CVJ NR. 933 MARTI 1 SEPTEMBRIE 2015

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 933 Marti, 1 Septembrie 2015 Î ngrijoraþi de soarta mineritului ºi a energiei doar la nivel declarativ. Cel puþin asta reiese din (ne)faptele parlamentarilor judeþului Hunedoara care au fost absenþi la dezbaterea publicã organizatã de Primãria Petroºani pe tema Complexului Energetic Hunedoara. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A A lþi bani pentru grãdiniþa de la IG Duca. Consilierii locali de la Petroºani au rectificat bugetul local, astfel au alocat încã 170.000 de lei pentru ceea ce ar trebui sã devinã grãdiniþã cu program prelungit. În tot acest timp, structura existentã se degradeazã pe zi ce trece. Cãrãmizile deja au început sã se erodeze ºi sã cadã, iar în clãdire ºi-au fãcut adãpost oamenii strãzii ºi drogaþii. Acum, municipa- litatea a alocat suma de 170.000 de lei pentru continuarea lucrãrilor. Clãdirea, care ar fi trebuit sã devinã un edificiu de educaþie pentru sute de copii din Petroºani, a ajuns un loc unde boschetarii îºi duc veacul ºi unde persoane diferite se pot droga. Incinta clãdirii a ajuns depozit de gunoaie ºi adãpost pentru boschetari. Mai grav este faptul cã aici se gãsesc ºi sticle întregi de prenadez, dar ºi pungi cu ajutorul cãrora aceastã substanþã a fost inhalatã. Construcþia edificiului nu a fost finalizatã, iar miniºtrii dau vina pe autoritãþile locale. Condamnatã sã rãmânã la stadiu de construcþie neterminatã sau, mai bine spus, ruinã. Aceasta pare sã fie soarta grãdiniþei de lângã ªcoala Generalã „I.G.Duca” din Petroºani, pentru care nu se mai gãsesc fonduri în vederea finalizãrii ei. Asta în ciuda faptului cã ar fi nevoie de locuri suplimentare în grãdiniþe, însã Ministerul Educaþiei nu a mai gãsit în conturi sumele necesare finalizãrii lucrãrilor. Construcþia acestui edificiu a început în anul 2007 ºi nici pânã în prezent nu a fost finaliza- tã. Pânã la acest stadiu, lucrarea a fost executatã de SC Simar SRL, firmã controlatã de omul de afaceri Alin Simota, care a câºtigat licitaþia organizatã în anul 2007. A încasat aproximativ 1,2 milioane de lei, dar construcþia este departe de a fi finalizatã. Valoarea de adjudecare a fost de puþin peste 1,5 milioane de lei, iar grãdiniþa trebuia finalizatã dupã 14 luni de la demararea construcþiei, respectiv 30.12.2008. Monika BACIU Monika BACIU 2016 ar putea aduce impozite mai mari S tã în mâna consiliilor locale. Este vorba despre creºterea impozitelor pentru locuinþe ºi chiar de 20 de ori mai mari pentru spaþiile comerciale ar putea plãti persoanele fizice începând de la anul. Acest lucru tine de noul cod fiscal. Sistemul de impozitare a proprietãþilor imobiliare se va schimba radical, din 2016, conform noului cod. Cele mai afectate vor fi persoanele fizice care deþin clãdiri nerezidenþiale, folosite în scop economic, adicã spaþii comerciale sau de birouri. Destinaþia clãdirii - rezidenþialã sau nerezidenþialã - este princi- palul criteriu în funcþie de care se vor stabili taxele locale de anul viitor. În prezent, Codul fiscal nu face aceastã distincþie ºi instituie formulele de calcul (cota de impozit, valoarea impozabilã) în funcþie de statutul proprietarului: persoanã fizicã sau juridicã. Persoanele fizice care acum plãtesc aceleaºi impozite, indiferent de scopul în care este utilizat imobilul, vor datora mai mult, din 2016. Pentru spaþiile comerciale sau de birouri, vor plãti exact ca firmele. Taxa va fi cel puþin dublã ºi va putea ajunge chiar de 20 de ori mai mare. Nivelul va depinde de decizia consiliilor locale care vor putea alege o cotã din intervalul 0,2%- 1,3%. În cazul în care nu existã un raport de evaluare, cota de impozit va fi 2%. Toate aceste lucruri nu reprezintã un motiv de îngrijorare pentru cã acest impozit s-ar putea sã nu se mãreascã ºi din punctul de vedere cã anul 2016 este ºi un an electoral în care toate partidele politice vor veni cu tot felul de promi- siuni în care totul va fi doar lapte ºi miere. Monika BACIU Monika BACIU 170.000 de lei pentru continuarea lucrãrilor Grãdiniþa de la IG Duca se “construieºte” cu câte o cãrãmidã în minus Susþinerea CEH, subiect de propagandã electoralã Vochiþoiu ºi Nistor nu îºi leagã numele de lacãtul de pe CEH

description

CVJ NR. 933 MARTI 1 SEPTEMBRIE 2015

Transcript of CVJ NR. 933 MARTI 1 SEPTEMBRIE 2015

  • Cotidian regional zz Apare de luni pn vineri n toate localitile Vii Jiului zz Redacia i administraia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroani (Casa de Cultur)

    www.cronicavj.ro z E-mail: [email protected] z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

    Cronica Vii JiuluiFondat 2011 z Anul IV z Nr. 933

    Marti, 1 Septembrie 2015

    ngrijorai de soarta mineritului i a energiei doar la niveldeclarativ. Cel puin asta reiese din (ne)faptele parlamentarilorjudeului Hunedoara care au fost abseni la dezbaterea publicorganizat de Primria Petroani pe tema Complexului EnergeticHunedoara. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

    A li bani pentrugrdinia de la IGDuca. Consilierii localide la Petroani au rectificat bugetul local,astfel au alocat nc170.000 de lei pentruceea ce ar trebui sdevin grdini cuprogram prelungit.

    n tot acest timp, structura existent sedegradeaz pe zi ce trece.Crmizile deja au nceputs se erodeze i s cad,iar n cldire i-au fcut

    adpost oamenii strzii idrogaii. Acum, municipa-litatea a alocat suma de170.000 de lei pentrucontinuarea lucrrilor.Cldirea, care ar fi trebuits devin un edificiu de

    educaie pentru sute decopii din Petroani, a ajunsun loc unde boschetarii i duc veacul i unde persoane diferite se potdroga. Incinta cldirii aajuns depozit de gunoaie i

    adpost pentru boschetari.Mai grav este faptul c aicise gsesc i sticle ntregi de prenadez, dar i pungicu ajutorul crora aceastsubstan a fost inhalat.Construcia edificiului nu afost finalizat, iar minitriidau vina pe autoritilelocale.

    Condamnat s rmnla stadiu de construcieneterminat sau, mai binespus, ruin. Aceasta pares fie soarta grdiniei delng coala GeneralI.G.Duca din Petroani,pentru care nu se mai gsesc fonduri n vedereafinalizrii ei. Asta n ciudafaptului c ar fi nevoie de locuri suplimentare ngrdinie, ns MinisterulEducaiei nu a mai gsit n

    conturi sumele necesarefinalizrii lucrrilor.

    Construcia acestui edificiu a nceput n anul2007 i nici pn nprezent nu a fost finaliza-t. Pn la acest stadiu,lucrarea a fost executatde SC Simar SRL, firmcontrolat de omul deafaceri Alin Simota, care actigat licitaia organizatn anul 2007. A ncasataproximativ 1,2 milioanede lei, dar construcia estedeparte de a fi finalizat.Valoarea de adjudecare a fost de puin peste 1,5 milioane de lei, iargrdinia trebuia finalizatdup 14 luni de lademararea construciei,respectiv 30.12.2008.

    Monika BACIUMonika BACIU

    2016 ar putea aduceimpozite mai mariS t n mna consiliilor locale.Este vorba desprecreterea impozitelorpentru locuine ichiar de 20 de ori maimari pentru spaiilecomerciale ar puteaplti persoanele fizicencepnd de la anul.

    Acest lucru tine de noulcod fiscal. Sistemul deimpozitare a proprietilorimobiliare se va schimbaradical, din 2016, conformnoului cod.

    Cele mai afectate vor fipersoanele fizice care dein cldiri nerezideniale,folosite n scop economic,adic spaii comerciale saude birouri. Destinaiacldirii - rezidenial saunerezidenial - este princi-palul criteriu n funcie decare se vor stabili taxelelocale de anul viitor. nprezent, Codul fiscal nu

    face aceast distincie iinstituie formulele de calcul(cota de impozit, valoareaimpozabil) n funcie destatutul proprietarului: persoan fizic sau juridic.

    Persoanele fizice careacum pltesc aceleaiimpozite, indiferent descopul n care este utilizatimobilul, vor datora maimult, din 2016. Pentruspaiile comerciale sau debirouri, vor plti exact cafirmele. Taxa va fi celpuin dubl i va puteaajunge chiar de 20 de orimai mare.

    Nivelul va depinde dedecizia consiliilor localecare vor putea alege ocot din intervalul 0,2%-1,3%. n cazul n care nu exist un raport deevaluare, cota de impozitva fi 2%.

    Toate aceste lucruri nureprezint un motiv dengrijorare pentru c acestimpozit s-ar putea s nu semreasc i din punctul devedere c anul 2016 estei un an electoral n caretoate partidele politice vorveni cu tot felul de promi-siuni n care totul va fidoar lapte i miere.

    Monika BACIUMonika BACIU

    170.000 de lei pentru continuarea lucrrilor

    Grdinia de la IG Duca se construietecu cte o crmid n minus

    Susinerea CEH, subiect de propagand electoral

    Vochioiu i Nistor nu i leag numele de

    lactul de pe CEH

  • O echip complexdin cadrul SistemulHidrotehnicIndependent (SHI)Petroani, unitateaflat n subordineaAdministraieiBazinale de Apa Jiu Craiova a demarat overificare n cazulpolurii cu substanepetroliere, semnalatpe Jiul de Est.

    Potrivit directoruluiSHI Petroani, SorinCorici, ieri diminea,mai muli specialiti aunceput o verificare nurma creia s poatstabili cine se facevinovat de poluare, iar

    n urma anchetei vorfi luate i msurile desancionare de caredispun inspectorii dela Apele Romne.

    Avem oechip formatdin analiti de lalaborator i de laresurse de ap nteren i acetiaverific sursa depoluare. Sper s oidentificm i slum msurile derigoare, a spus Sorin Corici, efSistemulHidrotehnic ValeaJiului.

    Incidentul eco-

    logic de pe Jiul de Esta fost observat, sm-bt dimineaa, dectre mai muli localni-ci aflai la pescuit, n

    zona transportoruluide crbune al MineiLivezeni din Petroani.Scderea debituluiJiului a scos la iveal oconduct ce pare a fio reea de canalizareindustrial care vinedin incinta exploatriii pe care este deversat ap uzat,n special cu produsede origine petrolier.

    Potrivitspecialitilor, existsuspiciunea ca acestereziduuri s provin dela min, sau de la ceicare au n apropieregaraje. Deocamdat sefac cercetri, iar cei ncauz, dac vor fiidentificai, vor fiamendai. Oameniispun c reeaua industrial de canal cear putea aparineexploatrii miniere,

    cnd Jiul are un debitnormal, este acoperiti deversarea se facepe fundul albiei astfelc este mai greu desesizat.

    Poluarea ar puteaproveni ori de la uni-tatea minier ct i de

    la cei care au napropiere garaje ncare fac reparaii autoi care ar putea fibranai la reeauaindustrial decanalizare.

    MaximilianMaximilianGNJUGNJU

    Cronica Vii Jiului | Marti, 1 Septembrie 20152 Actualitate

    Materialele marcatePromovare reprezint

    PUBLICITATE

    Cronica Vii Jiului

    www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

    E-mail:[email protected]

    Director:z Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

    0744.268.352

    Colectivul de redactie: z Ileana FIRULESCUIleana [email protected]

    z Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])z Maximilian GMaximilian GNJUNJU([email protected])z Monika BACIUMonika BACIUz Genu TUUGenu TUU

    Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

    Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

    COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

    Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroani Tiprit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

    Responsabilitatea materialelor aparine n exclusivitate autorilor

    Stau printre tone dedeeuri, mizerii,obolani i conductecu dejecii sparte nscara blocului, iar dinacest motiv s-au mbol-nvit de hepatit. Astasusin acum reprezen-tanii DSP, care au luatprobe din ap i dinapartamentele n carelocuiesc cei care s-aumbolnvit i acum autras concluziile. Dinpcate, cei mai mulisunt copii i adoles-ceni, care au nevoiede mai mult educaie,pentru a nelege ctrebuie s se spele pemini. Asta, dac au

    ap potabil n apartamente.

    Partea de controln sntate public aDSP a recoltat probede ap din cele 3blocuri n care auaprut cazurile i s-aajuns la concluzia capa potabil de reeaeste potabil din toatepunctele de vedere inu s-au gsit indicatorimodificai la aparecoltat. Deci, putemspune c hepatita detip A este, din nou,boala minilor murdare, a spus dr.Cecilia Biru, purttorde cuvnt al DSP

    Hunedoara.Mizeria este i se

    poate observa cu ochiul liber, n jurulblocurilor. Acolo suntdepozitate deeuri iobolanii, goangele,cldura de peste vari cinii ori pisicile, aumpnzit zona demicrobi. DSP a i dispus msuri n acestsens, pentru c nu agsit defeciuni la sis-temele de alimentarecu ap, iar acum auapelat la medicii defamilie. mpreun cumedicii de familie s-afcut vaccinarea copi-ilor cu vaccin mpotri-

    va hepatitei de tip A pentru copii, la cei care au fost ncontact n acea zon.Supraveghereacazurilor se face ncontinuare i noisperm s se continueprin medicii de familie,educaia pentru sn-tate, ca s le artmprinilor ce impor-tan are igiena, amai adugat purttorulde cuvnt al IPJHunedoara.

    Din pcate, cei maimuli sunt copii, iarbolnavii au ajuns toi laspitalul de boli conta-gioase de la Vulcan.

    Tocmai din acestmotiv, msurile au fostluate i n unitile denvmnt, mai alesc mai e puin incepe coala.

    Majoritatea suntcazuri care au aprutla copii, adolesceni iaduli tineri. S-auanunat medicii defamilie, iar mpreuncu acetia s-a fcutdezinfecia la unitilecolare, pentru cprimele cazuri auaprut n ultimele zilede coal, la copii dela o grdini, ct idezinfecia la familiilela care au aprut

    cazurile de hepatit, amai spus sursa citat.

    Primele mbolnviriau fost sesizate lanceputul verii i, deatunci, un val de bolnavi de hepatit au ajuns la spital. Devin sunt, cu siguran,mizeriile din jurulblocurilor n care aulocuit. Cei mai mulilocuiesc n familiisrace, pentru cacum 18 ani priniilor s-au disponibilizat ide atunci au rmas striasc din ajutoaresociale.

    DianaDianaMITRACHEMITRACHE

    Copiii din Dallas, MBOLNVII DE MIZERIEU n numr de 36 de locuitori ai Cartierului denumit Dallas,dup celebrul serial american, s-au mbolnvit de hepatitdin cauza mizeriei n care tresc. Direcia de Sntate Public afcut mai multe verificri i a tras concluziile, n urma mboln-virii n mas a celor ce stau n blocurile turn ale Vulcanului.

    Inspectorii Apelor Romne caut vinovaiipentru poluarea de pe Jiul de EstM ai multe reziduuri petroliere au fost gsite pe apaJiului, n zona minei Livezeni. Civa localnici ausesizat existena unor produse petroliere ntr-un canal i astaacum, cnd Jiul de Est a sczut foarte mult din cauza secetei,iar responsabilii de la Apele Romne au demarat o anchet.

  • Termoficarea mareaproblem ajudeului

    P entru c nueste stoc de cr-bune, iar situaia dela cele dou termo-centrale din Paroenii Mintia nu este deloc favorabil, primarii din Deva iPetroani au sesizatinclusiv Guvernul iPreedinia.

    Mai mult, la finelesptmnii trecute aavut loc i o con-fruntare cu cei venii dela Bucureti pe prob-leme de minerit, dar, nciuda previziunilor sum-bre, mai sunt speranepentru aceast iarn.

    Prezent la Petroanipentru o ntlnire cufactorii de rspunderedin Valea Jiului,Emilian Ghimpu a datverdictul final: ultimaton de huil va fiscoas n 2018. Pnatunci, ns, trebuieasigurat termoficarea

    pentru acest an, iarTiberiu Iacob Ridzicrede c va gsi soluiasalvatoare, mai ales ca i sesizat GuvernulRomniei, pe nsuipremierul VictorPonta, ca i pepreedintele KlausIohannis.

    Lucrurile nu suntfoarte bune pentru noi.Marea problem,despre care s-a discutati la ntlnirea de lafinele sptmnii trecute, a fost legat deasigurarea crbunelui latermocentrala Mintia iParoeni. Eu sper can septembrie s avemo soluie, sau o vestefavorabil, s avemasigurat stocul de crbune pentru a puteaasigura stocul de crbune pentru energianecesar termoficrii,

    att la Petroani, ct ila Deva, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroani.

    ntlnirea de laPetroani a scos laiveal faptul c mineri-tul este pe cale de a senchide, iar anul acestaeste primul n careminerii nu pot asigurastocul de crbune nece-sar funcionrii celordou termocentrale.Ambele sunt oprite demai bine de o lun i,pe tot parcursul anului, au funcionat cuintermitene.

    n plus, investiiile dela TermocentralaParoeni, ca i de laMintia sunt multntrziate, chiar dacGuvernul a promisbanii nc din aprilie.

    Diana Diana MITRACHEMITRACHE

    Cronica Vii Jiului | Marti 1 Septembrie 2015 Actualitate 3

    Doi din zece

    Doi din zece. Nueste vorba de vreocombinaie magic lavreo loterie ci denumrul parlamenta-rilor judeuluiHunedoara au fostprezeni la evenimentulorganizat de primarulmunicipiului PetroaniTiberiu Iacob Ridzi.Deputatul PSD CristianResmeri i deputatulPNL Carmen Hru

    au fost singurii parla-mentari care mcar aufost prezeni la aceastdezbatere a crei concluzii sunt sumbre.

    Senatorul de Valea JiuluiHaralambie Vochioiucare se declar un militant nverunatpentru salvarealocurilor de munc i aComplexului EnergeticHunedoara a fostmarele absent al aces-tei dezbateri. Ori decte ori are posilibili-tatea, acesta susine

    verbal ComplexulEnergetic ns la ntlnirea dintre factoriidecideni, politici,administrativi i sindicaliti nu a fostprezent. Vochioiuspune c este la curent cu problemeleComplexului EnergeticHunedoara i n plusacesta trebuie s tiecare sunt dificultile

    din minerit avnd n vedere faptul c a lucrat la min.Haralambie Vochioiua fost strungar UmiromPetrosani n perioada1988 1991, apoi din1991 pn n 1997muncitor E. M. Petrila,din 1997 pn n2001 acesta a avansatfiind inger la MinaPetrila. Nu odat senatorul de ValeaJiului a organizat conferine de pres pe

    tema ComplexuluiEnergetic Hunedoaraaducnd la masa dis-cuiilor diferii oficialicare au vociferat cGuvernul Romniei iVictor Ponta susinDECLARATIVComplexul EnergeticHunedoara. Acestedeclaraii au fost contrazise oficial depreedintele CA alCEH care a scpatporumbelul i adeclarat c anul 2018este anul n care dinValea Jiului se vascoate ultima lopat decrbune. Senatorul afost ns reprezentat deefa de cabinet care i-atransmis acestuiamasajul discuiilor.

    Un alt parlamentarcare a declarat denenumrate ori csusine funcionareaComplexului EnergeticHunedoara a fostLaureniu Nistor.

    Cnd a avut ocaziade a sta fa n fa cu mulimea acesta afost absent. n schimb,Nistor a participat cu o zi mai trziu la uneveniment care nureprezint un interesmajor pentru ValeaJiului. Aniversarea a145 de ani defuncionare a grii dinPetroani, aciuneorganizat sub marcaPSD, l-a avut ca invitatpe cel care a susinutn funcie la conduce-rea CEH, directoriicare nu au fcut altce-va dect s pun pebutuci aceast entitate.

    Astfel, energia imineritul din judeulHunedoara reprezintpentru politicieni doarsubiect de propagandelectoral. Niciunul nuvrea ca numele su sfie legat de punerealactului pe aceastindustrie care are nc peste 6000 deangajai.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Susinerea CEH, subiect de propagand electoral

    Vochioiu i Nistor nu i leag numele de lactul de pe CEH

    ngrijorai de soarta mineritului i aenergiei doar la nivel declarativ. Celpuin asta reiese din (ne)faptele parlamen-tarilor judeului Hunedoara care au fostabseni la dezbaterea public organizat dePrimria Petroani pe tema ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

    S tatul romnpregtete unimport de crbune.

    Fr un buget de venituri i cheltuieliaprobat pentruComplexul EnergeticHunedoara i custocurile la zero, statul romn vrea sachiziioneze crbunedin import.

    Bugetul de veniturii cheltuieli e depiti dac nu se aprobrpin memorandumvom importa crbunei l vom amesteca cucel romnesc. Nuputem ncepe demer-surile pentru importpentru c nu sunt banila buget. n cel multdou sptmni vrem s tranmproblema, a declaratAurelian Ghimpu,preedintele CA al CEH.

    TermocentralaParoeni este opritdin cauz c nu estecrbune, iar la iarnzeci de mii de abonaiai serviciilor de ter-moficare din jude nuvor avea cu ce s senclzeasc. Astfel,

    oficialii MinisteruluiEnergiei pregtesc unimport din cauza striide necesitate. Legatde import, DNA verific mai multedocumente n acestsens. Procurorii inves-tigheaz importul a400.000 de tone de crbune dinFerederaia Rus, princompanii din Ungariai Elveia. n noiem-brie 2011, ComplexulEnergetic Hunedoarapublic un anun pen-tru import de crbune.Nu organizeaz licitaie. Negociazdirect cu traderulinternaional de produse energetice -Societatea Vitol din Elveia.

    Primul lot, de63.000 de tone decrbune, estecumprat cu 99,2euro/ton. Apoi, maisunt ncheiate cinciacte adiionale pentrunc 157.000 tone de crbune.

    La jumtatea anului2012, compania destat ncheie un noucontract cu Vitol. Alte200.000 tone de cr-bune sunt cumprate

    prin negociere direct.De aceasta dat,Electrocentrale Devanu mai public niciunanun internaional.Director general esteCostel Alic, membruPSD i fost prefect deHunedoara. Tot lafinalul lui 2011, o altcompanie maghiar,GR Carbon KFT,ctiga un contractpentru livrarea a20.000 tone de crbune. n ianuarie2012, companiacedeaz contractulctre Train HungaryKFT. Peste o lun,Electrocentrale Devasemneaz un actadiional, pentru ocantitate suplimentar,de 8.950 tone de cr-bune. Costul total estede 2 milioane euro.

    Monika BACIU Monika BACIU

    Stare de necesitate. Statul import crbune

  • Au vizitat Craiova n vizit prin ar. Dasclii dela coala General Numrul 7din Petroani au decis s i ducpe elevi n vizit rpin oraele rii.Astfel, la sfritul sptmnii trecute, cei mici au fost n vizit nmunicipiul Craiova.

    100 de elevi i 15 cadre didactice dela coala Gimnazial Nr.7 din Petroaniau vizitat municipiul Craiova. Excursia afost una dintre activitile cultural-reacre-ative organizate n cadrul proiectuluiPOSDRU 151551 "Stop abandonuluicolar!". Au fost vizitate Catedrala

    Mitropolitan "Sf. Dumitru", MuzeulOlteniei - secia de tiine, Grdina zoologic i Parcul Nicolae Romanescu,centrul nou i centrul vechi din CetateaBniei., spun reprezentanii coliiGenerale Numrul 7 din Petroani.

    Sub egida Stop abandonului colar!,timp de opt luni, prin intermediul unuiproiect gestionat de coala numrul 7din Petroani i aministraia local dincapitala Vii Jiului, se deruleaz unproiect n valoare de peste 842.000 delei. Banii vor ajunge, n parte, la copiiicare provin din familii cu problemesociale. Numai n Petroani sunt incluin acest proiect aproximativ 140 decopii, care primesc lunar o burs lunarde 400 de lei, timp de opt luni, doar cucondiia s nu abseneze de la cursuri.Celor din Petroani li se adaug i aliidin Lupeni. Aceti copii vor fi consiliaizilnic de ctre profesorii lor.

    n Petroani, centrul educaional estela coala numrul 7, unde 28 de cadredidactice vor lucra cu aceti copii. nacest proiect cu finanare european suntcuprinse 4 coli, din care dou sunt nPetroani i Lupeni, iar celelalte dou noraul Sadova i Filiai.

    Monika BACIUMonika BACIU

    S trinii ar daorice s ipoarte. Muli dintreturitii strini care viziteaz zonanoastr sunt foarte ncntai de lucrurilede artizanat pe carele vd aici.

    Dar la mare cutarede departe sunt ciorapiide ln care de cnd aufost descoperii de ctreturitii strini sunt peprimul loc n topulpreferinelor acestora.Muli dintre acetia iachiziioneaz mai multeperechi n vezitele pecare le fac pemeleagurile noastre imai mult dect att daucomanda femeilor careconfecioneaz astfel deciorapi pentru c aces-tea s fac ct maimulte perechi posibil

    pentru a fi trimise nstrintate unde preullor poate ajunge i la15-20 de euro. nfiecare an cnd vin nRomnia trec i pe latanti Lenuta n ValeaJiului pentru ctevaperechi din faimoii eiciorapi de ln. Chiardac poate pe momentnu are s-mi dea maimult de dou, treiperechi pentru c cererea este foartemare, are adresa meadin Germania i acolo

    mi trimite n fiecare anun colet cu mai multeperechi pe care eu lecomercializez maideparte pentru c nemiisnt pur i simplunnebunii de acestelucruri pe care ei le con-sider de artizanat, nepovestete o romncstabilit n Germania.Mai mult dect att cer-erea este foarte mare in Italia sau n Spaniamai ales c acolo sntcomuniti mari de

    romani i unde numrulpersoanelor plecate dinValea Jiului este foartemare. Toate aceste per-soane plecate au acascte o mam sau obunic, care le face astfel de ciorapi carepentru noi au cu totul icu totul alt scop, darpentru strini snt ade-vrate obiecte de artpentru care sunt dispuis i deschid largportofelele. Am doicopii care sunt plecai n

    Italia de civa ani dezile. Obinuii ca acasn iernile friguroase cndpurtau ciorapi de lnfcui de mine, aa s-auobinuit i n Italia. Dupprima iarn m-a sunatfica mea i mi-a zis ctrebuie neaprat s i facct mai multe astfel deperechi pentru c italie-nii au fost nnebuniidup ei i c nu mai arenicio pereche pentru ea.Toate le-a dat prietenilorde acolo care au fostdispui s m plteascpentru a le face ct mai

    multe perechi, att demult le-au plcut, nespune o bunicu careface astfel de ciorapi.

    Exist foarte multelucruri din care ValeaJiului ar avea de ctigatchiar dac nu la scarindustrial dar dacfiecare ar fi ncurajat sfac ceea ce tie maibine, din toate acestemeteuguri oamenii arctiga ceva bani iarvorba s-ar duce maideparte ceea ce nu ar fiun lucru ru.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Cronica Vii Jiului | Marti, 1 Septembrie 20154 Actualitate Actualitate 5

    Ultima anspentru a deveniliceeni ncepe repartizarea laliceu. Cea de-a treiaetap de repartizare la liceuva avea loc n cursul acesteisptmni, mai exact nperioada 3-4 septembrie.

    n primele dou zile din lunaseptembrie, se vor desfura pro-bele de aptitudini sau de verificarea cunotinelor de limb modernsau matern.

    A treia etap de admitere n

    nvmntul liceal de stat seorganizeaz pentru candidaii din seria curent, precum i pentru cei din seriile anterioarecare nu mplinesc 18 ani pn ladata nceperii cursurilor anuluicolar 2015-2016.

    n etapa a treia de admitere vorparticipa: candidaii nerepartizai,candidaii care nu s-au nscris launitatea de nvmnt unde aufost repartizai, elevii cu sitaianencheiat/corigeni la sfritulclasei a VIII-a, care au promovatclasa a VIII-a dup examenele deamnare/corigen, elevii care nuau promovat clasa a IX-a n anulcolar 2014-2015 sau n aniianteriori.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Alocaia copiluluieste substanial maimare n rile din vestul Europei, iarhunedorenii caremuncesc legal naceste state au drep-tul de a beneficia dealocaia copilului lavaloarea din acesteri.

    Din acest motiv,foarte muli au ajunsla Agenia Judeeanpentru PrestaiiSociale Hunedoara iau cerut documentelejustificative pentru a-i face transferuldosarului n rile ncare lucreaz de undencaseaz alocaiacopilului, chiar dacmicuii stau n ar.

    Stranierii beneficiazde un regulamentadoptat la nivelulUniunii Europene, ncondiiile n careacetia pltesc taxe lanivelul statului n carelucreaz.

    Procedura pe caretrebuie s o parcurghunedorenii pentruobinerea alocaieieuropene ncepe la

    Agenia Judeeanpentru PrestaiiSociale unde com-pleteaz formularelenecesare, iar dup cevor fi verificate toatedatele completate ndocument i dosaruleste aprobat, banii leintr n conturi.

    MaximilianMaximilianGNJUGNJU

    Vine viiturape JiuJ iul va fi mari ncretere, pentruc de luni s-a demaratprocedura de golire abarajului de la Valeade Peti. Populaia afost deja avertizat iJiul de Vest va crete,ca i Jiul n defileulspre Gorj, cu maxim ojumtate de metru.

    Pentru prima dat nultimii 40 de ani, la Valeade Peti se fac reparaii iapa va fi golit din baraj.

    Procedura a nceput de luni i timp de ctevazile va fi golit toatacumlarea de ap. Astava crea pe Jiu o viitur ceva crete puin nivelulapei, care oricum esteacum foarte sczut, din

    cauza secetei. n cursul zilei de

    luni, 31 august, se facmanevrele de golire. Amanunat toi factoriiresponsabili, inclusivprimriile i avem ctevafirme care lucreaz peJiu, ca s i ia msurilede riguare. O s creascnivelul cu 40 cm, adeclarat Sorin Corici,eful SistemuluiHidrotehnic din ValeaJiului.

    Viitura va fi sesizabilde mari i cei careobinuiesc s i pascvitele, ori s treac pesteap, tiind c este mic,sunt sftuii s evite Jiulde Est i Jiul din DefileulJiului.

    n zilele urmtoare vor fi scoi i petii dinap, iar apoi vor ncepelucrrile de reparaii programate.

    Diana Diana MITRACHEMITRACHE

    A dministraialocal de laLupeni i va achitacontribuia ctreAsociaia Judeeanpentru OcrotireaAnimalelor frStpn.

    Cei de la Lupeni aufost menionai ca afln-du-se printre cei care nui-au achitat contribuiactre serviciul de ecarisaj.Fiecare unitate adminis-trativ-teritorial trebuie sachite anual o contribuiede 2,5 lei/cap de locuitor.Astfel, municipalitatea dela Lupeni va scoate dinvisterie aproape 60 demii de lei.

    Avnd n vedereadresa emis de Asociaia de DezvoltareIntercomunitar SeviciulJudeean pentruOcrotirea Animalelor frStpn prin care ne estetransmis hotrreaAdunrii Generale aAsociaiei de stabilire a

    cotizaiei membrilor asociaiei n cuantum de2,5 lei/locuitor, rezultndo valoare anual a cotiza-iei de 58,50 mii lei pen-tru municipiul Lupeni, searat n nota de funda-mentare a proiectului dehotrre. Bugetul munici-palitii permite plata coti-zaiei, astfel c banii sealoc asociaiei.

    Analiza execuieibugetare la data de15.08.2015 precum ianaliza necesarului decheltuieli pn la sfritulanului pe fiecare capitolinformez Consiliul Localc suma poate fi supor-tat din bugetul local, semai arat n nota de fun-dametare a proiectului.Cotizaia pentru asociaianfiinat pentru a rezolvaproblema cinilor comuni-tari la nivelul judeului estede 2,5 lei pe cap delocuitor/an. Din sumaalocat pentru acest servi-ciu, rezult c la Lupenisunt 23.390 de persoane.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Dup baculde toamn,admitere laUniversitateR ezultatele exam-enului de bacala-ureat vor fi afiateastzi, iar reprezen-tanii Universitii dinPetroani sper caacum s se ocupe toatelocurile bugetate careau rmas disponibiledup prima etap derepartizare.

    Dup etapa de reparti-zare a candidailor dinvar, la Universitatea dinPetroani au mai rmasdisponibile 275 de locuribugetate, 266 la studiileuniversitare de licen i 9la studiile universitare demasterat.

    Cele mai multe locuridisponibile la studiile uni-

    versitare de licen sunt laFacultatea de InginerieMecanic i Electric, specializarea inginerie elec-tric i energetic. n ceeace privete Facultatea deMine cele mai multe locuridisponibile sunt la spe-cilizarea Mine, Petrol igaze inginerie minier.37 de locuri bugetate maisunt disponibile la aceastspecializare.

    La polul opus, cele maipuine locuri disponibilesunt la Facultatea detiine. Aici, la mai multedomenii de studii toatelocurile bugetate au fostocupate nc din primasesiune de admitere. LaFacultatea de tiine celemai multe locuri vacantesunt la specializareamatematic informatic.n ceea ce privete studiileuniversitare de masterat,cele nou locuri disponibilesunt la Facultatea detiine la domeniul destudii matematic didactic.

    Monika BACIUMonika BACIU

    U n incendiudevastator seputea solda cupierderi de vieiomeneti dac nuera observat la timpde ctre un poliistdin Aninoasa.

    Alturi de un localnic, acesta a scoso pensionar din casacare ardea ca otor i pn la sosirea echipelor deintervenie alepompierilor a pus laadpost i animaleledin gospodrie.

    Dezastrul a avut locla sfritul sptmniitrecute, iar casacuprins de flcri seafl n zona Iscroni,pe un deal unde accesul se face greoi.Focul a fost observatde ctre eful PoliieiAninoasa i mpreuncu un localnic acetiaau pornit spregospodrie.

    Potrivit unor surse,comisarul NicolaeAirinei se afla ntr-overificare pe razalocalitii, dup ce nurm cu dou zileorganizase o aciune

    de amploare pentrudestructurarea unorclanuri interlope.Cnd au ajuns la loculincendiului, cei doi auconstatat c proprieta-ra locuinei nici mcarnu tia c-i arde casa.

    Acoperiul ardeaca o tor i btrnaera n cas, sttea pecanapea. Nu tia ce se ntmpl i oricndse putea prbuiacoperiul n flcripeste ea, spunelocalnicul care a inter-venit alturi de anga-jatul IPJ Hunedoara.Poliistul a intrat nlocuina cuprins deflcri i a gsit-o pefemeie uitndu-se latelevizor. mpreun culocalnicul au scos-o pefemeie i au dus-o laloc sigur, iar pncnd echipajele depompieri au reuit s

    ajung la loculinterveniei, cei doi au mai salvat icteva animale dingospodrie.

    Totodat a fostscoas o butelie dearagaz aflat nbuctrie, care puteaexploda n oricemoment. Pentru cincendiul a fost obser-vat la timp o poartensemnat a casei afost salvat, iar pen-sionara nu a rmas pedrumuri. La loculdezastrului a ajuns iprimarul localitiiAninoasa, NicolaeDunca i a promispensionarei c-i va daun ajutor de laprimrie pentru a-ireface casa, mai alesc btrna nu mai arepe nimeni care s oajute.

    MaximilianMaximilianGNJUGNJU

    Cer alocaii n ara n care muncesc

    osetele de ln ale bunicii, moft pentru strini

    eful Poliiei Aninoasa a scos olocalnic din casa care-i luase foc

    Primria Lupeni aloc banipentru serviciul de ecarisaj

    Z eci de hunedoreni care lucreaz n strintate au btut la ua Ageniei Judeene pentru Prestaii SocialeHunedoara, pentru a-i obine documentele necesarentocmirii dosarului pentru alocaia copilului.

  • Au vizitat Craiova n vizit prin ar. Dasclii dela coala General Numrul 7din Petroani au decis s i ducpe elevi n vizit rpin oraele rii.Astfel, la sfritul sptmnii trecute, cei mici au fost n vizit nmunicipiul Craiova.

    100 de elevi i 15 cadre didactice dela coala Gimnazial Nr.7 din Petroaniau vizitat municipiul Craiova. Excursia afost una dintre activitile cultural-reacre-ative organizate n cadrul proiectuluiPOSDRU 151551 "Stop abandonuluicolar!". Au fost vizitate Catedrala

    Mitropolitan "Sf. Dumitru", MuzeulOlteniei - secia de tiine, Grdina zoologic i Parcul Nicolae Romanescu,centrul nou i centrul vechi din CetateaBniei., spun reprezentanii coliiGenerale Numrul 7 din Petroani.

    Sub egida Stop abandonului colar!,timp de opt luni, prin intermediul unuiproiect gestionat de coala numrul 7din Petroani i aministraia local dincapitala Vii Jiului, se deruleaz unproiect n valoare de peste 842.000 delei. Banii vor ajunge, n parte, la copiiicare provin din familii cu problemesociale. Numai n Petroani sunt incluin acest proiect aproximativ 140 decopii, care primesc lunar o burs lunarde 400 de lei, timp de opt luni, doar cucondiia s nu abseneze de la cursuri.Celor din Petroani li se adaug i aliidin Lupeni. Aceti copii vor fi consiliaizilnic de ctre profesorii lor.

    n Petroani, centrul educaional estela coala numrul 7, unde 28 de cadredidactice vor lucra cu aceti copii. nacest proiect cu finanare european suntcuprinse 4 coli, din care dou sunt nPetroani i Lupeni, iar celelalte dou noraul Sadova i Filiai.

    Monika BACIUMonika BACIU

    S trinii ar daorice s ipoarte. Muli dintreturitii strini care viziteaz zonanoastr sunt foarte ncntai de lucrurilede artizanat pe carele vd aici.

    Dar la mare cutarede departe sunt ciorapiide ln care de cnd aufost descoperii de ctreturitii strini sunt peprimul loc n topulpreferinelor acestora.Muli dintre acetia iachiziioneaz mai multeperechi n vezitele pecare le fac pemeleagurile noastre imai mult dect att daucomanda femeilor careconfecioneaz astfel deciorapi pentru c aces-tea s fac ct maimulte perechi posibil

    pentru a fi trimise nstrintate unde preullor poate ajunge i la15-20 de euro. nfiecare an cnd vin nRomnia trec i pe latanti Lenuta n ValeaJiului pentru ctevaperechi din faimoii eiciorapi de ln. Chiardac poate pe momentnu are s-mi dea maimult de dou, treiperechi pentru c cererea este foartemare, are adresa meadin Germania i acolo

    mi trimite n fiecare anun colet cu mai multeperechi pe care eu lecomercializez maideparte pentru c nemiisnt pur i simplunnebunii de acestelucruri pe care ei le con-sider de artizanat, nepovestete o romncstabilit n Germania.Mai mult dect att cer-erea este foarte mare in Italia sau n Spaniamai ales c acolo sntcomuniti mari de

    romani i unde numrulpersoanelor plecate dinValea Jiului este foartemare. Toate aceste per-soane plecate au acascte o mam sau obunic, care le face astfel de ciorapi carepentru noi au cu totul icu totul alt scop, darpentru strini snt ade-vrate obiecte de artpentru care sunt dispuis i deschid largportofelele. Am doicopii care sunt plecai n

    Italia de civa ani dezile. Obinuii ca acasn iernile friguroase cndpurtau ciorapi de lnfcui de mine, aa s-auobinuit i n Italia. Dupprima iarn m-a sunatfica mea i mi-a zis ctrebuie neaprat s i facct mai multe astfel deperechi pentru c italie-nii au fost nnebuniidup ei i c nu mai arenicio pereche pentru ea.Toate le-a dat prietenilorde acolo care au fostdispui s m plteascpentru a le face ct mai

    multe perechi, att demult le-au plcut, nespune o bunicu careface astfel de ciorapi.

    Exist foarte multelucruri din care ValeaJiului ar avea de ctigatchiar dac nu la scarindustrial dar dacfiecare ar fi ncurajat sfac ceea ce tie maibine, din toate acestemeteuguri oamenii arctiga ceva bani iarvorba s-ar duce maideparte ceea ce nu ar fiun lucru ru.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Cronica Vii Jiului | Marti, 1 Septembrie 20154 Actualitate Actualitate 5

    Ultima anspentru a deveniliceeni ncepe repartizarea laliceu. Cea de-a treiaetap de repartizare la liceuva avea loc n cursul acesteisptmni, mai exact nperioada 3-4 septembrie.

    n primele dou zile din lunaseptembrie, se vor desfura pro-bele de aptitudini sau de verificarea cunotinelor de limb modernsau matern.

    A treia etap de admitere n

    nvmntul liceal de stat seorganizeaz pentru candidaii din seria curent, precum i pentru cei din seriile anterioarecare nu mplinesc 18 ani pn ladata nceperii cursurilor anuluicolar 2015-2016.

    n etapa a treia de admitere vorparticipa: candidaii nerepartizai,candidaii care nu s-au nscris launitatea de nvmnt unde aufost repartizai, elevii cu sitaianencheiat/corigeni la sfritulclasei a VIII-a, care au promovatclasa a VIII-a dup examenele deamnare/corigen, elevii care nuau promovat clasa a IX-a n anulcolar 2014-2015 sau n aniianteriori.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Alocaia copiluluieste substanial maimare n rile din vestul Europei, iarhunedorenii caremuncesc legal naceste state au drep-tul de a beneficia dealocaia copilului lavaloarea din acesteri.

    Din acest motiv,foarte muli au ajunsla Agenia Judeeanpentru PrestaiiSociale Hunedoara iau cerut documentelejustificative pentru a-i face transferuldosarului n rile ncare lucreaz de undencaseaz alocaiacopilului, chiar dacmicuii stau n ar.

    Stranierii beneficiazde un regulamentadoptat la nivelulUniunii Europene, ncondiiile n careacetia pltesc taxe lanivelul statului n carelucreaz.

    Procedura pe caretrebuie s o parcurghunedorenii pentruobinerea alocaieieuropene ncepe la

    Agenia Judeeanpentru PrestaiiSociale unde com-pleteaz formularelenecesare, iar dup cevor fi verificate toatedatele completate ndocument i dosaruleste aprobat, banii leintr n conturi.

    MaximilianMaximilianGNJUGNJU

    Vine viiturape JiuJ iul va fi mari ncretere, pentruc de luni s-a demaratprocedura de golire abarajului de la Valeade Peti. Populaia afost deja avertizat iJiul de Vest va crete,ca i Jiul n defileulspre Gorj, cu maxim ojumtate de metru.

    Pentru prima dat nultimii 40 de ani, la Valeade Peti se fac reparaii iapa va fi golit din baraj.

    Procedura a nceput de luni i timp de ctevazile va fi golit toatacumlarea de ap. Astava crea pe Jiu o viitur ceva crete puin nivelulapei, care oricum esteacum foarte sczut, din

    cauza secetei. n cursul zilei de

    luni, 31 august, se facmanevrele de golire. Amanunat toi factoriiresponsabili, inclusivprimriile i avem ctevafirme care lucreaz peJiu, ca s i ia msurilede riguare. O s creascnivelul cu 40 cm, adeclarat Sorin Corici,eful SistemuluiHidrotehnic din ValeaJiului.

    Viitura va fi sesizabilde mari i cei careobinuiesc s i pascvitele, ori s treac pesteap, tiind c este mic,sunt sftuii s evite Jiulde Est i Jiul din DefileulJiului.

    n zilele urmtoare vor fi scoi i petii dinap, iar apoi vor ncepelucrrile de reparaii programate.

    Diana Diana MITRACHEMITRACHE

    A dministraialocal de laLupeni i va achitacontribuia ctreAsociaia Judeeanpentru OcrotireaAnimalelor frStpn.

    Cei de la Lupeni aufost menionai ca afln-du-se printre cei care nui-au achitat contribuiactre serviciul de ecarisaj.Fiecare unitate adminis-trativ-teritorial trebuie sachite anual o contribuiede 2,5 lei/cap de locuitor.Astfel, municipalitatea dela Lupeni va scoate dinvisterie aproape 60 demii de lei.

    Avnd n vedereadresa emis de Asociaia de DezvoltareIntercomunitar SeviciulJudeean pentruOcrotirea Animalelor frStpn prin care ne estetransmis hotrreaAdunrii Generale aAsociaiei de stabilire a

    cotizaiei membrilor asociaiei n cuantum de2,5 lei/locuitor, rezultndo valoare anual a cotiza-iei de 58,50 mii lei pen-tru municipiul Lupeni, searat n nota de funda-mentare a proiectului dehotrre. Bugetul munici-palitii permite plata coti-zaiei, astfel c banii sealoc asociaiei.

    Analiza execuieibugetare la data de15.08.2015 precum ianaliza necesarului decheltuieli pn la sfritulanului pe fiecare capitolinformez Consiliul Localc suma poate fi supor-tat din bugetul local, semai arat n nota de fun-dametare a proiectului.Cotizaia pentru asociaianfiinat pentru a rezolvaproblema cinilor comuni-tari la nivelul judeului estede 2,5 lei pe cap delocuitor/an. Din sumaalocat pentru acest servi-ciu, rezult c la Lupenisunt 23.390 de persoane.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Dup baculde toamn,admitere laUniversitateR ezultatele exam-enului de bacala-ureat vor fi afiateastzi, iar reprezen-tanii Universitii dinPetroani sper caacum s se ocupe toatelocurile bugetate careau rmas disponibiledup prima etap derepartizare.

    Dup etapa de reparti-zare a candidailor dinvar, la Universitatea dinPetroani au mai rmasdisponibile 275 de locuribugetate, 266 la studiileuniversitare de licen i 9la studiile universitare demasterat.

    Cele mai multe locuridisponibile la studiile uni-

    versitare de licen sunt laFacultatea de InginerieMecanic i Electric, specializarea inginerie elec-tric i energetic. n ceeace privete Facultatea deMine cele mai multe locuridisponibile sunt la spe-cilizarea Mine, Petrol igaze inginerie minier.37 de locuri bugetate maisunt disponibile la aceastspecializare.

    La polul opus, cele maipuine locuri disponibilesunt la Facultatea detiine. Aici, la mai multedomenii de studii toatelocurile bugetate au fostocupate nc din primasesiune de admitere. LaFacultatea de tiine celemai multe locuri vacantesunt la specializareamatematic informatic.n ceea ce privete studiileuniversitare de masterat,cele nou locuri disponibilesunt la Facultatea detiine la domeniul destudii matematic didactic.

    Monika BACIUMonika BACIU

    U n incendiudevastator seputea solda cupierderi de vieiomeneti dac nuera observat la timpde ctre un poliistdin Aninoasa.

    Alturi de un localnic, acesta a scoso pensionar din casacare ardea ca otor i pn la sosirea echipelor deintervenie alepompierilor a pus laadpost i animaleledin gospodrie.

    Dezastrul a avut locla sfritul sptmniitrecute, iar casacuprins de flcri seafl n zona Iscroni,pe un deal unde accesul se face greoi.Focul a fost observatde ctre eful PoliieiAninoasa i mpreuncu un localnic acetiaau pornit spregospodrie.

    Potrivit unor surse,comisarul NicolaeAirinei se afla ntr-overificare pe razalocalitii, dup ce nurm cu dou zileorganizase o aciune

    de amploare pentrudestructurarea unorclanuri interlope.Cnd au ajuns la loculincendiului, cei doi auconstatat c proprieta-ra locuinei nici mcarnu tia c-i arde casa.

    Acoperiul ardeaca o tor i btrnaera n cas, sttea pecanapea. Nu tia ce se ntmpl i oricndse putea prbuiacoperiul n flcripeste ea, spunelocalnicul care a inter-venit alturi de anga-jatul IPJ Hunedoara.Poliistul a intrat nlocuina cuprins deflcri i a gsit-o pefemeie uitndu-se latelevizor. mpreun culocalnicul au scos-o pefemeie i au dus-o laloc sigur, iar pncnd echipajele depompieri au reuit s

    ajung la loculinterveniei, cei doi au mai salvat icteva animale dingospodrie.

    Totodat a fostscoas o butelie dearagaz aflat nbuctrie, care puteaexploda n oricemoment. Pentru cincendiul a fost obser-vat la timp o poartensemnat a casei afost salvat, iar pen-sionara nu a rmas pedrumuri. La loculdezastrului a ajuns iprimarul localitiiAninoasa, NicolaeDunca i a promispensionarei c-i va daun ajutor de laprimrie pentru a-ireface casa, mai alesc btrna nu mai arepe nimeni care s oajute.

    MaximilianMaximilianGNJUGNJU

    Cer alocaii n ara n care muncesc

    osetele de ln ale bunicii, moft pentru strini

    eful Poliiei Aninoasa a scos olocalnic din casa care-i luase foc

    Primria Lupeni aloc banipentru serviciul de ecarisaj

    Z eci de hunedoreni care lucreaz n strintate au btut la ua Ageniei Judeene pentru Prestaii SocialeHunedoara, pentru a-i obine documentele necesarentocmirii dosarului pentru alocaia copilului.

  • Cronica Vii Jiului | Marti, 1 Septembrie 20156 Actualitate

    Acionarii din ADIApa Valea Jiului, austabilit noile tarife de operare pe caresocietatea trebuie sle aplice de la data de1 septembrie sunt de4,22 lei pentru unmetru cub de appotabil, respectiv2,18 lei/mc pentrucanalizare, tarife lacare se adaug cotalegal de TVA.

    Hotrrea a fostcomunicat conduceriiApa Serv prin adresanr. 5/23.07.2015semnat de preedin-tele acestei asociaii,Gheorghe Simion.Directorul general alSC Apa Serv ValeaJiului, Costel Avram,susine c decizia deajustare a tarifelor nueste generat de situa-ia financiar a opera-torului, ci vine dup ceorganismele de ges-tionare a investiiilordin fondurile europenedin cadrul GuvernuluiRomniei au atenionatacionarii Apa Serv cnerespecarea planului

    tarifar asumat n con-tractul de finanare aproiectului privindextinderea i moderni-zarea reelelor de api canalizare atragedup sine pierdereaintegral a finanrii iobligativitateareturnrii baniloreuropeni utilizai nimplementarea acestuiproiect.

    n termeni ceva maisimpli, acest lucrunseamn c refuzul dea aplica majorrileanuale de tarif atragedup sine pierdereafinanrilor nerambur-sabile de 40 de mili-oane de euro de carea beneficiat pnacum SC Apa Serv iriscul declarrii dreptneeligibile a viitoarelorproiecte depuse deacest operator eco-nomic. Acest risc afost reiterat de altfel,chiar i de ctre ministrul FondurilorEuropene, MariusNica, la ntlnireaacestuia cu reprezen-tanii comunitilor

    locale din Valea Jiuluide la Aninoasa, nurm cu cteva sp-tmni. Acesta averti-za c, dac primriilei Consiliul judeean nuaplic planul tarifarasumat pentru servici-ile furnizate de ApaServ, vor trebui sreturneze baniieuropeni primii pentru realizareaproiectului amintit.

    C um s-a ajuns naceas situaie? Aplicarea ntocmai

    a planului tarifarasumat n contractulde finanare semnatnc din 2007 deacionarii ADI ApaValea Jiului ar fi

    nsemnat o ajustareanual a tarifelor pen-tru furnizarea de ser-vicii de alimentare cuap i canalizare nValea Jiului undeva la3-5% pe an. Adic, ocretere a preurilor decirca 10 bani/mc.Cum ns, atrai ntvlugul populismuluipolitic cu impact elec-toral pe tema preuluiapei n Valea Jiului,toat lumea a ignoratobligaiile asumate ntr-un contract euro-pean fr a evaluacorect consecinele, s-a ajuns la situaia deastzi, n care ajustrilede pre trebuiesc ope-rate ntr-un ritm acce-lerat, avnd n vedere

    c autoritile locale icele judeene nu-ipermit o penalizare de40 de milioane deeuro. Situaia generatde acest subiect riscs degenereze, dinpcate, din nou ninutile controverse ipopulisme politice.Directorul general alASVJ, Costel Avramspune c impactulgenerat de ajustareade tarife poate fi nsatenuat de msurisociale i legislative pecare, de altfel, uniiparlamentari le-au iasumat deja n faacetenilor i pe care,sunt datori s lesusin n continuare.

    Ca manager al SCApa Serv Valea Jiuluiam obligaia de a punen aplicare deciziileluate de acionarii so-cietii i de a menineaceast firm, a creiactivitate este foarteimportant pentru toicetenii Vii Jiului, n parametri defuncionare eficient.Vreau s v spun cdeciza de majorare atarifelor nu este unmoft al meu, ci este oobligaie pe care mem-brii ADI au asumat-olanchierea contractuluide finanare aproiectelor de moder-nizare a infrastructuriii nu au respectat-oconform graficului, din motive care in depopulism. Personal,am cutat toate solui-

    ile prin care s putemevita aceast ajustarede tarif, mai ales cperformanele eco-nomice actuale alefirmei sunt bune, iarsoluiile managerialepe care le-am adoptatn ultimii ani au adusSC Apa Serv n postura de a fi unagent economic destat fr datorii i cuprofit. Peste tot,rspunsul a fostacelai: dac nu seaplic planurile tarifareasumate, se pierdefinanarea europeani acionarii Sc ApaServ trebuie s restitu-ie cele 40 de milioanede euro investii dinbani europeni. Vspun cu toat seriozi-tatea c, n ceea cem privete, dac pri-marii Vii Jiului, caresunt acionarii notri,prin ADI-Apa ValeaJiului, i asumaceast responsabil-tate, eu, ca manager aloperatorului defurnizare a apei pota-bile n Valea Jiului,sunt gata s dau i gra-tuit ap pentru popu-laie. Lucrurile trebuieprivite ns cu seriozi-tate i asumate con-form reguliloreuropene, iar populis-mul politic pe acestsubiect trebuie eliminatdin dezbaterea pub-lic, declar CostelAvram, director gene-ral Apa Serv ValeaJiului.

    S fritul luniiaugust i nceputultoamnei ne aduc tem-peraturi ridicate (codgalben de canicula) carepot s determine efectenegative asupra popu-laiei din judeul nostru,mai ales pentru copii,vrstnicii i persoanelecu dizabiliti sau bolicronice (pot s aparlipotimii, probleme car-diace sau respiratorii).

    Direcia de SntatePublic a jud.Hunedoaraavertizeaz din nou cieiul din cas la oreleprnzului, cnd asfaltulfrige i aerul pare de neres-

    pirat, este imprudencurat. Direcia de SntatePublic a jud.Hunedoaraavertizeaz c atunci cndtermometrele arat laumbr peste 34 de gradeCelsius, trebuie s evitmpe ct posibil s ieimafar. Pe strzile cu asfaltncins i printre blocurile ceradiaz cldura, chiar i celmai sntos organismpoate s cedeze.

    Fr o hidratare core-spunztoare, care smenin temperatura cor-pului n jur de 37 gradeCelsius, pot aprea cram-pele de cldur, insolaie,epuizare sau oc hiperter-mic. Vestimentaia n zilelecu temperaturi ridicate tre-

    buie s fie lejer i ampl,din fibre naturale, de culorideschise.

    O mare atenie trebuieacordat copiilor, vrstni-cilor i persoanelor cu diz-abiliti, oferindu-le periodiclichide, chiar dac nu suntsolicitate. Prinii trebuie sevite s ias cu copilul dincas n orele cu tempera-turile ridicate, mai ales daceste vorba despre bebelu(0-12 luni). n cazul n careeste necesar deplasarea,atunci copilul va fi mbrcatlejer, chiar dac are pn la9 luni, iar capul va fiacoperit cu o plrie desoare. Copilul trebuie lsatdezvelit atunci cnddoarme. n schimb, nu esterecomandat scldatul n aprece deoarece diferenelemari de temperatur pot s

    determine apariia ocului.Este bine ca n zilele cutemperaturi ridicate s fieevitate activitile n exteri-or care necesit un consummare de energie (sport,grdinrit, etc). n zilele cutemperaturi ridicate, con-sumul de lichide trebuie sdepeasc doi litri, fr a

    atepta s apar senzaiade sete.

    Consumul de alcool(inclusiv bere sau vin) esteinterzis ntruct acestafavorizeaz deshidratarea idiminueaz capacitatea delupt a organismuluimpotriva cldurii. Deasemenea, va fi evitat con-sumul buturilor cu coninutridicat de cofein (cafea,ceai, cola) sau de zahr(sucuri rcoritoare carboga-zoase) deoarece acesteasunt diuretice.

    n schimb, Direcia deSntate Public ajud.Hunedoara recomandconsum ridicat de fructe ilegume proaspete (pepenegalben, rou, prune, castarvei, roi) deoareceacestea conin o mare cantitate de ap.

    Preul populismului din ultimii 5 ani

    Ap mai scump pentru locuitorii Vii Jiului ncepnd de astziL ocuitorii Vii Jiului vor plti ncepnd de astzi un tarif majorat la apa pota-bil, potrivit unei decizii luate de Asociaia de Dezvoltare Intracomunitar APAValea Jiului, format din reprezentani ai autoritilor locale din Valea Jiului i aiConsiliului judeean Hunedoara, care coordoneaz activitatea operatorului regionalde ap i canalizare SC Apa Serv Valea Jiului SA.

    Atenie la canicul!

  • n primul semestrual anului 2015, SCApaServ Valea Jiului arealizat din activitateade baz i auxiliarurmtoarele rezultate,venituri totale de9.917.477 lei, cheltuieli totale de8.563.846 lei, profitnet de 1.187.121 lei.

    Cifra de afaceri rea-lizat de SC ApaServValea Jiului la 30 iunie2015 este n valoarede 9.006.925 lei, cu456.943 lei mai marefa de cea realizat naceeai perioad aanului 2014. venituriledin exploatare n va-loare de 9.913.549 leisunt cu 228.410 leimai mari fa de 30iunie 2014. venituriledin activitatea de baz,n valoare de8.462.416 lei sunt cu642.933 lei mai marifa de aceeaiperioad a anului2014, urmare aajustrii tarifului pentruserviciile de alimentarecu ap potabil i decanalizare, se arat nraportul contabil al SCApaServ Valea Jiului.Societatea de ap dinValea Jiului st bine i

    n ceea ce privetecheltuielile, care s-audiminuat fa deaceeai perioad aanului trecut.

    Cheltuielile deexploatare la data de30.06.2015 sunt nvaloare de 8.563.846lei cu 281.214 lei maimici fa de cheltuielilede exploatare efectu-ate n primul semestrual anului 2014, semai arat n acelaidocument.

    Nu mai puin de 15milioane de lei are derecuperat ApaServ dela ru-platnici.

    Din valoarea total a creanelor la30.06.2015, facturiemise i nencasatesunt n sum de15.516.668 lei, cuurmtoarea structur:populaie 7.345.464lei, ageni economici8.171.204 lei.

    Datoriile curente ale societii la30.06.2015 sunt nvaloare de17.776.170 lei, dincare furnizori15.068.438 lei,datorii la bugetul consolidat al statului927.881 lei, datorii labugetul local 344.743

    lei. Din datoria socie-tii ctre furnizorisuma de 13.194.803reprezint datorii carevor fi achitate din fon-duri europene neram-bursabile, iar suma de1.280.268 lei estedatorat principaluluifurnizor AdministraiaBazinal de Ap Jiu cucare societatea arencheiat o conveniede ealonare a dato-riilor. Datoriile la bugetul consolidat alstatului au fost achitatela scaden, se maiarat n act.

    Totodat, societateade ap din Valea Jiuluieste prima care acceseaz fondurieuropene pentruperioada 2014-2020.

    Investiiilecare se vorderula n etapaa doua a acestuiprogram definanare european, voravea cea maimic cot decofinanarelocal din celeaplicate pe

    acest gen de proiecten Romnia.

    De-a lungul ultimilorpatru ani, societateade ap din Valea Jiuluia depus eforturi considerabile pentru acrete simitor calitateaserviciilor oferite bene-ficiarilor.

    Banii au venit attde la UniuneaEuropean ct i dela bugetul de stat. vor-bim de o sum de143.225.000 de leide la UniuneaEuropean la care s-auadugat 21.905.000de lei de la bugetul destat i nc 3.370.000de lei de la bugetullocal al acionarilorASVJ, au fost realizateinvestiii care au trans-

    format radical calitateai condiiile de furni-zare a apei potabile nValea Jiului.

    n urma acestuiproiect, reeaua de alimentare cu appotabil s-a mrit cu27.903 km, ali 2.008km fiind reabilitai imodernizai astfel nctnumrul beneficiarilorde alimentare cu apla robinet a crescut la91.356 de persoane iaproape 3000 de per-

    soane juridice. O surs de ap i

    2 staii de tratare aapei potabile au fostreabilitate, iar unmodern sistem demonitorizare a con-sumurilor i defectelor(de tip SCADA) faceacum posibil inter-venia sectorial imedi-at, controlul perma-nent al calitii apei igestionarea con-sumurilor reale din sis-tem. Nu doar reeauade ap potabil asuferit mbuntiri,ct i sistemul decanalizare care a fostextins cu 61.645 km,alte 2.827 km fiindmodernizate.

    De asemenea aufost construite 9 staiide pompare a apeloruzate i a fost reabilitat i modernizat la celemai nalte standardeeuropene n materie,staia de epurare de la Dnuoni.

    Monika BACIU Monika BACIU

    Cronica Vii Jiului | Marti, 1 Septembrie 2015 Actualitate 7

    Asociaia pentru educaie i pregtireprofesional Petroani cu sediul n

    Petroani, la Casa de Cultur aSindicatelor organizeaz cursuri deNoiuni Fundamentale de Igien.

    RELAII LA TELEFON: 0722448428

    0735.183175

    v ofer zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaa Central

    CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

    DE CARNE DE PORC- Pulp porc cu os - 9.80 lei- Fleic porc - 12.50 lei- Pulp porc fr os - 14.30 lei- Carne tocat - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.90 lei- Cotlet porc fr os -18.50 lei- Ceaf porc fr os - 18.50 lei- Costi porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grsime pentru topit - 4,5 lei

    NOI SUNTEM MEREU NSLUJBA DUMNEAVOASTR!

    Telefon util: 0733.960311

    SERVIRE PROMPT - IREPROABIL!

    - VNZRI -z Vnd Dacia Logan an fabricaie 2011 cu autorizaie valabil pn n 2025 (10 ani). Taxi Alpin Petroani.Relaii la telefon: 0724157808

    Bgat n spital dup oncierare U n hunedorean aajuns pe patul despital dup ce s-a luat labtaie cu un tnr, iaracum att el ct i combatantul su, sunt cercetai penal de poliiti.

    Totul s-a ntmplat nBistria, iar poliitii spun caltercaia a fost una spontan.

    Hunedoreanul a suferit leziunicorporale i a fost transportatla Spitalul Judeean de UrgenBistria n vederea acordrii dengrijiri medicale.

    Anchetatorii i cerceteazpentru infraciunea de loviresau alte violene.

    M. M. GNJUGNJU

    n decursul a ase luni,

    Profit de aproape 500 de mii de lei pentru ApaServP rofit pentru societatea de ap din ValeaJiului. Chiar i n condiiile n careApaServ Valea Jiului are de recuperat milioa-ne de lei de la ru-platnici, societatea nregis-treaz profit i nu de neglijat. Excedentul ladata de 30 iunie 2015 este de peste un milionde lei. Situaia este prezentat n bilanul contabil de la data susmenioant.

  • Ediia 1966-1967U.T.A - JIUL PETROANI 0-2

    PRIMA VICTORIEN DEPLASARE

    Era primul campionat al Jiuluila revenirea n Divizia"A".Echipa jiulist ncepuse

    bine sezonul 1966-67 (7-0 cuSt.Rou Braov, 3-1cu PetrolulPloieti, campioana en titre), o

    deplasare la UTA, pe 23oct.1966. Meci greu, n faa

    urnei echipe n care jucauGornea, Axente, Prlea, IoanIgna, Tr. Popescu, Mo.

    Jiul nu se sperie de mai titrataechip de pe Mure i foreznumai pe atac, punctnd prin M.Crciun (min.40) i Martinovici(min. 70), pentru un 2-0 sec pemalurile Mureului, Jiul (antrenortefan Coidum) a jucat cuechipa: Ion Vasile - Al.Dan,T.Pop, Stocker, St Mihai -M.Crciun, Toia -Martinovici,Casandra, Libardi, Peronescu.

    FOTBAL LIGA 1Dinamo, singurafr nfrngere!z A noua etap a primului ealon a adus

    cteva rezultate interesante, dar cel mai celpare a fi Pandurii Tg.Jiu - Dinamo Bucureti2-2, cu o echip dinamovist ce a egalat nminutul 90+4, prin golul acelui juctor cunume de substan chimic", Gnohere z Dac Dinamo rmne fr nfrngere, nschimb nou promovata F.C, Voluntari,1-2 cuUniv. Craiova nu are nicio victorie, artndc a venit degeaba pe prima scen z Astra Giurgiu,1-0 la Ploieti, demonstrazc revine n lupta pentru locul 1, deaseme-nea "bun rezultatul celor de la Tg.Mure, 1-0la CSMS Iai, care au trecut dincolo de liniaplay-off-uiui z Steaua se chinuie n contin-uare s-i adune suporterii, 1-0 cu ViitorulConstana fiind o gur de oxigen, dar greurespirabil pentru cei care vin la stadion z Cu noul antrenor Florin Marin la crm,ACS (Reca) Poli.Timioara a smuls cu greuun 1-0 cu cei de la Concordia Chiajna.

    Cronica Vii Jiului | Marti, 1 Septembrie 20158 Sport

    De toat laudafaptul c mcar lacompetiia sportivnumit a h, seimplic organismelelocale petroenene, aa cum au fcut-osptmna trecutDJTS-ul judeean,Primria i ConsiliulLocal Petroani, cei de

    la Universitate ,am.d.O competiie de

    ah numit "Open ahPetroani", ediie dedi-cat memoriei fostuluirector al UniversitiiPetroani, AronPoant, o competiiece a cuprins toate categoriile de vrst,de la precolari pn la

    nivelul seniorilor, jucatn sistem eleveian,pedistana a apte runde,reunind 85 de sportividin ar i chiar dinOlanda!

    De reinut c nturneul de juniori, un sportiv de laCS.Vulcan, AndreiSecrieru, a fost campi-on la categoria sa,dar am remarcat unnume, Drago Vinescu, la copiiicolari, legitimat la

    C.S.Deva, nimeni altuldect fratele cunos-cutei foste sportive din Valea Jiului, DariaVinescu, cea care aadus attea succese pe tabla cu 64 deptrate, atunci cndfcea parte din"compena" ViiJiului, Desigur, au fosti ali ahiti care aufcut cinste celor doucluburi, CSM JiulPetroani i CSVulcan, reprezentanii

    Vii Jiului fcnd cubrio fa unei astfel de competiii deanvergur.

    Dm doar ctevanume, Eddy Berechet,Diana Petculescu,Georgiana Secrieru dela C.S.Vulcan sauAlexandru Antonie,Ovidiu Toprcean oriAlexandra Cozma de la Jiul Petroani iiat, ne facem o ideecum c ahul rmneun sport ce poate fi

    transferat din generaien generaie, sprebucuria i satisfaciapredecesorilor.

    Hen cu mna

    DINASTII I N AH

    Pagin realizat de Genu TUU

    Valea Jiului a avut de-a lungul vremii dou echipe n Liga I (DiviziaA), Jiul Petroani i Minerul Lupeni. n ediiile noastre de

    miercuri sau joi, v prezentm un remember cu un meci al uneiadintre cele dou echipe, raportat la etapa la zi a Ligii I actuale.

    Fotbal, Liga a II-a

    Meci cu 5000de spectatoriz Noua ediie a ligii

    secunde la fotbal a nceputdeja cu o retragere, FCMDorohoi din Seria 1,moldovenii anunnd cu patruzile nainte de start c numai particip la campi-onat z Nou promovataBucovina Pojorta a reuitun 2-2 pe teren propriucu o fost divizionar"A", Gloria Buzu, reuindchiar s conduc cu 1-0 i2-1 z Fosta campioanOelul Galai s-a fcut ders la FC Clinceni, 0-3 cuechipa gazd! Rapidul adebutat n for, cu 5000de spectatori n tribun,acetia demonstrnd csunt alturi de echipindiferent de divizie z nseria a 2-a, revenita UTAn plan secund a pierdutacas, 1-2 cu retrogradataGaz Metan Media, scorulfiind deschis de medieeniprin fostul jiulist CiprianPetre "U" Cluj ncepe nfor, 1-0 la ChindiaTrgovite demonstrnd

    c nu a uitat primul ealon z Surpriz la Trlungeni,Unirea din localitae a pierdut, 2-3 cu echipa luilonu Popa, oimii Pncota z O alt fost divizionar dinprima lig de anul trecut,F.C.Braov, a remizat la onou promovat 1-1 la FCMBaia Mare z Scorul etapei l-areuit Olimpia Satu Mare, 5-0 la Metalul Reia

    FOTBAL LIGA A III-a, SERIA a 4-a

    DEBUT BUN PENTRUECHIPELE HUNEDORENEzAmbele echipe ale judeului Hunedoara

    la nivelul Ligii a III-a au debutat cu succes nnoul sezon de campionat. zNou promovataCetate Deva, cu 1000 de spectatori n tri-bun, a nvins 3-1 (1-1) pe cei de la ACSOFiliai, Adrian Pribac demonstrnd cu celedou goluri marcate c poate fi un marcatorde temut i la acest nivel, n echipa deveanevolund i un fost juctor din Valea Jiului,auc. z F.C. Hunedoara a luat un startlansat, 2-0 la Naional Sebi, primul gol fiindreuit de fostul juctor al Minerului Lupeni,Bozian z Echipa suporterilor timioreni,ASU Poli. Timioara, nou promovat n Liga a III-a, a adus n tribune peste 1000 deoameni la meci, dei la aceeai or prim-divizionara ACS (Reca) Poli juca un meci deLiga I cu Concordia Chiajna. z Victorie clarn deplasare a celor de la Metalurgistul Cugir,5-2 la Becicherecu Mic, M.Chelaru i I.Radude la nvingtori reuind cte o dubl.

    Fostul Jiulist Ciprian Petre a marcat n prima etap a ligii a 2-a

    MIRRCEA CRCIUN a deschisscorul pentru Jiul la Arad

    /ColorImageDict > /JPEG2000ColorACSImageDict > /JPEG2000ColorImageDict > /AntiAliasGrayImages false /DownsampleGrayImages true /GrayImageDownsampleType /Bicubic /GrayImageResolution 300 /GrayImageDepth -1 /GrayImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeGrayImages true /GrayImageFilter /DCTEncode /AutoFilterGrayImages true /GrayImageAutoFilterStrategy /JPEG /GrayACSImageDict > /GrayImageDict > /JPEG2000GrayACSImageDict > /JPEG2000GrayImageDict > /AntiAliasMonoImages false /DownsampleMonoImages true /MonoImageDownsampleType /Bicubic /MonoImageResolution 1200 /MonoImageDepth -1 /MonoImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeMonoImages true /MonoImageFilter /CCITTFaxEncode /MonoImageDict > /AllowPSXObjects false /PDFX1aCheck false /PDFX3Check false /PDFXCompliantPDFOnly false /PDFXNoTrimBoxError true /PDFXTrimBoxToMediaBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXSetBleedBoxToMediaBox true /PDFXBleedBoxToTrimBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXOutputIntentProfile () /PDFXOutputCondition () /PDFXRegistryName (http://www.color.org) /PDFXTrapped /Unknown

    /Description >>> setdistillerparams> setpagedevice