CVJ Nr 463 miercuri 2 octombrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 463

Miercuri, 2 Octombrie 2013

Afumaþi de ceicare rãscolescprin gunoaie

D eºeurile menajere depo-zitate la singura groapã

de gunoi din Valea Jiului suntincendiate de cei care rãscolesc în cãutarea fierului,ambalajelor din plastic sau aaltor materiale reciclabile.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 12-A12-A

AurelianSerafinceanu,stãpân peste

strazi ºi canaleª i-a luat cu de la sine

putere o bucatã de stradãaflatã chiar în „buza” DN 66.Este vorba despre fostul prefect Aurelian Serafinceanu,care, aºa cum rezultã din documente, s-a fãcut stãpânpeste o parcelã publicã, iar zecide oameni nu pot fi branºaþi lacanalizare din vina lui.


Valea Jiului pe primul loc

la râie, Deva la pãduchiÎ n urma controalelor efectu-

ate de medici la începutulnoului an ºcolar, au fostdescoperiþi peste 200 de elevicu pãduchi, iar 13 cu râie.


Dezastru înCFR. S-au

împlinit 15 anide „Holocaust”pe calea feratãS e tem sã vorbeascã, se

tem sã protesteze, iar ogrevã nu mai intrã în discuþie.La 15 ani de la „marea restruc-turare” a Societãþii Naþionalede Cãi Ferate din România(SNCFR) cei care lucreazãacum în sistem spun cã nu îºidoresc decât sã fie ca înainte.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

‚El lidero’ PSD Petroºani, personaj SF: ”am oameni care

joacã pe alte unde...”

PAGINILE 10-11T

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

ª i-a luat cu dela sine putere

o bucatã de stradãaflatã chiar în„buza” DN 66. Estevorba despre fostulprefect AurelianSerafinceanu, care,aºa cum rezultã dindocumente, s-afãcut stãpân peste oparcelã publicã, iarzeci de oameni nupot fi branºaþi lacanalizare din vina lui.

Constructorul carerealizeazã branºareaoamenilor de pe stradaMãrãºeºti din Petroºaniºi-a întrerupt activita-tea, ameninþat fiind deoamenii lui AurelianSerafinceanu, deoareceaceºtia considerã cã leîncalcã proprietatea.Totul se întâmplã înplinã stradã, iar dindocumentele emise deresponsabilii dinPrimãria Petroºanireiese cã parcela cupricina e una publicã.Nimeni, însã, nu aînþeles sensul actelordoveditoare, iar cei dela Geromobstrucþioneazã în continuare accesulmuncitorilor.

„Lucrãrile la proiectul de reabilitarea canalizãrii dinPetroºani se fac înbaza unei autorizaþii deconstrucþie emisã deprimãrie. PrimãriaMunicipiului Petroºania emis aceastãhotãrâre având învedere faptul cã se va

lucra pe domeniul public. Sigur, acum aapãrut o adresã dinpartea societãþii, încare spune cã drumulspre strada Mãrãºeºti e domeniu privat.

Am fãcut adresã laprimãrie, iar înapoi amprimit o adresã princare ni se confirmã cãstrada Mãrãºeºti estedomeniul public almunicipiuluiPetroºani”, a declarat

Costel Avram, directorgeneral SC Apa ServValea Jiului.

Cu toate acestea,lucrãrile nu pot conti-nua, deoarece cei carespun cã sunt propri-etari nu permit accesulmuncitorilor.

„Din pãcate acololucrãrile au început ºinu pot continua, fiindcã existã un con-flict între constructor ºio firmã din Petroºani.Trebuie sã rezolvãmcât mai repede, pentrucã altfel proiectul nu seva termina la timp, iar

mai mult decât atat auvenit ploile, iaroamenii de pe stradãnu pot merge acasã,din cauzã cã existãacea groapã mare ºiconstructorul nu facenimic, fiindcã a primitameninþãri cã va fi datîn judecatã. Chiar ieriam avut o discuþie cuprimarul ca sã rezolveodatã situaþia”, a maiadãugat Avram.

Porþiunea cu pricinase aflã chiar la limitaproprietãþii private, iarde câþiva ani a fostîngrãditã cu gard, fãrãca cineva sã se

sesizeze în aceastãprivinþã. Totul e ieºit laivealã doar când a fostnevoie sã seînlocuiascã o þeavã,aflatã în acest loc.

Nu este pentruprima datã cândfirmele controlate deAurelian Serafinceanu(nr: în acte AurelianSerafinceanu nu aparecã ar deþine niciunadintre firmele sale,care nu sunt puþine)intrã în astfel de con-flicte, iar în aceastãvarã, au mai cerut ºi sãnu îºi achite factura lacanalizare ºi au pierdut. Mai exact, unadintre societãþile con-trolate de fostul prefectde Hunedoara Aurelian

Serafinceanu ºi admi-nistratã de Anne –Marie Bartalis, a dat înjudecatã mai multeinstituþii publice, doarca sã scape de platadatoriilor la canalizare.Însã, SC Gerom RealEstate a pierdut ºi aveaîn varã de achitataproximativ 9.100 delei pentru acest serviciu.

Am încercat sãobþinem ºi punctul devedere al reprezen-tanþilor SC GeromReal Estate dar niciAurelian Serafinceanuºi nici Michael Melczernu au putut fi contac-taþi telefonic.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 2013 Actualitate 3

Aurelian Serafinceanu, stãpân peste strazi ºi canale

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 20134 Actualitate

C u pãrul nins,spatele gâr-

bovit ºi privireaînceþoºatã. Aºa auveni zeci de vârst-nici la PrimãriaPetrila, marþi, undeau fost premiaþi dereprezentanþi pentru longevitate.

Acþiunea a avut loccu ocazia ZileiInternaþionale aPersoanelor Vârstnice.

”Dupã cum se vedeo parte dintre cei sãr-bãtoriþi au venit astãzica sã fim împreunã lasãrbãtorirea ZileiPersoanelor Vârstnice,surprizã plãcutã este cãse afla în mijlocul nos-tru un cetãþean careastãzi împlineºte 90 deani domnul Matuºan ºialãturi de ceilalþi ºidansului îi adesam ace-leaºi gânduri bune,sãnãtate, fericire alãturide cei dragi ºi apropi-aþi. Am spus ºi repetfãrã teamã cã voi

greºi, au fost ºi suntniºte oameni deosebiþi,sunt cetãþenii care auparticipat cu tot ce auavut dumnealor maibun la construirea ºidezvoltarea oraºuluiPetrila ºi a societãþiiromâneºti. Meritãmulþumirile noastre,meritã sã le luãmexemplul de omeniepe care aceºtia îl aufaþã de cetãþeni ºi faþãde semenii lor ºi sã lemulþumim ºi vreu sã le

spun în încheiere cã îirespectãm ºi îi iubim”,a spus Ilie Pãducel, pri-marul oraºului Petrila.

”Strãbunicii” au tre-cut prin multe. Viaþalor a fost presãratã ºicu bune, dar ºi cu rele,însã acum dupãaproape un secol deviaþã îºi aduc aminte cuplãcere de tinereþe.

”Au trecut ºi maibine ºi mai rãu, pentrucã dacã e doar bine nuºti cã trãieºti dar aºa a

fost cum trebuie. Dacãar fi fost dupã minetreceau mai greu daram ºi ginere ºi am ºifica care au grijã demine. Când vede cãeste ceva îmi mai dacu nuiaua. Sunt foartemulþumit pentru cãdacã ar avea fiecarebãtrân aºa copii arduce o viaþã foartebunã”, spune unbãtrânel.

Altul are însãamintiri ºi cu tatãl

edilului Ilie Pãducel.Bãtrânelul spune cã afost camarad de rãzboicu tatãl lui Pãducel.

”Anii au trecut cubucuri cã am fost sãnã-tos. Sunt de la Cluj iarîn anii 40 când s-acedat am venit aici.Am lucrat puþin înmina ºi dupã aceea amfost luat în armatã, lavânãtori de munte. Înrãzboi m-am dus cubucurie pentru cã amfost tânãr ºi am luptatcu drag pentru cã amiubit þara noastrãromâneascã ºi o iubescºi acum pentru cãRomânia este ca ºi ofloare, cine nu ogrijeºte moare. Noiam grijit þarã ºi ne estedrag de þararomâneascã. Cu tatãlprimarului am fostîmpreunã la rãzboi.Primarul este foarteamabil cu noi ºi cândne vede ne salutã cubucurie ºi ne grijeºtede noi ºi de oraºul nos-tru. Amintirile au fostfrumoase pentru cã nuam fost rãnit în rãzboiºi am putut mergeînainte, a ajutatDumnezeu sã fiu sãnã-tos ºi sã vin acasã ºiam lucrat la mâna pen-tru a ne câºtiga pâineacea de toate zilele. Am

ajuns acum labãtrâneþe 84 de ani ºieste bine”, spune unalt bãtrânel.

Înaintaºii noºtri au ºio reþetã pentru longevi-tate. Munca este ceacare i-a þinut în viaþã.

”Secretul este sãmunceºti ºi sã te bucuride viaþã. Sunt bucuroscã mã pot scula, pot sãfac patul, cã pot duceafarã gunoiul, cã amprieteni ºi pot facevizite la alþi prietenicare sunt bolnavi ºicare nu pot ieºi dincasã. Mi-au murit doicopii iar de opt ani suntsingur dar mã descurcºi þin cont de faptul cãviaþa nu aparþine numaicelor de 20 de ani ci eaaparþine ºi bãtrânilor”,spune un alt bãtrân.

21 de persoanevârstnice au fost pre-miate de administraþiaºi consiliul local de laPetrila. Fiecare vârstnica primit câte odiplomã, un tort, dar ºiun plic cu o sumã debani. Cu toate cã mulþidintre vârstniciiprezenþi au trecut devârsta de 90 de aniaceºtia au ochii seniniºi nu ºi-au pierdut încãsperanþa.

Monika BACIUMonika BACIU

O vorbã din bãtrânispune cã cine nu are

bãtrâni, sã-ºi cumpere!Aceºti oameni care auajuns la o etate pânã lacare au vãzut ºi trãit câtenu am crede noi, cei maitineri, au fost sãrbãtoriþiieri de Ziua Internaþionalãa Persoanelor Vârstnice.

La Petrila, primãria, la fel ca în fiecare an, a pregãtit omanifestare în cinstea acestora.Vârstnicii, gârboviþi de ani ºi deproblemele de sãnãtate, auvenit ºi au fost premiaþi deadministraþie cu câte o felicitare,o diplomã ºi o sumã modicã debani. “ Este un semn depreþurire pentru noi, sã putemface ceva pentru aceºti oameni.Mãcar atâta, pentru cã ei meritãmult mai mult ”, a declarat IliePãducel, primarul OraºuluiPetrila.

V iaþã fãrã regrete

Anii au trecut în neºtire, unuldupã altul. A fost ºi bine, dar afost ºi greu, spun acum bãtâniide peste 90 de ani. Dar, cutoate acestea, împlinirile suntmai multe decât regretele. “A fost bine, în mare parte. Am

trecut cu fruntea sus pestetoate. Nu am avut încotro, altfelnu ajungeam la vârsta asta”, ne-a declarat Rozalia Mate, odoamnã în vârstã de 92 de ani.

C u mintea clarã, dartrupul îndoit…

Energic ºi lipsit de inhibiþii,Alexandru Dobocan, decanul devârstã al veteranilor de rãzboidin Petrila, are mintea vie ºi maiclarã decât mulþi oameni tineri.Om cu iniþiativã întotdeauna, elmereu s-a exprimat liber. “Eimi-s de la Cluj. De tânãr, de la17 ani am plecat de acasã ºinu-mi pare rãu. Am venit înValea Jiului sã muncesc ºi amfãcut-o zeci de ani. Acum, cândsunt mai aproape de cimitir, mãuit înapoi la viaþa mea ºi nu-mipare rãu de nimic”, a afirmatAlexandru Dobocan, un veteran

în vârstã de 94 de ani.

A mintiri din Rusia

Dar, de cealaltã parte amesei stã nea’ Aurel, care tocmai ieri, 1 Octombrie, aîmplinit 90 de ani. Cu ochii vioi

ºi jucãuºi, îºi aduce aminte detinereþe ºi de fetele din Rusia. “Nici nu mai ºtiu când au trecutanii, unul dupã altul. Dar, ce frumos era în Rusia, cu fetele.Am întâlnit odatã una care m-aînvãþat ºi ruseºte. Era tare fru-moasã ºi puteam sã rãmânacolo..”, a spus nea’ AurelMatuºan.

În total, la Petrila au fost pre-miaþi 21 de vârstnici cu vârstade peste 90 de ani, iar la finalulceremoniei ei au servit câte oprãjiturã ºi o cupã de ºampanie.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Tinereþea din spatele bãtrâneþii

“Cine nu are bãtrâni, sã-ºi cumpere”


Î n urma con-troalelor efec-

tuate de medici laînceputul nouluian ºcolar, au fostdescoperiþi peste200 de elevi cupãduchi, iar 13 cu râie.

Toate cazurile descabie au fostdescoperite în unitãþilede învãþãmânt dinValea Jiului. Medicii auºi o veste bunã, dupãce au refãcut controluln-au mai fost gãsitecazuri de pediculozãsau scabie.

Controalele înunitãþile ºcolare dinjudeþul Hunedoara au

fost derulate de 17medici din reþeauaºcolarã, dar ºi demedicii de familie dinzonele unde nu sunt

medici ºcolari.Conform DSPHunedoara au fostexaminaþi 40.917elevi în luna septem-

brie a.c., iar la controlau fost descoperite415 de afecþiuni laºcolari. Medicii audescoperit ºi 39 decopii cu boliinfecþioase ºi parazi-tare precum ºi 8 cazuride micoze.

În privinþa ºcolarilordepistaþi cu pãduchi,au fost descoperite209 cazuri din care65 în zona Vãii Jiului,65 în zona Deva, 41în zona Hunedoara,35 zona Orãºtie ºi 3în Geoagiu. Mai graveste cã s-au gãsit elevicu râie o afecþiunecare se transmite

foarte uºor, în ValeaJiului fiind înregistrate13 cazuri.

« Dupã recontrolnu au mai fost depis-tate boli infecþioase ºiparazitare. Deci laaceastã orã în judeþulHunedoara, mediciiºcolari nu au maisemnalat cazuri depediculozã ºi de sca-bie. Pentru a menþineo stare de sãnãtatecorespunzãtoare încolectivitãþile de copiiºi tineri, sfãtuimpãrinþii ca la începutulanului ºcolar, cât ºi peparcursul acestuia,dacã copilul prezintã

semne ºi simptome deboalã acutã infecþioasãºi/sau parazitarã(febrã, dureri abdomi-nale, dureri musculare,cefalee, roºeaþã lanivelul tegumentelor,semne de grataj, agitaþie) sã se prezintela medicul de familiepentru stabilirea unuidiagnostic ºi efectuarea unui tratament adecvat »,precizeazã Dr. CeciliaBirãu, purtãtorul decuvânt al Direcþiei deSãnãtate Publicã-Hunedoara.

MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU

Campaniede vaccinare

împotriva“bolilor

copilãriei”D irecþia de

Sãnãtate PublicãHunedoara va demaraîn perioada imediaturmãtoare o campaniede vaccinare pentruimunizarea copiilor de7 ani(clasa I) cu vaccinrujeolic-rubeolic-oreion.

Campania face parteProgramul national de imu-nizare pentru prevenireaaparitiei in colectivitatile decopii a cazurilor de „boliale copilariei” - rujeola-rubeola-oreion. “Aceastaimunizare constã in inocu-larea la copiii de 7 ani acelei de a doua doze devaccin ; prima dozã fiindinoculatã la varsta de 1 an(conform Programulnational de imunizare)”,declarã medic primarigiena dr. Cecilia Birãupurtãtor de cuvânt DSP.

Necesarul de vaccin,respectiv 2647 de doze a

fost trimis de cãtre DSPHunedoara la MinisterulSãnãtãþii, vaccinareaurmând a se realiza decatre reþeaua de mediciºcolari din judeþ, iar acolounde nu exista mediciºcolari de catre medicii defamilie vaccinatori.

Judeþului Hunedoara i-au fost repartizate unnumar de 3850 de dozede vaccin rujeolic-rubeolic-oreion care vor fi utilizateatât pentru campaniaºcolara cat ºi de cãtremedicii de familie pentruvaccinarea copiilor de 1 ancare sunt inscriºi pe listelelor la cabinet.

“Pãrintii sunt cei carerãspund de sãnãtatea copi-ilor, iar vaccinarea este ometodã pentru asigurareaimunitãþii organismului faþãde o anumita boalã fãrã caacesta sã treacã prin boalã.Astfel toate statele de pemapamond ,deci siRomania, fac eforturi prinprograme de sãnãtate saasigure imunizarea popu-laþiei infantile fata de boliinfecto-contagioase carepun in pericol sãnãtateaacestei populaþii cat si aintregii populaþii”, a pre-cizat dr. Cecilia Birãupurtãtor de cuvânt DSP.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

S ute de avorturi înprimul semestru al

acestui an. Reprezen-tanþii Direcþiei de sãnã-tate Publicã Hunedoaraau fãcut publicã statisti-ca natalitãþii, dar ºi aavorturilor din judeþ.

Conform CalendaruluiOrganizaþiei Mondiale aSãnãtãþii în perioada26 septembrie – 15octombrie 2013 sedesfãºoarã Campania „ZiuaMondialã a Contracepþiei”,ºi are ca slogan „Tinerilor leplace sã încerce. Ia atitu-dine!”. Acþiunile au dreptscop reducerea apariþieisarcinilor nedorite ºicreºterea conºtientizãriiimportanþei contracepþiei.

Scopul campaniei este dea atrage atenþia asupraimportanþei sãnãtãþii repro-ducerii ºi a planificãrii famil-iale ºi de conºtientizare atinerelor ºi tuturor femeilorde vârstã fertilã asupra riscu-lui unei sarcini nedorite.Campania stimuleazã popu-laþia sã-ºi însuºeascã infor-maþii corecte privind

metodele contraceptive ºisãnãtatea reproducerii. Înperioada 22 – 25 mai 2013a avut loc prima Conferinþãglobalã asupracontracepþiei, sãnãtãþiireproductive ºi sexuale, la Copenhaga, la care auparticipat 92 de þãri.

Doar în primul semestrual acestui an au fost înregis-trate 339 de întreruperi de

sarcinã, faþã de 348 câte auexistat în aceeaºi perioadã aanului trecut.

Anul acesta numãrulîntreruperilor de sarcinã afost cu 9 mai mic faþã deanul trecut. În tot acest timpexistã ºi femei care vor sãdea naºtere unui copil, iarnumãrul acestora este de1048 în primul semestru alacestui an. Douã cazuri înplus au fost înregistrate anulacesta faþã de aceeaºiperioadã a anului trecut.

În ceea ce priveºte natali-tatea, în primul semestru alacestui an, numãrul copiilornãscuþi a fost mai mic faþãde aceeaºi perioadã a anuluitrecut, când au fost aduºi pelume 1514 micuþi. Anulacesta numãrul naºterilor afost de doar 1490.

Monika BACIUMonika BACIU

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Sute de întreruperi de sarcinã în primul trimestru al acestui an

Valea Jiului pe primul loc la râie, Deva la pãduchi

Monika BACIU

Un sãculeþ delemn pentru foc sevinde cu 25 de lei,în timp ce un sacde cãrbune variazãîntre 8,5 ºi 10 lei.Anunþurile de acestgen sunt la marecãutare în ziarelede mica publicitate,iar comercianþiiaplicã ºi reduceripentru cantitãþimari de lemn saucãrbune

achiziþionate.Pentru o casã de

mãrime medie, ofacturã la gaze în

lunile de iarnãajunge la o valoarecuprinsã între 400ºi 600 de lei pe

lunã, în funcþie detemperaturile înre-gistrate în lunarespectivã. Astfel,un calcul simplu,pentru lunilenoiembrie, decem-brie, ianuarie ºifebruarie, duc cos-turile unei ierni laaproximativ 2000de lei.

În schimb, pos-esorii centralelortermine pe lemne,

ies mai câºtigaþi, peparcursul unei iernifiind nevoie pentruîncãlzirea tot a uneicase de mãrimemedie, de aproxi-mativ 10 metristeri de lemne,ceea ce conformpreþurilor din zonanoastrã se ridicãundeva în jurulsumei de 1200 delei.


Datoritã temeraturilorscãzute, administraþialocalã de la Petrila adecis sã porneascã sis-temul de încãlzire de latoate cele 16 ºcoli de peraza oraºului. Începânddin data de 1 octombrie,reprezentanþii adminis-traþiei au pus în funcþi-une centralele.

”Este cãldurã în ºcoliºi sunt condiþii corespun-zãtoare în toate cele 16unitãþi de pe razaoraºului Petrila. În afarãde ºcolile ºi grãdiniþelede la Cimpa ºi Jieþ undeîncãlzirea este centralãcu lemne, restul unitãþilorsunt pe centrale cu gaz”,a declarat Ilie Pãducel,

primarul oraºului Petrila.La Petroºani, însã,

situaþia este diferitã. Înclase este frig din cauzafaptului cã serviciul determoficare încã nu aînceput furnizarea agen-tului termic din cauza

lucrãrilor de mentenanþãde la TermocentralaParoºeni. Când acestelucrãri vor fi finalizate,iar instalaþia umplutã,atunci se va furniza cãl-durã în ºcolile dinPetroºani.

Carmen COSMAN

E foarte frig, chiar ºipentru aceastã perioadãa anului, iarsalvamontiºtii hunedoreniîi sfãtuiesc pe turiºti sãevite deplasãrile petraseele de munte. Înzona montanã este

umezealã ºi ceaþã, iar laaltitudini de 2.000 demetri au fost semnalatechiar ºi ninsori. ‘’Nu lerecomandãm turiºtilor sãplece pe traseele mon-tane, deoarece estefoarte frig, iar ceaþadensã face ca vizibilitateasã fie extrem de redusã.

Ploile sunt foarte reci ºicreeazã un disconfortaccentuat, ce poate ducela hipotermie”, adeclarat ºeful ServiciuluiPublic JudeþeanSalvamont Hunedoara,

Ovidiu Bodean.Aºa cã, dacã aveþi

poftã de o drumeþiemontanã este de preferatsã mai aºteptaþi câtevazile, pânã când vremease va mai îmbunãtãþi.

Mircea NISTOR

În final, 102 absolvenþi au fostselectaþi în vederea încadrãrii, 24fiind angajaþi pe loc.

Dintre aceºtia, cei mai mulþi ºi-augãsit un loc de muncã în Deva – 5ºi Lupeni – 4. În celelalte localitãþiale Vãii Jiului au fost angajaþi doar2 absolvenþi, ambii în Petroºani, caºi muncitori necalificaþi.

Î n judeþul Hunedoara,la Bursa Locurilor de

Muncã pentru Absolvenþi,au fost oferite, în total, 209posturi. Cele mai multe înHunedoara – 64, Deva – 38ºi Lupeni – 34. În total, laacþiune au participat 766de tineri. 174 înHunedoara, 150 înPetroºani ºi 112 în Deva.

Rezultate slabe

Nu e vreme de plimbãri. La munte e frig ºi ceaþã

T oamnã în toatã regula în judeþulHunedoara, unde temperaturile au

scãzut extrem de mult, iar ploile cadfãrã încetare. În zonele montane este ºimai frig, iar turiºtii sunt sfãtuiþi sãevite traseele.

Lemn ºi cãrbuni de vânzare, la mica publicitate

T emperaturile scãzute din ultimele zile aufãcut ca tot mai mulþi locuitori din Valea

Jiului sã dea drumul la încãlzire. Mulþi dintreaceºtia se încãlzesc cu lemn, iar scãderea tem-peraturilor este manã cereascã pentru comer-cianþii de masã lemnoasã, dar ºi de cãrbuni.

Cãldurã în ºcolile petrilene

P etrila nu depinde de termoficare.Astfel, elevii care studiazã la

unitãþile de învãþãmânt de pe razaoraºului Petrila nu sunt nevoiþi sãîngheþe în clase.


Continuãaprecierea leului

Leul s-a apreciat în faþa principalelor valute, ca o consecinþãa creºterii euro/dolar, dupã cedemocraþii ºi republicanii nu aureuºit, luni noaptea, sã cadã deacord asupra bugetului public alSUA, mãrul discordiei fiindreprezentat de programul de sãnãtate publicã susþinut depreºedintele Obama (Obamacare).

În aceste condiþii, statul federalamerican a intrat în ºomaj tehnicparþial, pentru prima datã în ultimii17 ani, ceea ce are ca efectpierderi zilnice pentru economiaSUA de circa 300 milioane dedolari.

Pe acest fond, cursul euro acoborât de la 4,4604 la 4,4560 lei.Piaþa s-a deschis la 4,46 – 4,4630lei, valori apropiate de cele de laînchiderea de luni, pentru ca apoicotaþiile sã scadã spre 4,4550 lei,la ora 14:00 ele fiind de 4,4540 –4,4570 lei.

Cursul dolarului american acoborât de la 3,3051 la 3,2894 lei,iar francul elveþian a scãzut de la3,6505, cel mai înalt nivelîncepând cu 25 iunie, la

3,6377 lei.Monedele din regiune consem-

nau variaþii mixte faþã de euro. Ceapolonezã se deprecia la 4,216 –4,23 zloþi iar cea maghiarã seîntãrea la 296,1 – 297,9 forinþi.

Speranþele cã Rezerva Federalãamericanã va continua ºi în urmã-toarele luni sã alimenteze cu lichid-itãþi pieþele, care se ridicã în fiecarelunã la 85 miliarde dolari, au pro-dus creºteri semnificative aleburselor. Un exemplu bun este ceade la Bucureºti, unde indicele BETse apropie de pragul psihologic de6.000 de puncte, cel mai ridicatnivel de la începutul crizei.

Perechea euro/dolar creºtea la1,3518 -1,3588 dolari, maxim alultimelor opt luni ºi jumãtate, înlipsa unui acord în Congresul SUA.

Investitorii sunt atenþi ºi la veºtiledin Europa, unde Italia ar puteareintra în crizã politicã, datoritã luiSilvio Berlusconi, iar mâine se vadesfãºura ºedinþa de politicã mone-tarã a BCE.

În piaþa la termen de la Sibiu,euro urca pentru decembrie la1,3545 – 1,3599 dolari, iar unciade aur se tranzacþiona pentru sca-denþa lunarã la 1.326 – 1.329dolari.

Sunt folosite date ºi informaþiidisponibile pânã la ora 14:00

P ãducel vreasoluþii pentru

restricþiile de circulaþie a autovehiculelor demare tonaj.

Consilierii judeþeni auimpus mai multerestricþii pe drumurilejudeþene. Printre dru-murile vizate se numãrãºi Petrila – Jieþ, iar edilulpetrilean, vrea ca instituþia judeþeanã sãvinã cu soluþii pentruaceste restricþii.

”Domnii de laConsiliul Judeþean careau în administrare, darîn proprietate acestedrumuri sã ia mãsuri,

dar sã dea alte soluþiipentru cã nu putem sãoprim aceste utilaje ºimaºini ca sã circule pedrumurile respective,doar sã se punã restricþiide vitezã sau de încãrcã-turã pentru cã este drumpublic, dar dacã dânºiiau legislaþie în acest este

este hotãrârea dumnealor ºi eu nucomentez acestehotãrâri. Precis vor gãsi soluþia cea mai înþeleaptã pentrurezolvarea acestei probleme”, a declaratprimarul oraºului Petrila,Ilie Pãducel.

Edilul recunoaºte cãde ani de zile pe acesttronson se transportãmasã lemnoasã, dar ºialte încãrcãturi. Însãtotodatã acesta spune cãpânã acum drumul nu afost avariat.

”Eu zic cã dacã se vacircula, se va controla ºise vor lua mãsuriîmpotriva celor care duc

o încãrcãturã mai mareatunci nu se va deteriorapentru cã drumul respec-tiv ºi infrastructura a fostcalculatã pentru astfel deautovehicule.

S-a ºi transportat, euvã spun cã sunt primarde peste 17 ani ºi eu amfost cel care am asfaltatdrumul pe Jieþ ºi seprezintã destul de binedupã ce pe Jieþ s-a cir-culat ani de zile cumaºini încãrcate cu zecide metri cubi de lemn debalast, de tot ce s-a duspe drumul respectiv. A rezistat. Dacã este legislaþie în acest sens,Consiliul Judeþean credcã o va aplica cu siguranþã”, a mai spusedilul.

Restricþiile de greutateîi afecteazã în primulrând pe cei care deþingatere în zonã, pentrucã zona a devenit un Raial oamenilor de afacericare au ca obiect deactivitate exploatareaforestierã.

Monika BACIU Monika BACIU

Din nou la coadã

O datã cu sosirea nouluitransport de alimente

europene gratuite persoanelenevoiaºe din Petroºani s-auînregimentat din nou la coadã.

De luni, primii fiind ºomerii,urmaþi de pensionari, persoanele cu dizabilitãþi ºi VMG-iºtii, aceºtiaprimesc (din partea UniuniiEuropene) mãlai, roºii în suc propriu, ulei ºi zahãr.

„Am primit un nou transport ºiam reînceput distribuirea de alimente

cãtre beneficiari”, a precizatLoredana Piþ, ºef serviciu ServiciulPublic Local de Asistenþã SocialãPetroºani.

Tot din aceastã sãptãmânã a fostreluatã ºi distribuirea de fãinã cãtrecei care nu ºi-au ridicat încã raþiile laacest sortiment. „Am primit încã 9tone de fãinã care, cred, va fi sufi-cientã pentru aceastã sãptãmânã”, a mai spus Loredana Piþ.

Vineri urmeazã a sosi în Petroºaniºi mierea, repartizarea acesteia cãtrefamiliile nevoiaºe urmând a debutasãptãmâna viitoare.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Rechizite de la Caritas

A cþiunea de acordare derechizite ºcolare de cãtre

filiala din Petroºani a Caritas a luat sfârºit.

Dupã ce în prima etapã 6 copii curezultate bune la învãþãturã care provindin familii sãrace au beneficiat de„darurile” oferite de cãtre reprezen-tanþii fundaþiei, ieri, alþi câþiva copii auprimit caiete, plastilinã, creioane decolorat sau carioci. „Acþiunea a fostprelungitã, din 16 septembrie, cu încãdouã sãptãmâni. Asta, deoarece,pãrinþii au fost informaþi dupã debutulanului ºcolar de ce rechizite au nevoiecopiii lor ºi au mai avut de fãcutcumpãrãturi. Consider cã a fost o acþi-une de succes pentru cã am observatcã oamenii au devenit mai sensibili laproblemele ºi nevoile cu care se con-fruntã concetãþenii lor”, a declarat NicuRotaru, reprezentant Caritas Petroºani.

În aceastã toamnã, filiala localã aCaritas va derula ºi o altã acþiune desolidaritate cu persoanele provenite dinfamilii cu probleme sociale. Este vorbadespre „Un milion de stele pentrunevoiaºi” programatã a se desfãºura îndata de 11 octombrie.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Soluþii pentru restricþiile autovehiculelor de mare tonaj

Carmen COSMAN

Cel puþin la nivel declarativs-a dorit eficientizarea activ-itãþilor pe calea feratã, prinspargerea colosului reprezentatde SNCFR. Artizan a fost actu-alul Preºedinte al României,Traian Bãsescu, care pe atunciera ministru al Trasporturilor.La 15 ani de la marea restruc-turare, realitatea este, însãcruntã ºi, cel mai grav, ceferiºtiinu ne pot da asigurãri cã e sigurã cãlãtoria pe cãile ferateromâne. Se tem însã sã vor-beascã, pentru cã ar rãmâne

imediat fãrã locuri de muncã,cred ei. O fac, însã, sub pro-tecþia anonimatului câþiva din-tre ei, care sperã cã mãcaracum, în ceasul al treisprezece-lea, lucrurile se vor îndrepta.„Locomotivele pe care lucrãmsunt din anii 50 – 70. Vara maieste cum mai este, cã maideschidem geamurile, dar iarnaîngheþãm de frig pânã la desti-naþie. Dar asta ar fi cea maimicã problemã. Majoritateareparaþiilor sunt fãcute de mân-tuialã, de firmele de casã”,spune un mecanic de locomo-tivã de al un tren de marfã ce

tranziteazã Gara Petroºani. Nueste singurul care reclamãcondiþiile proaste de pe caleaferatã. „Cãlãtoria cu trenul, dinpãcate, nu e sigurã. Mergemcu vitezã redusã, de teamã sãnu se întâmple vreun accident.Au luat firme de casã con-tractele, pe preþuri extrem deavantajoase, dar lucrãrile nusunt întotdeauna aºa cum artrebui sã fie. ªi mai este ºiproblema copacilor de pe mar-gine, ºi nu doar în zona asta.Crengile lor ating liniile deînaltã tensiune ºi când plouã sepot produce scurtcircuite. Ni s-a întâmplat ºi am pierduttimp preþios pânã s-a remediatdefecþiunea. Sunt multe pro-bleme pe calea feratã”, spuneun alt reprezentant al CFR. Cãlucrurile stau aºa o dovedesc ºifotografiile care au început sã

circule în spaþiul virtual ºi carearatã clar care este realitatea:locomotive vechi, distruse peinterior de îndelungata folo-sinþã, ori semnale acoperite devegetaþia crescutã haotic pemarginea cãii ferate. Iar înteren, din pãcate, lucrurile nudiferã de cele prezentate de cei

din interior: ºine deformate subgreutatea garniturilor de tren,traverse lipsã, ºuruburi ruptesau semnale acoperite de vege-taþia abundentã. Concluzia estetristã: cãlãtoria cu trenul adevenit un sport extrem ºi înorice moment s-ar putea pro-duce o tragedie pe calea feratã.

A r vrea sã seîntoarcã în timp

Singura dorinþã a angajaþilordin CFR, indiferent de diviziaunde lucreazã, ar fi sã seîntoarcã în timp, adicã înaintede 1 octombrie 1998, cândSNCFR a fost spartã: „Sunt15 ani de Holocaust pe caleaferatã, 15 ani de când aînceput distrugerea. Probabil,cei care au fost sau sunt acumla minister îºi doresc sã aratecã nu e viabil transportul pecalea feratã. Or fi alteinterese…”.

De precizat cã actualelemari companii de cale feratãdin România reprezintã"bucãþi" ale fostei SocietãþiNaþionale a Cãilor Ferate dinRomâne (SNCFR), care a fost"spartã" pe 1 octombrie 1998,

printr-o ordo-nanþã deurgenþã.

Ruperea colosuluis-a fãcut în urma unui plan derestructurare a sistemului fer-oviar din România pus lapunct de firma americanãSeneca la cererea autoritãþilorromâne.

Motivul invocat pentruspargerea SNCFR a fostevitarea colapsului sistemuluinaþional de cale feratã, consid-

erân-du-se cã

individualizareacompaniilor, respectivscoaterea lor de sub un bugetunic, va eficientiza activitateade cale feratã.

Din pãcate, însã, mãsura nuºi-a atins scopul pentru cãniciuna dintre cele trei maricompanii de cale feratã nu adevenit în timp rentabilã, cidin contrã, au continuat sãacumuleze datorii.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Dezastru în CFR. S-au împlinit 15 ani de „Holocaust” pe calea feratã

Diana MITRACHE

Familiile care au împlinitîn acest an o jumãtate desecol au fost felicitate deprimarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi, pentru performanþade a trãi o viaþã demnã. Afost un prilej de bucurie,pentru aceºti oameni, carene pot fi oricând exemplede urmat ºi care ne dausfaturi de viaþã. „E nevoie

de înþelegere,bunãtate.Tinerii de azi artrebui s ã fie cât maiînþelepþi ºi sã lase unuldupã altul”,ne sfãtuieºteElena Tuhuþ, iar soþul sãu,Simion o aprobã: „Aºa amînvãþat noi. Se spune cã emai bine sã laºi supãrareade searã pânã dimineaþã,cã trece”. „Iubirea ºidragostea e reþeta.Dragostea între soþ ºisoþie. Noi ne-am luat din

dragoste ºi ne iubim ºi de50 de ani ducem totul îndoi. Când a fost viaþa maibunã, am fost amândoi,când a fost mai puþin

bunã,iar am fost amân-doi.”, ne povesteºte ºi IoanEcselei, În timp ce soþia sa,Ida mãrturiseºte cã îºiaminteºte acum „Toate

lucrurile frumoase”.Alþii s-au bucurat cã au

ajuns pânã aici, iarLucreþia Þãran a venit cusoþul ei, ambii îmbrãcaþi în

straie momârlãneºti, aºacum s-au cunoscut acum ojumãtate de veac. „E binecã am ajuns anii aceºtiaaºa cum sunt. A fost ºibine ºi rãu, dar a trecut ºiam ajuns aici”, ne-a spusfemeia.

Emoþionat de prezenþaunor oameni cu familiideosebite, primarul TiberiuIacob Ridzi a recunoscut cã

lor le datorãm ceea ceavem azi ºi a þinut sã pre-cizeze cã pensionarii noºtrisunt mai fericiþi ca alþii dinalte þãri. „Cred cã noi,românii, chiar dacã nuavem o situaþie financiarãextraordinarã, vorbesc îngeneral, avem o marebogãþie ce nu poate fi eval-uatã în bani. ªi anume,avem acea dragoste faþã

de pãrinþiºi de copii.Vã spunacestelucruri,pentru cãam vãzut înEuropa, înþãri caOlanda,Germania,Austria,unde toatã lumea are totce vrea, vârstnicii staufoarte bine în azile de 4stele. E adevãrat, ei aucondiþii materiale extraor-dinare, dar sunt goi pedinãuntru”, le-a spusTiberiu Iacob Ridzi, primarPetroºani, pensionarilorsãrbãtoriþi, care au umplutsala cu fiii ºi nepoþii ce auþinut sã le fie alãturi.

Preotul Octavian

Pãtraºcu a fost fãcutcetãþean de onoare, pentruîntrega sa activitate în spi-jinul comunitãþii, iar tot laziua vãrstnicilor a fost pre-miatã ºi o bãtrânicã ce îndecembrie va împlini 101ani. Ileana Iosif a venit laPetroºani pentru a-ºi luadiploma ºi rudele sale aurecunoscut cã ºi acum,lavenerabila sa vâsrtã ºtieexact ce are de fãcut ºi eun model pentru toþi.

Diplome pentru cei mai fericiþi buniciD iplome, ºampanie ºi amintiri

depãnate împreunã. Cele maitrainice familii din Petroºani au primit distincþii de la primar ºi consiliul local, însemn de preþuire. A fost ziua vârstnicilor.

S e tem sã vorbeascã, se tem sã protesteze,iar o grevã nu mai intrã în discuþie. La 15

ani de la „marea restructurare” a SocietãþiiNaþionale de Cãi Ferate din România (SNCFR)cei care lucreazã acum în sistem spun cã nu îºidoresc decât sã fie ca înainte. Iar ceea ce seîntâmplã acum pe calea feratã este catalogatdrept „jaf la drumul mare”.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 201310 Politic

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

În viziunea lideruluiPSD Petroºani, tensiunile majore existente în organizaþiese datorezã celor carenu l-au votat capreºedinte, care acumse rãzbunã, iar pe ceicare au crezut în el,fãrã nici o pretenþie, ºi acum s-au depãrtatdezamãgiþi, i-a catalogat ca fiind”oameni care joacã pe alte unde, am sã vãexplic motivaþiile cândvom fi faþã în faþã”.Apoi mai sunt ceicãrora li se pare cãacest comportament al ºefului de partid dedenigrare a tuturor,bârfa ca la buza ºanþului, - desprespuse ºi nespuse,despre ”cuplãrai” ºicine cu cine se iubeºte,cine cu cine este prieten, pe copilul cuia angajat ºi tatãl esupãrat etc., etc, - iar când intrã înbiroul sãu unulîl denigrazã pe precedentul, apoi altulºi altul, ca un tãvãlug al intrigilor ºiinvenþiilor pentru a

pãrea el, ºeful, cã aremereu dreptate.

R us susþineceea ce

neagã: toþi sunt rãi ºi toþi conspirã, doar EL....

Ioan Rus a negattoate aceste lucruri pecare i le reproºeazãcolegii, pardon – subordonaþii, ºi nuºtim de ce. Pentru cã a început denigrarea ºila telefon atunci cândi-am cerut punctul devedere ºi i-a luat larând. Vã redãm doarcâteva afirmaþii, pentru cã ele au fostmult mai multe, iarconcluzia poate fi unasingurã: toþi sunt rãi,doar liderul – bun.

- ”Pe dr. Popescunu te puteai baza.Azi, era trup ºi suflet, mâine spuneaaltceva. Oare eu chiarn-am fãcut nimic pentru el? Sã fimserioºi”

- ”Unii nu acceptãînfrângerea, ca dl.Postolache, deºi euam discutat cu el, amºtiut cã nu are bani,atunci dupã alegeri ºimi-am oferit ajutorulºi acum mã trezesc cuatacurile astea” (!?)

- ”Acþiunea cu vio-lenþa în familie nu afost a femeilor. Decinu e chiar aºa cum selaudã. Au fost adusedinafarã... ªi laalegerile lor, ce mi-auputut auzi urechile,m-am îngrozit. Chiarle-am rugat sã facã

echipã ºi mi-au lãsatpe dianafarã secre-tarul ºi trezorierul...”

- ”Neamþu (Dorel)mã criticã pentru cãv-am angajat pe dv.în campania elec-toralã ºi nu pe el. Darsã vinã sã spunã con-cret ce vrea sã fac, nusã facã filozofie ca unapostol fãrã sã spunãnimic... I-am angajatcopilul când dv. eraþila Matinal ºi aþi avutacele rãzboaie cuSerafinceanu ºi nuvreþi sã ºtiþi ce mi-amauzit! Dar i-am spus

cã e treaba mea...”

- ”Mariana Popa afãcut chestia aia cuPNL, la Petrila. Or,trebuia ca eu sã delegoamenii care sã participe la conferin-þa aia. Am auzit cãnici nu mi-am salutatcolegii, dar eu amvenit cu Nicula dupãce au venit ei, dar nuam avut loc lângã ei.Apoi acþiunea tinerilor cu Salvaþimineritul, de care nu am ºtiut ”(Invitaþia, primitã devicepreºedinta Popa

de la PNL Petrila, afost prezentatãpreºedintelui Rus,care a aprobat verbalparticiparea mai mul-tor membrii PSD laconferinþa colegilorde alianþã. Despreacþiunea tinerilor, înprezenta ziariºtilor afost informat liderulRus. Ulteriorvicepreºedinta a prim-it avertisment verbalcã la urmãtoareaabatere va fi exclusãdin partid– n.n.)

- ”A venit ViorelPascu ºi mi-a spus cevorbesc alþii (membriiPSD – n.n.) prin oraº.Mi-a spus cã sunt rãiºi cã printre altelevorbesc cã organizaþiaPSD Petroºani estecondusã de Livezeni(sindicatul lui SanduDaniel ºi fam.ªipeþan – n.n.). Pãidacã am o forþã acoloacum, înseamnã cãam realizat ceva”.

- ”Cu VictorBãdârcã ºi MihaiErmoiu m-am certatpentru Postolachecare n-a ºtiut sãpiardã”

- ”Era în interesulunei persoane sãpicure la presã cãpleacã trei consilieri.Adicã pleacã trei casã intre acea per-soanã, conform listei,în Consiliul Local”

- ”De dupã alegeri,nu mai vin la partid,discutã în afara par-tidului, se adunã pela crâºme, prin oraººi bârfesc. La muncãnu se înghesuie, darau numai pre-tenþii...”(?!)

‚El lidero’ PSD Petroºani, personaj SF: ”am oameni care joacã pe alte unde...”Î n ºedinþa Biroului Executiv PSD

Petroºani de luni, 30 septembrie, liderul Ioan Rus a pãtrujelit mãrunt,primitiv, ca la piaþã, propriii colegi, pe liberali, începând de la cel din capuljudeþului pânã la Costel Avram, pe presacare îl atinge, ziariºti ºi ziare pentru cã-ltrag de mânecã, cã va da în judecatã peunii, cã se va rupe de alþii etc., etc. Dupã ce am stat îndelung de vorbã cupreºedintele PSD Petroºani pentru a-lîntreba de ce ºi ce, acesta ne-a repetat, înmare, ceea ce denigrase în respectivaºedinþã, exceptând faptul cã ziariºtii nusunt buni ºi cã ”în judecatã, FlorinNicolae a spus cã vã dã”.

- ”Liberalii nu suntfair play. Îmi spunemie Avram cã am pusumãrul sã-l dau jos peDrãgoescu ºi cã suntde partea lui TiberiuRidzi. Dar domniile loruitã cã le-am susþinutviceprimarul ºi cã îllãudau pe Ridzi cugândul sã-l aducã laPNL ºi acum mã acuzãpe mine. Pãcat, cã aînceput frumos alianþa,dar nu accept lovituripe la spate”.

”M esia” Rus îl apãrã

pe Simi Iordache”sacrificând” subordonata...

Cât priveºte vestitulvot împotriva colegilorsãi de partid ºi consilieri în una dinºedinþele ConsiliuluiLocal, Ioan Rus pareun adevãrat Mesia,care-ºi sacrificã par-tidul, colegii pentru ofacere de bine, respec-

tiv pe preºedinta TSDºi consilier LaviniaGrigoriu pentruSiminel Iordache, omulcu care Rus face afaceri.

”Niciodatã nu amobstrucþionat pe cine-va, vreun om simplu,sau om de afaceri dacãeste în folosul comu-nitãþii. Dacã cineva dinorgoliu face greºeli deinterpretare, nu trebuiesã le fac ºi eu. Nu afost nici un motiv sãmã opun, era vorba deun cetãþean” – a moti-vat Ioan Rus acel vot,care a fost deliciulºedinþei pentru cã nuse mai vãzuse ca toþiconsilierii PSD sãvoteze într-un fel, iarliderul lor în altul, fiindacuzat cã face jocurile

altora în care ar puteaavea un interes chiarRus.

În cauzã, ca o curgere a bãtãliei pen-tru susþinerea HCL,fusese omul de afaceriSiminel Iordache, celcare deþine un fel demonopol al afacerilorîn Petroºani... ”Da,este adevãrat cã Simiare spaþii de la mine,de la SOCOM, de multºi facem afaceri demultã vreme, estemembru cooperatistvechi, dar asta nu arenici o legãturã...”- aprecizat Ioan Rus.

A cuzaþiiabjecte, pro-

cese pe mãsurã!

Multe sunt declaraþi-

ile lui Ioan Rus laadresa colegilor departid ºi alianþã, iardacã prezintã interes levom reda în totalitate.Facem precizarea cãorice politician estesupus observaþiilor presei ºi publicului, cãîn cauzã nu este vorbade vreo organizaþiesecretã, sau cu infor-maþii clasificate la carepresa sã nu aibãacces...

De câteva luni,auzim dinspre PSDPetroºani, respectivdinspre Ioan Rus, cãziariºtii de la CVJ suntplãtiþi de liberali,respectiv de CostelAvram pentru a fi den-igrat Ioan Rus, ºi cã vada în judecatã ziarul cãºi-a permis sã scrie

despre ”mãria sa liderul de partid”, cãziariºtii au îndrãznit sãoglindeascã opiniilenemulþumiþilor în timpce ”el lidero” a plãtitîn campanie 500 leiabonament pe 25 deziare/lunã, iar maiapoi 250 lei pe abona-ment de 15 ziare/lunã.Doar cã abonamentulînseamnã, în viziunealui Ioan Rus, pumnulîn gura ziariºtilor!

Mai mult, ziariºtii aufost denigraþi pechestiuni abjecte, carela confruntarea directãa fost motivatã de IoanRus astfel: ”am auzit ºi

eu cã aþi spus cã amnu ºtiu ce datorii ladumneavostrã ºi ammai comentat...”.

L-am averizat pe”el lidero”cã peasemenea acuzaþiipoate fi sancþionat durde instanþele de jude-catã, ºi se va întâmpla,doar trebuie sãrefacem o înregistraredegradatã pentrucitarea martorilor...

”Am discutat cuMarius Mitrache sã fieun ziar imparþial ºi sãmã întrebe ºi pe mine.Am fãcut acele abona-mente din toatã sãrã-cia, pe care le dãdeampe la baruri, magazine.Dacã în ultima vremeziarul mã atacã, amrenunþat, doar nu-mifac deservicii cu mânamea” - ºi-a motivatIoan Rus, ”bãgatulbanilor în buzunarulziariºtilor” ºirenunþarea la... bãgat.

Dacã ziariºtii ar ficonsemnat spusele luiIoan Rus, îºi fãcea cuadevãrat rãu cu gurasa. Dar pe cine nu laºisã moarã, nu te lasã sãtrãieºti...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

‚El lidero’ PSD Petroºani, personaj SF: ”am oameni care joacã pe alte unde...”

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 2013 Politic 11

T ermenul pânã la caretermocentralele au

obligaþia de a reduceemisiile poluante ar puteafi prelungit cu încã doi ani.

Cel puþin aceasta esteintenþia Guvernului, care vasolicita Comisiei Europene (CE)sã amâne cu doi ani acest termen, pe fondul lipsei fondurilor necesare pentruinvestiþii

"Va trebui sã ceremamânarea cu doi ani a perioad-

ei pentru reducerea emisiilor deCO2 la termocentrale. Ne tre-buie foarte mulþi bani, iar þintapentru retehnologizãri nu a fostatinsã din cauza lipsei banilor",a declarat ministrul delegatpentru Energie, ConstantinNiþã. Pe de altã parte, Niþã aatenþionat autoritãþile localecare au în administrare CET-uriîn cogenerare cã trebuie sãplãteascã valoarea com-bustibililor utilizaþi. Multe astfelde centrale au însã datorii maricãtre furnizorii de materii primedin cauza cã au încasãri slabe

de la clienþi ºi pentru cã multeprimãrii nu dispun de fondurilenecesare.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

România cere prelungirea termenului de reducerea emisiilor poluante de cãtre termocentrale

MaximilianGÂNJU

Aproape în fiecaredimineaþã deºeurileaduse la groapa degunoi din municipiulVulcan, singura caremai poate funcþiona înacest moment în ValeaJiului, sunt arse decãtre cei care rãsco-

lesc în cãutarea mate-rialelor pe care le vândla centrele decolectare. Locuitoriizonei care duce sprePasul Vâlcan spun cãsunt înecaþi în fum înfiecare zi. „Doardimineaþa dau foc ºi selasã un fum foarteînecãcios de nu maipoþi respira. Noi am

crezut cã dau focmuncitorii care taseazãgunoaiele, dar dupã ceam vorbit cu ei ni s-aspus cã sunt alþii. Ceicare adunã PET-uri,

sticle, cartoane ºi fierau pus foc la gunoaieca sã facã loc pentrualtele. Cineva trebuiesã-i opreascã, acumnu mai ard pentru cã

sunt ude ºi numaifumegã într-una”,spune unul dintre ceicare au case în zonã.Angajaþii municipal-itãþii care lucreazã peutilajele de la groapade gunoi a Vulcanuluispun cã n-au ce face.

„Degeaba îialungi pentrucã zona estemare ºi nupoþi sã statoatã ziuadupã ei. Facmai mult rãudacã nu-i laºi.

Pe undedau foc maitrecem cu uti-lajele ºi-lînãbuºim, darpânã se

stinge tot fumegã”,spune angajatul.Primãria Vulcan a pusîn funcþiune o staþie desortare a deºeurilor ºireuºeºte sã prelucrezeo parte importantã dincantitatea de gunoicolectatã de la popu-laþia ºi agenþii eco-nomici din oraº, însãdeºeurile provenite dinalte localitãþi nu suntsortate. Groapa degunoi din Vulcan are ocapacitate de 60.000de metri cubi ºi esteautorizatã sãfuncþioneze pânã înanul 2016, fiind singu-ra la care se mai potduce deºeurile ridicatedin localitãþile VãiiJiului.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Octombrie 201312 Actualitate

DianaMITRACHE

Toate staþiile detratare a apei dinValea Jiului au fostoprite ºi s-au cheltuitsume imense înultimele zile pentru aface apa potabilã. Pede o parte e vorba deploile torenþiale careau antrenat la vale

aluviuni ºi pe de altãparte e vina celor carecontinuã sãexploateze lemn înpãdure ºi coboarãbuºtenii pe cursulapelor. „Sunt mariprobleme cu ploile.La Taia, luni, turbidi-tatea apei a fost timpde 3 ore, 1200. Decistaþia a fost opritã ºimarþi dimineaþã toate

au fostoprite,fiindcã tur-biditatea efoartemare.Sperãm cãoamenii nuvor suferidin cauza aceasta. Dinpãcate, chiar pe ploa-ia aceasta se traglemne. Luni eramundeva aproape deLunca Florii ºi cobo-rau maºini cu lemne.Turbiditatea era atuncide 1.200. E posibil canoaptea ºi chiar ziuasã întrerupem apacãtre populaþie”, a

spus Costel Avram,director SC Apa ServValea Jiului.

În Valea Jiului aplouat torenþial maibine de 48 de ore, iardebitele au crescutsimþitor. La fel s-aîntâmplat ºi cu turbidi-tatea lor, iar staþiile detratare consumã sumefoarte mari pentru aface apa potabilã.

Afumaþi de cei care rãscolesc prin gunoaie

D eºeurile menajere depozitatela singura groapã de gunoi

din Valea Jiului sunt incendiate decei care rãscolesc în cãutarea fierului, ambalajelor din plastic saua altor materiale reciclabile.

Alimentarea cu apã, în pericol în Valea Jiului

A limentarea populaþiei dinValea Jiului cu apã potabilã

este pusã sub semnul întrebãrii deploi ºi þapinari. Vina e împãrþitã ºiangajaþii de la ape au oprit toatestaþiile din cauza turbiditãþii apei.

Este vorba despreun vas în formã depasãre descoperit însitul de la Uroi –„Sigheti”, oraºulSimeria, care a fostcercetat în anul 2011,cu ocazia sãpãturilor

arheologice preventivedeterminate de con-struirea „Variantei deocolire Deva – Orãºtiela standard deautostradã, jud.Hunedoara”.Majoritatea complex-

elor

(locuinþe, gropi cudiferite destinaþii) auaparþinut epociibronzului (culturaWietenberg), iarrespectivul vas esteunul dintre cele maiinteresante artefactedescoperite în aºezare.A fost gãsit fragmen-

tat, într-o o groapã dedimensiuni medii.Forma vasului repro-duce silueta unei pãsãri

de apã, parteaposterioarã

a acesteiafiind guravasului,iar partea

ventralã a aces-teia reprezentând fun-dul vasului. Capulpãsãrii este stilizat, iarpe partea dorsalã seaflã o toartã în bandã,plasatã central, întregulcorp al pãsãrii fiindornamentat prin tehni-ca inciziei ºi incrus-taþiei.

Exponatul lunii, la MuzeulCivilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

M uzeul Civilizaþiei Dacice ºiRomane Deva propune vizitato-

rilor, începând cu data de 1 octombrie2013, o nouã piesã în categoria„Exponatul lunii”, piesã ce va putea fiadmiratã în spaþiul special amenajat laintrarea în Palatul Magna Curia,anunþã reprezentanþii MCDR.

DianaMITRACHE

ªi în acest an, înluna octombrie, vol-untarii de la Caritasvin sã vândãlumânãri pentrucadourile deCrãciun. Acþiuneaare loc în centruloraºului ºi oricinepoate cumpãra olumãnare, pe care ova aprinde simbolic.Anul acesta ar fi

ediþia cu numãrulIV, iar cubanii strânºivor fi fãcutecadouri famili-ilor nevoiaºe,în preajmasãrbãtorii deCrãciun.„Dupã cum v-am obiºnuit,în fiecare an,noi cei de laCaritas orga-nizãm acþi-unea „Un mil-

ion de stele”. Înacest an o vomorganiza în data de11 octimbrie, încentrul civic almunicipiuluiPetroºani”, a spusAlexandruKelemen, coordo-nator al activitãþii.

Organizaþia

Caritas va derula, înpeste 30 de oraºedin România, unproiect dedicatfamiliilor nevoiaºe.MunicipiulPetroºani este sin-gura localitate dinjudeþul Hunedoaraîn care va fi organi-zatã acþiunea intitu-latã „1 milion destele pentrunevoiaºi”, iar volun-tarii au pregãtit sutede lumânãri.

Nicoleta LUCREÞIABolcã, actriþã ºi managergeneral la Teatrul Dramatic„Ion D. Sîrbu” Petroºani, vainterpreta rolul LucrezieiBorgia, Lucrezia anului1480, vãzutã prin ochii luiVictor Hugo, patru secolemai târziu.

Î n rându` lumii...

Aud ºi observ din ce înce mai des cum cã „ceamai importantã zi din viaþaunui om” este ziua nunþii.Aºa ceva?! Din atâtealucruri bune pe care le poþirealiza trãind atâtea zile peplanetã, ãsta e cel maiimportant?! Da` de ce?!

Nu-i ceva ce poate facetoatã lumea? Nu-i cevacomun? Ai luat-o pe duduiesau l-ai luat pe giumbix, aþisemnat hârþogãraiele, aþiþopãit pe „dansu` pinguinu-lui” cu 200-300 de invitaþi

(care a doua zi habar n-aula nunta cui s-au îmbãtat!) ºiãsta-i cel mai importantlucru din viaþã?!

Cam ce viaþã neînsem-natã ar trebui sã aibã aceafiinþã umanã, ca sã con-sidere asta? Da` dacãdivorþezi peste un timp ºifaci o altã nuntã...? Dinnou cea mai importantã zi?Unii au mai multe zileimportante în viaþa lor...

Dincolo de asta, dacã neuitãm în urmã, cam prinsecolul al XI-lea, vedemcâte interese aveau la bazãcãsãtoriile. De la alianþestrategice, stabilirea unorlegãturi diplomatice ºi com-erciale, pânã la controlulstatului, din 1753.

Chiar ºi acum, dupã sutede ani, multe cãsãtorii defac din interes, atunci cândsoþii sunt legaþi de... un certificat de naºtere, dintr-o... greºealã de calcul, sãzicem.

C ine a fostLucrezia

Borgia?

Dincolo de o tulburãtoarepoveste romanticã ºi unspectacol senzaþional dintoate punctele de vedere,pus în scenã de regizorulCristian Ioan, LucreziaBorgia este unul dintre per-sonajele feminine miste-rioase ale istoriei.

Aristocratã italianã, s-anãscut în 1480, fiind fiicalui Rodrigo Borgia, viitorulPapã Alexandru al VI-lea, ºia Vannozzei dei Cattanei.

Încã de la vârsta de 13ani, Lucrezia devine ojucãrie politicã a familieisale, vãzându-se nevoitã sãse mãrite cu GiovanniSforza, un presupus spional Milanului la Roma.Cãsnicia mergea foarteprost, iar Lucreziei încep sãi se atribuie diverse fapte,din cauza faimei „nesãnã-toase” a fratelui sãu,Cesare, ºi a tatãlui ei.Acuzaþiile de incest cuaceºtia (nedovedite nicio-datã!) se rãspândeau laRoma. În plus, soþul ei numai era util Papei ºi luiCesare, ei plãnuind sãscape de el, astfel cãLucrezia trebuia sãdivorþeze.

Au urmat alte douã cãsã-torii, tot din interes, cuAlfonso de Aragon, prinþde Neapole, iar ultima cuAlfonso d`Este, în urmacãreia a devenit Ducesa deFerrara, timp în carebineînþeles cã s-au întâm-plat multe lucruri ciudate,

dar asta ar însemna sãstricãm surpriza.

Oana TUÞU,secretar literar la

Teatrul Dramatic „IonD. Sîrbu” Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 2013 Actualitate 13A.M.R. 3 zile!

Double „L”!R olul principal al spectacolului de

sâmbãtã, 5 octombrie, ora 18:00,„Lucrezia Borgia” are un numitor comun cu actriþa care-l va interpreta: numele.

„Un milion de stele” sevor aprinde la Petroºani

V oluntarii de la Caritasaprind din nou stelele

speranþei. Acþiunea denumitã„Un milion de stele” are loc laPetroºani în centrul civic ºi toþicei care vor sã dea o mânã deajutor, pot aprinde o lumânare.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Astãzi puteþi sã rezolvaþi o prob-lemã sentimentalã mai veche.Un prieten vã propune sã vã aso-ciaþi într-o afacere pe care ademarat-o recent. Acceptaþi,pentru cã beneficiile pot fi mari.Spre searã, mergeþi împreunã cupartenerul de viaþã într-o vizitã larude, unde depãnaþi amintiri.

Se întrevede o zi grea, dar aveþisuficientã energie ºi faceþi faþãcu succes tuturor problemelor.Pe plan financiar nu staþi grozav,dar sunteþi hotãrât sã rezistaþi.Bazaþi-vã pe intuiþie.

Treceþi printr-un moment favora-bil, în care puteþi sã faceþi schim-bãri importante pe plan senti-mental ºi în afaceri. Este posibilsã încheiaþi un contract impor-tant pentru viitor, dar trebuie sãacceptaþi ajutorul prietenilor ºi alfamiliei.

Sunteþi ambiþios ºi decis sã final-izaþi tot ce aþi început. Aveþiocazia sã câºtigaþi foarte bine ºisã vã afirmaþi în societate.Relaþiile cu partenerul de viaþãsunt foarte bune. Dupã-amiazã,depãnaþi amintiri. Evitaþi exce-sele alimentare.

Vã simþiþi plin de energie ºi vãorientaþi cãtre activitãþi care pre-supun efort fizic. Nu vã supraesti-maþi, ca sã nu aveþi probleme cusãnãtatea. Spre searã este posi-bil sã fiþi invitat la o rudã mai învârstã. Evitaþi discuþiile aprinse!

Colegii ºi partenerul de viaþã vãapreciazã pentru gândurile fru-moase ºi ideile generoase. Aveþide terminat o activitatemigãloasã ºi vã este greu sã vãdescurcaþi singur. Acceptaþi aju-torul unui prieten bine intenþion-at.

Sunteþi foarte bine dispus ºidecideþi cã este momentul sãfaceþi o investiþie pentru casã.Dupã-amiazã s-ar putea sã faceþiun drum care vã va trezi amintirideosebit de plãcute. Vi se prop-una sã vã asociaþi într-o afacere.

Este o zi favorabilã schimbãrilorimportante pe plan sentimental.Sunt favorizate parteneriatele ºiîntâlnirile romantice. Puteþi sãvã faceþi planuri de viitor, darîncercaþi sã fiþi mai pragmatic!

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlã-torie de afaceri ºi sã aveþi un suc-ces deosebit. Singura condiþieeste sã aveþi rãbdare ºi sã nu vãcertaþi cu un partener de afaceri.

Persoana iubitã vã dã o vestecare vã determinã sã vã schim-baþi programul. Dupã-amiazaaveþi ºansa sã faceþi cunoºtinþãcu o persoanã dispusã sã vãajute cu un împrumut.

Aveþi ºanse sã primiþi o sumãimportantã ºi sã vã redresaþi situ-aþia financiarã. S-ar putea sãprimiþi o moºtenire sau unîmprumut. Sunt favorizateinvestiþiile ºi planurile de viitor.Menajaþi-vã sãnãtatea.

Este posibil sã aveþi dificultãþifinanciare, dar nu vã faceþi griji.În curând vã veþi descurca maibine. Pe plan sentimental vãmerge foarte bine ºi parcurgeþi operioadã favorabilã.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:30 Destinaþia România 10:00 Apostrof11:10 Legendele palatului –Gyebaek (r)11:50 Legendele palatului –Gyebaek (r)12:30 SCENART 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 SCENART (r)17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului -Gyebaek18:20 Legendele palatului -Gyebaek19:00 Pregãtind viitorul19:30 Oameni care au schim-bat Lumea (r)19:45 Sport

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Seminþele distrugerii 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 O iubire perfectã17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviciul Român deComedie21:30 Tanti Florica22:30 ªtirile Pro TV23:05 The Walking Dead

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secret20:30 Cronica cârcotaºilor

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amar18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Dincolo de trecut22:30 Un om de onoare

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Jumãtatea mea ºtie22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)15:30 Triumful dragostei16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate20:30 Îngeri pierduþi22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro23:30 ChelseaSettles0:00 Îngeripierduþi (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat ChampionsLeague11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat ChampionsLeague12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua - Chelsea13:00 ªtirile Digi Sport13:15 Fotbal: Steaua - Chelsea14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat ChampionsLeague16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Rezumat ChampionsLeague16:45 EuroFotbal17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Totul e permis 22:30 Un show pãcãtos23:00 Un show pãcãtos


ANGAJÃM FETEpentru masaj de relaxare,

în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000 Euro, oferim

cazare. Relaþii la telefon00496980906757 sau

0764832433.

NATALIA ARENEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, daracum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þineimobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-aîntâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbitîn plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoiede o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant,de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral,dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãudestin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia arenevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi înaceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã capãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont 567571024795

RON01 BANCPOST

Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

VânzãriVând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820

Vând struguri. ComunaBumbeºti-Jiu. Tel 731.347.645,0726.463.456

S.C. Apa Serv Valea JiuluiS.A. Petroºani anunþã restricþiiîn furnizarea apei potabile, pen-tru miercuri 2 octombrie2013, în oraºul Vulcan întreorele 9,00 - 18,00. Zona

afectatã: Str Izvor, Buciumani,Meriºor, Crivadia, Dealului,Gorunului, Valea Arsului,Abator. Motivul restricþiei:Remediere pierderi pe str. Izvorºi str. Crivadia nr. 66-72

Conducerea S.C. Apa ServValea Jiului S.A. Petroºani

RRRReeeessssttttrrrriiiiccccþþþþ iiii iiii aaaappppãããã!!!!

ORDINE DE ZI1. Aprobarea

modificarea structurii anexei nr. 5 - ,,Programulde investiþii, dotãri ºi sursele de finanþare’’ la Bugetul de Venituri ºiCheltuieli pe anul 2013,

fãrã modificarea indicatoriloreconomico - financiari prevãzuþi în anexa nr. 5.

2. Iniþierea procedurilor denumire a noului Consiliu deAdministraþie al S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A.Petroºani

3. Diverse.

În situaþia în care, urmarea acestei convocãri, nu seîntruneºte cvorumul necesarprevãzut de lege, AdunareaGeneralã a Acþionarilor se vaîntruni în data de 1 noiem-brie 2013, în acelaºi loc, laaceeaºi orã, având aceeaºiordine de zi.

PREªEDINTELECONSILIUL DE

ADMINISTRAÞIERADU Sorin Mihai

PREªEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRAÞIEal S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani

cu sediul în Petroºani, strada Cuza Vodã nr. 23 Nr. ORC J20/257/1995, C.U.I. 7392416

CONVOACÃAdunarea Generalã a Acþionarilor a S.C. APA SERV VALEA

JIULUI S.A. Petroºani în ºedinþã ordinarã joi, 31 octombrie2013, ora 13, la sediul S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A.

Petroºani, str. Cuza Vodã, nr. 23, cu urmãtoarea

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice

nivel, pentru recuperareamateriei, însuºirea

cunoºtiinþelor de bazã,pregãtire pentru teze,

testãri, examene.

Relaþii la telefon0254. 513.705 sau

0761.603.160

Carmen COSMAN

Potrivit specialiºtilor dela Muzeul “Astra”, Crânguldin Apuseni este o locuirecomunitarã izolatã, careocupã suprafeþe mari cutopografii, resurse, ocupaþiiºi practici specifice zonelormontane ºi submontane alearcului Carpatic.“Conceptul propus deFundaþia Dala, integrat înstrategia de dezvoltarea petermen lung a instituþiei s-aconstruit pe trei niveluri:

experimentarea grãdinii-peisaj, re-definirea insti-tuþiei muzeului ca instru-ment de mediere între

comunitãþi locale ºi publicºi muzeul ca expunere amemoriei colective.

În cazul Muzeului

ASTRA, situl acomodeazãpeisajul ºi obiectul-expusdupã reþetele locuiriitradiþionale”, au precizatsursele menþionate.

Crângul din Dragu Brad,care expunegenericfenomenulsocial allocuirii izolatedin Apuseni afost propus casit pilot înaprilie 2013 încadrul proiec-tului CultTour(Cultural her-

itage as a focal point forsustainable tourism), final-izat prin platforma de vol-untariat ºi practici univer-sitare, VOLAM(Volunteering in ASTRAMuseum) în septembrie2013.

Proiectul va ajunge ºi înBucureºti, în data de 17octombrie 2013, fiindexpus la Galeria Acuarela.

Maximilian GÂNJU

Astfel, vor fi administratemomeli vaccinale pe caleaerianã ºi manual la vizuinãpe toate fondurile de vânãtoare din judeþ.Campania de vaccinare seva desfãºura în colaborarecu Asociaþiile de vânãtoareºi administratorii fondurilorrespective.

Dupã finalizarea campaniei, inspectoriiDSVSA Hunedoara vortrimite probe pentrudepistarea turbãrii, probeprelevate de la vulpile dinfondul cinegetic ºi care vorfi supuse unor analize amãnunþite.

Inspectorii vor sã se asigure dupã vaccinareavulpilor cã nu existã unpotenþial focar de rabie înjudeþ. Ultima campanie devaccinare a avut loc înoctombrie 2012 ºi au fost

circa 2500 de doze de vaccin distribuite.

Acþiunea de vaccinare avulpilor împotriva turbãriise înscrie în cadrul unuiprogramului strategic deru-lat la nivel naþional.


Vulpile - vaccinate împotriva rabiei

O comunitate izolatã din zona Brad, vedetaMuzeului “Astra” din Sibiu

O locuire comunitarã izolatã din Munþii Apuseni, de pe razajudeþului Hunedoara, este cea mai nouã vedetã a Muzeul

Civilizaþiei Populare Tradiþionale ASTRA din Sibiu. Zeci de volun-tari români ºi strãini au reconstruit micuþa aºezare, folosind doartehnici tradiþionale, iar acum gospodãria din Dragu-Brad (Purcariu)- judeþul Hunedoara este gata sã îºi primeascã vizitatorii.

Î n perioada octombrie-noiembrie 2013, înjudeþ se va derula a doua campanie de

vaccinare a vulpilor, contra rabiei. Potrivitspecialiºtilor, aceasta este metoda cea maieficientã de profilaxie a bolii.

CVJ Nr 463 miercuri 2 octombrie

Documents

Transcript of CVJ Nr 463 miercuri 2 octombrie