CVJ NR. 854, LUNI 11 MAI 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 854

Luni, 11 Mai 2015

U n bãtrân care umblã într-un baston pe strãzile din Petrila a fost umilit de niºte adolescenþi care

s-au distrat copios ºi chiar s-au filmat ºi au postat totul pe o reþea de socializare. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Bãtrân umilit în stradã, la Petrila

M inerii ºi energeticienii

se pregãtesc sã îºiapere locurile de muncãîn stradã. În data de 22 mai, în faþa Casei deCulturã din Petroºani,de la ora 14.00, are locun miting de protestfaþã de nepãsareaguvernanþilor în ceea ce priveºte soartajudeþului.

Peste 6.500 de oameniriscã sã-ºi piardã locurilede muncã, în condiþiile încare sfârºitul Complexului

Energetic Hunedoara.Familiile lor vor fi gravafectate, iar judeþulHunedoara riscã sã fieºters de pe harta econo-micã a þãrii. De la acesteconsiderente au pornitreprezentanþii Sindicatului“Muntele”, reprezentativ lanivelul CEH, care îicheamã pe oameni laPetroºani sã protesteze ºiastfel sã tragã un semnalde alarmã faþã de situaþiafãrã precedent a companiei energetice. Iar hunedorenii aºteaptãun rãspuns din parteacelor care astãzi conduc

România cu rpivire alproblemele pe care leclameazã de luni bunã,fãrã însã cã oficialii sã iapoziþie. “Cel mai mareangajator al judeþuluiHunedoara este lãsat sãmoarã chiar de cei caretrebuie sã asigurebunãstarea cetãþeniloracestei þãri.

Complexul EnergeticHunedoara este la un pas de faliment, urmânddrumul CombinatuluiSiderurgic Hunedoara,saua tot ceea ce a însemnatindustrie în judeþulHunedoara, fie cã vorbim

de Cãlan, Orãºtie sauBrad. ÎnchidereaComplexului EnergeticHunedoara înseamnã dis-trugerea viitorului pentrucopiii ºi nepoþii noºtri,înseamnã transformareaunui judeþ întreg în regiunede asistaþi sociali. Situaþiaeconomicã gravã în carese aflã azi ComplexulEnergetic Hunedoara se datoreazã numirilorpolitice în fruntea conducerii societãþii.

Astãzi aceºti politicieniîntorc spatele unui judeþîntreg dupã ce ani de zileau muls aceastã companiepentru a-ºi finanþa cam-paniile electorale”, searatã în comunicatul princare cei de al Muntele

anunþã organizarea, în data de 22 mai, amitingului de protest.

La acþiune sunt aºtep-taþi toþi hunedorenii careîncã mai au spirit civic,care îºi doresc un viitormai bun pentru ei, pentrucopiii ºi nepoþii lor. “Lecerem factorilor politici sã punã tot atâta suflet însalvarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara câtau pus ºi în campaniaelectoralã. Hunedoara suntem NOI trebuie sãcontinue la Bucureºti cu o campanie numitãRomânia suntem NOI”,spun reprezentanþiiSindicatului Muntele.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Mobilierulstradal, betonatde edili P entru cã se furã pe

rupte de la flori ºipânã la piese de mobilierstradal, edilii dinPetroºani au gãsit osoluþie care sã le vinã dehac „magneþilor”.

Astfel, bãncile din zonele deagrement ale municipiuluiPetroºani au fost „armate” înbeton. Administraþia publicãdin municipiul Petroºani înre-gistra sãptãmânal pagube demii de lei din cauza vandalilor,dar mai ales a hoþilor caredãdeau atacul pe timpulnopþii. Bãncile din zonele verziale blocurilor ºi chiar din parcurile localitãþii erau printrepiesele favorite ale hoþilor, ast-fel cã nici patrulele de ordinepublicã nu mai fãceau faþã furturilor. „Au fost prinºi destulde mulþi care încercau sã furecoºurile de gunoi, flori ºi da,chiar ºi bãncile din faþablocurilor. Era o perioadã încare nu fãceai faþã, patrulai ozonã ºi dupã ce te duceai înalt loc se puneau pe furat”,recunoaºte unul dintre poliþiºtii

locali. Soluþia prin care acestesustrageri au fost temperate afost una simplã, iar numãrulpieselor de mobilier stradal,lipsã la inventar, scãzut consi-derabil. Edilii au betonat pur ºisimplu bãncile astfel încât sãnu mai poatã fi scoase dinpãmânt. Soluþia a rezolvat oproblemã însã hoþii s-au reori-entat rapid ºi au trecut la furtulcapacelor de canal. Acesteaerau bunuri preferate de„magneþi” pentru cã sunt dinfontã, însã furturile erau þinutesub control. Acum, acestea auexplodat pur ºi simplu ceea cei-a determinat pe reprezen-tanþii municipalitãþii sã facãcontroale la centrele de fiervechi care-ºi deruleazã activi-tatea în Petroºani, în condiþiileîn care legea le interzice sãachiziþioneze aceste bunuri.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Nepãsarea guvernanþilor îi scoate înstradã pe mineri ºi energeticieni

L a UniveristateaPetroºani a fost

marcatã tripla semnifi-caþie a zilei de 9 Mai, lasfârºitul sãptãmânii trecute. Cele trei paliere -Ziua Independenþei,Victoria CoaliþieiNaþiunilor Unite ºi ZiuaEuropei – au fost prezen-tate publicului de unistoric remarcabil, un militar de carierã, un jurist ºi un director dedepartment.

DecanulFaculþãþii deªtiinþe dincadrulUniversitãþiiPetroºani,prof. univ.dr. MirceaBaron, Colonel r. AdrianRonai, reprezentant alCultului Eroilor ºi alAsociaþiei cadrelor militare înrezervã, jurist Dorel Neamþiºi directorul Departamentuluide Inginerie Mecanicã,Industrialã ºi Transporturi(DIMIT) de la Facultateade Inginerie Mecanicã ºiElectricã, prof. univ. dr.ing. Radu Sorin - care afost iniþiatorul ºi organiza-torul marcãrii zilei de 9mai – au expus pe treipaliere tripla semnificaþiea acestei zile.

Astfel, la sfârºitul sãp-

tãmânii trecute, în Aula 101a Universitãþii Petroºani, ceiprezenþi au fost numai ochiºi urechi la prezentãrilefãcute privind istoria acesteizile de 9 Mai, respectiv ZiuaIndependenþei proclamatã în1877, Victoria CoaliþieiNaþiunilor Unite în cel de-alDoilea Rãzboi Mondial la 9mai 1945 ºi Ziua Europei, zialeasã de Consiliul Europeande la Milano în 1985.

Mircea Baron, istoricremarcabil, a purtat audienþaprin timp cum numai domniasa ºtie, col. R. Adrian Ronai

a vorbit despre momentelemarcate din punct de vedereal militarului ºi strategiiloraferente, iar jr. DorelNeamþu a vorbit despreEuropa ºi structurile Uniunii,cu rolul menirea fiecãreia.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 mai 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

L a Petroºani, Sãptãnâna CruciiRoºii care începe astãzi, a

debutat mult mai repede prinacþinui umanitare la Spitalul deUrgenþã ºi în Colonia Petroºani.

Marþi, 12 mai, în parcul Carol Schreterva avea loc o amplã demonstraþie de acordare a primului ajutor în cazuri de acci-dente grave, iar pânã la sfârºitul lunii mai,voluntarii specializaþi vor forma 100 decopii ºi liceeni pentru intervenþie în situaþiide dezastru, vor sãrbãtori persoane vârstnice ºi copii, de ziua lor, de la Centrulde bãtrâni ºi Grãdiniþa din Dãrãneºti.

Ziua Internaþionalã a Crucii Roºii ºi aSemilunii Roºii este urmatã de o sãp-tãmânã de acþiuni susþinute de subfiliale din toatã þara. La Petroºani, echipa de voluntari-tineret a intrat mult mai repede înacest ritm accelerat de ajutorare, instruire,susþinere ºi informare a populaþiei.

Pacieþii Secþiei Cardiologie a Spitaluluide Urgenþã au avut o surprizã plãcutã cândtinerii au umplut saloanele ºi le-au oferitde flori ºi fructe. Apoi, douã doamne –Silvia Gherasim ºi Floarea Rãzvan -, de laCentrul de bãtrâni din Dãrãneºti, vor fi sãr-bãtorite cu ocazia zilelor onomastice alãturide internii centrului. La fel se va întâmplaºi la Centrul de Zi, unde copiii vor aveaparte de momente festive cu surprize pen-tru cei ce li se serbeazã ziua de naºtere.

Marþi, 12 mai, în Parcul Carol Schreter,Crucea Roºie din Petroºani a organizat oamplã demonstraþie de acordare a primuluiajutor în caz de accidente la care vor participa elevi de la ºcoli generale ºi liceedin municipiu, dupã care va urma o campanie intensã de informare despre ceeste ºi ce rol are Crucea Roºie în viaþanoastrã, în societate în general.

Sãptãmâna ”programatã” se va încheia

cu o acþiune umanitarã la Grãdiniþa dinDãrãneºti. Copiilor de aici li se vor oferipachete cu îmbrãcãminte ºi alimente, darnici familiile nevoiaºe din preajmã, dinpartea de jos a Coloniei Bosnea, nu au fost uitate.

Felicia Vitan este noul director al subfilialei Crucea Roºie Petroºani, o tânãrãdiscretã, dar extrem de ambiþioasã, facevoluntariat de când era copil, iar laPetroºani activeazã de peste trei ani.

”Avem 60 de voluntari, din care cuactivitate zilnicã sau sãptãmânalã sunt 20de maturi ºi tineri entuziaºti. Sãptãmânalavem câte o acþiune de amploare, pe lângãcele de ajutoarare zilnicã sub diverse formefuncþie de nevoile oamenilor aflaþi în dificul-tate. Urmeazã sã instruim ºi sã formãm100 de copii, de la Liceul economic”Hermes” ºi Scoala nr. 7 din Petroºani,care sã ºtie sã acþioneze în situaþii de dezas-tru. Vom continua, tot în aceastã lunã cuSanitarii pricepuþi, apoi cu un aºa-zis târg,cu scop caritabil, de obiecte confecþionatede copiii de la ªcoala 7 ºi de voluntari, iarde 1 iunie, o grupã de copii vor avea partede o excursie la Cabana Retezat, cu traseeprestabilite, cu masa aferentã, dar ºi cujucãrii” – a declarat Felicia Vitan, directorCrucea Roºie Petroºani.

Ileana Ileana FIRÞULESCU FIRÞULESCU

INSEMEXvegheazã laînchidereaminelorP este 100 de mii de

euro pentru un ande zile. Închiderea celortrei unitãþi miniere dincadrul SocietãþiiNaþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului este unproces de duratã ºi carenecesitã o atenþie sporitã.

Sãnãtatea ºi securitatealucrãtorilor, dar ºi a locurilorde muncã este o prioritate,astfel cã cei de la societateau încheiat un contract cuINSEMEX. Valoarea con-

tractului este de peste 100de mii de euro, mai exact141.652,23 euro.Contractul prevede “serviciimonitorizare pe perioada deînchidere ºi post închideredin p.d.v. al securitãþii ºisãnãtãþii în muncã, alucrãrilor de închidere subteranã de la sucursaleleMina Petrila, Mina Paroºeniºi Mina Uricani”, iar acestase deruleazã în perioada 27 ianuarie / 31 decembrieanul curent.

“Cu Societatea deÎnchideri am avut ºi în anultrecut o colaborare foartebunã. Ne-am sprijinit reci-proc, am venit întotdeaunaîn întâmpinarea dorinþelor ºicerinþelor dânºilor. Asigurãmmonitorizarea lucrãrilor deînchidere, monitorizareapost închidere. În generalsuntem prezenþi întotdeaunaacolo unde e nevoie”,

a declarat în urmã cu ceva timp Artur Gãman,directorul general al INSEMEX Petroºani.

Trei unitãþi miniere dinValea Jiului se aflã în pro-gram de închidere. Cele treiunitãþi neviabile din cadrulSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine sunt Petrila,Paroºeni ºi Uricani.

Monika BACIU Monika BACIU

100 de copii instruiþi pentru dezastre ºio demonstraþie-spectacol de prim ajutoral accidentaþilor

Independenþa, Victoria Coaliþiei ºiEuropa prezentate la nivel academic

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 mai 2015 Actualitate 3

U n bãtrân careumblã într-un

baston pe strãzile dinPetrila a fost umilit deniºte adolescenþi cares-au distrat copios ºichiar s-au filmat ºi aupostat totul pe o reþeade socializare.

Omul s-a trezit luat prinsurprindere de golanii carei-au turnat o gãleatã plinãde zoaie în cap. Ud dincap pânã în picioare,bãtrânul abia dacã a maiputut reacþiona. ªi asta întimp ce adolescenþii auþinut chiar sã filmezeîntreaga scenã. La redacþieau ajuns niºte oamenirevoltaþi de filmuleþulpostat de tineri peFacebook, iar poliþia aintrat pe fir.

Totul s-a petrecut sãp-tãmâna trecutã, când omulne povesteºte cã ieºise, cade obicei, sã se plimbe pestradã, chiar în zona centralã a oraºului Petrilaºi nimeni nu a intervenit.

„Am ieºit ºi am trecutpe lângã o bancã. Amauzit cã strigau la mine ºimã înjurau. Îl ºtiu pe unulcare stã într-un bloc aici,

mai are fraþi care au fãcutpuºcãrie. M-a înjurat, m-afãcut nebun, încerca sã mãþinã de vorbã cã sã ajungããla cu gãleata. Dar eu nuºtiam ºi am mers înainte,iar odatã m-am trezitleoarcã, cu apã rece, murdarã ºi cred cã a luat-odin alimentarã”, spunebãtrânul din Petrila.

Nu este pentru primadatã când bãtrânul pãþeºteaºa ceva ºi asta o spunchiar oamenii din zonã,care l-au mai salvat decâteva ori pânã acum.

„Acum douã sãptãmâni, treceam pe stradã ºi bãtrânulera în faþa mea ºi ausãrit la el cu pietre ºi îlbatjocoreau, îl scuipau.Le-am zis sã seopreascã, e un bãtrân,dar s-au luat ºi demine”, a spus ofemeie, care spune cãl-a scãpat pe bãtrân dela o bãtaie cu pietre.

Poliþiºtii au vãzut fil-muleþul ºi au demarat oanchetã. „Am vãzutimaginile ºi am stabilitsã dispunem oanchetã. Vom lua legãtura cu bãtrânul ºivom stabili cine sunt

cei care au aruncat cu apãºi au filmat scena ºi apoivom lua mãsurile legale,mai exact amendã”, a spus Alexandru Scafariu,adjunct al comandantuluiPoliþiei Petrila.

Astfel de scene, spun cei care locuiesc înCartierul 8 Martie dinPetrila, nu sunt singulare ºi tinerii de aici gãsesc oadevãratã plãcere sã facãastfel de scene a cãror protagoniºti sunt oameniîn vârstã ºi fãrã apãrare.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Reabilitãri pecentrul civic alPetroºaniului

D eºi s-a mai anunþatcã Centrul Civic din

Petroºani intrã în reabili-tare, lucrãrile încã nu auînceput. Oficialii munici-palitãþii spun, însã, cãacest lucru se va întâmpazilele urmãtoare.

Dalele din granit cu care s-arealizat pavajul din centrul civical Petroºaniului nuau rezistat. Obunã parte dintreacestea s-audesprins pe maimulte porþiuni ºitrebuie din noulipite. Oricum,situaþia pare copiatã la indigoºi în fiecareprimãvarã lucrãrile de amena-jare derulate cu bani europenidovedesc cã nu pot sã treacãtestul iernii ºi trebuie sã intre înreabilitare. Vremea s-a încãlzit,dar constructorul – cãruia îirevine obligaþia sã reabilitezece s-a distrus, nu s-a apucat detreabã. Purtãtorul de cuvânt almunicipiului Petroºani, NicuTaºcã, precizeazã, însã, cãlucrãrile vor demara zilele

urmptoare ºi vor fi suportatede constructor, dat fiind faptulcã lucrarea de pe centrul civicse aflã încã în garanþie.

Lucrãrile la noul centru civicau fost inaugurate la finele luniinoiembrie 2012. Proiectul aavut o valoare de aproximativ7 milioane de euro, contribuþiadin bugetul local fiind de 19,5milioane de lei. Conform planului detaliat de lucrãri, încadrul proiectului a fost reabili-tatã zona pietonalã cuprinsãîntre Piaþa Victoriei ºi Parcul“Comunitatea Europeanã”, delângã Teatrul de Stat “Ion D.

Sîrbu” din Petroºani cu pavajdin piatrã, întrerupt de zoneverzi. De asemenea, au fostreabilitate sau construit noispaþii de odihnã, iar alte douãparcuri au fost ºi ele finalizate.În plus, lucrãri de reamenajares-au desfãºurat ºi în zona deagrement de la Brãdet, unde s-a reconstruit întreg spaþiuldestinat relaxãrii.CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

M artorii dindosarul

“greii apelor” vor fiaduºi în faþainstanþei cu man-date de aducere. Laurmãtorul termen,martorii lui CostelAvram, directorulgeneral al ApaServ,vor fi aduºi în faþainstanþei pentru adepune mãrturie.

“Acordã un nou termen de judecatã ladata de 28 mai 2015.Se citeazã martoriiAlexandrescuConstantin ºi TeleleuLucia-Dorina cu citaþiiºi mandate de aducere.Martorii Sãceanu Alin,Pancu Gabriel vor ficitaþi pentru un termenulterior. Menþine dispoziþiile în sensul cã pune în vederereprezentanþilorpãrþilor sã pregãteascã

interogatoriile pentruurmãtorul termen”, se aratã în soluþiainstanþei.

Atât Costel Avramcât ºi HaralambieVochiþoiu îºi vorsusþine spusele cu ajutorul martorilor.Senatorul HaralambieVochiþoiu l-a acþionatîn instanþã pe directorul general alApaServ Valea Jiului,Costel Avram, pentrufaptul cã l-a acuzat defurt de apã.

Totodatã, RegistrulComerþului va trebuisã depunã la dosarprobe în ceea cepriveºte istoricul societãþii deþinute desenatorul HaralambieVochiþoiu.

“Se emite adresãcãtre OficiulRegistrului Comerþuluide pe lângã TribunalulHunedoara pentru acomunica un istoric cu

privire la SC ArtForest Company SRLîn ceea ce priveºteasociaþii ºi administra-torii. Pune în vederereprezentantului recla-mantului sã depunã ladosar dovada refuzuluiclientului cu privire lasubstituirea sã”, semai aratã în soluþie.

Costel Avram, estejudecat pentru „acþiuneîn rãspundere delictua-lã”, la plângerea formulatã de senatorulHaralambie Vochiþoiu.Senatorul îl acuzã peAvram de faptul i-a

prejudiciat imagineaatunci când l-a acuzatcã furã apã. Daunelecerute de senator suntde 120.000 de lei, iarAvram spune cã îi vaoferi apã în mod gratuit pentru a-i spãlaimaginea. Scandaluldintre cei doi a debutatîn urmã cu doi ani, înurma unui controlfãcut de reprezentanþiiApaServ la SC ArtForest Company SRL,firmã controlatã desenatorul HaralambieVochitoiu. Echipele decontrol au stabilit cã

societatea a fostbranºatã ilegal lareþeaua de apã pota-bilã, aspect consemnatîn procesul verbal deconstatare nr. 129/24.09.2012 ºi Notade constatare din24.09. 2012,încheiate în urma controlului efectuat dereprezentanþii furni-zorului de apã la punctul de lucru lafirmei, din Livezeni.Cu ocazia respectiveiverificãri s-a constatatexistenþa unui by –pass ilegal executat pe

reþeaua publicã deapã. Când echipa decontrol a ajuns lapoarta firmei, angajaþiil-au sunat imediat peHaralambie Vochiþoiu– care era consilierjudeþean la vremearespectivã – ºi, potrivitactelor oficiale aleApaServ, „acesta s-aprezentat imediat lafaþa locului ºi nu a permis efectuarea controlului, motivat de faptul cã reprezentanþii societãþiinoastre nu au prezentat delegaþii,deºi aceºtia selegitimaserã cu legitimaþiile de serviciu”.

Ulterior, dupã cereprezentanþii ApaServau venit cu delegaþiile,acestora li s-a permissã efectueze controlul,iar prejudiciul calculatpentru racordul ilegal afost de aproape13.000 de lei.

Monika BACIUMonika BACIU

Registrul Comerþului intervine în dosarul greilor apelor

Bãtrân umilit în stradã, la Petrila

A sistenþa medicalã peste

hotare, tabu în rândul hunedore-nilor. Puþini sunthunedorenii caresuferã de afecþiunigrave care cer sã fietrataþi în spitaleledin strãinãtate.

Potrivit reprezen-tanþilor Casei Judeþenede Asigurãri de Sãnãtate

anual se elibereazã înjur de 15 formulareE112.

“În judeþulHunedoara s-au eliberataproximativ 10-12 formulare de tip E112pe an. Este vorba debolile cu risc ridicat demorbiditate care nu sepot trata în România fiedin lipsa medicilor, fiedin lipsa aparaturiimedicale”, a declaratpentru Cronica Vãii

Jiului, Ovidiu Bîndea, purtãtorul de cuvânt alCasei Judeþene deAsigurãri de Sãnãtate.

Legislaþia privind asistenþa medicalã înstrãnãtate este stufoasã.Pacienþii trebuie sãdeþinã bilete de trimitereeliberat de cãtre unmedic specialist de la oclinicã din þarã.

“Trebuie ca pacientulsã îndeplineascã maimulte condiþii stricte ºianume sã deþinã ºi orecomandare medicalãde la o clinicã”, a maiprecizat sursa citatã.

Au dreptul la tratament în strãinãtateacei pacienþi românipentru care tratamentulprescris nu este disponibil în þara sau încazul cãrora procedurilede tratament (inclusivtransplant) dureazã

foarte mult. CasaNaþionalã de Asigurãride Sãnãtate (CNAS)deconteazã în acest cazo cotã partedin valoareaprocedurii medicaleefectuate într-o clinicãdin altã þarã, în bazaunui formular emis –formularul E 112.


M ii de narcise sãlbatice pot fi

admirate pânã spre finalullui iunie într-o rezervaþiede pe raza localitãþii Sãlaºu de Susu.

Peisajul unic oferit de poianãcu narcise de la poalele munteluieste prilej de festival pentrulocuitorii satelor din zone, iar înaceastã perioadã se fac pregãtiripentru serbarea care are loc în atreia duminicã din luna mai.

Festivalul Narciselor împlineºte15 ani, iar poiana în care florilesãlbatice acapareazã câtevahectare are ºi ea o povesteinteresantã pentru orice turist. Seîntinde pe o suprafaþã de aproxi-mativ 20 de hectare între locali-tãþile Sãlaºu de Sus ºi Nucºoara,în apropierea Parcului NaþionalRetezat ºi este o „insulã preis-toricã“, în care cresc plante careau rezistat încã din perioadãglaciarã, când toatã zona era oimensã taiga, aproape la fel cumeste astãzi Siberia.

Din paradisul deplante preistorice,poate cel mai multatrage un „regal“,

cel al narciselor. Apariþia florilorîn insula de la poaleleRetezatului, în perioada în caren-ar mai trebui sã înfloreascã,este explicatã de specialiºti prinfaptul cã printre pietrele de gra-nit de sub sol curg ape reci dinMunþii Retezat care „au efect defrigider ºi rãcesc locul“. În timpulfestivalului li se permite turiºtilorºi invitaþilor sã culeagã câte onarcisã pentru a avea o amintiredin acel loc.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 mai 20154 Actualitate Actualitate 5

Cei care li se vor alã-tura au ocazia sã înveþesã facã de mâncare lamunte, dar ºi sã afle cãla noi, în zonã, suntlocuri unice în lume, cemeritã vãzute. Lacurile,peºterile, cãrãile demunte, Jiul, mâncarea laceaun ºi lipsa internetu-lui vor sã facã pace ºipentru a veni în sprijinultinerilor, un grup de salvamontiºti din Strajapropune un proiectinedit. George Resiga,salvamontist cu actevechi ºi fiul sãu, Andrei,au gândit ieºiri în zoneunice, pentru copii carenu ºtiu cum este dincolode scara blocului, sauecranul calculatorului.

„Foarte multã lume,care trãeiºte în acestjudeþ nu ºtie realitateaturisticã din aceastãparte a judeþului. Aicimã refer la RetezatulMic, unde sunt singurelecircuri glaciare dezvoltate în calcardolomitic, circuri caresunt unicate nu numai în

þarã, dar ºi în Europa.Obiectivul acestor tabereeste în primul rând de ale arãta fiecare vale,unicã din punct devedere geologic, alinteresul turistic pe careîl poate prezenta”,spune George Resiga,salvamontist din Straja.

Sunt aºteptaþi lamunte copii mici, tineri,dar ºi pãrinþii lor, iardeja primele grupe suntgata sã vinã în tabãrã laStrajã. „Am o tabãrã depe 19 iulie, pe 26 iuliela Strajã. Va fi tabãrã depreºcolari cu pãrinþi, darpot participa ºi ºcolariila aceastã tabãrã. Vor fiactivitãþi în parcul de

aventurã, activitãþi deorientare, drumeþii, speologie, educaþie demediu ºi ieºiri în naturã.Cred cã suntem singuriicare organizãm seri înnaturã, ceea ce la noi s-a pierdut în judeþ”, amai adãugat AndreiResiga, iniþiatorul acestei colaborãri cu salvamontiºtii.

Salvamontiºtiiparteneri în acestproiect spun cã vor sãrelanseze ideea de focde tabãrã, de jocuri înpãdure ºi sã îi atragã petineri sã redescoperefrumuseþea unei drumeþiiîn locuri inedite.


G igi Becali vafinanþa con-

strucþia noii biserici dela Mãnãstirea Prislop.Anunþul a fost fãcutchiar de finanþatorulStelei, care s-a recules,vineri, la mormântulPãrintelui ArsenieBoca, supranumit„Sfântul Ardeanului”.

Gigi Becali vrea sãcumpere ºi terenul din faþaMãnãstirii Prislop, ocupatacum de comercianþi,tocai pentru cãnu i se parenormal ce se întâmplã înfaþa lãcaºului de cult. Înplus, acesta este decis sãfinanþeze construcþia uneinoi biserici în curteamãnãstirii. La hramulMãnãstirii Prislop au fostprezenþi, vineri, peste10.000 de credincioºiprintre cei prezenþinumãrându-se ºi GigiBecali. Cu acest prilej afost pusã ºi piatra detemelie pentru construireanoului lãcaº de cult, încare sã încapã peste 700de persoane.

“În faþa lui Dumnezeueu am promis cã voi ridica

o bisericã. În urmã cudouã sãptãmâni când amsunat la mãnãstire maicastareþã mi-a spus cã toc-mai în acea zi a primitaprobarea pentru a cons-trui o nouã bisericã, maimare. Maica stareþã mi-aspus cã nu crede cã este ocoincidenþã, ci o binecu-vântare. Mã simt împlinitcã eu, Gheorghe Becali,sunt binecuvântat sã ridicbiserica lui Isus Hristos aiciîn locul acesta sfânt”, adeclarat la Prislop GeorgeBecali.

Nouã bisericã va fi ridicatã pe un teren situatla intrarea în curtea mãnã-stirii, pentru a respectaastfel arhitectura gânditã

în acest loc de preotulArsenie Boca, cel care s-aocupat în mod direct deMãnãstirea Prislop înperioada în care eraieromonah acolo. Lãcaºulde cult va fi construit îndoi ani ºi va purta hramulSfântului ªtefan cel Nou,sãrbãtorit în 28 noiembrie,chiar în ziua în care a trecut în nefiinþã pãrinteleArsenie Boca.

Mãnãstirea Prislop are douã hramuri, unulsãrbãtorit pe 8 mai, deziua Sfântului IoanEvanghelistul, iar al doileape 14 septembrie, de"Ziua Crucii".

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Z eci de mii dehunedoreni nu

ºi-au ridicat car-durile de sãnãtatecare au devenit obli-gatorii începând dinaceastã sãptãmânã.

La nivelul judeþuluiHunedoara au fostreturnate mai multecarduri de sãnãtate decãtre Poºta Românã.Numãrul acestora estede ordinul miilor.

“Undeva la aproxi-mativ 17.000 de carduri de sãnãtate aufost returnate de PoºtaRomânã la niveluljudeþului Hunedoara.Asiguraþii care nu auintrat în posesia lor lepot ridica atât de lasediul Casei (Judeþenede Asigurãri deSãnãtate – n.r.) cât ºide la biroul de la

Petroºani pentru asigu-raþii din Valea Jiului”, adeclarat pentru CronicaVãii Jiului, OvidiuBîndea, purtãtorul decuvânt al CaseiJudeþene de Asigurãride SãnãtateHunedoara.

La nivelul judeþuluiau fost ºi persoane careau refuzat ridicarea cardului de sãnãtate dindiferite motive. 18 persoane au refuzatacest document.

“În urma discuþiiloravute cu persoanelecare refuzã sãfoloseascã cardul, saudin cererile depuse decãtre aceºtia, se pare cãprincipalul motiv estereligia. Mai exact,aceºtia considerã cardulde sãnãtate un instru-ment neadecvat, uninstrument de urmãrire.Deºi este nevoie doar

de o simplã cerere pen-tru a refuza cardul, noiam primit ºi adrese deºase pagini în care asi-guratul explica motivelereligioase din cauzacãrora nu vrea sãfoloseascã cardul”, amai spus sursa citatã.

Din 1 mai, cardulnaþional de sãnãtate adevenit unicul sistem devalidare ºi decontare aserviciilor medicale însistemul asigurãrilorsociale de sãnãtate.Acesta face dovada calitãþii de asigurat ºiconfirmã prezenþa asi-guratului la furnizorulde servicii medicale.

Monika BACIU Monika BACIU

T inerii din Valea Jiului

sunt îngrijoraþi pentru viitorul lor.Problemele cu carese confruntãComplexul EnergeticHunedoara afecteazãtoate palierele.

Nu toþi vor sãpãrãseascã Valea Jiului,iar un semnal de alarmãvine chiar din parteatinerilor. Viitorul estedestul de sumbru, iartinerii se întrebã ce seva întâmpla cu aceastãzonã, ce se va întâmplacu ei. Reþelele desocializare abundã demesaje din partea tine-rilor din Valea Jiului.

“Trebuie sã schim-bãm ceva...totul se duce de râpã în ValeaJiului...ce fac tinerii camine...ce fac pentruviitorul lor? nimic...dacãaleg sã rãmânã înVale...în þarã”, scrie pereþeaua de socializareun tânãr din Lupeni.

Acesta este doar unuldintre tinerii de la noidin Vale care se

gândesc foarte serios sãplece de aici din cauzatraiului tot mai greu, dincauza nesiguranþei ºidin cauza lipsei locurilorde muncã.

Nu doar tinerii suntcei care se gândesc cufricã la ziua de mâine.ªi persoanele care auun loc de muncã cât decât stabil sunt îngrijoratede soarta Vãii Jiului maiales în contextul proble-melor majore cu care seconfrunta mineritul dinValea Jiului. Toate aceste probleme suntamplificate ºi de lipsa deinteres a guvernanþilorpentru care Valea areprezentat de mulþi anide zile un adevãrat„ghimpe”.


V or sã fie câºtigãtoriiprimei loterii a bonurilor

fiscale din Valea Jiului, darmai au de aºteptat.Aproximativ 200 de oameniºi-au întocmit actele necesarepentru a câºtiga la loteriaoefritã de Guvernul României,dupã ce au cumpãrat pe unbon fiscal de fix 6 lei.

Din pãcate, însã, nu toþi arputea fi validaþi, iar acum este înplinã desfãºurare procedura deverificare a magazinelor care auemis acele bonuri.

„Aproximativ 200 de oameniau depus o cerere în acest sens.Urmeazã sã se facã proceduralverificãrile de rigoare ºi, la final,se va ajunge probabil la o altãsumã pentru câºtigãtorii, maimare sau mai micã, în funcþie de

numãrul dosarelor cevor fi validate. Avândîn vedere, însã, cãeste prima ediþie aacestei loterii, probabilcã în aceastã sãptãmânãvor fi definitivate toate veri-ficãrile”, a spus Valentin Petraru,director Administraþia FinanþelorPublice Petroºani.

Pânã în 30 aprilie 2015, laANAF au fost depuse aproxima-

tiv 15.000 de dosare, iar ceicâºtigãtori vor împãrþi premiulde 1.000.000 de lei. Primaextragere din cadrul loterieibonurilor fiscale a avut loc pe 13aprilie, fiind luate în considerarebonuri pentru cumpãrãturiplãtite cu cardul, bonuri de masãsau numerar. În urma extragerii,au fost declarate câºtigãtoarebonurile fiscale în valoare de 6

lei emise pe data de 7februarie. Plata

câºtigurilor va fifãcutã de MinisterulFinanþelor în termen de 60 dezile de la expirarea

termenului de reven-dicare a premiilor.

Loteria va fi organizatãlunar, în prima duminicã dupãdata de 15 a fiecãrei luni, pentru luna anterioarã, dar vaputea fi organizatã ºi ocazional,de sãrbãtori.


Zeci de mii de hunedorenifãrã card de sãnãtate

Puþini hunedoreni se trateazã peste hotare

200 pentru 6 lei Pribegia soluþia tineretuluidin Valea Jiului

Gigi Becali – ctitorul de la Prislop

Drumeþiile, în locul internetuluiS ã lase ecranul calculatorului, ori al

telefonului mobil ºi sã îºi cunoascãzona în care trãiesc. Asta vor câþiva salvamontiºti din Straja sã facã pentru copiiiºi tinerii din zona Vãii Jiului ºi nu numai.

Turiºtii sunt invitaþi la Festivalul Narciselor

Theatron,lecþie de teatru laPetroºaniS -a dat startul

„Festivaluluivostru, al adolescenþilor”.

Gongul a sunat vinerideschiderea ºi, primii careau impresionat publicul aufost elevii din Vulcan, trupaTheatron, coordonatã deactorul Mihai Sima de laTeatrul Dramatic I. D.Sîrbu, care au urcat pescenã sâmbãtã. A fost olecþie de frumos, de teatruîn adevãratul sens al cuvân-tului, iar la final, spectatoriiau aplaudat frenetic. A fosto piesã cu mari ºanse dereuºitã în finalã. Cele 12fete au jucat pe rând în„Iubita Fizicã”, iar câtevachiar s-au remarcat. Lafinal, am gãsit-o peNicoleta Bolcã, managerulteatrului din Petroºani ºiiniþiatoarea acestui festival,cu lacrimi în ochi, semn cãtinerii aceºtia au lãsat urmeîn suflet. „Este cea maibunã piesã de pânã acum”,a spus Nicoleta Bolcã,dupã finalul în care fetele

ies din scenã ºi în locul lor rãmân portretele atentrealizate tot de un tânãr din Vulcan.

Felicitãri au primit aceºtitineri talentaþi ºi pe reþelelede socializare, iar salã afost aproape plinã, semncã Vulcanul a fost alãturi decopiii talentaþi de aici.

La ora închiderii ediþiei,festivalul era în plinãdesfãºurare, dar vor revenicu amãnunte în ediþiaviitoare.

Anul acesta, al treilea încare la Petroºani are locacest festival, noutatea este

faptul cã Facultatea deteatru ºi televiziune din Clujoferã o diplomã specialã,diplomã ce va conferi celui care o va primi niºtedrepturi speciale pentruadmiterea la facultate, laspecializarea teatrologie.

Programul festivalului s-adesfãºurat pe parcursul a 3zile, timp în care pe scenãau urcat trupe premiate ladiverse concursuri din þarã,trupe formate din tinericare sunt pregãtiþi de actoriprofesioniºti.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

ANUNÞConsiliul Judeþean

Hunedoara organizeazãconcurs de recrutare

pentru ocupare a douã funcþii publice de consilieri juridici,

clasa I, grad profesionalprincipal ºi a unei funcþiipublice de execuþie deconsilier juridic, clasa I,grad profesional superior

din cadrul Serviciuluijuridic - contencios

ºi relaþii cu consiliile locale. Probele stabilite pentru

concurs: - 16.06.2015 - proba

scrisã, ora 10.00- 18.06.2015 – interviul,

ora 12.00- ambele probe la sediul

Consiliului JudeþeanHunedoara

Termenul de depunereal dosarelor – 29.05.2015

Candidaþii trebuie sãîndeplineascã condiþiile pre-vãzute de art.54 din Legeanr.188/1999 privind Statutulfuncþionarilor publici, republi-

catã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

Condiþiile specifice departicipare la concurs pentrufuncþiile de consilieri juridici,clasa I, grad profesional superior, respectiv grad profesional principal, dincadrul Serviciului juridic-contencios ºi relaþii cu consiliile locale, sunt :

- studii universitare delicenþã absolvite cu diplomã,respectiv studii superioare delungã duratã absolvite cudiplomã de licenþã sauechivalentã în domeniulºtiinþelor juridice;

Condiþii de vechimepentru funcþia publicã deconsilier juridic, clasa I, gradprofesional superior:

- vechime minimã în specialitatea studiilor – 9 ani;

Condiþii de vechime pentrufuncþiile publice de consilierijuridici, clasa I, grad profesional principal:

- vechime minimã în specialitatea studiilor – 5 ani.

Informaþii suplimentare latel.0254/211350, int.182.

p. PREªEDINTE,JUDEÞUL HUNEDOARA

Gligor Dorin OliviuCONSILIUL JUDEÞEAN

Vicepreºedinte

T urismul ar fitrebuit sã devi-

nã o alternativã viabilã la minerituldin Valea Jiului. Înacest sens au fostdemarcate mai multeproiecte de dezvoltarea celor trei staþiunimontane.

Straja a fost una dintre proiecteleMinisterului Turismului.Datele financiare aratãcã socotealã de acasãnu s-a potrivit cu cea din târg. Pierderile dinexploatarea staþiuniimontane nu aduc niciun serviciu.

Turismul nu esteprofitabil, în Straja. Unraport al administraþieilocale aratã cãexploatarea potenþialuluituristic din staþiuneamontanã aduce deser-

vicii ºi nu profit. Potrivitraportului, în sezonul deiarnã 2014-2015pierderile au fost de 125de mii de lei. Cea maibunã lunã din sezonulde schi a fost lunaianuarie a acestui ancând s-au înregistratvenituri de 134 de miide lei, însã ºi cheltuielileau fost pe mãsurã: 143de mii de lei. Chiar dacã încasãrile din acestsezon au fost cele mairidicate în luna ianuriepierderile au fost de

9.394 de lei. Luna cu cele mai

puþine încasãri a fostaprilie când veniturile au fost de puþin peste3000 de lei ºi cheltuielilede 156 de mii de lei.Per total, sezonul deiarnã din Straja a fostunul pe minus pentruadministraþia localã de laLupeni care a realizatpierderi de 125.072 lei.

În cei trei ani defuncþionare, telegondoladin Straja a avut pierderiîn sumã de 1.257.264

lei. Anul cu cele maimari pierderi a fost2014 când acestea aufost în cuantum de743.792 de lei.Veniturile în anii 2013,2014 ºi 2015 au fost de1.732.661 lei.

S traja, neatrac-tivã vara

Staþiunea montanãStraja nu este o desti-naþie pentru turiºti petimpul verii, iar acestlucru este confirmat ºide raportul adminis-traþiei locale. În lunile devarã, telegondola dinstaþiunea montanã nu aadus niciun venit admi-nistraþiei locale, ba dincontrã în aceastãperioadã au trebuitplãtite utilitãþile, dar ºiserviciile care au tras înjos balanþa bugetarã.Acest lucru a fost obser-vat ºi de investitorii dinzonã, care încearcã sãcreascã gradul de atractivitate al zonei.

“Straja se adreseazãromânilor, care sunt dince în ce mai sãraci.Poate cã nici noi, ceicare facem turism, nufacem oferte la un nivelînalt pentru a atragemulþi turiºti. Aici, dinpãcate, vin destul depuþin turiºti care sãpetreacã concediul.Probabil cã nici noi nule oferim ceea ceaºteaptã. Este o marediferenþã între ce seîntâmplã în Straja, de exemplu, ºi ce e laPensiunea Retezat.Mulþi nu înþeleg ºi facturism sezonier, doarpe perioada de iarnã.Nu înþeleg cã ocabanã trebuie întreþi-nutã ºi în rest. Imagineaunor cabane stricã ºitendinþa acelora carevor sã facã turism ade-vãrat. E disputa între ceicare au case de vacanþãºi cazeazã numai iarna ºicei care trãiesc numaidin turism ºi care se zbat

ºi încearcã sã aducãturiºti. Avem mult delucrat, trebuie sã facemºi ceva pentru turismulde varã, sã remarcãmtraseele sã facem alteactivitãþi”, a declaratEmil Pãrãu, investitor înturismul din Straja.

Oficialii PrimãrieiLupeni ar dori ca Strajasã fie atractivã pentruturiºti ºi pe perioadaverii, motiv pentru careau cuprins în proiectulde dezvoltare a staþiuniiºi amenajarea unorspaþii de petrecere atimpului liber în perioa-da verii, astfel încâtpotenþialul staþiunii sã fie valorificat pe totparcursul anului.

Proiectul din Straja afost stopat însã pentrucã nu au mai venit bani de la GuvernulRomâniei pentru a continua acest proiectcare s-a dorit a fi o alternativã la turism.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 mai 20156 ActualitateTurism pe MINUSAlternativa la minerit aduce pierderi

M ai mulþioameni care

locuiesc în localitateaLonea din ValeaJiului, pe o stradãlãturalnicã a oraºului,au crezut cã nu voravea niciodatã partede canalizare, dar aufost surprinºi sã cons-tate cã s-au înºelat.

Diana Diana MITRACHEMITRACHES-au trezit cu asfalta-

torii la poartã ºi oameniicredeau cã acum nu maiau ºanse sã îºi facã ºicanalizarea, dar acum sedeclarã mulþumiþi.

Sute de oameni ajungla audienþele pe care ceidin conducerea societãþiide distribuþie a apei înValea Jiului le acordãperiodic. Din fericire, nutoþi sunt mari datornici,care cer clemenþã, iar unastfel de caz este ºi cel

din Lonea. Acolooamenii s-au dus sã vadãcum ar putea fi introdusãcanalizarea înainte castrada sã fie asfaltatã ºi s-au ales cu costuri mi-nime. „Acum douã sãp-tãmâni, aceºti oameni auvenit în audienþe ºi mi-auspus cã pe strada lor seasfalteazã, dar nu aucanalizare. Nu au fostprinºi în proiectul euro-pean ºi ce era de fãcut?Sã las 5 familii fãrãcanalizare, sau sã faclucrarea din bani proprii?Am ales, chiar dacãavem bani puþini, sãaibã, în 2015,canalizare”, a spusCostel Avram, directorgeneral SC Apa Serv VJ.

S-a lucrat timp de 3zile, chiar în primele ale lunii mai, zile liberepentru majoritatea dintrenoi, dar acum oameniide pe strada Înfrãþirii,

care locuiesc în cele 5case, se declarã maimult decât mulþumiþi.„Am aflat cã se asfal-teazã ºi am intrat în panicã, ne gândeam cãrãmânem tot aºa ca însec XVIII. Ne-am gânditsã mergem la primãrie,însã acolo ni s-a aprobat,dar cu banii noºtri. Ammers apoi la Apa Serv ºis-a rezolvat. Numaiþevilele-am plãtit, atât.Restul Apa Serv”, ne-aspus unul dintre locatariide pe aceastã stradã.„Cei de la Ape au lucratoperativ, s-au înþeles cuprimarul, care a opritlucrãrile pentru asfaltareºi în 3 zile au rezolvatcanalizarea”, a maimenþionat un locatar.

Tot costul a fostsuportat de Apa Serv, iaroamenii au plãtit doarþevile prin care s-a fãcutcanalizarea. În curând,totul va fi gata, iar ceidin primãrie pot sãtoarne ºi asfaltul.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 mai 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Familia Petre Dobreeste alãturi de familiaîndureratã înmomentele în care au rãmas fãrã cel care afost un om deosebit

PODARU MIHAIDumnezeu sã-l ierte!

Cântare pentrusalvarea pãdurilorºi a strãzilorM ai sunt foarte puþine

zile ºi nicio maºinã detonaj nu va mai avea acces pestrãzile din Valea Jiuluifãrã sã plãteascã.

De câºtigat aupãdurile, tãiate totmai mult în ultimavreme ºi strãzile,refãcute mereu dincauza gropilor adâncicreate de maºinile demare tonaj. Douã cântarede mare tonaj vor fi amplasateîn cele douã extremitãþi ale VãiiJiului în cel mai scurt timp.

Traficul greu distruge ºosele ºiConsiliul Judeþean s-a sãturat sãaloce periodic bani pentru reface-rea drumurilor. Dar, pe lângã distrugerea drumului, nici jaful dinpãduri nu este de neglijat, motivpentru care orice maºinã care are ogreutate mai mare decât cea

admisã ºi care va traversa ValeaJiului pe drumurile judeþene vaajunge sã fie cântãritã.

„Suntem spre finalizarea proce-durii de achizþie pentru al doileacântar care va intra în proprietaeaConsiliului Judeþean ºi care vafolosi la monitorizarea celor carecirculã cu supratonaj pe drumurilejudeþene. Am identificat douã

puncte, unul în Estul ºi altul înVestul Vãii Jiului, unde vom

folosi ca ºi control fix.Mai avem nevoie deniºte ridicãri topo ºiniºte situaþii tehnice care vor fi gata în cursulacestei luni ºi sunt

convins cã astfel vom reuºisã limitãm distrugerile pe

care le fac cei care nu respectãregimul de greutate pe drumurilejudeþene”, a spus Adrian David,vicepreºedintele CJ Hunedoara.

Cele douã cântare de mare tonajvor fi amplasate în extremitãþileVãii Jiului, pe drumurile judeþene.Unul va funcþiona la Petrila, iar unaltul între Lupeni ºi Uricani, înVestul Vãii Jiului.


Fãceaubaie curândulD acã

porneaun vecin apa,ceilalþi aºtep-tau sã termineduºul. Aºa austat lucrurile pe stradaCoroieºti, la intrarea înmunicipiul Vulcan, undeoamenii îºi ºtiau unulaltuia programul de baieºi de adãpat vitele.

Sunt câteva case, gospodãrii,unde presiunea la sistemul decanalizare avea mari deficienþe,iar oamenii s-au dus în audienþela Apa Serv. Abia atunci li s-aurezolvat problemele.

„Dacã dãdea drumul la apãvecinã, eu aici nu mai aveamdeloc, cã stau mai sus. ªi atuncio sunãm sã mã lase sã fac ºi eubaie, cã altceva nu aveam ceface. Mã duceam la Timiºoarala fiica mea sã fac baie, uneoriºi, fãrã glumã, vã spun cã aºafãceam. Am mers în audienþãla Apa Serv ºi ne-a ajutat ocomisie care a venit la noi pestradã. Acum am apã”, spuneunul dintre locatarii acesteistrãzi.Singurã gospodãrie careavea presiune la apã era cea afamiliei Gãlãþan.

„Eu aveam cum sã fac baie.Dacã noi porneam apa, toþivecinii ne sunau la telefon saula poartã, cã ei nu mai aveau.Era neplãcut ºi mã simþeam ºivinovatã pentru asta”, ne-aspus doamna Gãlãþan.

Toþi s-au dus în audienþã ºiaºa a aflat ºi directorul CostelAvram ce se poate face aici.

„Acum, în 2015, chiar dacãoamenii erau conectaþi lareþeaua de apã, ei nu aveau,din cauzã cã reþelele eraufoarte vechi. Acum toþi au apãºi nu mai merg la Timiºoara sãfacã baie, cum ne-a mãrturisitun om de aici”, a spus Costel Avram, director SC Apa Serv Valea Jiului.

Sistemele vechi au fostînlocuite acolo unde s-au fãcutinvestiþiile mari, dar au fost ºizone de case izolate, undeoamenii au întâmpinat mereuastfel de probleme. Acum ei auºi canalizare ºi alimentare cuapã potabilã aºa cum este normal.


Au cerut canalizare ºi au primit-o gratuit

Jiul Petroºani, încei 96 de ani de exis-tenþã – mult mai mulþidecât Steaua, careoricum, s-a mai numitCSCA ºi CCA – aavut mai multe nume

ºi sigle, dar mereu,aceleaºi culori.

Desigur, Jiul arãmas pentru cea mailungã perioadã detimp, 20 de ani, între1929-1949 ºi alþi 55

de ani, din 1959încoace, în total 75 deani, sub numele de„Jiul”.

În toate acesteperioade, s-au realizatdiferite insigne, peanumite formate ºichiar culori, deºi alb-negru este culoarea cedefineºte echipa Jiul.

Prima insignã aapãrut exact cândpurta primul nume, înanii `20, Clubul Atletical Minerilor Petroºani(C.A.M.P.), undeiniþialele echipei eraugravate pe o crucealbã, cu cele douã cio-cane pe fond negru înpatru colþuri (foto 1).

Cu simboluri industrializate – sonde,ciocan – apãrea în1951-1952 insigna cu

numele Energia (foto2) iar pentru perioada1953-1958 aveminsigna cu Minerul(foto 3), unde nu suntrespectate culorile alb-negru.

Unele dintreprimele modele cudenumirea de Jiul(foto 4 si 5) au fost,pe un fond negru, cuscris aurit, apoi vari-anta scut (foto 6) ºicea rotundã (foto 7).

Cu ocazia împliniriia 70 de ani, în 1989,a fost editatã o insignãjubiliarã (foto 8), pentru ca apoi sãaparã varianteîmbunãtãþite dar simple (foto 9 ºi 10),pânã în zilele noastre.

Poate pentrumomentul aniversar100 se va gãsi o

nouã idee... Iatã cã toate aceste

denumiri ºi sigle, mar-cate de insigne, nu auschimbat cu nimic dinistoria echipei, care, edrept, de vreo cinciani încoace a intrat înanonimatul fotbalului,aducã în acest hal deindiferenþa unuipatron (Alin Simota),care a aruncat-o cubunã ºtiinþã la lada degunoi a istoriei, dupãce a iubit-o (oare?)atât de mult, atuncicând s-a erijat în salvatorul ei în 1999.

ªi încã odatã, ca unexemplu de luat înseamã de mai-mariiStelei, iatã cã deºi aavut mai multe numeºi sigle, Jiul a atins 96 de ani.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 mai 20158 Sport

S-a mai dus o etapãla Ligile I, II ºi III, celesocotite la fotbal a fi„Naþionale”.

Echipe de fotbal cese chinuie mai abitir caniciodatã. Marilegrupãri din ultimul

sfert de veac – Jiul,Sportul Studenþesc,Progresul Bucureºti,Gloria Bistriþa, FCArgeº Piteºti, „Poli”Timiºoara, U.T.A. etc.– au sucombat într-unfel sau altul. Liga I e o

panaramã totalã,Concordia Chiajna,FC Botoºani, ViitorulConstanþa sau AstraGiurgiu fiind de-acumpost-drapel.La care dinsezonul viitor se voradãuga alte necunos-cute, precum FCVoluntari ºi ACSRecaº (zisã ºi Poli)Timiºoara. Despre

Liga a II-a, precum ºiLiga a III-a, nu se ºtiece mai rãmâne decapul loc.

Va fi o toamnã cumulte semne de între-bare, cu echipe care,cu siguranþã, nu vormai lua startul.

Iar noi aici, la nivelde judeþ Hunedoara,militãm în continuare

sã avem o sin-gurã Ligã a V-a puternicãsau, ºi miaîndrãzneþ, osingurã Ligã aIV-a cu vreo16-18 echipe,capabile sã sesusþinã finan-ciar ºi valoric.

Zic rãu?

Henþ cu mâna Cu ce mai rãmânem?

T urneele finalejudeþene se

apropie de final. Din cele ºaseechipe din ValeaJiului, niciuna nuocupã locul 1...

La juniori C (15 ani),Jiul a învins cu 2-0 pePro Fair Play Vulcan,autori fiind Cora ºiBurghelea.

La juniori D (13 ani),dacã Univ. Petroºani nua reuºit decât un 1-1 cu

FC Hunedoara în schimbJiul Petroºani a spulberat cu8-1 pe Dacia Orãºtie (goluriIstrate 3, Chiriac, Oancea,

D. Szep 2, Vânãtoru),având în week-end derby-ulcu CFR Simeria, de care odesparte un punct.

La juniori E (10-11 ani),în derby-ul Vãii Jiului, SoriiSport`s Lupeni a cedat, 2-3cu Jiul (marcatori Condescuºi N. Baraghin resp.Gheocea 3).

FC Hunedoara (jun. C),CFR Simeria (jun. D) ºiAurul Brad (jun. E) sunt singurele echipe neînvinsedintre cele 19 participantela cele trei turnee finale.

JUNIORI E (GR. 2004)ETAPA A 3-A, 3 MAI 2015

FC Hunedoara – Minifotbal HunedoaraCFR Simeria – Aurul Brad 1-1ªc. Jiul – Sorii Junior`s Lupeni 3-2

Etapa a 4-a, 10 mai 2015Aurul Brad – FC Hunedoara (HD)Minifotbal HD – Sorii Junior`s Lupeniªc. Jiul Petroºani – CFR Simeria

CLASAMENTCSA Aurul Brad 3 1 2 0 5-4 5p.CFR Simeria 3 1 2 0 3-2 5p.ªc. Jiul Petroºani 3 1 1 1 6-6 4p.Sorii Junior`s Lupeni 3 1 0 2 8-8 3p.Minifotbal Hunedoara 2 1 0 1 3-3 3p.FC Hunedoara 2 0 1 1 3-5 1p.

JUNIORI C (GR. 2000)Etapa a 6-a, 1 mai 2015ªc. Jiul Petroºani – Pro Fair Play Vulcan 2-0Cetate Deva – FC Hunedoara 0-3Retezatul Haþeg – Victoria Cãlan 0-3

Etapa a 7-a, 9 mai 2015Victoria Cãlan – Cetate Deva (Cãlan)ªc. Jiul Petroºani – CFR Simeria (Vulcan)Pro Fair Play Vulcan – Ret. Haþeg(Vulcan)

CLASAMENT JUNIORI CFC Hunedoara 6 5 1 0 19-4 16p.Cetate Deva 5 4 0 1 15-3 12p.ªc. Jiul Petroºani 5 3 1 1 16-5 10p.Victoria Cãlan 5 3 0 2 12-11 9p.Pro Fair Play Vulcan 5 1 0 4 6-13 3p.Retezatul Haþeg 5 1 0 4 3-20 3p.CFR Simeria 5 0 0 5 4-19 0p.

JUNIORI D (GR. 2002)ETAPA A 4-A, 3 MAI 2015

CFR Simeria – Primavera Deva 1-0Dacia Orãºtie - ªc. Jiul Petroºani1-8Univ. Petroºani – FC Hunedoara1-1

Etapa a 5-a, 10 mai 2015Univ. Petroºani – Primavera Deva (HD)FC Hunedoara – Dacia Orãºtie (HD)CFR Simeria - ªc. Jiul Petroºani (HD)

CLASAMENTCFR Simeria 4 3 1 0 15-2 10p.ªc. Jiul Petroºani 4 3 0 1 20-5 9p.FC Hunedoara 4 2 2 0 11-7 8p.Dacia Orãºtie 4 1 1 2 4-16 4p.Univ. Petroºani 4 0 1 3 1-9 1p.Primavera Deva 4 0 1 3 5-17 1p.

Fotbal juniori. Nimeni din Vale?

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Poveºtile sportului

POVEªTI CU SIGLET ot citim ºi auzim despre poveºtile

cu sigle ale echipei SteauaBucureºti, care se pare, a cam brambu-rit lucrurile prin Ghencea. Cã suporteriiau pãrãsit-o, c-o fi, c-o pãþi. Astea-svorbe de clacã mitice, adicã dâm-boviþene. ªi alte echipe din þara noastrãscumpã au purtat alte nume ºi altesigle, dar nu ºi-au pierdut identitatea.

Numele echipeiJiul Petroºani în perioada1919-2015

C.A.M.P. - 1919-1924

U.C.A.S.P. - 1925-1929

Jiul - 1929-1949Partizanul - 1950Placãra Energia

- 1951-1952Minerul -

1953-1958Jiul - 1959-prezent

1 2 3 4

5 6 7 8 9 10

CVJ NR. 854, LUNI 11 MAI 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 854, LUNI 11 MAI 2015