CVJ NR. 875 JOI 11 IUNIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 875

Joi, 11 Iunie 2015

M omârlanii nu-ºi vor mai putea construi nici colibe cu parter înalt,din piatrã sau lemn, specifice zonei montane, fãrã sã-ºi angajeze

diriginte de ºantier sau o firmã de construcþii. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

Mihai Sima,starul stagiunii laPetroºaniN u mai puþin de

22 de premiereau avut loc pe scena dela Petroºani în aceastãstagiune ºi, potrivitpresei locale, cel maibun actor a fostdesemnat Mihai Sima.

Tânãrul actor de laPetroºani a urcat în topulclasamentului, acolo undede fapt îi ºi era locul,pentru numeroasele saleroluri, dar ºi pentrucã a câºtigat sufletuloamenilor carel-au votat.

Prima ediþie aunei astfel de mani-festãri culturale ce a avut drept scop recunoaºterea valorilor celor ce ne încântã serilede sâmbãtã, dar ºidimineþile deduminicã, dacã e sã

luãm în calcul pieselepentru copii, s-a încheiatcu votul tuturor ziariºtilor.

Alãturi de Mihai Sima,în top s-au clasat ºiactorii Oana Liciu Gogu,Amelia Toaxen ºiAlexandru Cazan.Desigur, Nicoleta Bolcã,managerul TeatruluiDramatic I.D Sîrbu a fostºi ea în preferinþe, dar nu a candidat pentru unastfel de top, fiind depãrere cã tinerii actoritrebuie încurajaþi, iarvotul presei le dã aripi.

Mihai Sima, însã, afost votat de majoritateaziariºilor pentru rolurilepe care le-a interpretat înaceastã stagiune.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Momârlanii nu-ºi vor maiputea construi nici ”colibe”

fãrã diriginte de ºantier

Nu mai sunt locuriîn spitalul de laVulcan ºi situaþia esteuna fãrã precedent,dupã ce, de aproapeo sãptãmânã, se totfac internãri, pacienþiifiind clienþii unui fastfood din Lupeni.Medicii suspicioneazãcã ar fi vorba despreSalmonela, dar încã

probele de laboratornu au fost finalizate.

„Analizele de laborator dureazã.Avem rezultate preliminarii, în funcþiede mediile de culturã.Mai devreme chiaram purtat o discuþiela nivel de Direcþiesanitarã ºi vom trans-mite probele pe care

le-am lucrat la spitaluldin Vulcan la serviciulde epidemiologie,pentru a fi prelucratemai departe, pentrucã noi nu avem toatemediile de culturãnecesare, aºa încât sã identificãm cuexactitate tulpinile”, a declarat dr. CãtãlinPopa, director medical la Spitalul din Vulcan.

De sâmbãta trecutã, mai mulþioameni au început sãse simtã rãu ºi ultimula ajuns la spital chiarîn noaptea de marþi aacestei sãptãmâni.„Am avut inclusiv

marþi noapte un cazlegat tot de focarul dela Lupeni, cu con-sumul alimentar dincursul zilei de sâm-bãtã, dar omul asperat cã va trece maiuºor peste problemelede sãnãtate ºi nu s-aprezentat la spital. Cabilanþ, de la debut ºipânã acum, avem unnumãr de 35 de per-soane, din care 20reþinute la secþia deboli infecþioase a spi-talului nostru, iar 6persoane au fost redi-recþionate din lipsalocurilor”, a mai spusdr. Popa, care a ºifost de gardã inclusiv

la ultima internare.Cei 6 pacienþi au

plecat la spitalele dinDeva ºi Hunedoaraunde sunt în contin-uare trataþi. Direcþiapentru SiguranþaAlimentelor ademarat o anchetã lafast food-ul din

Lupeni ºi urmeazã sã stabileascã exactcare sunt cauzeleîmbolnãvirii oamenilor, dar ºimãsurile ce se impunîn astfel de situaþii.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Bolnavi pe bandã rulantã de la fast-foodÎ ncã un pacient s-a internat marþi

noaptea la Spitalul de boli conta-gioase din Vulcan, tot din cauzã cã amâncat la fast food în Lupeni. Bilanþulbolnavilor a ajuns la 35 ºi, pentru cã numai sunt locuri la Vulcan, unde estesingura secþie de specialitate, 6 pacienþiau fost trimiºi la Hunedoara ºi Deva.

D eºi anul trecut,minerii care au

plecat de la minele cese închid s-au pututrecalifica în meserii cucerere pe piaþa muncii,anul acesta, colegii lornu mai au permisiuneacelor de UniuneaEuropeanã.

Singura lor soluþie estesã accepte sã urmeze uncurs la agenþiile locale deºomaj, diferenþa fiindfãcutã tocmai de foruleuropean, care nu a maidat bani pentru reconver-sia profesionalã.

Peste 200 de oamenipleacã acum de la mineleneviabile din Petrila,Paroºeni sau Uricani, dar,dacã nu ies la pensie,atunci nu se pot recalificaprofesional. ConducereaSocietãþii de Închideri deMine susþine cã vinã leaparþine celor de laUniunea Europeanã, pecare i-au ºi notificat înacest sens, însã, deocam-

datã fãrã rezultat. Astachiar dacã mai sunt bani.„Noi am trimis o notificarecãtre Ministerul Energie,care a trecut de acest mi-nister ºi se aflã în lucru laConsiliul Concurenþei.Acea cuprinde ºi acest ele-ment de reconversie profe-sionalã, care a fost prins îndecizia UE pânã în 2014,iar sumele alocate recon-versiei profesionale nu s-aucheltuit în totalitate ºi amdori sã fie relocate pânã în2018, ca sã beneficiezetoþi oamenii de acestesume de reconversie”, adeclarat Aurel Anghel,director general SNÎMVJ.

Cei care s-au disponibi-lizat anul trecut au fãcutcursuri de recalificare ºichiar au acum meseriicerute ºi cãutate pe piaþamuncii.

„Am avut meserii foarte diverse anul trecut,începând de la strungari,frezori, instalatori, pânã lainspectori de sãnãtate ºisecuritate în muncã, spe-cialiºti pe resurse umane,

ori ghid montan. Chiar amavut câteva grupuri demeserii inedite ºi care nus-au regãsit în anii anteriori

în planurile firmelor dereconversie profesionalã”,a mai spus directorulSocietãþii de Închideri deMine.

Din pãcate, acumminerii disponibilizaþi, careau toþi în jur de 45 de ani,nu pot decât sã meargã laagenþiile locale de califi-care ºi acolo sã urmeze,ca ºomeri, cursurile de calificare oferite de aceºtiaºi care sunt pentru meseriica: zidari, montatoripereþii rigips, lucrãtori ladrumuri, ori asfaltatori.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 iunie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

M izeazã pe turism. Turismul

salveazã Valea Jiului,cel puþin la niveldeclarativ. De ceva aniîncoace autoritãþilelocale din Valea Jiuluimizeazã pe potenþialulturistic al zonei pentrudezvoltare.

Dupã ce în trei localitãþidin Valea Jiului au fost începute proiectele de dez-voltare a staþiunilor mon-tane, acestea au rãmas înaer. Administraþiile locale nuau resursele financiare nece-sare sã ducã la bun sfârºitaceste investiþii care sunt deordinul zecilor milioane deeuro.

T urism laUricani

Edilul oraºului Uricani,Dãnuþ Buhãescu, spune cãturismul va aduce un pluszonei Vãii Jiului, iar acestamizeazã pe faptul cã în vestdrumul spre Herculane vadeschide porþile turiºrilorcare vor sã ajungã laHerculane. Aºa se face cã

primarul solicitã Guvernuluirealocarea sumei de banipentru continuarealucrãrilor la acest tronson dedrum. “Aici în zona noastrãau început sã se constru-iascã cabane, iar odatã cudeschiderea drumului afluxulde turiºti va fi mult maimare. Voi cere Guvernuluisã realoce banii de anul trecut pentru continuarealucrãrilor la drumul spreHerculane.în 2014 a fostalocatã suma de 58 de mili-oane de euro pentru 19,3kilometri de drum. Mã voibate pentru acest lucru”, adeclarat Dãnuþ Buhãescu,primarul oraºului Uricani.

Tototdatã edilul spune cãtrebuie sã se verifice dacãavizele sunt încã în termenavând în vedere faptul cãprocesul a fost tãrãgãnat.

“Trebuie sã vedem dacã avizele mai au termenpentru cã unele sunt vala-bile un an, altele doi ºi sãvedem de e de fãcut. Autrecut doi ani de când s-auobþinut avizele, dar procesulecologiºtilor ne-a încurcat”,a mai suliniat sursa citatã.

În strategia de dezvoltarea localitãþii, edilii au creionatplanul pentru turism. Vorpârtii de schi ºi instalaþii pe cablu.

“Amenajarea ºi/extin-derea arealelor propice pentru practicarea spor-turilor de iarnã: pârtii deschi, instalaþii de transportpe cablu pentru persoane,instalarea de echipamentepentru producerea zãpeziiartificiale, instalarea echipa-mentelor pentru iluminatulnocturn al pârtiilor de schi,omologarea pârtiilor; - ame-najarea unor obiective turis-tice naturale pentru activitãþituristice: lacuri, peºteri, for-maþiuni geologice, chei, cas-

cade, stâne; - amenajareaunor obiective turistice înperimetrele fostelorexploatãri miniere)”, searatã în strategia deezvoltare a oraºului Uricani.

O alternativã a mineritu-lui ar fi putut fi turismul,zona având un caracterpitoresc deosebit, însã,acest fapt a rãmas doar lastadiul de discuþii de apro-ximativ 20 de ani. ValeaJiului are o poziþionarespecialã, despãrþind douãgrupe montane deja cele-bre, Parâng ºi Retezat,având o moºtenire istoricãde poveste. Valea Jiuluioferã posibilitatea derelaxare ºi evadare dincotidian. Din cauza locali-zãrii geografice, a contextu-lui socio-economic, dar ºi anepãsãrii naturii umane,zona Valea Jiului a rãmaso regiune nedescoperitã întotalitate. În schimb, aiciacþiunea asupra zoneiforestiere nu a fost la fel deintensã ca în alte zone.Acestui fapt se datoreazãposibilitatea de a descoperinumeroase peºteri, traseemontane virgine, dar ºistânci încã necucerite pentru iubitorii de sporturimontane.

Monika BACIUMonika BACIU

S-a gãtat cãrbunelela Termocentrala

Paroºeni! La PetroºaniSE IA APA CALDÃSituaþie alarmantã la

Termocentrala Paroºeni, care numai are cãrbune. În consecinþã sevede nevoitã sã operascã grupulIV energetic. Acest lucru îiafecteazã direct pe locuitoriimunicipiului Petroºani, dar ºi peminerii de la Paroºeni.

Termocentrala Paroºeni aanunþat cã va sista furnizareaagentului termic, din cauzã cã seopreºte funcþionarea grupuluienergetic nr. 4. Acest lucru sedatoreazã lipsei combustibiluluinecesar funcþionãrii, sau, mai precis, a cãrbunelui energetic.“Urmare acestui fapt, începând cudata de 13.06.2015, ora 12.00,se sisteazã furnizarea agentului ter-mic, mãsurã care afecteazã con-sumatorii din Municipiul Petroºani,Sucursala Prestserv Petrosani -Preparaþia Coroeºti ºi SocietateaNaþionalã de Închidere Mine ValeaJiului SA - Mina Paroºeni”, auanunþat oficialii ComplexuluiEnergetic Hunedoara, de careaparþine SE Paroºeni.

Grupul energetic va fi repornitatunci când SE Paroºeni rezolvãproblema stocurilor de cãrbune.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Buhãescu se bazeazã pe teorie, practica a demonstrat

Turismul nu este alternativã la minerit

Fãrã recalificare pentru minerii disponibilizaþi

Cronica Vãii Jiului | Joi 11 iunie 2015 Actualitate 3

A lcoolicii trans-portaþi cu taxiul

numit de ei ambulanþã.Nu de puþine ori, per-soane bine intenþionatesunã la numãrul unci deurgenþã pentru aanunþa cã o persoanãeste cãzutã în stradã.

De cele mai multe ori însã la sosirea ambulanþei,echipajele medicale constatãcã aceste persoane nu suferãde altceva decât de boalabãuturii ºi cum nu pot filãsaþi în stradã aceºtia sunttransportaþi la spital cuambulanþa.

“Lunar avem zeci de astfel

de solicitãri, dar noi trebuiesã rãspundem cu promptitu-dine. Existã însã ºi reversulmedaliei. În timp ce noitransportãm la spital o per-soanã aflatã în stare de ebri-etate poate o altã persoanãmoare de infarct sau alte

afecþiuni”, spune un ambu-lanþier. Odatã ajunºi la spitalnici aici nu pot fi ignoraþi.Cei aflaþi în stare de ebrietatebeneficiazã de tratamentadecvat, dar ºi de servicii dederatizare.

“Noi îi tratãm pe toþi la fel

pentru cã sunt oameni. Aiciprimesc servicii medicalechiar dacã nu au asigurare,dar sunt ºi spãlaþi pentru cãde cele mai multe ori suntîntr-o stare deplorabilã. Dupãce se trezesc pleacã acasãsau pe drum ºi dupã câtevazile revin”, ne spune uncadru medical de la Spitalulde Urgenþã din Petroºani.

Sute de hunedoreni auprobleme din cauza alcoolu-lui. Conform datelor statisticedin ultimii trei ani, realizatede cãtre DSP Hunedoara, lanivelul judeþului exista unnumãr considerabil de per-soane care au fost internatedin cauza consumului excesivde alcool. Astfel, în anul

2012 au fost internate unnumãr de 397 de persoanecare prezentau tulburãri men-tale ºi de comportamentale,în anul 2013 numãrul aces-tora a ajuns la 443, iar anultrecut s-a înregistrat o uºoarãscãdere. Doar 434 de persoane au fost internate cu halenã alcoolicã.

Aceste persoane prezintãun risc ridicat de îmbolnãvire,iar ficatul este cel mai afec-tat. Astfel, dacã în anul 2013doar 59 de hunedoreniaveau boli alcoolice ale ficatului, anul trecut numãrulacestora s-a dublat ajungândla 125. la nivelul judeþuluiHunedoara peste 6800 dehunedoreni suferã de cirozãºi de alte hepatite cronice.

Monika BACIU Monika BACIU

M ajoritatea familiilorcare trãiesc în imo-

bilul în care au ars de vii ceitrei copilaºi încuiaþi în casãde propria mamã, dupã cele-a aprins o lumânare, auvenituri modeste ºi nu auasigurãri împotriva incendi-ilor. Primãria va trebui sãgãseascã resursele financia-re pentru a se ocupa dereparaþii.

În urma dezastrului de lunidimineaþa întreg acoperiºulblocului a ars, adicã pe osuprafaþã de 900 de metripãtraþi iar zeci de apartamenteau fost afectate de fum, foc ºiapa folositã la stingerea incendi-ului. Dupã verificãrile efectuatela faþa locului de cãtre angajaþiiPrimãriei Uricani, în jurul a 60

de garsoniere situate mai ales laetajele trei ºi patru, au suferitstricãciuni, cele mai multe avândnevoie de zugrãvire în interior.

Locatarii acestor garsoniereau venituri modeste, mulþi dintreei trãind din ajutor social ºi nu-ºipermit costurile cu reparaþiile.Nici asigurare pentru incendiunu aveau, astfel cã primãrialocalitãþii va trebui sã-i ajute.

„Cele mai distruse sunt celede la etajele trei ºi patru.

Trebuie sã evaluãm tot ce esteacolo ºi sã gândim ceva pentrua-i ajuta. Nu putem sã-i lãsãmaºa, multe locuinþe sunt afec-tate, nu putem spune distruse.Am vãzut cã sunt locuinþe careau nevoie de intervenþie ºi laetaje inferioare, de la apafolositã la stingerea incendiului.Sunt familii cu copii, am trimisechipe de la noi pentru a faceanchete acolo ºi vedem cum îiajutãm”, a declarat primarullocalitãþii Uricani, DãnuþBuhãescu. Pagubele rezultate înurma dezastrului ar trebui supor-tate de cãtre mama denaturatã.„De unde sã plãteascã ea? Ease va duce la “mititica” dacãprocurorii ºi poliþiºtii o vor gãsivinovatã ºi nu va plãti nimic.Nici nu are de unde, trãia dinajutorul social dat de noi ºi alocaþii”, susþine edilul oraºului.La o primã estimare costurile cureparaþiile ar putea depãºi osutã de mii de lei, iar asta celpuþin pentru acoperiºul blocului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Învaþã o meserie în puºcãrieM ai multe persoane aflate în

detenþie la Hunedoara, Severinºi Bistriþa, au fost ajutate de cãtre ofundaþie din Deva, în baza unui program cu finanþare europeanã, sã secalifice într-o meserie.

Recent, 26 dedeþinuþi din Bistriþaau absolvit cursuride calificare profe-sionalã în meseriade lucrãtor în cultura plantelor ºivor un certificat decalificare recunos-cut la nivelulUniunii Europene.

Proiectele aufost iniþiate deFundaþia „Mara” Deva în colaborarea cu treipenitenciare ºi oferã programe de motivare,consiliere ºi formare profesionalã unui grupþintã de peste 770 de persoane private de libertate din penitenciare cum ar fi :BârceaMare, Drobeta Turnu Severin ºi Bistriþa.

Proiectul „Libertate prin integrare”urmãreºte reintegrarea persoanele care au executat o pedeapsã privativã de libertate, iarcalificãrile primite de deþinuþi au fost în optmeserii, printre care mecanic auto, patiser, sauinstalator. (Maximilian (Maximilian GÂNJU)GÂNJU)

Sondaj CNADNRîn judeþulHunedoara

J udeþul Hunedoara,vizat de o anchetã a

CNADNR. Pentru a vedeaunde vor fi direcþionaþi baniide investiþii, CompaniaNaþionalã de Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale dinRomânia informeazã utiliza-torii reþelei de drumurinaþionale din România cã înzilele de 10, 17, 24 iunie ºi19 august 2015 va fi organi-zat un studiu de circulaþienumit "Anchetã de circulaþieorigine - destinaþie".

Printre rutele pe care se vorface aceste studii se numãrã ºicea de la Deva. Acest studiuconstituie baza de date statisticepentru determinarea curenþilorde trafic în scopul orientãriiinvestiþiilor, alocarea bugetelorºi ajustarea strategiilor de dezvoltare. Acþiunea se vadesfãºura în puncte determinateprin metode statistice, peîntreaga reþea de drumuri

naþionale din România. În aceste puncte vor fi echipede recenzori ºi agenþi de circulaþie care vor invita conducãtorii de vehicule pe obandã de rezervã ºi le voradresa un set de întrebãri, carevor consta în originea plecãriiîn cursã, destinaþia cursei, ruta, scopul cãlãtoriei.

“Precizãm cã nu vor fi înregistrate datele referitoare lanumãrul de înmatriculare alvehiculului, numele conducã-torului auto sau alte date deînmatriculare - identificare.Menþionãm cã întrebãrilevizeazã direcþiile de deplasare,scopul deplasãrii, natura trans-portului, informaþiile solicitatefiind complet anonime”, searatã în comunicatul CNADNR.


Ambulanþa, taxiul beþivilor. Salonul de la spital, hotel

Blocul incendiat din Uricani,reparat cu bani din bugetul local

P reþul apei înValea Jiului. În

decursul a 19 ani,preþul apei a suferitoscilaþii în ValeaJiului. De-a lungulanilor preþul apeipotabile a crescut,însã totul se datoreazã indexãriipreþurilor.

Zero ºi un pic în1996

Conform datelorfurnizate de SC ApaServValea Jiului în anul

1996, acum 19 ani, înValea Jiului un metrucub de apã costa0,0335 lei fãrã TVA, iarcanalizarea era 0,0078

pentru un metru cubfãrã TVA. Astfel, celedouã tarife cumulatecostau în anul 19960,04 lei. De la 1 martie

1997 ºi pânã la 20 iulie2001 preþul apei înValea Jiului a fost sub unleu metrul cub. Apogeulpreþului în aceastãperioadã a fost în anul2001 când un metrucub de apã a ajuns lavaloarea de 1,1306 leicu TVA, iar pentru serviciile de canalizareabonaþii plãteau 0,2642lei cu TVA.

2003-2015, de laun leu la peste 5

În decursul anilor2003-2015 preþul apeiîn Valea Jiului a ajuns sãse dubleze. Dacã la datade 15 august 2003abonaþii operatorului deapã ºi canal au plãtitpentru un metru cub deapã suma de 1.3794 la1 aprilie 2015 acest serviciu a ajuns sã coste4,51 de lei. Astfel, pen-tru serviciile de apã ºicanal locuitorii din ValeaJiului scot din buzunaracum în anul 2015suma de 6,6 lei.Valorilepracticate pentru sis-

temul de canalizare semenþin scãzute având învedere investiþiile reali-zate de societatea deapã. “Deoarece în ValeaJiului existã un sistem decanalizare mixt esteoportun a se facturacontravaloarea serviciilorde colectare, transport ºiepurare ape pluvialechiar ºi în zonele undenu exista reþele decanalizare pluvialã, apeleprovenite de la ploi fiindpreluate de canalizareaapelor uzate menajere.Cantitatea de precipitaþiieste comunicatã lunar deA.N.M. în baza unuicontract încheiat întreS.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. ºi A.N.M.Pentru luna februarie2015 cantitatea de pre-cipitaþii comunicatã deA.N.M. a fost de 32.7l/mp”, se aratã pe site-ul societãþii de apã.

Printre ultimiiChiar ºi în condiþiile

date, preþul serviciilorpracticate de operatorulde apã ºi canal din ValeaJiului se menþine la celmai mic nivel din þarã.Din totatul operatorilor,societatea ApaServValea Jiului ocupã locul40 din 44. În stabilirea

politicii tarifare se ia înconsiderare principiulacoperirii costurilor serviciului de furnizare aapei, inclusiv costurile demediu ºi cele cu resurse-le, astfel încât sã se asigure viabilitate finan-ciarã, sustenabilitate, eficienþã productivã ºisuportabilitate socialã.

Semnare contractFinanþare -Economii

În data de08.06.2015 a fost semnat intre MinisterulFondurilor Europene ºiS.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Contractul deFinanþare pentru imple-mentarea Proiectuluiintitulat „Extinderea ºimodernizarea infrastruc-turii de apã ºi apa uzatãîn Judeþul Hunedoara(Valea Jiului) –economii” prin POSMediu 2007 – 2013.

Acest Proiect are prevãzutã obligativitateade a se implementapânã la sfârºitul anului2015 (decembrie 2015)ºi prevede: un contractde lucrãri; un contractde supervizare lucrãri;un contract de servicii –achiziþie utilaje


Cei care doresc sã-ºiconstruiascã o casã sim-plã, dar cu parter înaltcum sunt cele specificezonelor de munte, n-omai pot face ca pânãacum cu meseriaºii dinfamilie sau prieteni ºicunoºtinþe, pentru cão modificare a Legiiîn construcþii nu maipermite acest lucru.

Deputaþii au votatlegea privind autoriza-rea lucrãrilor de cons-trucþie, care schimbãregulile în cazul cons-trucþiei caselor cu etaj ºia celor cu parter înalt.Legea a trecut pe la

preºedinte pentru pro-mulgare ºi urmeazã a fipublicatã în MonitorulOficial.

Pânã acum, o casã laþarã cu regim deînãlþime a parterului ºi

parter plus unu puteau ficonstruite cu derogãri dela lege, proprietarulavând nevoie numai deo autorizaþie ºi de unplan al casei, iar cons-trucþia ºi-o ridica cu”maistori” verificaþi devreme, profilaþi peaceastã îndeletnicire.

Acest lucru nu vamai fi permis, legeaobligând angajareaunui diriginte deºantier, iarInspectoratul de Statîn Construcþii va

verifica fiecare etapã aconstrucþiei ºi repectareanormelor de stabilitate ºirezistenþã. Este vorba derezistenþa mecanicã, sta-bilitate, securitate în cazde incendiu, iar clãdirea

trebuie sã fie ”curatã”,sã nu polueze mediulînconjurãtor, sã fie accesibilã în exploatare,sã fie protejatã suficientîmpotriva zgomotului, sã fie izolatã termic.

Cu alte cuvinte, ceicare doresc sã-ºi cons-truiascã o casã, vor fiobligaþi sã-ºi angajeze undiriginte de ºantier saude o firmã de construcþii.

”Noi vrem sã nefacem casã, dar fãrã sãscoatem bani de labancã, aºa pe etape,cum strângem ºi noibanii, poate dura ridi-carea ei ºi 5-6 ani. Încazul ãsta, cum rezolv cudirigintele? Avem

proiectul cu tot ce trebuie – structurã, instalaþii, adicã tot ce zicei cã trebuie respectat,cã aºa a fost ºi pânãacum cã altfel nu-mielibereazã autorizaþia deconstrucþie. În tot acesttimp, cum îl plãtesc pedirigintele de ºantier? ªicine poate fi diriginte deºantier? Ce condiþii trebuie sã îndeplineascã?De unde sã-l iau?” –Mioara Mocãnici-Neagu,Petroºani.

”Dacã vine Inspecþiaîn Construcþii ºi verificãdacã am respectatproiectul ºi ce zic eiacolo, de ce trebuie sãangajez un diriginte deºantier sau o firmã? Pãiasta mã costã cât faceun sfert de casã, dacãtrebuie sã plãtesc salariude diriginte! Asta ehoþie! Auzi, ºi Inspecþiaîn Construcþii ºi diriginte

de ºantier! ªi ce maivor, ce mai inventeazã?”- Cristian Vasile,Vulcan.

Specialiºti în cons-trucþii spun cã s-ar puteaca ºi ”colibele” momâr-lanilor, care sunt con-struite pe fundaþie înaltã,cele care sub prispã aumici spaþii de depozi-tare, sã fie supuseaceluiaºi regim. La fel sepoate întâmpla ºi cucasele cu pod înalt, cuguri/geamuri de aerisireunde se depoziteazãproduse agricole.

Acestea pot fi considerate parter plusmansardã. Se aºteaptãpublicarea legii înMonitorul Oficial ºimetodologia de aplicarepentru a se da maimulte informaþii, precise, populaþiei.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 iunie 20154 Actualitate Actualitate 5

Acestea au fost câtevadintre problemele luate îndiscuþie de prefectuljudeþului Hunedoara,Sorin Vasilescu, la oîntâlnire ce a avut loc laPetroºani cu factorii derãspundere.

Sistemul de termofi-care are nevoie deinvestiþii ºi pentru ca sãnu mai existe problemelede acum, când fiecareoraº are o firmã aproape

falimentarã în acest do-meniu, edilii locali cautãsoluþia pentru urmãtoa-rea iarnã. Prefectuljudeþului Hunedoara s-aîntâlnit cu primarii laPetroºani ºi au discutatcare sunt paºii în acestsens. Nu au fost excluºinici cei de la CEH, careau ºi ei un rol în acestsistem. „Urmeazã sãavem o întâlnire de cons-tituire a grupului de lucru,

pe care domnul ministruGerea a promis-o înacest scop cu situaþiaCEH ºi cu tot ce pre-supune aceastã activitatede furnizare a agentuluitermic. Vom mai avea oîntâlnire în perioadaurmãtoare, sã vedemdacã mergem maideparte cu ADI ºi pentrucã toþi au fost de acordsã accesãm fonduri UEpentru modernizarea ºireabilitarea reþelei deîncãlzire”, a spus TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Deocamdatã nu s-adiscutat despre desprin-derea TermocentraleiParoºeni din CEH, iaredilii Vãii Jiului sperã sãobþinã bani europeni cucare sã refacã sistemul determoficare de la Petrilala Uricani. Abia atuncivom putea vorbi desprecosturi minime pe timpuliernii.


Singurele noutãþisunt cã au fost adusemici îmbunãtãþiri.

“Avem aceleaºitrasee montane pecare le ºtie toatãlumea, sunt pe hãrþileturistice, traseele suntdestul de bune, suntmai bine amenajate caîn anii anteriori pentrucã am mai lucrat puþinla amenajarea lor, ammai marcat, am maireînnoit marcajele.Turiºtii pot sã meargãpe toate traseele care sunt pe hãrþileturistice”, a declaratDumitru Bârlida, ºefSalvamont Parâng.

Turiºtii trebuie sã þinãcont de o serie derecomandãri ce vin dinpartea salvatorilormontani. “Noi avem opatrulã permanentã înParâng. Când se treceprin zona montanã ºivor sã facã trasee mailungi, turiºtii trebuie sãvinã sã se informezede la salvatorii mon-

tani care sunt de serviciu ºi sã fie foartebine echipaþi”, a maispus Bârlida.

În Parâng suntomologate deMinisterul Turismuluiºase trasee montane alcãror administratoreste Consiliul JudeþeanHunedoara. În nicioaltã staþiune montanãdin Valea Jiului nu maisunt amenajate traseemontane, conformdatelor oficialefurnizate deAutoritatea Naþionalãpentru Turism


C u emoþii în glas, uniichiar cu lacrimi în

ochi, elevii din calsa a VIII-a au predat miercuri ºtafetacelor mai mici.

A fost o ceremonie la care auluat parte pãrinþi, profesori ºielevi, iar absolvenþii au trecut pesub un pod de trandafiri. ªcoala Avram Stanca dinPetroºani a fost în sãrbãtoare.

Nu este uºoarã nicio despãrþireºi dupã 8 ani de ºcoalã, fiecare vafi nevoit acum sã îºi ia la revederede la colegi, profesori ºi locul dinbancã. Au plâns, au râs ºi au

venit cu poveºti de la început. „Pentru noi toþi este o zi

importantã, fiindcã astãzi este ziuaîn care transformãm trecutul într-oamintire ºi vorbim despre viitor,un viitor încã neºtiut. Ne aºteaptãdincolo de poartã. Trepidãm denerãbdare sã pornim. E un drumlung în faþa noastrã ºi parcã ammai zãbovi un pic, aici unde a fostatât de mine, unde minunea noas-trã personalã a þinut mai mult de3 aile. Parcã ieri eram în aceastãcurte, cu ochii mari ºi speriaþi”, aspus Denis Rus, ºef de promoþiela aceastã ºcoalã, iar colega lui l-acompletat ºi ea vizibil emoþionatã.

„Suntem conºtienþi cã nu nevom mai întâlni cu aceste clipeminunate, dar ne vom amintimereu de ºcoala noastrã, decolegii noºtri, care ne-au încurajat,atunci când am luat o notã maimicã ºi de treptele pe care ampãºit în fiecare dimineaþã. Nuvom uita nici de profesori ºi nicide doamna învãþãtoare”, a spus în faþa mulþimii adunate la ceremonie ºi Alexandra Criºan.

Ce planuri au? Sã devinãliceeni ºi sã treacã cu bine pesteurmãtorul hop: examenul de lafinal. Pânã la testele naþionale,însã, ceremonia s-a încheiat cupredarea cheii la clasa a VII, cudiscursurile de încurajare ale direc-torului Robert Humel ºi ale doam-nei Daniela Ciontescu, care i-aîncurajat spunându-le cã cea maifrumoasã perioadã a vârstei lorabia acum începe.

Pânã la liceu, însã, absolvenþiiau agãþat în poarta ºcolii un primlacãt al dorinþelor lor ºi de aici eivor sã plece o tradiþie. Vor venipeste ani sã vadã unde le estelacãtul ºi îºi vor aduce aminte cegânduri aveau acum, când abia îºiluau zborul.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Ce facem cu Termoficarea?C um rãmâne cu sistemul de termoficare al

Vãii Jiului? Cui îi revine sarcina sã ges-tioneze un sistem unic ºi cât de pregãtiþi suntemacum ca sã accesãm fonduri pentru investiþii.

Evoluþia preþului apei în Valea Jiului

Suportabilitatea socialã, criteriul pentrumenþinerea la un nivel scãzut

Aceleaºi trasee montane din 2009N u miºcã nimic. Cel puþin oficial.

Iubitorii de drumeþii montane carealeg sã se recreeze în naturã au parte,cel puþin în munþii Parâng, de traseelemontane omologate în asnul 2009 decãtre Ministerul Turismului.

Cheia succesului datã pe un lacãt

Momârlanii nu-ºi vor mai putea construi nici ”colibe” fãrã diriginte de ºantier

M omârlanii nu-ºi vor mai putea construinici colibe cu parter înalt, din piatrã sau

lemn, specifice zonei montane, fãrã sã-ºi angajeze diriginte de ºantier sau o firmã deconstrucþii. În plus, îi va ”cãlca” ºi Inspecþia înConstrucþii pentru verificãri în respectarea nor-melor impuse de noua lege ºi a etapelor cons-trucþiei. Cei care îºi construiesc case în 5-6 ani,punând ban pe ban din salarii, sunt derutaþi:cum vor plãti dirigintele de ºantier? Alþii nuînþeleg de ce este nevoie ºi de diriginte ºi deInspecþia în Construcþii când proiectul casei tre-buia sã conþinã ºi pânã acum tot ce spune noualege pentru a se elibera autorizaþia. ” Pãi astamã costã cât face un sfert de casã, dacã trebuiesã plãtesc salariu de diriginte!... Asta e hoþie!”

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 iunie 20156 Actualitate

HOTÃRÂREA NR. 54/2015privind aprobarea denunþãrii

actului adiþional nr.59/27/08.08. 2007la contractul de concesiune nr.

9/22/01.08.2007 în care SC MontanCons SRL are calitate de concesionar

hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu

unanimitate de voturi

Având în vedere NotificareaSocietãþii Profesionale Casa deInsolvenþã Hunedoara SPRL,înregistratã la PrimãriaMunicipiului Lupeni sub nr. 2516/ 11.03.2015, prin care solicitãdenunþarea actului adiþional nr.59/27/08.08.2007, la contractulde concesiune nr.9/22/01.08.2007, în care SCMontan Cons SRL are calitateade concesionar, motivat de faptulcã aceastã societate se aflã îninsolvenþã de la data de07.10.2013;

Având în vedere expunerea demotive a ViceprimaruluiMunicipiului Lupeni, raportul despecialitate al compartimentuluide resort din cadrul aparatului despecialitate al Consiliului Local alMunicipiului Lupeni, precum ºiavizul comisiilor de specialitate aleconsiliului local;

În baza dispoziþiilor art. 45alin. (1) din Legea administraþieipublice locale nr.215/ 2001,republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare

HOTÃRÃªTE:Art. 1. – (1) Se aprobã

denunþarea actului adiþional nr.59/27/08.08.2007 la contractulde concesiune nr. 9/22/01.08.2007 în care SC Montan ConsSRL are calitate de concesionar.

(2) Se împuterniceºte Dl. CornelDamon Lungan – Viceprimar alMunicipiului Lupeni, cetãþeanromân, nãscut la data de28.06.1955 în mun. Craiova,judeþul Dolj, domiciliat în MunicipiulLupeni str. Viitorului bl. A3 ap. 36posesor al C.I. seria HD nr.506594 eliberatã de S.P.C.L.E.P.Lupeni la data de 16.06.2010 sãsemneze în numele ºi pe seamaConsiliului Local al MunicipiuluiLupeni actul adiþional de denunþarea actului adiþional sus amintit.

Art. 2. – Prezenta hotãrâre va ficomunicatã Instituþiei PrefectuluiJudeþului Hunedoara în vedereaexercitãrii controlului cu privire lalegalitate, S.C. Montan Cons SRL,Societãþii Profesionale Casa deInsolvenþã Hunedoara SPRL, fiindadusã la îndeplinire de cãtreViceprimarul Municipiului Lupeniiar la cunoºtinþã publicã prin grijaSecretarului Municipiului Lupeni.

Lupeni, 28 mai 2015Preºedinte de ºedinþã,

Teofil DOBREANContrasemneazã – Secretar

Jr. Marius Claudiu BÃLOI

1. Proiect dehotãrâre privind încetarea înainte determen a mandatuluide consilier judeþean al domnului CostaCosmin Cristian.

2. Proiect dehotãrâre privind încetarea înainte determen a mandatului

de consilier judeþean ºide vicepreºedinte aldomnului BalintTiberiu Ioan.

3. Proiect dehotãrâre privindalegerea preºedinteluiConsiliului JudeþeanHunedoara.

4. Proiect dehotãrâre privind

alegerea unuivicepreºedinte alConsiliului JudeþeanHunedoara.

5. Proiect dehotãrâre privind apro-barea încheierii unuiAcord de parteneriatîn scopul constituirii,,Parteneriatului pen-tru dezvoltarea ºi pro-movarea DestinaþieiEcoturistice ÞaraHaþegului – Retezat”.

6. Proiect dehotãrâre privind apro-barea Acordului deasociere între JudeþulHunedoara, prinConsiliul JudeþeanHunedoara, ºiAsociaþia CulturalãDEVART Deva, învederea realizãrii încomun a unui proiectde interes judeþean

(Opera Nights).7. Proiect de

hotãrâre privind vali-darea unor membri aiAutoritãþii Teritorialede Ordine PublicãHunedoara.

8. Proiect dehotãrâre privind actua-lizarea Monografieieconomico-militare aJudeþului Hunedoara,aprobatã prinHotãrârea ConsiliuluiJudeþean Hunedoaranr.169/2012.

9. Proiect dehotãrâre privind apro-barea organigramei ºia statului de funcþii laSpitalul Judeþean deUrgenþã Deva.

10. Proiect dehotãrâre privind apro-barea rectificãrii ºivirãrilor de credite în

cadrul bugetului propriu al judeþuluiHunedoara pe anul2015.

11. Proiect dehotãrâre privind apro-barea rectificãrii ºivirãrilor de credite încadrul bugeturilor devenituri ºi cheltuieli peanul 2015 ale unorinstituþii aflate în subordinea ºifinanþarea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

12. Proiect dehotãrâre privind apro-barea modificãrii pro-gramului de investiþiifinanþat din bugetulcreditelor interne.

13. Proiect dehotãrâre privind propunerea de participare a DirecþieiPublice Comunitare deEvidenþa PersoanelorHunedoara laProgramul de stimularea înnoirii parcului autonaþional pentru anul

2015, în vedereaachiziþionãrii de cãtre aceasta a unuiautovehicul.

14. Proiect dehotãrâre privind pro-punerea de participarea Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºiProtecþia CopiluluiHunedoara laProgramul de stimularea înnoirii parcului autonaþional pentru anul2015, în vedereaachiziþionãrii de cãtreaceasta a douã autovehicule.

15. Proiect dehotãrâre privind cons-tatarea suspendãrii dedrept a raportului deserviciu al directoruluigeneral al DirecþieiGenerale de AsistenþãSocialã ºi ProtecþiaCopilului Hunedoara.

VICEPREªEDINTE,Dorin Oliviu

GLIGOR

C ondamnat la închisoarepentru conflict de interese,

dar ºi pentru evaziune fiscalã,Alin Simota a adat în judecatãTribunalul Aiud, acolo unde seaflã încarcerat.

Procesul se aflã pe rolulJudecãtoriei Aiud, iar Alin Simota cereschimbarea regimului de detenþie.„Deþinutul, nemulþumit de propunereacomisiei pentru stabilirea, individualiza-rea ºi schimbarea regimului de execu-tare a pedepselor privative de libertate,a utilizat cãile de atac prevãzute deLegea 254/2013 privind executareapedepselor ºi a mãsurilor privative delibertate dispuse de organele judiciareîn cursul procesului penal, sens în careacesta a depus o plângere la judecãto-rul de supraveghere a privãrii de liber-tate ºi ulterior a formulat o contestaþiela Judecãtoria Aiud, împotriva încheieriijudecãtorului de supraveghere”, ne-acomunicat inspector principal de peni-tenciare Nicoleta Mãtãrîngã, purtãtorulde cuvânt al Penitenciarului Aiud.

Magistraþii au stabilit primul termen de judecatã pentru data de 15 septembrie.

Alin Simota a fost condamnat la 2ani de închisoare cu executare pentruconflict de interese, dupã ce ar ficâºtigat aproape 50 de miliarde de leivechi din afacerile cu statul pe vremeaîn care era consilier judeþean. Deasemenea, la instanþa de fond Simotaa fost condamnat la un an închisoarepentru sãvârºirea infracþiunii dereþinerea ºi nevãrsarea, cu intenþie, în

cel mult 30 de zile de la scadenþa, asumelor reprezentând impozite saucontribuþii cu reþinere la sursã.

De asemenea, Simota a fost obligatde magistraþi ca, în solidar cu partearesponsabilã civilmente SC SIMARSRL Petroºani prin lichidatorul judiciaral firmei, la plata sumei de 412458,50lei, la care se adaugã obligaþiile fiscaleaccesorii, calculate de la data scadenþeipânã la data plãþii efective a prejudi-ciului. Alin Simota a fost trimis în jude-catã pentru evaziune fiscalã în calitatede reprezentant legal al SC SIMARSRL, iar în apãrarea sa Simota a cerutºi o expertizã financiar – cotabilã, caresã reliefeze dacã a existat sau nu preju-diciu, precum ºi situaþia financiarã afirmei ºi plãþile fãcute de reprezentanþiilegali ai acesteia. Costurile expertizeiau fost suportate chiar de inculpat,care a achitat 5.400 de lei. Dosarul seaflã în faza de apel, la Curtea de ApelAlba Iulia, ºi are termen în data de 16 iunie De asemena, omul de afacerimai este judecat în alte douã dosarepenale, pentru constituirea ºi coordo-narea unor grupuri infracþionale.


CONVOCATOR

Î n temeiul prevederilor art.94 alin.1ºi 3 din Legea administraþiei publice

locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003privind transparenþa decizionalã înadministraþia publicã, se convoacãConsiliul Judeþean Hunedoara înºedinþã ordinarã, la sediul acestuia,pentru data de 17 iunie 2015, orele11.00, cu urmãtoarea ordine de zi:

Simota se judecã cu PenitenciarulAiud pentru regimul de detenþie

Instanþa a admis cererea lui Telus Frigescu ºi l-a lãsat sã-ºi facã piaþa douã zile pesãptãmânã.

“Încuviinþeazã inculpatuluiFrigescu Telus” sã se deplasezeîn zilele de marþi ºi vineri afiecãrei sãptãmâni în intervalulorar 09.00-11.00 la PiaþaAgroalimentarã Petroºani ºi lamagazinele alimentare dinzona pieþei, farmacia cea maiapropiatã ºi la sediile furnizo-rilor de utilitãþi pentru platafacturilor. Încuviinþeazã inculpatului sã se prezinte laPoliclinica Petroºani pentruconsult medical de specialitate,conform programãrilor stabilitede medic, cu obligaþia de areveni la domiciliu imediatdupã finalizarea procedurilormedicale, pe traseul cel maiscurt”, se aratã în dispozitivulsentinþei.

De precizat, însã, cã traseulºi modul de deplasare vor fistabilite de poliþistul care îlsupravegheazã concret peinculpat. “Inculpatul va notificaprin telefon unitatea de poliþiecare exercitã supravegherea saînainte de fiecare deplasare lamedic cât ºi la revenirea la

domiciliu. Pe timpul deplasã-rilor, inculpatul nu va purtaarme de niciun fel”, au maistabilit magistraþii TribunaluluiHunedoara.

Dosarul este instrumentat de DIICOT, iar trei bãrbaþi suntacuzaþi de procurori de act sexual cu un minor, proxene-tism ºi trafic de persoane. Ceitrei inculpaþi sunt realizatorulTV de emisiuni sportive, TelusFrigescu, fost conducãtor alclubului de fotbal din Lonea-Petrila, dar ºi Peti MariusGabriel ºi Nebunu Grigore.

Peti Marius Gabriel estecercetat pentru comitereainfracþiunilor de trafic deminori (2 infracþiuni), FrigescuTelus – pentru comitereainfracþiunilor de act sexual cuun minor ºi proxenetism ºiNebunu Grigore pentrucomiterea infracþiunilor de act sexual cu un minor ºi proxenetism, (2 infracþiuni).

Printre victimele grupãriiinfracþionale s-ar afla minore,cu vârste cuprinse între 13 ºi17 ani, care erau convinse deproxeneþi sã se prostitueze.


Se încearcã„reconstrucþia”Cabanei BrãdetZ ona Brãdet a fost redatã

circuitului turistic cu ajutorulfondurilor europene, dar, în timpulreabilitãrii, vechea cabanã, ajunsã oruinã, a fost rasã din temelii. Acum, municipalitatea cautã un altinvestitor care sã amenajeze ceva pe locul fostei cabane.

Primãria Municipiului Petroºani vascoate la licitaþie un teren în zona Brãdetpentru potenþialii investitori care vor sãamenajeze un nou local pe vechiulamplasament al fostei cabane.

Ajunsã o ruinã, Cabana Brãdet a fostrasã din temelii odatã cu implementareaproiectului de amenajare a zonei de agre-ment de lângã Petroºani ºi în locul ei nu amai fost construit nimic. Pânã acum, însãprimarul Tiberiu Iacob – Ridzi spune cã licitaþia în acest sens se va derula înperioada urmãtoare.

În anul 2012, odatã cu reabilitarea centrului civic din Petroºani, s-au desfãºurat

lucrãri de reamenajare ºi în zona de agrement de la Brãdet, unde s-a reconstruit întreg spaþiul destinat relaxãrii.

Proiectul a avut o valoare totalã deaproximativ 7 milioanede euro, contribuþia dinbugetul local fiind de19,5 milioane de lei.

Conform planuluidetaliat de lucrãri, încadrul proiectului a fostreabilitatã zona pietonalãcuprinsã între PiaþaVictoriei ºi Parcul“ComunitateaEuropeanã”, de lângãTeatrul de Stat “Ion D.Sîrbu” din Petroºani cupavaj din piatrã, întreruptde zone verzi. De aseme-nea, au fost reabilitate oris-au construit noi spaþiide odihnã, iar alte douãparcuri au fost ºi ele finalizate. În plus, lucrãride reamenajare s-audesfãºurat ºi în zona deagrement de la Brãdet,unde s-a reconstruit întregspaþiul destinat relaxãrii.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 iunie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.90 lei- Cotlet porc fãrã os -17.90 lei- Ceafã porc cu os - 14.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 3.90 leiNOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

R eferitor la finali-zarea proiectului

de alimentare cu gazmetan a blocurilor dinmunicipiul Lupeni,respectiv alimentareacu gaz a blocurilor D5ºi D6 deputatuluiCristian Resmeriþã,susþine cã lucrãrilesunt terminate, iaracum totul depindedoar de oameni.

“Blocul D5 se poatebranºa la reþeaua de gazîncã din ianuarie, aºacum am informat lamomentul când s-a efectuatrecepþia conductei careasigurã alimentarea cu gaza blocului respectiv, însãîntocmirea documentaþieide branºare la reþeacade în sarcina locuitorilorblocului aºa cum au pro-cedat ºi celelate blocuridin oras. Invit deci dinnou locuitorii blocului D5,sã se prezinte la E-ONGAZ Petroºani pentruîntocmirea documentaþieide branºare ºi semnareacontractelor de furnizare”declarã CristianResmeriþã.

În ceea ce priveºte

blocul D6 branºarea lareþea a fost întârziatã,deoarece cei de la E-ONGaz au solicitat efectuareaunor lucrãri de extindere areþelei, lucru care a impusintocmirea de noi docu-mentaþii. “Informez cetã-þenii ca în prezent Primã-ria Lupeni dispune deProiectul cu nr. P05/2015pentru aceste lucrãri ºiavizul E-ON GAZ ºi a eliberat autorizaþia de cons-trucþie pentru efectuarealor. În câteva zile se va fina-liza si aceastã lucrare, iarcetãþenii din blocul D6, vorputea apoi sã se prezintela E-ON Gaz Petrosanipentru întocmirea docu-mentelor de branºare lareþea si a contractelor defurnizare’, precizeazã depu-tatul Cristian Resmeriþã .

Trebuie menþionat faptul cã proiectul de ali-

mentare cu gaz metan afost unul de amploare, datfiind faptul cã a dat posi-bilitatea racordãrii la gazmetan a unui numãr deaproximativ 9000 delocuinþe. Lucrarea a fostsuportat în totalitate dePrimãria Lupeni, iar înprezent un numãr de5661 de apartamentebeneficiazã de gaz metan,diferenþa fiind constituitãdin locuitori care nu audorit sã se branºeze lareþea. În prezent maiexistã un numãr de aprox-imativ 200 de locuinþecare nu se pot branºa,deoarece acestea aparþincelor douã blocuri dinzona EM Lupeni, iar aicisunt necesare lucrãri detraversare a zonei de caleferatã din apropiereaPalatului Cultural. Acestelucrãri au fost începute ºiîn perioada urmãtoare ºipentru aceste blocuri seva asigura posibilitatea debranºare la reteaua degaz. Totodatã ºi casele depe strada Avram Iancu sepot branºa la reþeaua degaz, dar oamenii trebuiesã îºi intocmeascã docu-mentaþia de branºare.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Inculpat în Dosarul “Prostituate pentru sportivi ºi jurnaliºti”, lãsatde magistraþi la piaþã ºi la spital

T elus Frigescu, realizatorul TV cercetat îndosarul “Prostituate pentru sprtivi ºi jurnaliºti”,

poate merge la piaþã ºi la spital sau sã-ºi plãteascãfacturile, dar dupã un traseu bine stabilit, comunicatpoliþiºtilor care îl supravegheazã. Frigescu i-a convinspe judecãtorii de la Tribunalul Hunedoara sã-i modifice condiþiile arestului la domiciliu.

Deputatul Cristian Resmeriþã aduce lãmuririprivind alimentarea cu gaz metan la Lupeni

Come back-ulPATRICIEIVIZITIU

Mare speranþã ahandbalului românescde acum câþiva ani,Patricia Vizitiu (27 ani)plecatã în urmã cuzece ani de la CSSPetroºani, fiica regretatului fost jucãtor al Jiului,Mache Vizitiu, intraseîntr-un con de umbrãîn ultima vreme. Dupãmomentele de vârf de

la Rulmentul Braºov ºiOltchim Rm. Vâlcea,au urmat câþiva ani înTurcia ºi Serbia apoi arevenit în þarã la CSM Bucureºti.

Aici, Patricia Vizitius-a integrat bine ºiîncet-încet a revenit învizorul celor care seocupã de aria deselecþie a echipeiNaþionale. ªi astfel,antrenorul TomasRyde a luat-o în lotulpentru preliminariileC.F. 2015, jucând înrecentul meci (6 iuniea.c.) cu Serbia, laKraljevo, câºtigat de

România cu 32-26,returul fiind pe 13iunie, la Cluj. Sepoate spune cã, pânã acum, România(singura echipã dinlume care a participatla toate ediþiileCampionatelorMondiale!) este ca ºi calificatã, printrejucãtoare fiind ºiPatricia Vizitiu, care înmeciul cu Serbia amarcat un gol.

La revenire, dupãpatru ani la echipaNaþionalã, PatriciaVizitiu a spus: „Mãbucur cã revin, dupãce în campionatrecent încheiat cuCSM Bucureºti, amajucat foarte puþin.

Sunt convinsã cã înmeciul retur de laCluj suporterii nevor purta spre victorie ºi sper dinsuflet cã voi fi încontinuare în lotulNaþional pentruMondialul dinDanemarca dinluna decembrie”.

Integrarealui EricBicfalvi,constanþalui MihaiPintilii

Jiul Petroºanimai respirã, oarecum, aerul tare

al înãlþimilor fotbaluluiromânesc.

Iatã cã pentru meciul extrem deimportant de sâmbãtã,13 iunie, Islanda deNord – România,printre componenþiiNaþionalei þãrii noastre se aflã ºi doi foºti jucãtori de laJiul Petroºani, Mihai Pintilii ºi EricBicfalvi.

Aflaþi în echipa dinPetroºani la mijloculanilor 2005, ei auavut un parcurs ascen-dent în anii urmãtori,trecând ºi pe la SteauaBucureºti, apoi încampionate strãine.Iatã cã Pintilii esteacum printre 11-le de bazã al echipei luiPuiu Iordãnescu, dupã un sezon bun laPandurii Tg. Jiu, iar

Eric Bicfalvi vinedin postura de golgeter alUcrainei, la echipaunde joacã înprezent, VolinLuþk.

La recentul joc de pregãtire alNaþionalei cuMetaloglobusBucureºti, Bicfalvi –cel mai bun de peteren – a marcatdouã goluri (scorula fost 5-0) iarPintilii a avut oevoluþie excelentã.Sã sperãm cã pentru meciul desâmbãtã, ex-jiuliºtiiBicfalvi ºi Pintiliivor fi printre cei cevor juca împotrivaIslandei de Nord.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 iunie 20158 Sport

Vedem zi cu zimediocritatea unorsportivi din ValeaJiului, care nu mai aunicio motivaþie de aatinge parametri câtde cât apropiaþi de

profesionism. Deunde, gratis ºi moca?!

Iatã însã cã ne tre-sare inima de bucurieºi nostalgie când maiaflãm câte ceva desprefoºtii noºtri sportivi.

Handbalista PatriciaVizitiu a revenit laechipa Naþionalã ºi aretoate ºansele sã joacela CampionatulEuropean dinDanemarca, ce vaavea loc în ultima lunãa acestui an. Era ºipãcat sã fie altfel, pen-tru o sportivã cu

atâtea calitãþi precumPatricia.

Dinspre fotbal, alteveºti bune, dar tot sublupa nostalgiei, adicã a„foºtilor”.

Pintilii ºi Bicfalvicare au jucat pentruJiul Petroºani în ultim-ul mandat al echipei înDivizia „A”, acum la

alte echipe de club, suntcooptaþi laechipa Naþionalãpentru meciul cuIrlanda de Nord.Mãcar din acestpunct de vederesã ne putemsimþi ºi noi mândri.

Henþ cu mâna

Dor de-ai noºtri...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Fotbal, juniori

Maratonulfotbalului mic

Cu etape din douã zile,campionatul judeþean aljuniorilor C, D, E ºi F sedesfãºoarã în Seria ValeaJiului cu meciuri interesante.

La juniori C (13-14 ani),în etapa a 3-a, Pro Fair PlayVulcan învinge cu 4-0 (goluriMazilu 2, Moise, Iliescu) peDynamic Lupeni, dar pierdela limitã etapa urmãtoare, 0-1 cu Fotbal Jiul (gol A. Vânãtoru).

Scoruri mari la juniori D(11-12 ani): Univ. Petroºani- ªc. Jiul 6-0, Pro FotbalPetroºani – Sorii Junior`sLupeni 1-9 (pentru lupeneniau marcat D. Varga 4, M.Ungureanu 2, N. Baraghin,Romoºan, Goga) sau ProFotbal Petroºani – Univ.Petroºani 2-8 (Teslici 4,ªchiopu 3, Jitea autori pentru învingãtori).

Joc echilibrat la juniori E (10 ani), Inter Petrila –Sorii Junior`s Lupeni 0-1(gol A. Rus).

Au mai rãmas de disputatdouã etape, competiþiaîncheindu-se pe 21 iunie a.c.

CUPA GRASSROUTS, CAMP. JUDEÞEAN JUNIORI

JUNIORI C (GR. 2001-2002)Etapa a 3-a, 30 mai 2015ªc. Jiul – Fotbal Jiul 8-1Dynamic Lupeni – Fair Play Vulcan 0-4Etapa a 4-a, 6 iunie 2015Dynamic Lupeni - ªc. Jiu 0-3 – neprez.Fotbal Jiul – Pro Fair Play Vulcan 1-0

JUNIORI D (GR. 2003-2004)Etapa a 2-a, 31 mai 2015ªc. Jiul – Pro Fotbal Petroºani 3-0Sorii Junior`s Lupeni – U. Petroºani 2-3Etapa a 3-a, 6 iunie 2015Univ. Petroºani - ªc. Jiul 6-0Pro Fotbal – Sorii Junior`s Lupeni 1-9Etapa a 4-a, 7 iunie 2015Sorii Junior`s Lupeni - ªc. Jiu 1-9Pro Fotbal Petroºani – U. Petroºani 2-8

JUNIORI E (GR. 2005)Etapa a 2-a, 31 mai 2015Inter Petrila – Sorii Junior`s Lupeni amânatSorii Junior`s Lupeni - ªc. Jiul amânatInter Petrila - ªc. Jiul 2-5Etapa a 3-a, 6 iunie 2015Sorii Junior`s Lupeni – Inter Petrila 10-0ªc. Jiul – Sorii Junior`s Lupeni 2-1Inter Petrila - ªc. Jiul amânatEtapa a 4-a, 7 iunie 2015ªc. Jiul – Inter Petrila 5-0Inter Petrila – Sorii Junior`s Lupeni 0-1Sorii Junior`s Lupeni - ªc. Jiul 2-6

JUNIORI F (GR. 2006)Etapa a 2-a, 29 mai 2015ªc. Jiul – Pro Fotbal Petroºani 4-0Sorii Junior`s Lupeni – Inter Petrila 8-2Etapa a 3-a, 3 iunie 2015Inter Petrila – Jiul Petroºani 3-2Pro Fotbal – Sorii Junior`s Lupeni 4-5Etapa a 4-a, 5 iunie 2015Sorii Junior`s Lupeni – Jiul 2-5Pro Fotbal Petroºani – Inter Petrila 2-1

AU BÃUT APÃ DIN VALEA JIULUI...

CVJ NR. 875 JOI 11 IUNIE 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 875 JOI 11 IUNIE 2015