CVJ NR. 638, MARTI 24 IUNIE 2014

Muncitorii “lanegru” preferaþi

de zeci de patronihunedoreni

>>> PAGINAA3-A

Poliþist ºi tatã pentru

copiii abandonaþi>>> PAGINAA4-A

Turiºtii din Vale aurãzbit în Bulgaria

>>> PAGINAA16-A

ITM cerceteazãaccidentul în care

un tânãr ºofer ºi-a pierdut viaþa

>>> PAGINAA5-A

Senatorii, averile la control

Vochiþoiu sedeclarã sãrac, dareste larg la pungã

>>> PAGINAA13-A

Ion Barbu Ziua ºiNoaptea Muzeelor

Petrilene>>> PAGINAA12-A

Staþia de epurarede la Cimpa

- piatrã de moarãpentru

Apa Serv>>> PAGINAA7-A

În aºteptareamuzeului CFR

>>> PAGINAA12-A

Minulescu i-aînchis pe absolvenþi

>>> PAGINAA6-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 638

Marti, 24 Iunie 2014

F ructele de pãdure culese în Valea Jiului ajung peste hotare ºi se reîntorc perafturile din magazinele noastre sub formã de dulceaþã sau alte bunãtãþi.

Zmeurã, mure, afine negre ºi roºii sunt doar o micã parte din produsele cu careDumnezeu sau natura ne-a înzestrat. Din aceste fructe s-ar putea face sute demilioane de euro la export, dacã le-am procesa ºi exporta cu valoare adãugatã, subformã de sucuri, siropuri ºi tot felul de bunãtãþi... >>> P>>> PAGINILEAGINILE 8-98-9

Din Valea Jiului în Europa ºi retur

Exportãm materie primã,importãm produs finit

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

P este 40 de firmedin judeþul

Hunedoara au fostdepistate numai în acestan cu forþã de muncãplãtitã „la negru”.Patronii firmelor respective au încercat sãeludeze legea, pentru anu plãti contribuþiile labugetul de stat.

În ciuda controalelornumeroase efectuate deinspectorii de muncã, sunt încã destui oameni deafaceri care preferã sãlucreze cu muncitori anga-jaþi la negru, adicã fãrãnicio formã legalã. Numaiîn acest an, reprezentanþii

Inspectoratului Teritorial deMuncã Hunedoara audescoperit de societãþicomerciale care foloseauforþã de muncã “la negru”.În total, vorbim despre maimult de 100 de persoane

nedeclarate, pentru careangajatorii nu plãteau niciunleu contribuþie la bugetul destat tocmai pentru cã acestepersoane nu figurau ca fiindangajate. În patru dintrecazurile descoperite,

administratorii societãþilorrespective s-au ales cudenunþuri penale, în condiþi-ile în care aveau mai mult decinci angajaþi fãrã formelegale. Astfel, SC SparBusiness Ideas Provider GrupSRL Bucureºti, Punct delucru Deva a fost prinsã cu20 de persoane fãrã formelegale, SC Mini Maxi 2005SRL Dobra avea 8 persoane,SC Teo Company Com SRLBrãniºca –9 persoane, iarSC Pioneer Trade SRLBucureºti 9 persoane. Pentrucelelalte cazuri, unde au fostmaximum trei persoanegãsite fãrã forme legale aufost aplicate amenzi contravenþionale.

Potrivit legislaþiei învigoare, constituie contra-venþie primirea la munca apânã la 5 persoane fãrãîncheierea unui contractindividual de muncã ºi sesancþioneazã cu amendã dela 10.000 lei la 20.000 leipentru fiecare persoanãidentificatã. De asemenea,

tot contravenþie esteprestarea muncii de cãtre opersoana fãrã încheiereaunui contract individual demuncã, faptã sancþionatã cuamendã de la 500 lei la1.000 lei. În schimb, constituie infracþiune ºi sesanctioneazã cu închisoarede la 3 luni la 2 ani sau cuamendã primirea la munca amai mult de 5 persoane,fãrã încheierea unui contractindividual de muncã.

ªi anul trecut a plouat cuamenzi, iar reprezentanþiiITM Hunedoara au tãiat încarne vie. Potrivit dateloroficiale ale InspectoratuluiTeritorial de MuncãHunedoara, din totalulfirmelor verificate, 151foloseau forþã de muncã lanegru. Iar în 18 dintre cazuriau fost depuse denunþuripenale la Parchet, deoareceau fost depistate cu mai multde cinci angajaþi care lucraufãrã documente legale.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 2014 Actualitate 3

Alin Simota a fostcitat luni dimineaþãîntr-un dosar laJudecãtoria Petroºani,dar în faþa instanþei s-aprezentat doar avoca-tul sãu Ioan Unguraº,care a precizat cãprezenþa clientului sãunu este obligatorie laacest termen. Omul deafaceri are, însã, deachitat suma de 8.400

de lei, drept contrava-loarea expertizei înacest dosar, iar judeca-ta a fost amânatãpeste o lunã. „Instanþaa acordat termen îndata de 7 iulie, pentrucã ANAF a trimis un punct de vederereferitor la raportul deexpertizã ºi, pentru cãa fost trimis prin faxdirect în salã în ziua

procesului, este nece-sar sã îl vadã doamnaprocuror ºi doamnajudecãtor ºi pentru cainculpatul sã achitedecontul la expertizã”,a precizat IoanUnguraº, avocatulomului de afaceri înacest proces.

Alin Simota estejudecat la Petroºaniîntr-un dosar de eva-

ziune fiscalã, iar luni,23 iunie, ar fi fostpentru prima datãcând omul de afaceri,care a fost arestatacum un an ºi eliberatrecent pentru arest la

domiciliu, ar fi trebuitsã vinã de la Petrila laPetroºani, cu acordulpoliþiei.

Pentru cã s-a cerut oexpertizã financiar–contabilã în acest

dosar, la termenul deacum o lunã instanþa adispus acordarea unuinou termen de judecatãluna viitoare.

Simota stã înlocuinþa sa din Petrilaunde îºi efectueazãarestul la domiciliu.Alin Simota a fost trimis în judecatã în datade 12 martie 2013pentru evaziune fiscalã,prejudiciul calculat fiindde 440.972 de lei.

El se aflã în arest ladomiciliu, fiind cercetatîntr-un dosar în careeste acuzat de asocierela un grup infracþionalextrem de periculos.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

U n tânãr dinjudeþul Hunedoara

este cercetat de poliþiºtiide frontierã pentru cã s-a folosit de un permisde conducere fals pentrua pãrãsi þara.

Cei care l-au depistat petânãrul de 23 de ani suntangajaþii Sectorului Poliþieide Frontierã Carei, care auoprit pentru control, laieºirea din Carei spre SatuMare, un autovehiculmarca Peugeot, pe care erau aplicateplãcuþe cu numere provizorii de Satu Mare.

Maºina era condusã de

Costel Gabriel V., în vârstãde 23 de ani, din judeþulHunedoara.

“Poliþiºtii de frontierã i-au solicitat conducãtoruluiauto sã prezinte la controldocumentelepersonale ºicele alemaºinii.

Tânãrul aprezentat unpermis deconducere eliberat deautoritãþile britanice careînsã nu era un documentautentic”, adeclarat Oana

Totorean, purtãtor de cuvântal STPF Satu Mare. Acumhunedoreanul este cercetatpentru sãvârºirea infracþiu-nilor de uz de fals ºi condu-cere pe drumurile publice aunui autoturism fãrã a deþinepermis de conducere.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Simota, pus la platãO mul de afaceri Alin Simota era aºteptat luni la Petroºani,

pentru a rãspunde în faþa instanþei. A fost primul termende când Simota este arestat la domiciliu, iar obiectul dosaruluieste legat de evaziune fiscalã. Avocaþii au cerut, însã, amânareacauzei, dar pânã atunci va fi pus la platã.

Muncitorii “la negru” preferaþi de zeci de patroni hunedoreni

A încercat sã treacã frontieracu un permis de conducere fals

Comisarul FlorinBolosin în vârstã de41 de ani lucreazã decirca 20 de ani încadrul Inspectoratuluide Poliþie Hunedoara,iar povestea sa ºi asoþiei sale, mãrinimiacelor doi nu ar fi fostºtiutã decât de apro-piaþi. „Secretul” fami-liei Balosin s-a aflatabia dupã ce poliþistula vrut sã înfieze unbebeluº aruncat la uncontainer de gunoi demamã, imediat dupãce l-a nãscut. Femeianu vroia sã-ºi piardãiubitul pentru cã aveaun copil cu altcineva ºia vrut cu orice chip sãscape de nou nãscut.Florin a fãcut toatedemersurile pentru camicuþul sã ajungã la elîn familie, iar asistenþiide la Direcþia PentruProtecþia CopiluluiHunedoara i l-ar fi dat

imediat pe bãieþel, darmama s-a opus dinspatele gratiilor. Niciacum, la un an de zilede la incident poliþistulnu ºi-a luat gândul dela copilul a cãrui soartãera sã fie pecetluitã demama naturalã dacãun gunoier nu-ldescoperea la timp.Aºa s-a aflat cã Florin ºi soþia lui auîmpreunã trei copii:

Ana Maria (11 ani),Tudor (8 ani) ºi Iosif (4ani). Ana ºi Tudor au fost înfiaþi, fetiþadintr-un centru deplasament, când avea

un an ºi ºapte lunidupã ce mama naturalã a lãsat-o înmaternitate. La fel s-apetrecut ºi cu Tudor.Cei doi ºtiu cã suntadoptaþi, însã între eiºi copilul natural alfamiliei Bolosin nueste nici o diferenþã,toþi sunt iubiþi la fel demult. „Trebuie sã treciprin experienþa asta casã înþelegi ce înseamnãsã adopþi un copil. Azi

nu pot sã mai concepviaþa fãrã Ana-Maria,Tudor ºi Iosif.Dumnezeu dã o familiecelor pãrãsiþi ºidragostea de pãrinteþine de sufletul omuluiºi nu are nimic cugenetica”, spuneFlorin Bolosin.

A ajutat sutede orfani

Poliþistul este primulsã ajute când aude desuferinþa copiilor ºi ainiþiat alãturi de colegiilui numeroase campanii de ajutorarea micuþilor aflaþi încase de copii. Tot dindonaþiile colegilor, înnumele lor, ajutã maimulte familii necãjitecu mulþi copii dinDeva. Recent a venit ºi în Petroºani, sã ajutetot împreunã cucolegii lui, un alt copil,un geniu al pianului,rãmas orfan dupã cemama lui a fostomorâtã pe o trecerede pietoni de un ºofer

prea grãbit. A vrut sã-l cunoascã ºi sã-lîncurajeze pe micuþ.

„Mergem periodic pe la centrele de plasament, este adevãrat cã în numeleInspectoratului dePoliþie al JudeþuluiHunedoara, dar el estecel mai implicat înasemenea acþiuni. Îºipune ºi din salariu banipentru copiii sãraci.Avem o familie mono-parentalã, o mamã areºase copii pe care-iîntreþine ºi mergemperiodic sã-i ajutãm. Caexemplu ºi-a dat jumã-tate din salariu la ofetiþã de nouã anibolnavã de cancer,este o persoanãdeosebitã ºi gata înorice clipã sã-iajute pe cei care au

nevoie de sprijin”,declarã subcomisarulBogdan Niþu, colegul luiFlorin Bolosin, împre-unã cu care deruleazãmai toate campaniileumanitare ale poliþiºtilorhunedoreni.

La finele anului trecut, dupã ce s-a aflat povestea familieiBolosin, poliþistulîmpreunã cu soþia luiau primit recunoaºtereahunedorenilor fiind premiaþi simbolic înpiaþa publicã din Devade reprezentanþii societãþii civile.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 20144 Actualitate

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI

„În vederea întocmirii decontului necesar plãþii drepturilor cuvenitepentru semestrul I 2014, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca în perioada 01.07.2014-31.07.2014, sãprezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 30.06.2014.

Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul detimp în care se vor efectua plãþile.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Poliþist ºi tatã pentru copiii abandonaþiU n poliþist hunedorean este tatã

pentru copiii pe care pãrinþii lornaturali nu i-au vrut. Alãturi de soþia luia înfiat doi prunci, imediat dupã ce auvenit pe lume ºi pe care mamele i-auabandonat la Maternitate. Poliþistul areºi un fiu natural, însã pe toþi îi iubeºtela fel de mult ºi spune cã ei „sunt adevãrate comori de la Dumnezeu”.


U n tânãr amurit într-un

accident rutier, iarinspectorii ITMPetroºani cerceteazãcauzele în care s-aprodus accidentul.Luni, 23 iunie a fosto zi neagrã pentruun conducãtor autodin Petrila. Acestaºi-a pierdut viaþaîntr-un accident decirculaþie care aavut loc în zonaHaþeg. Acum inspec-torii de muncã veri-ficã în ce condiþii aavut loc accidentul.

“În jurul orei 06:40,un conducãtor auto învârstã de 25 de ani,din oraºul Petrila, întimp ce conducea unautotren pe DN 66,pe direcþia dedeplasare Haþeg spreCãlan, la ieºirea dinlocalitatea Haþeg, maiexact la km 185-840m., într-o curbã lastânga, a pierdut controlul asupraautovehiculului ºi s-arãsturnat în afara pãrþiicarosabile, pe parteadreaptã a direcþiei demers. În urma evenimentului rutier arezultat, din nefericire,decesul conducãtoruluiauto”, se aratã încomunicatul IPJHunedoara.

“Acest domeniuridicã mari probleme.Astãzi s-a produs uneveniment în trafic lanivelul judeþului în care

a fost implicatã omaºinã a unei firmedin Valea Jiului ºi caredin nefericire a sfârºittragic pentru ºoferulacestei maºini. Se vaface cercetarea ºivedem ce s-a întâmplatacest caz, ce a condusla producerea eveni-mentului respectiv”, adeclarat Ileana Bodea,ºef SSM-ITM ValeaJiului.

Tocmai pentru aevita producerea unorastfel de evenimente,inspectorii ITM împre-unã cu Poliþia verificãdacã autovehiculelerespectã normeletehnice.

“Pe lângã campani-ile din construcþii,minerit ºi exploatãriforestire, la nivelnaþional, începând dinacest an existã o cam-panie de transporturipe care ºi noi amdemarat-o. Campaniase desfãºoarã atât la

angajator cât ºi în traf-ic. În fiecare lunã ieºimîn trafic cuInspectoratul pentruTransporturi de laDeva ºi cu Poliþia ºipentru unitãþile care au

sediul, noi finalizãmcontrolul la sediulfirmei, iar pentrumaºinile gãsite în traficcare au sediul în altejudeþe, trimitem con-statãrile din trafic la

colegii noºtri din altejudeþe pentru a finalizacontrolul. S-a impusaceastã campaniedatoritã faptului cã pelângã domeniul con-strucþiilor ºi domeniulexploatãrilor forestierepe primele locuri lanivel naþional, în spe-cial în ceea ce priveºteaccidentele grave mor-tale se gãseºte acestdomeniu al transporta-torilor”, a mai spussursa citatã.

Autovehiculele, darºi conducãtorul acesto-ra trebuie sã respecteanumite reguli.

“În trafic seurmãreºte ca maºinasã aibã toate dotãrilenecesare, în funcþie demarfa transportatã,dacã transportã sub-stanþe periculoase sãfie acreditatã pentrutransportul acestei sub-stanþe, semnalizatã,

ºoferul sã aibã toatedocumentele, sã aibãtoate autorizaþiile,avizãrile, atât maºinacât ºi ºoferii, sã aibãreviziile tehnice peri-odice la zi, de aseme-nea ºoferul sã fie dinpunct de vedere med-ical apt ºi foarteimportant verificareatimpului de condus ºitimpului de odihnãcare din pãcate prinnerespectarea acestuitimp, prin obosealacare se instaleazã lanivelul ºoferului se pro-duc cele mai multeaccidente grave. Omulaþipeºte în trafic ºi seproduc mari tragedii”,a mai spus IleanaBodea.

Potrivit inspectorilorITM în utlimaperioadã, la maºinilegãsite în trafic nu au fost constatateprobleme deosebite.

Monika BACIUMonika BACIU

P oliþiºtii români,împreunã cu

partenerii de pe teritoriulstatelor membre Schengen,au depistat, în ultima sãptãmânã, 142 de persoane, 68 de autoturis-me ºi opt documente ce facobiectul unor semnalãriintroduse în SistemulInformatic Schengen (SIS),informeazã un comunicatIGPR.

Potrivit sursei citate, înperioada 14-20 iunie, pe teritoriul þãrii noastre, au fostlocalizate, în urma schimbuluisuplimentar de informaþii prinintermediul Biroului SIRENE,92 de persoane ce fac obiectulunor semnalãri în SIS.

Astfel, poliþiºtii români aupus în aplicare 15 mandateeuropene de arestare ºi audepistat trei persoane semnalate ca fiind dispãrute ºi35 ce erau cãutate în vedereaparticipãrii la o procedurã judiciarã.

Totodatã, pe teritoriulRomâniei, au fost identificate60 de autoturisme cãutate departenerii din spaþiul Schengenpentru a fi confiscate saufolosite ca probe în cursul procedurilor penale, precum ºi

trei documente pierdute saufurate din statele membre ºi oplãcuþã de înmatriculare.

Pe de altã parte, parteneriistrãini au identificat, pe terito-riul lor, în urma schimbului deinformaþii prin intermediulBiroului SIRENE din cadrulCCPI-IGPR, 50 de persoanecãutate de autoritãþile române.Dintre acestea, 24 de per-soane erau urmãrite de PoliþiaRomânã în baza unui mandateuropean de arestare, ºase

persoane erau semnalate cadispãrute, iar ºapte erau cãutate pentru participarea la o procedurã judiciarã.

De asemenea, opt autovehicule, semnalate deautoritãþile române în vedereaindisponibilizãrii sau pentru a fi folosite ca probe în cursulprocedurilor penale, au fostidentificate în statele membre.

Partenerii strãini au depistatºi cinci documente (patru deidentitate ºi unul de înmatriculare a vehiculelor) pier-dute sau furate din România.

Autoritãþile române suntconectate la Sistemul deInformaþii Schengen dinoctombrie 2010, iar din aprilie2013 la cel de-a doua genera-þie (SIS II), sistem ce a devenitfuncþional ºi în România la fel ca ºi în cele 26 de statemembre Schengen.

ITM cerceteazã accidentul în careun tânãr ºofer ºi-a pierdut viaþa

Sute de persoane, autoturisme, obiecte ºi documente,gãsite prin intermediul Sistemului de Informaþii Schengen


“Noi speram sã nurãmînã goale în sensulcã e periada vacanteloratunci cînd studenþii nusunt în campuscãminele vor fi închiri-ate la tarif preferenþial,la tarif hotelier careeste mult mai mic decîtcelelalte locaþii decazare din Petroºani cîtºi din Valea Jiului ºi dinjudeþ. Noi avem untarif de 20-25 de lei penoapte, toate condiþiile

necesare ceea ce nouãni se pare un preþ mic.În anii precedenþi oparte dintre stutenti aurãmas pentru cã aveauun loc de muncã aicisau alte activitãþi pecare le desfãºoarã înperioada vacanþei devarã, iar anul acestaspeem cel puþin unusau douã cãmine sã fiepline ca în anii prece-denþi, iar în celelalte sãfie cazãri ocazionale cîtºi turiºti care vin înzona de munte. Noisperam sã speculãmaceastã piaþã, cum amspeculat-o ºi pînã acumºi în vacanþa de varã ºide iarna turiºtii carevin în zona sã fie cazaþila noi iar apoi sãmeargã cãtre zonele de

destinaþie”, a declaratDacian Ciodaru, direc-tor AdministrativUPET.

Ideea de a închiriacamerele de cãmin peperioada vacantelor apornit în urmã cu cîþi-va ani, iar avînd învedere succesul acesteiiniþiative, cei de laUniversitate continuaanual cu acest lucru.

“Au existat cereri iar

noi de asta ne am ºipermis sã þinemcãminele deschise iarîn cazul în care nuexista destule cereri oparte din ele vor intraîn reparaþii normalecare se fac pe perioadavacantelor de varãatunci cînd studenþiivor veni din nou sã secazeze la începereaanului universitar2014-2015 atunci nuo sã mai fie problemeîn semsul ca ae vazugrãvi sau alte prob-leme care trebuie rezol-vate, iar perioadeletampon în care noiputem sã remediemaceste probleme sumtvacanþele de iarnã, devarã”, a mai spus sursacitatã.

Nu doar studenþilorºi turiºtilor le sîntînchiriate camerele decãmin ci ºi familiilor.

“Avem în limitalocurilor disponibile

chiar ºi în timpul anuluiuniversitar cît ºi învacanþe se pot închiriagarsonierele cît ºicamerele din cãmincare nu au statutul destudent, dar tariful pecazare diferã faþã destudenþi. În perioadacînd studenþii sunt aicidiferã de la 120 de leipînã la 250 de lei pelunã, iar pe perioadavacantelor de vara nus+au stability încã. Înurmãtorul consiliu deadministraþie se vorstabili. ªi studenþii potplãti o sumã mai marepe perioada de varãcînd nu mai beneficiazãde subvenþie”, a maispus Ciodaru.

Tot în perioadavacanþei, cînd majori-tate studenþilor seîntorc acasã, au loc ºilucrãrile de igienizare ºireparaþii din cãmine.

Monika BACIU Monika BACIU

M inulescu ºiale sale

„Rânduri pentruAnul Nou” le-au datbãtãi de cap absol-venþilor din clasa aVIII-a. Cei maimulþi spun cã s-audescurcat mai greula aceastã parte dinexamen.

A fost prima probãa Testelor Naþionale ºiprimul examen dinviaþa de elev a absol-venþilor de gimnaziu.

Aproximativ 3.400de elevi absolvenþi aiclasei a VIII-a dinîntreg judeþulHunedoara au dat lunidimineaþã primul exa-men din viaþa lor. Ceimai mulþi, însã, s-auplâns de poezia lui IonMinulescu dedicatãAnului Nou. Acolo afost punctul slab, pen-tru cã absolvenþii degimnaziu au avut sã

prezinte semnificaþiatitlului, sã gãseascãsinonime ori mãsuraversurilor, dar nici gramatica nu i-a fãcutsã plece siguri pe ei.

„Nu a fost foartegreu. A fost ok,subiecte pentru toatãlumea. Mai grele mi s-au pãrut funcþiile sin-tactice. Compunerilecare ni s-au cerut aufost uºoare, o opinieam avut de fãcut ºicred cã m-am descur-cat”, a spus la ieºireadin examen o absol-ventã, în timp ce un

alt coleg a fost dãrâmat de literaturã.„Foarte greu mi s-apãrut. Dupã subiecte,a fost mai greu decâtla simulare. Primaparte mi s-a pãrutgrea, ne-a dat genulliric, poezie ºi acolone-a închis”, a spus untânãr din clasa a VIII-aºi la fel ne-a mãrturisitºi colegul cu care aieºit dupã aproximativdouã ore din examen.„A fost un pic maidificil ca la simulãri. Afost mai greu la primacompunere. Cevasemnificaþii, la poeziea fost mai dificil”, aspus acesta. „A fostdestul de greu. Poeziaa fost grea. Puþine figuride stil”, acolo cred cãnu m-am descurcatbine, a spus un altul.

Testele naþionale auînceput luni ºi marþieste ziua în care dauexamen cei care au

învãþat în limba maternã, în timp cemiercuri este proba lamatematicã. Vinerieste ziua în care sevor afiºa rezultatele,iar apoi urmeazã distribuirea pe licee aabsolvenþilor, înfuncþie de medie.

Din 2014, mediade la aceste testenaþionale va reprezen-ta 75% din media deadmitere la liceu, iar25% vor conta mediiledin gimnaziu, faþã de50%, anul trecut, dealtfel singura noutatefaþã de Capacitateadin 2013, ne-audeclarat reprezentanþiiMinisterului Educaþiei.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

P rofitã de faptul cã este zona turisticãºi atrag turiºtii cu preþuri de cazare

mici. Este vorba de reprezentanþiiUniversitãþii din Petroºani care închiriazãcamerele de cãmin pe timpul verii unorpersoane din afara instituþiei de învãþãmîntsuperior. Preþurile sunt mai mult decîtmodice, iar condiþiile sunt de nivel înalt.

La UPET, cazare pentru turiºti la pprreeþþ mmooddiicc

Minulescu i-a închis pe absolvenþi

Contractul deproiectare ºi execuþiepentru realizareasecþiunii 2A: Ogra -Câmpia Turzii aautostrãzii Braºov -Târgu Mureº - Cluj -Oradea va fi atribuitprin licitaþie deschisã,

pentru preþul cel maiscãzut.

La valoarea max-imã anunþatã, CNAD-NR va plãti 14,27milioane euro pe kilo-metru de autostradã.

Proiectul esteîmpãrþit în trei loturi,

respectiv Ogra -Iernut (3,6 km),Iernut - Cheþani (17,9km) ºi Cheþani -Câmpia Turzii (15,7km).

Lucrãrile au o val-oare estimatã totalãcuprinsã între 1,56miliarde lei ºi 1,88miliarde lei (nivel careinclude ºi posibilesuplimentãri), fãrãTVA.

Termenul pentrufinalizarea contractu-lui este de 64 de lunide la data atribuirii.

Ofertele saucererile de participaredin partea constructo-rilor interesaþi pot fidepuse pânã la 11august.


MaximilianGÂNJU

Un studiu realizatde specialiºtii ApaServ Valea Jiului,regie cãtre carePrimãria Petrila vreasã dea staþia de epu-rare de la Cimpa,aratã cã astãzi opera-torul de apã doar arpierde. Calcul a dat cuminus pentru ApaServ Valea Jiului carear trebui sã com-penseze de undevacheltuielile de

exploatare a acesteistaþii de epurare. Celmai important aspecteste însã cã staþia deepurare nufuncþioneazã înprezent, lucru sem-nalat de inspectorii dela Corpul de Controlal primului ministru ºichiar ºi de directorulApa Serv Valea Jiului,Costel Avram.

„Nu-l pot învinovãþipe primarul Pãducelpentru cã a fãcutaceastã investiþie. Lamomentul la care s-a

apucat de eaera necesarãpentrulocuitorii dinCimpa ºizoneledeservite deea. Atunci nuse vorbea deproiectuleuropeanderulat deApa Servcare a rezolvã proble-ma canalizãrii ºi aapei potabile în acelezone din Petrila.Totuºi, vreau sã facprecizarea cã aceastãstaþie nu funcþioneazãºi noi nu o putem pre-lua.

Constructorul,Masa Adrigela trebuiesã-ºi facã treaba ºi são punã în funcþionare.Apoi mai este ºi o altã

problemã: cheltuielilecu exploatarea pentruapa Serv Valea Jiuluivor fi ca un exemplude 10 lei ºi noi vomrecupera doar 4 lei.Diferenþa ar trebui sãse regãseascã în fac-turile consumatorilornoºtri, lucru care nueste corect”, a expli-cat directorul generalal operatorului de apãºi canal din ValeaJiului.

Monika BACIU

“Noi avem o gamãlargã de servicii lacantinã, putem asigu-ra trei mese pe zi atâta la carte cât ºi pen-tru grupuri organi-zate. Tariful estefoarte mic, 25 de leipentru trei mese pe

zi, iar în week-end-urirestaurantul stu-denþesc se poateînchiria pentru

diferite evenimente,onomastici, botezuri,nunþi ºi sperãm ca ºipânã acum sã neridicãm la aºteptãrileclienþilor pentru cã defapt prin aceste sursede venit care suntsurse extrabugetareintrã în bugetul uni-versitãþii ºi banii se

întoc tot aici însalarii ºi investiþii”, adeclarat DacianCiodaru, directorAdministrativ UPET.

Banii obþinuþi dinînchirierea sãlii suntutilizaþi pentru diferitelucrãri de investiþii.

Surse de venit extrabugetare

D acã tot e perioada nunþilor,instituþiile publice care deþin

sãli pentru evenimente pretabilepentru astfel de ocazii îºi rotunjescbugetul. Cantina Universitãþii dinPetroºani este închiriatã celor careau un eveniment important în viaþalor. În timpul cursurilor, cantinaeste deschisã studenþilor ºi nunumai, iar pe perioada weekenduluisala se transformã.

Staþia de epurare de la Cimpa – piatrã demoarã pentru Apa Serv

I nvestiþia derulatã de PrimãriaPetrila, pentru care mai mulþi

funcþionari împreunã cu primarulIlie Pãducel s-au ales cu sesizare la Parchetul General, nu va fi niciodatã profitabilã pentru cel care o va prelua.

Statul cautã constructor pentru 37 de kilometridin Autostrada Transilvania. Costul va fi de

14 milioane de euro pe kilometru

C NADNR cautã constructor pentru execuþia unuitronson de 37,2 de kilometri, pe traseul Ogra

(judeþul Mureº) - Câmpia Turzii (judeþul Cluj), partedin Autostrada Transilvania, proiectul având o valoareestimatã de pânã la 2,33 miliarde lei (531,5 milioaneeuro), inclusiv TVA.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 20148 Actualitate Actualitate 9

Din aceste fructe s-arputea face sute de mil-ioane de euro la export,dacã le-am procesa ºiexporta cu valoareadãugatã, sub formã desucuri, siropuri ºi totfelul de bunãtãþi, pecare le gãsim azi înmagazinele noastre, daracestea sunt culese dinpãdurile noastre ºi suntexportate spre proce-sare iar apoi sînt impor-tate. S-a deschissezonul fructelor depãdure, iar culegãtoriiau la dispoziþie maimulte centre de achiz-iþie a acestora. Doar înzona de est a Vãii Jiuluisînt patru astfel de cen-tre.

“Centrele decolectare sunt trecute înautorizaþia de mediupublicatã de Agenþiapentru ProtecþiaMediului Hunedoara.La Petroºani, ce þine deocolul Silvic Petroºaniavem Petroºani 1,Petroºani 2, Iscroni ºiPetrila”, a declaratinginer silvic CristianJacotã, responsabil pro-ducþie vânãtoare dincadrul Ocolului SilvicPetroºani.

Cei care cutreierãpãdurile dupã fructelede pãdure trebuie, teo-retic, sã respecte anu-mite reglementãrieuropene pentru caprodusele sã fie atestatebio.

“Culegãtorii trebuiesã respecte anumitereguli, avem un ghid,practici de bunãcolectare a plantelormedicinale ºi a fructelordin flora spontanã, în

conformitate cu regle-mentãrile UE. Aici sunto sumedenie de regulicare trebuie cunoscuteºi respectate.Colectarea din arealeleforestiere se va face pearealele unde nu s-auaplicat insecticide ºi ier-

bicide în ultimii trei ani.Colectarea din zoneleapropiate terenuriloragricole, plantele spon-tane nu vor fi colectatede pe marginea ter-

nurilor agricole unde s-au aplicat pesticide. Cao regulã generalã, se vapãstra o distanþã de celpuþin 20 de metri întrearealele de colectare ºicâmpurile cultivate con-venþional, 50 de metriîn cazul livezilor stro-pite. De asemenea,dacã se cunosc arealepoluate nu se poateface colectarea de acoloîntrucât produsele cer-tificate ecologic nu vorfi colectate de pearealele cu un înalt gradde poluare”, a mai spussursa citatã.

Pe lângã acestenorme, culegãtorii maitrebuie sã fie vigilenþi ºila pericolele la care seexpun în zonele deunde îºi procurãfructele.

“Orice activitate pre-supune anumiþi factoride risc ºi prin acestenorme, culegãtorilor li

se aduc la cunoºtinþãaceºti factori de risccare se întâlnesc în si-tuaþia colectãrii ºi achi-ziþiei de fructe cum ar fiîntâlnirea cu animale

sãlbatice, teren acciden-tat, presupune atenþie.Sunt pericole care potfi destul de grave, chiarmortale”, mai spuneJacotã.

P rocesare ºivânzare

Direcþia Silvicã aretrei centre de procesarea fructelor de pãdure ºianume la Iscroni, Dobraºi Haþeg. În funcþie decontractele pe care leare Direcþia Silvicã de laDeva, fructele ajung

peste hotare unde suntpreparate sub diferiteforme, iar apoi acestease pot reîntoarce în þarãspre vânzare.

“Ajung fructele pestehotare iar apoi e posibilsã se reîntoarcã pe raf-turile magazinelor noas-tre frumos ambalate ºietichetate. E posibil canoi sã mâncãm zmeuranoastrã sau afina noastrã. În fiecare an seporneºte cu anumitãvaloare, un anumit preþpe kilogram, în funcþiede preþul pieþei.Cantitate mare presupune un preþ maimic, cantitate redusãpresupune un preþ maimare”, a mai spus sursacitatã.

Potrivit statisticilor,România exportã anual mii de tone defructe de pãdure.

Fructele de pãdurecresc sãlbatice, cu miilede tone, pe versanþiiînsoriþi ai Carpaþilor. Ies din þarã pentru unpreþ de nimic ºi îiîmbogãþesc pe vest-europenii care ºtiu cumsã vânda marfã 100%naturalã.

Monika BACIU Monika BACIU

Z imbrul euro-pean a revenit

în România dupãdouã secole de ladispariþie, iarprimele 17 animaleau ajuns aici înluna mai de la rezervaþii naturaleºi crescãtorii dinîntreaga Europã.

Au fost vremuri încare zimbrul europeandomnea în pãdurile depe continent, dinPeninsula Ibericã ºipânã în Rusia, însãvânãtoarea ºi înãlþimeaarborilor l-au eliminat.La fel s-a petrecut ºi înRomânia, unde zimbrultocmai a revenit dupãdouã secole de la dispariþie, în urma unui amplu proiect derepopulare.

Primele 17 animale

au ajuns aici în lunamai, de la rezervaþii naturale ºi crescãtoriidin întreaga Europã, iarpânã în luna octombrie,vor fi supravegheate înmod deosebit ºi se vorafla în semicaptivitate,dupã care zimbrii vor filãsaþi în libertate înpãdurile din ÞarcuArmeniº. Aceastãregiune din Carpaþi afost aleasã pentru cã întrecut a constituit unuldintre habitatele princi-pale ale acestui animaluriaº, iar aici abia dacãexistã activitate ome-neascã, biodiversitateaeste extinsã, ºi se gãsesc ºi coridoareleecologice, care uºureazã

supravieþuirea ºi repro-ducerea celui mai maremamifer din Europa.

Dupã perioada deadaptare, animalele vortrãi în libertate deplinã

într-o zonã de59.000 de hectare.Nu vor mai primide mâncare de lacei care au organi-zat repopularea —Rewilding Europe ºiWorld Wide FundRomânia (WWF) —decât dacã iarna va fiprea durã ºi va forþaintervenþia omului. "Esteo zi foarte importantã,pentru cã în mod normal obiºnuim sãpierdem astfel de specii,însã astãzi am câºtigatuna în aceastã zonã", adeclarat directorul WWFdin România, MagorCsibi, la momentulsosirii zimbrilor. "Dacãvreme de mulþi ani,

soluþia pentru a apãraecosistemul se baza peîndepãrtarea oamenilor,acum vedem cumoamenii ºi natura auºansa de a convieþui", amai spus el.

Aceastã repopulareeste o noutate înEuropa, pentru cã esteprima care are loc nuîntr-o rezervaþie natu-ralã, ci în locuri în careanimalele se vor bucurade deplinã libertate demiºcare. "Zimbrul faceparte din patrimoniulnostru cultural uman",explicã la rândul sãu ºiAdrian Hãgãtiº, care seocupã de proiectulRewilding Europe înCarpaþii Meridionali."Este vorba de o specie

care a dis-

pãrut în România cupeste douã secole înurmã, însã nu a dispãrutniciodatã din minþile ºi sufletele noastre",asigurã el.

Ultimul zimbru înlibertate a fost vânat înRomânia în 1790 înmunþii din Transilvania.Cu proiectul "Zimbriidin Munþii Þarcu" se

urmãreºte mai ales"îmbinarea protejãriinaturii ºi habitatului cudezvoltarea localã, princrearea unei reþele deobiective turistice", maispune Hãgãtiº."Locuitorii din zonã nesprijinã iniþiativa, con-tribuind cu terenul ºicolaborarea lor aprecia-bilã, astfel ca aceastãspecie sã se adapteze lanoul stil de viaþã sãlba-ticã", mai spune el. Înplus, expertul subliniazãºi faptul cã au fost dejaangajaþi doi pãdurari ºicã vor apãrea ºi maimulte locuri de muncã,datoritã turismului ecologic.

Zimbrii se vor înmulþiîn vara acestui an, pentru cã se vor naºtealþi 10, iar turma se vamãri cu câte 20 înfiecare an, astfel cã va

ajunge la cel puþin200 în 2024. Însãdacã animalele seînmulþesc aºa cumse sperã, numãrul vacreºte pânã la 500de zimbri. "Este

vorba de o specie

fragilã, pentru cã diversitatea geneticã azimbrului este foartescãzutã; se reproducenumai masculul domi-nant", explicã Hãgãtiº.El se declarã însã opti-mist, în ciuda difi-cultãþilor cu care se vorconfrunta zimbrii peperioada integrãrii înnoul mediu. Animaleleaduse în România au, înmedie, vârsta de treiani, iar speranþa deviaþã a speciei nudepãºeºte 20 de ani. Înnoul lor ecosistem, vorcoexista ºi cu alte animale sãlbatice, precum urºi sau lupi.

"Singurul mod princare se poate evita dispariþia lor din cauzalipsei hranei sau a tem-peraturilor scãzute þinede creºterea populaþieicât mai repede posibil",aratã Hãgãtiº, care pre-cizeazã cã specialiºtiivor încerca sã asigureîmperecherea tuturormembrilor turmei, astfelîncât sã existe mai mulþiindivizi care sã asiguresupravieþuirea. Pentrua-i putea urmãri,oamenii de ºtiinþã le vormonta niºte zgãrzi cutransmiþãtor în jurulgâtului, care vor permite localizarea lorprin GPS, ºi mai ales amasculilor dominanþi.Potrivit RewildingEurope, în prezentexistã în toatã lumeanumai 5.046 exemplareale zimbrului european,dintre care 3.230 trãiesc în libertate sausemicaptivitate.

AGERPRES

Din Valea Jiului în Europa ºi retur

Exportãm materie primã, importãm produs finitF ructele de pãdure culese în Valea

Jiului ajung peste hotare ºi se reîntorc pe rafturile din magazinele noastre sub formã de dulceaþã sau altebunãtãþi. Zmeurã, mure, afine negre ºi roºiisunt doar o micã parte din produsele cucare Dumnezeu sau natura ne-a înzestrat.

Zimbrul european revine în Româniadupã douã secole de la dispariþie

Monika BACIU

“La centrele decolectare sunt pliate,autocolante cu denu-mirile ºtiinþifice ºiuzuale ale ciupercilor,sunt fotografii color ºiculegãtorii trebuie sãcunoascã acestelucruri. S-a întâmplatca o cipercãcomestibilã sã devinãnecomestibilã. Chiar ºianul trecut au fost laSpitalul de Urgenþãdin Petroºani per-soane care colectau defoarte mulþi ani ºicunosc sãnãtoase, dar

e posibil”, adeclarat inginersilvic, CristianJacotã, respon-sabil producþievânãtoare încadrul OcoluluiSilvicPetroºani.

Pentru dez-voltare ciuper-cile au nevoiede umiditate,dar ºi de cãl-durã, aºa cãaceste zile aufost propice pentrucreºterea acestorplante.

“Ciuperca apare

dupã ploaie, fãrãploaie nu existã ciu-percã, dar pe lângãploaie mai are nevoieºi de o climã potrivitãpentru dezvoltare.Umezealã au. Dacãvor avea ºi un pic decãldurã o sã izbuc-neascã probabil un val

de ciuperci”, a maispus sursa citatã.

Cazurile de intoxi-

caþie cu ciuperci neco-mestibile sunt din ceîn ce mai dese.Ciupercile otrãvitoare

pot fi recunoscute îngeneral dupã denumir-ile lor, ca de exemplu:buretele dracului,buretele viperei,pãlãria ºarpelui sauurechea lui Iuda. Dinpãcate însã, acestdetaliu nu te ajutãfoarte mult atuncicând le cumperi dinpiaþã deoarece vânzã-torii le comercializeazãde obicei sub simpladenumire de „ciuperci

gustoase”.Totuºi, ca ºi aspect

ciupercile otrãvitoarepot fi deosebite decele comestile prinforma lor neregulatã,prin petele prezente lanivelul pãlãriei, dar ºiprin mirosul lorînþepãtor. Ciupercilebune de consum au unmiros ºi gust asemãnã-tor cu cel ai fãinii, alcastanelor saualunelor.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

"În 2014 vom trata108.000 de pacienþi, cu16.000 mai mulþi decât

anul trecut. De asemeneaeste prevãzutã suma de12.000.000 lei pentru

analize Pet CT pentru3.000 de pacienþi, carevor fi realizate de cincifurnizori privaþi", a spusministrul Sãnãtãþii.

Potrivit acestuia, 8.000de paciente care au fost

operate pentru cancer lasân vor putea beneficiagratuit de protezemamare, printr-un pro-gram în premierã alMinisterului Sãnãtãþii,pentru care sunt alocaþi,

în 2014, 2.520.000 lei.Lista de aºteptare pen-

tru medicamente scumpecuprinde 570 de pacienþi,dar termenul de aºteptareeste de una cel mult douãluni, ºi nu de cinci ºasesau chiar un an, cum afost în anii precedenþi, a

mai spus Bãnicioiu, care aanunþat cã în prezent cos-tul mediu pe bolnav decancer tratat este de11.330 de lei pe an.

Sursa: Gds.ro

Creºte numãrul pacienþilor cu cancer

Î n 2014 vor primi tratament oncologiccu 16.000 de pacienþi mai mult decât

în 2013. Ministrul Sãnãtãþii, NicolaeBãnicioiu, a declarat cã programul na-þional de oncologie din 2014 are prevãzut,la capitolul medicamente, un buget de1,224 miliarde de lei, ceea ce va însemnacreºterea cu 16.000 a numãrului depacienþi care vor fi trataþi faþã de 2013.

Ciupercile ºi vremea

A tenþie la ciuperci. Unele ciuper-ci care sunt considerate comes-

tibile pot deveni nocive organismu-lui. Datoritã ploilor din ultima pe-rioadã, sporii ciupercilor otrovitoarepot ajunge la cele comestibile, iar ceicare le consumã pot ajunge la spital.

Direcþia Generalãde Paºapoarte vineastfel în sprijinulcetãþenilor prin includ-erea facilitãþii de a lise transmitepaºapoartele simpleelectronice la domicil-iu/reºedinþã prin curi-erat rapid. Se doreºteprin aceasta elim-inarea necesitãþii per-soanelor de a se

prezenta din nou laghiºeu pentru a ridicadocumentul de cãlãto-rie. Curierul va livrapaºaportul sub semnã-turã de primire doartitularului, unuia dintrepãrinþi (în cazul mino-rilor care nu auîmplinit vîrsta de 14ani) sau unei persoaneîmputernicite (prinprocurã specialã aut-

entificatã).Destinatarul primeºteautomat un SMS încare este informat cuprivire la ziua în careva fi efectuatã livrarea,adresa la care va sosicurierul ºi numãrul dedocument de trans-port (AWB) ce vaînsoþi plicul cupaºaportul. Dacã întermen de 5 zile lucrã-toare de la primireanotificãrii prin SMSdestinatarul paºapor-tului nu este gãsit laadresã iar curierul nua putut lua legãturatelefonic cu desti-natarul, pliculconþinînd paºaportul

va fi returnat la sediulserviciului publiccomunitar pentru elib-erarea ºi evidenþapaºapoartelor simplejudeþean din raza dedomiciliu/reºedinþã.Paºaportul va putea fipreluat oricînd de lasediul respectivuluiserviciu public comu-nitar pentru eliberareaºi evidenþapaºapoartelor simple.

Menþionãm cã ter-menul legal de eliber-are a paºaportuluisimplu electronic estede cel mult 30 de zile.În practicã, DirecþiaGeneralã dePaºapoarte elibereazãaceste documente decãlãtorie în 14 zile.


Predoiu a declaratcã pe 30 iunie comisi-ile de specialitatePNL-PDL vor înaintacomisiei mixte denegociere dintre celedouã partide proiectulde Statut al noului

partid ºi proiectul deprogram economic,precum ºi un proiectde program politic.

”Aceste treiproiecte, redactate decãtre ºefii de sub-comisii, vor intra în

discuþia colegilor de laPNL. Dupã aceste dis-cuþii, vom avea dinnou consultãri împre-

unã ºi vom finalizaproiectul de þarã, careeste punctul central alprocedurilor pe care ledesfãºurãm acum”, amenþionat Predoiu.

El a afirmat,rãspunzând unei între-bãri, cã subiectul den-umirii noului partid, alsiglei ºi culorilor nu afost discutat.

”În organizaþii se

lucreazã pentru a duceaceastã fuziune înplanul concretului ºipaºii procedurali vorurma dupã congreselecelor douã partide”, amai spus Predoiu,care a menþionat cãun congres comun arputea avea loc în lunaiulie.

La rândul sãu,purtãtorul de cuvânt al

PNL, Cristina Pocora,a precizat cã înaceastã sãptãmânã voravea loc reuniunilecomisiilor comunePNL-PDL în care seva lucra la Statutulnoului partid ºi la pro-gramul politic.

Ea a menþionat cãpânã în prezent nu aexistat o întrunire acomisiei de statutPNL-PDL, fiecare din-tre partide conturân-du-ºi însã câte unpunct de vedere.

În data de 26 iunie2014, în întreagalume se comemoreazãZiua Internaþionalã deLuptã împotrivaAbuzului ºi TraficuluiIlicit de Droguri, careeste menitã sã nereaminteascã faptul cãeste nevoie sã com-batem problemelesocietãþii generate dedrogurile ilicite

Potrivit reprezen-tanþilor DSPHunedoara sloganulcampaniei în 2014

este: Sãnãtatea este„noua euforie” dinviaþa ta, nu drogurile!

“Scopul campanieieste de a informapublicul larg, în spe-cial tinerii, cu privirela efectele nocive alesubstanþelor noi cuproprietãþi psihoactive(SNPP). Vândute înmod deschis, inclusivprin intermediul inter-netului, aceste sub-stanþe, care nu au fosttestate pentru sigu-ranþa consumului

uman, pot fi mult maipericuloase decâtdrogurile tradiþionale”,declarã MarianaPâncotan, directorexecutiv DSPHunedoara.

Direcþia deSãnãtate PublicãHunedoara, înparteneriat cuCentrul de Prevenire,Evaluare ºi ConsiliereAntidrog, PrimãriaHunedoara ºi CruceaRoºie Hunedoara,celebreazã în data de25.06.2014 “ZiuaMondialã de Luptãîmpotriva Abuzului ºiTraficului Ilicit deDroguri” ºi orga-nizeazã la ora 11,00în municipiulHunedoara “la teatru”

în faþa Casei deCulturã o activitate deinformare/conºienti-zare a comunitãþii cuprivire la riscurile con-sumului de droguri. Înjudeþul Hunedoara,conform unei situaþiaîn ce priveºte con-sumul de substanþeetnobotanice sau simi-lare, în anul 2011 aufost înregistrate în ser-viciul de urgenþã 41de cazuri, în anul2012 numãrul acesto-ra a scãzut la 33,pentru ca în 2013 sãfie înregistrate 4cazuri. De asemenea,numãrul persoanelorinternate a scãzut dela 29, în 2011, la 9în 2012, pentru ca înanul 2013 sã nu fienicio persoanã inter-natã din cauza con-sumului de substanþeetnobotanice.

Ziua Internaþionalã de Luptã împotrivaAbuzului ºi Traficului Ilicit de Droguri

C onsumul ºi traficul ilicit dedroguri reprezintã una din

problemele majore ale societãþii ºicontinuã sã creeze enorme preju-dicii pentru sãnãtatea ºibunãstarea persoanelor.

Proiectele PNL-PDL privind Statutul, proiectul economic ºi cel politic, finalizate pânã pe 30 iunie

L iderii PNL ºi PDL au stabilit luni ca pânã sãp-tãmâna viitoare sã fie finalizate proiectele comune

privind Statutul noului partid, programul economic ºicel politic, fiind posibil ca la mijlocul lunii iulie sã aibãloc un congres comun, a anunþat prim-vicepreºedintelePDL, Cãtãlin Predoiu.

Paºapoartele vin ºi prin curier

D irecþia Generalã de Paºapoar-te anunþã cã, începînd cu data

de 23.06.2014, cetãþenii români potsolicita transmiterea paºapoartelorsimple electronice la domiciu/rese-dinþã. Contravaloarea acestui servi-ciu este de 8,68 lei inclusiv TVA.

Monika BACIU

“M-am angajat în1970, când am veniterau trei tipuri delocomotive, de 50 demii pentru manevrã,de 150 de mii pentrutracþiune pentru

trenurile de marfã ºi2,30 locomotive pen-tru trenurile accelerateºi de cãlãtori.Locomotivele de150.000 au fostfãcute în timpulrãzboiului, deGermani, iar mai înco-

lo locomotivele de150-100 fãcute laUzinele Reºiþa.Locomotivele de150-100 în DepoulPetroºani nu aufost. Au fostmaºinile de tracþi-une germanã caretrãgeau trenuri demare tonaj, o loco-motivã având 1200de cai. Aici sefãceau repaþii ºi

pentru alte depouri ºiprintre altele veneaula reparat, fiind remizaCFR Subcetateaparþinea de DepoulPetroºani. Mai eraulocomotive austriececu cremalierã carefãceau pe calea feratãSubcetate-Bouþari fiindrampa mare lãsau sis-temul de cremalierãjos ºi se trãgea loco-motiva sus. Când urcavagoanele erau în faþãºi locomotivaîmpingea din spate.Locomotivele austriceau fost fabricate în1907. Locomotivelede 2,30 au fost tot deconstrucþie germanã ºifãceau trenurile per-sonale. În acest depouerau 89 de locomotiveºi au rãmas celeexpuse din cauzã cãam scos liniile ºi le-amlãsat pe cupoane ca sãnu le poatã ducenimeni. Sperãm cãaici în depoulPetroºani se va face

un muzeu aducându-sepluguri de zãpadã,macarale, toateacþionate pe aburi. Sãsperãm cã va înfloripuþin”, a spus LucianCriºan, fost angajat alDepoului Petroºani.

De ceva timp sevorbeºte de înfiinþareaunui muzeu CFR înzonã, însã deocam-datã totul a rãmas lastadiul de intenþie.Oamenii spun cãturiºtii ar veni sã vadãaceste locomotive.

“Eu cred cã loco-motivele ar atrageturiºti. Pãcat cã nu semai pot pune în pre-

siune pentru cã aufost descomplectate.Nu am avem biele,elemenþii desupraîncãlzire, injec-toarele de apã. În alteþãri sunt exploatate ºi

scot bani frumoºi”, nemai spune LucianCriºan.

Muzeul CFR arurma sã fie realizat înparteneriat cuMinisterulTransporturilor,Consiliul JudeþeanHunedoara ºi primãriaPetroºani. Urmãtorulpas este acela de areglementa situaþiajuridicã a terenului, undemers nu foarte com-plicat având în vederecã este vorba despreun bun proprietate astatului ce urmeazã sãfie transferat cãtre oautoritate de stat.

În aºteptarea muzeului CFR

D epoul din Petroºani numãraîn urmã cu 40 de ani aproape

90 de locomotive. Astãzi au mairãmas trei astfel de locomotive.Foºtii angajaþi ai Depoului se uitãcu tristeþe la ce a mai rãmas aici,iar Lucian Criºan, le ºtie povesteatuturor ºi o împãrtãºeºte oricui.


Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema

de þelinã Pui Shanghai în crusta de

susan/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii Salatã & Desert

Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema

de legume Mozzarella pane în crusta de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Cotlet de porc cupiure de cartofi Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa

gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de

brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert

Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con

carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi

brînzã cu garniturã de orezsîrbesc/ªniþel pane de pui cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-

ra/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîr-

naþi afumaþi/Ficãþei de pui cucartofi piure Salatã & Desert

Preþ meniul zilei: 15.00 lei (includefelul 1+ felul 2 + salata + desert, laalegere din variantele din meniul pen-tru ziua respectivã).

Luna Iunie

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã deapã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

DianaMITRACHE

Ziua de 28 iunie vafi atât de frumoasã,spune Barbu, „cãmeritã, zãu, sã te daijos din pat ºi sãcobori din pijama”.

Sub egida, „Sãracidar cinstiþi, ca anulacesta, ca anul trecutºi ca de când ne ºtimniciodatã n-am fost,dar asta nu neîmpiedicã sã perse-

verãm”, caricaturistulpetrilean lanseazãinvitaþia de a-i fi alã-turi în ziua în care seîmplinesc 95 de anide la naºterea lui I.DSîrbu. În Ziua ºiNoaptea MuzeelorPetrilene suntem invi-taþi sã vizitãm CasaMemorialã a lui I. DSîrbu, Muzeul Mamei,dedicat de Ion Barbuamintirii mamei sale,sau Colonia râsa plân-sa – în Colonia

Brãtianu din Lonea,unde va fi o galerie deartã ambulantã. IonBarbu ne spune cãsuntem invitaþi înFoarte micul Paris laPicnic pe margineadrumului, într-un locîn care pe vremea luiI.D Sîrbu „ se citeaenorm, se cânta,numai pe ulþia aiaerau douã trompete ºiun clarinet”, iar vocealui I.D Sîrbu se vaauzi dupã 50 de anipe strada pe careacesta a copilãrit.

Noaptea nu va filiniºte, pentru cã, neasigurã Ion Barbu,regizorul AndreiDãscãlescu, cel carelucreazã acum la unfilm despre Petrila ºicautã actori voluntaripentru PlanetaPetrila, va asigura„dreptul la nemurire acelor participanþi” ºiva proiecta în luminalunii cadre din film.

Ion Barbu Ziua ºi Noaptea Muzeelor Petrilene

M uzee, reale, virtuale ºi ambulantevor fi celebrate de Ion Barbu ºi

Societatea Condiþia Românã, la PetrilaCity, cum spune iniþiatorul acestei ideioriginale, la finele acestei sãptãmâni.


CarmenCOSMAN - PREDA

Paradoxul îlregãsim în declaraþiade avere a luiHaralambie Vochiþoiu,ales prin redistribuirepe listele PP-DD, însãmigrat recent laUNPR. Vochiþoiu paresãrac lipit, nu arebunuri pe numele lui ºi

nici conturi în bãnci.A gãsit însã bani sufi-cienþi pentru a împru-muta douã firme decare îºi leagã strânsnumele cu sume con-sistente. Astfel, sena-torul susþine cã deþinedoar un apartament înPetroºani împreunã cusoþia lui, nu are niciun autoturism ºi nicidepozite bancare sau

conturi deschise labãnci. În tot acesttimp, a împrumutat cusuma de 727.694 delei societãþile EuroJobs ºi Art ForestCompany. ªi mai areun credit de 34.740de euro la o bancã,contractat oare pentruîmprumutul acordat

firmelor în cauzã?Mariana

Câmpeanu (PNL), înschimb, nu aremotive sã se teamãpentru bunãstareafamiliei. Deþine douãterenuri, unul agricolºi unul intravilan, treiapartamente ºi ocasã de vacanþã.

De asemenea, aredepozite bancare învaloare de aproape258.000 lei, 6.432euro ºi 1.367 dolari.

P ãran ainvestit în

imobiliare

ªi Dorin Pãraneste un senator fãrãgrija zilei de mâine.Împreunã cu soþia sadeþine 4 terenuriagricole sau în intrav-ilan, dar ºi 7 imobile– apartamente, caseºi un spaþiu de pro-ducþie. Mai are, deasemenea, ºi patruautoturisme, trei

depozite bancare învaloare 6.000 deeuro ºi 10.000 dedolari.

În schimb, CosminNicula are datorii,dupã cum declarã pepropria rãspundere.Deþine trei terenuri,douã case ºi unapartament, dar ºidouã autoturisme.

Mai are 31.500 delei în cont, dar baniipe care îi are deplatã depãºesc cumult economiile.Astfel, CosminNicula spune cã arede platã

281.191 de leicãtre o firma de con-strucþii ºi credite ban-care în valoare de34.000 de lei ºi35.105 euro.

CarmenCOSMAN - PREDA

Sumele suplimenta-re care se adaugã lasalariul de bazã alcadrelor didactice seacordã atât pentruciclul primar, cât ºipentru cel gimnazial,au precizat reprezen-tanþii SindicatuluiÎnvãþãmântPreuniversitarHunedoara. Estevorba despre cei careasigurã predareasimultanã la 2-4 clase

de elevi, iar acestspor salarial estecuprins între 7 ºi15% aplicat la salariulde bazã. “Sporul pen-tru activitãþi caresolicitã o încordarepsihicã foarte ridicatã,este prevãzut înLegea 63/2011privind încadrarea ºisalarizarea în anul2011 a personaluluididactic ºi didacticauxiliar dinînvãþãmânt, Anexa 5,art. 6”, au precizatreprezentanþii SIP.

Practic, personaluldidactic care asigurãpredarea simultanã la2-4 clase de elevibeneficiazã de un pro-cent suplimentar de 7procente pentru douãclase de elevi, pentru3 clase de elevi -10%; iar pentru 4clase de elevi sporuleste 15%, dupã cumprecizeazã legislaþia învigoare.

Reprezentanþii SIPau fãcut aceste pre-cizãri din cauzã cã auexistat interpretãricum cã acest spor seacordã numai pentruclasele primare, lacare legea se referãexpres.

De precizat cã

judecãtorii CurþiiConstituþionale s-aupronunþat asupraexcepþiei de neconsti-tuþionalitate vizândsalarizarea cadrelordidactice, considerândcã plata sporului pen-tru predare simultanãnumai în învãþãmântulprimar, exceptându-se

învãþãmântul gim-nazial este neconsti-tuþionalã. Curtea areþinut, între altele cã:„textul de lege criticatcreeazã o diferenþã detratament juridic întrecadrele didactice dinciclul primar ºi celedin ciclul gimnazial, însensul cã beneficiul

sporului de predaresimultanã este acor-dat numai primei cat-egorii de personal.Or, ambele categoriide cadre didacticepredau în regimsimultan, astfel încâtconsumul nervos,suprasolicitarea neuropsihicã ºi efortul psihic depussunt aceleaºi”.

Senatorii, averile la control

Vochiþoiu se declarã sãrac, dar este larg la pungã

S pre deosebire de colegii lor dinCamera Deputaþilor, senatorii

hunedoreni nu au uitat de obligaþiade a-ºi actualiza declaraþiile deavere. Documentele relevã faptul cãaleºii noºtri nu au de ce sã îºi facãgriji pentru ziua de mâine.

Spor de predare simultanã ºi pentru ciclul gimnazial

C adrele didactice care predausimultan la mai multe clase de

elevi beneficiazã de un spor depredare simultanã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

S-ar putea sã suferiþi pierderifinanciare ca urmare a eºeculuiunei afaceri în care v-aþi pus marisperanþe. Relaþiile cu parteneriide afaceri sunt tensionate ºi dincauza dificultãþilor de comuni-care.

Deveniþi irascibil din cauza prob-lemelor financiare. Dacã nu vãtemperaþi nervozitatea, riscaþi sãjigniþi un prieten. Nu este o zibunã pentru a susþine examenesau proiecte ºi nici pentru cãlã-torii.

Întâmpinaþi mai multe obstacoleºi aveþi impresia cã vã irosiþienergia, ceea ce vã creeazã ostare de nervozitate. Cei din jurvã înþeleg ºi încearcã sã vã ajute.Relaþiile cu persoana iubitã au oevoluþie favorabilã.

Aveþi tendinþa de a reacþionaimpulsiv ºi riscaþi sã vã îndepãr-taþi partenerii de afaceri ºi pri-etenii. Ar fi bine sã daþi dovadãde mai multã diplomaþie.Acordaþi mai multã atenþie prob-lemelor personale ale membrilorfamiliei!

Un prieten nu îºi respectã promi-siunea fãcutã cu puþin timp înurmã, ceea ce vã iritã pestemãsurã. Nu are rost sã vã ener-vaþi, mai ales cã întârzierea s-arputea sã aibã cauze obiective.Dacã veþi da dovadã deînþelegere, veþi evita o ceartã.

Astãzi nu este indicat sã vã ocu-paþi de probleme care necesitãmult tact. Sunteþi irascibil ºi nureuºiþi sã fiþi convingãtor. Înschimb, relaþiile cu partenerul deviaþã sunt foarte bune, iar cusãnãtatea nu aveþi probleme.

Aveþi de gând sã vã asumaþi preamulte responsabilitãþi ºi s-arputea sã nu le faceþi faþã singur.Nu este o zi bunã pentru afaceri.Riscaþi sã înregistraþi pierderifinanciare.

În prima parte a zilei este posibilsã aveþi dificultãþi de comuni-care, ce vã pot afecta relaþiilesociale ºi sentimentale. Nu estemomentul sã începeþi noi activ-itãþi sau afaceri, oricât ar fi detentante.

Vã dedicaþi unor activitãþi intelec-tuale, cu riscul de a va îndepãrtade prieteni, dar satisfacþia moralãeste deosebitã. Reuºiþi sãrezolvaþi toate problemele fami-liei.

Resimþiþi o stare de inhibiþie carevã împiedicã sã vã exprimaþiclar. Din cauza dificultãþilor decomunicare, este indicat sã amâ-naþi întâlnirile programate pen-tru azi.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indis-pus din cauza unor mici prob-leme de sãnãtate ºi sã deveniþimai putin sociabil. Nu refuzaþicomunicarea cu prietenii ºi cupartenerul de viaþã. Seara sun-teþi vizitat de o rudã.

Nu este o zi favorabilã cãlãtoriilorîn interes de afaceri. ªansele de aobþine câºtiguri financiare suntmici. Relaþiile sentimentale pot fiexcelente, dacã acordaþi maimultã atenþie partenerului deviaþã.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

11:00 Campionatul MondialBrazilia 2014 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:45 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:00 Clubul celor caremuncesc în România 21:00 Telejurnal 22:00 Biziday 22:35 Studio FIFA WorldCup 2014 22:53 Campionatul MondialBrazilia 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 În umbra terorii13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Tornade îngheþate17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:45 Îngerii lui Charlie: Îngoana mare

10:30 Fete de mãritat11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Mondenii12:30 Nimeni nu-i perfect13:00 Nimeni nu-i perfect13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Oraºul distrus: Exploziadin Halifax17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Mondenii20:30 Douã surori o singurãnuntã

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Teleshopping 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Sã v-amintiþiDuminica... 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Prin flori ºi sabie

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Legãturi riscante15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Mondial11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Mondial11:45 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport 13:30 Tenis ziua 2 15:30 Tenis ziua 2 17:30 Tenis ziua 2 19:30 Tenis ziua 2 20:45 Digi Sport Mondial 22:00 Digi Sport Special

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Nume de cod: Mercury22:30 Un show pãcãtos

La seminariile gra-tuite, studenþii ºi absol-venþii de studii pestehotare le-au oferitcelor prezenþi infor-maþii despre procesulde aplicare la univer-sitãþi din strãinãtate,despre diferitele sis-teme de învãþãmântdin diverse þãri, desprecosturile ºi posibil-itãþile de finanþareexistente, ºi nu în

ultimul rând despreprogramul deMentorat al LSRS.

Cele 23 seminarii s-au desfãºurat în 18oraºe din þarã: Slatina,Târgu-Mureº, Craiova,Braºov, Târgu-Jiu,Slobozia, Sibiu,Constanþa, Timiºoara,Medgidia, Bucureºti,Piteºti, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Petrila,

Petroºani, Baia Mareºi Ploieºti, în unelelocaþii având loc chiarºi douã seminarii.

„Cea de-a ºaseaediþie a CaravaneiLSRS a adus în faþatinerilor studenþi ºiabsolvenþi români aiunor universitãþi pres-tigioase de pestehotare care auîmpãrtãºit experienþalor academicã. Astfel,

s-au pus bazele uneilegãturi directe întregeneraþia actualã ºicea viitoare de stu-denþi, prin schimbulde experienþã ºideschiderea unor noiorizonturi”, afirmãAlexandra Tiþã, coor-donator al CaravaneiLSRS 2014.

Anul acesta, 5 dincele 23 de seminarii

au fost organizate deBritish CouncilRomânia, cu sprijinulvoluntarilor LSRS.Astfel, în perioada 2-5iunie, Dl. Conf. univ.Andy Joule, profesorîn cadrul University ofthe Creative Arts(UCA), una dintre celemai cunoscute instituþiidin Europa în domeni-ul artei ºi designului, avizitat cinci licee de

arte din diferite oraºe:Bucureºti, Braºov,Sibiu, Alba-Iulia, pre-cum ºi Cluj-Napoca,prezentând elevilor deliceu posibilitãþile de astudia în MareaBritanie.

Aflatã la cea de-aºasea ediþie, CaravanaLSRS este unul dintrecele mai importanteproiecte desfãºurate la

nivel naþional de cãtreo organizaþie neguver-namentalã, oferindseminarii informativeºi interactive gratuitecelor interesaþi sãplece la studii pestehotare. Caravanarecunoaºte ºi susþineinteresul puternic altinerilor români de adobândi o educaþie decalitate în strãinãtateºi vine în întâmpinareanecesitãþii de infor-mare a acestora cuprivire la oportunitãþileacademice inter-naþionale.

Printre prezentãrileoportunitãþilor destudiu în diferite þãri ºiîmpãrtãºirea expe-rienþelor voluntarilorLSRS, participanþii auputut afla mai multedetalii despre progra-mul de Mentorat alLSRS ºi utilitateaacestuia pentru ceicare doresc sãplece la studii într-o þarã strãinã ºi aunevoie de îndru-mare ºi ajutor în

pregãtirea aplicaþiei.„Programul

Mentorat LSRS, prinintermediul a peste200 de voluntari,oferã sprijin gratuittinerilor români intere-saþi de studiul înstrãinãtate. Acest pro-

gram oferã ºansade a afla infor-maþii ºi de a primiconsiliere pentrua ajunge la uni-versitatea visatã,direct de la tineriiromâni de acolo,construind nunumai o aplicaþiede succes, dar ºio prietenie cumentorul atribuit.Fie cã eºti la

început de drum saudoreºti o altã pãrere,programul MentoratLSRS îþi stã la dispoz-iþie!” afirmã AlexandraNae, coordonator alprogramului MentoratLSRS.


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800

mp în zona parc Brãdet. Contact0727.150.264 Preþ negociabil.

Peste 750 de tineri români au participat la Caravana LSRS 2014

C aravana LSRS 2014 s-a încheiat cu succes. Înperioada 15 mai – 20 iunie peste 30 de voluntari

ºi colaboratori LSRS au cãlãtorit în toatã þara pentru ase întâlni cu elevi ºi studenþi români în cadrul semi-nariilor gratuite din cadrul proiectului Caravana LSRS,organizat de Liga Studenþilor Români din Strãinãtate.

Carmen COSMAN - PREDA

Nu mai puþin de judeþe,printre care ºi Hunedoarasunt din nou sub incidenþacodului galben emis de mete-orologi, pânã în noptea demarþi spre miercuri. PotrivitInstitutului Naþional deMeteorologie ºi Hidrologie,

instabilitatea atmosfericã vafi accentuatã, la început învestul þãrii, apoi ºi în cele-lalte zone. Vor fi averse cevor avea ºi caracter torenþial,frecvente descãrcãri elec-

trice, intensificãri ale vântu-lui, ce vor lua trecãtor aspectde vijelie ºi cãderi de grind-inã. În plus, cantitãþile deapã vor depãºi 25... 30l/mp ºi izolat 50... 60 l/mp.

Petroºani, 24-06-2014, 09:00 - 18:00.

Zonã: Str. Maleia, 1 Decembrie 1918, bl.M1-M4, 95-99, 101-109, 120-124 ºi toþi uti-lizatorii din zona Primãrie - Floarea de Colþ,str. Avram Iancu, bl. 3, 5, 7, 8, 9, 10, 11,12, 1, str. ªt. O. Iosif, str. 22 Decembrie

Detalii: Lucrãri pe aducþiunea Jieþ –Petroºani (F1, F2).

Restricþii apã

Atenþionare. Se întorc furtunile

M eteorologii neavertizeazã cã

se întorc furtunile. Afost emis un nou codgalben, inclusiv pentrujudeþul Hunedoara.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Iunie 201416 Turism

Ca o recunoaºterea importanþei sale,castelul a primit dinpartea TripAdvisor uncertificat de excelenþãpe anul 2014, fapt ceîl plaseazã automat peharta atracþiilor turis-tice din România ºidin lume.

'Distincþia primitãne onoreazã ºi ne dãîncrederea cã în acest

fel Castelul Corvinilorºi municipiulHunedoara seîndreaptã spre titu-latura de atracþie turis-ticã principalã aTransilvaniei', adeclarat duminicã,pentru AGERPRES,directorul MuzeuluiCastelul CorvinilorHunedoara, CostinTinca.

Ridicat în secolul alXV-lea de Ioan deHunedoara, casteluleste o construcþieimpunãtoare, pre-vãzutã cu turnuri, bastioane ºi un don-jon. De-a lungul tim-pului, castelul a avutmai mulþi proprietariºi a cãzut pradã unuiincendiu devastator înanul 1854.

Prima restaurare amonumentului s-aîncheiat în anul 1914,fiind urmatã de o altãetapã, în perioada1956-1968.

Din anul 1974,castelul a fost trans-format în muzeu, înprezent acestadeþinând diversecolecþii de arheologieprovenite din sãpãturile sistematiceefectuate în zonamunicipiuluiHunedoara, dar ºiexpoziþii tematice.

Potrivit datelor oficiale, CastelulCorvinilor dinHunedoara a fost vizitat anul trecut de300.000 de turiºti,plãtitori de bilete.

AGERPRES

DianaMITRACHE

Nu le-a convenitfoarte mult cã, dincauzã cã nu au avutcurent electric, aumâncat hranã rece ºiunii au cerut mutareaîn alt hotel, însã, niciun turist plecat dinValea Jiului nu a fostfoarte nemulþumit devacanþa în Bulgaria.Asta deºi au avutparte de o furtunã pecinste. „Reproºuri am

primit la telefon, dacãputem sã îi spunemaºa. Într-adevãr, dupãaceastã calamitate,curentul a fost opritpentru a nu degeneraîn scurtcircuite ºi atun-ci, fiind oprit curentul,la restaurante nu seputea servi hranacaldã ºi de aici ºinemulþumirea dum-nealor, pe undeva pebunã dreptate, dar nuaveau nici cei de acoloce sã facã, au fostserviþi cu hranã rece,

iar apoi lucrurile auintrat în normal”, aspus Ioan Ceauºu,agent de turism.

Mulþi turiºti ºi-ausunat agenþii de turismcare i-au trimis ºiaceºtia din urmã aucãutat sã le dea infor-maþiile de care aveaunevoie. Asta pentru cãîn Albena a ieºit unpârâu ºi a inundat unhotel, dar dinPetroºani nu au fostturiºti acolo. „Sâmbãtãam purtat dialog, atât

cu turiºtii care erauacolo, cât ºi cu turiºtiicare urmau sãplece spre staþiune.De sâmbãtã dupã-amiazã s-a reintratîn normal, turiºtiiau putut ieºi laplajã. Apa a fostscoasã cu ajutorulmotopompelor, iarde duminicã s-aureîntors la nor-mal”, a mai spus

Ioan Ceauºu, agent deturism.

Situaþia a intrat înnormal ºi acum toþi

cei care au plecat laAlbena, ori laNisipurile de Aur dinBulgaria stau la plajã.

"Ne gândim similarca parcuri industrialesã introducem unconcept nou, creareade parcuri turistice înanumite zone ºi sãoferim o serie defacilitãþi ºi sã încura-jãm investiþiile în dez-voltarea infrastructuriide cazare, de agre-ment. Mã refer lainvestiþiile în caziouri,în terenuri de golf.Aceastã abordaremãreºte gradul deocupare ºi sezonulturistic. Dupã cumvedeþi suntem în 20iunie ºi vedeþi cevreme este. Trebuiesã fim proactivi, sã negândim ºi la alte tipuride instrumente pentru

a atrage turiºti", aexplicat Jianu.

Pe de altã parteministrul Florin Jianua anunþat încã dinluna aprilie intenþiade a realiza schemede ajutor de stat pen-tru turism, litoralulurmând sã fie unuldin proiectele pilot. Elpreciza la acea vremecã din '89 ºi pânã înprezent nu au existatasemenea scheme deajutor de stat în tur-ism, deºi sunt posi-bile, adãugând cã nueste necesarã apro-barea ComisieiEuropene în acestsens, ci doar infor-marea acesteia.

"Am avut o întâl-

nire pentrucreionarea ajutoruluide stat pentru turism.S-au fãcut câteva pro-grese. Din discuþia cuMinisterul Finanþelor,schema poate fiextinsã la toateinvestiþiile în turism,care creazã noi locuride muncã ºi în infra-structura de agre-ment. Lucrãm cuMinisterul Finanþelorºi cu ConsiliulConcurenþei, iar înfoarte scurt timp ovom avea activã. Aºvrea sã se facã foarterepede, dar suntfoarte multe institiþiiimplicate, de aceealucrurile merg maiîncet”, a spus Jianu.

Castelul Corvinilor, între primelecinci destinaþii turistice din România

recomandate de TripAdvisor

C astelul Corvinilor din Hune-doara a fost inclus de cunoscu-

tul portal turistic TripAdvisor întreprimele cinci destinaþii de vacanþãdin România, poziþia ocupatã fiinddatoratã voturilor primite din parteaturiºtilor care au vizitat acest monument istoric construit în perioada medievalã.

Turiºtii din Vale au rãzbit în Bulgaria

A u avut puþin disconfort, au mâncat doar hranãrece sau au cerut schimbarea hotelului, dar pânã

la urmã vacanþa nu a fost distrusã. Este vorba desprecei câþiva români din Valea Jiului care au avut neºansasã fie în Bulgaria în timpul inundaþiilor, dar agenþii dinturism spun cã totul a fost în regulã pânã la urmã.

Parcuri turistice, dupã modelulcelor industriale, cu facilitãþi fiscale

M inistrul IMM-urilor, turismului ºi mediului deafaceri, Florin Jianu, vrea sã înfiinþeze parcuri

turistice, dupã modelul celor industriale, care sã bene-ficieze de facilitãþi fiscale, pentru a încuraja investiþi-ile, inclusiv în cazinouri sau terenuri de golf, pentru aatrage mai mulþi turiºti.

CVJ NR. 638, MARTI 24 IUNIE 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 638, MARTI 24 IUNIE 2014