cvj, nr. 211, luni 17 septembrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 211

Luni, 17 septembrie 2012

Energia româneascã,între „meteo” ºi huilã

Adrian Jurca:„Mineritul de

la noifuncþioneazãla o limitã de

avarie”D iscuþii despre sistemul

energetic din România.Vienri, la sediul SindicatuluiMuntele a avut loc o conferinþãde presã în cadrul cãreia au fostdezbãtute mai multe teme.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Trenurile cu huilã pãzite

mai ceva ca lingourile

de aurV agoanele cu cãrbune care

tranziteazã staþia CFRIscroni sunt pãzite cu poliþiºtiºi jandarmi, aºa încât sã numai poatã fi atacate de“haiducii huilei”, adicã hoþiicare sar din mers în garnituriºi descarcã huila.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 8-98-9

Pentru uniimai mult,

pentru alþii maipuþin… sauchiar deloc!

C onsilierii judeþeni s-au întâlnitsãptãmâna trecutã într-o

ºedinþã extraordinarã pentru a votarepartizarea pe localitãþi a sumelordefalcate din TVAºi a celor din cotade 18,5% din impozitul pe venit...

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 8-98-9

Deschidere de an ºcolar

în parcE levii care învaþã în ºcolile

din municipiul Petroºanivor auzi primul clinchet declopoþel în Parcul Central CarolSchreter. Este pentru al doileaan consecutiv când adminis-traþia de la Petroºani orga-nizeazã festivitãþile de începutde an ºcolar în parc.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

A ccidentul din data de 8 septembrie, în care ºi-a pierdut viaþa Mihai Sultana în urmaimpactului cu autoturismul Dacia Logan condus de primarul Bãniþei Ionel Burlec

continuã sã suscite un deosebit interes. Sunt multe întrebãri ºi prea puþine rãspunsuri, iarpoliþiºtii susþin cã lucreazã la acest caz extrem de delicat. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Multe întrebãri, puþine rãspunsuri

în cazul cumplitului accident în careMihai Sultana ºi-a pierdut viaþa

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 septembrie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Baronii (r)9:30 Baronii (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii12:00 Vouã (r)12:15 Baronii (r)13:15 Taxi Driver (r)14:15 Puterea dragostei (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 220:15 Nelegiuiþii Vestuluisãlbatic22:15 La limita extremã0:45 Nelegiuiþii Vestului sãlbatic (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani10:00 În gura presei 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:30 Poliþiºti fãrã maniere22:30 Un Show Pãcãtos0:30 Observator 1:15 Poliþiºti fãrã maniere

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Al ºaselea jucãtor (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Jumanji16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV

20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV23:00 The Mentalist - Înmintea criminalului0:00 Prefãcãtoria

9:30 Jurãmântul unui pistolar (r)11:30 Teleshopping 12:00 Cunoaºte, Viseazã,Iubeºte! (r)13:00 Teleshopping 13:30 România lui Gaiþã13:45 Teleshopping 14:15 Curat, murdar? 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Naþiune, te cunosc! 21:45 Mondenii

9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 Garantat 100%

12:30 Crucea Roºie12:35 Al matale, Caragiale 13:30 Conu Leonida faþãcu reacþiunea de I. L.Caragiale14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu16:50 Crucea Roºie16:55 Punctul pe istorii17:35 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Crucea Roºie21:15 Rebecca23:10 Irina Palm1:00 Nocturne

Municipiul Lupeni cu sediul înLupeni, strada Revoluþiei nr. 2,judeþul Hunedoara, cod fiscal4375046, telefon 0254/560725, fax 0254/ 560515, e-mail: [email protected],organizeazã în data de11.10.2012 licitaþie publicã învederea închirierii pe o perioadãde 3 ani a imobilului cu destinaþiade spaþiu comercial aparþinânddomeniului public al MunicipiuluiLupeni, în suprafaþã de 14 m2,situat în corpul B al Grupuluiªcolar Industrial Minier Lupeni învederea desfãºurãrii activitãþii decomerþ.

Documentaþia pentru licitaþiese poate procura de la BiroulAchiziþii, Investiþii, Lucrãri,Patrimoniu din cadrul PrimãrieiMunicipiului Lupeni. Chirialunarã va fi stabilitã în urma lici-taþiei pornindu-se de la suma de10,7 lei/ m2/ lunã, stabilitã prinHotãrârea Consiliului Local almunicipiului Lupeni nr. 67/2012 privind închirierea prin lici-taþie publicã a imobilului cu desti-naþia de spaþiu comercial, însuprafaþã de 14 m2, aparþinânddomeniului public al MunicipiuluiLupeni, situat în corpul B alGrupului ªcolar Industrial MinierLupeni.

Pentru participare la licitaþie,ofertantul trebuie sã constituiegaranþia de participare în valoare

de 300 lei în contulRO57TREZ3685006XXX002503 deschis la Trezoreria Petroºanisau direct la casieria Primãrieimunicipiului Lupeni ºi sãîndeplineascã condiþiile cerute îndocumentaþia de atribuire. Preþuldocumentaþiei de atribuire este de50 lei ºi se va achita în contulRO20TREZ3685004XXX002493 deschis la Trezoreria Petroºanisau direct, la casieria Primãrieimunicipiului Lupeni, de la adresamai sus menþionatã.

Criteriul care va fi aplicat pen-tru atribuirea contractului deînchiriere este: cel mai mare nivelal chiriei.

Informaþiile privind condiþiilede eligibilitate, precum ºi capaci-tatea economico-financiarã pecare trebuie sã le îndeplineascãofertantul se gãsesc în documen-taþia de licitaþie.

Ofertele redactate în limbaromânã se vor depune laRegistratura Primãriei municipiu-lui Lupeni pânã în data de11.10.2012 ora 900.

Deschiderea ofertelor va avealoc în data de 11.10.2012 ora1000 la sediul Primãriei municip-iului Lupeni.

Relaþii suplimentare se potobþine la telefon 0254 –560725, 560504, interior 213.

PrimarCornel RESMERIÞÃ

Anunþ denegociere directãConsiliul Local al municipiului Petroºani -

Serviciul Public de Administrare aDomeniului Public ºi Privat cu sediul înPetroºani, str.1Decembrie 1918, nr.93, tele-fon 0254/541220, 0254/541221, fax0254/545903, cod fiscal RO16982459,adresa de [email protected]

organizeazã:- negociere directã în vederea atribuirii

contractului de concesiune a unei pãrþi dinimobilul „Punct termic nr.5”, în suprafaþã de348,0 mp, situat în municipiul Petroºani, str.Independenþei, în vederea reabilitãrii ºi ame-najãrii acestuia pentru desfãºurarea de activ-itãþi sportive.

Ofertele se depun pânã în ziua de27.09.2012, ora 9.00 ºi se vor deschide înºedinþa publicã din data de 27.09.2012, ora11.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei.

Ofertele se depun la sediul instituþiei,biroul de registraturã, camera 5 sau 7.Relaþii, detalii cât ºi documentaþia deatribuire, se pot obþine de la Serviciul Publicde Administrare a Domeniului Public ºiPrivat din cadrul Primãriei municipiuluiPetroºani, camera 45.

Anunþ

D oi angajaþi aiPoliþiei

Locale din Deva aufost reþinuþi. Ceidoi au fost prinºi în flagrant cândluau mitã.

Doi angajaþi ai Poliþieilocale din Deva au ajunsîn arest din cauzã cã auluat mitã. Cei doi, unpoliþist local ºi un consili-er al Poliþiei Locale aufost prinºi în flagrant.Asta o recunoaºte ºi pri-marul municipiului Deva,

care spune cã a aflat decei doi, în momentularestãrii. „Exista suspici-unea cã ambii luau mitã,iar organele de anchetãle-au întins o cursã. Joi

searã, cei doi au fostarestaþi, dupã ce li s-aorganizat un flagrant. Nuºtiu despre ce sumã evorba ºi nici ce au inter-mediat cei doi”, a

declarat PetruMãrginean, pri-marul municipi-ului Deva.

Cei doi anga-jaþi ai primãrieidin Deva au fostdeferiþi justiþieicu propunerede arestare pre-

ventivã pentru urmã-toarele 29 de zile.

Ovidiu Popa, poliþistlocal ºi Mircea Bold, con-silier la Poliþia Localã dinDeva au primit 1.000 delei, ºpagã de la uncetãþean din localitate,care, pentru cã a ridicato construcþie ilegalã, tre-buia amendat. Cetãþeanulconstruise un garaj înparcarea din faþa blocu-lui, iar cei doi s-au anga-jat sã nu-l amendeze con-tra sumei de 1.000 de

lei. Procurorii spun cã,angajaþii au primit laînceputul lunii august200 de lei, iar joi seara

s-au întâlnit cu cetãþeanulpentru a primi încã1.000 de lei.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 septembrie 2012 Investigatii 3

A ccidentul din datade 8 septembrie, în

care ºi-a pierdut viaþaMihai Sultana în urmaimpactului cu autoturis-mul Dacia Logan con-dus de primarul BãniþeiIonel Burlec continuã sãsuscite un deosebitinteres. Sunt multeîntrebãri ºi prea puþinerãspunsuri, iar poliþiºtiisusþin cã lucreazã laacest caz extrem de delicat.

Candelele ard fãrã întreru-pere de mai bine de o sãp-tãmânã, în intersecþia din zonaMeriºor unde tânãrul Mihai

Sultana ºi-a pierdut viaþa, iarpata de sânge de pe caldarâmstã mãrturie cumplitului impact.Cei care l-au cunoscut ºi care îlplâng ºi acum cer sã se facãdreptate ºisperã sã nu semuºamalizezerealitatea, doarpentru cã unprimar esteimplicat înacest caz.Prietenii vic-timei, dar ºimartorii cumpli-tului accident,spun cãlucrurile nu arsta chiar aºacum le-a descris

poliþia sec în primul comunicattransmis presei la o zi dupãaccident ºi cã edilul nu circularegulamentar pe contrasens înmomentul în care victima s-aizbit de maºina lui.

A m studiat...

....... problema la faþa loculuiºi, dacã cele relatate de martorisunt reale, iar primarul veneade pe o stradã secundarã, dindreapta pe direcþia de mersPetroºani – Haþeg, atunci ºiacesta ar trebui cercetat în

acest dosar. Practic, marcajelede pe DN 66 din acea zonã teobligã sã mergi doar în jos laieºirea de pe strada respectivãºi doar dupã mai bine de un

kilometru ai posibilitatea sãîntorci autovehiculul, acolounde linia continuã se întrerupepe o micã porþiune. Martoriispun însã cã primarul a þâºnit

peste linia con-tinuã pentru ase deplasaînspre Bãniþa ºiacela a fostmomentul încare motorulcondus de vic-timã a intrat înautoturismulcondus deBurlec. Cã cevaa apãrut în faþamotorului con-dus de MihaiSultana este clarºi asta fãrã sã fii

specialist sau agent constatator.Dovadã stau urmele de frânare,vizibile ºi acum pe carosabil, peaproximativ 30 de metri.Situaþia ar putea sta cam aºaºi, repetãm, este un simpluexerciþiu de imaginaþie: Sultanaa ieºit din curbã ºi a vãzut cumun autoturism iese de pe stradasecundarã ºi îi taie faþa. A datîn frâne cât de mult a putut,însã nu a mai putut evitaimpactul. Fãrã îndoialã cã cir-cula ºi el cu vitezã, altfel, pro-babil, impactul nu ar fi fost atâtde nimicitor, dar asta nuanuleazã posibila vinã a celuilaltºofer, indiferent de numeleacestuia, care, la fel de proba-bil, a ieºit tot cu vitezã ºi, maimult decât atât, a încãlcat niºtereguli clare de circulaþie. Iarîntrebarea este: ºoferul ce cali-tate are în acest dosar? Este elcercetat penal?

L a toate acesteîntrebãri...

......, ca ºi la altele – nu alenoastre, ci, mai ales, ale priete-nilor ºi rudelor lui MihaiSultana - aºteptãm rãspunsulresponsabililor de laInspectoratul de Poliþie alJudeþului Hunedoara. Am for-mulat ºi în scris o serie deîntrebãri pe care le-am transmiscelor de la IPJ, conform proce-durilor, mai ales cã aceºtia

ne-au asigurat cã ancheta nueste finalizatã ºi cã se lucreazãla acest dosar sub suprave-gherea procurorilor. Vã redãmîn continuare adresa cãtre IPJHunedoara, la care aºteptãmrãspuns: „Vã rog sã-mi comuni-caþi când anume va fi efectuatacontra-expertiza în dosarulprivind accidentul din zonaMeriºor, din data de 8 septem-brie, în care ºi-a pierdut viaþaSultana Mihai Alexandru. Deasemenea, mã intereseazã cespune legea în cazul unui acci-dent cu victime: poate fimutatã maºina din loc pânã lasosirea organului constatator ºi,concret, ce anume s-a întâm-plat în acest caz. În plus, înmãsura posibilitãþilor, aº vrea sãîmi comunicaþi cine anume afãcut cercetarea la faþa loculuiºi, MAI ALES, cum s-a stabilitcã autoturismul condus de IonelMartin Burlec venea de pe con-trasens”.

De menþionat cã acesta estedoar un demers jurnalistic, caurmare a interesului deosebitpe care îl suscitã tragicul acci-dent produs acum mai bine deo sãptãmânã. Nu dãm sentinþeºi nici nu stabilim vinovãþii, cidoar preluãm din mesajele carene-au fost transmise în toatãaceastã perioadã ºi le trans-mitem mai departe factorilorresponsabili.

Carmen COSMAN

Multe întrebãri, puþine rãspunsuri în cazul cumplituluiaccident în care Mihai Sultana ºi-a pierdut viaþa

Flagrant cu poliþiºti ºpãgari, la Deva

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 septembrie 201244 Învãtãmânt

E levii care învaþã înºcolile din municipiul

Petroºani vor auzi primulclinchet de clopoþel înParcul Central CarolSchreter. Este pentru aldoilea an consecutiv cândadministraþia de laPetroºani organizeazã fes-tivitãþile de început de anºcolar în parc. Deschidereaanului ºcolar va avea loc laora 10:00, iar dupã festivi-tatea de deschidere eleviivor merge în clasele de curs.

Circa patru mii de elevisunt aºteptaþi astãzi-luni sãparticipe la festivitãþile organi-zate de unitãþile deînvãþãmânt împreunã cumunicipalitatea în ParculCentral. Decizia de a se serbaînceputul ºcolii a fost luatãîncã de anul trecut de cãtrePrimãria Petroºani împreunãcu dascãlii ºi s-a dovedit inspi-ratã.

Astfel, ºcolarii au fost scu-tiþi de orele chinuitoare deaºteptat în soare cum seîntâmpla la festivitãþile din

anii trecuþi. În plus, copiii vorprimi ºi binecuvântarea pre-oþilor care vor þine o slujbãpentru ei ºi dascãli, dar ºipentru pãrinþii care vor venila festivitate.

„Deschiderea noului anºcolar se va þine în ParculCarol Schreter ca ºi anul trecutam convenit cu învãþãtorii ºiprofesorii ºcolilor dinPetroºani. La final copiii vormerge la ºcolile unde învaþã ºivor primi ºi rechizitele oferitede Primãria Petroºani ºiConsiliul Local”, a precizat

edilul. Municipalitatea a achiziþion-

at pentru acest an ghiozdane ºirechizite ºcolare care vorajunge la toþi elevii claselor I-VIII.

Totodatã, ºcolarii care locui-esc în cartiere îndepãrtate alemunicipiului vor beneficia detransport la unitãþile deînvãþãmânt cu microbuzeleºcolare, la fel ºi cei din cãtunulDâlja, elevi care pânã anul tre-cut când fostul inspector ºcolargeneral, Alexandru Lãutaru, areuºit sã le punã la dispoziþie un

mijloc de trans-port, trebuiau sãmeargã pe joscirca 8 kilometripentru a învãþa.

MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU

DDeesscchhiiddeerreeddee aannººccoollaarr îînnppaarrcc

Un nou anºcolar

Toamna, anotimpul în carenatura se pregãteºte sã doarmã,este pentru copiii noºtri unanotimp al noilor începuturi, încare mintea lor este pregãtitã sãabsoarbã noi cunoºtinþe, sãdescopere noi lumi, imaginare ºireale, sã cunoascã toate tainelece ne înconjoarã, pãstrându-ºi înacelaºi timp inocenþa. Esteanotimpul în care, prinînceperea unui nou an ºcolar, secreioneazã ºansa fiecãrui copilde a merge înainte, pe drumulcunoaºterii ºi al culturii,oferindu-i oportunitatea de acreºte, de a evolua ºi de a-iîmbunãtãþi viaþa.

Cu ocazia începerii unui nouan ºcolar vreau sã le mulþumescprofesorilor pentru pasiunea cucare îºi fac meseria ºi sã ledoresc multã putere de muncã.Pãrinþilor le doresc sã aibã partedoar de bucurii pentru împlinirilecopiilor lor iar elevilor, sã aibãparte de împliniri ºi succese, ºisã nu uite sã viseze, cãci visele,prin muncã ºi cunoaºtere, devinrealitate.

Tiberiu Tiberiu IACOB-RIDZIIACOB-RIDZIPrimarul municipiuluiPrimarul municipiului

PetrPetroºanioºani

O datã cu deschiderea anuluiºcolar, reprezentanþii minis-

terului Educaþiei ºi Cercetãrii aufãcut publice calendarele admiteriila liceu, al Evaluãrii naþionale ºi alprobelor de Bac, din 2013. Bac-ulprofesional nu a fost încã aprobat.

Evaluarea naþionalãEvaluarea naþionalã� 14 iunie Încheierea cursurilorpentru clasa a VIII-a� 17-19 iunie Înscrierea laEvaluarea naþionalã� 25 iunie Limba ºi literaturaromânã -probã scrisã� 26 iunie Limba ºi literaturamaternã -probã scrisã� 27 iunie Matematica -probãscrisã� 29 iunie Afiºarea rezultatelor(pânã la ora 16)� 29 iunie Depunerea contestaþiilor(orele 16 - 20)� 3 iulie Afiºarea rezultatelor finaledupã contestaþii

A dmiterea la liceu

� 27 -29 mai Înscrierea pentruprobele de aptitudini

� 30 mai -1 iunie Desfãºurareaprobelor� 3 iunie Afiºarea rezultatelor� 5 -9 iulie Completarea fiºelor deînscriere la liceu� 16 iulie Repartizarea computeri-zatã în liceu, potrivit opþiunilor� 17 iulie Afiºarea rezultatelor� 25 iulie Repartizarea computeri-zatã -a doua etapã� 5-6 septembrie Repartizareaelevilor nerepartizaþi în etapeleanterioare

B acalaureat: sesiuneaiunie-iulie 2013

� 27 - 31 mai Înscrierea candi-daþilor la prima sesiune de examen31 mai Încheierea cursurilor pentruclasa a XII-a/a XIII-a� 10 - 12 iunie Evaluarea oralã înlimba românã� 12 - 14 iunie Evaluarea oralã înlimba maternã� 17 -21 iunie Evaluarea compe-tenþelor digitale� 25 -28 iunie Evaluarea compe-tenþelor într-o limbã strãinã

� 1 iulie Limba ºi literatura românã-probã scrisã� 2 iulie Limba ºi literatura mater-nã - probã scrisã� 3 iulie Proba obligatorie a profilu-lui -probã scrisã� 5 iulie Probã la alegere -probãscrisã� 8 iulie Afiºarea rezultatelor (pânãla ora 12); depunerea contestaþiilor(orele 12 -16).� 12 iulie Afiºarea rezultatelor finale.

S esiunea a II-a

� 26 - 30 august Proble orale ºiscrise.� 2 septembrie Afiºarea rezul-tatelor.

V rând –nevrând,

copiii de 6 ani suntnevoiþi din aceastãtoamnã, mai exactde astãzi, sãmeargã la ºcoalã.

Pentru aceºtia, înjudeþul Hunedoara, aufost înfiinþate aproximativ100 de sãli destinateclaselor pregãtitoare.Numãrul picilor hune-doreni care sunt cuprinºiîn acest program este decirca 2.300, câteva sute

dintre ei locuind în ValeaJiului. În aºa-numita„clasa 0” au fost înscriºicopiii care au împlinit

deja 6 ani pânã la debutulnoului an ºcolar. Înacelaºi timp, pãrinþii celorcare urmeazã a împlini 6

ani pânã la sfârºitul anu-lui au avut, ºi ei, dreptulde a-ºi înscrie odraslele înclasa pregãtitoare. Înparantezã fie spus,înscrierea în clasa 0 esteobligatorie.

În Petroºani, cursurileclasei pregãtitoare vor fiurmate de aproape 200de copii. Cei mai mulþidintre ei au fost înscriºi laºcolile generale 1 ºi 4unde au fost înfiinþatecâte 2 clase destinatemicuþilor de 6 ani.Celelalte 4 unitãþi ºcolareau câte o singurã clasãdestinatã pregãtirii aces-tora.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Clasa 0, ziua 1, anul I

Examenele din anul 2013 debuteazã în luna iunie

D iscuþii despre sis-temul energetic din

România. Vienri, la sediulSindicatului Muntele aavut loc o conferinþã depresã în cadrul cãreia aufost dezbãtute mai multeteme. Printre subiecteledezbãtute a fost ºi multdiscutatã înfiinþare aComplexului EnergeticHunedoara a cãrui viitor seaflã sub semnul întrebãriidin mai multe motive.

Unul dintre cele mai impor-tante “piese”care stau la bazafuncþionarii Complexului esteTermocentrala Paroseni. Aicieste nevoie de realizarea unorinvestiþii majore, care sã asigurecontinuarea activitãþii sistemuluienergetic din România.

„Cele patru au fost încadratela mine viabile ºi s-a hotãrât sãfacã parte dintr-un complexenergetic, pe vremea aia senumea Hidroenergetica din carefãceau parte ºi componentehidro ºi termo. Probabil eraviitorul mineritului din ValeaJiului dar trebuie sã remarcãmcã anumiþi colegi de aici dinsindicate s-au opus vehementîmpãrþirii companiei, între timpcolegi din sindicate s-au opusinfinþãrii Hidroenergetica, iarastãzi ne aflãm într-o situaþieexagerat de criticã prin careacest complex care trebuia sã fieun mastodont se reduce la treicomponente, SC ElectrocentraleMintia, SC ElectrocentraleParoºeni ºi pãrþi ale CNH, pãrþisã spunem viabile aleCompaniei. Din cele trei compo-nente, problemele cele mai marile au SC Electrocentrale Mintia acãror autorizaþie de mediu expirãla finele anului 2013. Bãtãliaenormã a fost dusã unde va fisediul urmãtorului ComplexEnergetic Hunedoara, de cepreþul la gigacalorie nu poate fimãrit ºi cine va conduce acestcomplex. Dacã mineritul dinValea Jiului prin 30 poate 60milioane de euro ºi-ar puteareface dotarea tehnicã ºi s-arputea relansa, în schimb laMânia e vorba de sute de mili-oane de euro pentru acest avizde mediu. Sindicatul Munteleprin intermediul FederaþieiNaþionale Mine ºi Energie a luatîn calcul aceste lucruri ºi amsemnat un protocol cu actualulministru al Economiei în carenoi cerem în mod expre oinvestiþie la TermocentraleParoºeni care într-un viitor foarteapropiat sã poatã sã ardã tot ceînseamnã cãrbunele din ValeaJiului. Termocentrale Paroºenidin punct de vedere al mediuluiºi investiþilor sta probabil cel maibine din România. Ca sã poatãfi înfiinþat acest complex, oinvestiþie la Paroºeni care sãprezinte practic viitorul mineritu-lui guvernele în general ºiRomânia trebuie sã aibã ostrategie energeticã. GuverneleRomâniei trebuie sã-ºi asumerolul strategic al mineritului din

Valea Jiului ºi a SCElectrocentrale Paroseni. Înacest sens trebuie sã-ºi asume unpreþ al Mw pe piaþa de energieastfel încât sã poatã sãfuncþioneze Complexul EnergeticHunedoara”, a declaratvicepreºedintele SindicatuluiMuntele, Adrian Jurca.

El a mai fãcut o precizareimportanta. Tot sistemul energetic din România sebazeazã pe huila din Valea Jiuluiºi pe Termocentrala Paroºeni.

„Cine a inventat ºi a pusprima piatrã în anii 1950 laElectrocentrale Paroºeni, a luatîn calcul urmãtorul lucru, în cazulîn care sistemul energetic naþion-al cade, a fost o situaþie similarãîn anul 2003 când Dunãrea ascãzut la minim, acest sistem sereporneºte prin ElectrocentraleParoºeni ºi cãrbunele livrat deminele din Valea Jiului. Aºa afost gândit de cãtre cei din1957. România nu-ºi va puteapermite sã elimine SCElectrocentrale Paroºeni, deaceea trebuie sã-ºi asume rolulstrategic a celor douã compo-nente printr-un preþ care sã per-mitã funcþionarea mineritului dinValea Jiului. La ora actualãmineritul de la noi funcþioneazãla o limitã de avarie ºi dacã nuvom face niºte paºi foarte rapiziîn relansarea lui, cu siguranþãvom intra în probleme mult maigrave decât ne putem imagina”,a mai precizat Jurca.

Pe site-ul MinisteruluiEconomiei existã o strategieenergeticã, însã aceastaaminteºte de huila din ValeaJiului foarte puþin, sau mai binezis aproape deloc. Jurca considera cã aceastã strategietrebuie reevaluata, pentru cãRomânia nu se poate baza peploi ºi pe vânt.

„România nu poate sã-ºibazeze strategia energeticã peploaie ºi pe vânt. Asta se întâm-

plã de 20 de ani, toate guver-nele României ºi-au bazat strate-gia energeticã pe ploaie ºi pevânt, ºi cum nu mai plouã demai mult timp ºi vântul a încetatsã mai batã iatã cã România aremari probleme din punct devedere energetic ºi încet încet îºiaduc aminte de minerit, de termocentralele care existã înRomânia”, spune liderul desindicat.

I nvestiþii în minerit,spre ZERO

De investiþiile în mineritul dinValea Jiului nu se poate vorbipentru cã acestea sunt aproapeinexistente. Anul acesta, bugetulde venituri ºi cheltuieli alCompaniei Naþionale a Huilei afost unul tras de pãr, acesta abiafiind suficient pentru plata salariilor minerilor. Mai mult, larectificarea bugetarã de sãptãmâna trecutã, Guvernul aalocat o parte din banii destinaþipentru închiderea minelor considerate neviabile.

„Dupã cum bine se ºtie indus-tria minierã din anul 2007 înRomânia ºi nu numai, cât ºi înUniunea Europeanã, a fost sub-venþionata în urma unor ajutoarede stat în industria minierã, aºas-au numit ele, în anul2007. Conform regula-mentului 1407/2002,aceasta subvenþie, însãRomânia ºtia cã va fiacordatã pânã la fineleanului 2010. Practic înperioadele 2007-2008 ºichiar 2009-2010 înCompania Naþionalã aHuilei cât ºi a Românieiîn general, nu s-a fãcutabsolut nimic pentruminerit”, mai spuneJurca.

Situaþia a evoluat, întimp, la CNH. De la chel-tuieli estimate la 16% dinvenituri s-a ajuns la un

procent de peste jumãtate.„Am sã vã dau un singur

exemplu, în anul 2008 veniturileCNH erau constituite din vân-zarea de producþie, ajutorul destat ºi transferuri. Aceste venituriale Companiei era cu aproxima-tiv 14-16% mai mari decât cheltuielile CNH. Comparativ cuanul 2011 unde veniturile aufost estimate la 46 -48%, iar înanul 2012 este posibil sãatingem 50% din cheltuieli.Faceþi o comparaþie în ce situ-aþie ne-am aflat anul trecut ºi înce situaþie economicã ne aflãmacum, cu atât mai mult în acestecondiþii, Sindicatul Muntele areuºit sã-ºi menþinã toate facilitã-þile plus aceasta mãrire de salar.Lipsa mãsurilor care ar fi trebuitluate în 2010 afecteazã activi-tatea CNH, lipsa lucrãrilor depregãtire, lipsa de investiþii, utila-

je învechite”, precizeazãvicepreºedintele SindicatuluiMuntele.

C onsens pentru salvarea a patru

mineÎn urmã cu 2 ani, se vorbea

de închiderea tuturor unitãþilorminiere din Valea Jiului. Dupãce s-a analizat valoarea ajutoruluide stat pentru închidereaperimetrelor miniere s-a ajuns laconcluzia cã banii sunt insufi-cienþi. Astfel, s-a decis cã patruunitãþi miniere care sunt considerate, astãzi, încã viabilesã fie „salvate”.

„Din 2010 UniuneaEuropeanã a decis cã acest aju-tor sã fie acordat doar sub formaajutorului de stat pentru facil-itarea închiderii minelor de cãr-bune necompetitive. Nivelulmaxim al subvenþiei din 2010care era ºi pentru închiderile demine, nu ar fi ajuns dacã se luãîn calcul închiderea toturorminelor din Valea Jiului decâtpânã la finele anului 2014,începutul anului 2015. Guvernulde atunci a luat decizia sãsalveze totuºi patru din celeºapte mine. Prin intermediulSindicatului Muntele ºi al unuisprijin politic am reuºit sãpãstrãm sediul complexului înValea Jiului, lucru care credemnoi cã este foarte important, amreuºit sã sensibilizãm factorii dedecizie din România ºi trebuie sãspunem cã a fost prima oarãcând s-au fãcut foarte repederectificãri bugetare fãrã sãscoatem oamenii în stradã. Estedoar un început a ceea ce nepropunem noi ºi va trebui sãluptãm conþinu pentru asumareaguvernelor pentru SCElectrocentrale Paroseni ºi amineritului din Valea Jiului, ºitrebuie sã permitã acestor douãmari entitãþi un preþ pe piaþaenergiei, astfel încât sã permitãpentru viitor tot ce înseamnãbuna funcþionare a minerituluidin Valea Jiului”, a mai spusJurca.

Cert este cã trei mine, ºianume Petrila, Paroºeni ºiUricani vor intra pe program deînchidere, activitatea lor fiindpermisã pânã în anul 2018, iarîncã patru (Lonea, Livezeni,Vulcan ºi Lupeni) vor formaComplexul EnergeticHunedoara.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 septembrie 2012 Actualitate 5

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

Energia româneascã, între „meteo” ºi huilã

Adrian Jurca: „Mineritul de la noifuncþioneazã

llaa oo lliimmiittãã ddee aavvaarriiee””

S ocietatea care acâºtigat licitaþia pen-

tru lucrãrile la centrulcivic al municipiului îºidesfiinþeazã ºantierul.

Lucrãrile sunt aproapefinalizate ºi pânã la fineleacestei luni ar urma sã sefacã recepþia.

Pe tot parcursul sãptãmânii

trecute muncitorii firmei carea câºtigat proiectul pentrulucrãrile la centrul civic almunicipiului Petroºani ºi-austrâns utilajele ºi au ºters

urmele ºantierului, iar pânã lafinalul acestei luni vor fi pusela punct ºi ultimele detalii.Termenul la care ar fi trebuitfãcutã recepþia lucrãrii a fostdevansat cu aproape o lunãdin cauza unor lucrãri nepre-vãzute, însã atât din construc-

torul cât ºi autoritatea contractantã cred cã pânã la finele acestei luni lucrãrilevor fi încheiate.

„Cred cã mai au de ame-najat ºi pus la punct ultimeledetalii, probabil cã pânã lasfârºitul lunii se va mai lucra

la centrul civic. Acest lucrunu va mai fi evident pentrucã au dispãrut utilajele mari ºiºantierul. Recepþia se va faceînsã când totul este perfect,exact ca în proiect. Cumaratã centrul acum se vede cuochiul liber, este o bijuterie”,

a precizat un reprezentant almunicipalitãþii Petroºani.Aproape de final sunt ºilucrãrile de reabilitare a zoneide agrement Brãdet cuprinseîn acelaºi proiect care are valoarea de peste 3,2 milioa-ne de lei, ºi a fost câºtigat defirma Acomin. Investiþiaprivind amenajarea centruluicivic are o istorie controver-satã, iar pentru prima datalucrãrile au fost licitate de fostul consilier judeþean AlinSimota (PNL). Acesta acâºtigat licitaþia cu firmaSimar SRL, a cãrei ofertã afost de 2.698.075,1 lei.Simota nu s-a apucat nicio-datã de lucru deoarece a totsolicitat acte cu privire la situ-aþia topograficã ºi astfel s-aajuns la reluarea licitaþiei ºiînceperea proiectului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 septembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

C onducerea SCApa Serv Valea

Jiului ia credit pentrua recupera bunurile ceau fost sechestrate.Acestea aparþin firmeiNova Serv, cea care apreluat datoriile vechiale Regiei Autonome aApei Valea Jiului.

Directorul Costel Avramspune cã suma nu e mare ºicã creditul va ajunge sã recu-pereze bunurile ce pot fifolosite.

„Apa Serv nu are nici unbun, având în vedere faptulcã ele au plecat la NovaServ ºi sunt sechestrate decãtre Finanþele Publice, careau de încasat bani de laFosta Regie Autonomã a

Apei Valea Jiului. Avem degând sã supunem spre apro-bare Consiliului deAdministraþie ºi AGA sãluãm un credit ºi, spun eu,suntem în stare sã îlachitãm. Este vorba deaproximativ 20 de miliardede lei vechi”, a declaratCostel Avram, director general Apa Serv.

Regia Autonomã a ApeiValea Jiului, firma care s-aaflat în subordineaConsiliului JudeþeanHunedoara, a creat un preju-diciu la bugetul statului depeste 20 de milioane de lei.Totul a fost posibil prin

divizarea furnizorului de apãîn douã societãþi, SC NovaServ Valea Jiului SRL ºi SCApa Serv Valea Jiului SA.Asta a condus la o societatecuratã, doar cu datoriicurente, ºialta,

cãreia i s-au transferat obli-gaþiile restante faþã de buge-tul general consolidat împre-unã cu activele sechestrate ºicu creanþele de încasat.

În fapt, totul a pornit întoamna anului 2009 când,din cauza datoriilor pe careSC Apa Serv Valea Jiului leînregistra an de an faþã debugetul consolidat al statului,Agenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã pentruContribuabili mijlocii a solici-tat biroului juridic din cadrulDFP Hunedoara deschidereaprocedurii insolvenþei. La data solicitãrii deschideriiprocedurii insolvenþei, obliga-

þiile restante faþã de bugetulgeneral consolidat ajunsese la19,945 milioane de lei(aproape 200 de miliarde delei vechi).

Pe de altã parte, însã, ApaServ Valea Jiului este singuradin þarã, care în acestmoment are proiecte de milioane de euro ºi care nuparticipã cu nici un leu pentru implementarea lor.Bunurile au fost puse subsechestru din cauza datoriilorpe care RAAVJ le-a acumulatla Fisc, atunci când societateas-a desprins în douã pãrþi,una cu datorii ºi alta curatã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

D ar din dar se face Rai.Pensionarii minieri care

au pensii mai mari de 700 delei s-au gândit ºi la semenii lordin cadrul Ligii SindicatelorPensionarilor Minieri ValeaJiului mai puþin înstãriþi.

Cei de la LSPMVJ vor sã le aducã orazã de speranþa celor vârstnici cu ocaziaZilei Vârstnicilor, zi care este sãrbãtoritãîn fiecare an în datã de 1 octombrie.

“Aºa cum se ºtie în fiecare an, ziua de1 Octombrie este Ziua Internaþionalã aPersoanelor Vârstnice ºi cu aceastãocazie ºi Primãria ºi Uniunea SocialLiberalã organizeazã spectacole ºi con-cursuri de ºah, table ºi rummy, cu pre-mierea celor care câºtigã concursurilerespective. Domnul primar a spus cã înjurul datei de 29 va veni ºi Fuego, cucâte un saleu, o prãjiturã pentru pen-sionari la Casa de Culturã”, a declaratIoan Hortopan, preºedinte LSPMVJ.

Tot pensionarii vor sã ofere puþin dinajutoarele primite de la Guvern pentrucei care au probleme financiare.

„Liga noastrã a pensionarilor caresuntem afiliaþi Federaþiei Naþionale aPensionarilor din România, afiliata la fella Federaþia Internaþionalã a Persoanelor

Vârstnice, primim de laguvern niºte aju-toare sociale pecare le dãm lapersoanele careau pensie de sub700 lei, ajutorulva fi de 60 leipentru fiecarepersoanã.

Sigur nu emult, dar sã vadãoamenii cãprimesc un ajutorsimbolic, dar necesar pentru persoanelerespective pentru cã statistica spune cãîn Valea Jiului 60-70% din cetãþeni ºimai ales pensionarii, trãiesc sub limitadecentei, la sãrãcie medie ºi extremachiar. Noi primim în jur de 4000 lei, ºivã daþi seama, câte 10-11persoane de la fiecare fil-ialã. Vom da aceste aju-toare începând cu Petrila,Petroºaniul, Aninoasa,Vulcanul, Lupeniul ºiUricaniul. Toate filialelevor primi o sumã, chiardacã simbolicã, daratenþia conteazã”, a maiprecizat Hortopan.

Aºa cum ne-am

obiºnuit, în fiecare an, pensionarii auparte de un spectacol organizat specialpentru ei, o datã cu ocazia aniversãriiZilei Internaþionale a PersoanelorVârstnice.


T rei ºoferi s-auales cu amenzi

ºi avertismente într-osingurã zi, pentru cãnu aveau acte pelemnele din maºini.Razia a avut loc înValea Jiului în 3localitãþi diferite, iarcei care au fost depis-taþi erau în trafic.

Poliþiºtii ºi cei carese ocupã cu delictelesilvice au gãsit un bãr-bat care avea încãrcatão maºinã cu copacipentru care nu aveanici un act. Acesta a

fost primul incidentdintr-o serie de trei,descoperite pe acelaºidrum, dar în localitãþidiferite. „Cu ocaziacontroalelor efectuate,poliþiºtii au depistat unbãrbat, de 59 de ani,din Petrila, care trans-porta cu o autospe-cialã, pe DN66, peraza localitãþii Bãniþa,7,20 mc lemn rotundde esenþã fag, fãrã aavea asupra sa actul deidentitate, documenteleautovehiculului ºi avizulde însoþire primar pentru cantitatea dematerial lemnos transportatã”, spune

Bogdan Niþu, purtã-torul de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Bãrbatul s-a alescu o amendã de2.000 de lei ºi fãrãlemnul din maºinã.

Alþi doi ºoferi aufost depistaþi înAninoasa ºi Petrila,în Valea Jiului. „Ceidoi ºoferi trans-portau diferite can-titãþi de materiallemnos fãrã a respectaprevederile legale înmaterie. Cei în cauzãau fost sancþionaþi con-travenþional, iar materi-alul lemnos a fost con-fiscat”, a mai adãugat

Niþu.Zilnic, zeci de maºini

coboarã din munþiîncãrcate cu materiallemnos. La o singurãrazie sunt depistaþi celpuþin 3 astfel de con-

travenienþi ºi asta pen-tru cã, imediat ce ies înteren poliþiºtii, trans-portatorii dispar dintrafic.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Coronamentulbrazilor din Zãnoaga,

cuprins de flãcãriU n nou incendiu izbucnit în munte

a dat bãtãi de cap pompierilordin Petroºani, care s-au luptat ore înºir cu flãcãrile. Este al zecelea înnumai o sãptãmânã ºi niciun fãptaº nua fost identificat pânã acum.

Pãdurile în Valea Jiului au luat foc din nou,iar de data aceasta incendiu s-a manifestat înzona Zãnoaga, între Lupeni ºi Uricani.

Flãcãrile au cuprins trei hectare de jneapãnºi coronament de brad, iar pompierii auacþionat pe schimburi ca sã stingã focul.„Avem permanent câte 15 oameni pentrustingereea incendiului. În ultima sãîptãmânãau fost peste 10 intervenþii la vegetaþie

uscatã”, a declarat comandantul Detaºamen-tului de Pompieri Petroºani, Adrian Avram.

Pânã acum nimeni nu a fost tras larãspundere pentru producerea acestorincendii ºi asta pentru cã este greu de stabilitcine este de vinã.

„Noi identificãm cu greu aceste persoane,pentru cã, pânã ajungem noi la faþa loculuicei care probabil au sãvâºit aceste fapte dis-par în momentul în care scapã incendiile desub control”, a mai spus Avram.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Apa Serv iiaaccrreeddiitt ppeennttrruubbuunnuurriilleesseecchheessttrraattee

De la pensionari pentru pensionari

Acomin face ultimele rreettuuººuurrii llaa cceennttrruull cciivviicc

Jefuitori de pãduri pprriinnººii ddee ppoolliiþþiiººttii

Valoarea totalã asumelor alocatedepãºeºte suma de3.000.000 de lei.

La repartizare au fostsãrite din schemã maimulte localitãþi condusede primari PD-L ºiUNPR. Consilieruljudeþean Dorin Gligor,liderul PD-L Hunedoara,a solicitat ca în lista definanþare sã fie prinse ºilocalitãþile conduse deprimari democrat-liber-ali, considerând cãrepartizarea s-a fãcutdupã criterii politice.

În acest timp,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Mircea Moloþ, a declaratcã primãriile care nu auprimit acum bani de laadministraþia judeþului aubeneficiat de unele sumede bani de la ExecutivulRomâniei, inclusiv întimpul guvernãrii USL.

Primãria dinPetroºani, deºi a solicitatacordarea sumei de86.000 de lei, a primit,pânã la urmã, 50.000de lei.

Banii urmeazã a fifolosiþi pentru lucrãrilenecesare modernizãriicentrului civic.

“Nu doresc sã

comentez acest subiectlegat de repartizareaunor sume de bani de laConsiliul JudeþeanHunedoara. Pot sã spundoar cã noi am solicitat86.000 de lei ºi amprimit 50.000. Au fostunele voci care au spuscã dacã primãriile cu pri-mari dinpartea PD-Lau primitbani de laGuvern, laînceputulacestui an,celelalte tre-buiau sãprimeascã,acum, banide laConsiliulJudeþean”, adeclaratTiberiu Iacob

– Ridzi, primarulmunicipiuluiPetroºani.

În parantezã fiespus, la ultimarepartizare defonduri de la CJHunedoara, nu au

primit bani (deloc)municipiul Hunedoara,oraºele Geoagiu ºiPetrila ºi comuneleBaru, Blãjeni, Bunila,Mãrtineºti, Rãchitova,Ribiþa, Romos, ªoimuººi Vaþa de Jos.

În acest timp, cele

mai mari sume au fostrepartizate oraºelorCãlan ºi Simeria, câte200.000 de lei pentrufiecare dintre acestea,

oraºului Haþeg –190.000 de lei ºicomunei Ghelari -180.000 de lei.


Neplãcut este cã toatãaceastã procedurã are locla lumina zilei, iarhingherii nu þin cont de„spectacolul” pe care îloferã trecãtorilor, ori cãîncurcã de-a dreptul circu-laþia.

Câini care schelãlãieînfiorãtor, o mulþime deprivitori ºi circulaþia blo-

catã. Acesta a fostspectacolul oferitde doi hingheri carese „luptau” sã cap-tureze un câine comu-nitar ºi sã-l încarce înmaºinã pentru a-l duce laadãpostul din Colonie.Întreaga scenã a avut locziua, în zona LiceuluiEconomic din Petroºani

unde funcþioneazã ºi unsupermarket, dar hingheriinu au þinut cont de acesteaspecte.

Cu ajutorul unor cleºtide fier, cei doi tineri auprins un patruped – unulde gât, iar cel de a-l doileade burtã, ºi l-au înghesuitîntr-o cuºcã unde mai era

deja un

mai-danez capturat. Mai mult,nu i-a interesat nici faptulcã restul animalelor din

haitã, speriate, au ajunsdirect în stradã, printremaºini, încurcând circu-laþia.

Pãrerilor trecãtorilorsunt, ca de obicei,împãrþite. Unii se bucuraucã animalele sunt strânsede pe strãzi, alþii, înschimb, considerã cã acestlucru trebuie fãcut, dar nuchiar ziua, pentru cãmetodele de capturaresunt destul de barbare.Când ºi-au terminat trea-ba, cei doi hingheri auplecat mai departe cu totcu „preþioasa” încãrcã-turã. Unii se întrebau,însã, de ce nu au luat

toatã haita, dacã tot s-auapucat de treabã ºi oricumau încurcat circulaþia.Rãspunsul e simplu:maºina e atât de micãîncât încap doar douã cuºtiîn ea.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 septembrie 2012 Educatie 98 Actualitate

Jale mare în colonia derromi din Iscroni –Aninoasa, care au rãmasfãrã « obiectul muncii ».Dupã ce prefectul deHunedoara, SorinVasilescu, a fost în zonãpentru a vedea care estesituaþia realã ºi cum sepoate rezolva problema,trenurile cu cãrbuni suntpãzite de poliþiºti ºi jandarmi.

Mai mult, jandarmiipatruleazã în Aninoasa cumaºinile de intervenþie,pentru a descuraja orice

tentativã. În acestecondiþii, rromilor le-arãmas doar sã sorteze cãrbunele pe care îl maiau adunat pe lângã case,dar asta doar când jan-darmii se îndepãrteazã decartierul în care locuiesc.Iar cei care cumpãrã încontinuare huilã de la ei ofac mai pe ferite ºi acop-erã cu pãturi sacii cu cãrbune, aºa încât sã nupoatã fi vãzuþi de la drumul mare.

Mãsurile fãrã precedentpânã acum au fost luate

dupã ce, la finele sãp-tãmânii trecute, o garni-turã cu huilã a ajuns ladestinaþie fãrã mai mult de15 tone de huilã. De laPreparaþia Coroieºti trenula plecat cu 1936 de tone,dar când a ajuns la termo-centrala Mintia avea maipuþin de 15,150 de tonede cãrbune, care s-au„volatilizat” pe drum.

Reamintim cã, dupã unraid de proporþii al hoþilorde huilã în Gara Iscroni,prefectul Sorin Vasilescus-a întâlnit cu factoriiresponsabili chiar în zonaColoniei de rromi. ªi astapentru cã, de la unfenomen social, în careoamenii furau un sac – doica sã aibã cu ce se încãlzisau pentru a-ºi cumpãra opâine, acum s-a ajun s la

furturile cu tona, la zecisau chiar sute de saci decãrbune, care ajuns deregulã în judeþele din sudulþãrii. Iar reprezentantulGuvernului în teritoriu aanunþat cã, pentru primaoarã, CFR Marfã este dis-pus sã se constituie partecivilã în aceste dosare carevizeazã furturile de huilã ºisã se îndrepte împotrivacelor care periodic atacãgarniturile de tren. ªi astapentru a se încerca lim-itarea furturilor pe câtposibil. “Am luat legãturacu CFR Marfã, am luatlegãtura cu inspectorul ºefadjunct de la Poliþie ºi cuinspectorul ºef de laJandarmi, urmând ca,împreunã, sã montorizãmatât situaþia din zonã,referitoare la sancþiunilepe care le vor aplica per-soanelor care au furat cãr-bune din garniturile detren. De asemenea, amînþeles cã CFR Marfã se vaconstitui parte civilã, iarasta înseamnã cã vor fimai multe dosare penale.(…) Punctul nevralgic esteal transportatorului,respectiv al CFR Marfã,care nu ia mãsurile nece-sare pentru ca acestevagoane cu cãrbune sãajungã intacte la desti-naþie”, a precizat prefectulSorin Vasilescu.


T ichetecadou, dar

ºi disponibilizãriîn noul buget.

BVC-ul CompanieiNaþionale a Huilei afost publicat înMonitorul Oficial.Dupã aprobarea înºedinþa de Guvern demiercuri a bugetuluide venituri ºi cheltuielial CNH, acumhotãrârea a fost publi-catã ºi în MonitorulOficial.

C heltuielimai

mari decâtveniturile

Conformdatelor publicate înMonitorul Oficial dindata de 12 septem-brie 2012, cheltuielileCompaniei sunt multmai mari decât veni-turile. Astfel, la capi-tolul venituriCompania figureazãcu 695.552 mii lei,iar cheltuielile sunt de1.035.648 mii lei. În

acestcaz,

Compania figureazãcu pierderi de340.096 mii de lei.

Una rece, unacaldã...disponibilizãriºi tichete cadou

Conform documen-tului, angajaþii

Companiei vor benefi-cia ºi de tichete cadoupentru cheltuielisociale potrivit Legiinr.193/2006.Valoarea acestoraeste de 11.450 miilei.

Tot în cadrul actuluinormativ s-a aprobatºi suma pentrudisponibilizãrile dinacest an. Este vorbade cheltuielile cuplãþile compensatoriiconform CCM afer-ente disponibilizãrilorpotrivit programelorde disponibilizãri din

acest an. La începutulanului, ComisiaEuropeanã a aprobatsubvenþia pentru anulîn curs pentruCompania Naþionalãa Huilei. În acest caz,pânã la sfârºitul anului250 de mineri de laminele neviabile vortrebui sã pãrãseascãsistemul. Valoareaalocatã în Bugetul deVenituri ºi Cheltuieli(BVC) al Companieipentru disponibi-lizãrile din acest aneste de 7500 mii lei.


La unii mairepede,

la alþii maitârziu

D acã la unele unitãþiºcolare din Valea Jiului

mobilierul destinat claselorpregãtitoare a venit din timp,la altele a sosit abia pe ultima sutã de metri.

Printre acestea din urmã senumãrã ºi ªcoala Generalã„Avram Stanca” din Petroºaniunde bãncuþele ºi mesele au apãrutcu doar câteva zile înainte dedebutul noului an ºcolar. Vinereatrecutã, încã, se lucra din plin laansamblarea acestora pentru camicuþii de 6 ani sã dispunã detoate condiþiile necesare luni, 17septembrie, ziua în care vor venipentru prima oarã la ºcoalã.

Principalul este cã au ajuns, astfelcã micuþii care vor intra pentruprima datã pe porþile unei ºcoli voravea tot ceea ce este necesar pen-tru buna derulare a orelor”, adeclarat Robert Hummel, directorªcoala Generalã „Avram Stanca”Petroºani. Aici vor funcþiona douãclase pregãtitoare, în acestea fiindînscriºi 44 de copii.


BVC-ul CNH, publicat în Monitorul Oficial

CJ Hunedoarase pregãteºte

pentruînceperea ºcoliiD upã fructe, instituþia

judeþeanã a achizi-þionat ºi laptele elevilor

Consiliul Judeþean Hunedoara afinalizat procedurile de achiziþiepentru produsele lactate ale elevilor.Cei de la insitutia judeþeana auincheita un contract pentru“furnizare produse lactate pentruelevii din clasele I – VIII dinînvãþãmântul de stat ºi privat, pre-cum ºi pentru copiii preºcolari dingrãdiniþele de stat ºi private cu pro-

gram normal de 4 ore, din judeþulHunedoara în anul ºcolar 2012 –2013, inclusiv elevii din clasapregãtitoare40.764 de porþii de produse lac-tate/zi x 178 de zile (în anul ºcolar2012-2013) = 7.255.992 porþii deproduse lactate”.

Valoarea contractului este de4.522.656,04 RON ºi a fostatribuit mai multor firme.Contractul a fost împãrþit în maimulte componente, în funcþie dezonele judetului Hunedoara.

Reprezentanþii CJ Hunedoara aucumpãrat o cantitate de 31.414 demere pe zi pentru o perioadã de 94de zile. Asta înseamnã, în total2.952.916 de porþii de mere.Valoarea contractului este de peste738 de mii de lei.


Hingheri cu porþiape strãzile din

PetroºaniC âinii comunitari din Petroºani sunt

strânºi de hingheri ºi duºi în adãpostul amenajat în Cartierul Colonie.

TTrreennuurriillee ccuu hhuuiillãã ppããzziittee mmaaii cceeaa ccaa lliinnggoouurriillee ddee aauurrV agoanele cu cãrbune care tranziteazã

staþia CFR Iscroni sunt pãzite cu poliþiºtiºi jandarmi, aºa încât sã nu mai poatã fi ata-cate de “haiducii huilei”, adicã hoþii care sardin mers în garnituri ºi descarcã huila. Astadupã ce prefectul de Hunedoara a promismãsuri dure în acest cazuri.

Pentru unii mai mult, pentru alþii mai puþin… sau chiar deloc!

C onsilierii judeþeni s-au întâlnit sãptãmâ-na trecutã într-o ºedinþã extraordinarã

pentru a vota repartizarea pe localitãþi asumelor defalcate din TVA ºi a celor din cotade 18,5% din impozitul pe venit pentruachitarea arieratelor ºi susþinerea progra-melor de dezvoltare localã ºi a proiectelor deinfrastructurã pe anul în curs.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 septembrie 20121100 Diverse

H O R O S C O P 1 7 s e p t e m b r i e 2 0 1 2

S-ar putea sã fiþi nemulþumit deatmosfera creatã la locul demuncã de un coleg. Evitaþi spec-ulaþiile ºi nu vã angajaþi în discuþiaprinse. Dorinþa de indepen-denþã vã poate îndepãrta de pri-eteni.

Este posibil sã aveþi probleme laserviciu, dacã nu respectaþi indi-caþiile ºefilor. Amânaþi tranzacþi-ile financiare ºi deciziile impor-tante în afaceri! Ar fi bine sãcomunicaþi mai mult cu persoanaiubitã.

S-ar putea sã vã certaþi cu per-soana iubitã, pentru cã vãînþelege greºit. Încercaþi sãlãmuriþi lucrurile cu calm! Dupã-amiazã aveþi de fãcut mai multedrumuri scurte pentru a rezolvaprobleme de afaceri. Evitaþispeculaþiile financiare.

Un prieten vã ajutã sã clarificaþio neînþelegere cu persoanaiubitã, apãrutã din cauza unorbârfe. Aveþi rãbdare! Totul vareveni repede la normal. Nuignoraþi sfaturile celorlalþi, doardin dorinþa de a vã demonstraindependenþa.

Dacã plecaþi într-o cãlãtorie,puteþi sã fiþi optimist: totul se vaderula conform planurilor.Relaþiile cu prietenii sunt foartebune, dar este posibil sã aveþidiscuþii cu partenerul de viaþã,dacã refuzaþi ajutorul unei rude.

Sunteþi plin de energie ºi reuºiþisã duceþi la bun sfârºit o lucraremai veche. Nu vã grãbiþi sãrefuzaþi o propunere de colabo-rare! Consultaþi-vã cu o persoanãcu experienþã. Dacã nu sunteþiatent, puteþi declanºa o ceartã înfamilie.

Nu reuºiþi sã vã încadraþi în pro-gramul de la serviciu, sprenemulþumirea ºefilor ºi acolegilor. Vã cam lipseºte entuzi-asmul, ceea ce ar putea sã vãcreeze neplãceri ºi în familie.Încercaþi sã îi înþelegeþi pe ceidin jur.

Nu încercaþi sã vã impuneþipunctul de vedere în faþa priete-nilor ºi a partenerului de viaþã.Gândiþi-vã de douã ori înainte dea spune ceva, mai ales când vãcer sfaturi! Nu vã lãsaþi acaparatde problemele personale!

Ar fi bine sã vã rezolvaþidimineaþa problemele impor-tante, când aveþi mai multãenergie. În a doua parte a zilei,dorinþa dumneavoastrã de liber-tate poate sã ducã la o deterio-rare a relaþiilor cu persoanaiubitã ºi chiar la o despãrþire.

Ca sã evitaþi un scandal, nu luaþinici o decizie în pripã. Vã ener-vaþi la serviciu, pentru cã nureuºiþi sã vã terminaþi treaba latimp. Apelaþi la ajutorululcolegilor! Ar fi bine sã îi arãtaþipersoanei iubite mai multã afec-tivitate.

Sunteþi nemulþumit de atitudineacelor din jur ºi riscaþi sã deveniþiimpulsiv. Dupã-amiazã, primiþi osumã importantã de la o rudãapropiatã. S-ar putea, însã, capartenerul de viaþã sã nu fie deacord sã cumpãraþi un obiect devaloare.

Ar fi bine sã daþi dovadã de maimultã diplomaþie. Ascultaþi ºipãrerile celor din jur! Aveþi multede fãcut, atât acasã, cât ºi la ser-viciu, dar se pare cã nu sunteþi înformã. Sunteþi irascibil ºi riscaþisã vã luaþi la ceartã cu cei dinjur.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

în furnizarea apei potabile, pentru oraºul

Petroºani 10:00 - 15:00. Zona afectatã este str. 22 Decembrie. Motivul restricþiei este înlocuire reþea dedistribuþie apa potabilã str. 22Decembrie.

aaaannnnuuuunnnnþþþþãããã rrrreeeessssttttrrrr iiiiccccþþþþ iiii iiii

S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A.

� DN 66 Haþeg - Baru Mare � DN 68 Haþeg - Toteºti � DN 68 Toteºti - Zeicani � DN 66 Haþeg - Cãlan � DN7 Mintia - Veþel � DN7 Veþel - Leºnic � DN7 Leºnic - Sãcãmaº � DN7 Ilia - Gurasada � DN7 Gurasada - Burjuc

� DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand;Sântuhalm; DN 76 ªoimuº - Bejan � Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae

Titulescu

AAAAmmmmppppllllaaaassssaaaarrrreeeeaaaa RRRRaaaaddddaaaarrrreeeelllloooorrrr

îîîînnnn jjjjuuuuddddeeeeþþþþuuuullll HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

LLLLuuuunnnniiii 11117777 SSSSeeeepppptttteeeemmmmbbbbrrrriiiieeee 2222000011112222

D e luni, sãp-tãmâna se

desfãºoarã înHunedoara subsemnul mobilitãþii.Sub sloganul„Transportul urbanpe calea cea bunã”,vor avea loc maimulte manifestãrila care oricinepoate sã participe.

În perioada 16 – 22septembrie se desfãºoarãCampania „SãptãmânaEuropeanã a Mobilitãþii”.În 2012, “SãptãmânaEuropeanã a Mobilitãþii”

are sloganul „Transportulurban pe calea ceabunã”ºi este o campaniedespre mobilitatea urbanãsustenabilã, organizatã cususþinerea politicã ºifinanciarã a DirecþieiGenerale pentru Mediu ºiTransport a ComisieiEuropene. Având învedere cã nevoile demobilitate cresc ºi nevoiade a reduce drastic emisi-ile de gaze devine din ceîn ce mai presantã,oraºele trebuie sã fie ino-vative ºi prospective. Eletrebuie sã dezvolte o vi-

ziunepentruun sistemde trans-porturban

care satisface nevoile demobilitate, protejeazãmediul ºi face oraºulun loc mai bununde sã trãim.„Primãria municipi-ul Deva va organi-za, în acest scop, îndata de 16.09.2012între orele 10:00-16:00, în PiaþaVictoriei, un centrude biciclete de undecetãþenii oraºului cuvârsta de peste 14 anipot folosi, pe bazaunui act de identitate,bicicletele Primãrieimunicipiului Deva înmod gratuit. Sub egida„Clubului SportivFãerag”, bicicliºtii orga-nizaþiilor care practicãciclismul, vor desfãºura,

la ora 10:00, un turdemonstrativ cu

bicicletele, purtândînsemnele campaniei înzona pietonalã pe strada1

Decembrie”,se aratã într-un comuni-cat remis de DSPHunedoara.

Acþiunile campanieisunt orientate spre infor-marea populaþiei careeste încurajatã sã înþe-leagã de ce rolul miºcãriiºi al sportului sunt atât deimportante pentrubunãstarea fizicã ºi men-talã a cetãþenilor.

Strategia OrganizaþieiMondiale a Sãnãtãþii ºi aMinisterului Sãnãtãþii dinRomânia este de a cola-

bora cu administraþiilelocale pentru a faceoraºele

primitoarepentru oameni, de a-iîncuraja spre o viaþãcomunitarã ºi personalãactivã, favorabilã sãnãtãþiiºi muncii.

Direcþia de SãnãtatePublicã a judeþuluiHunedoara va difuza pli-ante la festivitatea dedeschidere din Deva, pre-cum ºi în oraºele impor-tante ale judeþului, pentrua mobiliza populaþia la unstil de viaþã activ ºi sãnã-tos.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 septembrie 2012 Actualitate 11

Înurmã cu câtevazile m-am întâlnit

întâmplãtor cu un grupde cunoscuþi ºi aºa cumpeste tot se discutãpoliticã nici aceºtia nufãceau altceva,atrãgându-mã în acelediscuþii cu subiectpolitic.

Nu am sã fac cunoscutnumele persoanei care adevenit foarte agresivã verbalfaþã de mine ºi pentru cã nurezonam politic mi s-a adresatcu urmãtoarele cuvinte: „Tuvorbeºti, care eºti pedelist alfamiliei Ridzi?!”, deºi ºtiafoarte bine cã nu fac parte dinnici un partid politic. M-amtrezit astfel cã nu pot sã amdreptul la opinii doar dacã suntmembru al unui partid simpati-zat de aceastã persoanã,aspect care mi se pare nefirescîntr-o societate normalã.

Respectiva persoanã s-asupãrat cel mai tare atuncicând nu a putut sã-mirãspundã la întrebarea: „Cerãu þi-a fãcut familia Ridzi, saudacã ºtii pe cineva la care aufãcut rãu?”. Nu m-am pututabþine pânã nu i-am (re)amintitcã deputatul Monica IacobRidzi s-a implicat efectiv înrezolvarea multor probleme ale

Colegiului de Est ºi ale întregu-lui Colegiu Valea Jiului, avândrezultate evidente. O problemãimportantã pe care a rezolvat-o a fost aceea derepunere în drepturi a pen-sionarilor din Valea Jiuluiprivind alocaþia cotei de cãr-buni ºi a tarifului preferenþial laenergia electricã pentru con-sumul casnic, drepturi sistate olungã perioadã de timp. Deasemenea i-am (re)amintit ºidespre alte aspecte de care abeneficiat Colegiul de Est(Telegondola din Parâng caobiectiv turistic, s-a facilitat ca

Spitalul din Petrila sã redevinãfuncþional pe anumite secþiietc) datoritã implicãrii deputa-tului MIR cât ºi a primaruluimunicipiului Petroºani. La unmoment, persoana al cãruinume nu-l divulg se chinuia sãinducã o idee asupra motivuluisusþinerilor mele evidente. Amînþeles unde bãtea, de aceea îitransmit încã o datã sã fieliniºtit pentru cã nu am niciuninteres ascuns, de care aºputea fi pe nedrept bãnuit,chiar precizez cã de când esteprimar domnul Iacob Ridzi nuam fost nici mãcar într-o audi-

enþã pentru a solicita vreunfavor.

Sunt de vârsta generaþieipãrinþilor familiei Iacob Ridzi,oameni onorabili ai Vãii Jiului,pe care i-am ºi cunoscut per-sonal. Trebuie sã þinem contcã nu este cinstit sã te trezeºtivorbind aiurea, doar pentru cãnu-þi place de partidul din careface parte cineva. În campani-ile electorale trecute, cum binese ºtie, au fost candidaþi careºi-au atacat contracandidaþiiîntr-un mod bãdãran, dezgustã-tor, neocolind nici membri

familiilor acestora. Se cunoaºtebine candidatul câºtigãtor laPrimãria din Petroºani, care aabordat altfel campania elec-toralã, fãrã jigniri, dând dovadãde educaþie ºi bun simþ. Nueste îndeajuns sã ai inteligenþãcare în lipsa înþelepciuniidevine maleficã. Sã fi înþelepteste atunci când pe lângãinteligenþã ai ºi bunul simþ, decare unii duc lipsã.

P.S: partenerul meu de dis-cuþii contradictorii a devenitatât de înverºunat ºi agitatîncât nu mai înþelegeam cespune pentru cã vorbea atât derepede încât putea spune într-un minut câte sunt scriseîntr-un ziar. Totuºi, am reuºitsã înþeleg cã supãrarea a fostatât de mare încât l-a determi-nat sã mã avertizeze cã „Deacum încolo nu te mai cunosc.Am terminat cu tine!”. Dorescsã respect voinþa unor astfel depersoane, rãspunzând prinurmãtoarea epigramã:

N-am sã mã supãr când mã-împroºti,

Cu rãutatea ºi minciuna,Am învãþat dintotdeauna,Sã mã despart rãzând

de proºti!

Petre LUNGOCI

DDDDeeee cccceeee uuuunnnniiii iiii ddddiiiinnnntttt rrrreeee nnnnooooiiiissssuuuunnnntttteeeemmmm nnnneeeeddddrrrreeeeppppþþþþ iiii ????

Sãptãmâna mobilitãþii hunedorene

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 septembrie 201212 Actualitate

P arângul nuînseamnã

doar schi lucrudovedit de zecile deturiºti strãini carevine în extrasezonpentru drumeþiimontane ºi sãlbãti-cia muntelui.

Nu se comparã cuRetezatul însã din ce înce mai mulþi pasionaþi dedrumeþii montane ajungîn Parâng, unde factrasee de creastã orimerg sã viziteze lacurileaflate la circa 2000 demetri altitudine. În mareparte sunt strãini, cehi,polonezi, unguri dar ºiromâni, iar toþi se aratã

încântaþi de alegereafãcutã ºi spun cã MunþiiParâng sunt printre ceimai frumoºi. „Nu suntfoarte mulþi ca sã spui cãe agitaþie, sunt zeci deturiºti strãini ºi vinîn special la sfârºitde sãptãmânã.Fac trasee,drumeþii ºi cautãsã se relaxeze ºisã profite de aerulcurat”, spuneºeful ServiciuluiSalvamontPetroºani,Dumitru Bârlida.Pe viitor, odatã cufinalizarea proiec-tului privind dez-voltarea domeniu-lui schiabil dinStaþiunea Parâng,

administraþia vrea sãatragã vizitatori ºi înextrasezon, adicã pe timpde varã. Deja suntproiecte pentru diferitecompetiþii montane de

talie internaþionalã dar ºialte activitãþi care sã-iconvingã pe turiºti cãstaþiunea poate oferi maimult decât pârtii de schi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

ZZeeccii ddee ttuurriiººttii strãini vin sã admire Parângul

A cordul de mediu pentru exploatarea

de al Certej a fost emisfãrã respectarea proce-durilor legale. Aceasta estepunctul de vedere alministrului Mediului,Rovana Plumb, iar primulministru a anunþat cã vadispune anularea acestuia.

În cazul acordului de mediupentru exploatarea auriferã dela Certej, emis de Agenþiaregionalã de Mediu Timiºoara,nu s-au respectat toate procedurile legale.

„În ºedinþa de Guvern,doamna ministru ne-a informatcã acel aviz pentru zona Certejs-a eliberat fãrã respectareaprocedurilor legale ºi in modclar va fi anulat. Cel mai graveste cã ºefa de acolo, fãrã niciun fel de control din parteaGuvernului ºi a Ministerului arezolvat o problema care tinede programul de guvernare alPDL. (…) Existã o procedurãlegalã prin care se poate anulaºi aceasta a fost declanºatã”, adeclarat premierul Victor Pontala Tulcea, cu ocazia unei întâl-niri cu liderii locali.

Emiterea acordului de mediupentru viitoarea exploatareauriferã de la Certej a stârnitun imens scandal, dupã cedouã organizaþii de mediu auprotestat împotriva acestuia,din cauzã cã, spun ei, procedu-ra se bazeazã pe cianuri.

La Certej, exploatareazãcãmântului de aur ar urma sãfie fãcutã de cãtre companiacanadianã Eldorado GoldCorporation, care, prin inter-mediul societãþii Deva Gold, aprimit acordul de mediu dinpartea Agenþiei Regionale pen-tru Protecþia Mediului

Timiºoara. Ministrul RovanaPlumb a dispus prin ordin veri-ficarea, în regim urgenþã, aacordului de mediu pentruproiectul de la Certej ºi a pre-cizat încã de la acea datã cã,dacã se va constata cã acordulnu a fost emis în conformitatecu legea, acesta se va anula.

Potrivit proiectului,exploatarea auriferã de laCertej se va întinde pe osuprafaþã de 456 de hectare,iar aici ar fi procesate 45 demilioane de tone de minereucu o concentraþie de 1,8 g deaur pe tonã. Reziduurile rezul-tate dupã prelucrare, inclusivcele cu cianurã ºi metale grele,vor fi depozitate într-un iaz dedecantare în aer liber cu osuprafaþã totalã de 63 dehectare.

Conform informaþiilor oficiale, principalul investitor,Eldorado Gold Corporation,este o companie minierã cana-dianã, listatã la bursa din Van-couver, care opereazã ºi înGrecia, Turcia, China ºi Brazilia.Compania minierã a preluat, îndecembrie 2011, EuropeanGoldfields, care deþinea 80% dinsocietatea Deva Gold SA, cele-lalte 20% din acþiuni fiind

deþinute decompaniaMinvestDeva.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

S-a declanºat procedura. Acordul de mediu pentru Certej va fi anulat

Week-end cu accidente ºialcool la volanP oliþiºtii hunedoreni de

la circulaþie au avutun sfârºit de sãptãmânãplin de evenimente.

Astfel, duminicã dimineaþa,în jurul orei 03:15, un echipajde poliþie rutierã a oprit, pebulevardul 22 Decembrie dinDeva, autoturismul condus deSorin B., de 36 de ani, dinTimiºoara.

În urma testãrii cu aparatuletilotest a conducãtorului auto,a rezultat o concentraþie de0,45 mg/l, alcool pur în aerulexpirat. Conducãtorul auto arefuzat recoltarea probelorbiologice de sânge necesarestabilirii alcoolemiei.

În cauzã s-a întocmit dosarpenal pentru conducerea, pe

drumurile publice, a unuiautovehicul, având o concen-traþie alcoolicã peste limitalegalã ºi refuzul recoltãrii pro-belor biologice.

Pe de altã parte, douã acci-dente grave au dus la rãnireagravã a douã persoane.Ambele s-au produs pe DN7

din cauza neadaptãrii vitezeide deplasare la condiþiile decarosabil umed.

În ambele cazuri au fostîntocmite dosare de cercetarepenalã pentru comitereainfracþiunii de vãtãmare corpo-ralã din culpã.

cvj, nr. 211, luni 17 septembrie 2012

Documents

Transcript of cvj, nr. 211, luni 17 septembrie 2012