CVJ NR. 842, MIERCURI 22 APRILIE 2015

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 842 Miercuri, 22 Aprilie 2015 Lãcomia a lãsat-o fãrã un leu N -a jucat ºi nici nu s-a înscris la vreun con- curs, însã când a fost sunatã ºi i s-a spus cã este câºtigã- toarea a 10 mii de euro, în loc sã se gândeascã la o escrocherie a fost sigurã cã a dat norocul peste ea. O pensionarã de 64 de ani din Petroºani a rãmas fãrã economii dupã ce a fost ademenitã cu un premiu de 10 mii de euro ºi a dat fuga la poºtã pentru a vira economiile în buzunarul escrocilor. Potrivit anchetatorilor, femeia a trimis cei 1800 de lei, toþi banii pe care-i avea în casã, prin mandat poºtal ºi apoi s-a gândit cã a fost înºelatã ºi a anunþat autoritãþile. „Din primele cercetãri, poliþiºtii au stabilit faptul cã la data de 20.04.2015, în jurul orei 12:00, persoana vãtãmatã a primit un apel pe telefonul fix de la o persoanã de sex feminin, ce s-a recomandat a fi director al unei societãþi de telefonie ºi care i-a adus la cunoºtinþã faptul cã ar fi câºtigãtoarea unui premiu în valoare de 10.000 de euro ºi i-a solicitat ca, pentru a intra în posesia „premiului”, sã achite suma de 1.800 lei, reprezen- tând „comision de acordare a premiului”. Partea vãtãmatã, deºi nu cunoºtea identitatea apelantei, a urmat indicaþiile acesteia ºi a achitat suma solicitatã la un oficiul poºtal din municipiul Petroºani”, declarã subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Petroºani încearcã sã dea de urma escrocilor ºi au deschis un dosar penal pentru înºelãciune. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU V ochiþoiu loveºte din nou: ORI PENSIE DE SENATOR, ORI ADIO MANDAT! L a Brãdet va fi singurul loc special amenajat din Petroºani pentru picnicuri, aºa cum prevede legea. Cine nu respectã preve- derile legale riscã sã fie amendat. Primãria Petroºani lucreazã din zor la amenajarea zonei Brãdet pentru picnic, astfel încât de 1 Mai localnicii care vor sã iasã la iarbã verde sã aibã un spaþiu special în acets sens. „Deja este sursã de apã ºi, pânã la 1 Mai, vor fi amplasate ºi containere ºi un pichet PFI. Locul va fi amenajat în aºa fel încât omul sã vinã cu grãtarul lui”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. De precizat cã, în anul 2012, odatã cu reabilitarea centrului civic din Petroºani, s-au desfãºurat lucrãri de reamenajare ºi în zona de agrement de la Brãdet, unde s-a reconstruit întreg spaþiul destinat relaxãrii. ... ºi la bãi Ziua Internaþionalã a Muncii serbatã ºi în staþiunile balneare. Vara se apropie, iar petroºãnenii se gândesc deja unde îºi vor petrece concedi- ile. Pânã atunci însã vor profita de minivacanþa de 1 mai. Agenþiile de turism au venit cu oferte. “Încã de la începutul anului au început sã vinã ºi sã-ºi rezerve bilete pentru vacanþele de varã. În ultima perioadã au început sã vinã pentru ziua de 1 Mai special pentru staþiunile balneare”, a declarat Ioan Toacã, reprezentant agenþie de turism. Pentru sezonul de varã, majoritatea petroºãne- nilor au optat pentru litoralul românesc, iar în ceea ce priveºte sejururile externe des- tinaþia cea mai cãutatã este Grecia. “Au revenit turiºtii, în ceea ce priveºte solicitãrile pentru litoralul româ- nesc, mai mult faþã de anii anteriori când aveam solicitãri mari pentru Bulgaria ºi Turcia. Preþurile sunt accesibile, în luna iunie pleacã undeva de la 350 de lei pentru cinci nopþi de cazare pentru douã persoane pe litoralul românesc. În general Grecia este cea mai apreciatã ºi a depãºit încã de anul trecut Bulgaria ca ºi cerere”, a mai spus sursa citatã. Preþurile sunt accesibile pentru toate buzunarele, însã depinde de pretenþiile fiecãruia. Car Car men men COSMAN-PREDA COSMAN-PREDA Monika BACIU Monika BACIU De 1 Mai petrecem la Brãdet... T S enatorul ajuns în Parlament la renumãrarea voturilor, prin redistri- buire ºi nu ales de cetãþenii Vãii Jiului, ori ai judeþului Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu vrea neapãrat pensie specialã. Mai mult, întrebat de reporterii Mediafax despre acest subiect, senatorul de la noi din Vale a replicat dur, spunând cã domnia sa vã trãi din pensie dupã mandat ºi a fost absolut tranºant în aceastã privinþã. >>> >>> PAGINA AGINA A 7-A 7-A

description

CVJ NR. 842, MIERCURI 22 APRILIE 2015

Transcript of CVJ NR. 842, MIERCURI 22 APRILIE 2015

Page 1: CVJ NR. 842, MIERCURI 22 APRILIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 842

Miercuri, 22 Aprilie 2015

Lãcomia alãsat-o fãrãun leu N -a jucat ºi nici nu s-a

înscris la vreun con-curs, însã când a fost sunatãºi i s-a spus cã este câºtigã-toarea a 10 mii de euro, înloc sã se gândeascã la oescrocherie a fost sigurã cãa dat norocul peste ea.

O pensionarã de 64 de anidin Petroºani a rãmas fãrãeconomii dupã ce a fost ademenitã cu un premiu de 10

mii de euro ºi a dat fuga lapoºtã pentru a vira economiileîn buzunarul escrocilor.

Potrivit anchetatorilor,femeia a trimis cei 1800 de lei,toþi banii pe care-i avea în casã,prin mandat poºtal ºi apoi s-agândit cã a fost înºelatã ºi aanunþat autoritãþile.

„Din primele cercetãri,poliþiºtii au stabilit faptul cã ladata de 20.04.2015, în jurulorei 12:00, persoana vãtãmatãa primit un apel pe telefonul fix de la o persoanã de sexfeminin, ce s-a recomandat a fi director al unei societãþi detelefonie ºi care i-a adus lacunoºtinþã faptul cã ar ficâºtigãtoarea unui premiu în

valoare de 10.000 de euro ºi i-a solicitat ca, pentru a intra înposesia „premiului”, sã achitesuma de 1.800 lei, reprezen-tând „comision de acordare apremiului”. Partea vãtãmatã,deºi nu cunoºtea identitateaapelantei, a urmat indicaþiileacesteia ºi a achitat suma solicitatã la un oficiul poºtal dinmunicipiul Petroºani”, declarãsubcomisarul Bogdan Niþu,purtãtorul de cuvânt al IPJHunedoara.

Poliþiºtii Biroului deInvestigaþii Criminale Petroºaniîncearcã sã dea de urmaescrocilor ºi au deschis undosar penal pentru înºelãciune.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Vochiþoiu loveºte din nou:

ORI PENSIE DE SENATOR,ORI ADIO MANDAT!

L a Brãdet va fisingurul loc

special amenajat dinPetroºani pentrupicnicuri, aºa cumprevede legea. Cinenu respectã preve-derile legale riscã sãfie amendat.

Primãria Petroºanilucreazã din zor laamenajarea zoneiBrãdet pentru picnic,astfel încât de 1 Mailocalnicii care vor sãiasã la iarbã verde sãaibã un spaþiu specialîn acets sens. „Dejaeste sursã de apã ºi,pânã la 1 Mai, vor fiamplasate ºi containereºi un pichet PFI. Loculva fi amenajat în aºa felîncât omul sã vinã cugrãtarul lui”, a declaratNicu Taºcã, purtãtor decuvânt al PrimãrieiMunicipiului Petroºani.

De precizat cã, înanul 2012, odatã cureabilitarea centruluicivic din Petroºani, s-au desfãºurat lucrãride reamenajare ºi înzona de agrement dela Brãdet, unde s-areconstruit întregspaþiul destinatrelaxãrii.

... ºi la bãi

Ziua Internaþionalãa Muncii serbatã ºi înstaþiunile balneare.Vara se apropie, iar petroºãnenii segândesc deja unde îºivor petrece concedi-

ile. Pânã atunci însã vor profita deminivacanþa de 1 mai.

Agenþiile de turismau venit cu oferte.“Încã de la începutulanului au început sãvinã ºi sã-ºi rezervebilete pentru vacanþelede varã. În ultimaperioadã au începutsã vinã pentru ziua de1 Mai special pentrustaþiunile balneare”, adeclarat Ioan Toacã,reprezentant agenþiede turism. Pentrusezonul de varã,majoritatea petroºãne-nilor au optat pentrulitoralul românesc, iarîn ceea ce priveºtesejururile externe des-tinaþia cea mai cãutatãeste Grecia. “Aurevenit turiºtii, în ceeace priveºte solicitãrilepentru litoralul româ-nesc, mai mult faþã deanii anteriori cândaveam solicitãri maripentru Bulgaria ºiTurcia. Preþurile suntaccesibile, în lunaiunie pleacã undevade la 350 de lei pentrucinci nopþi de cazarepentru douã persoanepe litoralul românesc.

În general Greciaeste cea mai apreciatãºi a depãºit încã deanul trecut Bulgaria caºi cerere”, a mai spussursa citatã. Preþurilesunt accesibile pentrutoate buzunarele, însãdepinde de pretenþiilefiecãruia.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Monika BACIU Monika BACIU

De 1 Mai petrecem la Brãdet...

T

S enatorul ajuns în Parlament la renumãrarea voturilor, prin redistri-buire ºi nu ales de cetãþenii Vãii Jiului, ori ai judeþului Hunedoara,

Haralambie Vochiþoiu vrea neapãrat pensie specialã. Mai mult, întrebat dereporterii Mediafax despre acest subiect, senatorul de la noi din Vale a replicat dur, spunând cã domnia sa vã trãi din pensie dupã mandat ºi a fostabsolut tranºant în aceastã privinþã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

Page 2: CVJ NR. 842, MIERCURI 22 APRILIE 2015

În Raportul de Control alCurþii de Conturi încheiat înurma verificãrii modului deadministrare a patrimoniuluisocietãþii, inspectorii Curþiide Conturi au semnalat unnumãr de 7 nereguli, pentrucare au decis ca directorulgeneral al Apa Serv, în calitatea sa de administrator,sã dispunã mãsurile care seimpun a fi luate pentru înlãturarea neregulilor dinactivitatea financiar-contabilã.

Potrivit Raportului deControl al Curþii de Conturi,responsabilii Apa Serv ar fiînregistrat în contabilitate oserie de mijloace fixe ºiobiecte de inventar la o valoare inferioarã preþului de achiziþie practicat defurnizor. De asemenea, celor

de la Apa Serv li se maiimputã cã nu ºi-ar fi actuali-zat planul de audit publicintern precum ºi faptul cã nuar fi realizat în totalitate pro-gramul de verificãri gestio-nare pe anul 2014, ori cãnu au respectat dispoziþiilelegale privind organizarea ºidesfãºurarea operaþiuniiprivind inventarierea patri-moniului. Nu în ultimul rând,inspectorii Curþii de Conturi

spun cã nu au fost repectateprevederile legale în cepriveºte scoaterea din funcþiune a fondurilor fixe,fiind casate unele mijloacefixe fãrã a se proceda ladezmembrarea lor, dar ºineconformitãþi între ofertelede preþ cu cerinþele stabiliteprin caietul de sarcini ºi fiºade date a achiziþiei.

Totodatã, inspectoriiCurþii de Conturi au sesizatºi faptul cã în situaþiile delucrãri la obiectivul deinvestiþii “Lucrãri pentruamenajarea hidroenergeticãde micã putere MHC Brazi,judeþul Hunedoara”, s-aufolosit preþuri mai mari decât preþul de vânzare alfurnizorului de materiale.

Directorul General ApaSev, Costel Avram susþinecã în vederea înlãturãriineregulilor constatate deinspectorii Curþii de Conturi a stabilit mãsurile,responsabilii ºi termenele deaducere la îndeplinire, iarCompartimentul Financiarde Gestiune va urmãri modulde implementare a mãsurilordispuse de inspectorii Curþii de Conturi, respectiv a modului de realizare a acestora la termenele stabilite.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Termoficareanu se opreºteT emperaturile

scãzute dinultimele zile i-au fãcutpe cei de la termoficaresã amâne sistareaagentului termic.

Cel puþin pânã la finelelunii nu se va întâmpla astaºi asigurãrile ni le dau ceicare au prelungit contractulde funcþionare.

Primãvara ne-a creat surprize ºi, dupã doar câtevazile mai calde, a revenitfrigul. Temperaturile de afarã i-au fãcut pe cei de latermoficare sã prelungeascãperioada de furnizare aagentului termic, care ar fitrebuit sã fie sistat de vreosãptãmânã.

„Deocamdatã existã oînþelegere scrisã cu cei de laParoºeni, în ideea în care sãprelungim furnizarea agentu-lui termic pânã la 1 mai.Asta în condiþiile în care ºi

tenperaturile exterioare oimpun”, a declarat OvidiuMunteanu, director SCTermoficare SA Petroºani.

Cel puþin încã douã zile,agentul termic va fi furnizatºi ziua, din cauza frigului deafarã, iar apoi, pânã la finelelunii, programul de furnizareal agentului termic va fi doarnoaptea. „În perioada actualã, având în vederetemperatura scãzutã, s-a gândit furnizareaagentului termic doar înperioada intervaluluiorar 19,00 – 7,00, daracum fiind foarte frig,am decis sã furnizãmcãldurã pânã se vaîncãlzi vremea, probabildupã ziua de miercuri”,a mai spus OvidiuMunteanu.

În ultimele zile, temperaturile au scãzutsimþitor ºi maxima zilei aajuns la cel mult 8 C, întimp ce noaptea au fostperioade când tempera-turile au ajuns aproapede limita îngheþului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 aprilie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Neregulile semnalate de Curtea de Conturi laApa Serv au termene stricte de rezolvare

D irectorul Apa Serv, Costel Avram a numitresponsabilii care vor trebui, într-un termen

bine stabilit, sã rezolve toate neregulile semnalate de inspectorii Curþii de Conturi înurma controlului pe care l-au derulat la Apa Servpe parcursul lunii februarie.

Page 3: CVJ NR. 842, MIERCURI 22 APRILIE 2015

A u lucrat pânã la45 de ani în

minã, dar, deºi nusunt chiar pension-ari, minerii nu maisunt luaþi în calculcând vine vorba sã serecalifice.

Asta deºi, în momentul încare se disponibilizeazã,angajatorul este obligat sã leofere cursuri de calificare. Ei,însã, rãmân la pensie, pentrucã accentul se pune pe tineriicare nu au lucrat niciodatã.

Aproximativ 500 de angajaþi de la minele viabilevor fi disponibilizaþi în câtevaluni, dar, deºi angajatorul areobligaþia sã le ofere posibili-tatea recalificãrii gratuit,aceºtia sunt lãsaþi deoparte,pe motiv cã tinerii ar aveaprioritate.

„Minerii care vor intra înºomaj sunt, de cele maimulte ori, cazuri fericite, pentru cã marea lor majori-tate îndeplinesc condiþiile de pensionare, într-un timpfoarte scurt dupã disponibili-zare. Atunci, ne orientãmmai puþin cãtre ei, pentru cãavem mulþi tineri pe careîncercãm sã îi pregãtim pentru viaþã”, a spus JudithBabþan, ºefa ALOFMPetroºani.

Pentru cei care nu aulucrat niciodatã, în Petroºaniurmeazã sã înceapã cursuride calificare în meserii cerutepe piaþa muncii.

„Am demarat un curs deconfecþioner tâmplãrie PVC,acum vrem sã formãm ºi ogrupã de lucrãtori în turism ºine pregãtim sã demarãm ºialte cursuri de calificare, în

funcþie de cereri”, a mai spusºefa agenþiei de la Petroºani.

La finele lunii trecute, rata ºomajului în judeþulHunedoara era de peste 6,6% ºi aproape 13.000 deoameni sunt ºomeri, maibine de jumãtate dintre eifiind fãrã venituri. Lor li sevor adãuga alþi aproximativ500 de la minele neviabile,care se vor disponibiliza întoamnã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Discuþiile au fostpurtate pe temalucrãrilor de reabilitarea grupurilor 3 ºi 4 dela TermocentralaMintia. Lucrãrile ar fitrebuit sã se realizezeîn baza unui creditfurniozor, iar CEH-ultrebuia sã prezinte maimulte garanþii. Cumcondiþiile nu au fostîndeplinite, proiectul afost tras pe liniemoartã.

“Contractul dintreSC ComplexulEnergetic HunedoaraSA ºi companiachinezã ChinaNaþional ElectricEngineering Co Ltd.având ca obiect lucrãrila termocentrala Devaprivind reabilitareagrupului numãrul 4 ºiinstalaþii de desulfurarepentru grupurile nr. 3ºi nr. 4 a fost semnatla data de 1. 09.2014la Beijing ºi pentruintrarea în vigoare aacestuia trebuiauîndeplinite o serie decondiþii ºi mãsuri.Pentru intrararea în

efectivitate a contrac-tului au fost fãcute maimulte demersuri ºi aufost refãcute ºi actua-lizate documentaþii.

Toate acestea auavut un parcurs dificildatoritã situaþiei eco-nomice a societatãþii,confruntatã cu necesi-tatea de restructurareºi eficientizare ºi aucondus la situaþia încare, la finele luniiebruarie a.c. expiraperioada contractualãde îndeplinire acondiþilor de intrare învigoare, fãrã sãreuºeascã finalizareademersurilor. În plus,înþelegerea semnatãcu compania chinezãstipula intrarea învigoare în termen de6 luni la data semnãriide cãtre pãrþi, data de1 septembrie 2014,numai dupãîndeplinirea cumula-tivã a unor condiþii ºigaranþii”, se aratã într-un document alMinisterului Energiei.

Condiþiile nu au fostîndeplinite ºi chiar ºi

aºa fosta conducere aComplexului EnergeticHunedoara a vrut sãprelungeascã contrac-tul cu încã ºase lunioferind chinezilorchiar unele garanþii.

“Aceste condiþii nuau fost îndeplinite încele 6 luni care s-auscurs de la semnareade cãtre directorulgeneal al CEH a con-tractului ºi conducereaexecutivã a CEH asolicitat Consiliului deAdministraþie sãaprobe semnarea unuiact adiþional la con-tract cu prelungirea peo perioadã suplimen-tarã de 6 luni aintrãrii în vigoare acontractului, perioadãcare sã permitãîndeplinirea unorcondiþii ºi a unorgaranþii din parteapãrþii române. În bazaopiniilor de ordinjuridic ºi economicprimite, a inadver-

tenþelor semnalate înparcurgerea proceduriide achiziþie a lucrãrilorobiectivelor deinvestiþii la grupurilen.3 ºi nr. 4 din cadrultermocentralei Mintia-Deva, precum ºi înlipsa unui studiu defezabilitate actualizat ºiaprobat al lucrãrilor dereabilitare a grupuluinr.4 nu a fost posibilãprelungirea contrac-tului”, se mai aratã în document.

Statul român nu a

fost de acord cu prelungirea contractu-lui dintre ComplexulEnergetic Hunedoara(CEH) ºi ChinaNaþional ElectricEngineering CO Ltd(CNEEC), întrucâtdocumentul semnat deAurel Niculescu, fostuldirector general alsocietãþii hunedorene,nu avea avizele necesare, iar echipamentele erauunele învechite.

În 1 septembrie

2014, conducereaCEH a semnat, înChina, ºi în prezenþapremierului VictorPonta, un contract în valoare de 291 demilioane de dolari(271 de milioane dedolari asigura parteachinezã, CEH avândîn depozite echipa-mente de circa 20 milioane de dolari -n.r.) pentru reabilitareaGrupului IV de laMintia ºi douã insta-laþii de desulfurare laGrupurile III ºi IV de laaceeaºi termocentralã.Structura energeticãhunedoreanã trebuiasã asigure 15 la sutãdin valoarea investiþiei,adicã peste 40 de milioane de dolari,bani pe care fosta con-ducere a complexuluispera sã îi împrumutede la o bancã, dar ºialte garanþii pânã la ovaloare totalã de circa300 milioane dedolari.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 aprilie 2015 Actualitate 3

C ontractul de finanþare dintre Chinaºi CEH a murit înainte de a se

naºte. Dupã nenumãrate vizite în China,Termocentrala Mintia rãmâne tot fãrãinvestiþii. Doar pe parcursul anului trecut,fosta conducere a Complexului EnergeticHunedoara ºi reprezentanþi ai Guvernuluiau fãcut mai multe vizite în China.

Minerii nu mai vor calificãri

Garanþii oferite ppppeeee ttttaaaavvvvãããã cccchhhhiiiinnnneeeezzzziiii lllloooorrrr

Page 4: CVJ NR. 842, MIERCURI 22 APRILIE 2015

M ai mulþi ºomeri dinAninoasa ar putea

sã-ºi gãseascã un loc demuncã la o fermã ce arurma sã fie realizatã deinvestitori italieni.

În Aninoasa ar urma sã fierealizatã o crescãtorie demãgãruºi, afacerea pusã la calede niºte investitori italieni a trecut de stadiul de intenþie, iarautoritãþile locale au fãcut ºiprimii paºi. Primãria Aninoasaa identificat un teren pe care-l

poate pune la dispoziþia italie-nilor ºi a avut mai multe discuþiicu reprezentanþii potenþialilorinvestitorii.

„ªtiu cã au fost ceva discuþiicu domnul primar, nu ºtiu însãîn ce stadiu mai este proiectul laacest moment. Undeva peValea Piscului, noi primãria,avem niºte terenuri mai mari ºila momentul acesta se lucreazãacolo. Am avut o groapã degunoi ºi este în curs de ecolo-gizare, zona nu se suprapunecu terenul necesar pentrufermã. Oamenii au fost ºi au

vãzut, ar fi interesaþi dar maideparte nu ºtiu în ce stadiu maieste proiectul”, a declaratviceprimarul localitãþiiAninoasa, Adrian Albescu.

Investiþia ar urma sã fie realizatã pe fonduri europenespune reprezentantul unei fundaþii care i-a atras pe italieniîn Aninoasa.

„Italienii urmeazã sã vinã ºi aceastã investiþie va ajutalocalitatea, atât comunitatea cât ºi bugetullocal. Orice loc de muncã înseam-nã un venit pentru o familiecât ºi pentruprimãrie ºi deaceea oriceinvestitor esteimportant pentruun oraº caAninoasa”, spunereprezentantulfundaþiei.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

“Vã apreciezpentru

dragostea pe care o emanaþi cândpovestiþi desprelocul, despre oraº ºi oameni”, a scris în cartea deonoare a MuzeuluiMineritului soþia ministruluiEnergiei.

Doar cã Valea Jiuluiva ajunge în scurt timpun întreg muzeu dacãnu se clarificã proble-mele ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Nevasta ministruluiEnergiei, în vizitã laMuzeul Mineritului.Numãrul de vizitatori dela muezul mineritului dinPetroºani nu este unulfoarte ridicat ºi nici personalitãþi marcantenu prea ajung aici.

Totuºi, cei de laaceastã instituþie au avutparte de o vizitã sur-prizã. Soþia ministruluiAndrei Gerea a vizitatMuzeul Mineritului ºi apromis cã îºi va aduce ºisoþul aici.

“În 6 martie a fostsoþia ministrului Gerea,o doamnã prin excelenþã care a fostimpresionatã de muzeuºi mi-a spus cã dataviitoare va veni cu soþul.Vizite sunt, dar nu

personalitãþi debazã”, a declaratErica Musa,responsabil MuzeulMineritului.

Nici în sãptãmâ-na altfel muzeul nua fost în centrulatenþiei. Puþini aufost elevii care auvenit aici pentru aafla despre istoriamineritului dinValea Jiului.

“De data aceasta au fost mai puþini decâtîn ceilalþi ani. În jur de100-130 pe zi am avut,þinând cont cã lunimuzeul este închis ºi învinerea mare s-auanunþat cã nu mai vin.În total au fost vreo340 de elevi. A fostsãptãmâna între Paºtele catolic ºi celortodox, majoritatea au fost plecaþi, am avutlicee unde din clase auvenit 4-5 elevi”, a mai spus sursa

citatã. Chiar ºi clãdirea

muzeului este un edificiuistoric. Sediul muzeuluieste într-o clãdireconstruitã în 1920, careeste monument istoric.

Sunt prezentate piesecare atestã istoriamineritului în ValeaJiului: documente originale, fotocopii,schiþe, aparate, utilajeminiere, insigne, obiectespecifice vieþii dinregiune.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 aprilie 20154 Actualitate Actualitate 5

M uzeul Munteluiiasã în stradã.

De ceva timp laPetroºani funcþioneazãun muzeu dedicatmuntelui. Pentru cãtoatã lumea sã cunoascãzona ºi istoria acesteia,cei de la muzeu au decissã promoveze locul.

“Ca o noutate am ieºit dinnou în faþa publicului vizitatorcu o expoziþie. De data aceasta fãcutã în deplasare.Urmeazã în curând sã fieinaugurat Centrul de vizitareal Parcului Naþional DefileulJiului ºi în virtutea relaþiilor debunã colaborare intreAsociaþia SchiTurist montanProParang ºi conducera par-cului am organizat o miniexpoziþie.

Cuprinde 75 de obiecte dinmai multe categorii începândde la echipament montan,cãrþi, trofee, hãrþi, mijloace deorientare”, a declarat OvidiuPuºcaº, reprezentantulMuzeului Muntelui.

Muzeul Muntelui are nevoiede donaþii, însã puþini sunt ceicare vin sã lase aici ofotografie sau un obiect spe-cific. “Lumea nu prea mai

vine sã doneze la MuzeulMuntelui. Lumea preferã sã-ºiposteze fotografiile pe reþelelede socializare dar eu am maizis cã este suficient sã fac ocopie la pozã ºi sã ne-o deanouã pentru cã rãmâne. Amvãzut niºte fotografii foartefrumoase din Parâng carecuprind momentul în care s-ainstalat prima datã telescaunuldin Parâng. Sunt niºtemomente despre istoria

turismului montan de aici. Eu nu am de unde sã le amdoar cei care au lucrat acolo.Am fãcut apel la persoanarespectivã dar aceasta s-afãcut cã plouã. Copiii noºtrinu vor ºti, vor avea impresiacã totul este ca acum. Ceimai în vârstã mulþi dintre eiau plecat dintre noi iar ceilalþicare sunt din generaþia noastrã oscileazã de parcã arfi ceva super valori. Nu credcã dintre amatorii de muntenu este unul care sã nu aibãun obiect turistic pe care sãnu-l mai foloseascã”, a maispus sursa citatã.

În prezent, în micuþaîncãpere a muzeului pot fivãzute obiecte specificemuntelui, poze din staþiunilemontane din Valea Jiului, darºi alte lucruri.

Monika BACIUMonika BACIU

Invitaþie laZiua VerdeP entru al patrulea

an consecutiv, laPetroºani va fi marcatãºi anul acesta ziuaverde. Vineri 24 aprilie,petroºãnenii suntîndemnaþi sã iasã lacurãþenie astfel încâtdin zonele oraºului sãdisparã mizeriile arun-cate la voia întâmplãrii.

Copiii vor fi anul acestacei care îi vor îndemna peadulþi sã pãstreze oraºulcurat.

“Municipalitatea organizeazã anul acesta aIV a ediþie a Zilei Verzi careva avea loc în data de 24aprilie. Ca o noutate pecare vrem sã o facem cuocazia acestei zile fãcutã decãtre Casa ProUrbis, este oactivitate educaþionala carevor consta în niºte afiºeapel ale elevilor ºi al cetãþenilor, pe toþi cei careîi intereseazã ordinea ºicurãþenia în oraºul nostru.

Prin aceste afiºe apelcopiii vor cere de lalocuitorii municipiuluiPetroºani sã ajute munici-

palitatea în a menþinecurãþenia în locul în caretrãiesc. Aceste afiºe voravea ºi un loc de desen încare copiii vor desena cedoresc ei ºi acestea vor filipite la scãrile de bloc.Elevii din clasele V-VIII voravea ºi ei afiºe dar cãtrecetãþenii noºtri ºi acesteavor fi lipiþi la afiºierele pecare municipalitatea leare”, a declarat EduardWersanski, preºedinteCasa ProUrbis.

Acþiunea de curãþenie se aflã la ediþia cu numãrulpatru. Administraþia localãde la Petroºani a demaratacest proiect în careparteneri sunt CasaProUrbis ºi AsociaþiaPetroAqua.

Monika BACIUMonika BACIU

S untem tot mai puþini, iar

sporul populaþieieste negativ. O singurã excepþies-a înregistrat, în2012, când situaþiapãrea sã seechilibreze dar înrest sunt mai multedecese decât naºteri.

O aratã negru pe albcifrele statistice, caresunt alarmante. Suntcinci ani în care înjudeþul Hunedoara s-aînregistrat un spor negativ crescãtor alpopulaþiei. Potrivitdatelor statistice, în201, diferenþa dintrecei nãscuþi vii ºi per-soanele decedate a fostde 2.101 pentru ceidecedaþi, iar în 2011sporul natural a fost,din nou, negativ,respectiv de 2.273.Situaþia a pãrut sã semai amelioreze în2012, însã în 2013 ºianul trecut sporul natu-ral negativ a crescut dinnou, ºi chiar în modsemnificativ. În 2013rãrirea populaþiei a fostde 2.366 de persoane,

iar anul trecut s-a atinsapogeul, hunedoreniiîmpuþinându-se cu încã2.456. Alarmant estecã nu se moare debãtrâneþe, cautele cele mai frecvente aledeceselor în judeþulHunedoara fiinddiversele tipuri de cancere, infarcturilemiocardice ºi accidentele vascularecerebrale (AVC).

R ãpuºi înfloarea

vârsteiDatele puse la

dispoziþie de DirecþiaJudeþeanã de Statisticãrelevã faptul, trist, cãanual, creºte numãrulcelor care decedeazãdin cauza unor diferite

forme de cancer, mediafiind de peste 1.200 decazuri. De asemenea,conform aceloraºi date,se înregistreazã, anual,în jur de 3.500 dedecese datorate unorboli ale aparatului circu-lator, iar dintre acesteapeste 2.500 suntcauzate de afecþiuni aleinimii ºi AVC-uri. Maimult, anual se înregis-

treazã ºi peste 200 decazuri de moarte violen-tã, datoratã leziunilor

traumatice, în acest cazfiind vorba, în mareamajoritate a situaþiilor,de vieþi pierdute înurma unor accidente decirculaþie.

Iar statisticile recimai aratã un fapt îngri-jorãtor: sunt tot maimulþi cei care mor înfloarea vârstei. Astfel,anual pleacã dintre noipeste 100 de oamenicu vârste cuprinse între40 ºi 44 de ani ºi în jurde 150 cu etatea între

45 ºi 49 de ani.Totodatã, numãrul celorcare trec în nefiinþãîntre 50 ºi 55 de anieste de circa 200, iaraproape 400 de hune-doreni mor, anual, lavârste cuprinse între 55ºi 59 de ani. De aseme-nea, un numãr însem-nat de decese se con-semneazã în rândulcelor cu etatea între 60ºi 69 de ani, mediaanualã fiind în jur de500, iar cei care morîntre 70 ºi 74 de anidepãºesc bine 700.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Au cerut ajutoare ºi nu le-au mai vrut

C hiar ºi înainte de sãrbãtorile pascale cu

câteva zile zeci de nevoiaºiau cerut ajutor pentru masade sãrbãtori, însã astãzisunt câteva sute care nu ºi-au ridicat bonurile valorice.

Deºi au primit, cu ocazia SfintelorSãrbãtori de Paºti, tichete socialecontra cãrora puteau achiziþiona alimente, câteva sute de beneficiaridin Petroºani nu au catadicsit sã le ºiridice. Câteva mii persoane dinPetroºani urmau sã primeascã, de

Sfintele Paºti, tichete sociale în valoare de câte 50 de lei în schimbulcãrora puteau sã cumpere hranã.

Categoriile sociale din care proveneau beneficiarii tichetelor„pascale” erau reprezentate de ceicare primesc ajutoare sociale,ºomerii, persoanele cu dizabilitãþisau anumite categorii de pensionari.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Muzeul Muntelui promoveazã zona în deplasare

Soþia lui Gerea, în vizitã la muzeul Mineritului

În judeþul Hunedoara se moare pe capete

Cancerul ºi AVC-urile secerã de pe picioare hunedorenii

Fermã de mãgãruºi la Aninoasa

Page 5: CVJ NR. 842, MIERCURI 22 APRILIE 2015

M ai mulþi ºomeri dinAninoasa ar putea

sã-ºi gãseascã un loc demuncã la o fermã ce arurma sã fie realizatã deinvestitori italieni.

În Aninoasa ar urma sã fierealizatã o crescãtorie demãgãruºi, afacerea pusã la calede niºte investitori italieni a trecut de stadiul de intenþie, iarautoritãþile locale au fãcut ºiprimii paºi. Primãria Aninoasaa identificat un teren pe care-l

poate pune la dispoziþia italie-nilor ºi a avut mai multe discuþiicu reprezentanþii potenþialilorinvestitorii.

„ªtiu cã au fost ceva discuþiicu domnul primar, nu ºtiu însãîn ce stadiu mai este proiectul laacest moment. Undeva peValea Piscului, noi primãria,avem niºte terenuri mai mari ºila momentul acesta se lucreazãacolo. Am avut o groapã degunoi ºi este în curs de ecolo-gizare, zona nu se suprapunecu terenul necesar pentrufermã. Oamenii au fost ºi au

vãzut, ar fi interesaþi dar maideparte nu ºtiu în ce stadiu maieste proiectul”, a declaratviceprimarul localitãþiiAninoasa, Adrian Albescu.

Investiþia ar urma sã fie realizatã pe fonduri europenespune reprezentantul unei fundaþii care i-a atras pe italieniîn Aninoasa.

„Italienii urmeazã sã vinã ºi aceastã investiþie va ajutalocalitatea, atât comunitatea cât ºi bugetullocal. Orice loc de muncã înseam-nã un venit pentru o familiecât ºi pentruprimãrie ºi deaceea oriceinvestitor esteimportant pentruun oraº caAninoasa”, spunereprezentantulfundaþiei.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

“Vã apreciezpentru

dragostea pe care o emanaþi cândpovestiþi desprelocul, despre oraº ºi oameni”, a scris în cartea deonoare a MuzeuluiMineritului soþia ministruluiEnergiei.

Doar cã Valea Jiuluiva ajunge în scurt timpun întreg muzeu dacãnu se clarificã proble-mele ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Nevasta ministruluiEnergiei, în vizitã laMuzeul Mineritului.Numãrul de vizitatori dela muezul mineritului dinPetroºani nu este unulfoarte ridicat ºi nici personalitãþi marcantenu prea ajung aici.

Totuºi, cei de laaceastã instituþie au avutparte de o vizitã sur-prizã. Soþia ministruluiAndrei Gerea a vizitatMuzeul Mineritului ºi apromis cã îºi va aduce ºisoþul aici.

“În 6 martie a fostsoþia ministrului Gerea,o doamnã prin excelenþã care a fostimpresionatã de muzeuºi mi-a spus cã dataviitoare va veni cu soþul.Vizite sunt, dar nu

personalitãþi debazã”, a declaratErica Musa,responsabil MuzeulMineritului.

Nici în sãptãmâ-na altfel muzeul nua fost în centrulatenþiei. Puþini aufost elevii care auvenit aici pentru aafla despre istoriamineritului dinValea Jiului.

“De data aceasta au fost mai puþini decâtîn ceilalþi ani. În jur de100-130 pe zi am avut,þinând cont cã lunimuzeul este închis ºi învinerea mare s-auanunþat cã nu mai vin.În total au fost vreo340 de elevi. A fostsãptãmâna între Paºtele catolic ºi celortodox, majoritatea au fost plecaþi, am avutlicee unde din clase auvenit 4-5 elevi”, a mai spus sursa

citatã. Chiar ºi clãdirea

muzeului este un edificiuistoric. Sediul muzeuluieste într-o clãdireconstruitã în 1920, careeste monument istoric.

Sunt prezentate piesecare atestã istoriamineritului în ValeaJiului: documente originale, fotocopii,schiþe, aparate, utilajeminiere, insigne, obiectespecifice vieþii dinregiune.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 aprilie 20154 Actualitate Actualitate 5

M uzeul Munteluiiasã în stradã.

De ceva timp laPetroºani funcþioneazãun muzeu dedicatmuntelui. Pentru cãtoatã lumea sã cunoascãzona ºi istoria acesteia,cei de la muzeu au decissã promoveze locul.

“Ca o noutate am ieºit dinnou în faþa publicului vizitatorcu o expoziþie. De data aceasta fãcutã în deplasare.Urmeazã în curând sã fieinaugurat Centrul de vizitareal Parcului Naþional DefileulJiului ºi în virtutea relaþiilor debunã colaborare intreAsociaþia SchiTurist montanProParang ºi conducera par-cului am organizat o miniexpoziþie.

Cuprinde 75 de obiecte dinmai multe categorii începândde la echipament montan,cãrþi, trofee, hãrþi, mijloace deorientare”, a declarat OvidiuPuºcaº, reprezentantulMuzeului Muntelui.

Muzeul Muntelui are nevoiede donaþii, însã puþini sunt ceicare vin sã lase aici ofotografie sau un obiect spe-cific. “Lumea nu prea mai

vine sã doneze la MuzeulMuntelui. Lumea preferã sã-ºiposteze fotografiile pe reþelelede socializare dar eu am maizis cã este suficient sã fac ocopie la pozã ºi sã ne-o deanouã pentru cã rãmâne. Amvãzut niºte fotografii foartefrumoase din Parâng carecuprind momentul în care s-ainstalat prima datã telescaunuldin Parâng. Sunt niºtemomente despre istoria

turismului montan de aici. Eu nu am de unde sã le amdoar cei care au lucrat acolo.Am fãcut apel la persoanarespectivã dar aceasta s-afãcut cã plouã. Copiii noºtrinu vor ºti, vor avea impresiacã totul este ca acum. Ceimai în vârstã mulþi dintre eiau plecat dintre noi iar ceilalþicare sunt din generaþia noastrã oscileazã de parcã arfi ceva super valori. Nu credcã dintre amatorii de muntenu este unul care sã nu aibãun obiect turistic pe care sãnu-l mai foloseascã”, a maispus sursa citatã.

În prezent, în micuþaîncãpere a muzeului pot fivãzute obiecte specificemuntelui, poze din staþiunilemontane din Valea Jiului, darºi alte lucruri.

Monika BACIUMonika BACIU

Invitaþie laZiua VerdeP entru al patrulea

an consecutiv, laPetroºani va fi marcatãºi anul acesta ziuaverde. Vineri 24 aprilie,petroºãnenii suntîndemnaþi sã iasã lacurãþenie astfel încâtdin zonele oraºului sãdisparã mizeriile arun-cate la voia întâmplãrii.

Copiii vor fi anul acestacei care îi vor îndemna peadulþi sã pãstreze oraºulcurat.

“Municipalitatea organizeazã anul acesta aIV a ediþie a Zilei Verzi careva avea loc în data de 24aprilie. Ca o noutate pecare vrem sã o facem cuocazia acestei zile fãcutã decãtre Casa ProUrbis, este oactivitate educaþionala carevor consta în niºte afiºeapel ale elevilor ºi al cetãþenilor, pe toþi cei careîi intereseazã ordinea ºicurãþenia în oraºul nostru.

Prin aceste afiºe apelcopiii vor cere de lalocuitorii municipiuluiPetroºani sã ajute munici-

palitatea în a menþinecurãþenia în locul în caretrãiesc. Aceste afiºe voravea ºi un loc de desen încare copiii vor desena cedoresc ei ºi acestea vor filipite la scãrile de bloc.Elevii din clasele V-VIII voravea ºi ei afiºe dar cãtrecetãþenii noºtri ºi acesteavor fi lipiþi la afiºierele pecare municipalitatea leare”, a declarat EduardWersanski, preºedinteCasa ProUrbis.

Acþiunea de curãþenie se aflã la ediþia cu numãrulpatru. Administraþia localãde la Petroºani a demaratacest proiect în careparteneri sunt CasaProUrbis ºi AsociaþiaPetroAqua.

Monika BACIUMonika BACIU

S untem tot mai puþini, iar

sporul populaþieieste negativ. O singurã excepþies-a înregistrat, în2012, când situaþiapãrea sã seechilibreze dar înrest sunt mai multedecese decât naºteri.

O aratã negru pe albcifrele statistice, caresunt alarmante. Suntcinci ani în care înjudeþul Hunedoara s-aînregistrat un spor negativ crescãtor alpopulaþiei. Potrivitdatelor statistice, în201, diferenþa dintrecei nãscuþi vii ºi per-soanele decedate a fostde 2.101 pentru ceidecedaþi, iar în 2011sporul natural a fost,din nou, negativ,respectiv de 2.273.Situaþia a pãrut sã semai amelioreze în2012, însã în 2013 ºianul trecut sporul natu-ral negativ a crescut dinnou, ºi chiar în modsemnificativ. În 2013rãrirea populaþiei a fostde 2.366 de persoane,

iar anul trecut s-a atinsapogeul, hunedoreniiîmpuþinându-se cu încã2.456. Alarmant estecã nu se moare debãtrâneþe, cautele cele mai frecvente aledeceselor în judeþulHunedoara fiinddiversele tipuri de cancere, infarcturilemiocardice ºi accidentele vascularecerebrale (AVC).

R ãpuºi înfloarea

vârsteiDatele puse la

dispoziþie de DirecþiaJudeþeanã de Statisticãrelevã faptul, trist, cãanual, creºte numãrulcelor care decedeazãdin cauza unor diferite

forme de cancer, mediafiind de peste 1.200 decazuri. De asemenea,conform aceloraºi date,se înregistreazã, anual,în jur de 3.500 dedecese datorate unorboli ale aparatului circu-lator, iar dintre acesteapeste 2.500 suntcauzate de afecþiuni aleinimii ºi AVC-uri. Maimult, anual se înregis-

treazã ºi peste 200 decazuri de moarte violen-tã, datoratã leziunilor

traumatice, în acest cazfiind vorba, în mareamajoritate a situaþiilor,de vieþi pierdute înurma unor accidente decirculaþie.

Iar statisticile recimai aratã un fapt îngri-jorãtor: sunt tot maimulþi cei care mor înfloarea vârstei. Astfel,anual pleacã dintre noipeste 100 de oamenicu vârste cuprinse între40 ºi 44 de ani ºi în jurde 150 cu etatea între

45 ºi 49 de ani.Totodatã, numãrul celorcare trec în nefiinþãîntre 50 ºi 55 de anieste de circa 200, iaraproape 400 de hune-doreni mor, anual, lavârste cuprinse între 55ºi 59 de ani. De aseme-nea, un numãr însem-nat de decese se con-semneazã în rândulcelor cu etatea între 60ºi 69 de ani, mediaanualã fiind în jur de500, iar cei care morîntre 70 ºi 74 de anidepãºesc bine 700.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Au cerut ajutoare ºi nu le-au mai vrut

C hiar ºi înainte de sãrbãtorile pascale cu

câteva zile zeci de nevoiaºiau cerut ajutor pentru masade sãrbãtori, însã astãzisunt câteva sute care nu ºi-au ridicat bonurile valorice.

Deºi au primit, cu ocazia SfintelorSãrbãtori de Paºti, tichete socialecontra cãrora puteau achiziþiona alimente, câteva sute de beneficiaridin Petroºani nu au catadicsit sã le ºiridice. Câteva mii persoane dinPetroºani urmau sã primeascã, de

Sfintele Paºti, tichete sociale în valoare de câte 50 de lei în schimbulcãrora puteau sã cumpere hranã.

Categoriile sociale din care proveneau beneficiarii tichetelor„pascale” erau reprezentate de ceicare primesc ajutoare sociale,ºomerii, persoanele cu dizabilitãþisau anumite categorii de pensionari.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Muzeul Muntelui promoveazã zona în deplasare

Soþia lui Gerea, în vizitã la muzeul Mineritului

În judeþul Hunedoara se moare pe capete

Cancerul ºi AVC-urile secerã de pe picioare hunedorenii

Fermã de mãgãruºi la Aninoasa

Page 6: CVJ NR. 842, MIERCURI 22 APRILIE 2015

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 aprilie 20156 Actualitate

M odernizareainfrastructurii a

rãmas o prioritate pentru administraþia dela Vulcan, motiv pentrucare pânã la finele anului 2015 toateinvestiþiile demarate anultrecut se intenþioneazã afi finalizate.

Potrivit primaruluiGheorghe Ile, lucrãrile demodernizare a infrastructuriidin cartierul Cocoºvar,investiþiile în modernizareaColegiului Tehnic “DimitrieLeonida”, precum ºi mod-ernizarea trotuarelor de pestr. Nicolae Titulescu, de laCoroeºti ºi pânã la ªcoalanr. 1, respectiv reabilitareaºi modernizarea cãrilor deacces din zona centralã, de

la “A”-uri pânã sus laCentrul ªansa ºi, întreblocuri, pânã la staþiaPECO, ori asfaltarea porþiu-nii de drum care leagã bule-vardul Mihai Viteazu destaþia de plecare a telegon-dolei sunt investiþiile pe carelocuitorii municipiuluiVulcan le vor vedea finali-zate în cursul acestui an.

“Dacã vom avea baniinecesari, vom începe ºi altelucrãri necesare pentru

modernizarea oraºului nos-tru. Vreau sã-i asigur pecetãþenii Vulcanului este cã,mai devreme sau mai târziu,vom interveni cu lucrãrinecesare peste tot undeacest lucru se impune ºipeste tot acolo undecetãþenii ne-au semnalatnecesitatea unor investiþiinoi sau reparaþii”, adeclarat primarul municipiu-lui Vulcan, Gheorghe Ile.

Pentru finalizarea acestorinvestiþii administraþia de la Vulcan se bazeazã pefondurile colectate de lacontribuabilii din zonã, con-tribuabili care se dovedesc afi serioºi dacã luãm în calculfaptul cã anul trecut gradulde colectare a taxelor ºiimpozitelor a fost deaproape 100 la sutã.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

În noaptea de lunispre marþi au mai dispãrut câteva capacede pe strãzi, atât înPetroºani, cât ºi înLupeni, iar hoþii parde neoprit. Sunt zecide capace furate îndoar câteva zile, iarfurturile continuã nestingherite.

„De joia trecutãpânã acum au fostfurate 37 de capace decanal. Am comandat 5capace de compozit,care trebuie sã ajungãîn cursul zilei de astãzi

(n.r. marþi), dar necostã 700 de lei unsingur capac. Existã ºivariante mai ieftine,este adevãrat, dar ºicalitatea este mai slabãºi cine plãteºte dacãtrece o maºinã peste elºi se sparge. Este binecã Primãria Petroºanine-a dat ultimatum,dar, în acelaºi timp, artrebui sã dea ultima-tum ºi celor care veg-heazã la liniºtea pub-licã, respectiv poliþiesau Poliþia Localã,care este chiar în sub-

ordinea administraþieipublice. Noi putemrezolva problema, darsã ne indice cineva ºisursa de finanþare”, adeclarat directorulgeneral al SC ApaServValea Jiului SA, CostelAvram.

Responsabilii opera-torului de apã ºi canaldin Valea Jiului aucerut ºi sprijinul

poliþiei, pentru a vedeace se poate face pentru a pune capãtacestor furturi, pentrucã este clar cã, dupãce sunt sustrase de pedomeniul publiccapacele ajung lacentrele de fier vechi.

„Nimeni nu le furãsã le punã în vitrinã.Este clar cã ele suntvalorificate la centrele

de fier vechi”, spuneCostel Avram. Pânãacum hoþii de capacede canal nu au fostprinºi ºi nici reprezen-tanþii centrelor de fiervechi, care nu au voiesã primeascã o astfelde „marfã” nu au pãþitnimic. De precizatc cã, înainte de a fi valorificate, de regulã,capacele sunt tãiate în bucãþi.

Reamintim cã primarul municipiuluiPetroºani, TiberiuIacob – Ridzi, a decissã tragã de mânecãoperatorul de apã ºicanal din Valea Jiului,cãruia îi cere sãrezolve problema furturilor. Edilul ºef almunicipiului Petroºania cerut S.C. Apa Serv

S.A. sã înlocuiascãcapacele de canal careau dispãrut, în termende douã sãptãmâni. Încaz contrar, societateade apã va fi amendatã.

“În cazul dispariþieicapacelor de canal dinmai multe zone alemunicipiului Petroºani,am cerut ServiciuluiComercial ca, împre-unã cu Poliþia Localã,sã facã controale lacentrele de fier vechi.Totodatã, cer conducã-torilor S.C. Apa ServS.A. sã rezolve proble-ma acesta în douã sãptãmâni. Dacã acestlucru nu se va întâm-pla, vor fi aplicateamenzi”, a declaratprimarul municipiuluiPetroºani, TiberiuIacob-Ridzi.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Sãptãmâna Europeanã aVaccinãrii - 20-25 aprilie 2015„Prevenire. Protecþie. Imunizare”

La Petroºani izbucneºte rãzboiul capacelor de canalC u tot cu ultimatumul dat de

Primãria Petroºani operatorului deapã ºi canal din Valea Jiului, ApaServValea Jiului SA, conducerea firmei estedepãºitã financiar de multitudinea furturilor de capac de canal.

Modernizarea infrastructurii, o prioritatepentru administraþia de la Vulcan

”Sã îmi vaccinez sau nucopilul?” este întrebarea pecare ºi-o pun toþi pãrinþiiîncã din primele zile deviaþã ale celui mic.

Vaccinarea salveazã milioane de vieþi în fiecarean ºi, acest succes alsãnãtãþii publice, trebuiesusþinut. Imunizarea esterecunoscutã ca fiind unadintre interventiile de sãnãtate cele mai de succesºi rentabile. Cu toate acestea, unul din cinci copiiºi mulþi adulþi, nu sunt vaccinaþi corespunzãtor.

CompartimentulEvaluarea, PromovareaSãnãtãþii ºi Educaþie pentruSãnãtate, va organiza cam-pania SãptãmânaEuropeanã a Vaccinãrii îndata de 23.04.2015, ora

13.00 în sala „Spiru Haret”din cadrul Inspectoratuluiªcolar JudeþeanHunedoara; cât ºi acþiuni deinformare a populaþiei cuprivire la SãptãmânaEuropeanã a Vaccinãrii ºidistribuire de pliante„Vaccinarea este primuldrept al copilului tãu - NUREFUZA” la Maternitãþiledin judeþ: luni 20.04.2015Spitalul de UrgenþePetrosani; miercuri22.04.2015 SpitalulMunicipal Hunedoara;vineri 24.04.2015 SpitalulJudeþean Deva. Vaccinareaeste singura metodã princare putem preveni. De cesã lãsãm un copil sã sufere?E suficient ca un copilnevaccinat sã capete boala ºis-o transmitã la nevaccinaþi.

Page 7: CVJ NR. 842, MIERCURI 22 APRILIE 2015

A u vrut avocaþica Paula

Iacob, sau DanielIonaºcu ºi, dupãcâteva runde deamânãri, instanþaa audiat doar 4martori ºi unexpert în Dosarulexploziei de laUricani.

Mai mult, instanþade la Petroºani faceexact pe dos proce-durile, pentru cã aºaau cerut cei doi avocaþicelebri, în timp ce con-

traexpertiza solicitatãde ei a tras din nou detimp. Ieri a avut loc unnou termen ºi a fostaudiat primul expert.

Paula Iacob a ceruto contraexpertizã ºiaudierea iniþialã aexperþilor, deºi normalera ca aceºtia sãrãspundã în scris laobiecþiuni, în cazul încare existau. Totul seface aºa cum a cerutmaestra tocmitã de laBucureºti, deºi clienþiisãi au renunþat la serviciile sale ºi ale luiDaniel Ionaºcu.

La termenul deacum a fost audiatexpertul Matei Ilie, întimp ce martorii încãaºteaptã sã spunã ceau vãzut, acum 4 ani.„În cauzã mai avem deaudiat un expert carea participat la efectua-rea expertizei dispusãde cãtre instanþa dejudecatã în faza decercetare judecãto-reascã, urmând cadupã finalizareaaudierii experþilor sã seprocedeze în contin-uare la audierea mar-torilor admiºi în faza

iniþialã a cercetãriijudecãtoreºti, astfelîncât procesul sã îºicontinue cursul în mod

firesc, pentru aflareaadevãrului în cauzã”, aspus Daniel Tomescu,avocat al apãrãrii.

Foºtii ºefi acuzaþi deucidere din culpã aurenunþat la serviciilecelor doi avocaþi,Paula Iacob ºi DanielIonaºcu, de laBucureºti, iar avocaþiide acum sperã sãînceapã sã audiezemartorii, care au venitla mai multe termene,fãrã sã dea vreodeclaraþie.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 aprilie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Sã fim alãturide Andreea!Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cuo boalã, ce iniþial a þintuit-o înpat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebat cumar putea sã o ajute pe fetiþa care,deºi are deficienþe grave, a reuºitsã creeze o adevãratã colecþie demãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturicare, în parte, le-a vîndut zileleacestea. Ea face asta pentru ca întoamnã sã poatã merge la încã ooperaþie. Pânã acum Andreea afãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cunumãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndva copilãriapierdutã ºi sã poatã sã meargã,

fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar

mai sînt multe operaþii pînã ce visulsãu va fi realitate. Cei care vor sã oajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii

este la Pireus Bank pe numelePop Maria Andreea

IBAN RO73 PIRB 2202 6544 16001000

Cod SWIFT PIRBROBU

VÃ MULÞUMIM!

S enatorul ajuns înParlament la

renumãrarea voturilor,prin redistribuire ºi nu ales de cetãþeniiVãii Jiului, ori aijudeþului Hunedoara,Haralambie Vochiþoiuvrea neapãrat pensiespecialã.

Mai mult, întrebat dereporterii Mediafax despreacest subiect, senatorul dela noi din Vale a replicatdur, spunând cã domnia savã trãi din pensie dupãmandat ºi a fost absoluttranºant în aceastã privinþã.Întrebat dacã va mai candi-da pentru un nou mandat în

Parlamentul României,Vochiþoiu a afirmat:

”Dacã nu voi reuºi sã îmitrec amendamentul laConstituþie, ca un parlamentar sã poatã sã ºilucreze, sã facã taxi dupãprogramul de la Parlament,sau dacã nu trece aceastãlege privind pensia parlamentarilor, nu voi maicandida. Pentru cã eu dinpensie trãiesc, din veniturilede parlamentar. Este dubiosºi sã îi întrebaþi pe cei carespun cã nu au nevoie depensii, din ce trãiesc? Ãiasunt dubioºi”, a afirmatpentru Mediafax,Haralambie Vochiþoiu.

Senatorul Vochiþoiu, însã,uitã câte afaceri are (pe

numele soþiei acum) ºi îireamintim cã doar dindeclaraþia de avere, domniasa nu trãieºte ca muritoriice au dat votul la PP-DD,cu gândul cã DanDiaconescu este onest.

Senatorul, care ocupãtrecãtor acest post, deþineîn parte cu soþia sa, unteren de 112 mp cumpãratîn 2007 ºi are un venit de(doar) 64.368 de lei, caparlamentar, dar soþia sã emanager la 3 firme: SC Eurojobs SRL,Diacostampet SRL, dar ºi lacabinetul psihologic, deunde are un venit total depeste 23.500 de lei. Darprobabil cã îi stã gândul lacreditul scadent peste vreo10 ani, a cãrui valoaretotalã este de 34.740 deeuro. Cu toate acestea, senatorul UNPRHaralambie Vochiþoiu adeclarat, vinerea trecutãpentru MEDIAFAX, cã ”nu

are acasã nici tablouri, nicilingouri de aur”, ºi cã arenevoie de o pensie pentruperioada în care a lucrat înParlament, spunând cã,dacã aceastã lege nu va fiadoptatã, nu va mai candi-da pentru un nou mandat.

Calculul pensiei pentrucare Haralambie Vochiþoiuºi-a dat semnãtura, se vaface prin înmulþirea 0,55%din indemnizaþia brutãlunarã de parlamentar cunumãrul mandatelor, iarpensia se va actualiza ori de câte ori se va majorasau indexa indemnizaþiaparlamentarilor ºi se vacumula cu orice tip de pensie din sistemul publicde pensii.

Aºa da, sã ne trãiþi! ªizãu cã ar merita sã avemfiecare câte un mandat.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Vochiþoiu loveºte din nou:ORI PENSIE DE SENATOR, ORI ADIO MANDAT!

Bat pasul pe loc, pentru tertipurile avocaþilor scumpi

Page 8: CVJ NR. 842, MIERCURI 22 APRILIE 2015

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 aprilie 20158 Sport

Jiul Petroºani, finalistãîn Cupa României în1972 ºi deþinãtoare atrofeului în 1974, se va deplasa azi laRãchitova, unde va juca

în compania lideruluiSeriei 1 a Ligii a V-aHunedoara, CetateRãchitova.

De obicei, la acestnivel, echipele îºi trimit

juniorii. Ei bine, ºi Jiulse duce cu juniorii, pen-tru cã Jiul nu are numaijuniori! Deci, echipa detitulari cum ar fi...

Cetate Rãchitovaaºteaptã cu ambiþie ºihotãrâre meciul de laCiula Mare (numele satului în care se joacã

meciul), primarul ºipreºedintele A.S.Cetate Rãchitovapunând un accentserios pe aceastã partidã. „Ne dorim sãmergem într-o fazãsuperioarã a com-petiþiei” a spus EugenBãiconi, primarul din

Rãchitova.Iatã cã dacã în urmã

cu patru decenii Jiulavea ambiþii la fel, de ascoate din cursã echipeprecum Dinamo sauPetrolul, acum ea estecea „vânatã” de ace-leaºi ambiþii izvorâte dinzona „burugii mici”.

Henþ cu mâna

Ambiþii în Cupa României

Fotbal, Liga I

Luptã echilibratãla titlu

Oþelul Galaþi, lanterna roºie, afurnizat marea surprizã a etapei a27-a, printr-o victorie (e drept, cu unarbitraj net favorabil de partea sa...)cu 2-1 la Steaua, aflatã acum la doarun punct de locul 2.

Tot mai greu de crezut cã de lalocul 15 în jos, cineva mai scapã deretrogradare.

Dinamo Bucureºti, un norocos0-0 la Craiova, a devenit o modestãechipã de pluton.

Viitorul Constanþa atacã cuhotãrâre un loc de cupe europene.

Ocupanteleprimelor douã locuridin Seria 1 au câºtigatla pas meciurile dinetapa a 12-a.

Cetate Rãchitova a

spulberat cu 7-2 laBoºorod echipa localãDacia (goluri Mailat 2,A. Bãiconi 2, E. Bãiconi,Groºan, Bâhu), iarMãgura Pui a învins cu3-1 (goluri D. Creciunesc2, A. Turcu) la Unirea Gen. Berthelot.

Streiul Baru a avutceva emoþii cu A.S.Sântãmãria Orlea, scor3-2, golurile învingãto-rilor fiind marcate deFãgaº (2) ºi Berna.

În Seria a 2-a,Mureºul Pricaz rãmâneneînvinsã, 6-0 cu SantosBoz, având un avanssubstanþial de 9 punctefaþã de ocupanta locului2, Berianul Beriu.

Fotbal, Liga a III-a,Seria a 4-a

Alexoi out!O nouã înfrângere

severã a Hunedoarei, etapa trecutã, 0-3 la penultima clasatãACSVM Craiova, a dus ladestituirea antrenorului FCHunedoara de la cârma echipeide pe Cerna. Antrenorul TitiAlexoi (55 ani) a fost numit lacârma echipei din Hunedoara laînceputul actualului sezon.

Liderul UTA BD a beneficiatde un 3-0 la „masa verde” laMinerul Mehedinþi (aceasta dinurmã retrasã din campionat),

iar urmãritoarea sa, Naþional Sebiº, a învins cu 2-0pe CS Ineu.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

TITI ALEXOI a fost demis de la conducerea echipei

FC Hunedoara

Fotbal, Liga a V-a Hunedoara

Umãr la umãr