CVJ NR. 559, MARTI 25 FEBRUARIE 2014

Prioritãþi pe probleme demediu la CEH>>> PAGINA A 10-A

Simularea - unduº rece înainte

de examen>>> PAGINA A 6-A

Datori vânduþi la bugetul local

>>> PAGINA A 5-A

Mineri tot maipuþini

ºi suprasolicitaþi>>> PAGINA A 11-A

Proiecte noi,mizã electoralã>>> PAGINA A 12-A

Serbãrile Zãpezii dinParâng, finanþate

de Primãria Petroºani>>> PAGINA A 16-A

Consiliul JudeþeanHunedoara salvea-zã turismul montan

din Valea Jiului>>> PAGINA A 13-A

Ape murdare,nesimþire maximã

>>> PAGINA A 7-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 559

Marti, 25 Februarie 2014

F ilmul apreciatului regizor Dan Piþa, ”Ceva bun de la viaþã”, care a fostrealizat în mare parte în Valea Jiului, cu douã brigãzi de mineri de la

minele Livezeni ºi Petrila, cu ºeful de brigadã de la acea vreme, Iulian AntohiMunteanu, de la mina Livezeni, se vrea a fi difuzat ºi în Valea Jiului, la TeatrulDramatic ”I,D.Sîrbu” Petroºani. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cerºetorii auîmpânzit locurile

de rugãciune>>> PAGINA A 3-A

Kitsch-uri deDragobete, sau

cum sã ridiculizãmiubirea

>>> PAGINA A 4-A

Minerii cer ºi vor avea ”Ceva bun de la viaþã”,

în Valea Jiului

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014 Actualitate 3

A u plecat din judeþulHunedoara ca sã

munceascã în Suceava, darbãutura le-a întunecatminþile ºi în cele din urmãau ajuns la spital.

Dupã ce au bãut vârtos la ziuaunui coleg de camerã, cei doi hunedoreni au ajuns sã fie cercetaþipentru agresiune. Fapta a fostcomisã într-o clãdire pe stradaCalea Unirii, din municipiulSuceava, în care sunt cazaþi maimulþi muncitori care dezmembreazãun corp de clãdire aparþinând soci-etãþii.

“Un muncitor din judeþul

Harghita îºi serba ziua de naºterecu alþi doi colegi de camerã,respectiv unul de 42 de ani ºicelãlalt de 43 de ani, ambii dinmunicipiul Hunedoara, iar la unmoment dat, dupã ce au consumatbãuturi alcoolice, între cei doi aizbucnit un conflict spontan, înurma cãruia unul dintre agresori l-aînþepat cu un corp tãietor-înþepãtorpe celãlalt ºi s-a autoaccidentat lamânã”, spun poliþiºtii suceveni. Ceidoi au fost preluaþi ºi transportaþi laspital, pentru îngrijiri medicale,nefiindu-le pusã viaþa în pericol.Cercetãrile continuã sub aspectulsãvârºirii infracþiunii de loviri saualte violenþe.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Mai mult, la o simplãrazie ce a avut loc înweek-endul care a tre-cut aceºtia au ºisancþionat o parte din-tre cerºetorii care i-augãsit la lãcaºele de cultdin judeþ. „Jandarmiihunedoreni au sancþion-at contravenþional ºaptepersoane care se fac

vinovate de apelarea, înmod repetat, la milapublicului faptã pre-vãzutã de Legea61/1991 privindsancþionarea faptelor deîncãlcare a unor normede convieþuire socialã, aordinii ºi liniºtii publice.Valoare sancþiunilorcontravenþionale apli-

cate de jandarmi estede 700 lei. Persoaneleîn cauzã au fost depis-tate la mãnãstireaPrislop, precum ºi lalãcaºele de cult dinmunicipiul Hunedoarala sfârºitul sãptãmâniitrecute, în zilele de 22ºi 23 februarie”, spuneNicolae Rãducu, într-un

comunicat remis preseide InspectoratulJudeþean de JandarmiHunedoara.

Mai mult, jandarmii

le recomandã cetãþe-nilor sã nu încurajezeaceastã activitate antiso-cialã ºi ilegalã, oferindsume de bani sau alte

bunuri persoanelor careapeleazã la mila pub-licului.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Violatorulrãmâne

dupã gratiiR ecidivistul care a violat

o tânãrã sub ameninþareacuþitului rãmâne în arestdupã ce magistraþii de laJudecãtoria Petroºani audecis cã nu poate fi judecat înlibertate datã fiind gravitateafaptei comise.

Violatorul din Lupeni în vârstã de 34 de ani se aflã dupãgratii la PenitenciarulAiud încã din octombrie2013, la scurt timpdupã comiterea faptei.Judecãtorii i-au prelungitmandatul de arestare, iar recidivistul n-a maiatacat decizia laTribunalul Hunedoara.

Chiar dacã a trecutaproape jumãtate de ande la comiterea fapteiîncã nu s-a ajuns la condamnarea sa, procesul fiind prelungitdin cauza martorilor

care nu s-au prezentat la instanþãpentru a depune mãrturie. GreblãIoan Adrian va ajunge astãzi- marþila Judecãtoria Petroºani unde areun nou termen în acest dosar încare este judecat pentru violul din14 septembrie 2013. Atunci otânãrã de 19 ani din Lupeni aacostatã de individ sub pretextulcã o conduce pânã acasã. Dupãce au ajuns pe o alee întunecatã,bãrbatul a scos un cuþit ºi aameninþat-o pe tânãrã. Apoi aforþat-o sã-l urmeze în apartamen-tul unui prieten, unde, tot subameninþarea cuþitului, a obligat-osã consume bãuturi alcoolice ºi sã-i satisfacã poftele.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

A proape cã nu este bisericã sau mãnãstire fãrã zeci de cerºetori care roiesc în jurul lor ºi implorã mila

credincioºilor. Sunt atât de mulþi, pentru cã primesc bani, iarasta spun ºi jandarmii hunedoreni, care ne sfãtuiesc sã nu îimai încurajãm în acest fel.

Cerºetorii au împânzit locurile de rugãciune

Au plecat sã munceascã înSuceava, dar au ajuns la spital

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 20144 Actualitate

DianaMITRACHE

Se cumpãrã ce estemai ieftin, spun vânzã-torii, care nu þinsocotealã de faptul cãtarabele improvizatedin centrul oraºului facdin sãrbãtoarea iubiriiromâneºti,Dragobetele – unkitsch urtât ºi ambalatprost. La una dintretarabe am gãsit unvânzãtor, care avea detoate, inclusiv papuci.ªi cam cât poate fi deromantic sã-i oferiiubirii tale papucii deDragobete, ne spunechiar el. „Am adus, cãpoate se vând. Darîncã nimic, deocam-datã. Sã sperãm cãvin mai târziu îndrã-gostiþii”, spune vânzã-torul de obiecte din

lemn, piele ºi blanã deoaie, care expunepapuci ca sã-i vândãde Dragobete sau deMãrþiºor.

Alþii vândmãrþiºoare ºi, mai ief-tine sunt cele ce aurãmas de anul trecut,însã, printre ele se potzãri ºi unele absolutinedite. Ambalate încutii aurii, ca de

pateu, aceste obiectedevin de prost gust,chiar dacã au aplicatun ºnuruleþ alb- roºu,sau o fundiþã la fel deaurie. Asta în timp cevânzãtoarea se plângecã nu-i merge vân-zarea ºi dã vina pepreþul mare alobiectelor inedite.„Foarte slab merge. ªitot ce este mai ieftin

se vinde. Foartepuþine noutãþi auadus, din cauzã cãsunt scumpe ºi nu sevând. Preþul este de 6lei, 7 lei, maxim pânãîn 8 lei. Dar, dacã ecu 50 de bani secumpãrã, hai ºi cu unleu, atât dãm peiubire, mai mult nu”,spune vânzãtoarea.

Iar dacã trenduleste sã oferi o floare,atunci anul acestaparcã mai mult caoricând se vând floridirect din ghiveci, sau,ºi mai inedit, doarrãdãcini ºi bulbi, iariubita are de aºteptatsã vadã dacã planta seprinde ºi va înflori.

Singurii care auvenit cu o ofertã origi-nalã la Petroºani suntniºte tineri dinCraiova, iar ei vândbijuterii suflate cumetal preþios.

„Avem broºe,

suflate cu aur ºilucrate manual. Avembijuterii, cercei,lãnþiºoare. ªi simboluricare aduc noroc, cumeste trifoiul, ghiocelul,dar aºteptãm clienþii.Pânã acum nu preaam avut, dar sperãmcã va fi mai bine înzilele urmãtoare”,spune tânãrul dinCraiova, care cu greuºi-a fãcu loc printrezecile de tarabe cupluºuri roºii în formãde inimioare, bibelouriºi mãrþiºoare.

Cei de la tarabe vormai fi vãzuþi mãcarpânã în 8 martie, darcei care cautã cevainedit ar putea aveamult de lucru.

LuizaANDRONACHE

Redactorii CroniciiVãii Jiului au reuºit sãgãseascã ºi sã stea devorbã cu o tânãrã careface acest lucru. Ea afost de acord sã spunãcâteva vorbe sub pro-tecþia anonimatului.Abordarea s-a fãcutpe reþeaua desocializare Facebook,loc unde tânãrã are unpofil absolut“cuminte” cu mulþiprieteni normali, unii

dintre ei chiarcunoscuþi în ValeaJiului.

“La început mi s-apãrut scandalos, dardupã ce am lucrat ca

vânzãtoare pe 600 delei vreo trei luni ºiaveam cheltuieli maimari, mi-am datseama cã trebuie sãîmi schimb optica.Am contactat un stu-dio ºi acum lucrez deacasã. Nu este nimicatât de complicat, cidoar trebuie sã-mimulþumesc clienþii pringesturi ºi vorbe.Bineînþeles, site-ul

unde eu prestez estepentru clienþii dinafara þãrii, altfel nu aºfi fost de acord. Nuºtie nimeni cã facasta, doar o prietenã amea care ºi ea acumeste la început.

Banii vin sigur înfiecare lunã ºi dinacest punct de vederesunt mulþumitã”, ne-adeclarat în exclusivi-tate o tânãrã în vârstã

de 22 de ani din ValeaJiului.

Anunþuri pentruvideo-chat au împânzitinternetul, stâlpii dinoraº ºi cutiile poºtaleprin fluturaºi de totfelul, iar promisiunileunor câºtiguri de peste1000 de euro par sãprindã la multe tineredornice de o viaþãlejerã, în care sã-ºipoatã permite orice.

Kitsch-uri de Dragobete, sau cum sã ridiculizãm iubirea

C ã nu mai suntem originali, nu mai este nicio noutate, dar sã îi oferi iubitei sau iubitului

papucii de Dragobete, asta chiar este un lucru inedit.Ideea nu este unicã ºi dacã la ea adãugãm mãrþiºoareleambalate în cutii ca de pateu, atunci tabloul iubirii ieftine de la tarabã este de-a dreptul grotesc.

Video chat-ul, loc de muncã?

D acã pentru bãieþi pare mai simplu sã-ºi gãseascãun job dupã terminarea liceului, în privinþa

fetelor, este din start mai complicat. Deºi pare greu decrezut, dar sunt multe tinere în Valea Jiului care practicã activitatea de entertainer pe site-urile de videochat, iar asta în mod firesc. Au aplicat pe diferite site-uri de recrutare a forþei de muncã, iar ulterior aufost contactate. Recunosc însã cã nu le este prea uºor sãspunã în mod public ceea ce fac.

Trotuare pe DN 66P ietoni, pe drum

naþional. Drumulcare face legãtura întremunicipiul Petroºani ºiPetrila este intens circu-lat de pietoni, care auridicat de mai multe oriproblema asupra faptu-lui cã în zonã nu existã ocale de acces pentru ei.

Carosabilul intrã sub inci-denþa drumurilor naþionale,însã reprezentanþii PrimãrieiPetroºani spun cã vor aveaîn vedere realizarea unei cãipietonale care este imperiosnecesarã în acea zonã.

”Acolo nu a existat nicio-datã trotuar, fiind zonã cupatru benzi ºi drumul mergepânã în marginea rigolei,vom vedea, tehnic, cumputem sã facem o cale deacces pietonalã pentru cã enecesarã, fiind foarte mulþioameni ºi e pericol destul demare. Cred cã anul acestanu o sã putem face nimic,însã voi avea în vedere acest

aspect”, a declarat primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

Încã nu s-au fãcut calculele pentru a stabili lace sumã s-ar ridica investiþia.Cert este cã lucrãrile vor fide anvergurã.

”Probabil cã trebuie fãcuteniºte lucrãri mai ample, nuºtiu cât ar costa, însã cu sigu-ranþã vom avea în atenþie”, amai precizat sursa citatã.

Cei care merg pe jos înzona respectivã sunt în peri-col dat fiind faptul cã acoloau avut loc ºi lucrãri deintroducere a sistemului decanalizare, iar carosabilul nua fost încã adus la stareainiþialã.

Monika BACIU Monika BACIU

Aºteaptãexperþii carenu mai vin

M ai multe familiidin zona de nord

a municipiului Petroºanise plâng cã dupã exe-cutarea lucrãrilor deintroducere a reþelei decanalizare, casele lor aufost afectate. Oamenii ausesizat acest lucru bene-ficiarului proiectului ºiaºteaptã ca societatea sã trimitã un expert înconstrucþii, specialistcare nu mai vine.

În urma lucrãrilor deintroducere a reþelei de canalpe strada Poienilor dinPetroºani, mai multelocuinþe au fost afectate dincauzã cã s-au sãpat ºanþurilepentru conducte la mai puþinde un metru de fundaþia

caselor. La patru imobile auapãrut fisuri în pereþi, iarproprietarii lor au depusreclamaþii la Apa Serv ValeaJiului, beneficiarul lucrãrilor.

Reprezentanþii societãþiiau dat curs petiþiilor ºi aufãcut o inspecþie la faþa locu-lui, însã pentru constatãriprecise este nevoie de unexpert în construcþii care sãateste faptul cã stricãciunilesunt provocate de lucrãrilederulate pentru introducereacanalizãrii. Tot acest special-ist trebuie sã decidã ce estede fãcut pentru a consolidaimobilele. Numai cã expertulautorizat nu mai apare, iaroamenii se tem cã dacã nuvor fi luate mãsuri în scurttimp, daunele vor fi ºi maimari.

„Au venit ºi au sãpat ogroapã lângã fundaþie pentrua vedea adâncimea de fun-dare. Un domn de la firmacare a fãcut lucrãrile decanal, foarte superficial, aajuns el la concluzia cã imo-bilele nu au fundaþie. Dupã

ce l-am pus sã sape adescoperit cã existã fundaþiila case, ba chiar de aproapeun metru. Cei de la ApaServ ne-au dat asigurãri cãproblemele vor fi remediate,însã trebuie sã vinã specialis-tul sã constate la faþa locului.Au trecut vreo douã sãp-tãmâni ºi n-a mai venitnimeni. Crãpãturile au înain-tat, iar cu ploile acestea neeste fricã sã nu ne trezim cucã ne pleacã locuinþele lavale”, spune NicolaeDãnãcicã, unul dintre propri-etarii imobilelor afectate.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU


F irme de renume altãdatã, careîºi desfãºoarã activitatea în

municipiul Petroºani, sunt cu sabiaexecutãrii silite deasupra capului dincauza datoriilor acumulate la platataxelor ºi impozitelor locale.

Pe lângã latifundiarul Gigi Becali, care,din cauza unui bloc cumpãrat în Petroºanide fundaþia care îi poartã numele, este laun pas de executare silitã, o mulþime dealte societãþi comerciale sunt datoare labugetul local. Firmele în cauzã nu ºi-auplãtit dãrile aferente, aºa cã pe numele lorau fost emise titluri executorii.Cea mai mare restanþã o înregistreazã firma Servmin,care, cu ani în urmã, asigurahrana caldã a minerilor dinValea Jiului. Societatea are de platã aproximativ 1,5 milioane de lei.

De asemenea, VentaPetroºani are de achitat461.000 de lei, în timp ceSocom trebuie sã achiterestanþe de 682.000 de lei. Întopul datornicilor se aflã ºi una

dintre societãþile controlate de omul deafaceri Alin Simota, respectiv SimarComimpex, cu o datorie calculatã la278.000 de lei. De asemnea, Fundaþia„George Becali”, proprietarul unui imobildin Petroºani, a adunat restanþe la impozitul pe clãdiri de 320.000 de lei.

Din aceastã cauzã, inspectorii locali dela Petroºani au pus sechestru asigurãtor peclãdirea deþinutã de Fundaþia Becali, astadupã ce au trimis, fãrã rezultat, zeci desomaþii de platã. Dacã latifundiarul nu îºiva achita restanþa, blocul ar putea fi scosla licitaþie publicã în aceastã primãvarã.


Datori vânduþi la bugetul local

DianaMITRACHE

Corectarealucrãrilor a fostîncheiatã ºi cei care aumonitorizat activitateacorectorilor ºi au fostºi în salã în timpulexamenelor spunacum cã au vãzut ºicopiii, care dupã ce aucerut ºi foi suplimenta-re au luat la matemat-icã nota 1, adicã doarpunctul din oficiu.Asta îi duce acum peprofesori cu gândul cãtimpul care a rãmastrebuie fructificat lamaxim.

„În centrul nostrude evaluare s-aucorectat lucrãrile

provenite din Vulcan,Lupeni ºi Uricani. Nuam realizat un procen-taj, dar pot sã vãspun, iar asta fi binesã intre în atenþiapãrinþilor, în general,rezultatele sunt destulde slabe. ªcolile vorlua mãsuri ºi acestaeste ºi rolul simulãrii,ca sã ne încadrãm întimp, aºa încât evalu-area propriu-zisã sã

ne ducã la rezultatebune. Sunt rezultatecare trebuie sã nepunã pe gânduri ºi sãne îndemne pe noi ºimai ales pe elevi lamai multã muncã. Amvãzut note de la 1curat, 2 sau 3. Nuspun cã nu sunt ºi maimari, dar acestea suntcele care trebuie sã nedea de gândit ºi sãfacem un program derecuperare ºi demuncã suplimentarã”,a spus Robert Humel,preºedinte al Centruluide Evaluare pentruzona de vest.

Nici cei care facparte din comisia carea corectat lucrãrile dinPetroºani, Petrila ºiAninoasa nu sunt maioptimiºti. ªi aici ausunt note de 1 curatdar ºi note de 10. „Nuavem o statisticã, darsunt note de la 1 la10. Corectura s-afinalizat ºi acum se

trec notele în cat-aloagele ºcolilor”,spune VictorMalageanu, preºedin-tele Centrului deEvaluare pentru eleviicare învaþã în ºcolile

din zona de est. Acum este perioada

în care notele se trecîn cataloagele elec-tronice ale fiecãreiºcoli, iar elevii vor aflarezultatele în 7 martie.


DianaMITRACHE

Prima etapã deînscriere la clasapregãtitoare începe pe17 martie, când areloc procesarea, decãtre comisia naþion-alã de înscriere a copi-ilor în învãþãmântulprimar, a cererilor-tipde înscriere, cu aju-torul aplicaþiei infor-matice, ºi repartizareala ºcoala de circum-scripþie a copiilor aicãror pãrinþi au solici-tat acest lucru în cer-erea-tip de înscriere.Apoi, în perioada 18 -20 martie, vor fiprocesate cererilepãrinþilor care solicitãînscrierea la o altã uni-tate de învãþãmântdecât ºcoala de cir-

cumscripþie, pentrulocurile rãmase libere.

Pe 21 martie, vaavea loc repartizareala ºcoala de circum-scripþie a copiilor aicãror pãrinþi au solici-tat înscrierea la altãºcoalã decât ºcoala decircumscripþie, darcare nu au fost admiºidin lipsã de locuri ºicare au exprimat în

aceastã fazã opþiuneapentru înscrierea înºcoala de circum-scripþie.

În perioada 21 - 22martie, unitãþile deînvãþãmânt vor afiºalista candidaþilor înma-triculaþi, a numãruluide locuri rãmase libereºi a listei copiilor neîn-scriºi dupã primaetapã.

A douã etapã deînscriere în clasapregãtitoare are locdin 24 martie.

În intervalul 25martie - 4 aprilie, vorfi depuse cererile-tipde înscriere la secre-tariatul unitãþii deînvãþãmânt aflate peprima poziþie dintrecele trei opþiuni expri-mate pentru etapa adoua, de cãtre pãrinþiicopiilor care nu aufost cuprinºi în nici ounitate de învãþãmântîn etapa anterioarãsau care nu au partici-pat la prima etapã.

La 11 aprilie vor fiafiºate, la fiecare uni-tate de învãþãmânt, lis-tele finale ale copiilorînscriºi în clasapregãtitoare.

Apoi, în intervalul14 - 18 aprilie, vor ficentralizate ºi soluþion-ate de cãtre inspec-toratul ºcolar cererilepãrinþilor copiilor carenu au fost încã înscriºila vreo unitate deînvãþãmânt.

Ministerul Educaþieia stabilit ºi calendarulînscrierii în clasa I acopiilor de ºapte anicare nu au fost înscriºiîn învãþãmântul pri-mar în anul ºcolar2013-2014 ºi ai

cãror pãrinþi solicitãînscrierea direct înclasa I.

În perioada 24februarie - 14 mar-tie, vor fi depusecererile de înscrierea copiilor la ºcoalade circumscripþie, iarîn perioada 25 mar-tie - 4 aprilie va avealoc depunereacererilor de cãtrepãrinþii care solicitãînscrierea în altãºcoalã decât unitateade circumscripþie.

În 11 aprilie vor fiafiºate, la fiecareunitate deînvãþãmânt, listelefinale ale copiilorînscriºi în clasa I.

Încep înscrierile la „pregãtitoare”

P ãrinþii pot, de luni, sã completeze cererile-tip pentru înscrierea copiilor la clasa pregãtitoare

pentru anul ºcolar 2014-2015. Potrivit calendaruluiînscrierii în învãþãmântul primar, listele cu eleviiînscriºi vor fi publicate în 11 aprilie.

Simularea - un duº rece înainte de examen

R ezultatele la simularea exam-enului pentru absolvenþii de

gimnaziu ar putea fi un duº recepentru o mare parte dintre elevi.Preºedinþii comisiilor din ValeaJiului vorbesc despre foarte multenote mici, iar printre cei foarte slabisunt ºi note de 1, punctul din oficiu.

LuizaANDRONACHE

Cum se topesczopesc zãpezile ºi vineprimãvara, cum ies la

luminã gunoaiele ºideºeurile de tot felulde pe malul apelorcurgãtoare. Toate cur-surile de apã aratã lafel, iar asta în princi-pal din cauzanepãsãrii ºi a negli-jenþei oamenilor. Dela 1 Martie se începacþiunile de ecolo-gizare pe DefileulJiului, în prima fazãcu oamenii de laApele Române. “Este poarta de intrarea MunicipiuluiPetroºani ºi chiar aVãii Jiului, iar atuncine concentrãm atenþiasã salubrizãm ºi sã igi-enizãm cu echipele pecare le avem. Deasemenea,intenþionãm sã facemcontroale la fiecareprimãrie în parte ºiîmpreunã cu ei ºi cu

Garda de Mediu sãîncercãm sã limitãm,dacã de eradicat nu sepoate, acest fenomende aruncare adeºeurilor în apã ”, a

declarat Sorin Corici,ªef S.H. Petroºani –Apele Române.

Felul cum arataalbia Jiului, mai alespe Defileu, nu neface deloc cinste.Locuitorii judetuluiGorj s-au plâns denenumãrate ori cã tre-buie sã suporte toatamizeria adusa de apa,mizerie facuta deoamenii din ValeaJiului. ªi totusi, decând se încearcãeradicarea acestuifenomen…..?!? “Dintotdeauna!Problema este cãrevenim mereu laaceeaºi sintagmã, cãtotul pleacã de lacauzã ºi cã efectuleste de multe ori greude stopat. E ade-vãrat!”, a mai precizatSorin Corici.

LuizaANDRONACHE

Specialistii ne spunce trebuie sa facem.

Vremea de afara

este numai buna pen-tru ca proprietarii delivezi sa faca pomilorfructiferi tratamentelede iarna.

Asta, pentru ca siarborii au nevoie detratamente speciale,ca sa faca fata frigului,dar si ca sa fie pre-gatiti pentruinmugurire.Reprezentantii UnitatiiFitosanitare ii sfatuiescpe agricultori ce tre-buie sa faca sa isi pre-gateasca livezile pen-tru primavara. „ Înaceastã perioadã,

pomii se pregãtesc sãintre în vegetaþie, seapropie perioadaînmuguritului ºi estetimpul pentruîncheierea tratamentu-lui de iarnã la pomi.Tratamentul se face latoþi pomii fructiferi cuuleiuri minerale, însoluþie, ºi se facprintr-o îmbãiere atrunchiului ºi acoroanei, astfel încâtsã combatem dãunã-torii care au iernat înscoarþa pomilor.

Mã refer aici lapãduchele de SanJose sau pãianjeniicare ierneazã atât înstadiile de adulþi, cât ºisub formã de ouã saularve ”, a declaratNada Matieº consilierUnitatea FitosanitarãHunedoara Acestetratamente mai pot fi

facute in urmatoareledoua saptamani.

Pomii fructiferi careau nevoie de astfel deingrijiri sunt prunii,merii, ciresii, caisii,piersicii ori visinii. Iarspecialistii spun cavremea din aceste zileeste propice efectuariiacestor tratamente.

„ Atunci când seface tratamentul tre-buie sã nu plouã, sãnu batã vântul ºi tem-peraturile sã fie peste5, 6 grade Celsius,ceea ce în condiþiilede faþã se poate real-iza ”, a mai precizatNadia Matieº.

In judetulHunedoara existaaproximativ 1.000 dehectare de livezi. Celemai multe sunt deprun si mar.


Monika BACIU

”Au fost solicitateclarificãri de cãtrefirmele care auintenþionat sã par-ticipe la licitaþie ºisolicitându-se preamulte a fost nevoie derevizuirea proiectuluitehnic ºi atunci s-aretras de la licitaþie înperioada în care serevizuieºte ºi urmeazãsã fie scos la licitaþiecând se terminã reviz-iuirea. E vorba deaparaturã medicalã,ea are complexitatefoarte mare ºi au fostsolicitate de cãtrefirmele de specialitateclarificãri ºi atunci s-au identificat niºteprobleme, niºteneconcordanþe ºi amsolicitat proiectantuluisã revizuiascã ºi sãtreacã din nou proiec-tul prin toate fazele ºi

abia apoi sã fie scosla licitaþie”, a declaratVasile Jurca, vicepri-marul oraºului Petrila.

Problema este cãacel proiect a fostîntocmit cu ani înurmã, iar acum tre-buie actualitate toateinformaþiile.

”Trebuie sãrespecte legea, sã fieconform legii ºi dacã

sunt sesizate necon-cordanþe sau prob-leme trebuie remedi-ate. Nu putem mergecu ele aºa. Se poategreºi. proiectul fiindde mai mulþi ani acce-sat de noi s-au schim-bat ºi unele date nuneaparat din vinaproiectantului cidatoritã faptului cãaparatura e din ce în

ce mai performantãde la an la an ºi noinu ne permitem sãcumpãrãm oaparaturã care nuîndeplineºte toate cri-teriile din punct devedere tehnic la zi.Aparatura e foartecomplexã, vor fidotate toate labora-toarele de specialitateºi fiecare pe specificullui”, a mai precizatsursa citatã.

Administraþia localãde la Petrila a semnat,anul trecut, contractulde finanþare pentruproiectul”ModernizareaCabinetelor deSpecialite aleAmbulatoriului dincadrul Centrului deSãnãtateMultifuncþionalPetrila”. Proiectul areo valoare totalã de9.765.881.25 leidin care:7.480.278,14 leifinanþare neram-bursabilã de laUniunea Europeanãprin Fondul Europeande DezvoltareRegionalã.

Ape murdare, nesimþire maximã

S-au topit zapezile si au iesit dinnou la lumina gunoaiele. Acest

peisaj se observa cel mai bine peDefileul Jiului.

Greºeli tehnice, amânãri de modernizãri

L icitaþia pentru modernizarea ambulatoriului de laPetrila a fost anulatã. Firmele participante la lici-

taþie au depus mai multe contestaþii ºi s-a identificatfaptul cã proiectul nu a fost întocmit corespunzãtor.Din acest motiv, proiectul privind dotarea cabinetelormedicale de la ambulatoriul din Petrila va fi refãcut.

ªi pomii au nevoie de tratament ºi îngrijire

P entru a combate bolile si dau-natorii din timpul repausului

vegetativ care se instaleaza de lacaderea frunzelor si pana lainmugurire, arborii fructiferi aunevoie de cateva tratamente.

Filmul lui Dan Piþa”Ceva bun de la viaþã”,a fost realizat în ValeaJiului – Aninoasa, la minele Livezeni,Petrila ºi Vulcan – ºi laHunedoara, pentruveridicitatea peliculei,mulþi mineri au fost figuranþi, ºi chiar maimult, pentru a arãtacondiþiile extrem de

grele... Aºa au ajunsdouã brigãzi de laminele Livezeni ºiPetrila, sã fie apreciatede apreciatul regizorDan Piþa... Asta pentrucã minerilor nu le eragreu sã respecte indicaþiile regizorului,mediul sumbru de subpãmânt ºi munca greanu trebuia mimatã ºi

nici reacþiile... La vremea respectivã,Iulian Antohi Munteanu,ºef de brigadã la E.M.Livezeni, cu brigada saau fost acolo, în dreap-ta regizorului...

"Ceva bun de laviaþã" prezintã povesteaa doi prieteni crescuþi lacasa de copii, fraþi de

cruce, cei doi nuînceteazã sã aibã grijãunul de celãlalt nici oclipã ºi împreunãreuºesc sã treacã, prinpropriile puteri, pestetoate piedicile pe carele întampinã. Îºi cautãun rost în viaþã în haosul tranziþiei post-decembriste. Deºi nueste ceea ce îºi doresc,Mateo ºi Ginel acceptãmunca istovitoare înminã ca pe o cale deieºire din situaþia pre-carã în care se aflã. ªtiucã viaþa trebuie sã aibãceva bun pentru fiecareºi cã depinde numai deei sã se desprindã deincertitudinea pe caredestinul le-a aruncat-oîn faþã.

O parte a criticilor auprimit bine acest film...

”Cu o imaginereuºitã, multe culoriînchise, coclite ºi locuricu un grafism dezolant, o arhitecturãsemi-urbanã a locurilorpãrãsite, nãruite, olume mult sub limitasãrãciei, filmul vorbeºtedespre amãrâþii pãmântului cu tandreþe,cu delicateþe. Chiardacã personajele se mairevoltã împotriva vieþiilarvare, grele, acorupþilor ºi veroºilordin jur, a mafioþilorlocali ºi a lumii under-ground aservite lor, nuexistã urã. Cei doi buniprieteni ce se considerãfraþi de orfelinat îºiacceptã soarta, parcã lafel de neputincioºi ca ºi

Fefeleaga în trecut.Micii gãinari care

viseazã sã ajungã înAmerica sunt prinºi înînchisoarea proprieivieþi mici. Tocmai deaceea regizorul alegesã-i arate mergând peholuri nesfârºite, cãtreminã, în vestiar, lapoliþie, într-un bloc gol în care se adunãoameni de pripas. ªi întoate drumurile acesteaînchise, cei doi par cuadevãrat prizonieri, doicobai într-un labirint.Multe filmãri în subteran, cu trupurimurdare ºi transpirate,vãzute doar la luminalãmpaºelor din creºtet,o lume deloc idealizatãºi eroicã ca cea englezã

din How Green WasMy Valley.

Îþi rãmân pe retinãhainele minerilorspânzurate în aer, oprostituatã cãratã deamândoi în braþe pestecâmp ca o ofrandã, otroiþã scufundatã deunde te priveºte tristchipul lui Iisus din Sinaide la Sf. Ecaterina” –scrie Cristina Zaharie,în cronica filmului, peliternet.ro.

Deºi la apariþie aufost ºi cronici ale filmu-lui care nu îi erau favo-rabile, probabil fiind încauzã mineri, pelicularegizatã de Dan Piþa ºi

produsã de MediaProPictures a obþinut pre-miul "Best Feature" încompetiþia internaþio-nalã la Festivalul deFilm de la Avanca-Portugalia, în timp ceCorneliu Ulici a primitpremiul pentru interpretare.

Mesajul filmului este”Cã omul, mai alestinerii, trebuie sã creadãîn destinul lor ºi sã persevereze pentru a-ºicâºtiga libertatea ºi, maiales, existenþa pentruziua de mâine”- a spusDan Piþa, înainte depremierã.

Toate bune, frumoase, doar cã filmulnu a fost niciodatãdifuzat în Valea Jiului,iar minerii au apelat lacine au crezut cã poaterezolvã aceastã prob-lemã – difuzarea filmuluila Tetrul Dramatic”I.D.Sîrbu” Petroºani,sau oricare altã locaþie

preferatã de regizor.

Aºa s-a ajuns ladirectorul Teatrului –Lucreþia Nicoleta Bolcã,omul de culturã care aacceptat imediat sã ialegãtura cu Dan Piþa...

Ideea consilieruluilocal Doru ªipeþan, fostinginer la minaLivezeni, de a faceacest demers oficial, s-amaterializat printr-unproiect de hotãrâre,dupã ce colegii sãi departid, consilieri locali larândul lor, au acceptatimediat sã semnezerespectivul proiect.Ideea a fost primitã bineºi de PrimãriaPetroºani...

În nota de fundamentare, semnatãde cei ºase consilieriPSD, se motiveazãacest demers.

”Având în vedere

urmãtoarele:- În data de 21 mar-

tie este marcatã ZiuaInternaþionalã a copiilorstrãzii, filmul având ca

subiect viaþa a doi copiiorfani ce cautã sã-ºifacã un rost în viaþã ºi

pentru acest lucruacceptã munca istovitoare din minã;

- Lungmetrajul a fostfilmat în mare parte în

Valea Jiului: Petroºani,Colonia Aninoasa,E.M.Petrila, aprecierileregizorului fiind laudative atât la adresapeisajului, cât ºi alminerilor ºi muncii lor;

- În film au jucat cafiguranþi un numãrmare de foºti ºi actualimineri, care au primitaprecierile regizorului.

Dorim sã susþinemacest eveniment culturalºi sã se realizeze laPetroºani o proiecþie afilmului, unde sã fie invitaþi protagoniºtii ºiregizorul peliculei”.

Întrebat dacã filmul”Ceva bun de la viaþã”este un film incomod,lucru care ar explicagreutatea cu care estedifuzat, regizorul Dan

Piþa a confirmat ºi chiarmai mult...

”Filmul "Ceva bun dela viaþã" nu este doar unfilm incomod, el este

chiar dur, pentru cã seadreseazã tânãruluispectator ºi descrie o lume pe care guvernanþii se fac cã nuo observã, ascunzand-omereu sub preº (...)Filmul are o singurãcopie, comandatã dedistribuitor, care circulã"gâfâind" în reþeaua dedifuzare a RegieiAutonome deDistribuþie ºi Exploatarea Filmelor, RADEF,RomâniaFilm” – a pre-cizat Dan Piþa, laCraiova, unde, la fel, se dorea difuzarea filmului pentru cã dindistribuþie fac parte ºiactori din Bãnie.

Atunci Dan Piþa aexplicat, cã dacã vor fiinvitaþi, ”putem veni cuo copie digitalã ºi astfel

vom prezenta filmulpublicului”.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 20148 Actualitate Actualitate 9

Minerii cer ºi vor avea ”Ceva bun de la viaþã”, în Valea JiuluiF ilmul apreciatului regizor Dan Piþa, ”Ceva bun de la viaþã”,

care a fost realizat în mare parte în Valea Jiului, cu douãbrigãzi de mineri de la minele Livezeni ºi Petrila, cu ºeful de brigadãde la acea vreme, Iulian Antohi Munteanu, de la mina Livezeni, sevrea a fi difuzat ºi în Valea Jiului, la Teatrul Dramatic ”I,D.Sîrbu”Petroºani. Se fac demersuri în plan cultural, dar ºi oficial printr-un proiect de hotãrâre iniþiat de un fost inginer al mineiLivezeni ºi semnat de ºase consilieri locali. Ideea este agreatã dePrimãria ºi Consiliul local Petroºani.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

Societatea care ºi-aadjudecat contractuleste INSTITUTUL DESTUDII ªIPROIECTÃRI ENER-GETICE S.A. dinBucureºti. Valoareatotalã a investiþiei estede 65,3 milioane deeuro, din care creditbancar de la BEI,32,6 milioane deeuro, iar restul subim-prumut al MinisteruluiFinanþelor Publiceprovenit din instru-mente de datorie publicã. Durata deexecuþie a lucrãriloreste de 31 de luni dela data intrãrii în efec-tivitate a contractuluide execuþie, decem-brie 2012. Data esti-mata de punere înfuncþie a investiþieieste 15 iulie 2015.Lucrãrile aferenteinstalaþiei de colectare,transport ºi depozitarea zgurii ºi cenuºii deºlam dens vor începedupã obþinerea celuide-al doilea împrumutcare sã asigurefinanþarea integralã acontractului comercial.

La SE Paroºeni seimplenteazã tehnolo-gia de colectare sepa-ratã a cenuºii, zgurii ºia ºlamului de ghips dela instalaþia de desulfu-rare, urmatã de trans-portul ºi depozitareaacestor produse subformã de fluid dens.

”Motivaþia tehnico-

economicã a alegeriinoii capacitãþi dedepozitare sub formãde fluid dens a zgurii,cenuºii ºi ghipsului atîtpentru perioada deexploatare adepozitelor cît ºi pen-tru perioadapostînchidere prinmãrirea ºi asigurareacapacitãþii de depoz-itare ºi dupã anul2017. În vedereadepozitarii cenuºii,zgurii, ghipsului întehnologia fluiduluidens se vor avea învedere debitele dezgurã, cenuºã ºi ghipsmenþionate, documen-taþia privind desulfu-rarea gazelor deardere ºi privindschimbarea tehnolo-giei de colectare,transport ºi depozitarea zgurii, cenuºii ºighipsului de desulfu-rare”, se aratã în doc-umentele CEH.

Pentru depozitareazgurii, cenuºii ºi ghip-sului în tehnologia flu-idului dens se vor luaîn considerare ºianalizare ca soluþii deamplasarea noilordepozite ValeaMoriºoara, ValeaBalea ºi extindereadepozitului existent peValea Cãpriºoara,inclusiv extindere înamonte ºi aval.

Condiþiile tehnicecare impun dimensiu-nile necesare depoz-itãrii zgurii ºi cenuºiirezultate din

funcþionarea CETParoºeni în urmãtorii25 de ani fac referirela faptul cã termocen-trala funcþioneazã cuun cazan de abur, cucapacitatea de 540t/h care deserveºtegrupul nr. 4 de 150MW ºi un CAF de100 Gcal/h.Consumul anual decãrbune luat în calcul

este de 737.884 tone,cu un procent decenunºã de 44%. Dinarderea acestei can-titãþi de cãrbunerezultã o cantitateanualã de 324.669tone de zgurã ºicenuºã. Se considerão cantitate de circa 1t/mc. Odatã cupunerea în funcþiune ainstalaþiei de desulfu-rare a gazelor deardere se va produceo cantitate de ºlam degips de 106.964 t/an.În prezent evacuareazgurii ºi cenuºii se faceîn soluþie umedã,hidroamestec, de lastaþia de pompeWedagg, prin conduc-

ta de evacuare lagurile de vãrsare dindepozite.

I nvestiþiile,dictate de

normele UE

În perioada imediaturmãtoare, SocietateaComercialã deProducere a EnergieiElectrice ºi termiceElectrocentraleParoºeni S.A are învedere realizarea unuiprogram de investiþiide mediu care sã per-mitã funcþionareacentralei în condiþii desiguranþã ºi curespectarea legislaþieiprivind protecþia medi-

ului. Se urmãreºteastfel încadrareaevoluþiei sectoruluienergetic în strategiade dezvoltare durabilãa economieiRomâniei, în contextulintegrãrii în UniuneaEuropeanã.

Proiectele deinvestiþii constau înmontarea unei insta-laþii de desulfurare agazelor arse ºi a unuisistem pentrucolectarea, transportulºi depozitarea cenuºiiºi zgurii cu scopul de areduce în mod semni-ficativ emisiile de SO2precum ºi gradul depoluare generat de

gestiunea curentã acenuºii ºi deºeurilor deardere pentru a fi înconformitate cu legis-laþia UE privind insta-laþiile mari de ardere ºidepozitarea deºeurilor.Astfel, vechiul sistemde depozitare a zguriiºi cenuºii va fi înlocuitcu un sistem de trans-port în ºlam dens careva conduce la reduc-erea poluãrii cauzatede depozitarea cenuºiiºi zgurii cu apã înexces. În ceea cepriveºte instalaþia dedesulfurare a gazelorde ardere, aceasta vaasigura o concentraþiemaximã a dioxiduluide sulf în gazele deardere de 400mg/Nm3 (conformDirectivei UE), iar

gradul de desulfurareva fi de minim 94%.În acest mod, o canti-tate de minim 10.000de tone de dioxid desulf vor fi reþinuteanual din gazele deardere eliberate înatmosferã. În viitor,cãrbunele energetic va

continua sã aibã unrol important pe piaþaresurselor de energie,având în vederepotenþialul exploatabil,tendinþa de reducere acosturilor unitare ºiinfrastructura existen-tã. În acest context,dar mai ales datoritãnecesitãþii justificãriiunei dependenþe limi-tate de resursele ener-getice de import,proiectele de mediu dela CET Paroºeni sesitueazã pe primelepoziþii de prioritate aleMinisteruluiEconomiei.

În acest context, darmai ales datoritã nece-sitãþii justificãrii uneidependenþe limitate deresursele energetice deimport, Proiectul„Centrala electricãParoºeni”, carecuprinde douã proiectede nvestiþii de mediu,respectiv proiectulprivind schimbareatehnologiei actuale decolectare, transport ºidepozitare a zgurii ºicenuºii ºi proiectulprivind instalaþia dedesulfurare a gazelorde ardere, aleSocietãþii Comercialede Producere aEnergiei Electrice ºiTermiceElectrocentraleParoºeni S.A sesitueazã pe poziþiileprioritare aleMinisteruluiEconomiei, Comerþuluiºi Mediului de Afaceri.

Prioritãþi pe probleme de mediu la CEH

C omplexul Energetic Hunedoara a atribuit un contract în valoare de 400 de mii de lei unei

societãþi din þarã care sã proiecteze ºi sã întocmeascãproiectul pentru studiul de prefezabilitate si Studiu defezabilitate pentru «Marirea si asigurarea capacitatii dedepozitare sub forma de slam dens si dupa anul 2017, azgurii, cenusii si a slamului de ghips, rezultate dinfunctionarea Electrocentrale Paroseni.

De ani de zile sevorbeºte de nevoiaurgentã de angajãri îndomeniu, pentru cãcele aproape 60 deposturi ocupate anultrecut la Mina Lupeni,sunt insuficiente comparativ cu lipsa dinsubteran. Cel mai binevorbesc despre astainspectorii de muncã,cei care constatã totfelul de deficiente dinaceastã cauzã. „Suntcazuri în care estefoarte acutã aceastãproblemã ºi vreau sã vãspun cã ºi deficienþelecare au dus lasancþionarea MineiLonea, cele mai multeau fost la un sector de

unde au plecatinginerul mecanic ºi celenergetic ºi în loc avenit un inginer ener-getic nou, fãrã expe-rienþã. Deci, în minerit,trebuie lumea sã ºtie cãnu se poate învãþameserie în 5 minute,de azi pe mâine. Poatese gãseºte omul care sãîl punã în loc, dar dacã

nu ºtie, nu are expe-rienþã, automat este oproblemã”, a declaratIleana Bodea, ºefS.S.M. –ITM Petrosani.

ªi, angajatii care maisunt în subteran, aumai multe sarcini defacut, lucru care nueste normal. “Sunt laora actualã muncitori înunitãþile miniere careîntr-un schimb fac detoate. Nu mai este cumera odatã, cã munci-torul din abataj, facelucrãri de abataj, pentrucã avem brigãzi deîntreþinere, brigãzi detransport materiale,manipulanþi… Deci, demulte ori, semnalistulde la puþ merge ºi stã

ºi manipulant, mineruldin abataj transportmateriale, face lucrãride întreþinere. Esteosuprasolicitare ºi fizicãºi psihicã ºi asta este oproblemã, pentru cã de foarte multe ori stabilieºti cã omul facede toate, stabileºti prinatribuþii, prin fiºa postului, dar trebuie sãte asiguri cã are timpefectiv ºi capacitatea sãle facã”. a mai afirmatIleana Bodea.

De curand, MinaLonea a fost amendatãcu suma de 10.000 delei de catre inspectoriide muncã pentru cã însubetran au fostdescoperit mai multedeficienþe

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE


Chiar dacã popu-laþia este tot maisãracã, iar banii suntparcã tot mai puþini,reprezentanþii SCApaServ Valea JiuluiSA spun cã nivelulîncasãrilor este îngrafic, dupã ce fac-turile curente au fostîncasate în proporþiede peste 60%.

„În momentul defaþã suntem în grafic.Sã vedem în urmã-toarele 6 zile lucrã-toare, dar acum estebine. Pânã în momen-tul de faþã, esteîncasat undeva lapeste 60 la sutã din

producþia facturatã”, a declarat CristianIonicã, ºefDepartament producþie în cadrulApaServ. Un rolimportant l-a avut ºiproaspãt înfiinþatulBirou de Recuprare a

Creanþelor, ai cãruiangajaþi umblã din uºãîn uºã pentru recupe-rarea contravalorii facturilor neachitate.„Acest birou faceparte din familiaApaServ ºi tragem laaceeaºi cãruþã. Auparcurs peste 900 delocaþii pânã acum.Asta înseamnã cãvenim atât în sprijinulconsumatorilor, darstãm ºi în coasta celorrãu platnici”, a pre-cizat Ionicã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Start în licitaþia pentru

reabilitareacãii ferate

Simeria - Ilteu

A proape 6 miliarde delei alocã CFR pentru

modernizarea cãii feratepe traseul Simeria –Ilteu. Contarctul a fostîmpãrþit în douã loturi,iar licitaþia a fost dejalansatã.

CFR vrea sã modernizezecei 60,6 kilometri de cale feratã de pe traseul Ilteu (localitate situatã în Arad, lagraniþa cu judeþul Hunedoara) -Simeria (Hunedoara), valoareaproiectului fiind estimatã la

5,45 miliarde lei, respectiv1,21 miliarde euro, cu totTVA. Lucrãrile sunt finanþateprin Programul OperaþionalSectorial de Transpor ºi fac parte din proiectul dereabilitare a liniei de cale feratã Frontierã - Curtici –Simeria, componentã aCoridorului IV Pan –European. Pentru operativitate,lucrarea a fost împãrþitã îndouã loturi.

Primul lot merge de la Ilteula Gurasada, are o lungime de19,78 kilometri ºi o valoare

estimatã la 1,76 miliarde lei,fãrã TVA. Pentru lotul aldoilea, Gurasada- Simeria, de40,88 kilometri, lucrãrile aufost estimate la 2,63 miliardelei, fãrã TVA. Termenul definalizare este de 5 ani de aldata adjudecãtii licitaþiei, careva fi atribuitã dupã criteriulpreþului cel mai scãzut.

Termenul limitã pentruprimirea ofertelor sau acererilor de participare a foststabilit pentru 3 aprilie.


Mineri tot mai puþini ºi suprasolicitaþiE ste clar, mineritul din Valea

Jiului nu mai e ce a fost odatã.Oamenii din sistem sunt tot mai puþini, iar cei care ºtiu într-adevãrmeserie, au ieºit la pensie, fieurmeazã sã o facã în curând.

Mai bine de jumãtatedintre consumatori ºi-au

plãtit facturile la apã

P este 60 la sutã este gradul deîncasare al facturilor curente la

ApaServ. Nesperat de bun, spunreprezentanþii societãþii, mai ales cãeste început de an, când toate merg maigreu, dupã perioada sãrbãtorilor deiarnã, iar populaþia are mai puþini bani.


LUNI• Ciorbã de periºoare/Ciorbã de pui• Ficãþei cu piure/Ceafã la grãtar cucartofi aurii• Salatã & Desert

MARÞI• Supã de roºii cu galuºte/Ciorbã deburtã• Aripioare de pui cu orezsârbesc/Pui Shanghai cu cartofiprãjiþi• Salatã&Desert

MIERCURI• Ciorbã de cartofi cuafumãturã/Ciorbã de pui a la greq• Ciulama de pui cumãmãliguþã/Chifteluþe cu sos ºi piurede cartofi• Salatã&Desert

JOI• Supã cremã de þelinã/Ciorbã devarzã cu afumaturã

• File de pangasius cu mãmãliguþã ºisos þigãnesc/Piept de pui cu mãlai ºicartofi aurii• Salatã&Desert

VINERI• Ciorbã de fasole cuafumãturã/Ciorbã de burtã• Caºcaval pane cu cartofiprãjiþi/Gulaº unguresc cu gãluºte• Salatã &Desert

PROMOÞII & OFERTE :• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlãde 0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi deserteste de 15 lei ºi se poate comandaîntre orele 11.00 – 18.00, de lunipânã vineri!

Comenzi la telefon:0726.669060www.3daqua.ro

LUNA FEBRUARIE

Monika BACIU

”Încercãm sã real-izãm ceva ºi eu zic cãdacã vom demaralucrãrile ºi vomobþine finanþare ºiparþial vom mai puneºi din bugetul localdacã va fi cazul. Nuavem garanþia 100%cã acest proiect va fidus la final ºi cã CNIne va da toþi banii,dar dacã vom obþineanul acesta pentru cãe un an electoral ºinoi cei din adminis-traþia publicãspeculãm acest lucruºi guvernanþii sunt unpic mai sensibili la

solicitãrile noastre ºisperãm sã obþinemmãcar pentru acestan 5-10 miliarde sãputem da drumul lalucrãri ºi pe parcursle vom duce lacapãt”, a declaratVasile Jurca, vicepri-marul oraºuluiPetrila.

Administraþia vreasã realizeze ºtrandulcu ajutorulCompaniei Naþionalede Investiþii, aceeaºicompanie prin carese realizeazã de anide zile ºi bazinul deînot didactic de laPetroºani.

”E vorba de o bazã

de agrement care ne-a fost solicitatã demajoritatea cetãþenilordin Petrila, noi amfãcut planul de dez-voltare socio-econom-ic de dezvoltare aloraºului.

Prin acest plan amparcurs tot oraºul înºedinþe publice, amstat de vorbã cucetãþenii oraºului ºi înproporþie de 80-90%la toate ºedinþele lacare am participat ne-au cerut sã gãsim osoluþie pentru a faceun ºtrand unde sã sepoatã recreea pe tim-pul verii.

Am identificat o

posibilitate definanþare, am identifi-cat terenul unde amputea sã construimaceastã bazã de agre-

ment ºi conform legiiam gãsit soluþii definanþare prinCompania Naþionalãde Investiþii. Noi tre-

buie sã punem la dis-poziþie terenul ºi încosturile primãrieiintrã asigurarea util-itãþilor, apã, canal,curent, gaz, restulinvestiþiei va fi de laCNI. Sper sã obþinemaprobarea ºi sã dãmdrumul la acestproiect. Putem suportapentru cã avem ºicanalizarea în zonã ºiapã ºi costurile nu suntfoarte mari sã leaducem la teren”, amai spus sursa citatã.

Locaþia a fost identi-ficatã, iar ºtrandul arurma sã fie construitpe Jieþ.

Diana MITRACHE

Radu Sorin, Iuliu Winkler sauDaciana Sârbu vor fi nume carevor intra în campania electoralã,cel mai probabil, pentru judeþulHunedoara, iar în aceste zile sefac liste, ºedinþe ºi se propun candidaþi.

Iuliu Winkler este primul pe lis-tele UDMR ºi el este ca ºi intratîn PE, din nou pe listele formaþiu-nii din Hunedoara. Dorin Gligor

este ºi el propus pentru lista cu candidaþii la europarlamentare dinparte PD-L, însã, pentru ordineape listã acesta se va lupta în finalcu candidatul din Timiº, CaraºSeverin ºi cel din Arad.

Radu Sorin este din ValeaJiului ºi va fi desemnat candidatpe listele PSD la europarlamentare,iar restul candidaþilor vor fianunþaþi, cu siguranþã, pânã lacampania electoralã.

Luiza ANDRONACHE

Meteorologii s-au inselat toam-na trecuta cand afirmau ca vomavea cea mai grea iarna din ultimii20 de ani. Ei bine, iata ca sezonulrece este pe sfarsite, insa in afarade doua rabufniri, ultima maiaccentuata, e drept, iarna 2013 –2014 nu s-a aratat atat de cumpli-ta pe cat se preconiza. Totusi, din

cauza ca nu s-au înregistrat sufi-ciente precipitatii, este posibil caanul acesta sa fie unul secetos. “În luna decembrie am avut precipi-taþii aproape de zero. Luna trecutãau fost ceva precipitaþii sub formãde zãpadã, dar insuficiente, pãr-erea mea, ca sã stãm liniºtiþi.Cursurile de apã de suprafaþã suntalimentate în principal din precipi-taþii ºi la fel ºi pânza freatica. Dacãse continuã aºa, vom avea desuferit în varã ”, a declarat SorinCorici, Sef S.H. Petrosani – ApeleRomane .

In aceste conditii se spera camacar lunile Martie, Aprilie sauMai sa fie unele suficient deploiase incat sa nu avem parte deo vara secetoasa si o toamna lipsi-ta de roade si cu debite scazute aleapelor curgatoare.

Suntem aºteptaþi la urne în 25 mai

M ai sunt fix trei luni ºi mergem la vot ca sã nealegem europarlamentarii. Guvernul a adoptat

hotãrârea prin care data de organizare a alegerilor pen-tru Parlamentul European este stabilitã pe 25 mai, iaractul normativ a fost publicat luni în Monitorul Oficial.Campania electoralã va începe la data de 25 aprilie ºi seva încheia pe 24 mai, la ora 7:00. Procesul electoral se vadesfãºura în ziua de 25 mai, în intervalul orar 7:00-21:00.

Iarna blândã, an secetosA nins mai putin

decat este necesarpentru a avea un an bun,fara seceta. Daca nicilunile care vor veni nuvor aduce precipitatii,este posibil sa avem unan fara roade.

Proiecte noi, mizã electoralãV or sã realizeze o bazã de agrement rpin fonduri

guvernamentale ºi îºi pun speranþele în faptul cãacest an este unul electoral. Este vorba de cei dinadministraþia localã de la Petrila care au în vedererealizarea unei baze de agrement pe raza localitãþii.Deºi exemplele de ”aºa nu” sunt nenumãrate în ValeaJiului, responsabilii primãriei sperã ca anul acesta sã lefie alocaþi bani pentru acest proiect, tocmai pentru cãeste un an bogat din punct de vedere electoral.


Fondurile guverna-mentale întârzie sã fievirate în conturileadministraþiilor localepentru proiectele demodernizare a staþiu-nilor montane dinValea Jiului. în acestsens, ConsiliulJudeþean Hunedoarapune umãrul la dezvoltare ºi încearcãsã atragã fondurieuropene.

”Pentru staþiuneaStraja am încheiat dejacontracte cu o firmãde proiectare din ValeaJiului, acolo vom faceceea ce nu este cuprinsîn proiectul primãriei.Am fost criticat atuncicând am zis cã ºiStraja ºi Parângul trebuie sã devinã staþi-uni de interes naþionalpentru cã Parânguleste declaratã staþiunede interes naþional,însã ceea ce gãsimastãzi în staþiuni nucorespunde cu ceea cear trebui sã existe într-o staþiune deinteres naþional. Noidorim ca în com-plectarea proiectelorpe care primãriile lefac împreunã cu asoci-aþia cabanierilor din

Straja, AsociaþiaProStraja ºi Mândrãdin Parâng sã maivedem ceea ce mai trebuie fãcut”, adeclarat Tiberiu Balint,vicepreºedintele CJH.

Aºa cum au precizatºi cabanierii, în celedouã staþiuni montaneîncã sunt deficienþe.Sistemul de apã ºicanal nu este unul tocmai la standarde.Sunt multe de fãcut încele douã staþiuni montane. Responsabiliijudeþeni vor sã ridicestandardele aici.

”Mai trebuie apa,canalizare, trebuie avutîn vedere niºte puncte

unde sã existe ceva distractiv ºi sã venim încomplectare ºi în sprijinul administraþilorpublice locale. CuAsociaþia Mândrã dinParâng, la sfârºitulacestei luni în ºedinþãdin febriarie vomsemna asocierea.Pentru ambele studi defezabilitate avem învedere asocierea cuambele primarii,Lupeni ºi Petroºani, ºisã accesãm fondurieuropene pentru cãdacã lãsãm doarprimãriile era greu sãacceseze fondurieuropene ºi sã asigurepartea de cofinanþare

ºi am considerat cãeste de datoriaConsiliului Judetea sãsprijine împreunã cuprimãriile aceste obiective deosebite deimportante pentrujudeþ”, a mai precizatsursa citatã.

Responsabilii instituþiei judeþene au aprobat efectuareaunor studii de fezabilitate pentru mo-dernizarea celor douãstaþiuni montane dinValea Jiului, respectivStraja ºi Parâng.

C JH, parteneriat cu

cabanieriiConsiliul Judeþean

Hunedoara ºi AsociaþiaPro Straja ºi-au unitforþele pentru a iom-plementa mai multeproiecte de investiþii înstaþiunea hundoreanãcu ajutorul fondurilorstructurale. În principaleste vorba despre asi-

gurarea apei potabileprin construirea uneistaþii pentru clorinareºi tratare, cât ºi a cap-tãrii altor surse de apãpentru suplimentareadebitelor de apã nece-sare în staþiune;realizarea reþelelor decanalizare ape mena-jere ºi pluviale din sta-þiune; amenajãri dealei, trotuare, rigole,bãnci, parcuri, iluminatstradal, panouri indica-toare ºi de informare,poteci pentru plim-bare, poteci late pen-tru ATV-uri ºi biciclete,respectiv asigurareautilajelor dedeszãpezire a staþiunii.Tiberiu Balint,vicepreºedintele CJHunedoara, a explicatcã „obiectul acestuicontract de asociereeste elaborarea studi-ilor necesare în vederea finanþãriiproiectelor. Acestestudii ne vor arãtaunde pot fi amplasate

aleile, bãncile sau parcurile. Ca sã fiedeclaratã staþiune turis-ticã de interes naþional,sunt câteva obiectivepe care trebuie sã leatingã staþiunea, iarprintre ele se aflã ºiexistenþa acestor aleisau parcuri”.

ªi cabanierii dinParâng au identificatdeja patru puncteimportante pentrustaþiunea Parâng.ca ºiîn Straja, este vorba derealizarea infrastructuriiîn zona Parâng, reþelede apã ºi canalizare,realizarea de activitãþide agrement ºi divertis-ment pentru turiºti petoatã perioada anului ºipromovarea staþiunii.Potrivit reprezen-tanþilor CJ, pentrustudiile de fezabilitatepentru proiectele dinStraja ºi Parâng, foruljudeþean va aloca dinbuget câte 20.000 lei.

Monika BACIUMonika BACIU

S-au ºi dat amenzi, dardegeaba. Cele mai bunelocuri de parcare de peBulevardul 1 Decembrie ºichiar aproape de CentrulCivic sunt ocupate de zecide maºini cu anunþul “Devînzare” pe ele. Dar, în

curînd, aceastã problemã îºiva gãsi rezolvarea într-unmod cît se poate de simpluºi la îndemînã.

“Am vãzut foarte multemaºini de vînzare în oraº ºiam gîndit cã este un lucrubenefic pentru comunitate

dacã amenajam un spaþiuspecial destinat acesteiactivitãþi chiar în faþa Casei de Culturã.

Este o locaþie centralã,vizibilã ºi la îndemîna oricui.Vom putea face asta încurînd, contra unei sumemodice”, ne-a declarat Mia Albescu, directorulCasei de Culturã IonDulamita din Petroºani.

În acest sens, existã ºi ohotãrîre de Consiliul Local,iar de acum înainte,petroºenenii nu mai au niciun motiv pentru care sãîºi lase maºinile de vînzareoriunde în oraº.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Platoul din faþa Casei de Culturã Petroºani,loc de expoziþie pentru vânzarea maºinilor

N u de puþine ori, reprezentanþii administraþieilocale ºi poliþiºtii locali s-au plîns cã nu ºtiu

ce sã mai facã în cazul proprietarilor de maºinicare îºi parcheazã autoturismele de vînzare pedomeniul public, în zone centrale, unde orice loc deparcare conteazã, asta în condiþiile în care acestlucru este absolut interzis.

Consiliul Judeþean Hunedoara salveazã turismul montan din Valea JiuluiS taþiunile montane din Valea Jiului nu aratã aºa cum ar

trebui. Potrivit vicepreºedintelui Consiliului JudeþeanHunedoara deºi staþiunea Parâng a fost declaratã ca fiind deinteres naþional, condiþiile de aici nu corespund clasificãrii.Tocmai de aceea instituþia judeþeanã are în vedere realizareaunor studii de fezabilitate pentru modernizarea staþiunilormontane Parâng ºi Straja.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãriimportante în viaþa dumneavoas-trã, mai ales pe plan sentimental.Dimineaþa aveþi succes în afaceri,fiind favorizate ºi întâlnirile cuprietenii. Organizaþi-vã muncaastfel încât sã nu neglijaþi prob-lemele partenerului de viaþã.

Se pare cã nu aveþi timp sã vãtrageþi sufletul, însã hotãrârea ºiautodisciplina vã ajutã sã termi-naþi tot ce v-aþi propus. Profitaþide aceastã conjuncturã favora-bilã, pentru cã puteþi câºtiga atâtpe plan profesional, cât ºi finan-ciar.

Este un moment favorabil pentrua începe o activitate nouã ºi a vãasuma noi responsabilitãþi. Puteþiavea succes în activitãþi intelec-tuale ºi aveþi ocazia sã vã afirmaþiîn societate. O persoanã mai învârstã din familie vã dã sfaturiutile.

Dimineaþa sunteþi hotãrât sã vãordonaþi ideile ºi sã demaraþi oafacere împreunã cu un prieten.Acceptaþi sfaturile unei femei ºiajutorul partenerului de viaþã.Dupã-amiazã sunteþi anunþat cãurmeazã sã plecaþi într-o dele-gaþie.

Reuºiþi sã vã redresaþi bugetul cuajutorul unei sume considerabile,pe care o primiþi la serviciu.Puteþi sã vã faceþi planuri pentruo cãlãtorie în interes propriu ºiplanuri de investiþii pe termenlung. Dupã-amiazã este posibilsã fiþi invitat la prieteni.

Vã cumpãraþi un obiect de val-oare, cu ajutorul unei rudeapropiate. La serviciu, ºefii vãapreciazã rezultatele, mai alesdupã ce reuºiþi sã rezolvaþi oproblemã delicatã. Evitaþi specu-laþiile financiare.

Sunteþi foarte hotãrât ºi reuºiþi sãterminaþi cu bine o activitateimportantã, începutã zilele tre-cute. Este momentul sã culegeþiroadele muncii depuse în ultimavreme. Nu este exclus sã obþineþiavantaje materiale.

Sunteþi ambiþios, iar asta sesimte atât în activitatea profe-sionalã, cât ºi în relaþiile partene-riale. Aveþi posibilitatea sãrezolvaþi uºor problemele de ser-viciu ºi de acasã. Daþi dovadãde mult tact ºi aveþi rãbdare.

Aprecierile ºefilor vã pot atrageinvidia colegilor. Partenerul deviaþã vã reproºeazã cã vã pre-ocupã prea mult problemele deserviciu. Pãstraþi-vã calmul ºi nuplecaþi urechea la bârfe.

Încrederea în propriile forþe vãstimuleazã spiritul de iniþiativã.Aveþi calitati de bun organizator ºise pare cã nimic nu poate sã vãstea în cale. Relatþile cu partenerulde viaþã sunt armonioase.

Aveþi ocazia sã faceþi paºi impor-tanþi în afaceri ºi în societate.Dimineaþa aveþi ocazia sãîncheiaþi un contract avantajos.Înarmaþi-vã cu rãbdare, pentrucã rezultatele se vor vedea maitârziu.

ªefii vã recunosc competenþa,dar sã nu vã aºteptaþi laaprecierea colegiilor! Nu esterecomandabil sã spuneþi chiar totce gândiþi! Cei din jur nu vor fiîncântaþi. Dupã-amiazã este posi-bil sã plecaþi.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Distractis - Distilat decomedie (r)11:20 Expediþie în regatulanimalelor11:50 Maºini, teste ºi verdicte 12:20 Videoclipuri12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Beneficiar România (r)17:25 Zeul rãzboiului18:05 Zeul rãzboiului18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Interes general 19:45 Sport

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Gossip Girl: Intrigi laNew York 12:00 Gossip Girl: Intrigi laNew York 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Intervenþie în adâncuri17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 În vitezã! 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort (r)20:30 Primãvara bobocilor22:30 Trãsniþii

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Teleshopping 13:30 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)17:15 Visul Regelui (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Interviurile Adevãrul 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Onouã viaþã21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro23:30Snooki

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat UEFA EuropaLeague14:00 ªtirile Digi Sport14:15 Rezumat UEFAChampions League15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat UEFAChampions League16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 EuroFotbal 19:00 Fotbal: Zenit - BorussiaDortmund 19:45 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Grãnicerul22:30 Un show pãcãtos23:00 Un show pãcãtos

Mircea NISTOR

„Pentru cei care au castaþie de destinaþiemunicipiul Petroºani,respectiv cei care vin dinspre Bucureºti, cutrenul inter – regioBucureºti – Arad, existão reducere de 25%, aplicatã de cãtreSNCFR”, a precizat IoanAonofriesei, inginer în

cadrul STCFTimiºoara.

Pe de altãparte, CFRCãlãtori aanunþat cã înziua de 24 febru-arie (cu ocaziaDragobetelui –ziua dragostei laromâni) pe 6trenuri inter-cityvor exista reduc-

eri la bilete, în valoare de50%. Asta, în cazul încare numãrul celor carecumpãrã bilete este de 2,ori bãrbaþi, ori femei, oriun bãrbat ºi o femeie.Niciuna din cele 6 garni-turi nu va trece, însã,prin Valea Jiului.

În altã ordine de idei,clãdirea Staþiei CFRPetroºani a rãmas la felcum arãta în ultima campanie electoralã,atunci când unul dintresenatorii de Valea Jiului apromis reabilitarea urgentã a acesteia. Deºi,de atunci, au trecut doiani de zile nu a fostmutatã nicio cãrãmidã,imobilul rãmânândechipat cu aceeaºi plasãverde. ªi atât...

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã

Uite trenul, nu e trenul...

„Trenurile zãpezii” trec, ºi nu prea trec, prin Valea Jiului.Adevãrul este cã niciun adevãrat tren al zãpezii (la care

reducerile sunt cuprinse între 31% ºi 56% ºi care circulã doarpe ruta Bucureºti – Valea Prahovei) nu a trecut prin Valeanoastrã. În acest timp, un tren inter-regio (pe ruta Bucureºti –Petroºani are reduceri de 25%) ºi ar putea fi încadrat laaceastã categorie dar, nu este un adevãrat „tren al zãpezii”.

CarmenCOSMAN - PREDA

Manifestarea aajuns la cea de aunsprezecea ediþie ºi,de la an la an, a strânstot mai mulþi competi-tori dornici de miºcareºi distracþie într-uncadru natural feeric."Serbãrile Zãpezii” audebutat în anul 2003,când membriiAsociaþiei Schi TurismMontan ,,PRO –PARÂNG” au decis sãorganizeze un miniconcurs pentru copii.Dar, de la an la an,organizatorii au încer-cat sã atragã partici-panþi de toate vârsteleºi au reuºit, aºa cã tot

mai mulþi competitoriau luat startul în con-cursurile organizate cuacet prilej Iar organi-

zatorii spun cã aceastãmanifestare sportivãoferã posibilitata de apetrece câteva ore înaerul curat al masivului

Parâng, pe o pârtiemai puþin folositã,respectiv SLIMA, darcare se bucurã de unpeisaj deosebit. Înplus, concursurileorganizate au un car-acter distractiv, încer-când sã-i antrenezetoþi cei prezenþi. ªi,de câþiva ani încoace,municipalitatea dinPetroºani s-a implicat

direct, ca ºi coorgani-zator, pentru bunadesfãºurare aSerbãrilor Zãpezii din

Parâng. Iar pentruacest an, primatulmunicipiului Petroºanipropune consilierilorlocali aprobarea sumeide 1.000 de lei, învederea participãrii caºi coorganizator la ceade a XI-a ediþie a con-cursului „SerbãrileZãpezii”, ce va avealoc în Parâng, în lunamartie.


CarmenCOSMAN - PREDA

Parângul este ceamai veche staþiune dinValea Jiului ºi chiardacã nu multe s-auschibat în ultimii ani,rãmâne încã preferatãde nostalgici,ori deturiºtii cu venituri maimici. Tarfele mai micidecât în alte staþiunimontane din þarã, lacare contribuie dinplin ºi cadrul naturalfeeric, îi determinã pemii de pasionaþi aisporturilor de iarnã sãurce încã în Parâng,chiar dacã ºi cumaccesul se face cuvechiul telescaun, decare gerul iernii telipeºte la propriu în

lipsa unui echipamentcorespunzãtor. Potrivitdatelor oficiale,încasãrile de latelescaun, singurulmijloc de transportspre Parâng, pentrulunile decembrie – ian-uarie – februarie suntde 217.375 de lei. Unbilet dus costã 10 lei,iar pentru unul dus –întors se achitã 15 lei.Un calcul matematicsimplu aratã cã, înParâng, în cele treiluni au urcat aproape14.500 de turiºti.Iarna trecutã, înaceeaºi perioadã,telescaunul a încasatdin bilete 264.500 delei, ceea ce înseamnãpeste 17.500 deturiºti. Diferenþa a

fãcut-o, cu siguranþã,stratul de zãpadã,þinând cont de faptulcã anul acesta a ninstârziu ºi puþin compar-ativ cu alþi ani, darchiar ºi aºa numãrulcelor care an de analeg Parângul estesensibil acelaºi, cu saufãrã programe de dez-voltare turisticã.

P roiectîngheþat

Autoritãþile audemarat în urmã cucâþiva anu un proiectîndrãzneþ de realizarea unui uriaº complexturistic pentru sporturide iarnã, ce ar fitransformat staþiuneaîntr-una dintre celemai moderne dinEuropa. Lipsa banilor,care trebuiau sã vinãde la Guvern, a fãcut,însã ca lucrãrile sãîngheþe. Pânã la oraactualã, spun

autoritãþile, s-auefectuat lucrãri învaloare de 12,5milioane de leidin bani de laGuvern, la care seadaugã alteaproximativ 11milioane de leidecontate demunicipalitate. Încadrul proiectuluiau fost amenajatepârtiile de schi,bazinul de apãpentru instalaþiilede zãpadã artificialã,au fost achiziþionateinstalaþiile propriu –zise, tunurile dezãpadã, ratrakurile,echipamentele pentrupârtii, stâlpii pentrutelescaunul TS3 careau fost ºi montaþi, dars-au amenajat totodatãspaþiile tehnice, pre-cum ºi staþia depompe pentru pârtiaB.

De precizat, însã,cã pentru StaþiuneaParâng proiectul esteextrem de generos, iarpentru implementarea

lui s-a aprobat sumatotalã de aproape 70de milioane de euro.Edilii au precizat cãacest program seîntinde pe o perioadãde 4 – 5 ani, înfuncþie de alocaþiile dela buget. Investiþiaprivind domeniul schi-abil din Parâng a fostcâºtigatã de asociereade firme formatã dinKranz Eurocenter

Piteºti – Acomin Clujºi DoppelmayerAustria. Potrivitproiectului aprobat,domeniul schiabil dinParâng ar urma sã seîntindã pe o suprafaþãde 150 hectare ºi vaavea 17 pârtii. Deasemenea, pentruacces, între Petroºaniºi staþiunea montanãParâng va fi amena-jatã o telegondolã.

Serbãrile Zãpezii din Parâng, finanþate de Primãria Petroºani

P rimãria Municipiului Petroºanise implicã ºi în acest an în

organizarea uneia dintre cele maiaºteptate competiþii ce se desfãºoarãîn Staþiunea Parâng, denumitãgeneric „Serbãrile Zãpezii”.

Parângul, staþiunea nostalgicilor

P arângul are turiºtii lui fideli,care urcã la munte indiferent

dacã este sau nu zãpadã multã, oridacã proiectul de dezvoltare a dome-niului schiabil continuã sau nu.

CVJ NR. 559, MARTI 25 FEBRUARIE 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 559, MARTI 25 FEBRUARIE 2014