CVJ 553, luni, 17 februarie

Marele Gatsby,tema nunþilor

în 2014>>> PAGINA A 4-A

Aºteaptã investitori serioºi

>>> PAGINA A 4-A

Sãracul primar bogat!>>> PAGINA A 5-A

Straja, tot fãrãfonduri

>>> PAGINILE 8-9

Lista nominalizã-rilor finale pentruPremiile Exclusiv

ediþia 2014>>> PAGINILE 10-11

Incident la mina Lonea>>> PAGINA A 12-A

Peºtera Bolii,”ambasadorul”

Vãii Jiului>>> PAGINA A 16-A

Alegeri, cu surprize(pentru neºtiutori),

la OrganizaþiaPensionarilor PSD

Petroºani>>> PAGINA A 7-A

Locul lui IacobRidzi ar putea filuat de Butulescu

>>> PAGINA A 7-A

Cursuri fãcutedoar de INSEMEX

>>> PAGINA A 6-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 553

Luni, 17 Februarie 2014

O tânãrã de 22 de ani din Lupeni, mamã a doi copii, a fost ucisã de un recidivist eliberat din închisoare în urmã cu aproape o lunã de zile. Avea

toatã viaþa înainte ºi doi copii de crescut. Avea vise, planuri ºi speranþe cã ea ºicopiii ei vor avea în cele din urma o viaþa mai bunã. Toate s-au frânt, însã, sub tãiºul unui cuþit de bucãtãrie. Bãrbatul era gelos ºi a terorizat-o pe femeie, iar sâmbãtã dimineaþa i-a luat viaþa. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

ªi-a ucis iubita din cauza geloziei

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

C riminalul,posesiv ºi

recidivistMarcu Lucian (34

de ani), bãrbatul careºi-a ucis cu sãlbãticieiubita este din Lupeniºi a stat închis pentrutâlhãrie, iar în ianuariea.c., a scãpat depedeapsã. Ultima con-damnare ºi-a ispãºit-oîn Italia, de unde a fostexpulzat dupã ce a fosteliberat din peniten-ciar. S-a întors laLupeni ºi a încercat sãreia relaþia cu iubitalui, cu care avea doicopii, iar aproape olunã de zile a terori-zat-o pe femeie. I-aspus în mai multe rân-

duri cã o omoarã dacãnu se întoarce la el.De teamã, dar ºi pentru cei doi copilaºi,femeia a acceptat sã-i mai dea o ºansã.Criminalul n-a fost însãmulþumit ºi îi reproºazilnic cã l-a înºelat câtel a stat închis înTorino. De circa treisãptãmâni viaþa tinereiera un adevãrat calvarºi pe lângã reproºuriera ºi bãtutã de individ.

C rima premeditatã?!

Toatã ziua de vineri,Lucian Marcu, a bãut.Nicoleta ºi copii aufost terorizaþi toatã

ziua de toanele bãrba-tului. Ameninþaþi ºi cuspaima în suflet, ea ºicopii, unul de treianiºori, iar celãlalt dedoar un an ºi ºapteluni, au sperat cãpoate vor dormi ºi cãvor fi liniºtiþi. Dar, nu.Bãrbatul a revenitacasã, în apartamentulaflat la parterul unuibloc de pe stradaViitorului ºi a începutscandalul. El i-areproºat ei cã l-aînºelat cât timp a stat

el închis. Lucrurile audegenerat încât puþindupã ora 1:30, Lucian a luat cuþitul de bucãtãrie ºi orbit de furie ºi gelozie, alovit-o pe cea cu careavea doi copii, peaproape tot corpul.

Vecinii tinerei auauzit scandal, iar ofostã colegã a ei carestã într-un apartamentvecin s-a dus sã vadãce s-a întâmplat. A bãtut la uºã dar pentru cã nu i-arãspuns nimeni a mersla geamul garsoniereiºi a vãzut cã estedeschis. A intrat înlocuinþã ºi a gãsit-o petânãrã întinsã pe patîntr-o baie de sânge.

V roiarãzbunare

Marcu fugise la unamic unde a mãrturisitcrima, însã acesta nu l-a crezut. „I-a spus cãºi-a înjunghiat concubi-na, dar prietenul sãu s-a gândit cã glumeºteºi s-au pus pe bãut.Dupã ce a vãzut cãeste prea agitat, acestas-a gândit cã este posi-bil sã spunã adevãrul ºia alertat poliþia.Suspectul a fugit ºi deacolo ºi a fost prins lascurt timp”, spun sursedin cadrul anchetei.Recidivistul a fost prinsîn cartier de mai mulþivecini ai tinerei ºipuþin a lipsit sã nu fielinºat. Dupã ce l-aubãtut bine aceºtia l-au

dat pe mâna poliþiºtilorcare l-au dus la audieri.Nicoleta Farcaº, aveadoi copii minori, ofetiþã de 3 ani ºi unbãieþel de un an ºijumãtate. Criminaliºtiiau numãrat pe trupultinerei cel puþin 14lovituri de cuþit, iar laaudieri Marcu ºi-arecunoscut fapta.

“Parcã era nebun,tot timpul o bãtea ºi oameninþa. El o fost ºiîn puºcãrie prin Italiaºi îi trimitea ameninþãride acolo cã dacã va ficu altul, o s-oomoare”, ne-a declaratun vecin. Criminalul,un om violent, de altfel, era capabil deorice, mai spuncunoscuþii.

Posesivitatea luimergea pânã într-acolo încât Nicoleta,iubita lui, nu avea voienici sã iasã din casãfãrã el sau încuvi-inþarea lui. Biata fatãar fi vrut sã scape deel de mult timp, daroriunde mergea, oricefãcea, trãia cu frica-nsân. Bãrbatul cu carestãtuse în ultimii ani îistrecurase teroarea însuflet. “Ea era o fatãaºa de liniºtitã, debunã.. Nu putea sãfacã nimic din cauza“animalului” care obãtea ºi pe ea ºi pecopii. Ce viaþã chinuitãa dus. A vrut sã scapede el dar de fiecaredatã mergea dupã eaºi o aducea înapoi cuforþa ºi bãtaia. Era turbat de gelos”, aspus o vecinã.

Î nchisoarea peviaþã!

Imediat vesteacrimei s-a dus, iar bãrbatul nu a maiputut se ascundã. Cucâteva minute dupãora 2:00, acolo auvenit forþe impresio-nante de ordine ºianchetã. Procurorii l-au audiat aproapetoatã noaptea, iar penumele bãrbatului, înprima fazã, a fostemisã ordonanþã de

reþinere pentru 24 deore.

Procurorul de caz,Mirela Kando dincadrul Parchetului depe lângã JudecãtoriaPetroºani, a confirmatfaptul cã individul ºi-apremeditat crima ºi alovit-o pe femeie cu uncuþit de mai multe ori.„Pe fondul unoraccese de gelozie aameninþat-o înrepetate rânduri cã ova omorî cu cuþitul, iarîn noaptea de14/15.02.2014, dupãce a consumat bãuturialcoolice, inculpatul arevenit la locuinþacomunã ºi cu un cuþitde bucãtãrie a lovit victima de mai multeori, producându-i leziuni grave care i-aucauzat decesul.Inculpatul a fugit de lalocul faptei ºi a încer-cat sã se ascundã la unmartor”, aratãprocurorii. MarcuLucian riscã o pedeap-sã cuprinsã între 25 deani ºi închisoare peviaþã pentru omor.Criminalul a lãsat ºidouã bilete de adio încare a spus cã-i parerãu pentru ceea ceavea sã facã. A plãnuitsã se sinucidã imediatdupã ce-ºi omora iubi-ta, însã a recunoscutcã a fost prea laº casã-ºi ia viaþa. Cei doicopilaºi rãmaºi orfanivor fi crescuþi de tatãlcriminalului. Chemat laaudieri, omul a spus cãnu ºtia ce se petreceaîn familia fiului sãu ºi arecunoscut cã fiul sãua avut mai tot timpulprobleme cu legea.Omul a mai spus cã valua nepoþii în grija saºi-i va creºte pentru a nu ajunge într-uncentru de plasament.În cursul dimineþii deduminicã, el a fostprezentat judecãtorilorde la TribunalulHunedoara cu propunere de arestarepreventivã pentru 29 de zile.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJULuizaLuiza

ANDRONACHEANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 2014 Actualitate 3

ªi-a ucis iubita din cauza gelozieiO tânãrã de 22 de ani din Lupeni,mamã a doi copii, a fost ucisã de un

recidivist eliberat din închisoare în urmãcu aproape o lunã de zile. Avea toatã viaþaînainte ºi doi copii de crescut. Avea vise,planuri ºi speranþe cã ea ºi copiii ei voravea în cele din urma o viaþa mai bunã.Toate s-au frânt, însã, sub tãiºul unuicuþit de bucãtãrie. Bãrbatul era gelos ºi aterorizat-o pe femeie, iar sâmbãtãdimineaþa i-a luat viaþa. Anchetatorii audescoperit în apartamentul în care a avutloc crima o baie de sânge. Criminalul riscãînchisoarea pe viaþã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 20144 Actualitate

Monika BACIU

Cuplurile care se cãsã-toresc în acest an sunt invi-tate la eleganþa anilor ’20 aMarelui Gatby. Aceastaeste tendinþa anului 2014în materie de nunþi. laPetroºani a avut loc înacest weekend cea de-acincea ediþie a Târgului deNunþi.

”Încercãm sã ne înscriemºi noi ca ºi toþi decoratoriiîn domeniu în trendurileanului 2014, trend careeste guvernat de MareleGatsby, tot ce înseamnãanii 1920 se regãseºte ºiceea ce înseamnã decoraþi-uni ºi nu numai, tort, rochiide mireasã... Practic acesta

este noultrend deºi noicochetãm defoarte mulþiani cu acce-soriile speci-fice, adicãmãrgele,cristale, perle,dantelã. ªianul trecut amavut mirireceptivi laceea cenumean noivintage ºi sperca anul acesta

sã fie cât mai mulþi. La noipractic nu este ca înoraºele foarte mari undeexistã wedding-planner careare ºi preþul. Noi neocupãm cap coadã deeveniment, dar banii carese iau se iau strict pe ceeace facem nu pe idei”, a maispus sursa citatã”, adeclarat Violeta Novac,organizator.

La nuntã, mireasa esteîn centrul atenþiei, aºa cã laPetroºani au venit ºi pro-ducãtori de rochii demireasã. Tendinþele în acestan sunt cele retro.

”Anul acesta se poartãfoarte mult dan-tela, pe diferitepãrþi ale corpului.Se poartã bordu-ra care este lamodã, iar ca ºiculori se poartãivoire, sunt rochiistil sirenã,prinþesã. Mireasadecide culoarea.Am avut miresecare au cerutrochiþe cu dan-telã albastrã, nea-grã, roºie, darrochii de altãculoare nu. Avemrochiþe începândde la 500 de lei,la 2000 de lei.Orice clientã îºi

poate gãsi la noi o rochiþã,iar accesoriile sunt cupreþuri cuprinse între 50 ºi350 de lei”, a declaratRodica, reprezentanta unuistand de rochii de mireasã.

Un alt aspect importantîn organizarea mareluieveniment este sala undeare loc petrecerea.

”Anul acesta în materiede nunþi se cautã torturilenegre cu decoraþiuni albe.Este un tort foarte elegant.Avem o salã de nunþã cu ocapacitate de 120 delocuri, pe perioada târguluiavem ºi o promoþie de25% pentru cei care seînscriu acum.

Le oferim un pachet all-inclusive, nu trebuie sã sestreze cu alte servicii ºi alþifurnizori„, a spus Ciprian,reprezentantul uneicofetãrii ºi sãli de nunþi dinPetroºani.

Pentru o nuntã în stilulGreat Gatsby vorbimneapãrat de orhidee ºi dealbastru, iar cuvântul cheieeste eleganþã. Florile sipietrele pretioase seimpletesc in coroniteusoare, fixand lejer voalulmiresei.

Marele Gatsby, tema nunþilor în 2014

O pulenþã, lux, Great Gatsby style, paiete, strãlucire, neapãrat orhidee…

în general multe, foarte multe, extrem demulte flori. Cam aºa ar arãta, în câtevacuvinte, o nuntã creatã în stilul sofisticat al anilor ’20.

Monika BACIU

”Problema cu investitoriicare vin la noi este aceeacã un ultima vreme am datnumai ”x-uri” cu ei. Vinpentru ceva ºi pânã laurmã ne-am trezit cã aufãcut altceva. La ora actu-alã avem doi investitoricare merg foarte bine, laTersma ºi la Viscoza, TRVpentru volane are în jur de1000 de oameni iar pentrufabrica de huse pentrumaºini sunt undeva la1300 de oameni ºi carevor sã se mai extindã ºi pecare îi ajutãm cu cea maimare plãcere”, a declaratviceprimarul municipiuluiLupeni, Cornel Lungan.

Au fost investitori careau ridicat o serie de pre-tenþii care nu au fost înfavoarea administraþieilocale.

”Nu poþi ºti dacã un omeste serios sau nu pânã nuîl vezi. Fiecare vine cucondiþii care nu sunt defiecare datã bune pentrunoi. A venit cineva carevroia sã facã o fabricã demobilã ºi vroia 10000 demetrii pãtraþi construcþii pecare sã nu-i iau niciun ban.Acest lucru nu este con-venabil nici pentru noi, sã

dau o clãdire pe care tu sãnu-mi dai niciun ban ºi lacare sã angajezi 20 deoameni, nu e ceva serios.Noi putem sã le oferimfacilitãþi, noi avem apã,curent, gaz aproape pestetot, dar sã-i scutim de taxenu putem”, a mai spussursa citatã.

Reprezentanþii adminis-traþiei locale de la Lupenile oferã investitorilor maimulte facilitãþi. De cele maimulte ori s-au lovit deproblema spaþiilor.Investitorii cer spaþii pe ori-zontalã, însã Valea Jiuluifiind o zonã montanãspaþiile sunt disponibile peverticalã.

Aºteaptã investitori serioºi

M unicipalitatea de la Lupeni îiaºteaptã pe potenþialii investitori,

însã sigura problemã este cã mulþi vin, iardupã o scurtã perioadã de timp pleacã. Bamai mult, unii dintre aceºtia au avut oserie de pretenþii nefondate.

Primarul oraºuluiAninoasa, NicolaeDunca, - oraº care nueste doar sãrac dupãînchiderea minei, ci ºisingurul din Româniacare este în faliment –nu este un om sãrman. Acesta areoarece avere înAninoasa, dar ºi o vilãimpozantã pe râvnitastradã Maleia, dinPetroºani.

De vila dinPetroºani a primaruluiNicolae Dunca nu ºtieprea multã lume, nicichiar noi... ”Vã faceþicã nu ºtiþi. E mare ºigalbenã ca lãmâia de-þisare în ochi. E puþinmai jos de crâºma cualimentarã de peMaleia. Pe noi nu ne

iartã nimeni dedatorii, nedebranºeazãimediat de laapã, dar peãla, cã eprimar, nu-l vedenimeni.Mergeþi ºivedeþi cãare docu-mentele înpoartã ºi sub

poartã. Dacã nu stãacolo, nu este obligatsã-ºi plãteascã datoriile? Acolo, lavilã, au lucrat oameni,chiar dacã el stã prinIscroni” – ne-a luat larost, în timp ce nesavuram cafeaua la ocafenea din PetroºaniNord, Matei Rad

Mihãileanu, 53 de ani,fost miner la minaLivezeni.

ªi cum domnulMatei reuºise sãdovedeascã faptulcã nu sunteminformaþi – nicinu am încercatsã-l convingemcã nu avem nimic

în comun cu primarul în cauzã

pentru cã nu ne-ar ficrezut -, am plecat, înacea zi de sâmbãtã, 15 februarie, pe stradaMaleia... Vecinii vileicu nr. 23, ne-au lãmurit cã aceea estecasa primarului.

În poarta vilei ºiaproape sub poartãsub douã-trei pietremici erau somaþiile ºinotificãrile de la ApaServ Petroºani. Ceamai veche este osomaþie, din data de16.01,2014, de lacentrul de încasãri careîi pune în vedere luiNicolae Dunca sã

plãteascã facturilerestante în valoaretotalã de 1304,14 lei.

Cel mai recent document deatenþionare a consumatorului rãuplatnic, se numeºte”Notificare-debranºare”.

Aceste notificãrisunt ”eliberate” denoul Compartiment derecuperare creanþe. Înrespectiva notificare ise aduce la cunoºtinþãprimarului Dunca faptul cã are o datoriede 1304,14 lei ºi cã ise dã un termen deachitare – vineri, 14februarie 2014. Înnotificare i se dau ºidate de contact, douãnumere de telefon,pentru o eventualãmediere, dacã omul nu poate plãti întreaga sumã în datarespectivã.

Este un caz în carese poate verifica vigilenþa ”trupei deºoc”, cum este numitnoul compartiment derecuperare creanþe.

Vecinii au spus cãprobabil debranºarean-ar fi o problemãpentru soþii Duncapentru cã unul dintreei ar fi afirmat în faþaunei operatoare ApaServ: ”debraºaþi-mã!”

Fiind zi nelucrã-toare la Apa Serv, amîncercat sã facem noiun calcul pentru a aflacam câþi metri cubi deapã s-a consumat lavila cu nr. 23 de peMaleia ºi a reieºit ocantitate considerabilã– peste 300 mc.

ªi cum problemelecelor care citescapometrele sunt lacase/gospodãrii - pentru cã nu poþi intrape proprietatea cuivafãrã sã þi se pemitã -se pare cã ultima citirea apometrului de lavila cu nr. 23 a fostprin luna mai a anuluitrecut.

ªi când te gândeºticã oameni bolnavi de cancer, bãtrâni cuvenituri mizere, îºiplãtesc, atât cât pot,apa consumatã fãrãurmã de... sfidare.

Vom vedea dacãdeclaratul respect faþãde aceste persoaneexistã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU


PNL aîmpãrþit miereîndrãgostiþilor

C hiar dacã este o sãr-bãtoare de import,

de Valentine`s Day se sãr-bãtoreºte cel mai frumosºi pur sentiment Iubirea.

Tineretul Naþional Liberaldin judeþul Hunedoara a sãrbãtorit ziua de 14 februarieprin intermediul unei acþiunicomune la nivel de judeþ dedicatã în exclusivitate îndrãgostiþilor de orice vârstã.

În Municipiul Petroºani,membrii organizaþiei TNL sub

sloganul “ÞINTEªTEIUBIREA!“, alãturi de unCupidon care mereu a cãutatinimile oamenilor pentru adescoperii iubirea, au localizatcuplurile de îndrãgostiþi în oraº

ºi le-a oferit un borcãnel cumiere deoarece

“Viaþa este floarea pentrucare iubirea este miere.”Victor Hugo

Sãracul primar bogat!D e vila din Petroºani a primaruluiAninoasei, Nicolae Dunca, nu ºtie

prea multã lume, nici chiar noi... ”Vã faceþi cã nu ºtiþi. E mare ºi galbenãca lãmâia de-þi sare în ochi. E puþin maijos de crâºma cu alimentarã de pe Maleia.Pe noi nu ne iartã nimeni de datorii, nedebranºeazã imediat de la apã ãia de laApa Serv, dar pe ãla, cã e primar, nu-lvede nimeni. Mergeþi ºi vedeþi cã are documentele în poartã ºi sub poartã.Dacã nu stã acolo, nu este obligat sã-ºiplãteascã datoriile? Acolo, la vilã, aulucrat oameni, chiar dacã el stã prinIscroni”- Matei Rad-Mihãileanu, 53 deani, fost miner la mina Livezeni.

Mircea NISTOR

„Cursurile pentrupregãtirea artificierilorde subteran sausuprafaþã sedesfãºoarã pe bazatradiþiilor instituþieinoastre care se ocupãcu securitatea minierã,materiale explozive ºipersonal specializatpentru utilizarea încondiþii de securitate amaterialelor explozive.Aceste cursuri suntautorizate de cãtreAutoritatea Naþionalãde Calificare ºi sederuleazã în baza unui

nou cadru legislativ. Înprincipiu, cursurilesunt unele de lungãduratã care se întindpe durata a 720 deore dar, în condiþiile încare candidaþii facdovada unei pregãtiriprealabile de lucru pelângã persoaneleautorizate, durataacestora se poatereduce pe baza unuitest. Astfel, durata cur-surilor poate ajunge la360 de ore, dintrecare o treime reprez-intã partea teoreticã ºidouã treimi, parteapracticã. Vineri am

încheiat ultima sesiunede pregãtire care afost absolvitã de 14cursanþi veniþi de launitãþile componenteale SNÎM VJ”, adeclarat EmilianGhicioi, directortehnic în cadrul INSE-MEX Petroºani.

În cea ce priveºtecalificarea depirotehnician aceastapoate fi utilã în cazulpersoanelor caremanipuleazã încãrcã-turi explozive sau arti-ficii. „Pentru cursurilede pirotehnician aces-tea, deocamdatã, se

aflã, la nivel naþional,în faza de elaborarepentru definitivareastandardului ocu-paþional în meserie ºiobþinerea calificãriinecesare.Deocamdatã, suntemorganizaþi pe vechiulsistem legislativ, cucursuri pe o duratã de4 zile. Dupã definiti-varea standarduluiocupaþional ºi publi-carea acestuia în

Monitorul Oficial, vomputea organiza cursuricu o duratã mai mare.Specializarea depirotehnician le estenecesarã celor care audreptul sã manipulezemateriale explozibilesau artificii de catego-ria 1, 2, 3 ºi 4,privind jocurile de dis-tracþie”, a mai spusEmilian Ghicioi.

Anul trecut, institu-tul din Valea Jiului aorganizat, în pre-mierã, un curs destinatcâtorva zeci de libieniveniþi pentru a seinstrui în stingereaincendiilor. Anul aces-ta ar urma sãsoseascã, în Petroºani,ºi alþi cursanþi dinaceeaºi þarã.


Mircea NISTOR

„Sunt foarte fericitcã am fãcut acest paslegat de schimbul destudenþi ºi cadredidactice între univer-sitãþile noastre. În plusne dorim ºi o colabo-rare pe partea deproiecte ºtiinþifice”, aspus Liuben Totev,rectorul instituþiei deînvãþãmânt superiordin þara vecinã.„Legãtura dintre noi ºiprietenii din Bulgariaeste destul de veche,þinând cont de fatpulcã avem legãturi vechicu universitatea dinSofia. În plus, amsemnat un nou acordde colaborare careprevede efectuarea deschimburi de studenþi

ºi cadre didactice ºivom merge, împre-unã, într-un parteneri-at strategic cu colegiidin Bulgaria. În plus,avem încheiate astfelde parteneriate cucolegi din Europa sau,din alte þãri din Asia.Lucrul acesta estebenefic pentru toatepãrþile, în vedereadezvoltãrii industrieiminiere. În ceea cepriveºte mineritul, bul-garii stau destul debine, asta pentru cãau fãcut o privatizareserioasã. Majoritateainstituþiilor care seocupã de minerit înBulgaria au fost priva-tizate. În general, înlume, acolo unde s-aîntâmplat acest a fostînregistrat un salt

înainte din punct devedere al mediului deafaceri. Pe viitor, ºinoi, ºi Europa vomavea nevoie de resurseminerale ºi de spe-cialiºti în minerit. Unstandard ridicat deviaþã în zonele miniereimplicã ºi oexploatare deduratã aresurselorminiere. Noi, înValea Jiului,trãim operioadã, caresunt sigur cã vatrece, în carepe minerit s-apus mai puþinaccent dar,care, sunt sigurcã va cunoaºteo revigorare.Spun acest

lucru þinând cont deexplozia demograficãºi de nevoia deobþinerea de noiresurse energetice. Decãrbune, ºi deexploatarea acestuia,vom avea nevoie ºi înanii viitori”, a spusconf. univ. dr. ing. IoelVereº, decanulFacultãþii de Mine dincadrul Univ.Petroºani. Printreinstituþiile vizitate dedelagaþia bulgarã s-aumai numãrat sediulComplexului EnergeticHunedoara ºi cel alINSEMEX.

Bulgari, în vizitã la Petroºani

U n grup de cercetãtori ºi profesori din capitala bul-garã Sofia, se aflã în aceste zile în vizitã în Valea

Jiului. Bulgarii de la Universitatea de Mine „IvanDilski” s-au oprit, pentru început, la Universitatea dinPetroºani. Scopul vizitei este reprezentat de dorinþa dea întãri relaþiile ºi colaborarea dintre cele douã pãrþi.

Cursuri fãcute doar de INSEMEX

I nstitutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentruSecuritate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã din

Petroºani este singura instituþie din þarã care poateorganiza cursuri pentru calificarea în meseriilepirotehnician, artificier minã sau artificier suprafaþã.Vineri au intrat în posesia diplomelor alþi 14 artificieride minã, dupã un curs care a durat câteva sute de ore.De aceastã datã, cursul a fost organizat la solicitareaSocietãþii Naþionale de Închideri Mine din Valea Jiului.


IleanaFIRÞULESCU

Printre apropiaþiisocial democraþilor s-avehiculat cã preºedin-tele LSMVJ, ZoltanLacataº, membruPSD, va candida laprima funcþie dincadrul Organizaþiei

Pensionarilor PSDPetroºani. Dar, sur-prizã! Vineri, când auavut loc alegerile, niciurmã de ZoltanLacataº...

La ºedinþa dealegeri, care a avut locîn sala mare de lasediul partidului, auparticipat preºedintele

OrganizaþieiPensionarilor PSD fil-iala judeþuluiHunedoara, preºedin-tele PSD Petroºani,Ioan Rus, consilieriiDoru ªipeþan, CostelPostolache, FlorinNicolae ºi ViorelPascu ºi vicepreºedin-tele Radu Sorin.

În urma votuluicelor 43 de delegaþiprezenþi în salã,echipa de conducere aOrganizaþieiPensionarilor socialdemocraþi de laPetroºani este urmã-toarea:

Ioan NicolaePopescu – preºedinte;

Ioan Herman –vicepreºedinte, zonaAeroport-Dacia;

Emil Grecu –vicepreºedinte, zonaParângul-Hermes;

Dan Andrei,vicepreºedinte, zonaColonie;

Dorel Neamþu,vicepreºedinte, zonaDimitrof – PiaþaPetroºani;

Ioan Turbuþan -vicepreºedinte, zonaPetroºani Nord;

Aurelia Leviþchi –secretar.

Fiecare dintreaceºtia ºi-a ales câtedoi-trei membri, astfelîntregul birou de con-ducere a OrganizaþieiPensionarilor PSD dinPetroºani este formatdin 21 de persoane.

DianaMITRACHE

Discuþiile au fost

purtate de membriiorganizaþiei locale dinCapitala Vãii Jiului,care au convenit

asupra acestui nume,însã, decizia finalã, leva aparþine celor dinBiroul PoliticJudeþean al PD-L.„Decizia finalã va filuatã la Deva, dupã 1martie, când vor avealoc alegeri în foruljudeþean”, a declaratClaudiu Cornea,vicepreºedinte PD-LHunedoara.

Postul depreºedinte al PDL arãmas vacant, dupãce Tiberiu Iacob Ridzia decis sã îºi deademisia în data de 6februarie 2014.

Ridzi a demisionatatunci din funcþiapreºedinte al BirouluiPermanent LocalPetroºani ºi de primvicepreºedinte alOrganizaþiei JudeþenePD-L Hunedoara.

MaximilianGÂNJU

„Echipa este bunã,atmosfera este la fel,toatã lumea trage, nusunt discuþii. Avem caobiectiv locurile 1-2,dar avem ºi problemede ordin economico-

financiar. Adicã, nu sunt

acoperite toatesumele de care avemnevoie'', a spus tehni-cianul. Jucãtorii de laªtiinþa Petroºani auînceput antrena-mentele, în programfiind incluse un stagiu

depregãtirecentralizatãºi meciuridepregãtire.

Suma de bani nece-sarã ar putea veni dela Consiliul JudeþeanHunedoara,vicepreºedintele insti-tuþiei, Tiberiu Balint,i-a asigurat pe jucãtoricã va sprijini financiarechipa cu suma nece-sarã. Echipa dinDealul Institutului areîn plan revenirea înDivizia Naþionalã,acolo unde a fost unnume mulþi ani dezile.

Echipa fanion de rugby a judeþului- ajutatã de CJH

E chipa de rugby ªtiinþa Petroºani mai are nevoiede circa 50.000 de lei pentru a-ºi acoperi toate

costurile din acest sezon, antrenorul Alexandru Lupuapreciind cã acesta ar fi singurul impediment în eforturile fãcute pentru a ocupa primul loc în DiviziaNaþionalã ºi promovarea în eºalonul superior.

Locul lui Iacob Ridzi ar putea fi luat de Butulescu

L ocul de preºedinte pe care l-aocupat actualul primar al

Petroºaniului, în organizaþia PDLPetroºani ar putea fi luat deValeriu Butulescu, membru PD-Lcu state vechi.

Alegeri, cu surprize (pentru neºtiutori), laOrganizaþia Pensionarilor PSD Petroºani

D eºi se ºtia cã Zoltan Lacataº va fi ales preºedinteal Organizaþiei Pensionarilor PSD Petroºani,

acesta nici nu a participat la ºedinþa de vinerea trecutã.Candidatul la ºefia pensionarilor a fost un om apreciat,Ioan Nicolae Popescu, sau Puiu Popescu, cum îl ºtiePetroºaniul, ºi, fireºte, a devenit preºedintele organiza-þiei în urma voturilor celor 43 de reprezentanþi.

D upã ce au preluat în

administrare cetatea dacicã de laSarmizegetusaRegia, consilieriijudeþeni de laHunedoara au decissã preia ºi celelaltecetãþeni, cuprinse în patrimoniulUNESCO. Aceºtia au solicitatMinisterului Culturiipredarea lor, pentrua le pune în valore.

La ultima ºedinþã deConsiliu Judeþean, aleºiiau aprobat proiectul cevizeazã solicitareaprivind transmiterea dinadministrareaMinisterului Culturii înadministrarea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara aurmãtoarelor monu-mente istorice înscriseîn Lista patrimoniuluimondial UNESCO:cetatea dacicã de laCosteºti Cetãþuia;cetatea dacicã de laCosteºti Blidaru; cetateadacicã de la Luncani-Piatra Roºie ºi cetateadacicã de la Bãniþa. Deasemenea, au aprobatsolicitarea privind transmiterea din admi-nistrarea MinisteruluiCulturii în adminis-

trarea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara asitului arheologicGrãdiºtea de Munte-punctul “Masivul Feþele Albe”, parte amonumentului istoricSarmizegetusa-Regia.Dupã preluarea mo-numentelor, ConsiliulJudeþean Hunedoaraîmpreunã cu MinisterulCulturii, va proceda laevaluarea acestora învederea înregistrãrii valorii în evidenþele contabile. Studiile,cercetãrile, proiectele ºiexecutarea lucrãrilor deîntreþinere, conservare,restaurare, cercetarearheologicã ºi punere învaloare a monumentelor

istorice vor fi efectuatecu respectarea legislaþieiîn domeniul protejãriimonumentelor istoriceºi a patrimoniului arheologic.

V or sã le punãîn valoare

Potrivit Notei de fun-damentare a proiectului,complexul fortificat,cunoscut sub numelegeneric de “Cetãþiledacice din MunþiiOrãºtiei”, este situat însectorul central ºi vestical unitãþii geografice cuacelaºi nume, concen-trate în jurul pârâuluiGrãdiºtei, ce izvorãºtedin masivul Godeanu ºise varsã în râul Mureº,la Orãºtie. Rãspânditede-a lungulnumeroaselor vãi alemasivului, dispuse peterase naturale sau arti-ficiale, a cãror altitudinevariazã între valorile de500-950 m, aici se gãs-esc o serie de habitate,cele mai multe fortifi-cate, cu caracteristici ºiforme de o unitate sur-prinzãtoare, care dom-inã drumurile de accescãtre principala cetate aregatului dac,Sarmizegetusa Regia,de pe culmile DealuluiGrãdiºtea (o ramificaþiea masivului Godeanu),aflat la 1200 m altitu-dine. Seria cetãþilor ºi aturnurilor de apãrare aleSarmizegetusei Regia,începe cu principalacale de acces cãtre capitala regatului dac,care pornea din ValeaMureºului, urmând cãtreamonte Apa Grãdiºtei,

apãratã în punctul degâtuire al vãii, decetãþile de la Costeºti-Cetãþuie ºi Costeºti-Blidaru. Accesul dinsprenord-est era apãrat defortificaþiile de la Cugir,Grãdiºtea de Munte-Vârful lui Hulpe ºi habi-tatul de la Feþele Albe.Din acest grup fãceaparte ºi cetatea de laCãpâlna, situatã peValea Sebeºului înjudeþul Alba. Un even-tual atac din direcþiasud-vest era controlat defortificaþia de baraj -Cioclovina-Ponorici, caavanpost înaintat cãtreest ºi sud-est al cetãþiiLuncani-Piatra Roºie,care controla un impor-tant nod de cãi de accesdinspre vest cãtre capitala regatului dac.Venind dinspre sud,munþii puteau fi trecuþiprin pasurile Vâlcan ºiMeriºor, supravegheatede fortificaþia de laBãniþa. Legãtura întrecetãþi era asiguratã deun sistem arborescentde turmuri de pazã,care erau, ele însele,puncte de rezistenþã(inclusiv pe segmentulCosteºti-Cetãþuie -Sarmizegetusa Regia).Toate aceste fortificaþii(Costeºti-Cetãþuie,Costeºti-Blidaru,Luncani-Piatra Roºie,Bãniþa, Cãpâlna),amplasate pe osuprafaþã de aproxima-tiv 150 Km2, fac partedin sistemul defensivconceput de daci pentruapãrarea centrului deputere al teritoriuluiregatului dac

Sarmizegetusa Regia.Întregul sistem deapãrare va fi distrus înanul 106.p.Chr. caurmare a rãzboiuluidaco-roman ºi anexãriiRegatului Daciei laImperiul Roman. Ca

recunoaºtere inter-naþionalã, CetãþileDacice din MunþiiOrãºtiei au fost înscriseîn Lista patrimoniuluimondial UNESCO înanul 1999. “Dintreobiectivele precizate maisus, monumentul istoricSarmizegetusa Regia -Grãdiºtea de Munte afost preluat în anul2013 în administrareadirectã a ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, caurmare a HotãrâriiGuvernului nr.1237/2012 privindînscrierea unui monu-ment istoric, cuprins înLista patrimoniuluimondial UNESCO, în

inventarul centralizat albunurilor din domeniulpublic al statului ºi înadministrareaMinisterului Culturii ºiPatrimoniului Naþional,precum ºi transmitereaacestuia din adminis-trarea MinisteruluiCulturii ºi PatrimoniuluiNaþional în adminis-trarea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.Pentru administrareamonumentului istoricpreluat conform H.G.nr. 1237/2012,Consiliul JudeþeanHunedoara a alocat fondurile necesare, ºi aorganizat un comparti-ment de administrareaîn cadrul aparatului despecialitate prin inter-mediul cãruia au fostderulate activitãþile pro-priu-zise de administrareºi întreþinere. Situl arhe-ologic Grãdiºtea deMunte, punctul “MasivulFeþele Albe”– parte amonumentului istoricSarmizegetusa-Regia,reprezintã o aºezaredacicã sau un fost carti-

er al capitalei dacice,deosebit de complex,cuprinzând deopotrivãfoste construcþii civile,fortificaþii militare ºiconstrucþii religioase(sanctuare), înregistratca monument istoric decategoria A în registrumonumentelor istoricedin Romania, sub codulHD – I – s – A –03196. În acestperimetru se aflã celemai înalte zidurineatinse de pe vremeaconstruirii lor din întregcomplexul fortificat alcetãþilor dacice dinMunþii Orãºtiei. Acestobiectiv deosebit deimportant nu a fosttransmis în adminis-

trarea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,odatã cu monumentulSarmizegetusa-Regia.Precizam faptul cã, consiliul judeþean areintenþia de a accesa fonduri europene pentrulucrãri specifice de conservare ºi restaurare,precum ºi activitãþi depunere în valoare aansamblului ºi situriloristorice reprezentândCetãþile dacice dinMunþii Orãºtiei, în ideeaintegrãrii acestor obiec-tive în circuitul turistic.Aceste lucrãri se potfinanþa prin granturieuropene, însã acesteprograme prevãd, ca ocondiþie de eligibilitate,

„solicitantul”, respectivConsiliul JudeþeanHunedoara, sã deþinãcalitatea de proprietarsau administrator alobiectivului de patrimo-niu care face obiectulinvestiþiei”, a explicatpreºedintele ConsiliuluiJudeeþan Hunedoara,Mircea Moloþ.

Aceste monumenteistorice pot fi date înadministrare instituþiilorpublice, cu avizulMinisterului Culturii. În aceste condiþii, pentru conservarea ºipunerea în valoare asiturilor istorice ºi arheologice reprezen-tând Cetãþile dacice dinMunþii Orãºtiei, precumºi pentru îndeplinireacondiþiilor de eligibilitatea finanþãriilor externe,CJ Hunedoara a solici-tat Guvernului darea înadministrarea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara acetãþilor dacice de laCosteºti-Cetãþuia,Costeºti –Blidaru,Luncani-Piatra Roºie ºiBãniþa, precum ºiaºezarea dacicã “Feþelealbe”, aflate pe teritoriuladministrativ alJudeþului Hunedoara.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 20148 Actualitate Actualitate 9

C a în toate celetrei localitãþi

unde au loc proiectede dezvoltare adomeniilor schiabileºi în Straja problema esteaceeaºi, ºi anumelipsa banilor. De doi ani nu s-au maiprimit bani pentrua continua investi-þiile din staþiuneamontanã.

” Acolo mai este oproblemã, trebuia sãmai primim aproape 80de milioane de lei, nuam primit niciun leu,noroc cã a apãrutOrdonanþa 17 ºi ammai scãpat din datoriipentru cã au avutfirmele datorii la stat ºis-au mai fãcut niºte

compensãri. Suntem lajumãtatea proiectuluica executare. Unelesunt terminate spredeosebire de alte loca-litãþi. Mai aveam încãde construit încã douãtelescaune ºi o salã desport, un complexsportiv. Prioritatea ceamai mare este aceea dea da drumul ºi la cea dea doua pasarelã pentruca sã se poatã schiape cea mai lungãpârtie din þarã de8,3 kilometri”, adeclarat CornelLungan, viceprimarulmunicipiului Lupeni.

Municipalitatea acuprins în proiectul dedezvoltare a staþiunii ºiamenajarea unor spaþiide petrecere a timpuluiliber în perioada verii,astfel încât potenþialul

staþiunii sã fie valorificatpe tot parcursul anului.

”Vom încerca sã faceºi activitãþi de varã, tocmai de aceea acestcomplex sportiv ar fifost aur pentru noi pentru cã am avea vara tabere de pregãtiresportivã.

Acumavem tabere dar doarpentru pregãtirea fizicã,coboarã la sala de sport

din oraº dar ar fimai bine pentruei acolo”, a maiprecizat sursacitatã.

Staþiuneamontanã Straja

ar fi trebuit, conform proiectului,

sã fie unitã prin intalaþiipe cablu de staþiuneamontanã Pasul Vâlcan.În condiþiile actuale, nuse ºtie ce va fi.

”Era ºi proiectulVulcanului, nu potspune ce vor sã facã ceidin Vulcan în urmãtoriiani. problema noastrãcu acel telescaun carecobora încã din vârfeste în proiect, dacãvom primi banii le vomface”, a mai spusviceprimarul municipiu-lui Lupeni.

Administraþia localãde la Lupeni are de

primit zeci de milioanede la MinisterulTurismului pentrulucrãrile efectuate, dar nedecontate înstaþiunea montanã.

Mai mult, municipali-tatea a acþionat îninstanþã diferite insituþiiale statului pentru alãmuri problema finan-ciarã.

Monika BACIUMonika BACIU

Consiliul Judeþean Hunedoara vrea sã preia în administrare cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei

Straja, tot fãrã fonduri


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Cel mai bun primar de municipiu:

Tiberiu Iacob Ridzi (pri-marul municipiuluiPetroºani), CornelResmeriþã (primarulmunicipiului Lupeni),Gheorghe Ile (primarulmunicipiului Vulcan)

Cel mai bun primar de oraº:

Nicu Dunca (primaruloraºului Aninoasa), IliePãducel, (primarul oraºuluiPetrila), Dãnuþ Buhãescu(primarul oraºului Uricani)

Cel mai bun viceprimar:Cristian Meriºanu

(viceprimarul municipiuluiPetroºani), Vasilicã Jurca(viceprimarul oraºuluiPetrila), Dorina Niþã(viceprimarul municipiuluiPetroºani), Corneliu Braia(viceprimarul oraºuluiUricani)

Cel mai bun om politic:Dãnuþ Buhãescu

(preºedinte PSD Uricani),David Benedekffy(preºedinte UDMR Lupeni),Costel Avram (preºedintePNL Petrila), CristianResmeriþã (primvice-preºedinte PSD judeþHunedoara), HaralamabieVochiþoiu (preºedinte PPDDjudeþ Hunedoara), MarianaPopa-Costaº (vicepreºedintePSD Petroºani), AlexandruLãutaru (preºedinte PMPjudeþ Hunedoara), TiberiuIacob Ridzi (preºedinte PDLPetroºani), Ioan Rus(preºedinte PSD Petroºani),Daniel Moraru (preºedintePRM Uricani), ConstantinLupu (vicepreºedinte PDLPetroºani), Alina Cârstoiu(preºedinte PNL Vulcan)

Cel mai bun consilier local:

Aurel Uilãcan (Consiliullocal Lupeni), ClaudiuCornea (Consiliul localPetroºani), Aurel Enache

(Consiliul local Vulcan),Malvine Socaci (Consiliullocal Vulcan), Alina Cârstoiu(Consiliul local Vulcan),Simion Spiridon (Consiliullocal Vulcan), ValeriuButulescu, (Consiliul localPetroºani), Ioan Rus(Consiliul local Petroºani),Doiniþa Bãlãnesc (Consiliullocal Petrila)

Cel mai bun consilierjudeþean:

Nicolae Ivãnuºi (PPDD),Adrian Zvâncã (PNL),Adrian David (UNPR),Dorina Pleºcan (PPDD),Marian Coltescu (PSD)

Cel mai bun parlamentar:

Cristian Resmeriþã (depu-tat), Monica Iacob Ridzi(deputat), HaralambieVochiþoiu (senator), CosminNicula (senator)

Cel mai bun reprezentant al Vãii

Jiului într-o instituþiepublicã a statului:

Sorin Vasilescu (prefectuljudeþului Hunedoara), IleanaBodea (inspector ºef ITMPetroºani), Atilla Dezsi(inspector ConsiliulConcurenþei), Vasile Pop(inspector ºcolar ISJHunedoara), Ion StaminPurcaru (preºedinte CA-CEH Hunedoara), SzellLorincz (director Direcþiajudeþeanã pentru Sport ºiTineret)

Cel mai bun funcþionarpublic:

Rodica Peter (secretarulPrimãriei municipiuluiVulcan), Paula Dragoº (ªefServiciu Proiecte EuropenePrimãria municipiuluiPetroºani), ElisabetaWersanski (ªef ServiciuCulturã, Relaþii ExternePrimãria municipiuluiPetroºani), Alin Fara (direc-tor executiv Primãriamunicipiului Vulcan),Marian Popescu (directorexecutiv Primãria municipi-ului Petroºani), AdrianNeagoe (secretarulPrimãriei municipiuluiPetroºani), Gabriel Lungu(city manager Primãriamunicipiului Lupeni), ViorelMihãilescu (managerproiecte europene Primãriaoraºului Uricani), LuminiþaLeonte (director economicPrimãria municipiuluiVulcan), Emilia Popa (direc-tor economic Primãriamunicipiului Petroºani)

Cel mai bun manager:Costel Avram (director

general Apa Serv ValeaJiului), Constantin Lupu(INCD-INSEMEXPetroºani), Nicolae Drãgoi(director general adjunct CEHunedoara), DanielAndronache (director gen-eral CE Hunedoara), AurelAnghel (director generalSocietatea Naþionalã pentruÎnchideri Miniere ValesaJiului)

Cel mai bun om de afaceri:

Emil Pãrãu, DoruTamaº, Sorin Avramescu,Stelian Zanet, DanTutunaru, Siminel Iordache,Constantin Brânduºe,Adrian Rus, Sorin Apostu,Florin Mocanu, EmilBercea, Marin Coltescu

Cel mai bun manager alunei instituþii de

învãþãmânt:Aron Poantã (Uni-

versitatea Petroºani),Malvine Socaci (Colegiul“Mihai Viteazu” Vulcan),Vasile Pãtrãºcoiu (Liceul“Retezat” Uricani),Ecaterina Ilyes (ªcoala gim-nazialã nr. 4 Vulcan), LuciaMuntean (Grãdiniþa PP1Petroºani), Zina Galeº(Colegiul “DimitrieLeonida” Petroºani), RaduChinþa (Clubul Copiilor ºiElevilor Petrila)

Cel mai bun manager alunei unitãþi medicale:Doru Neamþu (Spitalul

Municipal Lupeni), CristianBaleia (Spitalul MunicipalVulcan), Alin Vasilescu(Spitalul de Urgenþã dinPetroºani)

Cel mai bun manager alunei instituþii

financiar-bancare:Dumitru Rãscolean (CAR

Parângul Petroºani),Gheorghe Pavel (CAR-APADAR Petroºani),Gheorghe Ana (CARUnirea Petroºani), Gheor-ghe Bobar (CAR Petrila),Alexandru Popeangã (CAREuroinvest Petroºani)

Cel mai bun manager al unei instituþii

de culturã:Nicoleta Bolcã (Teatrul

“I.D. Sîrbu” Petroºani), MiaAlbescu (Casa de CulturãPetroºani), Lavinia Hulea(Casa de culturã aStudenþilor), Cristi Ciurea

(Casa de culturã Uricani)

Cel mai bun manager al unui ONG de interes

public:Daniel Hãlãstãuan

(Crucea Roºie Vulcan),Felicia Necºa (Crucea RoºiePetroºani), ConstantinFulga (Asociaþia CadrelorMilitare în Rezervã ºiRetragere Valea Jiului),Imre Suchanek (Petro AquaPetroºani), Cristian SergiuIanza (Fundaþia Ianza ArtInter-Cultural), IonHortopan (LigaPensionarilor Mineri dinValea Jiului), Costel Avram(Asociaþia Rosa MultifloraPetroºani), CazimirRadvanski (Pro ParângPetroºani), Ionel Zmãu (LesAmis de la France Petrila),George Resiga (FundaþiaSalvamont Lupeni)

Cel mai bun lider de sindicat:

Petre Nica (Sindicatul“Muntele”), Ion Calotã(Sindicatul liber EPCVJVulcan), Dorin Modrea(Sindicat Termo Paroºeni),Domokos Laszlo (SindicatulHuila), Veronica Popescu(Sindicat Spital Vulcan),Adrian Jurca (Sindicatul“Muntele” EM Livezeni),Cãtãlin Cenuºe (Sindicatul“Orizonturi noi” Petrila),Zoltan Lacataº (LSMVJ)

Cel mai bun poliþist:Titel Brãgaru (comisar ºefPoliþia MunicipiuluiPetroºani), Ovidiu Zaharie(comisar ºef Poliþia oraºuluiPetrila), MihãiþãMezambrovschi (ºefulPoliþiei Locale Vulcan),Mihai Papuc (Poliþiamunicipiului Vulcan), DorelNeag (ºeful Poliþiei localePetroºani)

Lista nominalizãrilor finale pentru Premiile Exclusiv ediþia 2014

Cel mai bun medic:Eduard Iosa (Lupeni),

Adrian Sora (Petroºani),Cãtãlin Popa (Vulcan), IonIenea (Petroºani), Petronelaªodolescu (Petroºani),Gheorghe Cristea (Vulcan),Octavian Popescu-Fuchs(Petroºani), Alin Vasilescu(Petroºani), VictoriaLupaºcu (Petroºani),Angelica ªink (Petroºani),Dorin Teodorescu (Vulcan),Vasile Ursachi (Lupeni),Doru Neamþu (Lupeni),Grigore Criºan (Lupeni),Elena Coroian Sãvulea(Petroºani)

Cel mai bun profesor:Malvine Socaci (Vulcan),

Dana Tacea (Vulcan), LuciaMuntean (Petroºani), DoinaBughe (Vulcan), EduardEdelhauser (Petroºani),Mihai Barbu (Petroºani),Radu Chinþa (Petrila),Robert Hummel(Petroºani), ElisabetaRovinar (Petroºani),Petronela Vali-Slavu(Vulcan), Rodica Pascal(Petroºani), CarmenDamian (Petroºani)

Cel mai bun om de culturã:

Mihai Barbu, MarianBoboc, Valeriu Butulescu,Ion Hirghiduº, Ion Barbu,Cristian Sergiu Ianza,Nicoleta Bolcã, LuciaMuntean

Cel mai bun scriitor:Valeriu Butulescu,

Dumitru Gãlãþan-Jieþ,Marian Boboc, Ioan DanBãlan, GheorgheNiculescu, GheorgheDavidescu, Genu Tuþu, IonHirghiduº, Ioan Velica,Alexandra Opriþescu

Cel mai bun artist:Cãtãlin Stepa, Mihai

Sima, Kinga Farcaº,Nicoleta Bolcã, CãlinTacea, Cornel Todea,Nicolae Nicoarã, Andreiªchiopu, Lorena Lalu,Grupul “Doruleþ” Vulcan,Ansdamblul “JuniiPetrileni”

Cel mai bun artist plastic:

Robert Hummel, SorinOprea, Angela Pîrvu,Cristian Sergiu Ianza, IonBarbu, Kriss Falticska,Radu Chinþa, Petru Birãu

Cel mai bun sportiv:Ionuþ Ipate (karate), Ana

Maria Gherghel (fotbaltenis), Laura Gavriliuc(lupte libere), AndreiSecrieru (ºah), GeorgianaSecrieru (ºah), TomaCoconea (parapantã),Simona Bãncilã (tir cuarcul), Rãzvan Marcu (tir cuarcul)

Cel mai bun antrenor sportiv:

Radu Polifronie (karate),Viorel Hãbian (tir cu arcul),Teodor Berinþan (ºah), DanVoicu (fotbal), MarinTudorache (fotbal),

Gheorghe Rãducu (luptelibere)

Cel mai bun susþinãtoral tradiþiilor locale:Corneluþ Todea, Emil

Pãrãu, Dumitru GãlãþanJieþ, Ionuþ Drãgotesc,Gheorghe Ile, Dorel Cãlina,Costel Avram, PetruGãlãþan & LucreþiaMãlinesc, Ilie Pãducel

Cel mai bun susþinãtoral culturii (MECENA):Emil Pãrãu, Stelian

Zanet, Costel Avram,Tiberiu Iacob Ridzi,Gheorghe Ile, CãtãlinDocea, Ion Barbu

Cel mai bun susþinãtoral Vãii Jiului

(fãrã domiciliu în Valea Jiului):

Ioan Mircea Moloþ(preºedintele CJH), DanTerteci (ºeful cancelarieiPrefecturii Hunedoara),Miron Cozma (vector deimagine), Tiberiu Balint(vicepreºedinte CJH),Cosmin Nicula (senator deValea Jiului)

Cel mai bun consilierde imagine:

Felicia Portase (consilierde imagine PrimãriaVulcan), Adriana Buhãescu(consilier de imaginePrimãria Uricani), NicuTaºcã (consilier de imaginePrimãria Petroºani),Gabriela Gomoi (consilierde imagine Apa Serv ValeaJiului), Dani Stepan (consili-er de imagine Cabinet sen-ator Haralambie Vochiþoiu)

Cea mai bunã imaginepublicã:

Costel Avram, TiberiuIacob Ridzi, Emil Pãrãu,Gheorghe Ile, ConstantinLupu, Aurel Anghel,Nicoleta Bolcã, TomaCoconea, ValeriuButulescu, Robert Hummel,David Benedekffy

Cea mai activã prezenþã în media:Costel Avram, Tiberiu

Iacob Ridzi, TomaCoconea, Gheorghe Ile,Emil Pãrãu, Zoltan Lacataº,Monica Iacob Ridzi, NicolaeDrãgoi, HaralambieVochiþoiu, Petre Nica,

Cristian Resmeriþã, DorinaNiþã

Cea mai bunã investiþiepublicã:

ModernizareaAmbulatoriului Spitalului deUrgenþã Petroºani;Modernizarea Casei deCulturã din Uricani;Proiectul de promovare tur-isticã “Invitaþie la naturã ºifolclor în oraºul Uricani”;Reabilitarea infrastructuriilocale în cartierul Micro 3BVulcan: Construcþiablocurilor ANL Lupeni;Telegondola din Straja;Extinderea ºi modernizareasistemului de canalizare dinValea Jiului; RedeschidereaSpitalului din Petrila;

Cea mai bunã investiþie privatã:

Complexul turisticCabana “Retezat”;Complexul comercial“Kaufland”; ªtrandul KeopsPetroºani; Muzeul Muntelui;Premiul cultural “ªtefanNemecsek”, Galeria de artã“Casa Ianza”

Cea mai bunã organiza-þie neguvernamentalã:

Asociaþia “Caritas”Petroºani, Asociaþia “PetroAqua” Petroºani, Asociaþia“Pro Parâng” Petroºani,

Asociaþia “Pro Straja”Lupeni; AsociaþiaPensionarilor APADARPetroºani; Fundaþia “IanzaArt Inter Cultural”; CruceaRoºie Vulcan; Asociaþia“Rosa Multiflora”Petroºani; Asociaþia“Sfânta Filofteia” Lupeni;

Cea mai bunã campaiede comunicare publicã:

Monica Iacob Ridzi (pen-tru campania de promovarea activitãþii parlamentare);Haralamabie Vochiþoiu(pentru campania de pro-movare a activitãþii parla-mentare); Gheorghe Ile(pentru campania de pro-movare a evenimentului“Ziua Internaþionalã aTurismului în Castelul dinCarpaþi”); Emil Pãrãu (pen-tru campania de promovarea staþiunii turistice Straja);Costel Avram (pentru cam-pania de promovare aactivitãþii Apa Serv ValeaJiului Petroºani); OvidiuRizopol (pentru campaniade promovare a evenimen-tului “Brâncuºi ºi ValeaJiului”); Costel Avram (pen-tru campania de promovarea PNL Petrila); TomaCoconea (pentru campaniade promovare a participãriila evenimentul internaþionalRed Bull X Alps).


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Lista nominalizãrilor finale pentru Premiile Exclusiv ediþia 2014

"Taxa de solidaritate nue trecutã ca venit bugetarºi nu existã un acord unan-im în cadrul USL. Suntemtrei de acord cã ar fi bunã,dar al patrulea nu e deacord", a spus Ponta, carea precizat cã susþine încontinuare introducereaunei astfel de taxe, dar nufãrã o decizie politicãunanimã. În strategia fis-cal-bugetarã 2014-2016,aprobatã anul trecut deGuvern ºi Parlament, seafirmã, la capitolul privind"Tendinþe ale principalelor

taxe ºi impozite pe orizon-tul 2014-2017", cã seintenþioneazã "introducereaimpozitului diferentiat pevenitul salarial cudeductibilitãti fiscale: cote8%, 12% si 16 % ce vorputea fi stabilite pe grile devenit, precum ºi reducereasemnificativã a CAS cu 5puncte procentualeîncepând cu luna iulie2014, care prin mãsurilece vor fi întreprinse vaavea un impact bugetarneutru".

Mediafax

Anul acesta nu va fi introdusnici impozitul diferenþiat, nici taxa de solidaritate

I mpozitul diferenþiat nu va fi introdus înmod sigur în acest an pentru veniturile

persoanelor fizice, la fel cum nici taxa de soli-daritate pe venituri ridicate nu va fi aplicatãîn 2014 dacã nu existã o decizie unanimã încadrul USL, a declarat premierul Victor Ponta.


P ensionariiminieri vor

primi bonificaþiileîn acest an,disponibilizaþiiplãþile compen-satorii aferente, iarextracþia huilei dela minele necom-petitive va fi subvenþionatã.

SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului dinPetroºani va primi osubvenþie în acest ande 39 milioane deeuro pentru facilitareaînchiderii minelor decãrbune din programulconvenit cu UniuneaEuropeanã. Banii vorfi alocaþi integral de labugetul de stat, potrivitunui proiect dehotãrâre de Guvern,

iar din suma totalã, de173,9 milioane de leipeste 122 de milioanevor fi direcþionate spreacoperirea pierderiloraferente producþiei dehuilã. Pentru"suportarea costurilorexcepþionale" aferenteminelor intrate în procesul de închideredefinitivã vor fi acor-date 51,5 milioane delei. Din aceastã sumã,

9,5 milioane de lei vorfi plãþi compensatorii,9,8 milioane de leisunt facilitãþi pentrupensionari, iar 4,1milioane de lei vor fiutilizate pentru recon-versia profesionalã.Pentru închidereaefectivã a minelor vorfi cheltuite 28 milioa-ne de lei. Cei maimulþi bani se vor ducecãtre EM Petrila,

subunitate la care afost început procesulde închidere. Totodatãpânã în 2018 ºiminele Paroºeni ºiUricani vor aveaaceeaºi soartã. Huilaextrasã de la cele treimine este vândutãunui singur client,respectiv ComplexulEnergetic Hunedoara.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Incident la mina Lonea

P eretele unei clãdiri vechi din incinta minei Lonea a cedat ºi

incidentul a fost descoperit duminicãdimineaþã. Potrivit responsabililorDiviziei Miniere a CEH, acea parte dezid a cedat, cel mai probabil, din cauzavechimii clãdirii ºi nu sunt victime.

„Nu este o clãdire în care sã fi fost cineva.Oricum este zi liberã ºi la mina Lonea nu s-alucrat. Deocamdatã facem o anchetã ºi la faþalocului au ajuns ºi inspectorii ITM de laPetroºani. Clãdirea este o separaþie veche ºicauzele vor fi stabilite ulterior”, a declaratGabriel Petrescu, director Divizia Minierã aComplexului Energetic Hunedoara.

Inspectorii ITM au ajuns la faþa locului ºi,împrunã cu responsabilii de la mina Lonea au demarat o anchetã în acest caz, pentru astabili mai exact cum a fost posibilã prãbuºirea peretelui.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Multe dosarede pensie

D osare de pensionareºi de recalculare pe

bandã rulantã la CasaJudeþeana de PensiiHunedoara. Proncentul deînregistrare este mai marecu circa 40% faþã de aniitrecuþi.

Casa Judeþeana de PensiiHunedoara precum ºi agenþialocalã de la Petroºani trebuiesã suplimenteze personalul,pentru cã în ultimele douã luni,cel puþin, s-au înregistrat maimulte dosare de pen-sie decît în aceeaºiperioadã a aniloranteriori. “De laînceputul anuluiºi pînã în lunafebruarie, pentru

ianuarie 2014, avem un afluxde dosare mai mare cu 40 %mai mare faþã de situaþia normalã a luni ianuarie 2013.

Acest lucru se datoreazã legii380 din decembrie prin care

se recunoaºte grupa I demuncã celor care au

lucrat anterior datei de1 aprilie 2014 ”, aafirmat Ilie Toma,director CasaJudeþeana de Pensii

Hunedoara.Pînã acum, dosarele

s-au putut prelua într-oordine cît de cît acceptabilã,chiar dacã tot în aceastãperioadã se înregistreazã ºicererile pentru acordareabiletelor de tratament în staþiu-nile balneo-climaterice.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Un an decoplatã

Î n urmã cuaproape un an

de zile a intrat învigoare coplata însistemul medical.

La 1 martie unitãþilemedicale vor trage linieºi vor calcula câþi baniau intrat în visteriile lordupã aplicarea acesteimãsuri. ReperzentanþiiSpitalului municipal din

Lupeni sunt de pãrerecã banii nu au fostmulþi.

”Este o sumã modi-cã care nu are o mare

influenþã asupraeconomiei spitalului.Nu sunt câºtiguri maripentru cã sunt simultepersoane care sunt

scutite de la plataaceasta, suma fiindoricum modicã. Dinbanii care i-am strânsam achiziþionat mate-riale de curãþenie” adeclarat Dorel Neamþu,managerul SpitaluluiMunicipal Lupeni.

Mai multe categoriide pacienþi au fostexceptate de la platataxei de internare.Astfel, nu toþi cei careau beneficiat de serviciile de spitalizareau ºi plãtit coplata.

Monika BACIUMonika BACIU

Ajutor de stat pentru minele neviabile


CFR Cãlãtori aintrodus servicii specializate depazã în trenuri

C FR Cãlãtori a introdus servicii specializate de

pazã atât pentru prevenirea ºi combaterea cazurilor de cãlãtoriefãrã bilet, cât ºi pentru asigurareasecuritãþii pasagerilor ºi a personalului propriu.

CFR Cãlãtori, în colaborare ºi cu sprijinulPoliþiei Transport Feroviar, a identificate ruteleºi trenurile cu grad ridicat al incidenþei cazurilorde cãlãtorie fãrã bilet ºi infracþionalitate. Unadintre rutele pe care personalul de tren estedeja însoþit de agenþi de pazã este BucureºtiObor — Feteºti ºi retur.

Cheltuielile privind furnizarea serviciului de pazã în tren sunt acoperite din încasãrilesuplimentare rezultate în urma controalelor.

AGERPRESAGERPRES

Prinºi fãrã permissau bãuþi bine

D oi tineri s-au ales cu dosar penalpentru conducere a

unui autoturism fãrã a aveapermis, unul dintre ei fiind ºi minor, ar când a fost opritde poliþiºti aceºtia audescoperit cã-ºi fãcuse curaj sã urce la volan dupã ce abãut un pahar de tãrie.

Adolescentul a fost prins depoliþiºtii rutieri din Uricani înzona Valea de Brazi, pe DN66A, ar minorul le-a recunoscutacestora cã nu are permis de

conducere. Dupã ce a fost testat cu etilotestul,rezultatul a arãtat cã avea o concentraþie de0,09 mg/l, alcool pur în aerul expirat.

Un alt tânãr de 25 ani, din Municipiul Vulcan,a fost prins în timp ce conducea un autoturismpe bulevardul Mihai Viteazu din localtate, fãrã aposeda permis de conducere. M.GM.G

Costicã Sava a avutun conflict spontan cuun alt bãrbat, chiar înfaþa ªcolii Generale nr.6 din Vulcan ºi a decissã tranºeze cearta cuun cuþit.

„Din actele deurmãrire penalã efec-tuate pânã în prezenta rezultat cã, la datade 15 februarie 2014în jurul orelor 14,30,

în faþa ªcolii generalenr.6 din Vulcan, pefondul consumului dealcool ºi a unui conflictspontan, inculpatul aaplicat o loviturã cu un briceag în zonahemitoracelui stânganterior al persoaneivãtãmate V.F., cauzândo plagã penetrantã cea necesitat intervenþiemedicalã.

În cauzã au rezultatprobe privindsãvârºirea infracþiunii

menþionate de cãtresuspect, astfel încât s-adispus faþã de acesta

punerea în miºcare aacþiunii penale ºi a fostînaintatã judecãtorului

de drepturi ºi libertãþidin cadrul TribunaluluiHunedoara propunerede arestare preventivãa inculpatului”, adeclarat procurorMirela Elena Negruþiu,purtãtor de cuvânt laParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara.

Bãrbatul esteurmãrit penal, fiindacuzat de comitereainfracþiunii de tentativãde omor. Procuroriicontinuã cercteãrile înacest caz în vederealãmuririi tuturor împrejurãrilor de faptºi stabilirii rãspunderiipenale.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

A vrut sã-i ia viaþa celui cu care s-a certatU n bãrbat din Vulcan este cercetat

de procurori pentru tentativã deomor dupã ce, ziua în amiaza mare, ascos un briceag din buzunar ºi l-aînjunghiat pe un alt bãrbat cu care aavut un conflict spontan.

P oliþiºtii structurilorde investigaþii

criminale dinInspectoratul General alPoliþiei Române (IGPR) audepistat, în ultima sãp-tãmânã, 180 de persoanecare erau dispãrute sau penumele cãrora existaumandate emise deinstanþele de judecatã.

Potrivit IGPR, în urma activitãþilor de cãutare ºi identificare, poliþiºtii struc-turilor de investigaþii criminaledin întreaga þarã au gãsit, înperioada 7 — 13 februariea.c., 87 de persoane sem-nalate ca fiind dispãrute, dintre

care 46 de minori. Minorii gãsiþi au fost

încredinþaþi familiilor sau internaþi în centre pentruminori ºi nu au fost victime alevreunei infracþiuni.

De asemenea, poliþiºtii audepistat 93 persoane urmãrite

în interesul legii, dintre care65 aveau emise pe numele lormandate de executare apedepsei cu închisoarea, 16aveau mandate de arestarepreventivã, iar pe numele a 12persoane erau emise mandateeuropene de arestare.

180 de persoane dispãrute, depistate depoliþiºti în ultima sãptãmânã

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Þineþi neapãrat sã fiþi gospodar ºise pare cã reuºiþi. Sunteþi într-oformã fizicã foarte bunã ºi aveþiºanse sã terminaþi tot ce vã prop-uneþi. Nu vã certaþi cupartenerul de viaþã din cauzainvestiþiilor pentru casã! Încurând veþi sta mai bine cu banii.

Dimineaþa simþiþi nevoia sã faceþicâteva schimbãri prin casã ºiaveþi ºanse sã vã descurcaþi.Trebuie sã alergaþi puþin ºi sãfaceþi niºte cheltuieli. O rudãmai în vârstã se oferã sã vã ajutecu bani. Profitaþi de ocazie!

Ar fi bine sã acordaþi mai multãatenþie activitãþilor casnice, chiardacã vã preocupã chestiunile deafaceri. La serviciu, intuiþia vãajutã foarte mult, dar este indicatsã þineþi cont ºi de pãrerilecolegilor.

Copiii vã apreciazã planurile dereamenajare a locuinþei, însã arfi bine sã þineþi cont ºi depãrerile partenerului de viaþã.Dupã-amiazã s-ar putea sã prim-iþi o veste proastã în legãturã cuo rudã ºi sã vã pregãtiþi pentru ocãlãtorie.

În fine, aveþi resursele financiarepentru a face în casã schimbãrilepe care le visaþi. Pentru aceasta,trebuie sã mergeþi la cumpãrãturiîmpreunã cu partenerul de viaþã.Odihniþi-vã mai mult!

Puteþi sã terminaþi o lucrare încasã, începutã acum câteva zile.O rudã mai în vârstã din familievã ajutã financiar, însã încearcãsã vã impunã ideile sale. Evitaþi oceartã care ar putea sã afectezerelaþiile de familie. Spre searã,primiþi un cadou.

Sunteþi hotãrât sã vã ocupaþi maimult de problemele casnice.Dimineaþa aveþi ocazia sãcumpãraþi o casã la un preþ bunsau sã faceþi un schimb avanta-jos. Partenerul de viaþã vãsusþine. Ascultaþi-vã intuiþia.

Dacã intenþionaþi sã faceþischimbãri în casã, acum estemomentul, pentru cã vã puteþibaza pe ajutorul celor din jur.Nu vã enervaþi dacã cineva dinprea mult zel vã bate la cap cutot felul de sfaturi.

Nu este recomandabil sã vã pro-gramaþi treburi importante, pen-tru cã pot surveni evenimenteneprevãzute. Dimineaþa aveþi dealergat pentru a rezolva câtevaprobleme ale casei.

Este o zi favorabilã activitãþilorlegate de cãmin ºi de afaceri.Acum este momentul sã vãpuneþi ideile în practicã, mai alescã beneficiaþi ºi de ajutorul fami-liei.

Sunteþi hotãrât sã ieºiþi din tipareºi începeþi o lucrare complexa, lacare vã gândiþi de mult. Puteþisã faceþi schimbãri importante încasã. De asemenea, faceþi câtevadrumuri scurte, în interesul fami-liei.

Se pare cã aveþi problemele denaturã sentimentalã ºi nu esteexclus sã deveniþi melancolic. Vãreveniþi dupã-amiazã, când vãdedicaþi activitãþilor casnice.Puteþi avea succes la lucrãri dereparaþii, zugrãvit, mutat mobilã.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok10:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok11:20 Oameni care au schim-bat Lumea11:30 Profesioniºtii... (r)12:30 În grãdina Danei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Oameni care au schim-bat Lumea17:00 Jocurile Olimpice deIarnã Soci 2014 18:30 Întrebãri ºi rãspunderi 19:40 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:15 Maverick (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Miracol pe munte17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Anaconda 2: Goanadupã Orhideea Blestematã 22:30 ªtirile PRO TV

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Cu lumea-n cap (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Ajutor! Vreau sãslãbesc!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Teleshopping 13:30 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Devdas (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui22:30 Fosta mea iubire

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 Doctorul casei (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Onouã viaþã21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro23:30Dincolo

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Barcelona -Rayo Vallecano11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Barcelona -Rayo Vallecano12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Getafe - RealMadrid13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Getafe - RealMadrid14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia15:00 ªtirile Digi Sport15:30 Rezumat Franta16:30 Rezumat Spania17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 IComedy22:30 Un show pãcãtos23:00 Un show pãcãtos

Prin excepþie pentruanul ºcolar 2014-2015,pãrinþii ai cãror copii nuau fost înscriºi înînvãþãmântul primar înanul ºcolar 2013-2014 ºiîmplinesc vârsta de 7 anipânã la data de 31august, inclusiv, potînscrie, la cerere, copiii înînvãþãmântul primar, înclasa I.

Pãrinþii ai cãror copiiîmplinesc vârsta de 6 aniîn perioada 1 septembrie— 31 decembrie, inclusiv, pot sã-ºi înscriecopiii în învãþãmântul pri-mar în clasa pregãtitoare,dacã dezvoltarea lor psi-hosomaticã este core-spunzãtoare.

"Înscrierea copiilormenþionaþi la alin. (1) înclasa pregãtitoare se facela solicitarea scrisã apãrinþilor, dacã evaluarea

dezvoltãrii psihosomaticea acestora, fãcutã de specialiºti, atestãpregãtirea copiilor pentruparcurgerea cu succes aclasei pregãtitoare", pre-cizeazã proiectul MEN.

Totodatã, pãrinþii copi-ilor care împlinesc vârstade 6 ani în perioada 1septembrie - 31 decem-brie, inclusiv, care nuopteazã pentru înscriereacopiilor lor în clasapregãtitoare în anulºcolar 2014-2015 sau aicelor pentru care evaluarea aratã cã dez-voltarea psihosomaticãnu poate asigura parcurgerea cu succes aclasei pregãtitoare îºi vorînscrie copiii la grãdiniþã,în grupa mare.

Criteriile generale dedepartajare care se aplicãsunt urmãtoarele: exis-

tenþa unui certificat medical de încadrare îngrad de handicap acopilului, existenþa unuidocument care dovedeºtecã este orfan de ambiipãrinþi, existenþa unuidocument care dovedeºtecã este orfan de un sin-gur pãrinte, existenþaunui frate/a unei suroriînmatriculat/înmatriculateîn unitatea de învãþãmântrespectivã.

Criteriilespecifice dedepartajare sunt elaborate defiecare unitate deînvãþãmânt ºi seaplicã dupã apli-carea criteriilorgenerale.

Pentru criteriile specificestabilite, unitateade învãþãmânt va

indica documenteledoveditoare pe carepãrintele trebuie sã ledepunã în momentulcompletãrii/validãriicererii-tip de înscriere.

Copiii care împlinescvârsta de 7 ani pânã ladata de 31 august, inclusiv, care nu au fostînscriºi în învãþãmântulprimar în anul ºcolar2013-2014 ºi ai cãrorpãrinþi solicitã înscriereadirect în clasa I vor fiînmatriculaþi în clasele Ideja existente, pe locuriledisponibile, mai prevedeproiectul MEN.

Agerpres

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã

Pãrinþii ai cãror copii împlinesc 6 ani pânã la 31august, obligaþi sã-i înscrie în clasa pregãtitoare

P ãrinþii ai cãror copii împlinesc vârsta de 6 ani pânã ladata de 31 august 2014, inclusiv, au obligaþia de a înscrie

copiii în învãþãmântul primar în clasa pregãtitoare, potrivitunui proiect de metodologie al MEN privind înscrierea copiilorîn învãþãmântul primar.

Monika BACIU

”Prioritãþile sunt multipleºi privim anul 2014 cuoptimism ºi cu speranþa cãceea ce ne-am propus înmare sã ºi putem realiza.Cred cã ar trebui sãîncepem cu Peºtera Bolipentru cã într-un fel amajuns sã fim asimilaþi cuPeºtera Boli dar pe lângãpeºterã asociaþia are multealte activitãþi care s-arputea din punct de vedereecologic sã fie mai impor-tante decât acest obiectivturistic dar care pentru oraºa devenit un brand. În lunaianuarie am avut o promisi-une ºi sunt convins cã ºipânã acum cã orice ne-apromis domnul primar, a ºifãcut. Vom avea o susþinerefinanciarã ca sã putem faceo sonorizare nouã înpeºterã. Noi suntem puþini,serviciul îl facem prin vo-luntariat la peºterã ºi atuncidacã vin mai multe grupuri

sunt cazuri în care ai posi-bilitatea sã cobori cu ei înpeºterã ºi de altã datã nu.Sunt cazuri în care vinturiºti din Anglia, Japonia,India ºi a apãrut aceastãproblemã cã nu putemprezenta istoria peºterii ºi acetãþii dacice într-un moddeosebit ºi atunci oamenilorchiar dacã le place ce vãd,pleacã puþin dezinformaþi.Dorim ca din momentul încare se va deschidefinanþarea, peºtera sã fiesonorizatã ºi în momentulîn care va intra turistul sãputem sã dãm drumul lastaþie ºi sã putem prezentatotul pe un fond muzicalaºa cum ar trebui sã fie înmod normal. Acesta esteunul dintre obiectivele pen-tru anul 2014. La ultimulconcert de Crãciun am avutun moment neplãcut, la unmoment dat s-a opritcurentul în mijlocul specta-colului. La acel moment aparticipat ºi domnul primar

ºi domnul preºedinte Moloþºi domnul vicepreºedinteBalint care au vãzut cã nuse poate face nimic cu oinstalaþie improvizatã. Cuacesta problemã vommerge la domnulpreºedinte Moloþ care ne-aspus sã mergem la dânsuldupã sãrbãtori ca sã vedemce putem face pe acestaproblemã. Pentru acestaproblemã ne va trebui unproiect care sã sperãm cã îlvom avea în curând ºi atun-ci vom putea merge sãîncercãm sã obþinem ofinanþare pentru iluminat”,a declarat Imre Szuhanek,preºedinte Asociaþia PetroAqua.

În ceea ce priveºte tra-ducerea informaþiilor cãtreturiºtii strãini, responsabiliiPeºterii recunosc cã existão problemã în acest sens,însã mare lucru nu se poateface fãrã finanþare.

”Noi suntem conºtienþide acest lucru dar pentruabsolut tot trebuie bani. LaMuzeul Mineritului am ple-cat pe idea cã trebuieprezentat atât muzeul cât ºicolþul Brâncuºi ºi atunci ammontat un sistem audioprin care se poate faceacest lucru. Instalaþia estemontatã, textul l-am aveadar mai trebuie fãcutã ºipartea cu mineritul, traduseîn mai multe limbi, darproblema o constitue baniiîn principal pentru cã totultrebuie fãcut de calitate. LaPeºtera Bolii am pus unbaner mare prin care pro-movãm ºi MuzeulMineritului ºi acolo se potobsera ºi lucruri despreBrâncuºi. Sunt mulþi turiºticare ne întreabã ce cautãBrâncuºi la Petroºani iaratunci când încercam sã leexplicãm nu le vine sãcreadã iar dupã aceea mergºi viziteazã muzeul. A venitun grup de profesori din

Cluj iar dupã ce le-am reco-mandat sã meargã laMuzeul Mineritului, laîntoarcere au venit ºi ne-aumulþumit. Ne-au întrebat cãdoar pe Brâncuºi l-am avutîn Valea Jiului pentru cã eiau auzit ºi de I. D. Sîrbu.Din acesta cauza noi îi vomface o propunere domnuluiprimar cã sã putem pune oimagine cu I. D. Sîrbu ºi sãspunem cã a fost miner ºicã a trãit în Valea Jiuluipentru cã I. D. Sîrbu estecunoscut. Sunt multelucruri care au nevoie depromovare în Valea Jiului ºieste pãcat pentru cã avemun oraº frumos care s-aschimbat în bine ºi ar trebuisã punem în valoare ºi ast-fel de monumente ºioameni”, a mai precizatsursa citatã.

Potenþialul Vãii Jiuluieste promovat prin PeºteraBolii care a devenit centrude informare turisticã.

”Este foarte importantcã este o receptivitate pen-tru a repune Valea acolounde ar trebui sã fie pentrucã avem ce aratã. Înmomentul de faþã PeºteraBolii a ajuns Centru deinformare turisticã pentruValea Jiului pentru cã noitrimitem turiºti în toatezonele, am scos o hartãturisticã a Vãii Jiului”, amai spus Szuhanek.

Reprezentanþii PetroAqua au ºi alte activitãþiecologice. Aceºtia prin vo-luntariat încearcã sã prote-jeze mediul înconjurãtor, iarpentru a-i sensibiliza peadulþi au apelat la copii.

”Începând de anul trecutam avut onoarea sãreprezentãm organizatilenonguvernamentale încomitetul Dunãrii de Jos încare sunt judeþulHunedoara, Gorj, Dolj,Mehedinþi pe apeleromâne. Noi am câºtigat în2002 - 2003 premiideosebite pe probleme de

apã, în mod special cucopiii. Am reluat acestaactivitate cu un grup decopii de clasa a II-a subconducerea doamnei edu-catoare Popescu Gabriela,va apãrea în curând primacarte poºtalã ecologicãfãcutã de aceºti copii.Avem proiecte serioase cuei, sunt copii care am vãzutcã au voinþã ºi vrem sãpornim un programdeosebit pe care sper cã vafi acceptat chiar deMinisterul Mediului ºi dedoamna secretar de stat dela Apele Române care afostinformatã de ceea ce amvrea sã facem. Pentrumoment este doar în ValeaJiului iar în luna septembrievom trage linie ºi vom faceun raport doamei secretar.Noi am ajuns la concluziacã foarte multe proiecteîncepute de noi au fost pre-luate de alþii. Pânã la urmãeste important sã se facã.Este un proiect originaldespre relaþia dintre copil ºisocietate pentru cã atuncicând educaþia maturilorîncepe sã fie fãcutã decãtre cei mici, atunci areimpact. Copiii vor faceniºte lucruri mai ieºite dincomun, în prima fazã mergcu pãrinþii în oraº ºi vãdanumite lucruri care nusunt bune ºi vor trimite ocarte poºtalã cu adresareprin care vor spune ce tre-buie fãcut în anumite zoneale oraºului.

Nu se va schimba totuldar vor fi reacþii la careoamenii se vor gândi ºi levor da celor mici dreptatepentru cã esenþa acestuiprogram e mai amplã”, amai precizat preºedintelePetro Aqua.

Sunt voluntari careîncearcã sã arate lumiiîntregi cât de frumoasã esteValea Jiului ºi care estepotenþialul acesteia.Implicare existã însã ºi dinpartea autoritãþilor locale ºijudeþene.


Peºtera Bolii, ”ambasadorul” Vãii Jiului

V alea Jiului are perspective. Nu ºtim,nu vrem sau nu putem însã sã

promovãm la adevãrata lor valoare toatelucrurile pozitive ale zonei. Nu doar industria minierã caracterizeazã aceastãzonã, ci ºi istoria ºi geografia. Sunt aspectecare ne ajutã sã ieºim din anonimat, însãfãrã resurse ºi suficientã voinþã acest lucrunu se poate face.

CVJ 553, luni, 17 februarie

Documents

Transcript of CVJ 553, luni, 17 februarie