CVJ NR. 610, MIERCURI 14 MAI 2014

Drame provocatede ”absorbþia”Agip de Mol

>>> PAGINAA3-A

Amenzi de sute demii de lei pentru

muncã „la negru”>>> PAGINAA3-A

Mãmãligã cubrânzã, cãrbuni ºiutilaje miniere la

Noaptea Muzeelor>>> PAGINAA4-A

Cod portocaliu deploiºi inundaþii pe Jiu

>>> PAGINAA5-A

Tuºe de primãvarã,în Straja>>> PAGINAA5-A

Înscrieri la BAC

Pregãtiri pentruelevi... fãrã elevi

>>> PAGINAA 6-A

Închirierea sãlilorde sport,

bani în plus încontul ºcolii>>> PAGINAA 11-A

Somaþi sã achitefacturile la curent

>>> PAGINAA 10-A

Expertizele INSEMEX,

aproape de final>>> PAGINAA 7-A

Catrinþele,poalele, ºtrimfiimomârlãneºti,

cãutate de strãini

C ostumele momâr-lãneºti, cãutate

de strãini. Turiºtii din strãinãtate sunt cei care apreciazãtradiþiile momârlãneºtiºi nu numai.

>>> PAGINAA 12-A

Butulescu – premiu în þara lui

Homer>>> PAGINAA 13-A

Sâmbãtã,Peºtera Bolii va vibra de

muzicã bunã

S âmbãtã, va avealoc, la Peºtera Bolii,

a VIII-a ediþie a Concer-tului A Capella. Genulmuzical este unul carepune în valoare calitãþilevocale lipsind acompa-niamentul instrumental.

>>> PAGINAA16-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 610

Miercuri, 14 Mai 2014

D ezvoltarea domeniului schiabil din Parâng este susþinutã financiar, pe hârtie. ReprezentanþiiDepartamentului pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism afirmã

cã susþin dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng. >>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Dezvoltarea domeniului schiabil Parâng, doar pe hârtie

Miniºtrii nu au rãspunsuripentru viitorul

acestui proiect ambiþios

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

T rei patroni cufirme pe raza

judeþului Hunedoaraau fost daþi pe mânaprocurorilor de cãtreinspectorii ITM dupãce au fos prinºi înurma controalelor cãaveau angajaþi fãrãforme legale.

În doar patru luniinspectorii din cadrulInspectoratului de MuncãHunedoara au acordatamenzi de peste 800 de miide lei unor administratori de

societãþi comerciale care aufost descoperiþi cã aveauangajaþi „la negru„ ori altenereguli. Un raport alinspectorlior de muncãhunedoreni fãcut publicaratã cã în urma con-troalelor efectuate de laînceputul acestui an au fostidentificate 16 firme peraza judeþului care aveau întotal 51 de angajaþi fãrãforme legale, iar în cazul atrei societãþi a fost sesizatParchetul, pentru cãnumãrul persoanelor depis-tate cã muncesc „la negru„

era mai mare de cinci. Nudoar pentru munca la negruau fost acordate amenzi cuºi pentru alte abateri aratãinsepctorii de muncã. „Aufost acordate sancþiuni depeste 500 de mii de lei ºi s-au fãcut ºi trei denunþuripenale. Au fost 51 de per-soane descoperite cãmunceau fãrã forme legale,deci 510 mii de lei sancþuninumai pentru munca lanegru.

Totalul amenziloracordate este în valoarede 845 de mii de lei”,ne-a declarat SorinGabriel Istrate, purtã-torul de cuvânt alInspectoratului Teritorialde Muncã Hunedoara.Majoritatea societãþilordescoperite cu nereguliaveau între 1 ºi treianagjaþi fãrã formelegale, administratoriiacestora evitând astfeldenunþul penal. Totuºi,în cazul unei societãþidin Bucureºti care are

punct de lucru în Deva,inspectorii au gãsit nu maipuþin de 20 de lucrãrtorifãrã carte de muncã. Anultrecut ITM Hunedoara afãcut seiszãri cãtre Parchetîn cazul a 18 firme unde audescoperit angajaþi la negru,iar alte 143 de societãþi aufost sancþionate cu amenziîntre 10 mii ºi 50 de mii delei.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 2014 Actualitate 3

Miºcãrile dintrefirme - într-o economiecare funcþioneazã cubolovani legaþi de gât –pentru a gãsi variantede funcþionare fãrãpierderi, nasc ade-vãrate drame în rândulsalariaþilor. Aºa seîntâmplã cu cei de labenzinãria Agip, dinPetroºani.

Din spusele angajaþilor am aflat cãAgip va fi preluatã de Mol, cu tot cu personal. În acest caz,nu ar fi nici o proble-mã pentru oamenii deaici, nu vor rãmânefãrã loc de muncã. ªitotuºi exitã o maresupãrare. La Agip,salariaþii sunt plãtiþi cu9-10 milioane leivechi, plus bonuri demasã, ceea ce-i motiva

ºi ca urmare, erau eficienþi ºi implicaþi. Oparte dintre ei au lucrat

ºi la Mol ºi susþineau cã salariile acolo sunt mici, respectiv 5-6 milioane lei, iar debonuri de masã nici nu poate fi vorba.

”Pe noi nu ne avata-

jeazã aceastã schim-bare, ba dimpotrivãpierdem foarte mult.

Au mai spus unii cãdecât ºomer, mai binecã existã acolo un ser-vici ºi ai unde te duce.Nu pot sã cred cã dupãani de muncã existãcineva care se bucurã

cã va primi venituri cupeste 50% mai mici. Eaiurea... ªi te mai miricã tinerii ºi chiar ceimai în vârstã se apucãde lucruri nelegale. Pãice îi împinge la asta?Societatea, deciziilepolitice, economia careomoarã societãþile. Deexemplu eu, am plãtitfacturi de 4.900.000.Pãi cum trãiesc, cum

mã descurc cu 5 milioane? Nici sala-riul minim pe econo-mie nu este, cã ãlaeste de 8,5 milioanevechi. Eu ºtiu cã au ºifirmele dãri de dat la

stat, cã uneoeri numerge, ºi totuºi noi cefacem? Nici nu suntemluaþi în calcul, decâtfoarte rar. Sigur cã esteo chestie cã vom fipreluaþi de Mol, darpânã nu vezi, nu crezi.Dar oricum cred vom firãu afectaþi la salar, darce sã faci, unde sã teduci, cã aici în Vale ejale”- a declarat unuldintre angajaþii benzinãriei Agip.

Aceeaºi supãrare ºi-au exprimat-o ºiceilaþi angajaþi ai Agip.ªi vorba unuia dintreei: ”orice om are cascop sã evolueze, gradual prin muncãcinstitã. Sunt foarterare cazurile, ca aceleaprezentate la tv, cândoamenii reuºesc doarprin muncã ºi impli-care. Marea masã aromânilor se zbat ºicând zic hop, sunt daþide pãmânt. Asta nu eviaþã sã te gândeºti,orã de orã ºi zi de zi,oare mâine mai amservici, am ce punecopiilor pe masã”.

Ce este mai dureros

este faptul cã existã înValea Jiului societãþi cuo imagine de instituþiisolide, dar salariþiiacestora sunt plãtiþi cusalarii de mizerie, deºiparte dintre aceºtia leþin afacerea în picioareºi chiar le aduc profit.Dar ºi societãþile larândul lor se aflã subpresiunea dãrilor, acontroalelor care în locsã repare, sã îndrepteneregulile, le omoarã.Este un cerc închis,care se manifestã multmai accetuat în ValeaJiului, o zonã undeinvestitorii nu se înghesuie, dar nici nusunt atraºi cu facilitãþi,dar mai ales tot ceeace þine de comunicarecu autoritãþile locale.Existã un protecþionismal unor firme, care estepãgubos. Cronica VãiiJiului a relatat cazul încare noi firme aletinerilor au fost stopatede la funcþionare pentru cã fãceau concurenþã unora caredeþin monopolul.Totul, în dauna VãiiJiului.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Drame provocate de ”absorbþia” Agip de MolDin spusele angajaþilor am aflat cã Agip va fi preluatã de

Mol, cu tot cu personal. În acest caz, nu ar fi nici o proble-mã pentru oamenii de aici, nu vor rãmâne fãrã loc de muncã. ªi totuºi exitã o mare supãrare. La Agip, salariaþii sunt plãtiþi cu9-10 milioane lei vechi, plus bonuri de masã, ceea ce-i motiva ºica urmare, erau eficienþi ºi implicaþi. O parte dintre ei au lucratºi la Mol ºi susþineau cã salariile de acolo sunt mici, respectiv 5-6milioane lei, iar de bonuri de masã nici nu poate fi vorba.

Amenzi de sute de mii de lei pentru muncã „la negru”

O delegaþiealcãtuitã din

2 elevi ºi 3 profe-sori de la ªcoalaGimnazialã Nr. 2ºi Colegiul Tehnic„Dimitrie Leonida”din Petroºani auefectuat o vizitã lacolegii lor dinFinlanda.

Acþiunea a fãcutparte dintr-un proiectintitulat „Europa esteºcoala noastrã” la careau participat 7 unitãþiºcolare din mai multeþãri componente ale

Uniunii Europene.Este vorba despreRomânia, Finlanda,Estonia, Polonia, Italiaºi Spania. „Pe lângãreprezentanþii din þãrilemembre ale Uniunii

Europene la întâlnireaorganizatã în Finlandaau participat ºireprezentanþi aiTurciei. Din Româniaau participat douãunitãþi ºcolare, în afara

noastrã fiind prezenþiºi cei de la o ºcoalãgeneralã din Vãdeni,Brãila. Am luat partela o serie de activitãþiºcolare, am vizitat maimulte muzee sau alteobiective de interes dinOulu dar, în principal,o serie de unitãþiºcolare”, a precizatGabriela Rus, directorªcoala Gimnazialã Nr.2 Petroºani.

Dupã cum au precizat reprezentanþiiunitãþii ºcolare din

Valea Jiului vizita efectuatã în þara dinScandinavia a fost unabinevenitã. „Am avutfoarte multe deînvãþat, atât noi,cadrele didactice, cât ºielevii. În primul rând,lucruri legate de modulîn care elevii dinFinlanda se comportãla ºcoalã ºi ce îndatorisau obligaþii au. Înparantezã fie spus,Finlanda dispune deun sistem deînvãþãmânt creditat

drept unul dintre celemai performante dinîntreaga lume”, a maispus Gabriela Rus.

ªcoala dinPetroºani, aflatã însubordinea ColegiuluiTehnic „DimitrieLeonida”, a depus ºialte proiecte pentrucare aºteaptãaprobãrile necesarepentru o eventualãfinanþare din parteaUniunii Europene.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 20144 Actualitate

Muzeul Momârlanului îºideschide sâmbãtã, la fineleacestei sãptãmâni, largporþile. Totul este gratuit ºicei doi momârlani care pãstoresc muzeul ne invitãla o porþie de mãmãligã cubrânzã, dar ºi un foc de

tabãrã. Doar aºa putemdepãna o noapte întreagãpoveºti despre momârlaniviteji. „Noi, ce sã pregãtim,dacã nu ceva tradiþional? Îiaºteptãm cu mult drag,gratis, dacã vor sã vinã.Toatã noaptea suntem la

dispoziþie. Facem o ºezã-toare, un foc de tabãrã,facem o mãmãligã cubrânzã, ca la noi la stânã, ºiîi aºteptãm”, a spus ElenaMãlinesc, proprietarulMuzeului Momârlanului.

Roci vechi, vestigii aleexistenþei unei civilizaþiivechi de pe fundul uneimãri, unelte ºi cãrbuni scoºide mineri vor fi ºi ele puntede atracþie în aceastãnoapte. Totul poate fi vãzutîn sãlile MuzeuluiMineritului, în noaptea desâmbãtã. „Pot veni, fãrtãnicio problemã, sâmbãtã,17 mai, toatã noaptea va fideschis muzeul. Cele 7 sãlivor putea fi vizitate ºi aiciva fi un ghid pentru cei careîºi doresc ºi le vom sta ladispoziþie, gratuit, bineînþe-les”, a spus Anca Fotãu,

reprezentantul de la Muzeul Mineritului.

Noaptea Europeanã a

Muzeelor este un evenimentde succes iniþiat deMinisterul Culturii ºiComunicãrii din Franþa ºiaflat deja la a zecea ediþie.Evenimentul este patronat,în mod tradiþional, deConsiliul Europei, deUNESCO ºi de ConsiliulInternaþional al Muzeelor.Noaptea Europeanã aMuzeelor este pandantulnocturn al ZileiInternaþionale a Muzeelor,care are loc întotdeauna pe18 mai.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Mãmãligã cu brânzã, cãrbuni ºi utilaje miniere, la Noaptea MuzeelorM ãmãligã cu brânzã, foc de tabãrã sau exponate care atestã exis-

tenþa noastrã pe aceste locuri, sunt ingredientele Nopþii Muzeelorla Petroºani. Prima variantã o gãsim la Muzeul Momârlanului, unde suntem îmbiaþi sã trãim ca bãºtinaºii, o noapte întreagã, iar exponatelevechi sunt la Muzeul mineritului, acolo unde suntem invitaþi sã vedem oaltã îndeletnicire veche de pe aceste meleaguri.

Vizitã la colegii din Finlanda

R evin în forþãploile, iar furia

naturii ar putea sã nedea de lucru în bazinulJiului. O avertizaremeteo ºi una hidrolo-gicã au pus pe jarautoritãþile din ValeaJiului ºi prima mãsurãa fost sã goleascã bara-jul de la Valea de Peºti.Totuºi, specialiºtii neavertizeazã cã vor fizone în care s-ar puteaproduce inundaþii.

Ploile încep de marþinoaptea, iar pânã vineri vaploua foarte mult.Avertizãrile meteo ºi hidro-logice nu ne dau veºti buneºi nu sunt excluse inundaþiipe cursul celor douã Jiuri,sau pe afluenþii de la munte.Codul galben va devenichiar portocaliu ºi asta arputea sã ducã la revãrsarea

apelor. Sorin Corici,reprezentantul SistemuluiHidrotehnic IndependentPetroºani din cadrulAdministraþiei Bazinale deApa Jiu Craiova, spune cãeste declarat cod galben deprecipitaþii, care pot ajungepânã la 80 de litri/ mp.„Avem avertizare valabilãde marþi noaptea de la ora23,00, pânã în data de15.05.2014, la ora 18,00.Va ploua cu 25, pânã la 80

de litri pe metru pãtrat. Esteposibil, chiar dacã se spunecã vor fi doar cazuri izolate,sã plouã cu 80 de litri pemetru pãtrat”, a spus ing.Sorin Corici, directorSistemul Hidrotehnic ValeaJiului.

Furia naturii nu se va opriºi inundaþiile s-ar putea pro-duce în zonele nevralgice.

„Sigur cã am primit oavertizare hidrologicã deinundaþii, începând cu marþinoaptea de la ora 0,00,pânã vineri la ora 18.00. Înprima fazã va fi cod galben,dupã care se transformã încod portocaliu. Asta pre-

supune creºteri importante,atât pe cursurile superioare,deci pe Jiu, cât ºi pe celeinferioare, torenþi ºi pâraie”,a mai adãugat Corici..

Toate administraþiilelocale din Valea Jiului aufost avertizate despre posi-bile inundaþii, iar pentru aputea prelua apa, barajul afost golit cam un metru.„Am fãcut pre-golirea laValea de Peºti. S-a deschis ovanã de fund a barajului.Sperãm sã scãdem nivelulcu un metru, pentru a puteaînmagazina cât mai multãapã în acumulare. De

asemenea, s-au trimis latoate primãriile avertizãri ºipot sã spun cã de miercurinoaptea suntem pe fazã ºiurmãrim cu atenþie nivelurilepe râuri”, a conchis SorinCorici.

Cel mai probabil, inun-daþiile s-ar putea produce demiercuri seara, dupã maimulte ore de precipitaþii, iarzonele nevralgice rãmâncele de la Aninoasa, Iscroni,de la Câmpu lui Neag, chiarla intrarea în chei, sau laUricani, ori pe Maleia, pepârâul Braia.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE


M ai mulþi pictori de

renume dinRomânia ºi-au datîntâlnire în Straja,la prima ediþie ataberei de picturã„Tuºe de primã-varã”. Participanþiisunt membri aiAsociaþiei ArtiºtilorPlastici dinBucureºti (AAPB),iar tabãra decreaþie se întinde peparcursul a patruzile.

ªi-au propus sãpromoveze prin pic-turã frumuseþile naturiidin zona StaþiuniiStraja ºi ºi-au dat întâl-nire la Vila Alpin. Estevorba despre 12 artiºtiplastici care participãla prima ediþie a unei

inedite tabere decreaþie desfãºurate laînãlþime, chiar înStraja, iar picturile vorrãmâne aici, la noi, ºivor putea fi admirate

de oricine urcã lamunte. „Sunt pictoride renume care ºi-audat întâlnire la VilaAlpin din Straja pen-tru a-ºi pune talentul

creativ în slujba pro-movãrii acestei staþiu-ni. Tablourile realizatede cãtre cei 12 artiºtiplastici vor rãmâne laVila Alpin, în ceea cene dorim a fi primagalerie de artã aflatãîntr-o staþiune mon-tanã din România", adeclarat MihaiDumitraºcu, preºedin-tele Asociaþiei"Descoperã Straja".Printre pictorii care auonorat invitaþia senumãrã Mihai Boroiu,preºedintele AAPB,Dumitru NicolaeChilina, Ion AurelGârjoabã, GheorgheComan, Paul Mecet,Dan Fântâneanu-Dafin, Rareº Kerekeººi Ami Vasilescu.Acesta spune cã, prin

intermediul acesteitabere de creaþie, seîncearcã ºi com-pletarea ofertei turis-tice a staþiunii Strajacu imaginea pe care opoate aduce actul deculturã, iar în toamnaacestui an tabãra depicturã va fi reeditatã.Artiºtii au vizitat maimulte locuri cunoscutedin Straja ºi zoneleturistice învecinate,cum ar Crucea Eroilorºi schitul Straja, dar ºiMuzeul Trovanþilor de

la Costeºti oriMãnãstirea Lainici.

Staþiunea Strajaeste situatã în MasivulVâlcan, din ValeaJiului, la o altitudinede 1.445 de metri.Mii de turiºti vin an dean aici, atraºi fiind decalitatea pârtiilor deschi ºi de preþurilemici, comparativ cualte staþiuni montanedin þarã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Tuºe de primãvarã, în Straja

Cod portocaliu de ploiºi inundaþii pe Jiu


“Etapa de înscrieripentru examenul debacalaureat este 26-30mai. Doar cei care audat examenul debacalaureat de trei oriplãtesc proba la carenu au participat sauproba pe care dorescsã o susþinã din nou,valoarea taxei este200 de lei pentrutoate probele”, adeclarat Zina Galeº,directorul ColegiuluiTehnicb DimitrieLeonida din Petroºani.

Cei care nu au promovat examenul înanii trecuþi au acum oºansã, însã reprezen-tanþii unitãþilor deînvãþãmânt considerãcã numãrul acestora vafi unul redus la exa-men, dat fiind faptulcã aceºtia au plecat

peste hotare încãutarea unui loc demuncã.

“Avem elevi care nuau promovat suficienþi,dar perioada deînscriere fiind din 26nu putem ºtii dacã sevor înscrie sã dea examenul de bacalau-reat. Foarte mulþi din-tre ei au plecat înstrãinãtate ºi probabilîn alþi ani vor veni sãsusþinã acest examendacã vor dori”, a maispus sursa citatã.

P regãtiri da,elevi ba

La fiecare unitate deînvãþãmânt se orga-nizeazã cursuri depregãtire pentru examenul maturitãþii.Dascãlii oferã aceste

ore splimentare înmod gratuit, însã eleviisunt cei care lipsesc cudesãvârºire.

“Pregãtirile pentruexamenul de bacalau-reat noi le-am începutîncã de la începutulanului ºcolar la caream solicitat prezenþa ºielevilor de clasa a XI-a,încercãm sã luãm dintimp ºi serios aceastãpregãtire pentru examenul de bacalau-reat. Din pãcate eleviinu vin atât de mulþi pecâþi am dori noi sãparticipe la acestepregãtiri suplimentarecare sunt gratuite ºiprimesc sprijinul

dascãlilor noºtri latoate disciplinele debacalaureat”, a maispus Zina Galeº.

Nici la examenul debacalaureat din acestan dascãlii nu seaºteaptã la rezultatefoarte bune, date fiindnotele obþinute deelevi la simulãri.

“Dacã iau în consi-derare doar rezultatelede la simulare care nuau fost suficient deîmbucurãtoare pentrunoi, nu am avut rezul-tate foarte bune, darîntre timp eu sper cãei au tras niºte învãþã-turi de aici ºi s-auambiþionat ºi probabil

vom avea rezultate maiîmbucurãtoare, darpentru cei care nu îºiiau examenul de

bacalaureat noi amvenit în întâmpinarealor tocmai cu aceaofertã de ºcolarizareprin ºcolile postlicealesau ºcolile de maiºtri

care nu necesitã exa-men de bacalaureat.Nu vor trebui sã facãdovada cã au luat examenul de bacalau-reat ºi vor primi odiplomã de maistru sauo diplomã de ºcoalãprofesionalã, echiva-lentã nivelului treiavansat care cred cã îiva ajuta în cãutareaunui loc de muncã”, amai spus sursa citatã.

În luna mai va avealoc sesiunea specialã aexamenului debacalaureat destinatãelevilor olimpici. Înceea ce priveºte difi-cultatea subiectelor dela examenul din lunaiulie, ministrul edu-caþiei a precizat cãacestea trebuie sã fiede nivel mediu.

Monika BACIUMonika BACIU

500 de posturipentru profesori

Doar 69sunt pentrutitulari

5 00 de posturipentru cadrele

didactice. Inspec-toratul ªcolar aljudeþului Hunedoa-ra a publicat listaposturilor didacticedisponibile înjudeþul Hunedoara.

În instituþiile deînvãþãmânt din judeþsunt vacante 504 deposturi pentru cadreledidatice. Cele maimulte dintre acesteposturi sunt pentru operioadã de timpdeterminatã, doar 69fiind titularizabile. 209posturi complete au o

viabilitate de un an dezile, iar 236 suntfracþiuni de posturi.Potrivit caledaruluititularizãrii din acestan, probele practicesau orale ºi inspecþiilespeciale la clasã pentrucandidaþii acceptaþi sevor desfãºura înperioada 26 mai – 27iunie, în timp ce probascrisã va avea loc îndata de 21 iulie.Rezultatele vor fiafiºate în data de 25iulie.

Persoanele caredoresc sã ocupe unpost în sistemul de

învãþãmânt pot sã îºidepunã dosarele.Etapa de depunere adosarelor a debutat îndata de 7 mai ºi vaavea loc pânã în datade 19 mai. În acestinterval are loc locînregistrarea cererilorde înscriere a candi-daþilor la concursul deocupare a posturilordidactice/catedrelorvacante/rezervate,inclusiv pentru absol-venþii promoþiei 2014,la secretariatul centru-lui care organizeazãconcurs, LiceulTehnologic ”Grigore

Moisil” Deva.În perioada 19-21

mai 2014 se va faceverificarea ºi avizareadosarelor candidaþilorde cãtre comisia deorganizare ºidesfãºurare a concur-sului ºi consilieruljuridic al inspectoratu-lui ºcolar;


Înscrieri la BAC

Pregãtiri pentru elevi… fãrã eleviS ãptãmâna viitoare încep înscrierile

la examenul de bacalaureat.Absolvenþii claselor a XII-a, dar ºi ceicare au susþinut examenul de bacalaure-at în anii anteriori, însã nu au reuºti sãîl promoveze, se pot înscrie la aceastãevaluare. De precizat este faptul cã ceicare au susþinut de trei ori acest examen,dar nu au reuºit sã promoveze vor finevoiþi sã achite o taxã de participare.


DianaMITRACHE

Dupã explozia de laCãlãraºi din ziua deCrãciun a anului tre-cut, cercetãtorii de laINSEMEX au adunatprobele, au pus datelecap la cap ºi, încurând, vor trage câte-va concluzii. Nu mai

este mult ºi specialiºtiiîn explozii vor da ver-dictul. Atunci au muritdoi oameni, dupã ceun pensionar a aprinslumina în apartamen-tul sãu în care era oacumulare de gaze.„În ceea ce priveºteexpertiza de laCãlãraºi, suntem peultima sutã de metri.

Acum se lucreazã laredactarea ºiînchegarea volumului.Ceea ce este de sub-stanþã s-a terminat”, aspus Artur Gãman,director general INSE-MEX Petroºani, carenu a avansat încã untermen pentrufinalizarea anchetei.

ªi explozia de laConstanþa,în care treidansatoareau murit înurma unuiincendiuprodus într-un local,este în cursde evaluare

la INSEMEX, dar aicicercetãrile nu suntîncã finalizate. „Înceea ce priveºteexpertiza de la

Constanþa de larestaurantul Beirut,aºteptãm sã nesoseascã declaraþiile ºicelelalte probe materi-ale pe care le-amsolicitat, ca sã putemîncepe exzpertiza”, a

mai adãugat ArturGãman, director gen-eral INSEMEXPetroºani.

La Cãlãraºi,simulãrile au fost real-izate computerizat de

cãtre experþii înexplozii de la INSE-MEX Petroºani, singu-rul institut din þarãunde existã oamenicalificaþi în acestdomeniu. În cazul

expertizei de laConstanþa, urmeazãsã fie stabilite datele,dupã ce vor veni toateprobele cerute deexperþi, iar, dacã va ficazul, cercetãtorii de

la Petroºani vor refacela scarã, în laborator,fiecare parte a restau-rantului, ca sã sta-bileascã exact cum afost posibilã defla-graþia.

Maximilian GÂNJU

Accidentul a avut loc înnoaptea de luni spre marþi,iar ºoferul unui tir a lovitdin spate un alt tir care cir-cula în acelaºi sens, apoi arupt parapetul dintre sen-suri ºi a proiectat pe con-trasens cel de-al doileaautotren, chiar în faþa unuiautocar care se întorceadin Anglia cu 20 depasageri la bord.

"Pe fondul nerespectãriidistanþei corespunzãtoareîn mers ºoferul unuiautotren a acroºat un alt tircare circula în faþa sa, dupãcare a rupt parapetul deprotecþie care desparte celedouã sensuri de mers.

O parte din parapet aajuns pe sensul opus,lovind un autocar care cir-cula regulamentar. Din feri-

cire nu s-au înregistrat vic-time.

O singurã persoanã afost transportatã la spitalpentru acordarea de îngri-jiri medicale, însã pagubelemateriale sunt destul deînsemnate”, a declaratpurtãtorul de cuvânt alPoliþiei Hunedoara, sub-comisarul Bogdan Niþu.Imediat dupã accident

pasagerii din autocar aufugit speriaþi care încontro,pentru a ieºi cât mairepede din autovehicul."Mergeam spre Sibiu ºi laun moment dat am vãzutdouã bucãþi din parapetuldesparþitor desprinzându-se. Nu ºtiu exact ce s-aîntâmplat, sunt încã subimpactul ºocului.

Tir-ul a intrat pe con-trasens. Am încercat sãevit pe cât posibil. Am înautocar 19 adulþi ºi uncopil.

A fost puþinã panicã înautocar, un pasager a fostrãnit la nas ºi colegul meuare un deget fracturat”, aspus ºoferul autocarului.Poliþiºtii au întocmit undosar penal pentru vãtã-mare corporalã din culpã.

La un pas de tragedie

U n autocar în care se aflau 20 depasageri ºi douã tir-uri au fost

implicate într-un accident rutier produs peautostrada Deva-Orãºtie. Un pasager dinautocar a fost rãnit ºi doar o minune afãcut ca totul sã nu se trasnforme într/obaie de sânge.

Expertizele INSEMEX, aproape de final

E xperþii de la INSEMEX sunt aproape gata cuexpertiza de la Cãlãraºi ºi în fazã avansatã în

cazul exploziei de la Constanþa. La Petroºani se tragultimele concluzii în cazul primei deflagraþii în care aumurit doi oameni, iar cea de la Constanþa, soldatã cu 3morþi, este în lucru.

“Instituþia noastrãderuleazã un programde susþinere financiarã aautoritãþilor adminis-traþiei publice locale încompletarea surselorproprii ale acestora,pentru finanþareaproiectelor de investiþiiîn ninfrastructura de turism. Departamentulpentru ÎntreprinderiMici ºi Mijlocii, Mediulde Afaceri ºi Turism asprijinit financiarConsiliul LocalPetroºani în imple-mentarea proiectuluiSchi în România,municipiul Petroºaniîncepând cu anul2009”, se aratã într-unrãspuns oferit de FlorinJianu, ministrul delegatal Departamentului pentru ÎntreprinderiMici ºi Mijlocii, Mediulde Afaceri ºi Turism.

Potrivit ministrului,departamentul a plãtitpânã în prezent 25 demilioane pentru acestproiect, însã acesta nuspecificã ce se va întâmpla în viitor.

“Valoarea totalã acontractelor de lucrãri,

în conformitate cu documentaþia tehnico-economicã realizatã,încheiatã între ConsiliulLocal Petroºani ºiprestator (constructor)este de 351.781.793de lei. Pânã în prezent,instituþia noastrã a plãtitcãtre Consiliul LocalPetroºani, în conformi-tate cu acteel normativeîn vigoare la momentelerespectice ºi al con-tractelor dintre fostulMDRT ºi CL Petroºani,suma de 25.889.000lei”, mai afirmã ministrul.

Responsabilii depar-tamentului pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri ºiTurism spun cã au alocat în anul 2009suma de 1.725.000 lei,în anul 2010, un million de lei, în anul2011 pentru dez-voltarea domeniuluischiabil a fost alocatãsuma de 15 milioanede lei, iar în anul 2012CL Petroºani a primit8.164.000 de lei.

Ce se va întâmpla peviitor cu acest proiectambiþios nu spun

reprezentanþiiDepartamentului. Totuleste la voia întâmplãrii.

Doar 10 procentedin valoarea totalã aufost alocate pentru pro-gramul de dezvoltare aldomeniului schiabil dinParâng. Aproape 300de milioane de lei esteproiectul de dezvoltarea domeniului schiabildin Parâng, însã dinanul 2010 ºi pânã înprezent au fost alocatedoar puþin peste 37 demilioane de lei, adicãundeva la 10 procentedin valoarea totalã.Valoarea totalã a contractului este de283.694.595 de lei, lacare se adaugã TVA,pânã în prezent fiind

efectuate plãþi în valoa-re de 37.113.529,66de lei. Cei mai mulþibani pentru acestproiect au fost alocaþi înanul 2011 ºi anume15.026.140,51 de lei,urmând anul 2012 cu14.792.200,73 de lei.În primul an când aufost alocate fonduripentru dezvoltareadomeniului schiabil dinParâng ºi anume în anul2010 municipalitatea dela Petroºani a primit1.009.866,56 de lei. ªi în anul 2013 s-aualocat fonduri pentruaceastã investiþie. Suma a fost cifratã la6.285.321,86 de lei.

L obby pentruParâng

Departe de prob-lemele Vãii Jiului, depu-tatul hunedorean BoganÞîmpãu ia la întrebãriministrul delegat pentruÎntreprinderi Mici ºiMijlocii, Mediul deAfaceri ºi Turism cuprivire la dezvoltareadomeniului schiabil dinParâng. Deputatulhunedorean vrea sã ºtiecare este strategia ministerului cu privire laacest proiect de anver-gurã pentru Parâng ºiimplicit pentru comuni-tatea din Petroºani.

“Deºi proiecul dezvoltarea domeniuluischiabil în zona turisticãParâng este cuprins înLegea526/11.12.2003 - programul naþional dedezvoltare a turismuluischi în România, nu aumai fost alocate fonduribugetare pentru continuarea lucrãrilor,ConsiliuL LocalPetroºani fiind nevoit sãaloce sume mari debani, sume care oricumsunt insuficiente.Datoritã lipsei acute defonduri, autoritatealocalã nu poate susþineexclusiv din surse proprii continuarealucrãrilor la acest obiec-tiv de investiþie, esenþialpentru dezvoltarea soci-economicã a zonei.Totodatã doresc sãmenþionez cã finalizareaacestui proiect reprezin-tã o ºansã importantãpentru dezvoltarea dura-bilã a zonei, generândlocuri de muncã, atâtdirect cât ºi indirect.Având în vedere impor-tanþa crucialã penturjudeþul Hunedoara pecare acest proiect deinvestiþie îl are, vã rogsã precizaþi care suntmãsurile pe care le veþilua pentru a asigurafinanþarea în continuare

a proiectului dezvoltareadomeniului schiabil înzona turisticã Parângdin fonduri bugetareavând în vedere faptulcã este un proiectasumat de cãtre Guvernîn cadrul unui programnaþional de dezvoltare aturismului? Totodatã vãrog sã clarificaþi ºiaspectul referitor laposibilitatea finanþãriisale din fondurieuropene în viitoareaperioadã de programarefinanciarã ”2014-2020ºi care sunt demersurilepe care vi le asumaþi înacest sens pentrufinalizarea acestuiproiect de investiþie?”,se aratã în interpelareaadresatã de BogdanÞîmpãu ministrului dele-

gat pentru IMM-uri,Mediul de Afaceri ºiTurism, Florin Jianu.

Zona turisticã Parângare un potenþialdeosebit datoritãresurselor naturaledeosebite, iar în urmafinalizãrii lucrãrilor dedezvoltare a unui dome-niul schiabil la standardeeuropene, se pre-conizeazã cã aceastãstaþiune de interesnaþional, zona Parâng-Petroºani, va deveni ceamai mare staþiune deschi din România careva atrage în jur de1500 de turiºti pe zi întimpul iernii ºi 500 de

turiºti pe zi în timpulsezonului cald.

D emarat în2010

Proiectul“Dezvoltarea domeniuluischiabil în zona turisticãParâng “ a fost demaratîn urmã cu câþiva ani ºieste cuprins în progra-mul Schi în România.Acest proiect ambiþiosare menirea de a con-tribui la dezvoltarea nudoar din punct devedere turistic al zonei,impactul sãu fiind unuleconomic ºi socialextrem de important,prin atragerea deinvestiþii ºi crearea denoi locuri de muncã înzona Vãii Jiului.Conform datelortehnice cuprinse înproiect sunt prevãzutelucrãri de amenajare a17 pârtii de schi ce vorbeneficia de instalaþii detransport pe cablu, cãide acces, instalaþie deiluminat nocturn.Pentru cei mici se vaconstrui un orãºel al

copiilor, aceºtia putân-du-se bucura de obandã transportoare, uncarusel, instalaþii uºoare,aparate alternative dezãpadã cum ar fi sãnii,plãci sau pneuri.Totodatã se are învedere realizarea unuicentru de servicii turis-tice amplasat la staþiade sosire a telegondoleiTG - Poiana Zãpezii(Slima), unde vor fiamenajate un restau-rant, o autoservire,punct sanitar, terasã derealaxare, centru deînchiriere echipamentsportiv.

Proiectul mai prevedeºi construirea unui parc

pentru snow-board, oinstalaþie de bobcart,pentru perioada de varãºi suprafeþe artificiale deschi în perioada sezonu-lui cald. De asemenea,va fi construit un centruladministrativ al obiec-tivului situat înPetroºani la staþia deplecare a telegondoleicare va cuprinde birouriadministrative, dispece-rat, case de bilete pen-tru sistemul ticketing,puncte sanitare, magazine, iar pentrurelaxare ºi servireamesei sunt prevãzuteconstrucþii tip cabanã.

B irocraþie ºiprocese

Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie a“secerat”, temporar,hectarele disputate între Primãria Petroºaniºi Romsilva.Administraþia localã dela Petroºani se judecãcu Romsilva pentru 46de hectare de terenunde urmeazã a fi con-struiþi stâlpii pentrutelegondolã, dar ºi insta-laþiile de transport pecablu. Dupã ce adminis-traþia localã de laPetroºani a câºtigat pro-cesele la Curtea de ApelAlba Iulia, Romsilva aînaintat recurs, care sejudecã la Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie.

Magistraþii de la ÎCCJar fi trebuit sã se pro-nunþe în acest dosar îndata de 7 mai, însãsoluþia s-a soldat cu olungã amânare, ºianume pentru data de 8octombrie 2014.

Municipalitatea aredeja douã decizii favora-bile în procesul intentatRegiei Naþionale aPãdurilor – ROMSILVA.

Pentru continuarea procesului, edilii dinPetroºani au decis sãachiziþioneze servicii deconsultanþã ºireprezentare juridicã,exact pentru Dosarulnr.677/57/2012, încare se judecã de circadoi ani cu ROMSILVA.De precizat cã, în sta-diul de apel, magistraþiide la Curtea de ApelAlba Iulia au dat câºtigde cauzã municipalitãþiidin Petroºani. Astfel,potrivit sentinþi pro-nunþate încã din 2012,instanþa a admis, înparte acþiunea în con-tencios administrativformulate de reclaman-tul Municipiul Petroºani,prin primarul TiberiuIacob – Ridzi, în contra-dictoriu cu pârâta RegiaNaþionalã a Pãdurilor –ROMSILVA SA. Astfel,potrivit dispozitivuluisentinþei, “obligã pârâtasã emitã avizul pentruscoaterea definitive dinfondul forestier naþion-al, prin transfer din proprietatea publicã astatului în proprietateapublicã a reclamantului,a suprafeþelor de terendestinate realizãrii pârtiilor pentru practi-carea schiului, precumºi realizãrii instalaþiilorde transport pe cabluaferente acestora, nece-sare pentru executareaproiectului ,,Dezvoltareadomeniului schiabil înzona turisticã Parâng”ºi, totodatã, a obligatRomsilva la plata sumeide 3.004,03 lei cu titlude cheltuieli de judecatãparþiale. Numai cã,dupã aproape un an de la pronunþareasentinþei, Romsilva afãcut recurs la ÎnaltaCurte de Casaþie ºiJustiþie.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 20148 Actualitate Actualitate 9

Dezvoltarea domeniului schiabil Parâng, doar pe hârtie

Miniºtrii nu au rãspunsuri pentruviitorul acestui proiect ambiþios

D ezvoltarea domeniului schiabil dinParâng este susþinutã financiar, pe

hârtie. Reprezentanþii Departamentuluipentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii,Mediul de Afaceri ºi Turism afirmã cãsusþin dezvoltarea domeniului schiabil dinParâng. Potrivit unui rãspuns al ministru-lui de resort, proiectul din Parâng a fostsusþinut pânã în anul 2012, când au fostalocate diferite sume de bani, infime datãfiind valoarea totalã a investiþiei. Pentruceea ce se va întâmpla pe viitor cu acestproiect, miniºtrii nu au rãspunsuri.

Diana MITRACHE

Pânã în toamnã vor fimanifestãri dedicate acestuieveniment, dar primul areloc în câteva zile.

„În primul rând vomavea patru sesiuni de dez-bateri, patru mese rotunde,pe profilul celor 4 departa-mente de cercetare aleINSEMEX Petroºani,respectiv în lunile mai,iunie, septembrie ºi noiem-brie, urmând ca în lunanoiembrie, atunci când sesãrbãtoreºte Ziua

Cercetãtorului, sã avem omanifestare mai amplã lacare sã participe autoritãþi,colaboratori ºi parteneriinoºtri de afaceri. În 30mai, departamentul de elec-trosecuritate va organizaprima masã rotundã culucrãri în domeniul protecþi-ilor la explozie a instalaþiilorelectrice”, a spus ArturGãman, directorul generalal INSEMEX Petroºani.

Institutul Naþional deCercetare – DezvolatrePentru Securitatea Minierãºi Protecþie Antiexplozivã -

INSEMEX Petroºani a luatfiinþã în anul 1949 subdenumirea de “Staþia deCercetãri pentruSecuritatea Minerã” ca fil-ialã a I.C.E.M.I.N.Bucureºti. Înfinþarea ei afost determinatã de necesi-tatea rezolvãrii problemelorde tehnicã a securitãþii înindustria minierã dinRomânia. Numele sub careeste cunoscut acest institut,atât în cadrul industrieiminiere, cât ºi în cadrulaltor industrii, cum ar ficele constructoare demaºini, electrotehnice,chimice sau petrolifere seîncadreazã în tradiþia pecare cercetãtorii de aici ºi l-au fãcut în cei 65 de ani delucrãri, expertize ºi acþiuni.

Activitatea INSEMEXPetroºani se desfãºoarãîn douã incinte în caresuprafaþa amenajatãpentru cercetãri în cele

4 pavilioane este de circa6.000 mp, iar volumulinstalaþiilor de încercarecompuse din tunele ºigalerii experimentaledepãºeºte 1.000 mc .Maidispune de un poligon deantrenament pentru salva-

tori, un poligon de încer-care a explozivilor de uzcivil si a articolelorpirotehnice, situat la circa 5km de orasul Petrosani, ohala de incercari pentruinstalaþii si echipamenteelectromecanice.

Monika BACIU

Potrivit reprezen-tanþilor furnizorului deenergie electricã,restanþele sunt din parteaComplexului EnergeticHunedoara care nu aachitat facturile aferentegratuitãþilor minerilor,lucru confirmat ºi de lid-erii de sindicat.

“E vorba de oîntârziere la plata ultimeifacturi. În cel mai scurttimp se va regla situaþia.Mesajele au fost emiseprintr+un program carele gereneazã automat”, a

declarat Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele. ReprezentanþiiComplexuluiEnergeticHunedoara nu auputut fi contactaþipentru a oferi infor-maþii despre acestsubiect ºi de val-oarea restanþelorcãtre furnizorul deenergie electricã.

Liderii de sindicatsusþin cã ortacii nuvor rãmâne fãrã gra-tuitãþi, mai ales încondiþiile în care înaceastã perioadã au

loc negocierile pentru unnou contract colectiv demuncã. “Nu vor rãmânefãrã gratuitãþi. Se nego-cieazã un nou contract demuncã, însã nu ºtiu încãsub ce formã vor fi pre-vãzute”, a mai spus Nica.

Divizia Minierã dincadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoaranumãrã în jur de 4500 de salariaþi, carebeneficiazã de 12.000 deKWh pe an.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

INSEMEX - sãrbãtoarea cu numãrul 65S ingurul institut din þarã care

pregãteºte specialiºti în materie desecuritate minierã ºi explozivi, INSEMEXPetroºani este în sãrbãtoare. Sfârºitul luniimai este un bun prilej pentru cercetãtorii deaici sã-ºi prezinte lucrãrile ºi sã marchezeastfel cei 65 de ani de existenþã a acesteiinstituþii de prestigiu din þarã.

Somaþi sã achite facturile la curent

O rtacii de la minele viabile de laDivizia Minierã din cadrul Com-

plexului Energetic Hunedoara, somaþi sãachite restanþele la energia electricã. Toþiangajaþii Diviziei Miniere au fost înºti-inþaþi printr+un mesaj telefonic emis decãtre ENEL sã achite facturile restantela energia electricã.

Scopul activitãþilor„In My SHOES” esteacela de a informa ºisensibiliza tinerii faþãde efectele comporta-mentelor de discrim-inare, marginalizareasupra vieþii per-soanelor seropozitive,experimentând, pen-tru o scurtã perioadã,trãirile unei persoaneseropozitive sau trãir-ile celor apropiaþi ei.

Activitãþile de teatrusocial se vor desfãºuraîn perioada aprilie2014-iunie 2015 ºivor fi însoþite de activ-itãþi de informare ºisensibilizare a comu-nitãþii.

Campania esteparte a proiectului „InMy Shoes” derulat deUniunea Naþionalã aOrganizaþiilorPersoanelor Afectatede HIV/SIDA(UNOPA) la nivelul a16 judeþe ºi Bucureºti.

De activitãþileCampaniei seestimeazã cã vor ben-eficia un numar de 1040 de tineri la niveluljudeþului ºi 20 800 debeneficiari pentrutoate judeþele impli-cate.

Pantofii de seropoz-itiv pot fi greu de pur-tat în anumitemomente, dar încer-cand aceºti pantofiputeþi descoperi o fer-eastrã cãtre frumuseþe,creativitate, putere,dragoste, normali-tate… un alt mod de

abordare a vieþii decâtv-aþi fi imaginat.Pentru un moment

putem alege sãîntelegem…

Proiectul „In MyShoes” este derulat deUniunea Naþionalã aOrganizaþiilorPersoanelor Afectatede HIV/SIDA(UNOPA) în parteneri-at cu AsociaþiaUNTEATRU. Proiectuleste co-finanþat deElveþia prin intermedi-ul Programului deCooperare Elveþiano-Român pentru reduc-erea disparitãþilor eco-nomice ºi sociale încadrul UniuniiEuropene extinse.Valoarea proiectuluieste de 245.710CHF, din care89,83% o reprezintã

finanþarea din parteaProgramului deCooperare Elveþiano-Român pentru reduc-erea disparitãþilor eco-nomice ºi sociale încadrul UniuniiEuropene extinse, iardiferenþa de 10,17% o

reprezintã contribuþiasolicitantului.

Obiectivul generalal proiectului îl reprez-intã creºtereapremiselor de inte-grare socialã pentrupersoanele seropozi-tive din Româniac.

Monika BACIU

Astfel, unitãþileºcolare unde existãsãli de sport sauterenuri sintetice scotbani din închiriereaacestora. “Avem îndotarea ºcolii noastreun teren de tenis sin-tetic, îl închiriem,preþul de închirierestabilit prin consiliude administraþieîmpreunã cu consiliullocal al primãriei afost stabilit la 30 delei ora ºi de aseme-nea închiriem ºi salade sport cu 30 de leiora”, a declarat ZinaGaleº, directorulColegiului TehnicDimitrie Leonida dinPetroºani. Vremea nua þinut cu reprezen-tanþii unitãþilor deînvãþãmânt, care nuau avut solicitãri pen-tru închirierea terenu-lui de tenis. “Pentruterenul de tenis foartemulþi nu au fost deo-camdatã pentru cã nune+a permis timpul,dar pentru sala desport am mai avutsolicitãri, urmând caacum dacã vineperioada de varãprobabil vom aveasolicitãri ºi pentruterenul de tenis ºi cuocazia asta avemcâteva venituri extra-bugetare din carereuºim sã nerezolvaãm problemeleºcolii”, a mai spussursa citatã.


Închirierea sãlilor de sport, bani în plus în contul ºcolii

B ani din închirierea sãlilor de sport. Subfinan-þarea sistemul de învãþãmânt este resimþitã pe

toate palierele. Banii care ajung de la ministerul deresort în conturile unitãþilor de învãþãmânt sunt puþi-ni, iar instituþiile ºcolare fac orice este legal pentru amai atrage surse de finanþare.

Tinerii din judeþul Hundoara beneficiazã de informare HIV prin teatru social

A sociatia anti SIDA "Noua Speranta" Petrilalanseazã în aceastã lunã Campania de educare

HIV/SIDA „IN MY SHOES”. Campania cuprinde activ-itãþi de teatru improvizat cu scop social, derulate deechipe de voluntari, în ºcoli, licee, pieþe, cluburi pentrutineri, la diverse evenimente.

Monika BACIU

ReprezentanþiiMuzeuluiMomârlanului dinPetroºani spun cã auîn vedere realizareaunui magazin unde sãcomercializezesuveniruri tradiþionalezonei. Singura prob-lemã o constituiepartea financiarã.Potrivit celor de lamuzeul etnografic,mulþi dintre turiºtiistrãini care au vizitatmicuþa cãsuþã momâr-lãneascã au dorit sãachiziþioneze ºi cos-tumele noastre popu-lare, însã nu au avutde unde.

“Am ºi meseriaºicare ar face, dar nuîmi permit, nu mã lasãbuzunarul. Trebuie sãle cumpãr ºi apoi sãinvestesc bani în ele ºidupã sã le vând. Suntoameni care au cos-

tume ºi mã întreabãdacã nu fac un punctde vânzare, dar am ziscã vreau sã fac unmagazin cu vânzarepentru turiºti. Suntcare vin din strãinãtateºi mã întreabã de cos-

tume sau suveniruri.Cine vine cu ele vreaºi banii pe loc, iar uncostum e cel puþin1500 de lei. De undesã am atâþia bani”, adeclarat ElenaMãlinesc, reprezentan-tul Muzeului

Momârlanului. Costumul popular

de pe Jiu are câtevanote proprii, printrecare þesura deosebitãa pânzei albeînvârstatã din distanþãîn distanþã cu dungi.

P ort popular–

Momarlanca

În componenþaportului femeiescintrã ciupeagul,poalele, catrinþele,ºtrinfii (ciorapii) ºicârpa (broboada sauchischineul).Ciupeagul (cãmaºa) –este croit din foi depânzã care se unesc înjurul gâtului, deschizã-tura fiind aºezatã later-al . Are, de asemeneacheutori, fiind lipsit deguler. Mânecile suntuºor bufante, strânsela încheieturi ºi apoiterminate cu cipte(dantele late). Râurilede cusãturi mãiestrecurg pe mâneci în jos,brodate cu panglicã deculoare neagrã.Piepþii cãmeºiifemeieºti suntîmpodobiþi cu maimulte rânduri de pui(râuri) de aceeaºidimensiune cu cei depe mâneci. Peste ciu-peag se îmbracã unpieptar din piele

nevopsitã de miel saudin catifea neagrã.Costumul femeiloreste completat depoale ºi catrinþe,poalele fiind încreþite(plisate). Peste poale,în faþã ºi în spate sepun catrinþele negrecu dantelã pe margin-ea de jos. Ambelecatrinþe sunt brodatepe pãrþile laterale cudantelã neagrã, iar înpartea de jos, aproapede jumãtate au douãbenzi late de orna-mente cusute cumãtase neagrã saualte culori sobre înmotive geometrice sauflorale .

Aceleaºi motive seîntâlnesc ºi pe ºtrimfi(ciorapi albi lungi pânãla genunchi), con-fecþionaþi fie din bum-bac, fie din lânãamestecatã cu borang-ic. În încãlþãri atâtfemeiele cât ºi bãrbaþiipurtau ºosete groasede lânã numite cãlþu-ni, încãlþãminteatradiþionalã fiind opin-cile.

P ortul bar-batesc (om)

Piesele componenteale portului bãrbãtescsunt cãmaºa,cãmeºuia, vesta,cioarecii, brâul (chimir-ul) ºi pãlãria (clopul).Cãmaºa lungã pânãdeasupra genunchilorera confecþionatã dinpânzã þesutã manualînvãrgatã cu dungi deculoare roºie învrâs-tate cu negru, nu aveaguler ºi era prevãzutãîn partea anterioarãcu o despicãturã pen-tru cap. Ea sestrângea în jurul gâtu-lui cu ajutorul unorºnururi subþiri numitechiotori. Cãmaºa aveao croialã specialã cuclini intercalaþi în faþãºi în spate , iar înpartea de jos eraplisatã , cu poalelecusute cu ajur.Modelele cusute pecãmãºã erau geomet-rice sau florale, aran-

jate sub formã de râuri(benzi) în formã decruce.

Peste cãmãºã seîmbrãca pieptarul,înfundat, sau despicatîn faþã, din postav saudin catifea.

Brâul (chimirul)confecþionat din piele,lat de pânã la douãpalme, împodobit cumodele de cârmãbãtutã se încingeapeste cãmaºã dândacesteia în partea dejos aspectul unor fus-tanele care coboraupânã la jumãtateacoapselor.

Cioarecii erau con-fecþionaþi din pânzãalbã de bumbac þesutãîn casã – pentru varã,iar pentru sezonulrece din lânã, ca ºicea pentru cãputuri.

Ca acoperãmântpentru cap, în sezonulcald se purta pãlãria(clopul) confecþionatãdintr-o pâslã rigidã ºimai asprã numitãpãnurã. Borurile erauscurte ºi teºite, iar labaza calotei era fixatãde jur împrejur o pan-glicã, tot neagrã,numitã primburã.Pentru iarnã atât bãr-baþii cât ºi femeileaveau ºube, sumanesaucojoace aproapeidentice .

Toate materialeledin care se con-fecþionau veºminteletradiþionale au fostiniþial þesute în casã cuajutorul rãzboaielor deþesut . Tot în casãerau þesute ºi con-fecþionate strãiþile ºisãcuiele ca ºi desagii,toate folosite pentrutransportul bagajelor.Acestea erau din lânãsau bumbac, decoratecu dungi transversaleºi longitudinale îndiverse culori printrecare apãrea ºi roºul.

De-a lungul vremiicostumele tradiþionalemomârlãneºti au sufer-it unele modificãri,fiecare generaþieîncercând sã leîmbogãþeascã cu ele-mente de creaþie per-sonalã.


Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de

cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla

ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Marþi: Ciorba de periºoare/Supã

minestrone Mozzarela pane în crustã de

susan cu sos tartar/Cotlet de porccu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de

varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de

susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cot-let cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert

Joi: Ciorbaã de pui a la

greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã debrînzã ºi garniturã de cartofi încrustã de muºtar/Ceafã la grãtar cuorez sîrbesc Salatã & Desert

Vineri: Ciorbã de fasole cu afumã-

turã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi

garniturã de cartofi aurii/Gulaºunguresc cu gãluºte Salatã &Desert

Luna Mai

Promoþii & oferte:

5+1 gratis: pentru 5 meniuricomandate primeºti 1 meniugratis Preþul pentru meniul zilei

care include ciorba/supa, feluldoi, salatã ºi desert este de 15 leiºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pînãvineri.

Comenzi la telefon:0726669060

Catrinþele, poalele, ºtrimfii momârlãneºti, cãutate de strãini

C ostumele momârlãneºti, cãutate de strãini.Turiºtii din strãinãtate sunt cei care apreciazã

tradiþiile momârlãneºti ºi nu numai. Avem culturãbogatã, însã nu ºtim sau nu putem sã facem bani de peurma ei. Potenþialul istoric, cultural ºi turistic nu estepromovat la adevãrata valoare, iar acest lucru nu facedecât sã ne alunge turiºtii.

DianaMITRACHE

Butulescu este,însã, modest ºi îlciteazã pe Creangã,care spunea cã „ºtiu

cã îs prost, dar cândmã uit în jur prindcuraj”, atunci cândspune cã nu se consid-erã un intelectual ºi cãe mai degrabã adeptal autoironiei, decât sãfie sarcastic. ªi cutoate astea, aforismelesale prind contur înatât de multe libi alepãmântului.

Scriitorul din ValeaJiului, ValeriuButulescu a fost pre-miat în þara lui Homerpentru culegerea deaforisme traduse înpeste 50 de limbi din

aceastã lume. Cu ocazia lansãrii

cãrþii sale în limbagreacã, în traducere„Frânturi de înþelepci-une”, scriitoruluiValeriu Butulescu, carese crede „singur print-re înþelepþi” i s-adecernat Diploma deOnoare ºi Premiul“Paideia”. „Este un

premiu important.Vine dintr-o þarãfoarte importantã pen-tru mine, din punct devedere al literaturii pecare o practic, pentrucã am avut emoþii maimari ca în alte þãri.Asta deoarece înGrecia e greu sãvorbeºti despre liter-aturã, chiar în patrialui Homer, þara care adat nume de marerezonanþã în culturamondialã”, a spusValeriu Butulescu, scri-itorul din Valea Jiului.

S-a vorbit înGrecia deRomânia ºi deValea Jiului,dar ValeriuButulescurecunoaºte cã ascris mereu cugândul caopera sa sã fieuniversal vala-bilã ºi aforis-mele sale chiarau ajuns inter-naþional vala-bile, pentru cãValeriuButulescu estecel mai tradus

autor român în viaþã.„Fiecare scriitor estemãcinat de ambiþiauniversalitãþii. Astaînseamnã cã un text,nu sã fie perpetuu, darmãcar sã fie reprezen-tativ ºi pentru altezone culturale maidiferite de noi ºi amtrãit aceastã bucurie sãvãd aceste aforismetraduse ºi în mongolã

ºi persanã ºi iatã ºi îngreacã, dar asta e obucurie în moddeosebit”, a mai spusValeriu Butulescu..

Cartea a fãcut oimpresie nesperat debunã ºi a fost expusãla târgul de la Salonic,de unde ar mai puteaprimi încã un premiude editurã. UniuneaElenã din România adecis, de altfel, sãpublice ºi o variantãbilingvã, în greacã ºiromânã a acestei cãrþi.

Acum este în lucruediþia în limba geor-gianã, dar chiar dacãprima carte a autoruluia apãrut în SUA, încã,o carte în englezã nua fost publicatã, iarValeriu Butulescurecunoaºte cã acestaeste încã un þel la careviseazã.


Butulescu - premiu în þara lui Homer

„În fiecare an trecem nepãsãtoriprin ziua morþii noastre” – este

un aforism tradus în peste 50 delimbi, graþie lui Valeriu Butulescu.Cugetãrile sale despre viaþã i-auadus recent un premiu în þara luiHomer, unde s-a fãcut auzit ºinumele Vãii Jiului.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa vã treziþi obosit ºi ner-vos. Încercaþi sã vã controlaþiagresivitatea, pentru cã riscaþi sãdeclanºaþi un conflict! Nu faceþivizite, chiar dacã partenerul deviaþã insistã. Profitaþi de timpulliber pentru a vã odihni!

Dimineaþa sunteþi irascibil dincauza oboselii acumulate în ulti-ma perioadã. Reduceþi progra-mul de muncã. În ritmul acesta,riscaþi sã vã îmbolnãviþi. Dupã-amiazã s-ar putea sã vã loviþi deo problemã financiarã. Nu-i daþiprea multã importanþã.

Plecaþi într-o cãlãtorie foarteimportantã, care vã poate aducecâºtiguri serioase. Pãstraþi-vã cal-mul ºi nu ridicaþi tonul la o per-soanã mai în vârstã.

Aveþi mare nevoie de un împru-mut. Pânã la urmã, reuºiþi sãfaceþi rost de bani. Pãstraþi-vãcalmul ºi odihniþi-vã mai mult!Sunteþi predispus la probleme desãnãtate.

Dimineaþa aveþi dificultãþi decomunicare ºi sunteþi neinspirat.S-ar putea sã deveniþi agitat ºinervos. Amânaþi întâlnirile deafaceri ºi cãlãtoriile. De aseme-nea, este indicat sã evitaþi activ-itãþile complexe, care necesitãatenþie ºi concentrare.

Este posibil sã plecaþi într-o dele-gaþie. Nu sunteþi în cea maibunã dispoziþie ºi aveþi tendinþasã exageraþi. Nu vã susþineþipãrerile cu încãpãþânare ºi evitaþidiscuþiile în contradictoriu.

Astãzi aveþi tendinþa sã criticaþipe toatã lumea. Încercaþi sã vãtemperaþi spiritul critic! Fiþi atentpe ce daþi banii! S-ar putea capartenerul de viaþã sã nu fie deacord cu cheltuielile pe care lefaceþi.

Este posibil sã primiþi o vesteproastã de la o rudã îndepãrtatã.Aceasta vã indispune ºi vã obligãsã vã schimbaþi programul.Plecaþi într-o cãlãtorie nepre-vãzutã.

Nu vã asumaþi nici un risc astãzi,pentru cã sunteþi nervos ºi s-arputea sã mizaþi greºit. Nu cãlã-toriþi cu maºina! Sunteþi predis-pus la accidente. Ar fi bine sãevitaþi discuþiile în contradictoriu.

Aveþi de rezolvat o mulþime deprobleme, pe care le-aþi tot amâ-nat. Aveþi tendinþa sã începeþimai multe treburi deodatã. Orga-nizaþi-vã cât mai riguros. La ne-voie, nu ezitaþi sã cereþi ajutor.

Fiþi deosebit de prudent astãzi,pentru cã puteþi avea problemecu sãnãtatea sau chiar accidente.Nu vã supra-solicitaþi! Ar fi binesã evitaþi cãlãtoriile lungi ºi petre-cerile. Pe fondul oboselii acumu-late, puteþi deveni irascibil.

La serviciu, sunteþi indispus înurma unei discuþii cu ºeful direct.Nu este indicat sã vã exteriorizaþinemulþumirea. Menajaþi-vã sãnã-tatea. Eforturile pe care intenþion-aþi sã le faceþi sporesc riscul deaccidente cerebrale.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Biziday (r)11:20 Pe scurt, despre orice11:30 Garantat 100% (r)12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r)13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Alegeri europarla-mentare 2014 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Cruciada copiilor13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 B. D. în alertã17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:00 Furtul de diamante21:45 Fotbal Europa League:Sevilla - Benfica

10:30 Jurnalul unui burlac (r)11:00 Cireaºa de pe tort (r)12:00 Teleshopping 12:30 Epic Show (r)13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r)14:30 Trãsniþii (r)15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens 16:00 9021017:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Cronica cârcotaºilor22:30 Click!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:15 Am ales sã fiu român 12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã (r)13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Copii contra pãrinþi (r)16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Bibliotecarul: Comoaradin spatele cãrþilor22:15 Districtul 9

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 D-Paparazzi (r)21:00 Pe banii pãrinþilor22:30 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:15 Teleshopping 10:45 Soþ de închiriat (r)11:45 Santa Diabla (r)12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea 14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Chemarea inimii 18:30 Soþ de închiriat19:30 Santa Diabla20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Poveºtiri de noapte22:30 Cancan.ro

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Drumul spre finalã -rezumate UEL11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Drumul spre finalã -rezumate UEL12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Drumul spre finalã -rezumate UEL13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Drumul spre finalã -rezumate UEL14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Drumul spre finalã -rezumate UEL15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Drumul spre finalã -rezumate UEL16:00 Rezumat UEFA EuropaLeague16:30 Rezumat UEFA EuropaLeague

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român deComedie: Happy Show

Supragreutatea ºiobezitatea reprezintãal cincilea risc dedecese la nivel global.Din iunie 2013Asociaþia MedicalãAmericanã a recunos-cut obezitatea caboalã.

Conform OMS,prevalenþa obezitãþii s-a dublat începând cuanul 1980 pânã înprezent. În 2008, lanivel internaþional,peste 1,4 miliarde deadulþi cu vârsta peste20 de ani erausupraponderali. Dintreaceºtia, peste 200 demilioane de bãrbaþi ºiaproape 300 de mil-ioane de femei erauobezi. Peste 30 mil-ioane de copii cusupragreutate trãiescîn þãrile în curs de dez-

voltare ºi 10 milioaneîn cele dezvoltate.Datele OMS din 2013aratã cã în Europaprevalenþa supra-greutãþii este între 40-59,9% la adulþii de 20de ani si peste.

Potrivit reprezen-tanþilor DSPHunedoara, temaaleasã pentru cele-brarea Zilei EuropeneÎmpotriva ObezitãþiiZEIO pentru anul2014 se referã la pre-venirea apariþiei obez-itãþii în rândul tinereigeneraþii.

Obezitatea la copiieste o afecþiune petermen lung, asociatãcu alte afecþiuni, cumar fi cele endocrino-logice, ortopedice, psi-hologice, iar uneleîncã neidentificate.

Sloganul campanieieste „Puternici pentruviaþã”. Obezitatea estede cele mai multe orilegatã de factori aistilului de viaþã ce potfi preveniþi, în modspecial obiceiurile ali-mentare deficitare ºisedentarismul. Adulþiitrebuie sã fie modelpentru tinerele gener-aþii în adoptarea unuistil de viaþã cât maisãnãtos.

La nivel individual,copiii trebuiesã limitezeaportul degrãsimi ºizahãr ºi sãcreascã tim-pul de activi-

tate fizicã la cel puþino orã pe zi. Timpulmaxim petrecut zilnicîn faþa ecranului sã fiede o orã.Obiectiveleacestei campanii sunt:

1. Conºtientizareapopulaþiei referitor lariscurile instalãrii obez-itãþii din perioadacopilãriei.

2. Informareaprivind situaþia actualãºi de perspectivã aprevalenþei obezitãþiiîn rândul copiilor ºi

adulþilor.3. Acþiuni conju-

gate, eficiente, în ved-erea reducerii numãru-lui de copii ºi tineri cuexces degreutate.

În judeþulHunedoara,tendinþaobezitãþiieste crescã-toare ca ºipe plannaþional:numãrulcazurilor noi

a atins, în 2012, cifrade 2.683 persoane iarin 2013 sunt inregis-trate 2990 persoane.Datele obezitãþii laadulþi coreleazã strânscu numãrul bolnavilorde hipertensiune arte-rialã – 61770 ramasiin evidenta; Nr. cazuride diabet zaharat: Inanul 2013 au ramasin evidenta 24797cazuri de DZ (2264DZ insulinodepen-dent), comparativ cuanul 2012 cand auramas in evidenta23979 cazuri de DZ.


Casa de Culturã a SindicatelorPetroºani

organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ -

cu plata în rate

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 leiOspãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei

Bucãtar - 5 luni - 450 leiMaseur - 2,5 luni - 700 lei

Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 leiDulgher tîmplar parchetar - 5 luni - 450 leiÎngrijitor bãtrâni la domiciliu - 2,5 luni - 400 lei

Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a visde Primãrie

Telefon: 0254/541483; 0731254100.

Ziua europeanã împotriva obezitãþii (ZEIO)

Z iua Europeanã ÎmpotrivaObezitãþii (ZEIO) este o zi ºi o

campanie dedicatã conºtientizãriiacestei afecþiuni, care are loc înîntreaga Europã în fiecare an, în atreia sâmbãtã a lunii mai.


IleanaFIRÞULESCU

În urmã cu opt ani,Asociaþia de Ecologieºi Intervenþii în caz deinundaþii ”Petro Aqua”Petroºani, preºedinteImre Suhanek, a reuºitsã adune în jurul eioameni cãrora le pasãºi vor sã facã lucrurifrumoase în general ºiîn special PeºteraBolii, pe care au intro-dus-o în circuitul turis-

tic.Sâmbãtã, 17 mai,

începând cu ora12,00, va avea loc aVIII-a ediþie aConcertului ACapella. Muzica, deînaltã þinutã, carepune în valoare voceainterpreþilor - pentrucã a capella pre-supune lipsa acompa-niamentului instru-mental - a cãpãtatadepþi din Valea Jiuluiºi din judeþ, an de an.

La Peºtera Bolii s-au perindat de-a lun-gul ediþiilor coruri devaloare din þarã ºi dinstrãinãtate, care aufãcut sã vibrezepeºtera, iar spectatoriiau fost cuprinºi defrisonul emoþiei.

La aceastã cea de-a VIII ediþie, vor con-certa Corul BisericiiOrtodoxe ”SfântaMuceniþã Varvara” din

Petroºani,CorulInstitutuluiTeologicRomano-Catolic dinAlba Iulia,CorulCatedralei

Ortodoxe din Orãºtie,Corul ForumuluiGerman ”Franz

Sturmer” din Reºiþa.ªi cum ne-au

oboºnuit organizatorii,nu vor lipsi expoziþiiledin ”anticamera” pla-toului pentru concert.Sâmbãtã, vor expuneLucian Murãrescu, dinPetrila – fotografie ºi

Gustav Hlinka, dinReºiþa – picturã.

Peºtera Bolii estesingurul loc din þarãcare gãzduieºte con-certe pentru cã are oacusticã foarte bunã.Imre Suhanek,preºedintele PetroAqua, îºi doreºte catoþi locuitorii Vãii Jiulisã participe mãcar odatã la asemenea

evenimente, asta pen-tru cã anul trecut avãzut oameni careveneau pentru primadatã la Peºtera Bolii,deºi stau la doi paºi, laPetrila, ºi au fostimpresionaþi.

”Sperãm sã avemcât mai mulþi specta-tori pentru cã este un

concert minunat,impresionant. Noi îiinvitãm ºi îi aºteptãmcu drag” – a spus Imre Suhanek.

Alãturi de PetroAqua în organizareacelei de a VIII-a ediþiia Concertului ACapella, de la PeºteraBolii, se aflã Primãriamunicipiului Petroºaniºi Comexim R Lupeni.

Monika BACIU

Cererea privindacordarea unui loc detabãrã se depuneînsoþitã de o copiedupã documentul careatestã gradul de hand-icap ºi o adeverinþãemisã de unitatea deînvãþãmânt care sã

ateste încadrarea într-o formã deînvãþãmânt, la sediulDJST Hunedoara.Cererea poate fidepusã atât de pãrin-tele sau reprezentan-tul legal al persoaneicu handicap cât ºi deun reprezentant alunitãþii de învãþãmânt

de care aparþine.Persoanele cu handi-cap care nu au maibeneficiat de un astfelde program vor aveaprioritate la selecþie.Ministerul Tineretuluiºi Sportului suportãcheltuielile de cazareºi masã ale elevilorbeneficiari ºi a însoþi-

torilor. În anul 2013,Direcþiei Judeþenepentru Sport ºiTineret Hunedoarai+au fost alocate unnumãr de 53 de locuriîn taberele destinatepersoanelor cu handi-cap ºi însoþitoriloracestora. Totodatã,tot în anul 2013 încadrul DJSTHunedoara, au fostalocate 166 de lcouriîn taberele socaile.Beneficiarii auprovenit din toatelocalitãþile judeþului.

Tabere pentru persoanele cu dizabilitãþi, pe banii Ministerului

T abere pentru persoane cu handicap. DirecþiaJudeþeanã de Tineret ºi Sport Hunedoara a prim-

it în acest an un numãr de 60 de locuri în tabere desti-nate persoanelor cu handicap ºi asistenþii sau însoþi-torii acestora ºi 140 de locuri în taberele sociale

Sâmbãtã, Peºtera Bolii va vibra de muzicã bunã

S âmbãtã, va avea loc, la PeºteraBolii, a VIII-a ediþie a

Concertului A Capella. Genul muzi-cal este unul care pune în valoarecalitãþile vocale lipsind acompania-mentul instrumental. La concertparticipã coruri de mare valoare dinþarã ºi, ca la fiecare ediþie, existã ºio dublã expoziþie – una defotografie, alta de picturã.

CVJ NR. 610, MIERCURI 14 MAI 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 610, MIERCURI 14 MAI 2014