CVJ, Nr. 482, marti, 29 octombrie

MinistrulEducaþiei trebuie

sã îi rãspundãdeputatuluiResmeriþã>>> PAGINA A 7-A

Incendiu de vegetaþie în Lupeni

>>> PAGINA A 4-A

Juriºtii CaseiJudeþene de Pensiiverificã popririle

pe pensii>>> PAGINA A 3-A

Rãzboi în instanþã pentru

apa neplãtitã>>> PAGINA A 3-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 482

Marti, 29 Octombrie 2013

CheltuielileColoaneiInfinitului

decontate pevagoneþi de minã,

la Petroºani>>> PAGINILE 8-9

Ziua Morþilor,obicei catolic,

preluat în Valea Jiului

>>> PAGINA A 13-A

De pe ce poziþii financiare se poartã lupta

Hãu instituþionalcãscat între

BCCO ºi DIICOT>>> PAGINA A 11-A

C easuri ºi insigne cu o valoare de peste 20.000 de euro. Nu este vorba de vreo vedetã naþionalã sau internaþionalã ci de primarul municipiului Vulcan,

Gheorghe Ile. Primarul Gheorghe Ile ºi-a mãrit colecþia de ceasuri ºi insigne. Asta dacãeste sã ne raportãm la valoarea acestora. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Avere de primar

Colecþia de insigne ºi ceasuri a lui Ile a “sporit”

cu 5000 de euro

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

O parte a pensionari-

lor care aupopriri pe pensiea constatat cã lise reþine lunar osumã de bani deºidosarele de „executare” nuerau întocmitecorect. Totul afost descoperitdupã ce ºefulCasei de PensiiHunedoara acerut juriºtilorinstituþiei sã controleze fiecaredosar în parte.

Mai mulþi pensio-nari din judeþulHunedoara au scãpatde reþinerile lunare dinpensie, cel puþin pentru o perioadã,dupã ce juriºtii CaseiJudeþene de PensiiHunedoara au analizatfiecare dosar depoprire în parte ºi audescoperit nereguli.Unele dosare erauincomplete sauadresele de reþineri dinpensie au fostîntocmite greºit. Înmedie circa 10-15 lasutã din dosarele depopriri pe pensie sunt

fãcute cu greºeli audescoperit juriºtii instituþiei. „Toatãcorespondenþa referi-toare popririlor amcerut sã treacã primadatã pe la mine ºi euo direcþionez automatcãtre Biroul Juridic, casã dea avizele de lega-litate. Unele contractesunt fãcute aºa pepicior ºi fiind fãcuteastfel, omul nici nu aºtiut ce a semnat. Estevorba de diverse insti-

tuþii financia-re, care pestenoapte beneficiazã ºise bucurã desimplitatea oamenilor.Trecând toate pe lanoi, unele se filtreazãprin oficiul juridic ºi seîntorc înapoi. Aceastapentru cã nu esteîntocmitã corectadresa de poprire orinu sunt întocmitecorect contractele. Nucâºtigã doar firmele ci

mai câºtigã ºi oamenii,chiar dacã în unelecazuri este vorba doarde timp”, a declaratpentru Cronica VãiiJiului, Ilie Toma,directorul CaseiJudeþene de PensiiHunedoara. Juriºtiiinstituþiei au de verifi-cat, în medie, cel

puþin 100 de dosarede popriri pe zi, însãrezultatul acestor con-troale este cã 10-15 lasutã din adresele dereþinere ori contracteleîncheiate sunt respinseiar pensionarii rãmâncu pensia întreagã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 2013 Actualitate 3

Reprezentanþii ApaServValea Jiului SA luptã îninstanþã pentru recuperareacreanþelor de la abonaþi.Numai în acest an au fostpromovate în instanþã 1327de acþiuni împotrivaabonaþilor casnici, iar altetrei împotriva asociaþiilor de

proprietari. În plus, pentrucei care furã apã ºi suntprinºi se recurge la mãsuripenale. Astfel, potrivitdatelor oficiale, în 2013 aufost formulate 260 de plângeri penale pentru furtde apã. ªi, cu o sentinþãdefinitivã în mânã, oficialii

ApaServ recurg la executãrisilite pentru recuperareafacturilor neachitate. Astfel,la aceastã orã, al birourileexecutorilor judecãtoreºtisunt peste 2600 de dosarece vizeazã executãri siliteale rãu – platinicilor. Iar ceicare susþin cã nu au cu cesã plãteascã apa consumatãnu scapã numai pe vorbe,spune directorul general alApaServ Valea Jiului SA,Costel Avram. „Am solicitatîncetarea executãrii silitedoar în dosarele în care au fost recuperate debitele.În celelalte dosare am solici-tat continuarea executãriisilite. Starea de insolvabili-tate trebuie temeinic justifi-catã, cu arãtarea în concreta mãsurilor întreprinse deexecutorul judecatoresc ºinu s-au primit de la execu-torul judecãtoresc proceseleverbale de insolvabilitate.Au existat dosare în care, lamomentul formulãrii cereriide executare, debitorii nuaveau bunuri urmãribile,însã ulterior au obþinut venituri. În alte dosare exe-

cuþionale, debitorii s-auangajat sã faca plataeºalonata a debitului», adeclarat Costel Avram.

D atorii de aproape17 milioane de lei

La aceastã orã, furnizorulde apã ºi canalizare din

valea Jiului are de recuperatîn total 16.685.870 de lei.

O sumã imensã, dar carea scãzut cu 2 milioane delei de când Costel Avram apreluat conducereaApaServ, dupã cum aratãcifrele oficiale.

Cea mai mare datorierevine populaþiei, care arede achitat restanþe în valoare de 11,3 milioane delei, ceea ce înseamnãaproape 68% din datoriatotalã. De asemenea, insti-tuþiile bugetare au de platã167.573, 58 lei, aici fiindincluse primãriile, spitalelesau ºcolile. Agenþii eco-nomici, inclusiv societãþilede termoficare, mai au deachitat alte 5,217 milioanede lei, iar cea mai marerestanþã vine tot de la popu-laþie, prin societãþile de termoficare din Valea Jiului,adicã 5,024 milioane de lei.

CarCarmen men COSMAN COSMAN

Rãzboi în instanþã pentru apa neplãtitãP este 1.300 de procese a intentat, numai anul

acesta, furnizorul de apã ºi canalizare dinValea Jiului împotriva celor care nu ºi-au achitatfacturile, fie cã vorbim despre abonaþi casnici, asociaþii de propritariori societãþi comerciale. Veºtiproaste pentru cei care sperã sã scape pentru cãnu au venituri ori bunuri ce pot fi executate: sunturmãriþi pânã când obþin venituri.

Juriºtii Casei Judeþene de Pensiiverificã popririle pe pensii

Monika BACIU

Peºtera ªura Mare este oarie protejatã de interes naþion-al situatã pe raza Parcului natu-ral Grãdiºtea Muncelului-Cioclovina. Deschidereapeºterii, monumentalã, deaproape 40 m înãlþime ºi 12 mlãþime la bazã, rivalizeazã cuintrãrile din mult mai cunos-cutele Cetãþile Ponorului sauPeºtera Huda lui Paparã.

Peºtera are o galeria activã,unicã, de 3.143 m lungime,

care este greu deparcurs întrucâtzonele uscatealterneazã culacuri, cascade ºibaricade de bolo-vani imenºi carefac înaintarea uncalvar. Prima salãîn care sepãtrunde, dupãparcurgerea unuitraseu acvatic, aretavanul la peste 40 m înalþime.Aici au fost fãcute sãpãturi

arheologice cu rezultate nota-bile.

De aici, galeria devine plinãde imense marmite turbionarepline cu apã, cu pereþii sculptaþide linguriþe. La circa 2.300 mdistanþã de la intrare sepãtrunde în Sala Mare, zonacea mai spectaculoasã apeºterii.

Pereþii ºi tavanul sãlii suntîmpodobiþi cu scurgeriparietale, baldachine deforme ºi culori diferiteiar podeaua esteacoperitã de gururi încascadã, poate cele maifaimoase din þarã.

Dupa Sala Marepeºtera continuã încãcirca 800 m, dupã careun sifon adânc opreºteinaintarea.

Vizitarea peºterii esterecomandatã doar spe-ologilor bine antrenaþi.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 20134 Actualitate

MaximilianGÂNJU

Focul a fost observatduminicã dupã-amiazã,în zona numitã ValeaScocului din MasivulOboroca, iar pompieriidin cadrul SubunitãþiiLupeni împreunã culucrãtori silvici ºi volun-tari din cadrulPrimãriei, au intervenitpentru a-l þine sub con-trol, astfel încât sã nuse extindã ºi în fondulforestier. Ieri, mai mulþimilitari din cadrulDetaºamentului

Petroºani au mers înzona afectatã deflãcãri pentru a-ºi ajuta colegiidin Lupeni, iardupã câteva orefocul a fost stins.

„A fost unincendiu de veg-etaþie uscatã îngol alpin ºi litierãde pãdure, astaînseamnã frunzeuscate în interi-orul pãdurii, decinu ardeapãdurea.Cauzele încã nuau fost stabilite,

iar ieri (n.r. duminicã)au intervenit 12 pom-pieri ºi astãzi (n.r. luni)15 pompieri de la noiplus reprezentanþi aicomposesoratului orilucrãtori silvici. Am

reuºit sã lichidãmincendiul ºi vor rãmâneîn zonã pentrusupraveghere reprezen-tanþi ai composesoratu-lui”, a declarat maior , comandantulDetaºamentului dePompieri Petroºani.

Un Sfinx laPeºtera Bolii

T oamna ºi imaginaþia unui finobservator al peisajului citadin

au scos la ivealã o nou minune. DanTerteci, directorul CancelarieiPrefectului de Hunedoara a gãsit, laintrarea în Petroºani, un Sfinx.

Minunea a fost descoperitã dupã ce vegetaþia a pãrãsit culmea muntelui, în zonaPeºtera Bolii, pe versantul strãjuit de vecheacetate de la Bãniþa. „Chiar pare un Sfinx!”,au exclamat oamenii care au vãzut fotografia.

De jos, prin obiectivul aparatului defotografiat, Dan Terteci a surprins un profilaproape identic cu cel al Sfinxului, carevecheazã drumul spre Peºtera Bolii ºi spre Cetatea Bãniþa, care aºteaptã sã fiereabilitatã ca sã poatã primi vizitatorii.

Cel mai probabil, roca a fost sãpatã deploi ºi vânt ºi acum a ieºit la ivealã o nouãminune.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Incendiu de vegetaþie în Lupeni

P ompierii din vestul Vãii Jiului s-au luptã ore în ºir cu un

incendiu de vegetaþie uscatã izbucnitîntr-un masiv din localitatea Lupeni.

Bogãþii naturale excepþionale

B ogãþii naturale de valoare excepþionalã. Peraza judeþului Hunedoara sunt omologate

mai multe peºteri. Printre acestea se numãrã ºiPeºtera ªura Mare care este de categorie A, adicãeste o peºterã de o valoare excepþionalã care, prininteresul ºtiinþific sau unicitatea resurselor estereprezentativã pentru patrimoniul speologicnaþional ºi internaþional.


Conform declaraþieide avere a primaruluiGheorghe Ile, acestadeþine ceasuri, insigneºi monede în valoarede 25 de mii de euro,cu 5000 de euro maimult faþã de anul trecut.

Conform declaraþieide avere a edilului,completatã în cursulacestui an, acesta

deþine ceasuri, insigneºi monede în valoarede 25 de mii de euro.Gheorghe Ile a dobân-dit obiectele preþioaseîn decursul anilor1980-2013. Anul trecut, edilul declara cãdeþine ceasuri, insigneºi monede în sumã de20.000 de euro.

Nu acestea sunt sin-gurele bunuri de preþale edilului vulcãnean.Acesta mai posedã treiterenuri în suprafaþãde peste 7 hectare ºidouã aparatamente ºidouã case de locuit.Potrivit declaraþiei deavere o parte din

aceste bunuri Ile le-a dobândit prinmoºtenire.

Ile obþine veniturinu doar din indem-nizaþia de primar acãrei valoare anualãeste de 48.237 de lei,ci ºi din închiriereaunui apartament.Anual, acestaîncaseazã suma de8000 de lei de peurma închirieriiapartamentului.Totodatã, edilulmunicipiului Vulcanmai adunã suma de48.000 de lei pe andin pensie.

Monika BACIUMonika BACIU

Tineri sancþionaþide jandarmii

montani în Straja

M ai mulþi tineri carepetreceau la o cabanã

din staþiunea montanã Strajala sfîrºitul sãptãmânii trecuteau fost sancþionaþi de jandarmii montani, dupã ceaceºtia au provocat scandal.

Potrivit jandarmilor montani aufost sesizaþi în jurul orei 1.00 chiarde administratorul pensiunii, cãruiatinerii i-au adresat injurii, dupã ce aîncercat sã-i calmeze.

Jandarmii montani auidentificat ºase tineri, cuvârste cuprinse între 18 ºi 20 ani, domiciliaþiîn Petroºani ºiCâmpulung Muscel, care,prin zgomotele produse,au tulburat ordinea publi-cã ºi au adresat de injuriiºi cuvinte jignitoare.Tinerii au fost sancþionaþicontravenþional cu aver-tismente ºi amenzi în valoare totalã de 700 lei.

N ici cerºetorii nuau scãpat...

Totodatã, jandarmiiaflaþi în misiune în zonalãcaºurilor de cult dinmunicipiile Deva,Hunedoara ºi în zonamãnãstirii Prislop ausancþionat contravenþional11 persoane, pentru cã

au apelat, în mod repetat, la milapublicului. Valoarea totalã a amen-zilor contravenþionale aplicate estede 700 lei.

Jandarmii recomandã cetãþenilorsã nu încurajeze aceastã activitateantisocialã ºi ilegalã, oferind sumede bani sau alte bunuri persoanelorcare apeleazã la mila publicului.

Avere de primar

Colecþia de insigne ºi ceasuri a lui Ile a ”sporit” cu 5000 de euro

C easuri ºi insigne cu o valoare de peste 20.000 de euro. Nueste vorba de vreo vedetã naþionalã sau internaþionalã ci

de primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. PrimarulGheorghe Ile ºi-a mãrit colecþia de ceasuri ºi insigne. Asta dacãeste sã ne raportãm la valoarea acestora.

Monika BACIU

”Vãzând Referatulde aprobare nr. E.N.10.601 din 23octombrie 2013 alDirecþiei de asistenþãmedicalã ºi politicipublice din cadrulMinisterului Sãnãtãþiiºi Adresa AgenþieiNaþionale deTransplant nr. 1.280din

16 octombrie 2013,înregistratã laMinisterul Sãnãtãþii cunr. 63.029 din 17octombrie 2013,având în vedere titlulVI din Legea nr.95/2006 privindreforma în domeniulsãnãtãþii, cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare, þinând contde prevederile

Ordonanþei

Guvernului nr.79/2004 pentru înfi-inþarea AgenþieiNaþionale deTransplant, aprobatãcu modificãri ºi com-pletãri prin Legea nr.588/2004, cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare.

Se acrediteazã uni-tatea sanitarã Spitalul

Judeþean de UrgenþãDeva, cu sediul înmunicipiul Deva,judeþul Hunedoara,Str. 22 Decembrie nr.58, pentru activitateade prelevare deorgane ºi þesuturi”, searatã în MonitorulOficial.

Acreditarea unitãþiisanitare este valabilã 5ani de la data intrãriiîn vigoare a prezentu-lui ordin. Valabilitateaacreditãrii înceteazãînainte de termenulprevãzut dacã, drepturmare a inspecþiilorefectuate în condiþiilelegii, se constatã cãunitatea sanitarãrespectivã nu respectãprevederile legale învigoare. Orice modifi-

care a criteriiloriniþiale de acreditareintervenitã în cadrulunitãþii acreditate senotificã AgenþieiNaþionale deTransplant în vedereareacreditãrii. Direcþiilede specialitate dinMinisterul Sãnãtãþii,Direcþia de SãnãtatePublicã a JudeþuluiHunedoara, AgenþiaNaþionalã deTransplant, precum ºiunitatea sanitarã vorduce la îndeplinireprevederile prezentuluiordin.

La spitalul SpitalulJudeþean de UrgenþãHunedoara – Deva a

avut loc în luna apriliea acestui an, în pre-mierã, o prelevare deorgane de la unpacient aflat în moartecerebralã. Este vorbadespre un bãrbat învârstã de 68 de ani,victimã a unui acci-dent rutier.

Ficatul sãu a ajuns,cu un elicopter, laSpitalul Fundeni, dinCapitalã, iar rinichii aufost duºi pentru trans-plant, cu o ambulanþãde ultimã generaþie, laClinica de Urologiedin Cluj Napoca.Intervenþia de la Devaa durat patru ore ºijumãtate.

Monika BACIU

Un studiu suþine cãpersoanele carevorbesc în medie 30de minute pe zi latelefonul mobil au unrisc cu 40% mai marede a dezvolta gliom, oformã de cancer cere-bral. În plus, cercetã-torii au raportat ºi alteefecte secundare alefolosirii celularelor,cum ar fi schimbareatimpului de reacþie,somnolenþã sauschimbãri ale activitãþii

cerebrale.Mai grav este cã cei

mai expuºi la radiaþiileemise de telefoanesunt copiii, deoarececraniul lor este multmai subþire decât celal unui adult, organis-mul e în formare ºi efoarte sensibil.

Sunt sensibile sis-temul imunitar, sis-temul nervos, sistemulsangvin ºi atunci facefoarte foarte rãuaceastã telefonie. Decicopilul ar trebui prote-jat pânã la 16-17 ani

ºi ar trebui sfãtuiþi depãrinþi sã folosescamai puþin aceste telefoane.

Chiar dacã mulþidintre producãtorii deastfel de telefoanemobile susþin cã elesunt sigure ºi cã nupot dãuna sãnãtãþii,medicii sunt de altãpãrere ºi îi sfãtuiesc

pe oameni sã lefoloseascã doar atâtcât este nevoie.

Mai mult decât atâtpãrinþii sunt sfãtuiþi sãstea mai mult cu ochiipe cei mici care auastfel de telefoanepentru cã ei sunt ceicare resimt efecteledãunãtoare mairepede decât adulþii.


Ar trebui folosite doar când este nevoie

N oi lucruri care ar putea sã nedãuneze grav sãnãtãþii. Chiar

dacã suntem din ce în ce mai depen-denþi de telefoanele mobile acesteaar trebui folosite cu prudenþã.

Spitalul Judeþean Deva, acreditat pentrutransplantul de organe

S pitalul Judeþean de UrgenþãDeva, acreditat pentru prele-

varea de organe ºi þesuturi.Ministerul Sãnãtãþii a autorizatSpitalul Judeþean de Urgenþã Devapentru a preleva organe ºi þesuturiumane în vederea transplantului.


Monika BACIU

”În judeþulHunedoara, dar ºi întoate judeþele din þarãsînt mulþi elevinavetiºti, nevoiþi sã sedeplaseze în alte loca-litãþi pentru a frecven-ta cursurile la ºcoli ºilicee care nu se afla înlocalitatea de domicil-iu. Este cunoscut fap-tul cã în prezent existamari întîrzieri la platadeconturilor privindtransportul elevilornavetiºti, astfel capãrinþii sînt nevoiþi sãfacã eforturi deosebitepentru susþinereaacestor cheltuieli cudeplasarea zilnicã sauperiodicã a elevilor,din localitatea dedomiciliu în localitateaunde se afla ºcolile,exista astfel pericolulcreºterii abandonuluiºcolar datorat faptuluicã în multe cazurifamiliile nu dispun deveniturile necesaresuportãrii acestor chel-tuieli. Domnule mi-nistru, vã rog sã îmispuneþi ce mãsuriaveþi în vederte pentrusoluþionarea cît mairapidã a acestei situ-aþii”, ii precizeazãdeputatul Resmeriþãministrului Educaþiei,Remus Pricopie.

Se trezescdimineaþa devreme ºi,ca sã ajungã sã înveþe,merg kilometrii întregipe jos sau cu auto-buzul ºcolii. Este vorbadespre copiii care facnaveta pentu a ajungela scoalã, iar în judeþulHunedoara, numãrul

lor este de aproxima-tiv 3.000.

Cei mai mulþi dintreei locuiesc în sate izo-late ºi fac un efortpentru a ajunge laºcoli din localitãþi înve-cinate. Dacã în unelelocuri mai exista încãprobleme cumijloacele de transportspre ºcoalã, eleviihunedoreni navetiºtiau ajuns sã-ºiplãteascã din propriulbuzunar ºi biletele sauabonamentele pentrua ajunge la cursuri.Acest serviciu trebuiedecontat de stat, însã,deºi s-a terminat anulºcolar, elevii hune-doreni nu au primitbanii de transportdecît pe douã luni alelui 2012.

D istanþãegalã,

preþuri diferite

Ministerul Educaþieia dat publicitãþii o situ-aþie la nivel naþional atransportului spreºcoalã al elevilor,aferenta lunii martie.Potrivit acesteia, ceamai micã distanþã pe

care o parcurg eleviihunedoreni cumijloacele de transportpentru a ajunge lascoala este de circa 3

kilometri, iar cea maimare de 50 de kilo-metri. Pe cea maimicã distanþã preþulabonamentelor vari-azã, în funcþie detransportator, între 39ºi 58 de lei.

Pe de altã parte,exista diferenþe întretarifele de abona-mente emise de cãtreoperatorii de transportpentru aceiaºi distan-ta. În unele cazuri,aceste diferenþe sîntmici, cum este ceacare vizeazã distantade 10 kilometri, undeminimul este de 200de lei, iar maximul de202 lei. Însã, dacã neraportãm la o navetãde 50 kilometri, aicidiferenþa este simþi-toare, variind între 55de lei pentru un

abonament lunar ºi336 de lei. Acestepreþuri, dar ºi sãrãciaîn care trãiesc multefamilii ai cãror copiifac naveta spre ºcoalã,au fãcut ca unii elevisã meargã la cursuri,doar dacã pãrinþii aubani sã le plãteascãtransportul. Sau doarcînd îºi vor primidecontul pentruabonamente. PotrivitMinisterului Educaþiei,

circa 170.000 de elevidin toatã þara facnaveta spre ºcoalã.Aceºtia nu ºi-au maiprimit decontul pentrunavetã de jumãtate dean, iar la sfîrºitul luimai, MinisterulEducaþiei a reuºit sãdeblocheze 50 de mil-ioane de lei pentruplata a circa 70 lasutã dintre acesteabonamente.

Monika BACIU

În termen demaxim 3 zile lucrã-toare de la emitereacomenzii, prestatorulva ridica ºi transportavagonul de la sediulbeneficiarului la sediulprestatorului, pe bazaunui proces verbal depredare primire.

Dezasamblareavagoanelor se va real-iza la sediul presta-torului in prezentaunei comisii dinpartea E.M Lonea ºiC.E.H.-S.A.-Divizia

Minierã in cel mult 7zile lucrãtoare de ladata procesului verbalde predare primire.si

pe baza unui procesverbal de constatarese vor stabili in detaliutoate lucrarile care se

vor executa si pieselede schimb care se vorinlocui.

Termenul deprestare aserviciilor:de reparareeste de 30 dezile/vagon, socotitede la data incheieriiprocesului verbal deconstatare de la sediulprestatorului. Se vorrepara un numãr de 6vagoane. Termenulmaxim in care se vorrepara toate cele 6vagoane nu va depãºi9 luni de la dataincheierii contractului.

Ministrul Educaþiei trebuie sã îi rãspundã deputatului Resmeriþã

D eputatul Resmeriþã vrea soluþii pentru decontareanavetei elevilor. Dupã ce în urmã cu cîteva luni

au existat adevãrate dispute pentru decontarea naveteielevilor, acum deputatul PSD Cristian Resmeriþã dinColegiul de Vest Valea Jiului cauta soluþii pentru decontarea transportului elevilor.

Reparaþii la vagoane. CEH alocãpeste 200 de mii de lei

S ervicii de reparare a vagoanelor de autodescãrcare.Complexul Energetic Hunedoara cautã servicii de

reparare a 6 vagoane vagoane autodescarcatoare 22tone pentru cale ferata îngusta 790mm necesar punctu-lui de lucru EM Lonea. Contractul se va derula pe bazãde comenzi ferme de reparaþii emise de beneficiar pen-tru fiecare vagon care urmeazã a fi reparat.

C aietul-carte editatde Asociaþia Petro

Aqua Petroºani a fostlansat cu ocazia împliniriia 75 de ani de la inaugu-rarea Coloanei Infinituluiavând ca titlu ”Istoriarealizãrii Coloanei infinitela Atelierele CentralePetroºani”. Cartea document cuprinde”Corespondenþa coloanei”puratatã cu Brâncuºi,cum s-a nãscut ideea, costurile, sprijinul acordatde premierul liberal deatunci GheorgheTãtãrãscu, prin soþiaacestuia Aretia Tãtãrãscu,preºedinta Ligii Naþionalea Femeilor Gorjene, ceacare susþinut ºi convinsautoritãþile sã susþinãamplasarea complexuluiartistic de la Tg. Jiu –Coloana Infinitului, Masatãcerii ºi Poarta sãrutu-lui, cheltuieli ºi deconturiale Coloanei pe vagoneþide minã, la Petroºani.

”Arta ar trebuisã fienumaibucurie!...De aceea,nu existã"artiºti", ci numaioamenicare simtnevoia sãlucreze,întrubucurie!Sã cânte,asemeneapãsãrilor!”–ConstatinBrâncuºi.

Cu ocazia împlinirii a 75de ani de la inaugurareaColoanei Infinitului, operamarelui artist CostantinBrâncuºi, Asociaþia deEcologie Petro AquaPetroºani, a editat o cartede excepþie, cu valoare dedocument, din seriaCaietelor Petro Aqua –”Istoria realizãrii Coloaneiinfinite la AteliereleCentrale Petroºani”.Publicaþia cuprinde docu-mente unice puse la dis-poziþie de fiinca ingineruluiªtefan Georgescu-Gorjan,dupã a cãrui concepþietehnicã a fost executatãopera marelui Bâncuºi.

”Corespondenþacoloanei” puratatã cuBrâncuºi, cum s-a nãscutideea, costurile, sprijinul

acordat de premierul liberalde atunci GheorgheTãtãrãscu, prin soþia acestuia Aretia Tãtãrãscu,preºedinta Ligii Naþionalea Femeilor Gorjene, ceacare susþinut ºi convinsautoritãþile sã susþinãamplasarea complexuluiartistic de la Tg. Jiu –Coloana Infinitului, Masatãcerii ºi Poarta sãrutului,cheltuieli ºi deconturi aleColoanei pe vagoneþi deminã, mâna de lucru... dela Petroºani.

Caietul-carte cuprindechetuielile necesare con-struirii Coloanei înAtelierele Centralepetroºani ºi lista completãa persoanelor care aulucrat la realizarea opereilui Brâncuºi. Din acestedocumente reiese cãBrâncuºi nu a primit nici un leu pentru operamonumentalã.

”La intervenþia primuluiministru GheorgheTãtãrãscu, directorul general al SocietãþiiPetroºani, inginerul IoanBujoiu, a pus la dispoziþiaconstructorilor Coloaneiîntreaga capacitate tehnicãa Atelierelor Centrale ºi tot personalul necesarrealizãrii acestei lucrãri.

În plus, toate cheltuieliledirecte ºi indirecte(proiectare, manoperã,materiale, transport,montare la Tg. Jiu, regieetc.) în sumã de circa2.500.000 lei, au fostsuportate de SocietateaPetroºani, decontându-seîntreaga sumã cãtreAtelierele Centrale pe”vagoneþi de minã”.

Cheltuielile finale,

la terminarea AnsambluluiMonumental de la Tg. Jiuau însumat 10.082.000 leiîn urmãtoarea structurã:

Cheltuieli pentru amena-jarea Cãii Eroilor –5.000.000 lei

Cheltuieli pentru expro-prieri, bisericã, poartã ºimetalizare Coloanã –2.436.000 lei

Costul Coloanei ºi mon-tajului – 2.500.000 lei

Masa Tãcerii – 25.000lei

Scaunele – 60.000 leiÎmprejmuire – 60.000

lei” , se menþioneazã înCaietul document alAsociaþiei Petro AquaPetroºani.

Existã ºi o întreagã isto-rie a ”pãþaniilor” prin carea trecut Coloana infinituluiîn timpul celui de-al doilearãzboi mondial. Trupelegermane îl considerau unsimbol primejdios, datoritãstrãlucirii aurii pe atuncineatenuatã, care putea fireper de atacuri cu bombã,drept pentru care Coloanaa fost acoperitã cu ovopsea matã.

Ulterior, ruºii i-au dat outilitate militarã construindla picioarele ei o parcarepentru tancuri, monumen-tul fiind un indicator de

orientare. Dupã rãzboi afost supusã distrugerii cugând de valorificare amestalului. Dar Coloana arezistat...

La inaugurarea ºisfinþirea întregului ansam-blu monumental – 27octombrie 1938 –Constantin Brâncuºi nu aputut fi prezent ºi niciinginerul ªtefanGeorgescu-Gorjan, prietenal marelui artist Brâncuºi.

Despre coloana, cudenumirea originalã de”Coloana recunoºtinþeifãrã sfârºit”, dedicatã sol-daþilor români din PrimulRãzboi Mondial, cãzuþi în1916, în luptele de pemalul Jiului, ºi amplasatãpe terenul viran de atunci,numit ”TârgulFânului”, criticulWilliam Tuckerspunea: ”Singurasclupturã a tim-purilor modernecare poate fi com-paratã cu marilemonumente aleEgiptului, Grecieisau Renaºterii”.

Caietul cu nr.10 alAsociaþiei PetroAqua, dedicat con-struirii la Petroºani aColoanei Infinitului, a

fost de gãsit în ”gura”Peºterii Bolii, când aceeaºiAsociaþie a marcat momen-tul Brâncuºi prin spectacolul”Sãrmani lampagii”, susþinutde Generaþia folk, un grupde tineri numiþi ºi ”Flacãrade veghe” lãsatã de maestrulAdrian Pãunescu prin interpreta Mãdãlina Amon,care þine flacãra aprinsã...De precizat cã decorul ºifelinarele care au strãjuitscena au fost construite, ”cumâna lor”, de membriiPetro Aqua Petroºani.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 20138 Actualitate Actualitate 9

A venit tocmaidin Odorheiul

Secuiesc pentru astudia munþii dinValea Jiului.

Un profesor dinOdorheiul Secuiesc a

bãtut la pas toatecãrãrile din munþiiRetezat pentru a lestudia frumuseþea, iartoatã cercetarea sa aajuns în douã cãrþi.Szekely Arpad a edi-tat douã cãrþi desprefrumuseþile munþilor

Retezat în limbamaghiarã.

”În cele douã cãrþivorbesc despre MunþiiRetezat prin care sereferã mai ales lageomorfologie, lageologie, la lacurileglaciare, la diferitele

tipuri de relief cum arfi cel glaciar, carstic.Volumul al doilea sereferã la traseele tur-istice, la celeciobãneºti. Suntdescrise toate traseelecare existã în acestmoment în MunþiiRetezat ºi cele date înfuncþiune toamna tre-cutã. Asta este nou-tatea faþã de primulvolum ºi faþã de celecare au mai apãrut.Din pãcate au apãrutîn limba maghiarã darsperãm sã aparã ºi înlimba romanã”, adeclarat SzekelyArpad.

Întrebat de ce aales munþii Retezat,

rãspunsul a venitfoarte uºor.

”Îmi place cel maimult din munþiinoºtri, poate pentrurelieful glaciar, pentrucã aici sunt cele maimulte lacuri glaciaredin þarã”, a mai spusprofesorul.

Cercetarea sa nuse va opri doar lamunþii Retezat.Parângului îi vor fidedicate alte volumecare vor apãrea anulviitor.

”Acum lucrez laMunþii Parâng.Tocmai ieri am fostpe un traseu, amcutreierat ºi MunþiiParâng, am fãcut ºi

toate traseele turis-tice. La anul vaapãrea cartea dar înlimba maghiarã deo-camdatã”, a mai spussursa citatã.

Deocamdatã cãrþilesunt disponibile doarîn versiuneamaghiarã, însãautorul promite cã vaveni ºi cu traducerileîn limba românã.Cãrþile profesoruluicuprind numeroasedate despre MunþiiRetezat, toate fiind deactualitate, mai alesîn condiþiile în careacesta ºi-a finalizatcercetarea în lunamartie a acestui an.

Monika BACIU Monika BACIU

La pas prin Retezat

Frumuseþile naturii, studiate de un profesor din

Odorheiul Secuiesc

Cheltuielile Coloanei Infinitului decontate pe vagoneþi de minã, la Petroºani

DianaMITRACHE

Mai exact, petre-cerea a început întoate campusurile uni-versitare din þarã, darcei din Petroºani suntprimii chemaþi sã iaparte la evenimente.

„Luni a fostdeschiderea oficialã,iar de marþi începactivitãþile. Sunt întoate domeniile vieþiiculturale ºi sportive ºisã-i antreneze pe stu-denþi în viaþa de zi cuzi a comunitãþii”, spun

organizatorii de laPetroºani.

În campusul de laPetroºani, de azi stu-denþii sunt aºteptaþi laexpoziþii de carte,de picturã ºifotografie, ladezbateri peteme ceprivesc viaþade student încãmin, dar ºila film.

Miercuri, unboboc din anul Iva deveni directorpentruo zi ºi îi

va lualocullui Dacian Ciodaru,iniþiatorul proiectu-lui. Astfel, acesta vaajunge director gen-eral administrativ alcampusului de laPetroºani, iar direc-torul ºi prorectorul

vor merge la cursuriîn locul lui, vor mâncala cantinã ºi vor dormiîn cãminul studenþesc.Asta întimp cecolegiisãistu-

denþi se vorantrena în jocurilecopilãriei (ºotron, v-aþiascunselea, raþele ºivânãtorii, þarã þarãvrem ostaºi, vor sãricoarda ºi vor faceavioane din ziare).

Joi e ziua de picnic

ºi la final va fi LanParty, cu CounterStrike, Fifa, Need forspeed ºi altele.

De vineri începcampionatele sportiveºi de aici nu lipsescorelede zumba ºi kan-goo jump.

Organizatorii spuncã sâmbãta viitoarevor ecologiza cu stu-denþii campusul

Universitãþii dinPetroºani ºi

vor iniþiaun concursde adunatfrunzeuscate, întimp ceduminicã,

împãrþiþi pecãmine, stu-

denþiivorjucafotbal

cu „nãbãdãi”, vor par-curge trasee cu obsta-cole, iar seara vordepãna poveºti lafocde tabãrã.

Nu va lipsi niciPuya, care va þine unconcert în data de 6noiembrie.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

S.C. Apa ServValea Jiului S.A.Petroºani anunþãrestricþii înfurnizarea apei pota-bile, pentru marþi29 octombrie2013, în oraºulPetroºani între orele9:00 - 16:00.Zona afectatã: Str.Constructorul, 1 Mai,Maleia, Poienilor,Uzinei, Mãgurii,Cãprioarei, Tãbãcari,Gen. V. Milea bl. 28,29, 31. Motivulrestricþiei: reparare

vanã golitor zonatãbãcari ºi refacerebranºament gater pestr. Maleia.

Mulþumim pentru înþelegere

Conducerea SCApa Serv Valea

Jiului SAPetroºani

RReessttrr iiccþþ ii ii aappãã!!

Mircea NISTOR

„Mai avem un picde lucru ºi vomîncheia lucrãrile decurãþenie a cimitiruluipe care îl avem înadministrare. Pânãacum am transportat

la groapa de gunoi numai puþin de 10maºini cu resturi vege-tale. Mai avem detoaletat copacii dinzonã dar pe 1 noiem-brie vor fi încheiatetoate lucrãrile”, a pre-cizat Daniel Viºan,

director executivServiciul Public deAdministrare aDomeniului Public ºiPrivat din cadrulPrimãriei municipiuluiPetroºani.

Pe de altã parte, înacest an, reprezen-

tanþii primãriei au caintenþie restricþionareaaccesului cerºetorilorîn cimitir. Prin urmare,cei care vor asiguraordinea ºi paza vor fiangajaþii PoliþieiLocale. În toate local-itãþile din Valea Jiului,în data de 1 noiem-brie, este celebratãZiua morþilor.

Mircea NISTOR

„Cei mai mulþi din-tre cei care ar urmasã beneficieze deaceste aju-toare vin cudosareleincompleteaºa cã suntnevoiþi sãrevinã dupãce ºi-auadunattoate actelenecesare.De la biroulagricol, de la celfinanciar, de la ter-moficare sau Enel,ºamd. Abia când audosarele complete leînregistrãm ºicererile”, a precizatCristina Mraz, direc-tor executiv ServiciulPublic Local deAsistenþã Socialã

Petroºani. Cererile pentru

încãlzirea cu gaze nat-urale, lemn, cãrbune,combustibili petrolieri,

energie termicã sauelectricã pot fi depusepânã, inclusiv, lunamartie. Dacã anul tre-cut, de subvenþia pen-tru încãlzire au bene-ficiat 650 de per-soane, în acest annumãrul beneficiariloreste estimat laaproape 1.000.

Studenþiada aduce sãrbãtoarea la Petroºani

D irector pentru o zi, petreceri, expoziþii, dezbateridespre viaþa de student ºi concursuri sportive

sunt doar câteva dintre obiectivele propuse la„Studenþiada” de la Petroºani. Campusul Universitãþiieste în sãrbãtoare, iar studenþii au aflat cã din aceastãsãptãmânã sunt în centrul atenþiei.

Curãþenia, aproape de final

L ucrãrile de curãþenie efectuatede cãtre reprezentanþii

primãriei în Cimitirul Central dinPetroºani au intrat pe ultima sutãde metri. Pânã în prezent, câtevazeci de tone de resturi vegetale, înspecial, au luat drumul groapii degunoi a localitãþii.

O sãptãmânã, 30 de cereri

L a încheierea primei sãptãmânide când a demarat înscrierea în

vederea obþinerii ajutorului pentruîncãlzire, în Petroºani, au fost înre-gistrate doar 30 de dosare. Numãrulmic se datoreazã faptului cã oameniinu ºtiu ce acte trebuie depuse aºa cãvin cu dosarele incomplete.

Cel puþin formal,BCCO ºi DIICOTluptã pentru aceeaºicauzã, dar trag oare înrealitate la aceeaºicãruþã ºi în aceeaºidirecþie? Sunt multeîntrebãri care, deocamdatã doar, nuau rãspuns, însã certeste cã între ºefulBCCO Alba, Traian Berbeceanu, ºiºeful DIICOT, IoanMureºan, s-a cãscatîntre timp o prãpastie.Într-o înregistrareaudio apãrutã dupãreþinerea ºefuluiBCCO, Berbeceanu îlacuzã pe procurorulºef Ioan Mureºan cã adispus montarea unormicrofoane în biroulcomisarului. Iaracuzele la adresa lui Mureºan nu suntsingulare ºi, de fapt,nici mãcar foarte noi.ªi în scrisoarea fãcutãpublicã imediat dupãreþinerea lui Traian Berbeceanu ºiatribuitã acestuia sevorbeºte exact desprecampania de deni-grare dusã de ºefulDIICOT împotrivaºefului BCCO, celcare îl acuzã acum de sprijinirea uneigrupã ri infracþionalespecializatã în evaziune fiscalã cuproduse petroliere ºide o serie de alte ilegalitãþi. „Procurorulºef Mureºan Ioan aînceput o campanieputernicã de denigrarea mea ºi a colegilorcare-i consideraapropiaþi mie.

În toate aceste acþiuni a fost mereusprijinit ºi consiliat decolegul sãu de birou,procurorul CeanSergiu ºi de subcomi-sarul Muntean Alin(…) Mureºan ºiMuntean au continuatacþiunile denigratoareºi am aflat de la avocaþii din Deva, cã de foarte multe oriîl scoteau pe Cupeþiu(n.r. judecat pentruinfracþiuni de crimãorganizatã) din arest ºi incercau sã-l determine sã declaremincinos cã se aflã înlegãturã cu mine ºi cã i-am furnizatinformaþii. Permanentspuneau cã sã nu-ºifacã probleme, cã“zilele mele suntnumãrate” ºi cãMunteanu o sã preia

comanda Brigãzii”,susþine comisarul ºefBerbeceanu. Iar ideeaeste susþinutã ºi deomul de afaceriGabriel Biriescu, deasemenea reþinut înacest dosar,, caresusþine cã în timpulaudierilor a fost forþatde procurori sã deadeclaraþii împotrivacomisarului ºef TraianBerbeceanu.

“Tot dosarul a plecat de la un procesverbal fãcut de Finanþeîn 2011. Cine îl vede,ºi domnii comisaricând l-au vãzut auspus. De acolo a ple-cat totul. Sperãm laInalta Curte sã avemºanse. Foarte urât.Am fost presaþi sãdam declaraþii împotri-va lui Berbeceanu,dacã vrem sã ieºimaici. Am fost presaþi

de cãtre procurorii deaici”, a spus TitusGabriel Biriescu, citatde “Lumea Justiþiei” .

O luptã …financiarã

inegalã!Lupta instituþionalã

pare, însã, ilegalã, ºidacã ne referim strictla partea financiarã.Traian Berbeceanueste susþinut puternicde oameni care l-aucunoscut ºi de colegiilui. Iar poliþiºtii careau lucrat cu comisarulBerbeceanu potdepune mãrturie cãacesta a plãtit dinbanii lui cazarea lapensiunea de aparþinesoþilor Biriescu atuncicând au avut o opera-þiune de monitorizarea unei reþele de traficde persoane. De altfelnu este un secret pentru nimeni cã omulþime de poliþiºtiscot bani din propriulbuzunar în misiuni ºicã diurna lor este de13 lei pe zi faþã decea de peste 100 leipe zi a unui procurorDIICOT sau DNA,dupã cum noteazã tot“Lumea Justiþiei”.

Douã instituþii la felde utile, care ar trebui

sã conlucreze, darpentru care statulpracticã douã mãsuridiferite: o oca micã ºiuna mare, ambelelegale! ªi ar mai fiinteresant de observatun aspect: de pe cepoziþii financiare seduce lupta întreBerbeceanu ºiMureºan. Dacã averealui Traian Berbecanu afãcut înconjurul presei româneºti,dupã arestarea lui, aprocurorului ºef IoanMureºan nu s-a vehi-culat. Pornind de lasalarii, cu menþiuneacã ultima declaraþie deavere a lui Mureºanactualizatã pe site-ulCSM este din 2012,putem arãta cãBerbeceanu a realizatun venit anul deaproximativ 65.000de lei din salariul de la IGPR, în timp cevenitul procuroruluiMureºan este de97.665 lei ºi asta fããrsã fi fost procuror ºefpe tot timpul anuluiraportat. La capitolulterenuri, Berbeceanueste întrecut net. Nuare niciunul, în timpce Ioan Mureºan

deþine împreunã cufamilia nu mai puþinde 9 terenuri dediverse ranguri!

Traian Berbeceanuare un apartament laDeva, în suprafaþã de78 de metri pãtraþi,cumpãrat în 2001,Ioan Mureºan are treicase, un apartament ºio casã de vacanþã,cumpãrate, construiteori moºtenite de fami-lia lui. La maºini rapor-tul nu este egal: familiaºefului BBCO are douãautoturisme ºi oremorcã auto, la fel caºi familia procuroruluiºef DIICOT, doar mãr-cile diferã. În declaraþiade avere, Berbeceanumai menþioneazã uncredit de 35.000 deeuro contractat în anul2010 ºi scadent în2035. În schimb, IoanMureºan noteazã uncredit de 250.000 deeuro scadent în 2038ºi douã ipoteci, darmai obþine venituri ºidin închirierea unuispaþiu.

Lupta instituþionalãeste abia la început ºi, indiferent de deznodãmântul „cazului Berbecanu”multe dedesubturi vorieºi la luminã.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

De pe ce poziþii financiare se poartã lupta

Hãu instituþional cãscat între BCCO ºi DIICOTR eþinerea ºi ulterior arestarea comis-

arului ºef Traian Berbeceanu, ºefulBiroului de Combatere a CriminalitãþiiOrganizate, pare sã fie începutul unuirãzboi instituþional, între BCCO ºiDIICOT. Douã instituþii care pânã acumau pãrut sã conlucreze fãrã probleme înlupta împotriva crimei organizate suntdintr-o datã total anatgonice, cel puþin lanivel teritorial. Asta dupã ce disensiuniledintre Berbeceanu ºi procurorul IoanMureºan, ºeful DIICOT ST Alba Iulia, auînceput sã iasã la ivealã.


LuizaANDRONACHE

“Eu vã spun sincer,vin de la þarã, dinzona Gorj ºi pânãacum câþiva ani nuºtiam de sãrbãtoareaasta. Dar acum, m-amdat ºi eu dupã tim-purile astea ºi amînceput sã vândbostanii mai ales înperioada asta. Vãd cãprind ºi sper sã vândcât mai mulþi”, ne-adeclarat un comerciantdin Piaþa de la Vulcan.Preþurile variazã înfuncþie de tipulbostanului ºi mãrime.

Chiar daca nucunosc neaparat sem-nificatia sarbatorii,oamenii cumparadovlecii din piete une-ori cu preturi mai maridecat dadeau in varape lubenite, iar in totacest timp, la tara, ceimai mulþi oamenii derand nici nu stiu ca

hrana pe care o dau laporci valoreaza oavere.

Fie ca sunt buni depus in placinta, fie ca-ipot manca doarporcii, bostanii costazilele acestea cam 3lei/kg, iar vanzatoriicare s-au adaptat cer-inþelor, sunt incantatide castiguri.

H alloween,sãrbãtoare

adoptatã ºi deromâni

Halloween-ul esteo sãrbãtoare de orig-ine celticã, preluatãastãzi de multepopoare din lumeaoccidentalã, earãspândindu-se în sec-olul al XIX-lea prinintermediul imi-granþilor irlandezi dinStatele Unite aleAmericii. Ea este sãr-bãtoritã în noaptea de

31 octombrie, deºi înunele þãri data sãrbã-torii variazã. Numeleprovine din limbaenglezã, de la expresiaAll Hallows' Even,numele sãrbãtoriicreºtine a tuturorsfinþilor, sãrbãtoare cucare Halloweenul adevenit asociat în

þãrile undepredominãcreºtinismuloccidental— catolic ºiprotestant,deoarece înaceste cultecreºtine,ziua tuturorsfinþilor estesãrbãtoritãpe 1 noiem-brie.Specificpentru Halloween estedovleacul sculptat,care reprezintãLanterna lui Jack. Cuocazia acestei sãrbã-tori, copiii se

mascheazã în vrãjitori,mumii sau alte person-aje ºi colindã pe lacase întrebând „Trickor Treat?” (Pãcãlealãsau dulciuri?), ca oameninþare cã dacã nu

li se dau dulciuri, per-soanei colindate i seva juca o farsã.

În alte þãri,Halloween este serbatprin parade ºi car-navaluri.

LuizaANDRONACHE

Dacã acum câþivaani, oamenii din ValeaJiului, cel puþin,vedeau doar prin filmescene în care haineleerau duse la spãlãto-rie, acum, la niveluljudeþului Hunedoara,cel puþin, acest lucru adevenit o obiºnuinþã.Se apeleazã la acestefirme specializate,pentru cã în primulrând este mai comod.“Hainele, de spãlat, lespãl acasã pentru cãnu este mare lucru,odatã le pun înmaºinã ºi le scot laîntins, dar la lucrurilemai mari, cum ar fiperdelele, sunt foartemulþumitã de cum ies.Eu sunt în vârstã, amperdele de Paºcani ºimi-e greu sã le maispãl ºi calc acasã, aºacã le aduc aici ºi estefoarte bine”, adeclarat o doamnã.

De la cãmãºi larochii de searã, lalenjerie, pilote sau

haine de iarnã, toateajung în spãlãtoriiledin tot judeþul, iarpreþurile în generalsunt foarte bune.Curãþarea unui cos-tum costã 25 de lei,iar o cãmaºã spãlatãscoate din buzunarulclientului 5 lei, iarpentru o lenjerie depat costã 15 leispãlatul ºi 12 lei cãl-

catul. “Clienþii aduchaine la noi, cãmãºi,în special, pentru cãnoi avem utilaje, iarcalitatea este mult maibunã ºi iese mult maiok decât ceea ceîncercãm noi acasã sãfacem”, a declaratEugenia Bogdan,

administrator firmã deprofil

Totodatã, ºihotelurile sau restau-rantele au început sãapeleze la acest tip deserviciu. “Hotelurile,pensiunile sau restau-rantele au început sãpunã mare preþ pecalitate ºi ne aduclenjerii de pat,prosoape, feþe de

masã”, a mai afirmatacelaºi administriator.

ªi, un real succes înultimii ani îl înre-gistreazã ºi spãlãtoriilede maºini care oferã siservicii de spãlat ºicurãþat covoare. Fievarã, fie iarnã, clienþisunt tot timpul.

“Avem destul de mulþiclienþi pe zi, cam 5,6, ceea ce este bine”,a spus angajatul uneispãlãtorii dinPetroºani. Pentru caun covor sã fie lunãconteazã atât pre-siunea apei cât ºidetergentul special,acelaºi care sefoloseºte ºi la tapiþe-ria de maºini. Totuºipe lângã moderniicare aleg sã-ºi ducãhainele sau covoarelela spãlãtoriile de pro-fil, în Valea Jiuluisunt însã ºi mulþi alþioameni care consid-erã cã orice lucru estebine fãcut doar demâna lor. Unpetroºenean, consid-erã spre exemplu cãorice covor trebuiebãtut bine înainte dea fi spãlat, ca sã iasãtot praful, altfel, credeel, carpeta nu s-a curãþat bine.

Cu toate acestea, înultimii doi ani, astfelde firme specializateau început sã aparãtot mai des în judeþulHunedoara.

ªi cum se apropiesãrbãtorile de iarnã ºiimplicit ºi curãþeniageneralã, acestea nuvor duce lipsã declienþi.

De la mâncare de porci pânã la obiecte decorative în trend,bostanii se vând în aceste zile în Valea Jiului

D e câteva zile, în pieþele din Valea Jiului auînceput sã aparã tot mai mulþi comercianþi care

aduc la vânzare bostani de toate felurile ºi mãrimile,pentru a fi ciopliþi. Deocamdatã, spun vânzãtorii, nu lemerge foarte bine, dar odatã ce se apropie Halloween-ul, celebra sãrbãtoare americanã, auîncredere cã bostanii lor vor avea trecere.

Rufele nu se mai spalã în familieÎ n ultimii doi ani, serviciile de spãlãtorie ºi curãþãto-

rie, au început sã meargã bine, chiar ºi în vremuride crizã. În schimbul unei sume relativ mici de bani ºidupã maxim douã zile, poþi sã iei de la curãþãtorie, oricehaina spãlatã, cãlcatã ºi frumos înfoliatã pe un umeraº.

Z iua Morþilor,un obicei prelu-

at de comunitateacândva stãpânitã deaustro-ungari, aatras ºi ortodoxia.Nu e greºit, iar pre-oþii vorbesc despreacest obicei cadespre unul ce arerãdãcini strrãvechiºi care existã ºi înortodoxie, cam înaceeaºi perioadã. Înplus, în acest an,încele douã calendare,sãrbãtoarea morþilorse celebreazã ladoar o zi distanþã.

În Valea Jiului, 1 noimebrie e ziuapomenirii morþilor, iarcredincioºii, indiferentde religie, merg în

cimitire. E un obiceipreluat de la catolici,spun preoþii ortodocºi,care dau vina pe stãpânirea austro-ungarã, dar nu e greºitsã mergem acum încimitir. Gabriel Bulf,preot ordodox, ceslujeºte la Petroºani,spune cã ortodoxia s-aaplecat în aceste locurispre obiceiul preluatde la catolici, darmenþioneazã cã existãmai multe date dedi-cate celor trecuþi înnefiinþã. „În bisericacreºtin-ortodoxã avem

zile speciale depomenire a morþilor.Ar fi sâmbãta dinain-tea ÎnfricoºãtoareiJudecãþi, adicã înaintede Postul Paºtelui.Apoi avem sâmbãtadinaintea PogorâriiSfântului Duh, adicã a Rusaliilor, apoi înnoiembrie avem sâm-bãta dintre PrazniculSfântului DimitrieIzvorâtorul de Mir ºi aSfinþilor ArhangheliMihail ºi Gavril.Depinde de zona dinþarã, dar ea se sârbã-toreºte fie între cele

douã sâmbete dintrecele douã sãrbãtori, fieîn sâmbãta dinainteaSfinþilor Mihail ºiGavril. Anul acesta, de pildã, avemPomenirea Morþilor pedata de 2 noiembrie,la o zi dupã ceBiserica Romano-catolicã prãznuieºteZiua Morþilor”, a explicat Gabriel Bulf,preot ortodox.

La 1 noiembrie, nueste cimitir în ValeaJiului sã nu fie animatde oamenii care vin sãdea depomanã, sãaprindã o lumânare ºisã se roage pentrusufletele celor dragi carenu mai sunt printre noi. Totuºi, pre-oþii ne sfãtuiesc încãde pe acum sã nutransformãm sãrbã-toarea în petrecerela morminte.

„Rugãminteanoastrã ar fi caaceste rugãciuni,aceste întâlniri înCimitir, careînseamnãDormitor, acolounde îºi duc somnul cei dragi ainoºtri, sã nu letransformãm înlocuri de beþie, defumat, de tot ceeace înseamnã luarea

numelui Domnului îndeºert. Eu cred cãacolo nu mai epomenirea morþilor, cio destrãbãlare, care vaface rãu ºi celor caresunt în ÎmpãrãþiaCereascã a luiDumnezeu, care potsuferi din punct devedre sufletesc, dincauza comportamentu-lui celor din cimitir”, amai adãugat pãrinteleGabriel Bulf.

Pânã la ZiuaMorþilor, cimitirele seprimenesc, iar locurilede veci vor ajunge, la finele acestei sãptãmâni, locuri depelerinaj.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE


C umpãrãtorii dinPetroºani care au

drum zilele acestea prinPiaþa Centralã au ocaziasã admire numeroasesoiuri de crizanteme, detoate formele ºi culorile.

Acestea rãspândesc pestetot parfumul lor amãrui, "ade-menindu-i" pe clienþi sã le

cumpere ºi sã le ducã acasã.Pe lângã fructe, legume ºibrânzeturi, comercianþii dintoate pieþele din Vale, de altfel,oferã celor interesaþi o gamãvariatã de flori, de la criniimperiali ºi trandafiri pânã laflorile specifice toamnei -crizanteme.

Acestea se gãsesc într-ovarietate infinitã de forme,mãrimi ºi culori, astfel cã

oamenii au de unde alegeatunci când vor sã cumpere unghiveci de crizanteme.

Preþurile variazã în funcþiede mãrimea ghiveciului, putândfi achiziþionate cu 5, 8, 10 ºichiar 20 de lei. Comercianþiispun cã numãrul celor carecumpãrã flori este deocamdatãdestul de mic, dar vânzãrile vormerge mult mai bine de ZiuaMorþilor.

"Florile provin de la serã ºi sunt foarte frumoase, dar nu prea avem clienþi.Preþurile sunt destul de mici,dar cu toate acestea oameniinu prea le cumpãrã încã. De Ziua Morþilor o sã fie mai mulþi clienþi, toatã lumeaduce flori în cimitir", ne-a spusuna dintre comerciantele dinPiaþa de la Vulcan.

În marile magazineau apãrut deja lumânãri ºi candele pentru Ziua Morþilor,marcatã an de an în data de 1 noiembrie.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Florile de toamnã dau culoare pieþelor din Valea Jiului

Ziua Morþilor, obicei catolic, preluat în Valea Jiului

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Un membru al familiei nu îºirespectã o promisiune în legãturãcu o sumã de bani. Nu vã grãbiþisã îi faceþi reproºuri! S-ar puteasã aibã motive obiective. Astãziar fi bine sã daþi dovadã de maimultã flexibilitate în relaþiile cuprietenii ºi familia.

Pe plan profesional, eforturilesusþinute din perioada preceden-tã încep sã dea roade. Din cauzaatmosferei tensionate, relaþiile cucei din jur pot avea de sferit.Amânaþi întâlnirile cu prietenii ºievitaþi deplasãrile cu autoturis-mul, pentru cã riscaþi sã fiþiimplicat în accidente.

Partenerul de viaþã vã facereproºuri neîntemeiate. Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi o confruntare.Ar fi bine sã acordaþi mai multãatenþie familiei ºi, în special,partenerului de viaþã. Temperaþi-vã nervozitatea în discuþiile cu opersoanã mai în vârstã.

S-ar putea sã fiþi implicat într-unscandal la locul de muncã dincauza bârfelor unei femei mai învârstã. Nu rãspundeþi laprovocãri! În scurt timp, situaþiase va lãmuri ºi totul va reveni lanormal. Dupã-amiazã primiþi osumã de bani neaºteptatã.

Astãzi ar fi bine sã evitaþideplasãrile cu autoturismul.Existã pericolul sã fiþi implicatîntr-un accident de circulaþie dinvina dumneavoastrã. Dacã totuºisunteþi nevoit sã conduceþi, fiþicât mai atent, nu vã grãbiþi ºi ver-ificaþi starea tehnicã a maºinii.

Aveþi de rezolvat multe problemela locul de muncã, dar colegii nuse grãbesc sã vã ajute. Dacã nuvã stãpâniþi nervozitatea, riscaþisã faceþi afirmaþii pe care le veþiregreta. Dupã-amiazã este posi-bil sã primiþi o veste neplãcutã.

Deveniþi impulsiv din cauza unorneînþelegeri cu ºeful direct. Fiþiprudent în afirmaþii! Stãpâniþi-vãnervozitatea în discuþiile cupartenerul de viaþã, altfel riscaþisã tensionaþi atmosfera din fami-lie.

În cursul dimineþii primiþi vesteape care o aºteptaþi de mult timp,în legãturã cu plecarea într-ocãlãtorie în interes personal.Partenerul de viaþã vãreproºeazã pentru o deplasare.

Sunteþi cam irascibil, din cauzastresului ºi a oboselii acumulate.Evitaþi discuþiile în contradictoriu!Sunteþi predispus la unele prob-leme de sãnãtate ºi chiar la acci-dente. Evitaþi cãlãtoriile lungi.

În cursul dimineþii, colaborareacu un partener de afaceri vã dãdureri de cap. Totul porneºte dela bani: se pare cã nu vãînþelegeþi în legãturã cu oinvestiþie.

Din cauza unor evenimenteneprevãzute, nu vã puteþi respec-ta programul stabilit. Nu vãpuneþi mari speranþe într-oafacere demaratã recent. S-arputea sã fiþi dezamãgit. Amânaþideciziile importante.

Începeþi o activitate care vã poateaduce avantaje materiale, cucondiþia sã vã temperaþi spiritulcritic. Este recomandabil sã fiþiconciliant în discuþiile cu colegiide serviciu.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Duminica în familie (r)11:00 Duminica în familie (r)12:00 Cãlãtor pe viaþã12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Beneficiar România 17:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Interes general 19:45 Sport20:00 Telejurnal

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Crimã cu ecou (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 De pazã de Crãciun -Un câine pus pe treabã17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Masterchef - Probacelebritãþii 22:30 ªtirile Pro TV23:05 The Walking Dead

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 La volan 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:30 Iubiri secrete20:30 Copiii spun lucruri trãs-nite

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Destinul regelui13:15 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)15:45 Copii contra pãrinþi (r)17:15 Visul Regelui (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 WOWbiz

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Interviurile Adevãrul 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii

10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate20:30 Îngeri pierduþi21:30 Furtunadin adâncuri22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro23:30 Dincolode povestiri0:00 Îngeri

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European14:30 UCL Magazin15:00 Fotbal Club 16:00 Fotbal: RipensiaTimiºoara - Pandurii Târgu Jiu 16:45 Fotbal Club 17:00 Fotbal: RipensiaTimiºoara - Pandurii Târgu Jiu 17:45 Fotbal Club 18:30 Fotbal: Vaslui -Botoºani 19:15 Digi Sport Special

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Mireasã pentru fiul meu23:00 Un show pãcãtos

Asociaþia Pacienþilor cuAfecþiuni Autoimune (APAA) ºiSocietatea Românã deDermatologie (SRD) organizeazãcu prilejul Zilei Internaþionale a

Psoriazisului un eveniment inedit,intitulat „Fii Model pentru ViaþaTa!”. Conform unui studiu recentrealizat în rândul pacienþilor cupsoriazis ºi citat la lansarea cam-paniei „Doar optimismul e conta-gios!”, desfãºuratã de AsociaþiaPacienþilor cu Afecþiuni Autoimunepe tot parcursul anului 2013, încadrul cãruia se înscrie ºi eveni-mentul pentru marcarea ZileiPsoriazisului, 89% dintre pacienþiicu psoriazis se simt ruºinaþi cuprivire la modul în care aratã, 58%suferã de anxietate din cauza bolii,42% nu au încredere în ei iar 24%se luptã cu depresia. Pe de altãparte, 26% dintre pacienþii ches-tionaþi au declarat cã boala le-aafectat viaþa de familie, iar 44% auîntâmpinat dificultãþi la serviciu.

“3% din populaþia mondialã au

aceastã boalã, dar cu siguranþãpacienþi sunt mult mai mulþi. ZiuaMondialã a Psoriazisului e impor-tantã nu atât pentru numãrul depacienþi, cât pentru gravitateaacestei afecþiuni, nici acum foartebine cunoscutã. Se constatã, maiales din ultimii 5 – 7 ani, cã începesã fie o boalã multi-sistemicã, careafecteazã mai multe sisteme – car-diovascular, metabolic, ocular –implicând ºi o mare dizabilitate psi-hicã”, a declarat prof. dr. CãlinGiurcãneanu, preºedinteleSocietãþii Române deDermatologie (SRD).

Specialiºtii susþin cã boala estenetransmisibilã. Acest aspect estedealtfel ºi cel care stã la baza respingerii sociale a pacienþilor cupsoriazis, ceea ce determinã omare parte din încãrcãtura psihicãa bolii. Un studiu derulat în ºaptestate europene pe 17.790 depacienþi cu psoriazis a arãtat cã20% dintre pacienþi au problemede cuplu, 26% au viaþa socialãafectatã, 10% au afectatã cariera,iar 34% dintre pacienþi au probleme cu somnul.


NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp,negociabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George CoºbucNr. 2A, realizatã ºi finisatã în2000 cu toate utilitãþile: apã,gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30mp, garaj dublu pentru 2 auto-turisme. Preþ negociabil.Telefon: 0727/874 449

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice

nivel, pentru recuperareamateriei, însuºirea

cunoºtiinþelor de bazã,pregãtire pentru teze,

testãri, examene.

Relaþii la telefon0254. 513.705 sau

0761.603.160

Maximilian GÂNJU

Locotenent colonelulViorel Demean, ºefulInspectoratului pentruSituaþii de Urgenþã„Iancu de Hunedoara” aljudeþului Hunedoara, aprimit o plachetã onori-ficã din parteaInspectoratului Generalpentru Situaþii deUrgenþã. Viorel Demeana fost recompensat pen-

tru rezultate deosebite înexecutarea sarcinilorîncredinþate privind înfi-inþarea Gãrzii deIntervenþie Lupeni dincadrul DetaºamentuluiPetroºani. „Acordareaplachetei este orecunoaºtere a munciiasidue, din ultimul timp,pentru ducerea laîndeplinire a misiunilor ºipentru înfiinþarea subunitãþii de intervenþiea pompierilor din Lupeni

dar constituie ºi obligaþiade a continuaîndeplinirea atribuþiilorprofesionale cu aceeaºideterminare”, a spusºeful ISU Hunedoara.

Totodatã, pentru înfi-

inþarea postului de pom-pieri din vestul Vãii Jiului,Inspectorul ºef alInspectoratului Generalpentru Situaþii deUrgenþã, col.dr. IonBurlui, a mai transmisfelicitãri prefectuluijudeþului Hunedoara,Sorin Adrian Vasilescu ºiprimarului municipiuluiLupeni, CornelResmeriþã pentru impli-carea în operaþion-alizarea subunitãþii deintervenþie din Lupeni.De la deschidere ºi pânãîn prezent, pompierii dinLupeni au avut circa zecemisiuni de stingere aincendiilor ori alte intervenþii, majoritatea înzona Lupeni ºi în zonaarondatã din municipiulVulcan.

ªeful I.S.U. Hunedoara - recompensat pentru rezultate deosebite

Î nfiinþarea Gãrzii de IntervenþieLupeni, subordonatã Detaºamentu-

lui de Pompieri Petroºani, i-a adus ºefu-lui ISU Hunedoara recunoaºterea IGSU.

29 octombrie - Ziua Mondialã a Psoriazisului

Z iua mondialã a psoriazisului, 29 octombrie, readuce an de an în atenþie statisticile Societãþii

Române de Dermatologie legate de aceastã afecþiune,care aratã cã în þara noastrã peste 400.000 de româniau aceastã boalã, apreciindu-se cã încã pe-atât suntnediagnosticaþi.

Carmen COSMAN

Oficialii din judeþeleAlba, Gorj, Hunedoara,Sibiu ºi Vâlcea ar vrea unnou nume pentru DN 67C,Transalpina, acre sã îl facãmai atractiv ºi astfel drumextrem de spectaculos sã se

transforme într-un adevãratbrand de þarã. Oricum, decând a fost reabilitatã, ceamai înaltã ºosea dinRomânia a atras mii deturiºti, impresionaþi delocurile traversate deTransalpina, dar ºi de faptulcã în cele mai înalte puncte

pare cã te pierzi printrenori. Aºa cã autoritãþile dinjudeþele menþionate ausolicitat ministruluiTransporturilor, RamonaMãnescu, redenumireaDN67C cu un nou nume,respectiv "Transalpina –Drumul Regilor". Istoriaspune cã drumul a foststrãbãtut de Burebista,Decebal, împãratul Traian,regele Ferdinand ºi RegeleCarol al II-lea, aºa cã noulnume i s-ar potrivi ca omãnuºã. Ar mai exista încão propunere, respectiv

„Drumul românilor”, ideeîmbrãþiºatã ºi de Preºedin-tele Traian Bãsescu.

Datele istorice aratã cãacest drum a fost folosit decrescãtorii de oi, pentrutranshumanþã, încã de pe

vremea lui Burebista, însãºi legiunile romane l-aufolosit pentru a ajunge îninima Daciei. Drumul amai fost reabilitat în timpulcelui de-al doilea rãzboimondial, când germaniiaveau nevoie de aceastãcale de acces din motivemilitare.

De atunci, însã, a fostfoarte puþin întreþinut, pânãîn anul 2008, cândCompania de Drumuri adecis sã scoatã la licitaþieun contract de reabilitare,iar acum Transalpina efinalizatã aproape în totali-tate. Trasalpina atinge, înPasul Urdele, 2.145 demetri înãlþime, fiind ceamai înaltã ºosea dinRomânia.

Marius MITRACHE

La ultima ºedinþã aConsiliului JudeþeanHunedoara, consilierulAdrian Zvîncã a atrasatenþia asupra faptului cã,iarna, atât în Straja cât maiales în Parâng, turiºtii suntaproape pe cont propriu,în sensul în care dacã seaccidenteazã cu greu potajuge echipajele de inter-venþie. Adrian Zvîncãspune cã a simþit acestlucru chiar pe pielea lui,anul trecut, când în urmaunui accident suferit în Straja a aºteptatmai bine de o orã unechipaj SMURD sã poatãajunge la el.

“ Trebuie sã identificãmsoluþii pentru fluidizareatraficului pe perioada deiarnã pe drumurile judeþenecare duc înspre staþiunilemontane. Sunt turiºti care

au nevoie de intervenþiaechipajelor de salvare, iarnoi, ca autoritãþi, trebuie sã gãsim soluþii pentru afacilita accesul în zonã cât mai urgent”, ne-adeclarat consilierul judeþeanAdrian Zvîncã.

Preºedintele CJHunedoara, Mircea IoanMoloþ, a rãspuns cã prob-lematica din zonã trebuierezolvatã prin responsabi-lizarea autoritãþilor, dar ºi a

cetãþenilor. „E oproblemã ºi cucetãþenii carenu înþeleg cãfiecãruia i se poateîntâmpla orupere de mem-bre, iarSMURD-ul ºipompierii nupot intervenipentru cã mulþiparcheazã pe stradã”, aspus Moloþ.

ªi în ceea ce priveºtepermanenþa Salvamont,preºedintele CJHunedoara, Ioan MirceaMoloþ a dat asigurãri cã vafi asiguratã ºi cã nu sepune problema ca staþiuneaStraja sã rãmânã fãrã servi-ciu Salvamont.

“O sã avem discuþii cuºeful Salvamont, astfel încâto staþiune importantã cumeste Straja pe timpul ierniisã nu rãmânã nici fãrã serviciul Salvamont,

dar sã beneficieze ºi de ointervenþie mai rapidã. Pot sã vã asigur cã Straja nu va rãmâne fãrãsalvamontiºti ºi nici fãrãutilajele de intervenþierapidã”, a conchis Moloþ.

Potrivit consilieruluijudeþean Adrian Zvîncã,pentru a gãsi soluþii larezolvarea fluidizãrii traficu-lui spre zonele montale s-acerut un punct de vedere altuturor cabanierilor, astfelîncât în momenul în care seva lua o decizie toatã lumeasã fie mulþumitã.


Cãile de acces spre staþiunile montane, în atenþia autoritãþilor

C ãile de acces spre staþiunile montanedin Valea Jiului reintrã în atenþia

aleºilor locali. Dacã pe perioada verii nimeninu de pare interesat de modul în care urcãturiºtii în staþiunile montane, în prag deiarnã subiectul redevine în actualitate.

Drumul regilor sau Drumul românilor

Cu un nou nume, Transalpinapoate deveni brand de þarã

C el mai înalt drum din România,extrem de spectaculos, ar putea

deveni brand de þarã. Este vorba despre DN67 C, Transalpina, care ar avea nevoie doarde un nou nume, mai atractiv.

CVJ, Nr. 482, marti, 29 octombrie

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 482, marti, 29 octombrie