,6%, la 28,8%,procentul Monicãi Ridzi.

Intre Ioan Rus ºi MonicaIacob Ridzi, a pierdut în faþaalegãtorilor tot Monica I.Ridzi:Ioan Rus -54%, iar MonicaIacob Ridzi – 27,1%. De pre-cizat cã restul rãspunsurilorcelor intervievaþi, de pânã la

100%, au fost ”nu ºtiu”, ”nurãspund”, ”nici unul”.

ªi din acest al treilea sondajreiese cã USL deþine supre-maþia în doleanþele cetãþenilorPetroºaniului, pe toatepalierele, exceptând PrimãriaPetroºani. Dacã PNL îºipãstreazã procentul din sonda-je, va deþine ºefia judeþuluiprin Mircea Ioan Moloþ ºimajoritatea în ConsiliulJudeþean Hunedoara, alãturide partenerii de alianþã, fãrãnici o primejdie care s-arputea încadra în marja deeroare.

Valea Jiului se pare cã va fireprezentatã în CameraDeputaþilor tot de oameniiUSL.

Ce mai cred petroºãneniidespre nivelul de trai al ulti-milor ani, sub ”stãpânirea”PDL-istã? 80% dintre aceºtiasusþin cã nivelul de trai s-aînrãutãþit, iar 74% considerãcã situaþia economicã aPetroºaniului s-a înrãutãþit.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

L a PartidulPoprului – Dan

Diaconescu sunt,din nou, tensiuni odatã cu anunþareanumirii luiHaralambieVochiþoiu în frunteafilialei judeþeneHunedoara. Cauzaeste: în douã luni,trei preºedinþi! Vreo40 de lideri ai fil-ialelor locale auspus cã vor demi-siona din funcþii.

Dupã ce se mai poto-liserã puþin spiritele înPartidul Poporului – DanDiaconescu, dupã schim-barea cu nici douã luni înurmã a conduceriijudeþene a partidului, situ-aþia s-a inflamat din noucând s-a anunþat numirealui Haralambie Vochiþoiuîn fruntea PP filialajudeþeanã Hunedoara.Liderii locali din judeþ numai au sentimentul sigu-ranþei lucrului fãcut,încrederea ºi stilul demuncã în echipã în loc sãse consolideze, a fost dilu-at prin trei schimbãri îndouã luni, a treia fiindHaralambie Vochiþoiu.Mai mult, stiulul de”impunere” hotãrât, pealocuri agresiv în limbaj ºiatitudine, caracteristic fos-tului preºedinte al PSDPetroºani, a cam deranjat.Mai mult, deranjul liderilorlocali a venit în urmadeclaraþiilor de presã aleacestuia ºi folosirea titula-turii de preºedinte PP-DDHunedoara pe înscrisuriînainte de a fi numit ofi-

cial. S-a mai vorbit, tot cao supãrare majorã, defaptul cã Vochiþoiu ar fiîmpãrþit fluturaºi elec-torali, pe care se semnasetot ca preºedinte al PP-DD Hunedoara. HariVochiþoiu a spus cã afolosit aceastã titulaturãdoar pe un material deinformare, dosarulrãmânând la partid.

Ca urmare a acestorsupãrãri, printre altele,mulþi lideri ai partidului ºi-au anunþat demisia, alþiinu au dorit sã comentezesituaþia fiind prea

supãraþi, ºi la supãrare sepot spune vorbe grele.

Luni, în Biroul Executival PP-DD Hunedoara, arfi trebuit sã fie uns oficialca preºedinte HaralambieVochiþoiu, dar acest lucrunu s-a întâmplat. Totuºiºedinþa a avut loc fãrã ofi-cialii de la Bucureºti,prinºi cu treburi în altejudeþe. La ºedinþã a fostinvitat ºi Vichiþoiu, care s-a prezentat ºi ºi-aprezentat intenþiile delucru, ceea ce n-a potolitsupãrãrile, dimpotrivã.

R ãzvan Mareº,preºedinte în

funcþie PP-DDFiliala judeþeanãHunedoara:

”Joi, vom avea o întâl-nire cu factori de condu-cere ai partidului ºi nu aºvrea sã comentez pânãatunci. Deocamdatã eusunt preºedinte ºi coor-donez stategia de campanie electoralã. Amfost informat telefonic desecretarul general al par-

tidului cu privire laHaralambie Vochiþoiu, darnu existã încã nici o hârtieoficialã în acest sens.Activitatea în judeþ nueste blocatã, se lucreazãintens”.

G heorghe Rus,preºedinte

PP-DD Vaþa:”Ieri (luni – n.n.), în

Biroul Judeþean, mi-amexprimat punctul devedere la cât depãguboase sunt acesteschimbãri la conducereapartidului, filialajudeþeanã: în douã luni,trei preºedinþi! Joi, cândsper cã vine secretarulgeneral al partidului, îmivoi da demisia din BiroulJudeþean al PP. Ceea cese întâmplã ne afecteazã

imaginea, ne afecteazãdirect pe noi ºi este onotã proastã pentru partid”.

C ãtãlinDecebal, coor-

donator PP-DDOrãºtie-Geoagiu:

”Deocamdatã H.Vochiþoiu nu estepreºedinte. Preºedinteeste Rãzvan Mareº. Ieri(luni – n.n.), la ºedinþaBiroului Judeþean, ca invi-tat, Vochiþoiu s-a prezen-tat ºi ne-a spus cã el va fipreºedinte. Eu ºtiu cã înconducere sunt Mareº,Suciu ºi Sanda. Ãºtiasunt! Sigur, dacãVochiþoiu va respectastatutul, oamenii, vomrespecta decizia pentru cãnu putem sã dãm înapoi.

Vom vedea. În plus, vor fialegeri în partid dupãscrutin”.

N icolae Morar,coordonator

PP-DD ValeaMureºului:

”Nu fac nici un comen-tariu pânã dupã ºedinþade Birou cu cei de laBucureºti, de joi. Nudoresc sã aduc atingereimaginii partidului ºi princomentarii care ar fi neavenite acum”.

R aj Tunaru,preºedinte

PP-DD Valea Jiului:”Am încercat, aºa cum

am putut, sã calmezspiritele ca ºi în cazulSanda- Mareº. Dar de

data asta nu merge. Vreo40-45 de lideri vor sãdemisioneze. Eu, perso-nal, nu sunt supãrat peHari Vochiþoiu. El a profi-tat de un val bun, cel alPP, ºi a reuºit sãconvingã. Dar în acestjudeþ, fiecare filialã a chel-tuit bani, energie, muncãfoarte multã ºi la asta nuse gândeºte nimeni. Nupoþi sã schimbi atât dedes conducerea. Sigur sepoate întâmpla acestlucru, dar din motivefoarte solide, când seîncalcã statulul, sau cânde vorba de fapte grave. ªieu voi pleca ºi voi urmaechipa. De mic am fostînvãþat în echipã ºi o voiface din solidaritate. Îmipare rãu sã spun astaavând în vedere cã pemine ºi pe Dan

Diaconescu ne leagã olungã prietenie. Am trecutprin multe împreunã”

H aralambieVochiþoiu,

anunþatul viitorpreºedinte PP-DDHunedoara:

”Decizia de numire amea a fost luatã laBucureºti ºi azi-mâine artrebui sã soseascã oficial.Da, ºi eu am auzit cãexistã supãrãri în partid.Mare parte din ei: RajTunaru ºi Tunaru Raj! Nu,nu fac nici un comentariupentru cã nu face binePP. Trebuie sã facemechipã pentru cã soluþiilenu trebuie tranzacþionatede 2-3 lideri. Probabil cãsunt supãraþi de acesteschimbãri din ultimavreme, dar ce vinã ameu? M-au ºi întrebat, ei cegaranþii au. Le-am spus cãei, comparativ cu condu-cerea judeþului, sunt aleºi,deci ei, în teritoriu, nu aunici o problemã.Cîtpriveºte numele ºi funcþiale-am folosit doar pe unmaterial prezentat în faþaBiroului ºi pe dosar, daera numele ºi funcþia.Ce puteam sã scriuacolo, în calitate dece? Eu îi înþeleg, darcând vor vedea cã amvenit ca sã muncimîmpreunã, situaþia seva schimba”.

Scandalul pare a sefi produs, dupã cumspun neoficial unii lideri PP, din cauzaaerului de superiori-tate afiºat ºi folosirea,prea des, a expresiei”oamenii mei”, fãcândreferire la cele 200 depersoane care l-auurmat pe HaralambieVochiþoiu, dupã spuse-le sale. Iritaþi, partedin cei care au tras laînfiinþarea PP auexclamat: ãsta credecã e în PSD de vinesã facã pe deºteptulcrezându-ne pe noiproºti?

Dacã este aºa,înseamnã cã HariVochiþoiu nu a înþelesde ce s-au supãrat ceide la PSD ºi s-audescotorosit de el, dincolo de trãdãrileinvocate. Vomvedea…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS

Demisii anunþate o datã cu numirealui Vochiþoiu în fruntea PP-DD

Sondajul PNL

Gligor, Avram, Muntean – umãr la umãr,mult în urma lui Moloþ

P roiectele de captare ametanului din subteranele

Valea Jiului sunt blocate deconjunctura nefavorabilã.Compania americanã care ºi-apropus sã degazeze uneleperimetre miniere a fost gravafectatã de recesiunea financia-rã, iar CNH aºteaptã sã intre înlichidare ca sã poatã dezvoltaaceastã activitate prin nouastructurã ce va fi înfiinþatã.

Gazul metan reprezintã cel mai pericu-los component al subteranelor Vãii Jiului.Metanul se gãseºte din belºug în minelede cãrbune ºi este „responsabil” pentrumajoritatea accidentelor de muncã graveproduse la subunitãþile extractive.

Pentru cã tot existã instalaþii speciale,unii – printre care ºi CNH – s-au gânditsã-l capteze ºi sã-l transforme într-un pro-dus aducãtor de venituri suplimentare. Pelângã licenþa de exploatare a resurselorminerale, CNH deþine ºi avizele pentruexploatarea gazului metan, dar activitateaeste concretizatã într-o prea micãmãsurã.

La Exploatarea Minierã Lupeni seaplicã deja captarea metanului, prinstaþiile de degazare obiºnuite, iarmetanul este utilizat pentru încãlzireaapei, în folosul propriu.

La fel se întâmplã la Vulcan ºi maiexistã premisele pentru Livezeni ºiParoºeni, însã proiectul CNH nu poatefi pus deocamdatã în practicã. Cu aju-torul unor echipamente de cogenerare seproduce energie electricã ºi termicã.

Dacã cea termicã va putea fi folositã,probabil, la scarã zonalã, energia elec-tricã astfel obþinutã poate fi injectatã înreþeaua electricã naþionalã. Pentru cãfondurile necesare sunt imense faþã de

posi-bilitãþile

Companiei, de circa 10 milioane dedolari/ instalaþie, în urmã cu circa trei anioficialii CNH au decis sã se asocieze cu

un investitor. A avut loc ºi o licitaþie în vederea

atribuirii contractului de asociere în par-ticipaþiune, pentru valorificarea gazuluide minã provenit din staþiile dedegazare. Niciunul dintre cei doi ofer-tanþi nu au fost, însã, calificaþi, aºa cãproiectul nu a putut merge maideparte.

„Am început o gândire cuHidrolecetrica, pe timpul lui Mihai

David, de a utiliza gazul metan lasuprafaþã, pentru producerea de energieºi apã caldã la scarã micã, dar proiectulnu s-a concretizat. La acest moment, oasociere cu o firmã este imposibil de real-izat, având în vedere datoria istoricã aCompaniei ºi posibilitatea ca asocierea sãintre în faliment odatã cu CNH”, a expli-

cat Constantin Jujan, directorul general alCNH.

Proiectul nu este abandonat, totuºi, ºiva fi reluat în viitorul apropiat, dupã înfi-inþarea noii societãþi, curãþate de datoriilecare greveazã acum ctivitatea, ºi care vaprelua minele aflate pe program deînchidere. Iar proiectul se poate imple-menta cu succes ºi pentru minele viabile,dar numai dupã includerea lor în viitorulcomplex energetic. Potrivit directoruluiConstantin Jujan, EM Paroºeni deþinedeja o staþie de degazare ce poate fi uti-lizatã, în timp ce la Livezeni seintenþioneazã achiziþionarea uneia pentruzona centralã a minei, adicã pentru strat-ul 13, unde s-a produs explozia dindecembrie 2003.

Rezerve de metan existã suficient, iar

studiile de specilaitate indicã faptul cãvolumul de gaz degajat este de peste 2,8milioane de metri cub.

A mericanii, blocaþi de crizã

Compania Naþionalã a Huilei nu estesingura interesatã de metanul din subter-anul Vãii Jiului. ªi societatea cu capitalamerican „Panonian Energy” a intrat pepiaþã cu intenþia de a extrage metanul înanul 1998, când au demarat negocierilepentru concesionarea unor perimetreminiere.

În 1999, firma a încheiat un acord cuCNH, prin care aceasta din urmãºi-a dat acceptul pentru conce-siune. În plus, în octombrie 2002,Guvernul României a adoptat ohotãrâre prin care perimetrulminier de la Aninoasa a fost con-cesionat firmei americane pe operioada de 30 de ani.

În paralel, reprezentanþii„Panonian Energy” au concesionatmai multe zãcãminte, majoritateacare nu mai sunt folosite de CNH.Firma a fost însã învinsã de crizafinanciarã. Prof. Radu Sorin,reprezentantul americanilor în

judeþul Hunedoara, spune cã societateanu ºi-a mai putut continua activitatea ºiºi-a închis porþile.

„Investiþiile erau destul de mari.. Forajulpentru o singurã sondã, cu fracturarearocilor s-a cifrat la circa un milion de dolariºi era nevoie de minim 4 sonde. Astaînsemna 4 milioane de dolari. Intenþionausã se extindã, dar au fost afectaþi puternicde crizã”, a precizat Radu Sorin. Arenunþat ºi la concesiunea perimetrelor ºial licenþa de exploatare, care a fost trans-feratã spre altã societate, dar nici despreaceasta nu se mai ºtie nimic.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Stop cerºetoriei!

D irecþia Generalã de Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului Hunedoara va

desfãºura, miercuri 21 martie 2012, acþiunicomune, în cadrul Zilei Internaþionale aCopiilor strãzii, sub denumirea „Stop cerºeto-ria!” cu Poliþia Localã Deva ºi Hunedoara cuscopul de a identifica copiii strãzii ºi minoriiaflaþi pe stradã nesupravegheaþi de pe razamunicipiilor Deva ºi Hunedoara.

Din perspectiva drepturilor copilului, cerºetoriareprezintã una dintre cele mai grave forme deexploatare prin muncã a copilului, indiferent demotivaþiile pãrinþilor sau adulþilor cãrora le suntîncredinþaþi copiii. DGASPC Hunedoara adreseazãrugãmintea cãtre locuitorii judeþului de a semnalaimediat cazurile de copii aflaþi pe stradã, la cerºitsau la vânzare de ziare ºi recomandarea de a încetasã le ofere bani, pentru cã astfel se încurajeazã ºi sesusþine cerºetoria.

Sesizãrile privind astfel de cazuri se pot face lanumerele de telefon ale Direcþiei: 0254 233341,0254 983 telefonul gratuit al copilului, telefonul

gratuit de urgenþã 0 800 110203 al “Echipei mobile deintervenþie rapidã în cazuri deabuz, neglijare ºi exploatare acopilului”; la numãrul unicnaþional de urgenþe 112; tele-fonul unic european 116 111sau în scris la sediul central dinDeva, B-dul Iuliu Maniu, nr.18.

În cursul anul 2011 au fostderulate, în parteneriat cuPoliþia Municipiului Deva ºiHunedoara, Poliþia Localã Devaºi Hunedoara, InspectoratulJudeþean de Poliþie Hunedoaraºi Inspectoratul de JandarmiJudeþean „Decebal”Hunedoara, acþiuni de identificare a copiilor carecerºesc în stradã, a minorilor cu comportamentdeviant ºi acþiuni de promovare a comportamentelorsociale sãnãtoase. În evidenþele DGASPCHunedoara figurau la nivelul anului 2011 un numãrde 12 cazuri de copii ai strãzii, 1 copil fiind din altjudeþ. Cazurile au fost soluþionate prin asigurareaserviciilor de consiliere, monitorizare în familie ºiacordarea de prestaþii sociale de la SPAS – urile dedomiciliu pentru un numãr de 5 copii ºi instituireaunei mãsuri de protecþie specialã într-un centru deprimire în regim de urgenþã pentru 6 copii.

În evidenþele DGASPC Hunedoara figureazã înacest an un numãr de 12 cazuri de copii ai strãzii

dintre care copii 5 din alte judeþe.Pentru 5 copii s-au instituit mãsuri deprotecþie specialã într-un centru deprimire în regim de urgenþã ºi 7 copiiau fost redaþi în familia naturalã beneficiind de servicii de consiliere ºimonitorizare din partea DGASPCHunedoara ºi prestaþii sociale de laSPAS - urile de domiciliu.

În urma evaluãrilor efectuate decãtre specialiºtii instituþiei s-a constatatcã toþi aceºti copii, puºi într-o situaþietraumatizantã de cãtre propriile familii,necesitã pe lângã acordarea mãsurilorimediate de limitare a situaþiei de riscºi perioade lungi de consiliere psiho-logicã, fiind bine cunoscut faptul cã lao vârstã fragedã, orice traumã suferitãde micuþi lasã urme adânci în perso-nalitatea viitorului adult.

VViorica POPESCUiorica POPESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 martie 2012 Actualitate 98 Actualitate

D oi tineri dinLupeni au fost

prinºi de poliþiºti fixîn casa pe care voiausã o prãdeze. Veciniiau alertat poliþia, pentru cã ºtiau cãlocatarii din acelapartament sunt plecaþi.

Poliþia a ajuns la faþalocului în urma unui apelprimit la 112 ºi oameniilegii au avut marea sur-prizã sã gãseascã în casãhoþii. Totul s-a petrecutla ora 4:30, luninoaptea, când PoliþiaMunicipiului Lupeni afost sesizatã de cãtre uncetãþean despre faptul cãa auzit zgomote înapartamentul situat dea-supra locuinþei sale,

ºtiind cã proprietaralocuinþei este plecatã dinlocalitate .

”La faþa locului s-audeplasat douã patrule desiguranþã publicã care i-ausurprins în flagrant în inte-riorul apartamentului pecei doi tineri de 28 ºi 27de ani, ambii din Lupeni.În cauzã s-a întocmit dosar

penal pentru sãvârºireainfracþiunii de furt califi-cat”, spune purtãtorul decuvânt al IPJ HunedoaraBogdan Niþu.

Cei doi bãrbaþi au fostreþinuþi pentru 24 de ore,urmând sã fie prezentaþiinstanþei cu propunere dearestare preventivã.


Avocatul Poporuluiva acorda audienþe

la PrefecturãB iroul Teritorial Alba - Iulia al

Instituþiei AvocatulPoporului va acorda audienþe lasediul Instituþiei Prefectului –judeþul Hunedoara

Urmare a demersului InstituþieiPrefectului - judeþul Hunedoara în vederea apropierii instituþiilor statuluicãtre cetãþeni, în ultimele trei lunireprezentanþii Biroului Teritorial Alba -Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului auacordat asistenþã juridicã unui numãr deaproximativ 75 de cetãþeni ai judeþuluiHunedoara.

Continuând aceastã acþiune, aducem lacunoºþiinþa cetãþenilor judeþuluiHunedoara care doresc asistenþã juridicãcã se pot prezenta la sediul InstituþieiPrefectului judeþul Hunedoara luni,26.03.2012 începând cu orele 10.00pentru a putea discuta cu reprezentanþiiBiroului Teritorial Alba - Iulia a InstituþieiAvocatul Poporului.

Hoþi prinºi în flagrant

D in cauzã cã delincvenþajuvenilã este o problemã

de actualitate, care preocupãfactorii responsabili, reprezen-tanþii Inspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara ºi cei aiInspectoratului Judeþean dePoliþie Hunedoara au decis ca,în acest an, sã desfãºoare înparteneriat mai multeproiecte.

„Justiþia pentru minori este, înRomânia, o problemã deschisã.În prezent, sistemul se concen-treazã mai mult pe sancþionarea,decât pe reeducarea celor careîncalcã legea, ignorându-se cã,de fapt, infractorii minori suntmai degrabã victime”, a precizatinspectorul ºef al ISJHunedoara, AlexandruLãutaru.În acelaºi timp, se con-siderã cã programele edu-caþionale sau cele preventivesunt insuficiente, iar cele douãinstituþii amintite au decis sãderuleze mai multe proiectecomune. Astfel, în perioada 2 +

6 aprilie, are loc acþiunea„Sãptãmâna ºcoala altfel”, ce seva desfãºura în toate municipiileºi oraºele judeþului Hunedoara.În cadrul acestuio proiect va fiderulat programul „Poliþist pen-tru o zi”, destinat elevilor dinclasele IX – XII. Pentru elevii declasa a V-a este dedicat progra-mul „unde-i lege, nu-i tocmealã”,care are drept scop prevenireafaptelor de naturã penalã decãtre minori sub 14 ani.Proiectul „Sã exmatriculãm vio-lenþa” are drept scop prevenireaviolenþei ºcolare în ciclul gim-nazial ºi îmbunãtãþirea climatuluide siguranþã ºi este destinat

elevilor din clasele VI-VIII, iarproiectul „Sã învãþãm dingreºeli” îºi propune prevenireainfracþionalitãþii în rândul elevilorde liceu.

Noutatea acestor proiecte,faþã de celelalte derulate pânã înprezent, este cã vor fi organizatecâte patru sesiuni sãptãmânale,cu fiecare grupã de elevi în parteºis e va pune accent pe acumu-larea de informaþii noi, pecreºterea stimei de sine, pe for-marea atitudinilor de respingerea presiunii grupului ºi pemedierea stãrii conflictuale dintreelevi.


Parteneriat pentru prevenireadelincvenþei juvenile

Criza lasã metanul în subteranele Vãii Jiului

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 martie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

2 1 m a r t i e 2 0 1 2

Energia ºi perseverenþa vã ajutã sãfinalizaþi un proiect început cu maimult timp în urmã. În prima parte azilei, un prieten vã propune o colab-orare avantajoasã, care vã va aducesatisfacþii materiale nesperate.Evitaþi discuþiile în contradictoriu cupartenerul de viaþã!

Dimineaþa faceþi o scurtã cãlãtorie încare îmbinaþi interesele profesionalecu cele personale. Sunteþi foarteîncrezãtor în capacitãþile dumneav-oastrã ºi aveþi tendinþa sã vã asumaþiprea multe riscuri. În relaþiile cucolaboratorii, fiþi mai flexibil ºi nuîncercaþi sã vã impuneþi.

Vã simþiþi în formã ºi faceþi planuriîndrãzneþe de viitor. Este un momentprielnic pentru investiþii pe termenlung, pentru a începe noi afaceri ºipentru cãlãtorii în interes personal.Profitaþi de moralul ridicat pe care îlaveþi astãzi! Aveþi mari ºanse dereuºitã.

Datoritã dificultãþilor financiare, s-arputea sã se declanºeze o ceartã înfamilie. Sunteþi plin de energie ºiputeþi sã finalizaþi o lucrare începutãcu mai mult timp în urmã. Nupierdeþi ocazia! Cheltuiþi cu mãsurãºi aveþi în vedere ºi necesitãþile familiei.

Sunteþi plin de elan ºi aveþi iniþiativeinspirate. Puteþi avea mari satisfacþiipe plan profesional ºi intelectual,dacã daþi dovadã de perseverenþã.Pe plan sentimental, nu aveþi de cesã vã plângeþi. Fiþi modest în relaþiile cu prietenii. O sã aveþi numaide câºtigat.

Sunteþi tensionat datoritã programu-lui încãrcat de la locul de muncã. Nuvã manifestaþi nemulþumirea în faþaºefului. Aveþi încredere ºi nu vã lãsaþicopleºit! Veþi rezolva cu bine toatesarcinile. Totul este sã aveþi rãbdareºi sã vã pãstraþi echilibrul în tot ceeace faceþi.

Aveþi mari ºanse de reuºitã în tot cefaceþi la locul de muncã ºi în interespersonal. Voinþa ºi încrederea în sinevã ajutã sã depãºiþi toate dificultãþile.Este un moment foarte bun pentru asusþine examene, lucrãri ºi proiecte.Nu neglijaþi problemele persoaneiiubite.

Situaþia financiarã nu este satisfãcã-toare, dar nu reuºeºte sã vã descura-jeze sau sã vã determine sã vãpierdeþi încrederea în forþele proprii.Chiar dacã vã simþiþi în formã,gândiþi-vã bine înainte de a acþiona ºifiþi prudent. Dupã-amiazã s-ar puteasã primiþi o veste neplãcutã.

Începeþi ziua cu o bucurie. Primiþi osumã mare de bani dintr-o afaceredemaratã cu mai multe zile în urmãîmpreunã cu un prieten. Acumputeþi sã vã faceþi planuri îndrãzneþede viitor ºi sã cumpãraþi un obiect devaloare pe care vi-l doriþi de mult.Bazaþi-vã pe intuiþie.

În prima parte a zilei vã ocupaþi de oproblemã financiarã mai veche. Dacãvi se propune o colaborare, nu orefuzaþi. Ar putea sã producã oschimbare favorabilã în viaþa dum-neavoastrã. Þineþi cont de sfaturilepartenerului de viaþã! Lucrurile începsã meargã mai bine.

Un bãrbat mai în vârstã vã propuneo afacere din care puteþi câºtiga înscurt timp o sumã importantã debani. În cursul dupã-amiezii sunteþinevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie îninteres de serviciu. Cu acest prilej, s-ar putea sã cunoasteþi un viitorpartener de afaceri.

Începeþi ziua cu elan ºi încredere,care vã sporesc randamentul. Nuaveþi nici un fel de probleme decomunicare. S-ar putea sã plecaþiîntr-o cãlãtorie de afaceri. Acordaþimai mult timp odihnei, altfel riscaþisã aveþi probleme de sãnãtate.Trebuie sã vã mai menajaþi.

H O R O S C O P

A dministraþia localã dela Lupeni imple-

menteazã sistemul “Bigbrother”. Cei de aici auatribuit contractul pentruimplementarea sistemului desupraveghere video urbanã ºilucrãri de montaj a acestuiaîn cadrul proiectului “Sistemde SupraveghereVideo Urbanã” înmunicipiulLupeni.

Valoarea la care afost atribuit contractul este deaproape 630 de miide lei. Potrivitreprezentanþiloradministraþiei localede la Lupeni, proiec-tul are rolul de areduce infracþionali-tatea în municipiu.

“Camerele de supraveghere vor fimontate în intersecþii ºi în preajmaunitãþilor ºcolare”, afirmã reprezen-tanþii administraþiei publice dinLupeni.

În cadrul proiectului vor fi montate41 de camere de supraveghere.Printre administraþiile locale care aurecurs la aceasta acþiune sunt cea dela Petrila ºi Petroºani.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Sub lentila camerelorde supraveghere


N eoficial, campa-nia electoralã a

început încã de printoamna anului trecut,când, încetiºor, auînceput sã se strângãrândurile pe scenapolitica, sã se creezeºi recreeze alianþe, sãse încheie pe faþã saupe la colþuri tot felulde înþelegeri.

În ultima vreme,bãtãlia politicã s-a ascuþitºi pe online. Au apãrutpeste noapte tot felul debloguri ºi conturi deFacebook care-i susþin peunii candidaþi îndefavoarea altora.

Î i spun ”NU” luiResmeriþã

Un exemplu ar fi cã înultimele trei luni, pelângã un blog dedicatneregulilor administraþieilupenene, au mai apãrutîncã douã, mai incisive ºimai hotãrâte sã-iconvingã pe oameni „sãspunã NU lui CornelResmeriþã” la alegerilelocale din iunie.

”Blogul nostru îºipropune sã scoatã în evi-denþã, prin mijloace civi-lizate, în special articoledin presã, reamintitepopulaþiei Lupeniului ºinu numai, lucruri despreactuala ”dictaturã”aducãtoare de pieire careadministreazã oraºul. Dar(existã un dar) ca sã neraportãm spuselor dum-

neavoastrã, dacã singurºansã, singura variantã arfi Brânduºe, îl vomsusþine din principiu. CaLupeniul, cu ajutorul luiDumnezeu sã scape deghearele actualului primalºi ale camarilei sale. Iarmai apoi, vom vedea.Dacã va fi nevoie, v-omcritica pe mai departe”,îºi prezintã bloggerii dinLupeni motivaþia creãriisite-ului care-i pune la zidpe Cornel ºi CristianResmeriþã ºi pe city-ma-nagerul Gabriel Lungu.

Mai mult, unele vocisusþin cã în spatele aces-tor campanii online ar fiunul dintre contracandi-daþii primarului CornelResmeriþã, ConstantinBrânduºe. Acesta neagãtotul, spunând cã elîntotdeauna îºi asumãlucrurile pe care le spuneºi nu se ascunde în

spatele unor identitãþifalse.

”Eu am un cont deFacebook, îmi asum acþi-unile pentru ce fac ºi nicide contul meu nu amvreme la cât sunt de ocu-pat cu afacerile mele. Nuºtiu cine sunt cei care au

pornit aceastã campanieîmpotriva lui Resmeriþã,nu îi cunosc. Eu chiar nuam timp sã stau pebloguri. ªi dacã îmifãceam blog, îl fãceampe numele meu, nu peunul fals”, a declaratConstantin Brânduºe.

Î n dragoste,rãzboi ºi cam-

panie electoralã…totul e permis

Cornel Resmeriþãspune însã cã nu acordãvreo importanþã celorapãrute în mediul virtuallegat de el.

”Este normal sã seîntâmple aºa ceva, pen-tru cã se apropie campa-nia electoralã. Toatãlumea face ce vrea,posteazã ce vrea. Darvom vedea la alegeri,când Resmeriþã va avea70%, iar ei 1 sau 2%, cupostãrile lor cu tot. Maimult, nu putem mulþumipe toatã lumea. Nici nuvreau sã-i critic eu, artrebui sã conteze ca sã-icritic. Încã nu au înþelescã nu poþi câºtiga crit-icându-i pe ceilalþi”, pre-cizeazã primarul munici-piului Lupeni.

Deputatul Cristian

Resmeriþã menþioneazãcã importante suntpreferinþele electoratului:

”Nici nu ar trebui sãcomentãm astfel de tre-buri. Orice acþiune a lore normalã, cã vine cam-pania electoralã ºi aºaºtiu sã facã o campanie,prin atacuri la persoanã.

De cele mai multe orise vorbeºte urât despreactivitatea cuiva. Esteuºor sã critici pe celãlaltcând nu faci nimic. Darpreferinþele electoratuluise aratã la vot”.

Gabriel Lungu credecã cei care se ascund înspatele unor mesajeanonime au problememedicale. ”Cei care seascund în spatele unortelefoane anonime,emailuri false ºi alte iden-titãþi false sunt frustraþicare au grave problememedicale. Nimeni nu esteperfect, nimeni nu facelucrurile foarte bine, iarcritica constructivã estebinevenitã, dar sã acuzi ºisã jigneºti din spateleunei identitãþi false este oproblemã.

Astfel de oameni auprobleme psihice. Darasta este, la noi înRomânia o campanieelectoralã se face prinatacuri la persoanã, nuprin soluþii constructivede rezolvare a pro-blemelor”, spune city-managerul municipiuluiLupeni.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Lupta politicã se ascute în mediul online

Î nscrierile din etapa aII-a în clasele 0 ºi I

au debutat ieri cu “oavalanºã de pãrinþi” lacâteva unitãþi ºcolare dinPetroºani.

Astfel, la ªcoala Generalã “I.G. Duca”, în doar câteva ore, aufost înscriºi câteva zeci de copii.

În urma derulãrii primei etape deînscriere, aici, au mai rãmaslibere 29 de locuri la clasa I ºi 15la clasa pregãtitoare.

“În prima zi am avut o ade-vãratã avalanºã de pãrinþi careau venit sã-ºi înscrie copiii. Ândoar câteva ore am fãcut 20 deînscrieri.

Pãrinþii au impresia cã dacã sevor înscrie primii ºi se vor afla pe

primele locuri pe liste atuncicopiii lor vor beneficia de maimulte ºanse de a fi înscriºi.

Nu este, însã, aºa pentru cãva urma o evaluare a tuturordosarelor ºi abia atunci se vadecide care copii vor fi înscriºi laºcoala noastrã”, a precizat ElenaGîrjob, director ªc. Gen. “I. G.Duca” Petroºani. La aceastã uni-tate ºcolarã, de criteriile de carese va þine cont la înscriere seaflã: tradiþia de familie, zona încare se aflã locurile de muncã alepãrinþilor sau dacã micuþii aufrecventat cursurile grãdiniþei dela aceastã ºcoalã.

Dupã încheierea ºi celei de-aII-a etape de înscriere (în data de27 martie) vor urma alte douãetape de înscriere.

Ideea de bazã, dupã cum auþinut sã precizeze reprezentanþiiinstituþiilor de învãþãmânt, estecã fiecare copil are un loc rezer-vat ºi nimeni nu va rãmâne neîn-scris. Chiar dacã nu va prinde unloc la ºcoala unde ar fi vrut sã-lînscrie pãrinþii…

MirMircea cea NISTORNISTOR

O etapã “aglomeratã”

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 martie 201212 Actualitate

O rientarea pentru turist care vine în

Valea Jiului este un lucrudificil la acest moment, încondiþiile în care nu suntfoarte multe indicatoare ºinici puncte de informaredespre zona ºi atracþiile ei.

La Petroºani spre exem-plu, înfiinþarea unui loc de

unde sã se furnizeze datepentru cei veniþi din afarã,este un lucru mai mult decâtstringent.

Din fericire, de puþintimp, primãria a eliberatautorizaþia de construirepentru un asemenea centru,finanþat de MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului.

“Autorizaþia de con-

strucþie s-a eliberat undevala sfârºitul lunii februarie,astfel cã lucrãrile vor puteaîncepe într-un timp foartescurt. Ele sunt prevãzute sãdureze aproximativ 2 ani,însã cu siguranþã nu vordura atât de mult, pentru cãinteresul este sã se finalizezecât mai repede.

Va fi o clãdire doar cuparter ºi va avea o formã

modernã”, ne-a declaratNicolae Taºcã, purtãtor decuvânt la PrimãriaPetroºani. Centrul deInformare Turisticã de laPetroºani se va construi înzona Parchetului ºi va costa600.000 de lei. Un punctasemãnãtor se va ridica ºi laVulcan.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Dorin Curteanvrea fotoliul lui Pãducel

C ity managerul oraºului Petrila,Dorin Curtean râvneºte la

fotoliul ºefului sãu, Pãducel. Curtean nu dezvãluie partidul din partea

cãruia va candida, însã se vehiculeazã cafiind candidatul PP-DD, deºi acum estemembru PD-L. „Voi candida la funcþia deprimar însã doar atât spun. Nu spun dacãindependent sau din partea cãrei formaþi-uni politice. Deocamdatã mã gândesc”,afirmã Curtean. Preºedintele PDLHunedoara Dorin Gligor afirmã cã numelecandidaþilor va fi fãcut public zilele urmã-toare. În anumite localitãþi se cunosc dejacandidaþii democrat liberali. “Surprizelesunt surprize. Ne putem aºtepta la orice.Însã ºtim cã în localitãþile unde primariisunt de la PDL aceºtia vor merge maideparte în luptã”, spune Gligor.

Pânã în 9 mai, data la care partidelepolitice trebuie sã facã public numele can-didaþilor, surprizele se vor þine lanþ.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

U n singur salvamontistplãtit ºi nicio ºansã

de angajare a altor salva-tori montani. Aºa se prezin-tã situaþia în ceea cepriveºte FormaþiuniiSalvamont Petroºani, careacþioneazã în staþiunea deinteres naþional Parâng.

Salvamontiºtii din Parâng aucerut sprijinul administraþiei localede la Petroºani, aºa încât sã maipoatã fi deblocate unele posturi ºisã se poatã face angajãri.

În Parâng este un singur salva-montist angajat cu contract, restulfiind voluntari, în timp ce ºefulFormaþiunii Salvamont Petroºani,Dumitru Bârlida, este pensionar.Asta în condiþiile în care numai înacest sezon salvatorii montani auavut peste 60 de intervenþii speci-fice, în cazul unor turiºti care s-auaccidentat.

„Am discutat cu privire la posi-bilitatea deblocãrii posturilor. La oraactualã este un singur salvamontistcu contract ºi 11 voluntari”, a pre-cizat Dumitru Bârlida, ºefulSalvamont Petroºani. Numai cãlegea este destul de ingratã, celpuþin în acest caz, iar de angajãrinici nu poate fi vorba. „Nu se potface angajãri, pentru cã legeaprevede cã acest serviciu se face pebazã de voluntariat. Doar în cazuriexcepþionale s-ar putea face anga-jãri, însã pe alte servicii”, a explicatNicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

De precizat cã, de regulã, acþiu-nile de salvare la care participã sal-vatorii montani sunt deosebit decomplexe. Numai la ultima inter-venþie, de luni, când a fost nevoiede coborârea ciobanului mort dinParâng, a fost nevoie de 4 salva-montiºti.


P roprietariide teren

care incendiazãvegetaþia uscatãvor putea fi traºila rãspundere,asta dupã ceþãranii vor fimonitorizaþidirect din satelit.

Decizia a fost luatãîn urma unui protocolsemnat de pompieriihunedoreni împreunãcu inspectorii APIA ºicei ai Gãrzii de Mediu,alarmaþi de numãrulextrem de mare deincendii de vegetaþiedin ultimele zile.

Legea interzicecurãþarea terenurilorde resturile de vege-taþie pin incendierealor, mai ales cã unadintre subvenþiile acor-date de APIA sunttocmai pentrucurãþarea miriºtilor ºiterenurilor agricole.

Dar proprietarii lorrecurg de cele maimulte ori la cea maiuºoarã metodã ºi dese-ori focurile scapã desub control.

Deºi procedeul s-aîmpãmântenit, anultrecut reprezentanþiiISU Hunedoara abiaau putut aplica vreo 2amenzi ºi asta pentrucã þãranii nu recunoscîn ruptul capului cã audat foc la miriºti.

Dar, de acum nuvor mai putea nega ºiriscã pe lângã amenziusturãtoare, sistareasubvenþiei ºi chiar sãrãspundã penal.

Protocolul parafatde InspectoratulGeneral pentru Situaþiide Urgenþã, Garda deMediu ºi Agenþia dePlãþi ºi Intervenþii pen-tru Agriculturã va ducela identificarea corectãa locaþiei unde a avutloc arderea vegetaþieiuscate de pe miriºtisau pãºuni prin inter-

mediul unei aplicaþiicare genereazã infor-maþii colectate prinsatelit.

„Prin intermediulacestei tehnici deultimã generaþie poatefi identificat cu uºurinþãºi proprietarul terenu-lui pe care s-a produsarderea.

APIA poate suspen-da acordarea subvenþi-ilor destinate igienizãriiterenurilor chiar dacãfermierii folosesc foculdeschis pentrucurãþarea terenurilorcu obþinerea, în prea-labil, a permisului delucru cu foc”, adeclarat lt. AnemonaDoda, purtãtor decuvânt ISUHunedoara.

De la începutulacestei luni, pompieriihunedoreni au inter-venit la stingerea a411 incendii de vege-taþie uscatã.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Un salvamontist pentru Staþiunea Parâng

Incendiatorii de miriºti,supravegheaþi prin satelit

În sfârºit, turiºtii care vor veni în Valea Jiului vor fi mai informaþi

CVJ, Nr. 88, Miercuri 21 martie 2012

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 88, Miercuri 21 martie 2012