CVJ NR. 878 MARTI 16 IUNIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 878

Marti, 16 Iunie 2015

A m participat recent la festivitatea de premiere a concursuluinaþional de creaþie literarã intitulat “Poezie de puºcãrie”,

organizat de ANP. Poetul Dan Mircea Cipariu, un om extraordinar,de care doar auzisem pânã atunci, a reuºit sã ne facã, pentru scurttimp, sã uitãm cã suntem într-un penitenciar, sã ne simþim liberi ºisã trãim emoþia momentului. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

S edinþa ConsiliuluiJudeþean de

miercuri se anunþã a fi una extrem defierbinte, ºi asta nudatoritã gradelor deafarã, ci pentru cã se va alege noulpreºedinte.

În prezent, dupã scandalul de corupþie încare au fost implicaþii fostulºef al CJ Ioan MirceaMoloþ ºi vicepreºedinteleTiberiu Balint, activitateaConsiliului judeþeanHunedoara este condusãcu statut de interimat dedoi vicepreºedinþi, DorinGligor ºi Adrian David.

La ora la care discutãmexistã doi candidaþi, ºianume Dorin Gligor ºiAdrian David, iar dintreaceºtia de departe David este cel maiîndreptãþit sã ocupe fotoliul de preºedinte.

Argumentele ar fi pe deo parte susþinerea de careacesta se bucurã în PNL,iar liberalii sunt, totuºi,majoritari în ConsiliulJudeþean, iar pe de altã parte existenþa unui

document al comitetului de fuziune PNL-PDL, actunde se stipuleazã faptul cãpostul se cuvine partiduluicare l-a câºtigat la alegeri.

Deci, pe aceste considerente, Adrian Davidar fi succesorul lui MirceaMoloþ, iar pentru primadatã Valea Jiului ar dapreºedintele ConsiliuluiJudeþean.

Pe de altã parte, însã,cum politica e o curvã, iar interesele de grup suntaltele decât intereselecomunitãþii, nu ar fi exclusºi nu ar fi nici pentruprima, ori pentru ultimadatã, când apar surprize…

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Monica IACOB-RIDZI

“Poezie despre viaþã”

Bãrbatul de 57 de ani locuia singur într-o depen-dinþã a unei locuinþeºi duminicã seara separe cã a cam bãutcu prietenii. La finalulzilei, puþin dupãmiezul nopþii, ºi-aaprins o þigarã ºi a

adormit. Din fericire,a scãpat teafãr, dincamera în flãcãri.

„În urma verificã-rilor ºi a declaraþiilorluate de la proprietar,s-a stabilit cauzaincendiului ca fiindfumatul în stare deebrietate. Omul,

efectiv a adormit cuþigara aprinsã ºi ºi-adat foc”, a spusNeculaiAlexandrescu, ºefSVSU Petrila

Pompierii au fostalertaþi prin 112 ºiaºa au ajuns sã eviteo tragedie. Flãcãrile

puteau oricând sãcuprindã atât casaproprietarului, cât ºicasele vecinilor sãi.

„Ne-am deplasat lafaþa locului cu

autospeciale de stin-gere cu apã ºi spumã.La momentul sosiriinoastre, la locul inter-venþiei, incendiul sedesfãºura cu flacãrã

deschisã. Din fericire,proprietarul casei s-aautoevacuat ºi nuprezenta nici intoxicaþie,nici rãni”, a mai spusNeculai Alexandrescu.

Incendiul s-a produs, dupã cumspun pompierii, înjurul orei 2,45,luni dimineaþã, pestrada Lunca, la casacu numãrul 24.Pompierii spun cãdoar o minune afãcut ca omul sã setrezeascã la timp ºi sãscape cu viaþã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

La un pas de tragedieU n bãrbat din Petrila a fost la un pas de moarte

duminicã noaptea, când a adormit cu þigara aprinsã.Camera în care locuia a luat foc ºi doar o minune a fãcut sãscape teafãr. Incidentul s-a petrecut puþin dupã miezulnopþii ºi pompierii au reuºit sã evite extinderea focului larestul caselor.

Adrian David, noulpreºedinte al CJ Hunedoara?

B ere rece pentru ovarã canicularã.

Sfârºitul acestei sãp-tãmâni se anunþã unulincendiar, iar petrileniiîºi vor putea stingesetea cu bere multã,asta pentru cã aici va

avea loc deja tradiþio-nalul festival al berii.

“Vineri, sâmbãtã ºiduminicã, la Petrila va fifestivalul berii. Suntem laa treia ediþie ºi îi aºteptãmcu drag pe toþi petrilenii ºinu numai”, a declarat IliePãducel, primarul oraºului

Petrila. Zeci de omercianþi din

toatã þara sunt aºteptaþi laacest eveniment pentru ale oferi petrilenilor posi-bilitatea de a cumpãra

produse de tot felul, de laproduse alimentare,cârnãciori ºi bere, mititei,miere ºi gogoºi, la articolevestimentare, blãnuri, cãtot se apropie sezonulrece dar ºi diversesuveniruri. (M.B.)(M.B.)

Pe Cristian Kuszai îl ºtielumea de la meciurile de fotbal pe care le-a arbitrat,dar de acum este proaspãtabsolvent al Facultãþii detiinþe din Petroºani, un student ce, pe perioada studenþiei, a fost apreciat decolegi, profesori ºi întreagacomunitate de sus dinDealul Institutului. „A fostun coleg de vârsta profeso-rilor noºtri, dar m-am înþe-les cu el de minune. Mi-afost ca un tatã. Am ieºit ºila bere ºi cu el e altceva.Pot, însã, sã vã spun cã nui-am luat niciodatã cursurile,deºi nu a lipsit de la ore,pentru cã are un scris camneciteþ, dacã pot sã spunaºa ºi nu am reuºit sã îl

înþeleg”, ne-a mãrturisit uncoleg de al lui CristianKuszai.

Nu numai bãieþii s-auînþeles bine cu domnulCristi, cum îi spun ei, ci ºifetele. Una dintre ele estedin Basarabia ºi ne spunecum a reuºit sã gãseascã în colegul sãu un adevãratsprijin. „A fost o experienþãfoarte frumoasã sã fac cursurile aici, la Petroºani ºicred cã în toþi aceºti ani m-amdezvoltat personal ºi amacumulat un bagaj imens decunoºtinþe. Eu îl consider pedomnul Kuszai în continuarecolegul meu, de vârsta pro-fesorilor, dar sufletul lui estefoarte tânãr”, a recunoscutAna, o tânãrã absolventã

din Basarabia. ªi profesorii au vãzut în

el un om ambiþios, care avrut mereu sã învingã ºichiar a reuºit. „Este învârstã din punct de vederebiologic, dar sã ºtiþi cã esteprintre cei mai „vii” dintrestudenþii mei. Pe vremeacând eram eu student,exista o judecatã de tipul:toþi studenþii sunt tineri, ºicare era adevãratã. Acum,însã, judecatã este falsã. Am mai avut studenþi învârstã, nu este el primul ºi e un lucru foarte bun. S-adescurcat bine. În sociologiese admite cã în mare mãsurãa fãcut faþã, nu în totalitate”,a recunoscut ºi IonHirghiduº, profesorul de laUniversitatea din Petroºani allui Cristian Kuszai.

Cum a fost experienþa destudent la peste 60 de ani,ne spune chiar domnulKuszai: „Am 61 de ani înacte, 16 la capitolul condiþiefizicã, iertaþi-mi modestia,

pentru cã am fãcut sport oviaþã întreagã. Multora li s-apãrut curios de ce am venitla facultate. O vorbã studenþeascã spune cã primii 6 ani sunt grei, pânãajungi în anul III, eu amajuns la absolvire ºi urmeazãlicenþa, la timp. A fost oexperienþã foarte frumoasã,o vreme în care am acumu-lat cunoºtinþe ºi, în acelaºitimp, am continuat sã facsport ºi am ajuns în rândullor în condiþie fizicã maximã. Totdeauna avemceva de învãþat din viaþã ºieu am ales sociologia,pentru cã, iniþial amvrut psihologie, dar s-adesfiinþat secþia.Atunci am zis cã ºtiiþadespre societate studiazã atât individulca perosanã, cât ºisocietatea în ansamblulei, având, dupã pãre-rea mea, o legãturã cusportul. Eu am zismereu cã, în afarã de

sport nu mã pricep la nimic ºi viaþa mi-a arãtat cãsociologia o completeazã.Am avut ºi restanþe la facultate, ca orice student”,a recunoscut CristianKuszai, proaspãt absolventla Petroºani.

Domnul Kuszai mai are o singurã dorinþã, sã îºiconvingã ºi fiul sã terminefacultatea „Este în stand bydeocamdatã. A lucrat înstrãinãtate ºi acum a venitîn þarã, dar probabil, dacãaflã ºi el de proverbul <Dã,Doamne, mintea românuluide pe urmã>, s-ar putea sãîmi urmeze calea. Dacã nu,eu o sã fiu al doilea dinfamilia mea, care terminãfacultatea”, a mai spusCristian Kuszai.

Domnul Kuszai spune cãva îmbina cunoºtinþele saledin lumea sportului, cu celedin facultatea de sociologieºi va lãsa în umbrã aminti-rile de pe vremea când eraminer la Livezeni. Acumeste pensionar ºi a rãmas înlumea arbitrajului sportiv,dar se pregãteºte intens sãtreacã cu bine de licenþe.

ªi-a împlinit un vis ºirecunoaºte cã niciodatã nue prea târziu sã faci ceva,dacã crezi în tine.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 iunie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Dã, Doamne, românului, mintea de pe urmã!

CEL MAI BÃTRÂN STUDENT, PROASPÃT ABSOLVENTS e spune cã lucrurile trebuie fãcute la timpul

lor, dar regula, ca sã fie valabilã, trebuie încãlcatã. Este ºi cazul lui Cristian Kuszai, care,dupã ce a fost miner, a ieºit la pensie ºi mai apoi s-a fãcut student. A fost un vis ce în tinereþe nu i-a ieºit, iar acum e proaspãt absolvent. A fãcut-o în memoria tatãlui sãu, care ar fi vrut sã-l ºtie student, dar ºi ca sã îi arate fiului sãu cã terminã ºcoala înaintea lui.

Îºi vor potoli setea la Festivalul Berii

Cronica Vãii Jiului | Marti 16 iunie 2015 Actualitate 3

V or achita creditulîn franci la cursul

la care au fãcut împru-mutul. O familie dinValea Jiului a obþinut oprimã victorie îninstanþã ºi acesta esteun prim pas în problemacreditelor în franbcielveþieni.

Decizia nu este defini-tivã, dar este o undã desperanþã pentru cei care numai ºtiu cum sã trãiascã cucreditele în moneda

elveþianã.Bãncile au profitat de cei

cu credite în francieleveþieni, sau au ºtiut cumtrebuie întocmite con-tractele de creditare, maibine decât împrumutaþii?Asta încearcã sã demon-streze acum avocaþii, iar laPetroºani o familie acâºtigat, într-o primãinstanþã., îngheþarea cursu-lui de schimb. Ar putea sãplãteascã creditul la jumã-tate din valoarea ratei deacum. „Banca a anulat oclauzã pe care o considera

abuzivã. Familia care a datîn judecatã banca a câºtigatîngheþarea cursului deschimb de la momentulîncheierii convenþiei. Astaînseamnã 2,5 lei pentru unfranc, faþã de 4,28 cât estepânã acum. Soluþia vine caun semn de întrebare înceea ce priveºte activitateabancarã, întrucât, aºa cumaceºti reclamanþi au câºtigat

îngheþarea cursului deschimb valutar, în þarã, suntmii, zeci de mii de recla-manþi cu o astfel de clauzãîn contracte, clauzã care nueste reglementatã”, a spusLuchiana Tomescu, avocatal familiei care a câºtigat îninstanþã.

Avocaþii au reuºit sãdemonstreze cã banca aabuzat de o clauzã ºi

instanþa a anulat-o. Sentinþa nu este defini-

tivã ºi nici irevocabilã, dareste un punct de pornire.Totul pleacã de la o clauzãdin contract. „Se referã lariscul valutar, care este pusîn sarcina împrumutatului.Adicã, tot riscul valutar, peparcursul derulãrii contrac-tului, va fi suportat exclusivde cãtre împrumutat”, amai spus avocata.

Sute de familii sunt înpragul falimentului personaldupã ce s-au împrumutat înfranci eleveþieni ºi acum numai fac faþã valorii la care aajuns moneda respectivã.Astãzi, un franc este evaluat la 4,277 RON.


La un sfert de veacde la mineriada din13 – 15 iunie 1990lucrurile par cã nu auevoluat deloc.

Redeschidereadosarului în instanþãeste, în opinia oamenilor din ValeaJiului, apã de ploaie ºinimeni nu mai credecã reabilitarea acesteimase de manevrã.

„Nu ºtiu eu ce va ficu redeschidereadosarului,, cei caresunt în mãsurã, sãdecidã. Noi ce putemspune? Jocurilepolitice au primat ºiatunci ca ºi acum. Nuvedeþi nimeni nu ne

spune unde ne îndrep-tãm cu România?”,spune un bãrbat dinPetrila, acum pensio-nar de la minã, darcare a trãit pe viuacele evenimente.

„Se ºtie cum a fost.S-au folosit de amãrâþiide mineri, o masã demanevrã uºoarã, ca sã

îºi facã ei jocurile lor.Luminã s-a fãcut, darnu vor sã spunã. Seºtie. Cei care au cer-cetat, ºtiu cine i-auchemat pe mineri ºi dece ne-am dus acolo”, amai spus un alt bãrbat,iar un altul crede cã:„Cei vinovaþi ar trebuisã plãteascî. Eu zic cãminerii au fost provo-caþi. Eu, atunci nulucram la minã, dar ei

au fost chemaþi. S-audus sã îl schimbe peIliescu ºi l-au schimbatpe Roman ºi totul a

degenerat. Nu ºtiauminerii unde stãCopos, Raþiu, dar credcã nici acum nu se vaface dreptate. Nu seva face niciodatã”.

Am gãsit la Petrilaun fost miner, care aplecat atunci laBucureºti. Omul îºiaminteºte cã habar nuavea unde se duce, cãnu erau informaþi. Aplecat, însã, iar acolo

au fost trataþi regeºte,cu pâine ºi iaurt, iarapoi s-au folosit de ei.„Da, ne-a condus de laprimãria capitalei, noinu ºtiam sã umblãmpe acolo. Ne-a adus ofemeie de la primãrie,care ne-a adus ºi pâinealbã, cum nu am mâncat niciodatã înviaþa mea. ªtiau cã nee foame? De undeºtiau? Vroiau sã ne ºtieacolo în forþã, ca sã neluãm unii dupã alþii...Nu face niciodatã,nimeni, luminã! Nouãaici ni se spuneahaideþi la Bucureºti.Liderii de sindicat ne-au tot spus 3 zile larând. De unde sã ºtimnoi ce se întâmplã înBucureºti? Lunidimineaþã trenul erapregãtit la garã sãmergem la Bucureºti ºiam plecat. Apoi aumai fost Mineriade,dar eu nu m-am maidus”, povesteºte fostulminer de la Lonea,acum pensionar, carea reuºit sã cunoascã

Bucureºtiul mulþi animai târziu, când a fostacolo cu necazuri, lamedici.

În urmã cu 25 deani, România erazguduitã de bãtãile dinPiaþa Universitãþii întremineri ºi oameniiadunaþi acolo.

Instanþa supremã aconfirmat, în martie,decizia procurorilorParchetului ICCJ deredeschidere aurmãririi penale îndosarul mineriadei din13-15 iunie 1990, în anchetã fiind vizatecircumstanþele în careau fost rãnite maimulte persoane, întimpul evenimentelorcare au avut loc laBucureºti.

Valea Jiului, însã, varãmâne stigmatizatãmereu din cauza acelorevenimente ºi poatedoar aflarea adevãruluiva reabilita comuni-tatea minerilor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHEFoto: AGERPRESFoto: AGERPRES

Minerii, la un sfert de veac de la 13 -15 iunieS unt 25 de ani de la mineriada din

13 – 15 iunie, iar oamenii Vãii Jiuluiîncã mai cred cã vinovaþi vor fi doarminerii care au fost pãcãliþi de forþapoliticã. Dar cum am ajuns noi sã plãtimtribut unei þãri, ne spun chiar cei careatunci lucrau la minã, dar care azi vãd cucâþi ani suntem în urmã, poate ºi dinpricina acestei acþiuni.

Victorie preliminarã pentruîmprumutaþii în franci

A m participat recentla festivitatea de

premiere a concursuluinaþional de creaþie literarã intitulat “Poezie de puºcãrie”,organizat de ANP.

Poetul Dan MirceaCipariu, un om extraordinar,de care doar auzisem pânãatunci, a reuºit sã ne facã,pentru scurt timp, sã uitãmcã suntem într-un penitenciar,sã ne simþim liberi ºi sã trãimemoþia momentului. Am constatat cu bucurie cã,într-o societate lipsitã deumanism, mai sunt sufletepentru care omenia maiînseamnã ceva.

Am citit în presã cã i-a adresat un apel publicdomnului Preºedinte alRomâniei de a mã graþia, dinmotive umanitare ºi aº dorisã-i mulþumesc pentru acestgest, la care nu mã aºteptam.Uneori, oameni care nu tecunosc se dovedesc a fi maiaproape decât aceia, pe carei-ai avut alãturi de mult timpºi care te abandoneazã, fãrãremuºcãri, în agonie.

Probabil din versurilepoeziei mele, dar mai ales dinstarea mea, pentru cã m-avãzut personal, a înþeles, maibine decât alþii, durerea dinsufletul meu, drama prin caretrecem, eu ºi familia mea, înspecial cei doi copii, mici ºibolnavi, pe care îi am.

Aº dori sã le mulþumesctuturor celor care au înþeles ºisusþinut demersul meu degraþiere, prin declaraþiile desusþinere sau apelurileadresate, la rândul lor,Preºedintelui României. Suntjurnaliºti, analiºti politici,oameni din toate partidele,care au lãsat la o parte luptãpoliticã, conflictele, criticile ºis-au dovedit a fi OAMENI.Oameni care au înþeles cãomul politic Monica Iacob-Ridzi a murit, darmama Monica Iacob-Ridziluptã pentru viaþa ei ºi a copiilor ei.

M-a impresionat ºi apeluldomnului Radu Moraru intitulat “Domnul Preºedinte,iertaþi-o pe Monica!”. Un jurnalist care nu mã

cunoaºte personal, la fel cadomnul Cipariu, ºi care aînþeles mai bine ca alþii dramaprin care trec în acestemomente: ”Nu suntem animale, nu suntem rãzbunã-tori, nu suntem nici perfecþi,dar avem un suflet bun ºi înpreajma Marilor Sãrbãtori neînmuiem ºi iertãm. Rar mi-afost dat sã întâlnesc o asemenea drama în anii decând fac presa (…). Justiþia adecis la rece, e oarbã, dar noiromanii trebuie sã rãmânemoameni, cu sentimente,emoþii ºi înþelegere. 5 ani emult, prejudiciul statului fiinddeja recuperat (…). Când amaflat de dramele ei de acasã,am iertat-o pe loc…Domnule Preºedinte, va muriîn puºcãrie, dacã nu o iertaþi.Cu cine credeþi cã o putemînlocui, sã aibã grijã de doicopii cu grave boli genetice,sã-i strângã la piept atuncicând plâng de suferinþã?!Moartea ei în închisoare nuva ajuta România sã se facãbine, dar eliberarea ei vaajuta doi prunci sã sufere maipuþin. Iertaþi-o DomnulePreºedinte, în suflet! Restulþine de o simplã semnãtura… Haideþi sã o „condamnãm” la libertate înfolosul comunitãþii! (…). E suficient cât am pedepsit-o,e deja prea crud. Monica înlibertate ne va face mai buni,cred în pocãinþa ei. MoarteaMonicãi în închisoare ne vaînrãi ºi mai mult! O societatecare doar pedepseºte ºi nuare milã, nu iartã, devine toxicã! Dumnezeu sã vã dea gândul cel bun!”

Astfel de mesaje îmi dauputere sã rezist, sã lupt. Mãrog la Dumnezeu în fiecareclipã sã primesc libertatea dea mã îngriji acasã de

sãnãtatea mea ºi a copiilormei, libertatea de a staînchisã acasã, într-o camerã,cu doi copii mici în braþe, sã-istrâng la piept ºi sã le spunîn fiecare clipã cât de mult îiiubesc ºi cât de mult regret cãau suferit din cauza mea. Nu îmi doresc o altfel de libertate. Acest lucru mã vaurmãri pânã mor. ªi când voi muri, voi muri cu aceastãdurere în suflet, ca doi copiimici ºi nevinovaþi au suferitpe nedrept ºi nu am putut filângã ei când au avut maimultã nevoie de mama lor.Mã rog la Dumnezeu cãmãcar ei sã mã ierte…

Poezia pentru care amobþinut locul al doilea la concurs , intitulata “Poeziedespre viaþa”, este emoþie ºigând. Gândurile care mãfrãmântã de când sunt înpenitenciar. Am scris-o laînceputul lui martie, înprimele zile la Spitalul Jilava.Acum ar putea fi puþin altfel,dar atunci, în urmã cu maibine de trei luni, aºa a fost.

De atunci am scris sute depagini: poezie, prozã, cerereade graþiere, gândurile mele...

Din când în când facpauzã ºi mã aºez pe pat,sperând cã durerile cumplitepe care le resimt sã seatenueze. Când simt cã potsã mã ridic, continui sã scriu.Aºa reuºesc sã “evadez”ºi sã mã simt aproape decopiii mei, de soþul meu, defamilia mea. Scriind.

Aºa au trecut 120 de zileîn care nu am încetat sã spercã în România anului 2015,voi gãsi, la cel mai înalt nivel,omenia care ne-a lipsit înultimii 10 ani.

Nu am încetat sã sper cã în România anului 2015existã iertare. Sunt obligatãsã trãiesc cu aceastã speranþã.

Cu speranþa unui gest declemenþã, care-mi va permitesã-mi strâng copiii în braþe,tot timpul.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 iunie 20154 Actualitate Actualitate 5

Incidentul în urmacãruia tânãrul susþinecã a fost bãtut depoliþistul Nicolae Borºa,angajat la Biroul deOrdine Publicã dincadrul PoliþieiPetroºani, a avut loc înnoaptea de duminicãspre luni. Victima,

Eduard Lucakcs spunecã a fost la un bar situat nu departe desediul PoliþieiPetroºani, unde a bãutmai multe beri ºi dupãmiezul nopþii a plecatspre casã. „Am bãutcâteva beri ºi pe drumm-am întâlnit cu câteva

persoane care vând înPiaþa Petroºani ºi cucare aveam ceva discuþii. Era ora ununoaptea, nu mai reþinexact, am vorbit maiaprins ºi a apãrut ºipoliþistul Borºa, era încivil, nu era de serviciu.I-am zis sã-mi arate

legitimaþia ºi am sunatprima datã la PoliþiaPetroºani apoi la 112.El are ceva de împãrþitcu mine de când erapaznic la Spitalul deUrgenþã Petroºani,acum vreo 20 de ani,cã mã luam cu el în

gurã. Acum douã sãptãmâni mi-a datamendã 10 milioane(n.r. 1000 de lei)”,susþine EduardLucakcs. Bãrbatulspune cã poliþistul nu s-a rezumat doar la atempera discuþiile pecare le avea cu cei dinpiaþã, ci a intervenitbrutal ºi l-a luat labãtaie în stradã. EduardLucakcs a mers, ieri, laServiciul Judeþean deMedicinã Legalã dinDeva de unde ºi-a scosun certificat prin carearatã cã a fost agresat

iar de acolo la sediulIPJ Hunedoara, pentrua depune o plângereîmpotriva poliþistului.Bãrbatul mai spune cãla plângere n-a primitun numãr de înregis-trare, ci i s-a spus cã îlva suna cineva sã-icomunice cã a fostluatã în calcul ºi cenumãr are. Potrivit subcomisarului BogdanNiþu, purtãtorul decuvânt al IPJHunedoara, reclamaþia afost înregistratã ºi repar-tizatã pentru cercetãriBiroului InspecþieInternã din cadrul IPJ.Cu privire la acuzaþiileaduse poliþistului, Niþuspune cã încã nu sepoate pronunþa dat fiindfaptul cã trebuie audiateambele pãrþi pentru ase stabili dacã angajatulPoliþiei Petroºani estesau nu vinovat.

MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU

U n angajat de la o ben-zinãrie din Lupeni a

furat banii din seif ºi a fugitcu ei. Omul a prãdat locaþiaunde lucra, dupã ce s-a asigurat cã ºi-a închis colegaîn magazie. Acum este datîn consemn la frontierã.

Poliþiºtii spun cã au fost alertaþi chiar de tânãra pe carehoþul, angajat al aceleiaºi staþii,a închis-o în magazie. Incidentuls-a petrecut luni dimineaþa laora 5,00 ºi bãrbatul s-a fãcut

nevãzut cu tot cu banii din încasãri.

Bogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara, spunecã Poliþia Municipiului Lupeni afost sesizatã de cãtre angajatastaþiei de alimentare cu

carburanþi Baril despre faptul cã,în timp ce se afla în magaziaunitãþii, colegul ei de serviciu, untânãr un vârstã de 25 de ani,din Lupeni, a închis uºa de lamagazie ºi a blocat-o în interior,dupã care, din seiful aflat înbirou a sustras o sumã de bani,apoi a dispãrut. Oamenii legii îlcautã acum pe angajat ºi i-auîntocmit dosar penal sub aspec-tul sãvârºirii infracþiunii de furt.

Tânãrul deja a fost dat în consemn la frontierã ºi, dinprimele date reiese cã ar fi furataproximativ 73.000 de lei.


Monica IACOB-RIDZI

“Poezie despre viaþã”Poliþist din Petroºani, cercetat pentru cã ar fi agresat un localnic

U n bãrbat din municipiul Petroºani susþine cã a fost bãtut deun poliþist în stradã, agentul nefiind în timpul serviciului.

Victima mai susþine cã poliþistul l-a luat la pumni profitând defaptul cã era miezul nopþii. Bãrbatul ºi-a scos un certificat medicolegal ºi a depus plângere la IPJ Hunedoara, împotriva agresorului.

A bia a început sã-ºi achitedin creanþe ºi începe iar

sã acumuleze datorii la buge-tul local din Petroºani. Estevorba despre miliardarulGeorge Becali, care deþine unbloc de locuinþe în municipiulPetroºani.

George Becali a acumulat dinnou datorii la bugetul local dinPetroºani, dupã ce ani de zile atrãit cu sabia executãrii silite dea-supra capului din aceleaºi cauze.

La ora actualã, restanþele laplatã accumulate se cifreazã laaproximativ 161.000 de lei,potrivit datelor oficiale. “Aceastãdatorie este aferentã anilor 2014– 2015, pânã la finele anului, iarcolegii mei vor lua legãturã cuFundaþia George Becali pentru a-i convinge sã achite debitul”, adeclarat Nicu Taºcã, purtãtor decuvânt al Primãriei MunicipiuluiPetroºani. Taºcã mai precizeazãcã ultima platã fãcutã de proprie-

tarii imobilului dateazã don lunaaprilie, când s-a achitat peste25.000 de lei. De asemenea, înluna noiembrie a anului trecut,Fundaþia “George Becali” a achitat încã o parte din sumelerestante. Atunci s-au plãtit250.000 de lei cãtre Biroul deImpozite ºi Taxe Locale dinPetroºani, din datoria totalãcifratã la 400.000 de lei, pentrucare a fost instituit sechestruasigurãtor pe imobilul dinPetroºani. Fundaþia GeorgeBecali a intrat în posesiaimobilului respectiv în ianuarie2007, în urma uneilicitaþii publice orga-nizatã de municipa-litatea in Petroºani.Blocul a fostreparat ºi amenajat,iar Fundaþia GeorgeBecali a vrut sãvândã locuinþele.

Apartamentelenu ºi-au gãsit însãcumpãrãtor, mai

ales cã nici zona în care este situ-at nu este prea atractivã. Defapt, Becali a vrut sã vândã gar-sonierele, însã acestea costau30.000 de euro, un preþ preamare pentru zona în care suntconstruite. Aºa cã, blocul, situatîn cartierul Aeroport dinPetroºani, este nelocuit încã din2007, când s-au finalizat lucrãrilede reabilitare a fostului cãmin denefamiliºti. Evaluat la 1.649.322lei, blocul a fost de mai multe orisub sechestru, mãsurã asigurato-rie pusã de reprezentanþiiServiciului Taxe ºi ImpozitePetroºani, din cauza datoriiloracumulate de Fundaþia GeorgeBecali la plata taxelor ºiimpozitelor.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Pentru blocul nelocuit, datoriile luiBecali la bugetul local din Petroºanise acumuleazã din nou

Benzinãrie prãdatã de angajat

De aceastã datã nuau mai fost problemedin cauza ploilor. “Nu am avut probleme din cauzaploilor. Nu au fost nicistaþiile oprite ºi nicicanalizarea nu a refulat”, a declaratCostel Avram, direc-torul general al SCApaServ Valea Jiului.Investiþiile realizate deApaServ Valea Jiuluiau fãcut cã nicicanalizarea sã nu mairefuleze. Dacã în alþiani, cei de la soci-etatea de apã trãgeauponoasele din cauzaþapinarilor, se pare cãacum aceste problemeau început sã sediminueze. “Nu amprea avut problemenici cu þapinarii. Au ºiei perioade”, a maispus sursa citatã.ApaServ Valea Jiuluiscotea bani grei dinvisterie pentru a trataapa. Acum se pare cãnici ploile abundenteºi nici þapinarii nu maiprejudiciazã bugetulsocietãþii.

P rofit repartizat

pentru acoperirea pierderilor

Pe de altã parteprofitul ApaServValea Jiului înregistratîn anul trecut este

repartizat pentru platapierderilor din aniiprecedenþi. Actelefinanciar-contabilerelevã faptul cãApaServ Valea Jiuluia reuºit sã termineanul 2014 cu bani înplus în conturi, astadeºi are de recuperatsume enorme de banide la abonaþi. Nu maipuþin de 783.381 delei a fost profitulînregistrat de societatela finele anului trecut.Rezervele au fost însumã de 61.063 delei. Banii însã serepartizeazã pentru“acoperirea pierderii

contabile a anilorprecedenþi”.

Societatea a reuºitsã înregistreze profitºi cu ajutorul micro-hidrocentralelor puseîn funcþiune prin careau vândut energieelectricã.

Populaþia din ValeaJiului are restanþe de12 milioane cãtreoperatorul de apã,iar conducereaApaServ susþine cãcã, deºi se faceforturi pentru recu-perarea datoriilor,suma întreagã nu va firecuperatã niciodatã.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 iunie 20156 ActualitateÎn plinã varã,

Pãrinþii se gândesccu groazã lasezonul de iarnã

N oroc cã e vacanþã ºi evarã, însã pãrinþii din

Petrila se gândesc cu teamãla sezonul de iarnã. Eleviidin Lonea nu au unde sã îºidesfãºoare iarna orele deeducaþie fizicã.

Asta pentru cã aici nu existã nicio salã de sport, iarpãrinþii se gândesc cu groazã la sezonul rece.

“Aº dori sã vã întreb ºi eu camama ce sã mai întâmplat cuproiectul pentru o salã de sportla scoala nr 2 Lonea când o sãse înceapã lucrãrile pentru salade sport? O sã vinã iarna ºi vor

fi 3 ore de sport pe sãptãmânaunde o sã facã ºi copiii noºtrisport? În toatã Petrila sunt lafiecare scoalã noi de ce nuputem sã avem pentru copiii noºtri?”, se întreabãîngrijoratã o mamã.

Salã de sport ºi grãdiniþã, în aºteptare. În urmã cu maibine de un an de zile, ediliilocali de la Petrila au depusspre finanþare la CompaniaNaþionalã de Investiþii douãproiecte destinate copiilor dinlocalitate. O salã de sport carear fi trebuit construitã la ºcoala

2 din Lonea ºi o grãdiniþãaºteaptã finanþare, despre careînsã nu se ºtie nimic.

“Noi am depus proiectelespre finanþare încã de anul trecut ºi nu am primit niciunrãspuns”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Edilul sperã cã poate anulviitor, în an electoral, vor primiveºti vizavi de aceste proiecte.

“Poate anul viitor ne anunþãºi pe noi ce se întâmplã cuaceste proiecte care sunt absolut necesare pentru oraºulnostru”, a mai subliniat edilul.

Edilii de la Petrila au reuºitsã finalizeze anul trecut cea maimodernã grãdiniþã din ValeaJiului. Acum ei aºteaptã sãprimeascã finanþare pentru aîncepe douã noi proiecte destinate educaþiei copiilor.

Monika BACIU Monika BACIU

Romii, locurispeciale la liceu

L ocuri specialepentru romi la

liceele din judeþ.Elevii de clasa aVIII-a vor susþineîncepând de sãp-tãmâna viitoareevaluarea naþionalã.

La nivelul fiecãruiliceu sunt câteva locuridestinate elevilor deetnie romã. Reprezen-tanþii Inspectoratuluiªcolar JudeþeanHunedoara vin în sprijinul acestora.

“Vã rog sã informaþitoþi elevii, prin afiºareala avizierul ºcolii,despre paºii necesaripentru admiterea pelocurile speciale. Vãrog sã sprijiniþi eleviipentru întocmireadosarului care sãconþinã: cererea pãrin-telui, copia de pe foaiamatricolã, copia de pebuletin, recomandareadin partea unui ONGsau partid a rromilor,adeverinþã medicalã ºitransmiterea acestuiapânã la termenulmenþionat înmetodologie”, spunreprezentanþii ISJ.

Elevii de etnie romãau nevoie pentruînscriere ca ºi eleviiromâni de o fiºã de

înscriere tipizatã eliberatã de ºcoala pe care a absolvit-oelevul, copie dupãcartea de identitate,foaie matricolã ºi celelalte documentenecesare tuturor absolvenþilor de clasa a VIII a.

Distincþia o facerecomandarea scrisãdin partea preºedin-telui unei organizaþiicivice, culturale saupolitice a romilor,aceastã recomandaretrebuie sã ateste faptulcã elevii aparþin deetnia romilor.

În metodologia de admitere pentrucandidaþii de etnieromã se pune accentpe apartenenþã laetnie, cei care doar facparte din organizaþiidedicate romilor nu sepot înscrie pe locurilespeciale pe care ministerul le scoate laconcurs.

Elevii de etnie romãvor avea ºi ei la dis-poziþie câteva locurilibere în învãþãmântulliceal de stat. Dacãaceºtia vor absolviclasa a VIII-a, vorputea sã aleagã întrecele 234 de locuridisponibile pentru ei.

Conform reprezen-tanþilor IªJ, fiecareclasã de elevi se vasuplimenta cu douãlocuri pentru rromi.

Monika BACIUMonika BACIU

PRECIZARECetãþenii PÃDURARU VASILE

ºi VESA CLAUDIU îºi prezintãscuze cetãþeanului BOBAR GHEORGHE pentru starea de disconfort pe care acesta a avut-oîn timpul acþiunii de protest dindata de 29 mai 2015 în timpulcãreia au fost scandate ºi lozincile:„Ieºi afarã javrã ordinarã„ ºi„Bobar eºti un hoþ, sã ne pupi în cur pe toþi”. Menþionãm cã lozincile nu au fost scandãri

izolate, ci au fost fãcute în cadrulunei acþiuni de protest.

Totodatã, reprezentanþii minerilorde la Lonea PÃDURARU VASILEºi VESA CLAUDIU îi cer domnului preºedinte PSD PetrilaBOBAR GHEORGHE sã îºi cearãscuze angajaþilor de la MinaLonea pentru implicarea politicu-lui în activitatea unitãþii noastre, implicare ce a diminuat perspec-tivele activitãþii de exploatare de lamina Lonea, periclitând siguranþalocurile de muncã.

Investiþiile ApaServ îºi dovedesc eficienþaM ilioanele de euro investite în sis-

temul de canalizare din ValeaJiului îºi dovedesc eficienþa. În ultimelezile, în Valea Jiului au cãzut cantitãþimari de apã care însã nu au pus pro-bleme societãþii care administreazãreþelele de apã potabilã ºi decanalizare.

Sentinþa pronunþatã la finele sãptãmânii trecute de TribunalulHuendoara, prin careAlina Ardeleanu a fostpusã în libertate, a fostdeja atacatã, iar contes-taþia se va judeca laCurtea de Apel Alba

Iulia. Femeia este cercetatã acum pentruomor calificat, dupã ceprocurorii de laParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara,care ancheteazã cazul,au decis schimbareaîncadrãrii juridice dinucidere din culpã înomor calificat sãvârºitasupra unor membri defamilie. Anchetatorii austabilit cã femeia a prevãzut posibilitatea cã lumânarea, lãsatãaprinsã când a plecat deacasã, ar putea sã se rãstoarne ºi sã aprindãlocuinþa, dar cu toateacestea a plecat liniºititã.În plus, când a vãzutincendiul, nu a fãcutnimic sã-ºi salveze ceitrei prunci.

„Din cercetãrile efec-tuate pânã în prezent aurezultat probe privindsuspiciunea rezonabilãcã, în seara de 7 iunie2015, în jurul orelor21,30 - 22,00, inculpataa aºezat o lumânareaprinsã pe un planneregulat din materialtextil uºor inflamabil,într-un echilibru precar,respectiv pe spãtarulunui colþar situat lângãpatul în care dormeaucei trei copii ai sãi, cu

vârste cuprinse între 1an ºi 10 ani, prevãzândposibilitatea rãsturnãriiacesteia ºi a aprinderiimaterialului textil alcolþarului pe care eraaºezatã lumânarea ºiimplicit al declanºãriiunui incendiu la ieºireadin camera respectivã,care elimina posibilitateacopiilor de a pãrãsiîncãperea incendiatã în care dormeau, acceptând posibilitateasuprimãrii vieþii acestoraurmare a incendiuluideclanºat, dupã care apãrãsit locuinþa. Deasemenea, din probeleadministrate rezultã cãinculpata a pãtruns înapartamentul incendiat,constatând amploareaacestuia dar nu a sesizatvreo persoanã pentrustingerea incendiului ºisalvarea copiilor. Încauzã a fost sesizatjudecãtorul de drepturi ºilibertãþi din cadrulTribunalului Hunedoaracu propunere de luare amãsurii arestãrii preven-

tive”, a precizatprocurorul Mirela ElenaNegruþiu. Cercetãrilecontinuã în vederealãmuririi tuturor împre-jurãrilor de fapt ºi sta-bilirii rãspunderii penale.

La începutul sãp-tãmânii trecute, trei copi-laºi din Uricani a cãrormamã inconºtientã i-alãsat singuri în casã ºi aplecat în miez de noaptedupã bãuturã, au ars încasa cuprinsã de flãcãri.Cel mai mic dintre copilaºi abia împlinise unan, iar ceilalþi doi aveauopt, respectiv 10 ani.Incendiu a fost observatîn jurul orei 2 noaptea ºia fost atît de puternicîncât a cuprins ºiacoperiºul blocului cu 4 etaje în care copiiilocuiau cu mama lor.Importante forþe deintervenþie au fostmasate la faþa locului,,dar din pãcate pentru ceitrei copii nu s-a maiputut face nimic.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 iunie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SOR-TIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.90 lei- Cotlet porc fãrã os -17.90 lei- Ceafã porc cu os - 14.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 3.90 leiNOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Cautã alternativela mineritI nvestiþii la Uricani.

Primarul oraºului Uricanise gândeºte cu groazã lamomentul în care mina Uricaniîºi va înceta activitatea.

Acesta tatoneazã terenul în vedereaatragerii de investitori în zonã, astfel cãacesta poartã discuþii cu mai mulþioameni de afaceri.

“Am vorbit cu domnul Pãrãu care se gândeºte sã deschidã o frabricã decherestea în zonã ºi astfel va crea peste100 de locuri de muncã. Am mai concesionat cariera de la Pãroasa unuiinvestitor care va prelucra piatra. ªi aicivor fi create câteva zeci de locuri demuncã”, a declarat Dãnuþ Buhãescu,primarul oraºului Uricani.

Omul de afaceri s-a lovit însã delegile în vigoare care prevãd oprireaexportului. “Voiam sã facem o linie laUricani, în jur de 100 de locuri demuncã, o linie performantã pentru atãia buºteni. Problema s-a pus la oprireaexportului. Orice modalitate prin care seevitã defriºãrile ilegale, este binevenitã.Problema este ce facem cu acel lemncare trebuie tãiat ºi care este exploatat

în regim silvic? Din punctul meu devedere este o mare greºealã sã opreºtiexportul de cherestea, pentru fabrici demobilã în România nu mai sunt ºi înmomentul acela nu va mai fi niciexploatare” a declarat omul de afaceri Emil Pãrãu.

Tot la capitolul investiþii, ediluluricãnean spune cã odatã închisã ºiecologizatã mina Uricani va pune la dispoziþia investitorilor terenurile.

“Dupã ce terenul este ecologizatpoate va veni o firmã care sãinvesteascã aici. Ne trebuie însã ºi ajutorul Guvernului”, a mai subliniatBuhãescu. Mineritul este pe cale de dispariþie în Valea Jiului, iar edilii suntconºtienþi de acest lucru. Astfel, primariicautã soluþii pentru locuitorii zonei, astfelîncât restrângerea activitãþi miniere sã nu se resimtã atât de acut din perspectiva locurilor de muncã.

Monika BACIU Monika BACIU

Primãria Petroºanicumpãrã scaunede 12.400 de lei

N u mai puþin de 12.400 delei va cheltui Primãria

pentru a cumpãra scaune. Nuorice fel, ci cele de pe StadionulJiul Petroºani, vândute delichidatorul asociaþiei sportive.

Lichidatorul Asociaþiei Sportive Jiul Petroºani, Heral Consult IPURL a comunicat municipalitãþii dinPetroºani sã achite contravaloareascaunelor achiziþionate ºi montate laStadionul Jiul Petroºani. Suma pecare administraþia publicã trebuie sã o achite este de fix 12.400 de lei,pentru 5.740 de scaune

În urmã cu 10 ani, PrimãriaPetroºania concesionat, cu titlu gratuit, baza sportivã Jiul cãtreAsociaþia Club Sportiv Jiul Petroºani.Contractul a expirat, iar asociaþiasportivã este în lichidare, aºa cãmunicipalitatea a decis preluarea

complexului sportiv. „A fost constitu-itã o comisie pentru preluarea complexului sportiv, care în data de23.04.2015 a verificat existenþa ºistarea în care se aflã scaunele montate în cadrul stadionului. A fost încheiat procesul verbal 6511/23.04.2015 în care s-a consemnatfaptul cã numãrul total de scaune este de 12.740, din care doar 7.000au fost achiziþionate de primãriamunicipiului Petroºani”, a explicatprimarul Tiberiu Iacob – Ridzi. În con-secinþã, administraþia publicã trebuiesã achite contravaloarea celorlalte5.740 de scaune, a cãrora valoaretotalã a fost stabilitã la suma de12.400 de lei de cãtre lichidatorulasociaþiei sportive.

Heral Consult IPURL a notificatPrimãria Petroºani cã, dacã suma nuva fi achitatã în termenul stabilit se vatrece la demersurile legale pentrurecuperarea banilor.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Procurorii vor sã o vadã dupã gratii pe mamainconºtientã din Uricani care ºi-a omorât copiii!A lina Ardeleanu, femeia inconºtientã

din Uricani care ºi-a încuiat copiii în casã cu o lumânare aprinsã ºi apoi aplecat sã-ºi cumpere bãuturã, ar putea sãnu spate atât de uºor de arestul preventiv,asta deºi prima instanþã a stabilit cã poate fi cercetatã în stare de libertate.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 iunie 20158 Sport

Fotbal fad pe„Windsor Park” laDublin, fotbal de mareluptã pe „Victoria” din Cãlan.

Veþi zice cã ce-i cu aiureala asta decomparaþie, dar zãu,

chiar aºa e!Am vãzut sâmbãta

trecutã douã meciuricu abordãri diferite,teoretic la zeci de aniluminã ca detaliu valoric: unul în prelimi-nariile C.F. 2015,

Irlanda de Nord –România ºi un altulmai dupã micul dejun,o finalã „sãteascã” deCupa României lajudeþ, ªoimul Bãiþa –Mãgura Pui.

Pãi vreau sã vãspun cã ãia dedimineaþã au jucat cumai mult aplomb ºiantuziasm, pentru oladã de bere (poatemai multe...), decât

fandosiþii de milioanede euro, fie cã ei senumesc Sepsi, Torje,Maxim, Chipciu (unpenibil!), Evans,Lafferty sau Brunt.

Pânã ºi imagineaaia de stadion de cartier, cu vestiarele încontainere (AJFHunedoara nu ar per-mite aºa ceva nici laCiula Mare ori Tuºtea!)ºi tribune fãrã scaune,

aratã cât de jalnicã epolitica în fotbal.

În timp ce vitejii din finala de la Cãlantrãiau cu implicarebucuria sau tristeþea, ãiade la Dublin, românisau nord-irlandezi, îºi calculau în gândviitoarele sume nesim-þite pe care le vorîncasa de la toamnã.

Nedrept secol,urâtã miºcare.

Henþ cu mâna Marele entuziasm mic,mica lâncezealã milionarã

Paginã realizatã de Genu TUÞU

E xcelentã implicareaºi organizarea

acestui act final pejudeþ la Cupa Românieia celor de la Cãlan (în frunte cu primarulAdrian Iovãnescu) care a pus la dispoziþia com-petitorilor toatã logisticaunui stadion cochet,curat, bine întreþinut.

Peste 300 de spectatori,majoritatea din Pui ºi Bãiþa,alãturi de primarii lor,Victor Stoica ºi DamianDiniº au asistat la un mecicu multe aspecte spectacu-loase, în care cele douãechipe, spre lauda lor, ºi-auvãzut de fotbal ºi au depãºitmomentul celor 32oC de laora începerii meciului.

O primã reprizã cu ouºoarã dominare a Bãiþei –min. 19, o „foarfecã” spec-taculoasã a lui Adi Pepenartrece razant peste poarta luiNistorescu –, în careMãgura Pui are un ºut dekinogramã în min. 28 cândA. Turcutrimite o „bombã”de la 30 m, dar Paºca are ointervenþie senzaþionalã.

La reluare, ªoimul îºiimpune o altã... vitezãînspre Mãgura Pui, în min.

58 Albesc intervenind salu-tar de pe linia porþii la ºutullui Pisoiu, care va marcadouã minute mai târziu.

Mãgura Pui se redreseazãrapid, egaleazã dupã patruminute, dar Bãiþa are unatac mai consistent, în care

Pisoiu e vioara întâi, el fiind cel care va duce scorulla 2-1 pentru Bãiþa.

Minutele de prelungiresunt cu adevãrat incendiare:min. 90+2, CristiCreciunesc, singur cuPaºca, nu-l poate învinge

pe goal-keep-erul Bãiþei,min. 90+3 îl imitã Jicmonla cealaltã poartã!

V.I.P.-uri la meciPartida a stârnit un real

interes printre cei implicaþiîn aceastã finalã. Au fost lameci, în afara primarilor dinBãniþa, Pui ºi Cãlan (careau primit din partea AJFHunedoara cupe ºi diplomepentru modul în care

sprijinã fotbalul din localitãþile lor), Dorin Gligor,preºedintele interimar alC.J. Hunedoara, EugenBãiconi, primarul dinRãchitova, fostul cunoscutantrenor Octavian Cojocaru,numeroºi fotbaliºti dinjudeþul Hunedoara.

Cupa a fost oferitã deprof. Mircea Sârbu,preºedintele AJFHunedoara.

Fotbal, Cupa României. ªoimul Bãiþa – Mãgura Pui 2-1 (0-0)

Mãgura „survolatã” de ªoimi!

ªoimul Bãiþa – Mãgura Pui 2-1 (0-0)

ªoimul Bãiþa (antr. Adr. Pepenar):

Paºca – Al. Petrescu (min. 46 Gherga), Ad. Popovici, Mâcnea,

Lupulescu – Nicula (min. 70 Dãrãban), Jicmon, Ad. Pepenar,

Benea (min. 61 Stamatin) – C. Viºan, Pisoiu.

Mãgura Pui (antr. Ov. Ciolea):

Nistorescu – Cãpriþã (min. 63 Pau), Albesc, Mamut (min. 75 Tr.

Biriº), Borbei – I. Bãluºã, Ov. Ciolea (min. 80 Socaci), A. Turcu,

Cr. Creciunesc – D. Creciunesc, Albu (min. 80 Ov. Stoica).

Arbitru: Alexandru Bãlan – Deva

Obs AJF: Grigore Macavei – Deva Spectatori: 300

Golurile: 1-0: Pisoiu (min. 60), din acþiune; 1-1:

Cr. Creciunesc (min. 64), din pasa lui Pau; 2-1: Pisoiu

(min. 71), din pasa lui Viºan

Jucãtorii de la Mãgura Pui (în galben) aplaudã la final, cu sportivitate, succesul învingãtorilor de la ªoimul Bãiþa

Trofeul „Cupa României”,faza pe jud. Hunedoara

a ajuns în posesia celor dela Bãiþa

Spectatori neutri la meci, Dorin Gligor (preºedinteCJ) ºi Eugen Bãiconi (primar Rãchitova) privind

detaºaþi la jocul celor douã echipe

Viceprimarul Doinel Creciunesc ºi primarul V. Stoica (com. Pui) îi aplaudã

deopotrivã pe învinºi ºi învingãtori

Bucurie în final ºi pentru staff-ul dela Bãiþa, preºedintele Mirel Dubar

ºi primarul Damian Diniº

ªefii de la AJF Hunedoara, Grigore Macavei, Mircea Sârbu

ºi Adrian Radu

CVJ NR. 878 MARTI 16 IUNIE 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 878 MARTI 16 IUNIE 2015