CVJ Nr 424, marti, 6 august

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 424

Marti, 6 August 2013

DeZIUA MINERULUI

ne exprimãm recunoºtinþapentru aceia care ºi-au

dedicat viaþa exploatãrii cãrbunelui ºi obþinerii unorcondiþii de muncã mai bune ºi aducem sincere mulþumiri

tuturor lucrãtorilor din sectorulminier pentru devotamentul,munca ºi profesionalismul decare dau dovadã, dorindu-le

sãnãtate, bunãstare, ºi perseve-renþã în activitatea de zi cu zi.

NOROC BUNºi

LA MULÞI ANI!Conducerea

Complexului Energetic Hunedoara

Sãrbãtorirea ZileiMinerului îmi prilejuieºteonoarea de a transmite

tuturor minerilor Vãii Jiului, precum ºi

familiilor lor, cele maialese urãri de sãnãtate

ºi fericire, iar Sãrbãtoarea„Schimbãrii la Faþã”

sã le asigure liniºtea decare au nevoie.

NOROC BUN!Mircea Ioan Moloþ,

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara

Alãturi de dumneavoastrã, minerii Vãii Jiului, noi toþi cei care trãim pe aceste meleaguri,

cinstim astãzi „Ziua Minerului”. Cu prilejul acestei sãrbãtori am onoarea de a le

transmite tuturor minerilor din Petroºani ºi din întreagaVale a Jiului, precum ºi familiilor acestora, în numelemeu ºi al Administraþiei Publice Locale a municipiului

Petroºani, mulþumirile întregii noastre comunitãþi pentru activitatea lor destoinicã ºi plinã de curaj.

Vã doresc, dragi mineri, sãnãtate, putere de muncã ºi bun noroc !

LA MULÞI ANI!Tiberiu Iacob-Ridzi, Primarul municipiului Petroºani

Mii de credinioºi, aºteptaþi la Lainici

M ii de oameni sunt aºteptaþi azi la Lainici la slujba de „Schimbare la faþã”.La sãrbãtoare vor sluji preoþi din toatã þara, dar ºi din strãinãtate.

Traseul rutier rãmâne deschis toatã ziua. >>>>>> PPAGINAAGINA 1616

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

DN7 IzvorulRece - HaltaGeoagiu DN7Halta Geoagiu -Orãºtie DN7Orãºtie - Spini

DN 7 Spini -Simeria Veche -Simeria DN7Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada -Burjuc DN7Burjuc-Zam Deva, CaleaZarand; Sântuhalm; DN76 Câinelul deJos - Bejan Petroºani pe DN66 ºi B-dul 1Decembrie

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Radare în Hunedoara

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

SC DRUPO SRL,cu sediul în Cãlan, str.

Furnalistului, nr. 14, tel.0734.779.423, fax.

0254541720, produce ºi comercializeazã la Baza de

Producþie din Petroºani (fostCONPET), str. Fabricii, nr. 11urmãtoarele produse: pavele,

borduri carosabile ºi de trotuar; rigole carosabile; dale

pentru rigole carosabile;betoane diferite clase, la

preþuri avantajoase.

M unicipiulHunedoara

este unul dintrecele mai active petimp de noapte. Nu mai puþin de 6oameni sunt cerce-taþi, dupã ce au fostprinºi noptea tre-cutã în flagrant întimp ce furau de peunde apucau.

P ofta de dulciuri i-a

dus la poliþie

Doi tineri, dintrecare unulminor s-auales cu dosare de cerce-tare penalã, din cauzapoftei pentru dulciuri.Aceºtia au sustras 10kg de prãjituri, dar aufost prinºi în flagrant.

Cei doi tineri aucrezut cã dau lovitura

vieþii lor la cofetãrie. Eisunt din Hunedoara,iar în momentul cândau vrut sã fure maimulte prãjituri, au fostprinºi de poliþiºti.Evenimentil s-a petre-cut duminicã spre luni,puþin dupã miezulnopþii. „În data de05.08.2013, în jurulorei 02:25, poliþiºtiiBiroului de OrdinePublicã Hunedoara i-ausurprins în flagrant pecei doi tineri., ambiidin Hunedoara, imedi-at dupã ce au sustras 5tãvi cu prãjituri asor-tate (10 kg.), dintr-ovitrinã frigorificã aflatãpe terasa unei cofetãriidin Hunedoara.Prejudiciul a fost recu-perat integral, în cauzãfiind întocmit dosar de

cercetare penalã”,spune Adriana Voinea,purtãtor de cuvântalIPJ Hunedoara.

M inor - hoþde capace

de maºinãUn copil de 17 ani

din Hunedoara a furatnu mai puþin de 8capace de roþi. Poliþiºtiil-au prins în fapt ºi aºaau stabilit cã a fost ajutat de un alt tânãr.Ambii sunt acum cercetaþi pentru furtcalificat.

Copilul a fost vãzutnoaptea pe o stradãdin Hunedoara, iaroamenii legii l-au opritpentru a afla de undeare capacele de roþi.Aºa au aflat cã minorulabia le furase. „În datade 05.08.2013, la ora

02:30, poliþiºtiiBiroului de OrdinePublicã Hunedoara audepistat un copil de17 ani, dinHunedoara, care aveaasupra sa 8 capace deroþi auto pe care, înurma verificãrilor, s-astabilit cã le-a sustrasîn cursul nopþii, împreunã cu un alttânãr de 29 de ani, dinHunedoara, de la 5autoturisme parcate înzona Teatru, PoºtaVeche ºi zona Gãrii dinHunedoara. ªi în acestcaz, prejudiciul a fostrecuperat, cei doi sus-pecþi fiind cercetaþi înstare de libertate subaspectul comiteriiinfracþiunii de furt calificat”, a adãugatpurtãtorul de cuvânt alIPJ Hunedoara.

A u intratdirect pe

geamDoi hoþi au fost

prinºi chiar în locuinþape care încercau sã ojefuiascã. Ei au fostobservaþi de un localnicdin Hunedoara, care asunat imediat la poliþie.„În data de04.08.2013, în jurulorei 05:00, o patrulã

de ordine publicã dincadrul PoliþieiMunicipiului Hunedoaraa surprins în flagrantdoi suspecþi care seaflau într-o locuinþã situatã la parterul unuibloc de pe stradaLaminatorului. Prindereaîn flagrant s-a realizat înurma unui apel telefonicprin care o persoanã asesizat prin intermediulServiciului de Urgenþã112 prezenþa unor suspecþi în zona respectivã. Poliþiºtii auîntocmit dosar penalpentru comitereainfracþiunii de furt califi-cat pe numele celor doisuspecþi, ambii de 24de ani, din Hunedoara,iar bunurile sustrase aufost recuperate ºi resti-tuite pãrþii vãtãmate”, aconchis AdrianaVoinea.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 2013 Actualitate 3

I mobilul deþinut deGigi Becali în

municipiul Petroºani arputea ajunge în proprietatea municipalitãþii, în contul creanþelor pecare patronul echipeiSteaua le are cãtrebugetul local.

Peste 38 de mii de lei arede plãtit latifundiarul cãtrePrimãria Petroºani impozitedoar pe anul 2013, însãsuma totalã datoratã seridicã la aproape 300 de miide lei.

„La sfârºitul semestrului I,în luna iulie a.c., a fosttrimis un nou titlu executo-riu ºi o somaþie de platãcãtre fundaþie, cu confir-

mare de primire. Cu tot cuanul 2013, debitul se cif-reazã la 296 de mii de lei,din care 38.500 este dato-ria pe anul 2013. Restulreprezintã creanþe din aniitrecuþi la care s-au adãugatmajorãrile de întârziere”, adeclarat purtãtorul de cuvântal Primãriei Petroºani, NicuTaºcã. Pentru cã fundaþia luiBecali, care deþine imobilul

din cartierul Aeroport-Petroºani, nu a arãtat vreointenþie de a-ºi stinge datori-ile, inspectorii Serviciului deTaxe ºi Impozite LocalePetroºani au emis un noutitlu executoriu ºi o somaþiede platã ºi, spun surse deîncredere, se va ajunge laexecutarea silitã. Mai exact,blocul nelocuit va ajunge înproprietatea municipalitãþii

în contul datoriilor cãtrebugetul local pe care fun-daþia patronatã de GeorgeBecali le-a adunat de-a lun-gul anilor. Latifundiarul dinPipera declara înainte de aajunge în penitenciar cã estedispus sã cedeze imobilulcãtre Primãria Petroºanicontra sumei 825.000 deeuro. Reprezentanþii munici-palitãþii au primit chiar ºi înscris o ofertã de vânzare dela fundaþia lui Gigi Becali,însã preþul cerut este preamare pentru o zonã cumeste Valea Jiului. Imobilulrespectiv a fost cumpãrat depatronul echipei de fotbalSteaua în urmã cu circaºase ani ºi reabilitat dupã oinvestiþie de peste 600.000de euro. Apartamentele aufost scoase la vânzare pepiaþa liberã, însã preþulcerut, de 30.000 de euro,era prea mare ºi blocul arãmas nelocuit.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Becali somat sã-ºi achite datoriile

Hunedoara are viaþã de noapte activã

Cum poþi ºti dacãeºti un cãþãrãtor înnãs-cut pentru un aseme-nea sport extrem? Fieeºti extatic când evorba sã urci pe obucatã de piatrã verti-calã, fie nu. Munþii dinValea Jiului ascundbogãþii neidentificate demulþi dintre noi. Sunt ºipersoane care, cuvoinþã ºi curaj, practicãun sport extrem. Estevorba de escaladã.Stâncile care strãjuiescdrumurile montane suntbogãþie pentru iubitoriiacestor aventuri montane. Practicate lasfârºit de sãptãmânã,stâncile devin prieteniialpiniºtilor.

”Ce avem noi aici înValea Jiului, bãieþii dinBucureºti sau Cluj facsute de kiloemetri ca sãaibã aºa ceva, iar noine bucurãm de acestloc superb. Pãcat cã nuse mai pune accent pesportul acesta. Îl facemmai mult din pasiune,

iar alþii cã îi vãd pe alþiicã se caþãrã. Eu facparte din garda veche aalpiniºtilor de aici dinValea Jiului. ºtiu cã aufost douã echipe dealpinism toate detraseele de aici, cele deescaladã, au fost fãcutede bãieþii de la JiulPetrila, în zona asta s-au þinut concursuri denivel naþional. Bãieþii dela Petrila au fost campi-

oni naþionali câþiva anila rând, dar în ultimii20 de ani s-a cam terminat, de când curestructurãrile la minã,s-a terminat ºi cu alpinismul. Cu asta s-aînceput de fapt aceastãrestructurare a acestuisport”, spune alpinistulmontan, Gigi Pancu, zis Pex.

Alpiniºtii montanivor sã reînvie acestsport dat uitaþii în ValeaJiului. Câþiva temerarivor sã punã bazele unuiconcurs naþional caresã aibã loc în zonaLunca Florilor.

”Acum noi încercãmsã reînnodãm istoria cuconcursurile. Toamnaaceasta vrem sã orga-nizãm un concurs denivel naþional aici, amreuºit sã facem rost dedoi sponsori, unul dinBucureºti ºi unul dinCluj care sunt dispuºi sãne dea banii sã facemacest concurs, posibilsã nu ajungã, dar poatemai gãsim înþelegere laprimãriile din ValeaJiului”, a mai spus Pex.

Sportul în sine nueste greu, spun cãþãrã-torii. Acesta se poatepractica de oricine.Trebuie doar antrena-ment.

”Din punctul meu devedere, mã ocup de

niºte tabere de copii ºichiar fac escaladã cu ei,dacã se ia pas cu pas,cu iniþiere nu este aºade greu. Pare greu laînceput, dar cu un picde antrenament ºi cuun pic de îndrumareniciun fel de problemã.Din pãcate nu amreuºit sã promovãmacest sport pe la ºcoli”,povesteºte Gigi Pancu.

F rumuseþilelocului,

doar pentru uniiValea Jiului ascunde

zone frumoase, darcare nu sunt promovatela adevãrata lor valoare.Nici sportul nu este oramurã a zonei care sãfie promovat, indiferentde sezon.

”Partea proastã estecã se neglijeazã sportulîn Valea Jiului, iar tine-rii nu au ce sã facã înValea Jiului. Avem celemai mari frumuseþi,Retezatul care e cel maifrumos munte dinRomânia, Parângulcare e foarte frumos,dar sunt puþini care nicinu au auzit de aceºtimunþi. Eu am fãcut ºi

alpinism de perfor-maþã. Acest sport nueste numai de varã.Escaladã da este doarde varã. Alpinismul sepoate practica în tottimpul anului. Avemmunþi, se poate facecãþãrare pe gheaþã. Ceicare se ocupã de des-tinele noatre din ValeaJiului, ar trebui sã neajute cât de puþin, sãpunã umãrul. Este unsport fãrã spectatori,dar un minim de fonduri s-ar puteaaloca. Nu trebuie sume

fabuloase ca sã facem oechipã de alpinism”,mai spune alpinistulmontan.

Alpinismul sau escalada pot fi consi-derate sporturi costisi-toare, însã nu la fel caºi alte activitãþi.

”Costisitor este laînceput, dar deja existão bazã materialã. Dacãîncercãm sã facemacest concurs chiar o sãavem o parte din bazamaterialã de care avemnevoie, corzile, echipa-mentul, toate traseelevor fi reamenajate cupitoane noi, exact con-form standardului cãaltfel nu se poate þineun concurs în condiþiinormale, baza materi-alã existã, ar trebui maimult interes pentrusport în Valea Jiului” a mai spus Gigi Pancuzis Pex.

Înconjuratã de munþi,Valea Jiului oferã nebãnuite comori alenaturii. În partea de

nord a Vãii Jiului, înmasivul ªureanu, existãpatru “defileuri înminiaturã”, de o fru-museþe ºi de o sãlbãti-cie aparte. Cheile

Crivadiei ºiale Baniþei, cheileTãii ºi cheileRoºiei, adevãratecomori naturale aleregiunii, toate grupatepe o razã de doar câþi-va kilometri, oferãpasionaþilor de alpinismºi de speologie un spec-tacol grandios, de o fru-museþe aparte. ValeaJiului gãzduieºte câtevastânci de calcar pentrupracticarea alpinismuluiºi escaladei. Zona rauluiTãia ºi împrejurimileUricaniului sunt zone cu

un bun potenþial înceea ce priveºte alpinis-mul ºi pe deasuprafoarte uºor accesibile.Cele mai multe traseesunt în lungime de ocoardã ºi necesitã unset de carabine.Traseele variazã în difi-cultate de la 5.6 pânãla 5.13. Multe dintrepitoane ºi bolþuri suntvechi ºi ar trebui verifi-cate permanent ºiînainte de cãþãrare.Traseele mai lungi,unele de 6 lungimi decoardã, pot fi gãsite înParcul NaþionalRetezat. Accesul cãtreacestea se face în circa2 ore. În Retezatul Mic,exista mai multe stâncipitonate chiar lângãdrum. De asemenea,exista potenþial pentrudezvoltarea unor rutenoi.

Cea mai lejerã opþi-une pentru alpinism înValea Jiului o reprezin-tã zona râului Tãia, situatã la est de oraºulPetrila. Din Petroºanise merge pe DN 66spre nord cam 2-3 km,apoi se face la dreapta(exista indicatoare sprePetrila), se continuã peaceeaºi stradã (StrRepublicii), pânã la ocurbã la dreapta cândse face în sensul opus(stânga), de-a lungulrâului Taia.

Dupã circa 2 km seajunge în dreptul stân-cilor. Camparea estegratuitã. Escaladareastâncilor este un sportce solicitã atât minteacât ºi trupul, unul caretesteazã adesea forþa,anduranþa, agilitatea ºiechilibrul unui sportiv,deopotrivã cu autocon-trolul sãu mental.

Poate fi o activitateextrem de periculoasã,iar cunoaºterea tehnicilor potrivite decãþãrare, precum ºiîntrebuinþarea echipamentului specia-lizat sunt cruciale în siguranþã completãriirutelor. Datoritã multitu-dinii ºi varietãþii de for-maþiuni stâncoase dinlume, activitatea escala-dãrii lor a fost separatãîn câteva stiluri ºi sub-discipline diferite.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 20134 Actualitate

Pe muchia unor stânci...Sporturi extreme practicate pe stâncile din Valea JiuluiS port pe muchie de cuþit, în care orice greºealã poate face

diferenþa dintre viaþã ºi moarte. Iar tocmai de aceea, proba-bil, te face sã simþi cã trãieºti mai mult decât orice altceva.Cãþãrarea pe stânci necesita echilibru, control ºi curaj. Este unsport atât individual, cât ºi de echipã, în cadrul cãruia elementulpericol alimenteazã apetitul de aventurã.

I eri, în pragulîmplinirii unui

an de când SC ApaServ are o nouãconducere, socie-tatea a dotat ºiultima localitate cuutilajul atât denecesar, care vadiminua numãrulavariilor ºi deci aintervenþiilor pompieristice de peteritoriul Petrilei.Mai mult, Apa Servva prelua lucrãrilePrimãriei Petrila,dar ºi cetãþenii carese alimentau cuapã industrialã dela mina Lonea.

În pragul împliniriiunui an de când seaflã în fruntea SC ApaServ Petroºani, direc-torul Costel Avram, adotat ºi ultima locali-tate a Vãii Jiului –Petrila – cu o autoutili-tarã de intervenþii ºiîntreþinere reþele decanalizare.

Dacã la preluareafrâielor, societatea deapã-canalizare aveadoar trei vidaje pentrutoate cele ºase locali-tãþi ale Vãii Jiului,acum fiecare localitateare utilajul sãu. Acestlucru înseamnã cã nuse va mai lucra pom-pieristic, doar în situ-aþii limitã de inundaþii,ci se va lucra

gospodãreºte laîntrenþinere reþele,ceea ce va însemnadiminuarea conside-rabilã a avariilor degen.

”De azi, fiecarelocalitate are maºinasa. Joi, am dotatLupeniul cu o autouti-litarã, iar astãzi,Petrila. În urmã cu unan aveam doar treiasemenea maºini ºiinterveneam în regimde pompieri. Acumavem ºase, deci timpºi mai ales avem cu celucra la întreþinere” –a declarat, ieri, laPetrila, Costel Avram,director SC Apa ServPetroºani.

Cu aceastã ocazie,am aflat de la direc-torul Avram cã primaetapã a proiectuluiApa Serv, cu finanþareeuropeanã, de laPetrila, se va încheiala sfârºitul lunii august.De precizat cã proiec-tul, componentaPetrila, cuprinde asigu-

rarea alimentãrii ºireducerii pierderilorfizice de apã prin con-strucþia a 4.458 metride reþea de distribuþiepentru aproximativ 75de branºamente, iar înce priveºteîmbunãtãþirea sistemu-lui de canalizare ºireducerea ratei infil-traþiilor, se construiesc14.396 metri de reþeade canalizare pentru

deservirea a 2.740 deracorduri la Petrila ºireabilitarea a 3.309metri de reþea decanalizare tot laPetrila.

Apa Serv va preluaºi lucrãrile din zonaCimpa, care erau con-tractate de Primãrie ºise va elimina ºi pro-blema apei industrialefolositã de populaþie.

”Oamenii care se

alimentau cu apãindustrialã de la minaLonea vrem sã-i preluãm noi, pentru aavea apã potabilã. Se ºtie cã apa de laminã era industrialã.De când mina nu maisuportã pierderile,oamenii au fost încãr-caþi cu sume conside-rabile ºi acest lucrutrebuie eliminat.Mâine (marþi –n.n.),

ne vom întâlni, ceiimplicaþi în acestdemers, pentru a stabili exact cum se vaproceda, dar nu vomprelua staþia de captarede la Voievodu. Vombranºa cetãþenii lareþeaua noastrã deapã” – a mai precizatCostel Avram.

În aceastã sãptãmâ-na, la un an de lanumirea sa în funcþie,directorul Apa Serv vainforma cetãþenii cuprivire la realizãrilesale, printr-un raportal ultimului an deactivitate. Se pare cã afost un an de revigo-rare substanþialã aoperatorului de apãdin Valea Jiului, carela preluare de cãtreCostel Avram se aflaîntr-o situaþie criticã.Pentru a putea obþinefondurile europenesocietatea a fost frag-mentatã, pentru cãrisca sã piardã sumelemari pentru investiþii.În acest rãstimp de unan, noua societate,Apa Serv, ºi-arãcumpãrat ºi toatebunurile poprite defisc aflându-se acumîntr-o continuã conso-lidare ºi dezvoltare.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU


„Ziua Minerului”, aceastã sãrbãtoare de suflet a Vãii Jiului, neoferã ocazia sã-i cinstim pe cei care trudesc în subteran pentru

a smulge pãmântului bogãþii de luminã ºi cãldurã. În ciudacondiþiilor grele ºi periculoase în care îºi desfãºoarã activitatea,

aceºti oameni temerari muncesc cu grijã ºi înfruntã cu demnitate necazurile. De ziua lor, se cuvine sã le adresãm

tuturor minerilor ºi familiilor acestora întreaga noastrãpreþuire ºi cele mai sincere urãri de sãnãtate ºi fericire.

NOROC BUN!Constantin LUPU - director INCD INSEMEX Petroºani

În aceastã zi, când îi sãrbãtorim pe toþi cei carepoartã cu mândrie titlul deminer, pentru munca grea sisacrificiile lor doresc sã letransmit cele mai bune

gânduri ºi întreaga preþuire.Fie ca “Sfânta Varvara”,

ocrotitoarea tuturor minerilorsã vegheze asupra voastrã,

sã vã aducã mereu sãnãtoºi acasã la copiii ºifamiliile voastre ºi sã vã

lumineze viaþa!

La Mulþi Ani ºi Noroc bun!

Deputat, Monica Iacob-Ridzi

”Ultima redutã” utilatã de Apa Serv


R eprezentanþiiInspectoratului

Teritorial de MuncãHunedoara atragatenþia asupraobligaþiei angajato-rilor de a protejasalariaþii pe timpulcaniculei. Astfel, încazul în care seînregistreazã tem-peraturi extremeangajatorii au obli-gaþia de întreprindeanumite mãsuri învederea protejãriilucrãtorilor. Iar ITMHunedoara este cuochii pe angajatori!

Potrivit ITMHunedoara, prin tem-peraturi extreme, însezonul estival, se înþe-leg acele temperaturicare depãºesc +37°Csau, corelate cucondiþii de umiditatemare, pot fi echivalatecu acest nivel. Deexemplu, o tempera-turã de 34 de gradecoroboratã cu o umidi-tate mai mare de 80%va conduce la un pragde disconfort care vaafecta organismul

uman aceste condiþiifiind echivalentul unuiindicele de confort termic de 80 ce corespunde noþiunii de temperaturãextremã, spun inspectorii de muncã.

„În perioadele cutemperaturi ridicateextreme, angajatoriitrebuie sã adopte oserie de mãsuri considerate minimaleîn vederea ameliorãriicondiþiilor de muncãcum ar fi: reducereaintensitãþii ºi ritmuluiactivitãþilor fizice, asigurarea ventilaþiei lalocurile de muncã,

alternarea efortuluidinamic cu cel static,alternarea perioadelorde lucru cu perioadelede repaus în locuriumbrite, cu curenþi deaer. Pentru menþinereastãrii de sãnãtate aangajaþilor trebuie sãse asigurare între doi ºipatru litri de apã min-eralã/persoanã/schimb, asigurarea echipa-mentului individual deprotecþie, asigurareaaccesului la duºuri pentru a se refacecapacitatea de reglaj a organismului”, a precizat Sorin Istrate,consilier în cadrul ITMHunedoara.

Pe de altã parte,conform legislaþiei, însituaþia în care uniiangajatori nu potasigura condiþiile ante-rioare, prin negocierecu sindicatele sau cu

reprezentanþii salari-aþilor, pot proceda lareducerea duratei zileide lucru, la eºalonareazilei de lucru pe douãperioade - pânã la ora11,00 ºi dupã ora17,00 - sau întreru-perea colectivã a lucru-lui cu asigurarea conti-nuitãþii activitãþii înlocurile în care aceastanu poate fi întreruptã.

M ãsuri dereducere a

efectelor caniculei„La aplicarea aces-

tor mãsuri angajatoriivor conveni de comunacord cu reprezentanþiisindicatelor sau cureprezentanþii aleºi aisalariaþilor ºi vor stabilimodalitãþile de recu-perare a timpului nelu-crat ºi modalitãþile deplatã. În situaþia redu-cerii duratei zilei delucru sau de întreru-

pere colectivã a activi-tãþii se poate recuperatimpul acordat liber înurmãtoarele 6 luni cumenþinerea drepturilorsalariale avute anterior.Se poate aplica ºimetoda în care nu serecupereazã timpul darcu acordarea dreptu-rilor salariale pro-porþional cu timpulefectiv lucrat. În vederea preveniriiîmbolnãvirilor determi-nate de muncã încondiþii de temperaturiextreme trebuie sã seasigure de cãtre anga-jator examinarea medi-

calã la angajare ºi con-trolul medical periodic,urmãrindu-se astfeldepistarea precoce acontraindicaþiilor pen-tru munca la tempera-turi crescute.Asigurarea primuluiajutor ºi a transportuluila cea mai apropiatã

unitate sanitarã a per-soanelor afectate se vaface în mod obligatoriude cãtre angajator.Dacã se constatã cãanumiþi angajaþi suferãde unele afecþiuni sauau contraindicaþiiprivind munca la tem-peraturi extreme, per-soanele respective vorfi trecute în alte locuride muncã pentru carenu au restricþii sau sepoate opera reducereaprogramului de muncãpentru persoanelerespective”, a mai arãtat Sorin Istrate.

În perioadele cutemperaturi extreme,Inspectoratul Teritorialde Muncã Hunedoaraprin inspectorii demuncã vor face con-troale inopinate laangajatorii economicipentru a verifica modulde aplicare a mãsurilorprevãzute în legislaþiade securitate ºi sãnã-tate în muncã.Amenzile care se potaplica sunt între 1.500ºi 2.500 lei ºi se poateajunge ºi la plângerepenalã, dacã faptelecomise de reprezen-tanþii angajatorului sepot încadra în aseme-nea aspecte.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Sãnãtatea, pe primul loc

V ara este anotimpul în care nune dorim altceva decât sã ne

relaxãm pe o plajã însoritã sau sã nerãcorim într-o piscinã.

Dar în cazul piscinei trebuie sã avem foartemare grijã pentru cã oricât de curatã ar fi apasoluþiile care sunt folosite pentru dezinfectarepot fi dãunãtoare organismului.

Clorul ºi derivaþi din clor sunt folosiþi pentruigienizare apei din piscinã. Deºi acest agent decurãþare poate ucide microbii din apã, nu elim-inã ºi deºeurile umane pe care le secretã corpulnostru. Dacã înghiþim accidental apa dinpiscinã, existã riscul sã ingerãm ºi acestedeºeuri. Pentru a evita orice riscuri de îmbol-nãvire administratorii piscinelor recomandãoamenilor care vin la piscinã sã facã duº înaintesã intre în apã ºi, bineînþeles, ºi dupã, iar dacãºtiu cã suferã de incontinenþã urinarã sau diareesã nu pãtrundã deloc în apã. Astfel se prote-jeazã ºi pe sine, dar ales oamenii din jur.

Mai mult decât atât cei care au o problemãde naturã oftalmologicã trebuie sã fie ºi ei foarteatenþi pentru cã de cele mai multe ori clorul dinapa poate fi în cantitãþi mari lucru care estedãunãtor ochilor.


Salariaþii trebuie protejaþi pe perioada caniculei

Aceasta este concluzia celor caremuncesc dedimineaþa pânã searapentru a strânge dintomberoanele de gunoiPET-urile aruncate dealþii, pe care mai apoile încarcã în saci ºi lecarã pânã la centrelede colectare de pe razamunicipiului.

„PET-manii” câºtigãtot mai greu o pâine,pentru cã sunt tot maipuþine deºeuri, iar eitot mai mulþi. S-au dusvremurile în carecâºtigau 30 – 40 delei/ zi din vânzarea dePET-uri.

Scotocesc întomberoane dupãfiecare ambalaj de

plastic, dar acesteasunt tot mai puþine.

L umea e totmai sãracã

„E tot mai greu. Decâþiva ani m-am apucatsã strâng bidoane, daracum sunt tot maipuþine. Înainte era maiuºor, dar acum nu maibea lumea suc saubere. E sãrãcie mare.Am cinci copii acasã,iar doi sunt bolnavi.Abia mai pot sã le maiasigur pâinea”, spuneo femeie care tragedupã ea un cãruþ încare abia are o jumã-

tate de sac plin dePET-uri. Culegãtorii desticle din plastic secunosc între ei ºi lasãpe fiecare sã colecteze,aºa încât sã nu rãmânãcineva flãmând, darbanii se câºtigã totgreu. Un kilogram debidoane costã doar 50de bani, iar un sac are20, 30 de kg cândeste plin ochi, ceea ceeste tot mai greu.Oraºul este practic„parcelat” ºi fiecarecolecteazã în aria lui,aºa încât toatã lumeasã trãiascã mãcar deazi pe mâine. Iar atunci când banii suntprea puþini, PET-maniimai apeleazã ºi la milacelor care cu gunoiul latomberon ºi le mai daucâte un leu sau doi.

În Petroºani suntmai multe centre decolectare, asta pelângã centrul desortare a deºeurilor ceaparþine de PrimãriaPetroºani.



D oar 30 la sutãdin totalul

firmelor care-ºidesfãºoarã activi-tatea pe ratamunicipiuluiPetroºani sunt la zicu plata impozitelorºi taxelor locale.

Atât în cazul per-soanelor fizice cât ºijuridice, finanþele localedin capitala Vãii Jiuluiînregistreazã o scãdere

plata taxelor ºiimpozitelor datoratebugetului local.

Astfel, dupã o anali-zã efectuatã pe primajumãtate a acestui an,74 la sutã din per-soanele fizice îºi achi-taserã dãrile, procentulfiind uºor mai mic faþãde anii trecuþi.Inspectorii fiscali credcã pânã la finele anuluiprocentul celor care-ºiachitã datoriile vacreºte substanþial, însã

în cazul societãþilorlucrurile nu stau la felde bine.

Astfel, în primulsemestru din 2013doar 30 la sutã dinpersoanele juridice dinmunicipiul Petroºanierau cu plata la zi adatoriilor cãtre bugetul

local. Totuºi, firmeleplãtesc taxele ºiimpozitele localesemestrial prin ordin deplatã, astfel cã seaºteaptã ca gradul deîncasare sã creascã dinacest semestru.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

PET-manii, afectaþi de crizãC riza financiarã le dã bãtãi de cap

„PET-manilor”, adicã acelora carescormonesc dupã PET-uri în tomberoanelede gunoi ºi apoi le vând la centrele decolectare. Nu mai bea lumea sucuri ºi nicibere la ambalaj de plastic.

Datornici mai mulþi laimpozitele locale

EDIÞIE SPECIALÃ“Hramul Sfintei

Mãnãstiri LAINICI”

C el puþin patrudin cele ºase

organizaþii de femeiale PSD din ValeaJiului ar vota-o, înluna septembrie, peNatalia Intotero pen-tru ºefia organizaþieijudeþene, în loculLilianei Þolaº. Cauzaar fi lipsa de impli-care ºi colaborare dinultimul timp a celeicare le este preºedin-tã de ºapte ani, darcãreia îi recunoscmeritele... trecute.

De ºapte ani, LilianaÞolaº, se aflã la ºefiaorganizaþiei judeþene afemeilor PSD, sur-clasând-o la vremearespectivã pe IulianaForminte, din Petroºani,de la care a preluat conducerea. ªi cum seapropie data de 21 sep-tembrie, când vor avealoc conferinþa judeþeanãde alegeri, se simte ofrenezie în interiorulorganizaþiei. În teritoriu,în localitãþile din judeþulHunedoara, s-au formatdouã curente. Unul proLiliana Þolaº ºi un altul

pro Natalia Intotero,fostã preºedinte la PSD Tineret, actual parlamentar.

În timp ce alte organizaþii din judeþ auhotãrât deja cã ovor susþine lafuncþia depreºedintã afemeilor peIntotero, în Valea Jiuluiîncã se maitatoneazãterenul, nu sespun lucrurilorpe nume, dar clarbalanþa înclinã spreaceeaºi Intotero. Celpuþin patru dintrecele ºase localitãþiale Vãii ar preferaschimbareainvocând lipsa deacþiune, implicare ºicolaborare a LilianeiÞolaº cu organizaþiiledintre Jiuri la acelaºi nielca în urmã cu ceva ani.S-a remarcat o axare aacesteia pe activitateaprofesionalã, activitatecare-i creeazã imagineproprie ºi atât.

Pe de altã parte, aceleaºi femei din ValeaJiului au recunoscut cãLilianei Þolaº PSD-ul i-a

creat niºte probleme de-a lungul activitãþiisale, probleme din carea ieºitcu

bine datoritã tenacitãþiisale înfruntând PDL-ulatunci când acesta erape cai mari. În prezentLiliana Þolaº ocupãfuncþia de manager alMuzeului Civilizaþiei

Dacice ºi Romanedin Deva.

Natalia Intoteroa fost o tânãrã

disciplinatã,muncitoareîn teritoriu,pe linie de

partid,ºi, ca

urmare, a fost conside-ratã copilul rãsfãþat alPSD Hunedoara. Chiarîn trecuta campanieelectoralã pentrualegerile parlamentare,membri USL din întregjudeþul s-au mobilizatpentru susþinerea sa.Acest lucru s-a datoratfaptului cã Intotero afost mai atentã cu organizaþiile din judeþ, s-a aplecat asupra problemelor acestora ºi le-a onorat inviaþiile la acþiuni ºi chiar a propus acþiuni...

Luna trecutã, cândBiroul Politic Permanental PSD a hotãrâtdevansarea cu un am aalegerilor în organizaþiilede femei, pentru a nu se

suprapune, în 2014 cucampaniile elec-

torale europarla-mentare ºiprezindeþiale,Liliana Þolaº adeclarat cã vacandida din nou

necunoscând intenþia

mai tinerei sale colege.”Eu voi candida. Nu

ºtiu încã dacã vor mai fiºi alte doamne caredoresc sã candideze.Puþine femei sunt dis-puse sã facã sacrificii,adicã sã-ºi punã viaþa labãtaie, pentru cã existãun motiv serios – aufamilii ºi nu este usor.

În plus, cred eu, trebuie sã ai chemarepentru asa ceva, sã-þiplacã. Eu sunt obiºnuitãcu competiþia ºi politic ºiprofesional. Este pãcat,pentru cã femeile nu cermult în politicã, darmuncesc, sunt loiale,trãdeazã foarte greu ºigreu pãrãsesc partidul.

Existã statistici dincare reiese cã femeile aufost extrem de puþine înacea migraþie de la unpartid la altul” – a pre-cizat Liliana Þolaº,preºedinta femeilor PSDdin judeþul Hunedoara.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 20138 Actualitate Actualitate 9

România îngenunchi -caruselultaxelor

mãrite sauinventate

D e la 1 ianuarie 2013curg majorãri de

taxe ºi impozite sau seintroduc altele noi, fãrãnici un efect benefic asupraRomâniei ºi românilor. Se vor mãri impozitele peapartamente sedii defirme, FMI recomnadãtaxã pe nevastã ºi copilfãrã serviciu, se va plãtiCAS ºi din veniturile dinchirii etc. Când un românse ridicã cu greu din mizerie, statul îl ”executã”.

În loc sã colectezi mai bine,colectezi mai prost, dar pentrucã poþi sã introduci taxe ºiimpozite noi, o faci pe seamamediului privat ºi spui cã eºti înlinie cu bugetul. În ianuarie2013, guvernul a introdus oserie de trei taxe suplimentarepe energie, activitãþi agricole ºimicroîntreprinderi, de pe urmacãrora aºteaptã venituri în2013 de 3,1 miliarde de lei.

Acum, în vara fierbinte, nicin-a plecat bine delegaþia FMIdin România, cã de la Guvernau ieºit la luminã noi proiectelegislative prin care ni semãresc taxele. Cei vizaþi suntproprietarii de locuinþe carescot ºi ceva bani de pe urmalor ºi, posibil, întreþinãtorii de familiicu venituri mari.

Dacã proprietarulderuleazã o afacere -frizerie, magazin, cabinet medical, birou notarial etc. - înpropriul apartament,impozitul plãtit peaceastã clãdire vacreºte semnificativ –chiar ºi de zece ori –pentru cã nu se va mailua în calcul statutulproprietarului de persoanã fizicã saujuridicã, ci destinaþiautilizãrii imobilului.

În ceea ce priveºte veniturilerealizate de proprietari dinchirii, se vor plãti contribuþii laasigurãrile sociale de sãnãtatede 5,5% aferente acestor veni-turi, în condiþiile în care impo-zitul pentru chirii este acum decirca 12%. Astfel cã, prin apli-carea acestor contribuþii, se vaajunge la o valoare apropiatãde cota unicã de 16% a taxeitotale pe chirie, precizeazã adevãrul.ro. Mai multe surseapropiate negocierilor cu FMIau declarat, pentru agenþiile depresã, cã impozitarea diferenþi-atã a proprietãþilor în funcþiede utilizarea lor este o mãsurãdeja prevãzutã în precedentascrisoare de intenþie, iar solicitarea a venit din parteamediului de afaceri.

O altã mãsurã care ar fi tre-cutã în scrisoarea de intenþie cuFMI, dar pe care autoritãþile nus-au hotãrât încã sã o aplicesau nu, prevede ca bãrbaþii cuvenituri mari care au soþii cas-nice sã plãteascã, începând cu2014, contribuþii la pensii ºi laasigurãrile sociale în contulacestora. De asemenea, aceºticontribuabili ar urma sã

cotizeze ºi la asigurãrile socialeale copiilor majori care nu s-auîncadrat în muncã. Acestemãsuri ar urma sã com-penseze, alãturi de introducereaaccizei la aur ºi de majorareaaccizei la alcool, minusul devenituri la buget generat dereducerea TVA la pâine.

Nimeni nu a stabilit vreodatãce înseamnã ”venituri mari”.Finanþiºtii spun cã ar putea filuate în considerare ca fiindvenituri mari ceea ce depãºeºtecinci salarii medii pe economie,respectiv vreo 11.000 lei.

Analistul ºi editorialistulSorin Pâslaru (foto) comparãromânii, respectiv mediul deafaceri atât de împovãrat detaxe ºi impozite, cu un cãrãuºaflat în genunchi. ”Unui cãrãuºdeja încãrcat pânã la refuz,statul mai gãseºte câte un locsã-i atârne câte o boccea ºi ocutie. Lasã cã merge, îºi spunfuncþionarii din finanþe careinventeazã la ºase luni noi taxeºi accize. Au ei grijã sã producãºi noi sã-i taxãm ca sã ne luãmsalariile. Dar sã majorezi taxeleactuale ºi sã inventezi unele noidoar ca sã menþii veniturileconstante este soluþia cea maipãguboasã. În scurt timp,cãrãuºul va cãdea în genunchi”.

Guvernul propune, înscrisoarea de intenþie, justi-ficând oarecum aceste taxe,un ajutor suplimentar, începândcu luna septembrie, pentrufamiliile cele mai sãrace care seîncãlzesc cu electricitate, iar din2014 ar urma sã creascã venit-ul minim garantat ºi nivelul alo-caþiilor familiale. Pânã la jumã-tatea lunii octombrie 2013,aceiaºi guvernanþi vor sã defini-tiveze ºi pachetul de servicii debazã pentru asigurarea obliga-torie de sãnãtate.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Este vorba debrutãrii, unde ceicare ne oferãpâinea cea detoate zilele suportãtemperaturiextrem de ridicate.

”Este mult maicald decât afarã,cuptoarele mergnon-stop, se trecefoarte greu, dar

sunt oameni profesioniºti, seacomodeazã,avem apã minera-lã”, spune VasileBereschi, angajatal unei brutãrii dinmunicipiulPetroºani.

Expresia ”iarnanu-i ca vara” seaplicã perfect pen-

tru aceºti oameni.Dacã pe timpul

sezonului rece,condiþiile de lucrudin brutãrie suntoptime, vara tem-peraturile lângãcuptoare potajunge chiar ºi la50 de grade.

”Iarna nu e cavara. Iarna e multmai bine pentru cãnu sunt tempera-turile aºa ridicate.Dacã afarã suntvreo 32 de gradela umbrã, aici suntcu 15-20 de grade

în plus lângã cup-toare”, a mai spusangajatul brutãriei.

Brutarii s-auobiºnuit cu acestecondiþii ºi tempe-raturi ºi le consi-derã normale. Înplus, atunci cândeste prea cald sauau o micã pauzã,ei ies afarã ºi serãcoresc la 35 degrade sau beauapã rece ºi stau laumbrã.

MonikaMonikaBACIUBACIU

Viaþa la 50 de gradeC ondiþii de lucru la tempera-turi extreme. Nu doar afarã

se resimt temperaturile canicu-lare. Existã locuri de muncã undetemperaturile din încãperi ledepãºesc cu mult pe cele de afarã.

Judeþul împãrþit în douã – pro Þolaº ºi pro Intotero

L eul a pierdut sãp-tãmâna trecutã tot

ceea ce câºtigase în ceaprecedentã, eurocrescând, comparativ cudata de 26 iulie, cuaproape 5 bani, dolarulcu peste 5,30 bani iarfrancul elveþian cu circa2,5 bani. Depreciereamonedei naþionale s-adatorat datelor economi-ce care au venit de pesteOcean, care influenþeazãdeciziile de politicã monetarã ale RezerveiFederale americane.

Creºterea PIB în al doileatrimestru ºi scãdere ºomaju-lui din SUA de la 7,6% îniunie la 7,4% luna trecutã,constituie, în opinia investi-torilor, motive pentru Fed sãdecidã reducerea injecþiilorde „dolari noi” în active aleTrezoreriei SUA ºi ale com-paniilor americane, care seridicã luna la 8 miliardedolari. Tipãrirea de „baninoi” a avut ca efect, de laînceputul programului derelaxare cantitativã, slãbireadolarului.

Cursul euro a avut otendinþã ascendentã, cuexcepþia ºedinþei de marþi,când media a fost de4,3907 lei. La jumãtateasãptãmânii, cursul urca la4,4048 lei, pentru ca vinerisã creascã la 4,4359 lei,nivel care nu a mai fostatins din 17 iulie.

Ultima ºedinþã a sãp-tãmânii s-a deschis la4,4150 lei, euro crescândpânã la 4,44 lei, pentru caîn partea a doua zilei, dupãpublicarea raportului lunarprivind crearea de noi locuride muncã în SUA, careindica crearea în iulie a

162.000 slujbe noi, faþã de188.000 în iunie, cotaþiilesã coboare la 4,4190 –4,4230 lei, în ton cu cele-lalte monede din regiune.

În piaþa la termen de laSibiu, euro s-a tranzacþionatpentru septembrie la 4,424– 4,4399 lei iar pentrudecembrie la 4,445 – 4,447lei. Cursul dolarului ameri-can a crescut de la 3,3029,în 26 iulie, la 3,3562 lei, iarcel al francului elveþian de la3,5563 la 3,5815 lei.

Sãptãmâna aceastaevoluþia leului va fi influ-enþatã, pe lângã factoriiexterni, care au un rol dince în ce mai important, dedecizia de politicã monetarãa BNR, în cursul ºedinþeiConsiliului sãu deAdministraþie, care se vadesfãºura astãzi. Majoritateaanaliºtilor anticipeazã oreducere de la 5 la 4,75%,nivel care ar reprezenta unnou minim istoric, datoritãreluãrii procesului de dezin-flaþie, ceea ce ar permite onouã tãiere pânã la finalulanului, la 4,50%.

Existã însã voci carereclamã o încetinire a pro-cesului de scãdere, atrãgândatenþia asupra presiunilor cucare se confruntã leul. Înacest sens atrage atenþia unraport al celor de laEconomist Intelligence Unit,care prevãd pentru decem-brie o medie a euro de 4,65

lei, chiar dacã România aîncheiat un nou acord pre-ventiv cu FMI, în valoare de4 miliarde de euro, iar pen-tru acest an se pregnozeazão creºtere a economiei de2%.

Perechea euro/dolar aurcat joi la 1,3311 dolari,pentru a scãdea vineri la1,3190. Publicarea raportu-lui privind crearea de noilocuri de muncã din SUA, aprovocat scãderea monedeiamericane, euro închizândpe pieþele americane la1,3279 dolari.

Atrage atenþia criticaadusã BCE de cãtre Fed,într-un material apãrut înmai multe publicaþii britan-ice. În acesta se afirmã cãinstituþia europeanã ar fiputut sã evite criza datoriilorde stat, dacã ar fi avut ostrategie coerentã prin caresã construiascã o bazã mon-etarã solidã, „pentrususþinerea creãrii de bani pecare sã se sprijine oeconomie în creºtere”.

La Sibiu, euro s-a tranza-cþionat pe septembrie la1,32 – 1,3345, pe decem-brie la 1,3205 – 1,3315 iarpe martie ºi iunie viitor la1,33 dolari. Uncia de aurcobora pentru scadenþalunarã de la 1.337 la1.286,50 dolari.

Analiza cuprindeperioada 29 iulie –

2 august


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii dePÂNÃ LA - 25% la produsele selectate.

În limita stocului disponibil.

P regãtiri pentrunoul an ºcolar.

Municipalitatea de laPetroºani împreunã cureprezentanþii unitãþilorde învãþãmânt audemarat lucrãrile de igienizare ºi reparaþii launitãþile ºcolare.

Astfel, pânã când vasuna clopoþelul în data de16 septembrie, reprezen-tanþii administraþiei spun cãºcolile vor fi pregãtite sã îiîntâmpine pe bobocei într-un mediu curatºi adecvat pentru studiu.

”La ºcolile de pe razamunicipiului Petroºani selucreazã, fie cã vorbim grãdiniþe, ºcoli generalesau de licee, se lucreazã laigienizãri ºi lareparaþii astfel încâtîn luna septembrieîn 16 când va sunaclopoþelul sã fiepregãtite”, adeclarat NicuTaºcã, purtãtorulde cuvânt alPrimãrieiPetroºani.

În urmãtoarea perioadãºi reprezentanþii Direcþiei deSãnãtate PublicãHunedoara vor demara verificãrile la unitãþile deînvãþãmânt pentru a autoriza sau nu aceste spaþiide învãþare.

Pregãtirile pentruînceperea noului an ºcolar,în instituþiile de învãþãmântdin judeþul Hunedoara, suntîn plinã desfãºurare. PotrivitreprezentanþilorInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara, toatelucrãrile se desfãºoarã întermenele stabilite, astfelîncât, odatã cu începereanoului an ºcolar, toateunitãþile de învãþãmânt dinjudeþ sã ofere cele mai bunecondiþii de studiu.


Reparaþii ºi igienizãri laºcolile din Petroºani

Euro a încheiat sãptãmâna la 4,42 lei

Trei oameni deafaceri din TârguMureº au fost trimiºi înjudecatã de procuroriidin cadrul DirecþieiNaþionale Anticorupþie– Serviciul teritorialTârgu Mureº, într-undosar ce vizeazã maimulte infracþiuni denaturã financiarã ºicare au prejudiciatAgenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalãprin Direcþia Generalãa Finanþelor PubliceHunedoara. PotrivitDNA, cei trei afaceriºtivizaþi sunt CristianMihuþ, administratorde drept al S.C.EURO PET INDS.R.L., ValentinGrigore Buruianã,administrator de drept

al S.C. EURO PETIND S.R.L., resãectivJozsef Nemeth, admi-nistrator de fapt alS.C. EURO PET INDS.R.L. ºi SC EUROPET IND SRL. Cei treisunt acuzaþi de stabilirecu rea credinþã aimpozitelor, taxelor ºicontribuþiilor, având carezultat obþinerea fãrãdrept a unor sume debani cu titlu de ram-bursãri sau restituiri dela bugetul general con-solidat ori compensãridatorate bugetului ge-neral consolidat, eva-ziune fiscalã (omisi-unea evidenþierii înactele contabile ori înalte documente legalea operaþiunilor comer-ciale efectuate ºi a

veniturilor realizate),dar ºi instigare impro-prie la evaziune fiscalã(evidenþierea în actelecontabile sau în altedocumente legale, acheltuielilor care nu aula bazã operaþiunireale ori evidenþiereaaltor operaþiuni fictive,în scopul sustragerii dela îndeplinirea obligaþi-ilor fiscale). Potrivit rechizitoriuluiîntocmit de procuroriiDNA, „în cursul anilor2009 – 2011, incul-paþii Mihuþ Cristian ºiBuruianã ValentinGeorge, în calitate deadministratori de drept

ai SC EURO PET INDSRL Târgu Mureº,fiind determinaþi ºicoordonaþi de inculpa-tul Nemeth Jozsef,administrator de faptal aceleiaºi societãþicomerciale, în scopulobþinerii în mod ilicitde importante sume debani de la bugetul destat, au implicataceastã firmã (cuobiect de activitatecomerþul cu ridicata almaterialului lemnos ºial echipamentelor sanitare, transporturirutiere ºi servicii demutare) într-un meca-nism evazionist careviza, în principal evi-denþierea în contabili-tate a unor operaþiunicomerciale fictive(încheiate cu diversefirme, parte dintreacestea controlate deinculpaþi), omisiuneade a înregistra livrãrilede bunuri ºi serviciicãtre clienþii societãþii,stabilirea cu crea cre-dinþã a sumelor cu titlude TVA deductibilã sauTVA colectatã aferentãlivrãrilor intracomu-nitare declarate, pen-tru care nu s-a justifi-

cat scutirea de la plataTVA. De asemenea,inculpaþii au ridicat dinsocietate sume de banipentru care nu s-afãcut dovada utilizãriiîn interesul societãþii”. În aceastã modalitate,bugetul consolidat alstatului a fost prejudi-ciat cu suma de13.356.848 lei(echivalentul a aproxi-mativ 3.246.602,66euro), reprezentând

TVA, impozite peprofit, impozit pe dividende. AgenþiaNaþionalã deAdministrare Fiscalã -Direcþia Generalã aFinanþelor PubliceHunedoara s-a consti-tuit parte civilã în pro-cesul penal, iar în vederea recuperãriiprejudiciului, procuroriiau instituit sechestruasigurãtor asuprabunurilor mobile ºiimobile aparþinândtuturor inculpaþilor.

De asemenea, lasolicitarea procuroriloranticorupþie, TribunalulMureº a luat faþã depersoana juridicã SCEURO PET IND SRLmãsura preventivã asuspendãrii proceduriide lichidare judiciarãpe un termen de 60de zile. Dosarul a fostînaintat spre judecarela Tribunalul Mureº.



Nu vor fierulde la vechiul

telescaunT elescaun vândut la

bucatã. Administraþialocalã din Lupeni încearcã încãde la finele anului trecut sãvândã vechiul telescaun carefãcea legãtura cu staþiuneamontanã Straja. Nici pânã înmomentul de faþã nu s-a iden-tificat niciun doritor care sãachiziþioneze instalaþia.

”Vechiul telescaun a fost deza-samblat atunci când a fost montatãtelegondola. Am încercat în primafazã sa îl vindem ca ºi instalaþiepentru a fi folosit de cineva intere-sat dar nu a fost nimeni interesat,dupã câteva luni am aprobat înconsiliul local safie vândut la fiervechi”, a declarat Gabriel Lungu,city-manager al municipiuluiLupeni. Preþul la care se vindetelescaunului este de sub un leu, iarcantitatea depãºeºte 100 de tone.Dacã se va vinde fierul de la

telescaun pentru preþul stabilit,municipalitatea ar urma sãîncaseze undeva la peste 100 demii de lei.

”Preþul este de 0,97 de lei pekilogram, undeva la 108000 dekilograme de fier vechi. Pe data de14 august avem ultima negocierepentru cã la licitaþie nu s-a înscrisnimeni. Dacã nici aºa nu va fivândut, consiliul local va decide

ce se va întâmpla cu el”, a maiprecizat sursa citatã.

Telescaunul a functionat exact30 de ani. A fost facut efectiv deminerii de la Lupeni si a apartinutde Exploatarea Miniera din locali-tate. Vechea instalaþie pe cablu afuncþionat pânã anul trecut când afost datã în folosinþã telegondola.


Fiscul hunedorean, parte civilã într-un dosarcu prejudiciu de peste 3 milioane de euro

D irecþia Generalã a FinanþelorPublice Hunedoara este parte

civilã într-un proces ce vizeazã treioameni de afaceri din Târgu Mureº.Dosarul a fost instrumentat deprocurorii anticorupþie, iar prejudiciuldepãºeºte 3 milioane de euro.


Ziua Minerului are o încãrcãturã specialã pentru fiecaredintre cetãþenii Vãii Jiului. Este ziua când ar trebui sã

conºtientizãm, mai mult ca oricând, eroismul celor pentrucare munca în adâncurile pãmântului a devenit destin ºi

tradiþie. Cu acest prilej, se cuvine sã omagiem minerul deieri, de astãzi ºi mai ales, pe cel de mâine, asigurându-ne

astfel de continuitatea unei tradiþii unice, mineritul.

LA MULÞI ANI!Costel AVRAM - director general SC APASERV SA

Ziua de 6 august, zi în care România sãrbãtoreºte

Ziua Minerului, reprezintã o zi dedicatã comemorãrii muncitorilor

care ºi-au pierdut viaþa atât în miºcãrile de protest, precum ºi înaccidentele de muncã ce au avut loc

de-a lungul timpului. Cu aceastã ocazie, mã înclin

cu recunoºtinþã în faþa memoriei acestora ºi urez întreg personalului din

sectorul minier

“NOROC BUN!”Sorin VASILESCU,

Prefect al judeþului Hunedoara

Ziua de 6 august 1929 a fost o zi neagrã aLupeniului ºi a Vãii Jiului. Atunci 22 de

ortaci au fost uciºi de cãtre instrumentelede represiune ale guvernului pentru ca

minerii cereau o viaþã mai bunã. Istoria ar trebui sã ne înveþe sã nu repetãm

greºelile trecutului. Astãzi avem datoriamoralã sã îi cinstim aºa cum se cuvine pecare s-au jertfit în adâncurile pãmântului

pentru a scoate la luminã aurul negru.

NOROC BUN! ºi LA MULÞI ANI!

Cornel RESMERIÞÃ, primarul municipiului Lupeni

Târgul deproduse

tradiþionale,revine în

octombrie

S loiul de oaie, virºlii deSãlaj, brânza

Burebista, pãsat cu varzã ºitocanã de berbec, cârnaþi,pastramã ºi must, plusmuzicã popularã. Toatesunt ingredientele târguluide produse tradiþionale ceare loc la Petroºani.

Edilii locali spun cã acesta seva þine în luna octombrie, cade obicei, iar la eveniment vor fiinvitaþi producãtori din zonã,dar ºi din alte pãrþi. „Ca înfiecare an, acest târg rãmânepentru noi o tradiþie. El se vaþine în luna octombrie, pentru

ca localnicii sã se poatãaproviziona cu toate cele nece-sare, dar ºi sã poatã degustaprodusele tradiþionale”, adeclarat Nicu Taºcã, purtãtor decuvânt al Primãriei Petroºani.

Manifestarea va avea loc încentrul municipiului Petroºani,iar ca în fiecare an, producãtoriiautohtoni sunt încurajaþi sã-ºipãstreze tradiþia ºi sã vinã latârg cu produse a cãror reþetesunt pãstrate din vechi timpuri.

Pe lângã producatorii auto-htoni, la eveniment vor partici-pa producatori din Maramureº,Sibiu ori Braºov, Târgu Jiu ºidin localitãþile învecinate cuPetroºaniul.

În plus, momârlanii vorpregãti tradiþionala mâncare cese împarte la petrecerile lorcâmpeneºti, denumite nedei:pãsatul cu tocanã de berbec ºivarzã cãlitã.


2014 aduce taxe ºiimpozite noi

2 014 se anunþã a fi în continuare un anfoarte greu pentru români. Pe lângã

taxele ºi impozitele care existã la momentulde faþã, vor apãrea ºi altele în schimb.

Practic, nimic nu va scãpa neimpozitat. Neputem lua deci adio de la posibilitatea reducerii contribuþiilor sociale plãtite de angajatori sau de larevenirea TVA la 19%, faþã de 24% cât este înprezent. Potrivit noilor mãsuri pe care Guvernul s-aangajat sã le implementeze, toþi cei care obþin venituri din chirii vor fi obligaþi ca de la 1 ianuarie2014 sã plãteascã contribuþii la sãnãtate ºi pensiidin aceste câºtiguri. Pentru a reglementa acestaspect, Guvernul va emite în septembrie o ordonanþã de urgenþã.

Tot de la anul, independent de tipul de contractpe care îl au cu angajatorii, salariaþii vor plãti con-tribuþii sociale în cuantum egal. Nu vor mai fi decidiferenþe în modul de calcul al taxelor datorate statu-lui pentru sãnãtate ºi pensii, indiferent cã angajaþiisunt plãtiþi pe carte de muncã sau pe contracte dedrepturi de autor. Acelaºi regim va fi aplicat ºi celorcare obþin venituri din activitãþi independente. Totdin 2014 vom avea ºi o nouã formã de impozitarea locuinþelor. Clãdirile vor fi impozitate în funcþie demodul în care sunt folosite. Adicã locuinþele datespre închiriere vor fi taxate mai mult decât celefolosite drept reºedinþã de domiciliu. În plus româniicare vor dori sã-ºi cumpere o locuinþã prin progra-mul Prima Casã, vor putea contracta împrumuturidoar în moneda naþionalã.

Singura veste bunã care rezultã din noile mãsurifiscale îi vizeazã pe românii asistaþi social. Din2014 va creºte venitul minim garantat dar ºi aju-torul acordat familiilor cu probleme pentru platafacturilor la electricitate. Nu putem spune decât cabalanþa intre creºterea salariului minim care arputea fi realizatã de la 1 ianuarie 2014 ºi toate taxele noi care vor exista, nu va aduce decât baniscoºi din buzunãrea oamenilor care muncesc dingreu în fiecare zi.


Începând cu anul2001, membrii acesteiorganizaþii au venitanual, fãrã întrerupere,în vizitã în centrelerezidenþiale pentru protecþia copilului dincadrul Direcþiei. Scopullor este acela de a de-dica o sãptãmânã dintimpul lor liber acestorcopii, copii cu careviaþa nu a fost atât de darnicã ºi pe carepropriile familii nu îiviziteazã, cu speranþacã pentru scurt timp le vor putea oferiafecþiunea unei familiiadevãrate.

Potrivit directoruluiDGASPC Hunedoara,Monica Georgescu,pentru a veni în spriji-nul oaspeþilor englezi,pe toatã durata acesteisãptãmâni, DGASPCHunedoara a susþinutorganizarea tuturoractivitãþilor care au fost

trecute în agenda delucru a celor dinOrganizaþia Lions dinAnglia.

Anul acesta membriifamiliei „Leilor” auvenit cu donaþii, de

care potrivit dorin-þelor acestora sãbeneficieze în moddirect copiii: jucãrii,pampers ºi cadouriºi au petrecut osãptãmânã alãturide copiii aflaþi cu

mãsurã de protecþie încentrele din localitãþileHunedoara, Orãºtie ºiBrad. Copiii au aºtep-tat cu mare nerãbdarevizita prietenilorenglezi. Alãturi deaceºtia au avut ocaziasã petreacã clipe deneuitat la cumpãrãturi

în oraº, la pizza, laAqualand ºi laMcDonald’s, în vizitãpe Cetatea Devei.Toate aceste cheltuieliau fost suportate demembrii organizaþieidin Anglia.

A devenit deja o fru-moasã tradiþie colabo-rarea dintre instituþiilenoastre, scopul acestuiparteneriat constând însprijinul acor-dat copiilorprin oferireade excursii,activitãþi recre-ative ºi desocializare ºisusþinere finan-ciarã în achi-ziþionareadiferitelor

bunuri. Organizaþia Lions

este una din cele maimari organizaþii de caritate din lume ºinumãrã peste 1,3 milioane de membriidin peste 200 de þãri,oameni de diferite pro-fesii, bãrbaþi ºi femeiuniþi în prietenie ºi dor-inþa de a ajuta. „Motto-ul organizaþiei noastre

este acela de “A da copiilor ocopilãrie”(„Giving chil-dren a chidhood”).Încercãm sã-i facem pecopii fericiþi, sã-iducem în oraº, sã-iducem la cumpãrãturi– lucruri normale pen-tru o familie obiºnuitã”declara domnul ChrisHibbert preºedinte alRomanian Pride.


În aceastã zi, în care vã sãrbãtorim pe fiecare dintre voi, pentru munca grea ºi pentru sacrificiile voastre, vã doresc

ca “Sfânta Varvara”, Ocrotitoarea tuturor minerilor, sã vegheze mereu asupra voastrã, sã vã aducã sãnãtoºi la

familiile voastre ºi sã vã lumineze sufletele, chiar în cele maiîntunecate momente. Fie ca ea sã vã protejeze mereu!

LA MULÞI ANI ªI NOROC BUN!Cosmin NICULA - senator de Valea Jiului

Ziua Minerului promoveazã pãstrarea ºi perpetuarea obiceiurilor

comunitãþii de mineri. Împreunãputem sã ne-aducem aminte ce

ne-au învãþat bãtrânii noºtri ºi sã cinstim tot ce a creat aceastã

demnã meserie de miner.

NOROC BUN!Deputat, Cristian RESMERIÞÃ

La Mulþi Ani, mineri!

Lions Club Anglia – O familie pentru

copiii instituþionalizaþiU n numãr de 50 de copiii aflaþi cu

mãsurã de protecþie în centrelerezidenþiale subordonate DirecþieiGenerale de Asistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Hunedoara au fost vizitaþi înperioada 31 iulie – 4 august 2013 de 8membri ai Organizaþiei Internaþionale decaritate Lions Club din Anglia.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Sunteþi plin de idei ºi daþi dovadãde ingeniozitate. Aþi putea sãdemaraþi o afacere, dar se parecã vã lipsesc banii. Cereþi unîmprumut de la o rudã înstãritã,pentru cã aveþi ºanse reale dereuºitã. Faceþi-vã bine socotelile,sã nu risipiþi banii.

Dacã vã cãutaþi un alt loc demuncã, puteþi fi optimist. Astãzi s-ar putea sã fiþi ajutat de o persoa-nã mai în vârstã. Oricum, în curândveþi fi foarte mulþumit de noul servi-ciu. Nu vã pierdeþi rãbdarea. Searamergeþi în vizitã la un prieten, undereuºiþi sã vã detaºaþi de problemeledin ultimele zile.

O rudã vã oferã un ajutor finan-ciar neaºteptat, ca sã puteþi intraîn afaceri. Dacã nu vã ajungbanii, nu ezitaþi sã vã asociaþi cuun prieten! Nu alergaþi dupãprofituri imediate. Cu rãbdare ºiperseverenþã, veþi reuºi.

O persoanã cu experienþã estedispusã sã vã destãinuie câtevadin secretele sale din domeniulafacerilor. Aceastã întâlnire vãstimuleazã sã vã faceþi planuripentru o micã afacere. Trataþicu seriozitate responsabilitãþilepe care trebuie sã vi le asumaþi.

Aveþi un program foarte încãrcat,cu multã alergãturã. Vã pregãtiþipentru o cãlãtorie importantã, carevã poate ajuta mult pe plan profe-sional. Nu neglijaþi problemelepartenerului de viaþã. Mai multãatenþie la serviciu! Dacã aveþinevoie de ajutor, puteþi apela!

Se anunþã o zi foarte importan-tã, mai ales pe plan sentimental.Nu este exclus ca nativii necãsã-toriþi sã ia o decizie în privinþalogodnei sau a cãsãtoriei. Dinpunct de vedere financiar, nustaþi prea bine, dar nu este cazulsã vã îngrijoraþi.

Nimic nu vã poate schimbahotãrârea de a începe o viaþãnouã. Vã preocupã ideea de aporni o afacere ºi aþi ºi începutsã puneþi detaliile la punct. Aveþiºanse sã vã descurcaþi cu cheltu-ieli minime.

Dimineaþa nu aveþi chef de nimic ºivã omoarã rutina. În a doua parte azilei aflaþi cã urmeazã sã primiþi osumã importantã. Este posibil sã fievorba despre o moºtenire sau vân-zarea unei case. Nu vã grãbiþi sã vãgândiþi la cum veþi cheltui banii!

Dacã intenþionaþi sã vã cumpãraþio casã, azi aveþi ºanse reale.Sunteþi foarte hotãrât, dar nu vãgrãbiþi, pentru cã puteþi sã greºiþi.Nu neglijaþi dorinþele parteneruluide viaþã ºi nici sugestiile unei rude.

Aveþi mari ºanse de reuºitã într-oafacere. Partenerii vã apreciazãcapacitãþile intelectuale ºi vã cerajutorul în probleme delicate.Evitaþi speculaþiile, pentru cã riscaþisã aveþi de a face cu autoritãþile.

Aflaþi o veste care s-ar putea sã vãschimbe concepþia despre acumulã-rile materiale. Este posibil ca ºoculacestei veºti sã vã facã mai sensibil.Nu este cazul sã vã lãsaþi pradã pes-imismului. Reuºiþi în problemele carele aveþi ºi în afaceri.

Sunteþi preocupat de relaþiile sen-timentale ºi doriþi sã faceþi schim-bãri pe acest plan. Aveþi ocazia sãfaceþi cunoºtinþã cu o persoanãdeosebitã, cu care s-ar putea sãlegaþi o prietenie durabilã. Aveþigrijã sã nu deveniþi prea visãtor! Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r)11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r)12:30 Vara pe val (r)13:00 Împreunã în Europa!14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Vara pe val 17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Moºtenirea clandestinã22:00 Vara pe val 23:10 Idilã la Budapesta

10:00 În gura presei 11:10 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Pistruiatul19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Gardã de corp22:30 În puii mei0:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Femeia din umbrã (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pe aripile vântului17:00 ªtirile Pro TV17:15 Eu ºi prinþul 4: Vizita regalã19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviþi, vã rog!22:30 ªtirile Pro TV23:05 Jane ºi Maura: Detectivi în Boston 0:00 Vrei sã fii soþia mea?

9:30 O varã tra-la-la (r)11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Iubiri secrete (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Fete Bune 22:00 Mondenii22:15 Trãsniþii23:00 Focus Monden 23:30 Iubiri secrete

9:45 Taxi Driver (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Rãzboinicul22:30 Seducþie la Las Vegas

10:00 Cei 7 ani de acasã (r)11:30 ªatra (r)12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Restaurant Europa (r)14:00 Gaºca (r)14:45 Teleshopping 15:30 Voinþã de femeie (r)16:45 Dragoste ºi pedeapsã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet22:15 Voinþã de femeie0:45 ªtirile Kanal D (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1

10:15 Que bonito amor (r)11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Intrigi ºi seducþie (r)12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r)13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Eva Luna16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor18:30 Intrigi ºiseducþie19:30 Iubirivinovate20:30 Regina22:00 Poveºtiride noapte22:30Cancan.ro23:00 Teresa0:00 100 depoveºti celebre

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digisport Show13:30 Rezumat Jocurile Mondiale14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Fotbal European15:30 ªtirile Digi Sport16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 20:45 Fotbal: Steaua - DinamoTbilisi 22:30 Digi Sport Special 0:00 ªtirile Digi Sport0:30 Fotbal Club

A u învãþat despreadevaratele valori

ale vietii care îi adunãîmpreunã, de la strãbu-nicii lor ºi au pãstratînvãþãmintele pânã în zide astãzi. Membrii uneifamilii vechi de cinci generatii se întâlnesc ande an, negreºit, de ori-unde ar fi, iar asta de 7ani încoace. Întrunireacelor peste 50 de rude aavut loc anul acesta laPetroºani.

Întâlnirea Sãsãranilor areloc negreºit an de an.Membrii acestei familii trãiesc acum în aproapetoatã þara, dar povestea lor aînceput demult, la Petroºani,la casa cu funicular de laMina Dâlja, unde locuiaºi trãia strãmoºul lor,Alexandru Sãsãran. El ainsuflat celor 10 copii pecare i-a avut noþiunea deunitate, care este pãs-tratã ºi astãzi. Astfel, dela cel mai în etate mem-bru al familiei ºi pânã lacei mai tânãr, rudele auvenit din toate colþurileþãrii ºi s-au întâlnit lasfârºitul sãptãmânii în

Valea Jiului. Mãtuºa Maria, cum este

strigatã de copiii, nepoþii ºistrãnepoþii, îºi aduce amintede pãrinþii ºi fraþii ei ºi nupierde nicio ocazie sãpovesteascã de cum erauaceºtia. „Noi am fost 10fraþi, ºase bãieþi ºi patru fete.

ªi întotdeauna când îl întreba cineva pe tatã cumde are cinci copii blonzi ºicinci bruneþi, el le spunea cã unii sunt fãcuþi ziua, iar unii noaptea”, ne-a spusmãtuºa Maria.

ªi, nici cei mai micimembrii ai familiei nu aufost lãsaþi acasã. ªi ei auvenit la întâlnirea de 7 ani.

Dar, dupã mãtuºa Maria,urmãtorul membru apropiatca vârstã este Mihai Sãsãran,care acum locuieºte în PiatraNeamþ. El este numit generic“bulibaºa” de cãtre rude,pentru cã este cel mai înetate bãrbat din familie.“Pãstrãm aceastã tradiþiepentru cã pãrinþii noºtrii,fiind zece la numãr, aºa cumputeau în vremurile acelea

grele, se întâlneau ºi nesimþeam cu toþii foarte bine.Dupã ce ei nu au mai fost,am zis sã ducem ºi noitradiþia mai departe, pentrucã nu era posibil ca noi sãrãmânem în urmã”, ne-adeclarat Mihai Sãsãran,decanul de vârstã.

La întrunirile familieiSãsãran revederilesunt cu atât cu fru-moase ºi mai specialecu cât cei mai mulþidintre membrii aces-teia se vãd doar odatãpe an. “Este omoºtenire de la buniciinoºtrii. Ei se întâlneaucu cei zece copii, sã-ivadã ºi sã-i simtã dinnou aproape de ei.Acest sentiment s-atransmis generaþiilorurmãtoare, iar noiacum nu facemdecât sã respectãm otradiþie”, ne-a spus ºiJean Sãsãran, un altmembru al familiei,

Una dintre sur-prizele întâlnirii deanul acesta a fostcoºuleþul din nuieleîmpletite ºi umplutcu alune de pãdure,pe care fiecaremembru l-a primit,

în amintirea strãmoºului lor,Alexandru Sãsãran, careatunci când trãia, pentruavea suficienþi bani cu caresã-ºi creascã cei 10 copii,confecþiona astfel de obiecteºi mai apoi le vindea la piaþã.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE


VÂNZÃRI Vând teren

intravilan în suprafaþãde 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garajzona Poarta 2Gerom la stradã.Relaþii la0734.543.820

I nspectorii sanitar-veterinari spun cã

în Valea Jiului nu suntprobleme cu apa mine-ralã. Asta dupã ceaproape 26 de tone deapã îmbuteliatã aufost retrase de la comercializare înîntreaga þarã.

Inspectorii sanitari audescoperit cã apaconþinea o bacterie rezis-tentã la antibiotic sau oconcentraþie de nitraþi

peste limita admisã. Ceamai mare cantitate de apãretrasã s-a înregistrat înjudeþele Vaslui, Iaºi ºiDâmboviþa. „La noi nu a

fost o astfel de alertã ºiapa mineralã poate ficonsumatã”, spune dr.Gheorghe Cristea,preºedinte Colegiul

Medicilor VeterinariHunedoara. Aproape 26mii de litri de apã mineralãºi platã au fost retraºi de lacomercializare din 30 dejudeþe. Amenzile date deinspectori se ridicã la47.000 de lei. În plus, înAlba, loturi întregi cu apãîmbuteliatã conþineau oconcentraþie de nitraþi pestelimita admisã, în timp ce înGiurgiu, Dolj, Bihor ºi Iaºiau fost descoperite firmecare îmbuteliau apã, deºinu aveau aviz de la direcþi-ile de sãnãtate.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Apa mineralã din Valea Jiului este bunã

Întâlnirea Sãsãranilor


C onsiliulJudeþean

Hunedoara vrea sãreabiliteze siturilearheologice de laSarmizegetusaUlpia Traiana.

Instituþia judeþeanãîn subordinea cãreiafuncþioneazã siturilearheologice din judeþ,are în vedere achiz-iþionarea documen-taþiei tehnico-econom-ice pentru obiectivulde investiþii „Lucrãride conservare, restau-rare la amfiteatrul ºiforul din cadrul situluiarheologic UlpiaTraiana Sarmizegetusa”la faza documentaþieavizare lucrãri inter-venþii. Potrivitreprezentanþilor CJH,

sunt necesare lucrãride conservare, restau-rare la amfiteatrul ºiforul din cadrul situluiarheologic UlpiaTraiana Sarmizegetusa,monumente care înprezent se aflã într-ostare de degradareavansatã. La faþa locu-lui s-a constatat cãstarea de conservare amonumentelor dinzona sitului arheologicUlpia TraianaSarmizegetusa este dince în ce mai precarã,zidurile aflându-se într-o stare vizibilã dedegradare. De aseme-nea sunt vizibiledegradãri ºi laamfiteatru, templul luiLiber Pater, Domusprocuratoris ºi la for.

”Realizareainvestiþiei este impe-

rios necesarã pentruasigurarea menþineriipe un loc fruntaº încircuitul European deturism a sitului arheo-logic de laSarmizegetusa.

Pentru punerea înoperã a acestorlucrãri, este necesar afi elaboratã o docu-mentaþie tehnico-eco-nomicã la faza de do-cumentaþie de avizarea lucrãrilor de inter-venþii, în conformitatecu prevederile legaleîn materie, respectivHotãrârea GuvernuluiRomâniei nr.28/2008 privindaprobarea conþinutu-lui-cadru al documen-taþiei tehnico-econo-mice aferente investiþi-ilor publice, precum ºia structurii ºi

metodologiei de elabo-rare a devizului gene-ral pentru obiective deinvestiþii ºi lucrãri deintervenþii”, spunreprezentanþiiMuzeului civilizaþieiDacice ºi Romane dinDeva.

Muzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane areîn administrare sitularheologic UlpiaTraiana Sarmizegetusacare necesitã lucrãride conservare, restau-rare la amfiteatru ºifor. Muzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane esteinstituþie publicã deculturã de drept pub-lic, cu personalitatejuridicã, organizatã însubordinea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.


M ii de oamenisunt aºtep-

taþi azi la Lainici la slujba de„Schimbare lafaþã”. La sãrbãtoarevor sluji preoþi dintoatã þara, dar ºidin strãinãtate.Traseul rutierrãmâne deschistoatã ziua.

Marþi este praznicul„Schimbarea la Faþã aDomnului”, iar laMãnãstirea Lainici dinjudeþul Gorj sunt aºtep-taþi mii de oameni.Lãcaºul de cult îºi vadeschide porþile pentrucredincioºii care vin înfiecare an pe DefileulJiului, din toatecolþurile þãrii, pentru ase ruga lui Dumnezeu

la ceas de sãrbãtoare.Potrivit unui comunicatal Mitropoliei Olteniei,Sfânta Liturghie va fioficiatã de Înaltpreas-finþitul Irineu,Arhiepiscopul Craioveiºi Mitropolitul Olteniei,înconjurat de un soborde arhierei, preoþi ºi

diaconi. Vor mai sluji,alãturi de MitropolitulOlteniei, PreasfinþitulSebastian, EpiscopulSlatinei ºi Romanaþilorºi Preasfinþitul Siluan,Episcopul EpiscopieiOrtodoxe Române dinUngaria.

În fiecare an, în 6

august, creºtiniiortodoccºi, darºicatolicii, prãznuiesc“Schimbarea la Faþã”,una dintre cele maimari sãrbãtori reli-gioase. Acum secinseºte, momentul încare apostolii Petru,Iacov ºi Ioan, aflaþi pe

Muntele Tabor, l-auvãzut pe Mântuitorschimbându-se la faþãºi s-au convins cã aces-ta e fiul lui Dumnezeu.În Noul Testament sespune cã faþa lui astrãlucit ca soarele, iarveºmintele lui s-aufãcut albe ca lumina.Atunci le-a vorbit

Dumnezeu apostolilor:“Acesta este fiul meucel iubit, în care ambinevoit. Pe acestaascultaþi-l!”.

Pentru cacredincioºii sã poatãajunge la slujbã,lucrãrile din DefileulJiului vor fi întrerupte,iar circulaþia va fideschisã pe toatãperioada zilei de marþi.


Mii de credinioºi, aºteptaþi la Lainici

Consiliul Judeþean Hunedoara reabiliteazãUlpia Traiana Sarmizegetusa

CVJ Nr 424, marti, 6 august

Documents

Transcript of CVJ Nr 424, marti, 6 august