CVJ, Nr. 120, Miercuri 9 Mai 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 120

Miercuri, 9 mai 2012

Uite pentruce salarii se

bat candidaþiila primãrii!

S alariile edililor nu maisunt ce erau odatã, iar

reducerile indemnizaþiilorau afectat mult bugeteleprimarilor.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Povestea filigoriei carea scãpat decomuniºti,

dar nu ºi dePãducel

F iligoria din parculpensionarilor de la

Petrila a ajuns o amintiredupã ce a intrat în atenþiaprimarului distrugãtor Ilie Pãducel.


Festivalul Internaþional”Lucian Blaga”, în Valea Jiului

ScriitorulI.D.Sîrbu arefuzat sã-ltoarne pe

Lucian Blagala securitate

M ari oameni de culturã au fost, ieri,

acasã la scriitorul petrileanIon D. Sîrbu...

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Legea junglei la

UniversitateM aºini pe trotuar ºi

pietoni pe stradã.Se întâmplã UniversitateaPetroºani, unde fiecareparcheazã pe unde vreasau pe unde apucã.


La Petroºani, consilierilor din PSD ºi PNL

li s-a urcat puterea la cap

S chimbarea Guvernului ºi venirea la Putere a alianþei PSD- PNL pare sã li se fi urcat la cap aleºilor din teritoriu, care

dintr-odatã s-au vãzut cu sacii în cãruþãºi cu mâinile la borcanul de miere.PAGINA A 3-A

I eri, la Lupeni, s-a inaugurat

Centrul ”CreºtemÎmpreunã”, la ªcoalaGeneralã Nr. 1,proiectul fãcândparte din programulorganizaþiei ”SalvaþiCopiii”, dedicat copi-ilor ai cãror pãrinþisunt plecaþi înstrãinãtate.

În prima fazã, la Lupeni,în aceastã situaþie au fostdescoperiþi 25 de copii,care au ºi fost incluºi în

program.”Avem 25 de copii

înscriºi, care aici, la noi, îºifac temele, primesc con-siliere psihologicã, vomprimi bãnuþi pentru a-iduce în excursii. Programuleste dedicat copiilor careau pãrinte sau ambii înstrãinãtate. Încercãm, pecât se poate, sã þinemlocul pãrinþilor, sã socia-lizãm cu ei, sã îi facem sãnu se mai simtã singuri. Laun moment dat vom fidotaþi ºi cu un calculator ºiatunci sper sã luãm legãtu-ra cu pãrinþii fiecãruia din-tre aceºti copii ºi sã neasigurãm cã între ei existã

comunicare”, a declaratGianina Roºu, coordona-torul proiectului.

Programul este de patruore pe zi, în funcþie deorarele elevilor. ”Totul seface în funcþie de progra-mul lor. Eu sunt pe parteade consiliere psihologicã,iar cu doamna învãþãtorRodica Mocanu îºi factemele. Am vorbit ºi cudomnul dr. Grigore Criºan,care le va face câte uncontrol, iar o altã doamnãprofesoarã s-a oferit sã lepredea ore de englezã.Este un proiect importantpentru noi, sunt doar 15oraºe din România în care

este implementat”, maispune Gianina Roºu.

În ultimii 10 ani, dinRomânia au plecat lamuncã în strãinãtate pestedouã milioane de oameni,iar copiii ai cãror pãrinþisunt plecaþi peste hotarereprezintã o categorieextrem de vulnerabilã.Psihologii spun cã aceºtiaau nevoie de suport specializat emoþional ºieducaþional.

”Salvaþi Copiii a consi-derat a fi necesarã o cer-cetare asupra situaþiei încare se aflã aceºti copiirãmaºi fãrã îngrijire pãrin-teascã, fiind important ascoate în evidenþã toatenevoile pe care ei le aupentru a creºte într-unmediu potrivit pentru odezvoltare normalã ºiarmonioasã, conformspecificaþiilor Convenþieidespre DrepturileCopilului”, precizeazã ofi-cialii organizaþiei.

Proiectul se deruleazã în16 centre din 15 oraºe dinRomânia: Bucureºti,Piteºti, Mangalia,Târgoviºte, Craiova,Reºiþa, Timiºoara, Lupeni,Petrila, Braºov, PiatraNeamþ, Sighiºoara,Negreºti, Iaºi ºi Suceava.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 mai 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV12:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r)15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Fosta mea iubire (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 Plasa de stele (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 La birou (s)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Lois ºi Clark (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Viaþa în Africa 15:00 Viaþa în Africa 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:15 Serviciul Român deComedie 21:15 Fotbal: Athletic Bilbao -Atletico Madrid 0:00 Asasinul mafiei

9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r)11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist -pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist -pastila 1:00 Focus (r)

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Omul ºi timpul (r) 11:50 Dincolo de celebritate 12:00 Pelerin (r) 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 România olimpicã 2012 17:40 Legendele palatului -Gyebaek 18:20 Legendele palatului -Gyebaek - Ultimul episod 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live)21:00 Dr. House (s) 21:55 Dr. House (s)22:50 Lumea modei 23:10 Oscar: culoarea destinului 1:00 România olimpicã 2012 (r) 1:40 Al zecelea regat (r) -Ultimul episod

VÂNZÃRIVând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie

1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp.Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Candidat independent Muzuran CristianConstantin desemnez ca mandatar financiar pentrualegerile locale din 2012 pe dl. Muzuran Gheorghe.

ANUNÞ

Consiliul Local al municipiuluiPetroºani - Serviciul Public deAdministrare a Domeniului Public ºiPrivat cu sediul în Petroºani,str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon0254/541220, 0254/541221, fax0254/545903, cod fiscal RO16982459,adresa de email

ORGANIZEAZÃ:ORGANIZEAZÃ:

- licitaþie publicã cu strigare învederea vânzãrii terenului în

suprafaþã de 2424 mp., situat înmunicipiul Petroºani, str.

Cireºilor, nr.5.

Ofertele se depun pânã în ziua de

08.06.2012, ora 10.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de08.06.2012, ora 11.00, în sala deºedinþe, la sediul instituþiei.

Ofertele se depun la sediul instituþiei,biroul de registraturã, camera 5 sau 7.Relaþii, detalii cât ºi documentaþia deatribuire, se pot obþine de la ServiciulPublic de Administrare a DomeniuluiPublic ºi Privat din cadrul Primãrieimunicipiului Petroºani, camera 45.

DIRECTOR EXECUTIV,Lucian-Octavian Dragomir

INSPECTOR S.P.A.D.P.P.,Mihaela Filipoiu

”Creºtem împreunã”, ºi la Lupeni

ANUNÞ DE LICITAÞIE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 mai 2012 Politic 3

S chimbareaGuvernului ºi

venirea la Putere aalianþei PSD- PNL paresã li se fi urcat la capaleºilor din teritoriu,care dintr-odatã s-auvãzut cu sacii în cãruþãºi cu mâinile la borcan-ul de miere.

Aºa se face cã, la Petroºani,spre exemplu, consilierii dinPSD ºi PNL au considerat decuviinþã sã nu se mai prezintela ºedinþa de consiliu de îndatãprogramatã pentru data de 8mai, în care ar fi trebuit sã dez-batã trei proiecte de hotãrârece fãceau referire la concesion-

area unor terenuri. Colegii lordin Consiliul Local, din PD-Lau rãmas uimiþi de “ boicotul”cu atât mai mult cu cât pânã

acum niciodatã nu s-a înregis-trat o absenþã în masã a con-silierilor PSD ºi PNL.

“La Petroºani ºi-au fãcut

simþitã prezenþa, cu ghilimelelede rigoare, prin neprezentare.Acum sunt la Putere ºi îºi per-mit. Erau însã trei proiecte de

hotãrâre ce priveau concesion-area unor terenuri care aveaunevoie de 13 voturi pentru aputea fi aprobate. Singurulprezent al celor care acum suntla Putere a fost Ioan Hortopande la PSD”, a declarat unuldintre locali prezent la ºedinþã.

Pe de altã parte consilierulPSD Ioan Hortopan susþine cãs-a aflat din greºealã la ºedinþade consiliu. “ Am venit cu altetreburi prin primãrie ºi amintrat la ºedinþã. Nu ºtiu de cenu au venit restul colegilormei, dar au fost doar câtevaproiecte printre care ºi odeplasare la Varpalota ºi nu s-amai þinut ºedinþa din lipsã decvorum”, declarã Hortopan.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

La Petroºani, consilierilor din PSD ºi PNLli s-a urcat puterea la cap

S alariile edililornu mai sunt

ce erau odatã, iarreducerile indem-nizaþiilor au afec-tat mult bugeteleprimarilor.

ªi totuºi nu puþini suntcei care îºi doresc sãcâºtige fotoliul de primar,iar în cursã s-au înscriszeci de candidaþi numaipentru oraºe ºi municipii.Sã vedem, însã, pentruce se luptã politicienii

zilei, dincolo de influenþape care o capãtã odatãcu alegerea în acest post.

Zeci de oameni politiciori candidaþi indepen-denþi îºi doresc sã ajungãîn fruntea municipiilor ºioraºelor ºi s-au înscris în

cursa electoralã. Studiind,însã, declaraþiile de avereale primarilor în exerciþiunu poþi sã nu te întrebide unde atâta interes ºiîncrâncenare pentru ofuncþie aproape…onorificã.

Conform actelor ofi-ciale depuse pe site-urileprimãriilor, cel mai bineplãtit edil din judeþulHunedoara este primarulmunicipiului Vulcan,Gheorghe Ile, are unvenit anual de 40.000 delei, adicã puþin mai multde 3.300 de lei lunar. Îlurmeazã îndeaproapeprimarul din Lupeni,Cornel Resmeriþã, cu unvenit anual de 38.933 delei, adicã 3.244 de leilunar. Petroºaniul ocupã,de asemenea, un locfruntaº, iar venitul pri-

marului Tiberiu Iacob -Ridzi este de 38.313 lei,adicã aproape 3.200 delei lunar. În schimb, pri-marul Bradului, FlorinCazacu, are un venitanual de 35.441 de lei,adicã, primeºte vreo2.953 de lei pe lunã.

Urmãtorul pe listã esteedilul de la Orãºtie,Alexandru Munteanu,care a avut un venitanual calculat la 35.397de lei, adicã, nici 2.949de lei lunar, urmatîndeaproape de primarulHunedoarei, OvidiuHada, cu un venitdeclarat de 35.292 delei, adicã vreo 2941 delei lunar. Dacã este sã neluãm dupã cele scrise îndeclaraþia sa de avere,primarul din Deva, MirciaMuntean, nu se poatelãuda cu un salariu foarte

mare, deºi este ºeful unuimunicipiu reºedinþã dejudeþ. Acesta are un venitanual declarat de numai34.616 lei, ceea ceînseamnã un salariu de2.885 de lei lunar. Larândul sãu, edilul dinCãlan, Adrian Iovãnesc,a avut un câºtig anual de34.200 de lei, adicã2.850 de lei. Cel maimic venit, la capitolulmunicipii ºi oraºe, îl areprimarul din Aninoasa,Ilie Botgros, care acâºtigat numai 30.498de lei, adicã 2.541 de leilunar.

Studiind doar dinaceastã perspectivã proble-ma, se pare cã primãrianu este totuºi cea maibunã afacere. Deci, pânãla urmã, pe ce se battotuºi candidaþii noºtri?!

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Uite pentru ce salarii se bat candidaþii la primãrii!

I eri, la votul deînvestire ºi

ceremonia oficialãde dupã aprobareaGuvernului Ponta,au fost prezenþi ºipoliticieni ai VãiiJiului, Cornel ºiCristian Resmeriþã.

Deputatul PSDCristian Resmeriþã, adeclarat, pentru CronicaVãii Jiului, cã le-au fostaduse lui Victor Ponta ºicelorlalþi miniºtri pro-blemele cu care se confruntã zona noastrã,inclusiv cea a mineritului.

”La ºedinþa de dupãceremonia de învestire,am discutat cu domnulPonta despre ValeaJiului, despre problemele

ei ºi despre direcþiile încare trebuie sã ne îndrep-tãm. Creºterea salariilorbugetarilor cu 8% ºirecuperarea banilor opriþipensionarilor este omãsurã foarte bunã,având în vedere cã zecide mii de pensionari dinValea Jiului îºi vor puteaprimi banii luaþi ilegalînapoi”, a precizatCristian Resmeriþã.

Cât despre cum s-arputea rezolva problemamineritului din ValeaJiului, deputatul PSDspune cã se cautã soluþii.”Am discutat cuspecialiºti în minerit, iarcei de la Bucureºticunosc problema foartebine. Ar trebui sã gãsimsoluþii, nu sã dãm oameniafarã. 2500 de oameni

au fost daþi afarã înultimii ani, iar angajãri nus-au fãcut.

Consider cã locurile demuncã eliberate reprezin-tã producþie pierdutã ºipierderi pentruCompania Naþionalã aHuilei, deoarece nu a

fost angajat nimeni înloc. Mineritul din ValeaJiului are nevoie de forþãde muncã tânãrã, iarsoluþii pentru aceasta sevor gãsi”, mai spuneCristian Resmeriþã.

AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF

Cu Ponta despre problemele Vãii Jiului

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 mai 201244 Actualitate

Ioan Cuzman are 63 de ani, iar iarnacare a trecut a fost unadintre cele mai greledin viaþa sa.

Omul a lucrat ca ºiconstructor ºi estepasionat de fotografie,iar la bibliotecã vinepentru cã acasã la el nuare luminã. De frig s-aadãpostit toatã iarna labibliotecã, iar seara,când pleacã acasã, îºiaprinde lampa cu petrolla lumina cãreia citeºteacasã în apartamentulsãu întunecat. Totuºi, labibliotecã a gãsit unadevãrat paradis ºitrãieºte fiecare zi cuintensitate maximã.

Pe domnul Cuzmanl-am gãsit la calculatorcu cãºtile pe urechi. Îºiverifica e-mail-ul, pen-tru cã bibliotecarele l-auînvãþat cum sã îºi facão adresã, iar acumprimeºte e-mail-uri dela toate agenþiile de ºtiriºi chiar de la Discovery.„Aici am descoperit onouã lume. Înainte,

când blocul meu erabranºat la curent,stãteam acasã, daracum doar aici pot aflanoutãþile. Am cãºtile peurechi cã urmãresc unprogram de ºtiri, iar înrest studiez toate infor-maþiile pe care leprimesc pe mail de ladiferite agenþii”, spunedomnul Cuzman, careîºi aminteºte cã, pe vre-mea când lucra a con-tribuit ºi el la demolareacentrului municipiuluiPetroºani. „Dacã mãduc ºi acum în oraº,ºtiu fiecare loc ce aveaconstruit acolo în aniiaceia. Sunt pasionat defotografii ºi am imaginiîncã de pe vremeabunicii mele”, adaugãpensionarul, mândru degentuþa în care þine unaparat foto, pe care aimortalizat în zilele reciale iernii lungi care atrecut, imagineamunþilor Parâng.

Ioan Cuzman nu seplânge de viaþa pe careo duce, dar spune cã

acum nu are 1.200 de lei ca sã se branºezela energia electricã, aºa încât a profitat debunãtatea bibliote-carelor, care, la rândullor sunt impresionatede acest om. „DomnulCuzman ne este ºi deajutor. A învãþat repedesã foloseascã un calcu-lator ºi este unul dintrecei mai fideli cititori.Toatã iarna a stat lanoi, atât cât a putut, iarla activitãþile pe care leorganizãm, el facefotografii. E un omdeosebit ºi ne place sãlucrãm cu el”, spuneDelia Grosu, bibliote-carã.

Toþi cei care vin labibliotecã îl ºtiu pedomnul Cuzman ºi ºtiucã le poate da o mânãde ajutor oricând. Elajunge acasã, doarcând se întunecã ºidimineaþa ºi-o începeodatã cu angajatele bibliotecii.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Un pensionar a fãcut din bibliotecamunicipalã a oraºului, locuinþa sa

U n pensionar din Petroºani a ajunssã trãiascã aproape toatã ziua

într-o bibliotecã. Omul îmbinã setea deinformaþie cu plãcerea de a sta în bibliotecã, dar ajunge aici mânat de frigul ºi întunericul din locuinþa sa.

F iligoria din parcul pensiona-rilor de la Petrila a ajuns o

amintire dupã ce a intrat înatenþia primarului distrugãtor Ilie Pãducel. Un simbol pentrupetrileni, filigoria din parcul pensionarilor a fost ras de pe faþa pãmântului sub privirileîngrozite a localnicilor.

Oamenii din zonã îºi aduc aminte cunostalgie de acest parc, care odatã erao oazã de verdeaþã unde veneau sã se

plimbe, iar vara se adãposteaula umbra falnicilor pomi.

“Acest parc a fost un simbolal oraºului Petrila, iar filigoria,dacã vreþi, a însemnat o partedin istoria localitãþii. De-a lun-gul anilor sub aceastã filigoriecânta fanfara, iar oamenii erauîncântaþi de frumuseþea ei”, îºiaduce aminte un localnic.

Acum însã totul este doar oamintire, iar de istoria parculuis-a ales praful! A avut grijãPãducel, încã primar al oraºuluiPetrila. Parcul ºi filigoria a scã-pat de comuniºti, care la un momentdat au vrut sã-l dãrâme. Mai apoi ascãpat ºi de Ramaºcanu, actualulviceprimar, care a vrut sã punã mânape teren. Oamenii care au asistat la distrugerea filigoriei spun cã lemnul eraîncã foarte bun, deºi avea o vârstã de

circa 100 de ani ºi îl acuzã pe primarulPãducel cã a minþit când a spus cã lemnul era putrezit ºi reprezenta unpericol pentru trecãtori. Parcul pensionarilor a fost distrus de Pãducel,iar o parte cu el ºi istoria localitãþii.Pãducel, ce mai urmeazã?

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Povestea filigoriei care a scãpat de comuniºti,dar nu ºi de Pãducel

Panourile selasã aºteptateM ai sunt douã zile ºi începe

oficial campania elec-toralã, iar în Petroºani nu existãniciun panou pentru afiºaj.

Edilii locali mizeazã, însã, pe o cam-panie liniºtitã ºi îi avertizeazã pe cei caresunt tentaþi sã încalce legea, cã vorrãspunde pentru asta.

Administraþia publicã localã dinPetroºani spune cã va monta în timputil toate panourile pentru afiºaj elec-toral aºa încât toþi candidaþii sã îºi poatãlipi afiºele încã din prima zi de cam-panie. Asta chiar dacã mai sunt douãzile ºi locuitorii din Petroºani se aºteaptãsã vadã cu ce sloganuri vin cei înscriºi încursa electoralã. „Nu am montat încãacele panouri. S-au stabilit locaþiile, iarcei de la serviciul de administrare aldomeniului public au dat asigurãri cã levor monta la timp”, a declarat NicuTaºcã, purtãtor de cuvânt.

Asta în timp ce, dacã afiºele vor filipite din exces de zel în alte locuri, ceiîn cauzã vor fi traºi la rãspundere.

Administraþia localã din Petroºani ademontat toate locurile de afiºaj dinoraº ºi, odatã cu modernizarea arterelorprincipale, a decis ca acestea sã fiemontate doar în timpul campaniilorelectorale. Aºa se face cã în acest an îivom putea vedea pe candidaþii de laPetroºani doar din trei locuri specialamenajate, pe perioada campaniei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 mai 2012 Politic 5

Î n urma demersurilorfãcute ºi de doamna

deputat Monica Iacob-Ridzi,plenul Camerei Deputaþilora adoptat în ºedinþa deastãzi anularea recuperãriisporurilor salariale acordatefuncþionarilor publici înperioada 2008-2010 consid-

erate ilegale în urma rapor-tului Curþii de Conturi.

Propunerea legislativã votatãastãzi prevede aprobarea scu-tirii de la platã a sumelorreprezentând venituri salarialepe care angajaþii din sectorulbugetar ar fi trebuit sã le resti-

tuie ca urmare emiterii decizi-ilor de impunere.

“Adoptarea acestei legireprezintã o recunoaºtere aunui drept acordat angajaþilorîn baza contractelor colectivede muncã. Încã de la începutulluãrii deciziei aplicãrii acestei

mãsuri, am considerat cã li seface o mare nedreptate celorangajaþi în sectorul bugetar ºiam facut toate demersurilenecesare pentru a stopareþinerea acestor sume. Prinvotul acordat astãzi înParlamentul României, toþi

bugetarii care au beneficiat desporuri în perioada 2008 -2010, inclusiv cei din ValeaJiului, nu vor mai fi în situaþiade a le fi reþinute din salariusumele de bani acordate”, adeclarat doamna deputatMonica Iacob- Ridzi.

Recuperarea sporurilor salariale acordate bugetarilorîn perioada 2008-2010 se anuleazã

Z iua Europei va fisãrbãtoritã în 9

mai la Petroºani subauspicii culinare ºieducaþionale. Cei maitalentaþi elevi de laºcolile ºi liceele dinlocalitate vor prezentaun regal culinar legatde tradiþiile ºi obi-ceiurile din acestdomeniu în þãrile

Uniunii Europene, iaralþii vor participa laconcursuri cu premii.

Manifestãrile dedicateZilei Europei au locmiercuri la Petroºani înparcul Carol Schreter.Aici, zeci de tineri vorveni sã danseze, sã cânteºi sã încânte publiculspectator cu un regal

culinar. „Vor fi prezen-tate mâncãruritradiþionale din fiecareþarã europeanã ce faceparte din UE. Cei carevor face acest lucru suntelevii de la ºcolile ºiliceele din Petroºani, iarspectacolul va fi dedicatZilei Europei”, a declaratNicu Taºcã, purtãtor decuvânt al primãriei dinPetroºani..

Odatã cu aderarea laUniunea Europeanã,ziua de 9 Mai a devenitdeja o tradiþie ºi pentrunoi. Aceasta are loc în2012 sub genericul“Ziua Europei este ºiziua ta”.

Pe de altã parte, eleviide la douã ºcoli dinPetroºani se întrec mier-curi la Biblioteca munici-palã, în cadrul unor con-cursuri pe teme

europene. Totul faceparte din manifestãrilece sunt dedicate ZileiEuropei, iar cei mici vorprimi diplome ºi dulciuri.„Cele douã concursurisunt pe teme legate deUniunea Europeanã subformã de întrebãri ºirãspunsuri. Se vorîntrece elevii de laªcoala Generalã nr 7 ºicei de la ªcoala AvramStanca, iar la final vorprimi diplome ºi dul-ciuri”, a declarat DeliaGrosu, bibliotecarã.

Special pentru aceastãzi, bibliotecarii aupregãtit un stand cu cãrþiºi pliante despreUniunea Europeanã, iardupã testare, copiii voravea posibilitatea sã îºiîmbunãtãþeascã toatecunoºtinþele.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

EEUURROOPPAAssããrrbbããttoorriittããttrraaddiiþþiioonnaall

B iroul Electoral de Circumscripþiejudeþean nr. 22 Hunedoara se com-

pleteazã astãzi cu reprezentanþii partide-lor politice, alianþelor politice, a alianþelorelectorale respectiv a organizaþiilorcetãþeniloraparþinând minoritãþilornaþionale

Potrivit preºedintelui BEC Dorina Sãbãu, com-pletarea Biroului Electoral de Circumscripþie judeþeannr.22 Hunedoara cu reprezentanþii partidelor politice,alianþelor politice, a alianþelor electorale respectiv aorganizaþiilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilornaþionale are loc în temeiul art.24, al.14 din Legea67/2004 pentru alegerea autoritãþilor administraþieipublice locale republicatã ºi se desfãºoarã începând cuora 15.00.

BEC se completeazã

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 mai 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

M ari oameni de culturã au fost,

ieri, acasã la scriitorulpetrilean Ion D. Sîrbu,iar Peºtera Bolii a fãcutparte din programulFestivaluluiInternaþional ”LucianBlaga” la iniþiativaAsociaþiei Petro Aqua,susþinutã de CompaniaNaþionalã a Huilei ºiComexim-R.

Unul dintre cele maiample manifestãri culturaledin România este FestivalulInternaþional ”LucianBlaga”, luna mai devenindluna marelui poet, dra-maturg ºi filozof. Aflat la a32-a ediþie, Festivalul s-adesfãºurat la Sebeº,Lancrãm, Petrila ºi PeºteraBolii – Petroºani.

Festivalul a debutat îndata de 6 mai ºi seîncheie astãzi, 9 mai, orga-nizatorii celei de a 32-aediþii sunt Centrul Cultural„Lucian Blaga” din Sebeººi Biblioteca „LucianBlaga” din Alba Iulia, încolaborare cu Asociaþia

Petro Aqua Petroºani, susþinuþide autoritãþile locale. Datele dedesfãºurare ale Festivalului au osemnificaþie aparte având învedere cã Lucian Blaga, poet,dramaturg ºi filozof, s-a nãscutla 9 mai 1895, în satul Lancrãmdin judeþul Alba ºi s-a stins dinviaþã la 6 mai 1961, fiindînmormântat tot în Lancrãm, în9 mai, ziua sa de naºtere.

P etro Aqua protejeazã

”mediul cultural”Organizatorii au ales pentru a

treia zi a FestivaluluiInternaþional ”Lucian Blaga”, caparticipanþii sã facã o vizitã laPetrila, la Casa MemorialãI.D.Sîrbu, scriitorul petrileanfiind discipol al lui Lucian Blaga.Ion D. Sîrbu a avut de suferit dincauzã cã nu ºi-a turnat mentorulla securitate. În 1947, I.D.Sîrbu devenea

cel mai tânãr conferenþiar uni-versitar din þarã. A fost însã scosdin Universitate, epurat de nouaorânduire, care l-a considerat unfilozof cu idei reacþionare.Motivul real a fost refuzul unuidenunþ abominabil împotrivamentorului sãu, Lucian Blaga,

care în acel moment îi conduceateza de doctorat.

Introducerea în programulFestivalului a lui I.D.Sîrbu ºi aVãii Jiului a fost stabilitã caurmare a iniþiativei AsociaþieiPetro Aqua Petroºani,preºedinte Imre Szuhanek, carea convins organizatorii despre

importanþa legãturii lui LucianBlaga ºi Ion D. Sîrbu.

Astfel, Asociaþia Petro Aqua,într-o acþiune de parteneriat cuCompania Naþionalã a Huilei ºiSC Comexim-R, a convenit cuorganizatorii FestivaluluiInternaþional ”Lucian Blaga” caaceastã a treia zi a manifestãrii

sã se desfãºoare în Valea Jiului,respectiv la Petrila ºi la PeºteraBolii, participanþii la ampla acþiune culturalã - academicieni,scriitori, critici de artã, dramaturgi, etc. - deplasându-sede la Alba Iulia în Valea lui Sîrbu.

P eºtera Bolii, pictatã în cuvinte ºi

muzicã de flaut

Peºtera Bolii a gãzduitun spectacol de muzicãºi poezie “Pictândpeºtera în cuvinte”susþinut de DiarmuidJohnson ºi EmiliaIvancu. DiarmuidJohnson s-a nãscut înCardiff , Þara Galilor aurmat studiile în Galway,Irlanda. Din 1989 a fostprofesor de studii celticeîn Irlanda, Þara Galilor,Bretania, Germania, iarîn prezent este Profesoruniversitar doctor laCatedra de Limbi ºiLiteraturi Celtice la IFA,Universitatea „AdamMickiewicz”, Poznan,Polonia. A publicat douã

volume de poezie, a fost editoral revistei Cuisle, o revistã irlan-dezã de actualitãþi ºi apoi al pu-blicaþiei Transcript, un jurnalweb de promovare a literaturiloreuropene minoritare. Este unmuzician experimentat, flautulsãu se poate regãsi pe maimulte albume cunoscute înîntreaga lume.

Emilia Ivancu este redactor alrevistei ”Faleze de piatrã”.

În programul evenimentului

de la Peºtera Bolii s-a aflat ºiSimpozionul “Interferenþe spiri-tuale Lucian Blaga – I.D.Sîrbu”, cu Dumitru Velea, mem-bru al UNITER ºi al UniuniiScriitorilor din România - Secþiade Dramaturgie, prof.univ.dr.Mircea Baron ºi scriitorul IoanMãrgineanu, unul dintre iniþia-torii, în urmã cu 33 de ani, aFestivalului Internaþional ”LucianBlaga”.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

“BalulLiceenilor” deZiua Europei

M ail mulþi tinerisunt aºteptaþi la

un spectacol organizat,astãzi, la Casa deCulturã “DrãganMuntean”, sub numelede “Balul Liceenilor”.

Astfel, Direcþia Judeþeanãpentru Sport ºi Tineret, înparteneriat cu Inspectoratulªcolar al Judeþului Hunedoara ºiConsiliul Judeþean al ElevilorHunedoara, organizeazã, azi, 9

mai, “Balul Liceenilor” în cadrulcãruia vor concura câºtigãtoriititlurilor de Miss ºi Mister din lic-cele din judeþ.

Balul se va desfãºura începândcu orele 18:00, la Casa deCulturã “Drãgan Muntean” -Deva ºi sunt invitaþi toþi tinerii sãsãrbãtoreascã alãturi de organiza-torii acestui eveniment.

D e doi ani, Consiliul Localal oraºului Aninoasa nu

a alocat nici un leu, pentru cãnu a avut, pentru arcaºiiMinerului Aninoasa, multipli campioni naþionali ºiinternaþionali.

Datoritã antrenorului Victor Hãbianºi primarului Ilie Botgros aceastã valoroasã pepinierã a supravieþuit.Botgros a dat ºi cardul propriu pentru

cheltuieli de deplasare, iar Hãbian ºi-a pus munca ºi maºina la dispoziþieani de-a rândul… Dar au avut pentruce! Sportivi de la Aninoasa fac partedin lotul Olimpic, sportivi ce sepãregãtesc intens pentru calificarea laJ.O. Londra 2012.

”Arcaºii lui Botgros”, cum li sespune, Rãzvan Marcu, Simona Bãncilãºi Luminiþa Boroº pleacã în 20 maispre douã concursuri care pot sã-i cali-fice pentru Jocurile Olimpice 2012 dela Londra, dupã ce la începutul lunii au

participat la etapa de Cupã Mondialã în Antalya.

Cele douã concursuri de calificarepentru Jocurile Olimpice vor avea locla Amsterdam – Olanda spre sfârºitullunii mai, iar cel decisiv în Ogden-Utah- S.U.A. ” Va fi foarte greu, va trebui laAmsterdam sã fim în primii trei. ÎnOlanda vom fi patru sportivi, în S.U.A.vom fi opt. Aninosenii Rãzvan Marcu,Luminiþa Boroº ºi Simona Bãncilã vorfi prezenþi la ambele turnee”- a declaratantrenorul Viorel Hãbian.

”Datoritã încordãrii, sunt puþinsupãrat pe ceea ce au fãcut în Antalya,adicã se putea ºi mai bine. Dar ammare încredere în Rãzvan ºi în celedouã fete, Luminiþa ºi Simona. Dacãvor avea ºi noroc, un pic de ºansã,totul va fi în regulã. Pe 20 mai pleacãîn Olanda, dupã care imediat dupãconcurs merg în USA, cu 15zile de pregãtire, apoi par-ticipã la Grand Prix pentru ase califica. Sigur vom damãcar un olimpic de la noi,dacã nu chiar doi! Suntmândru de ei, iar locuitoriiAninoasei sunt alãturi de ei,cu inima ºi sufletul dacã cualtceva nu pot… Vreau sãspun cã de doi ani nu s-a dat nicicinci bani pentru sport de la buget ºidacã nu era Viorel ºi cu mine, la Anenapuneam cartofi… Sigur, administraþialocalã a plãtit utilitãþile, dar cu asta nuse face performanþã. Am ajuns sã daucardul meu pentru a avea cu ce se

deplasa, iar Viorel apus la dispoziþiemaºina personalã ºimunca. Trebuie sã fiicâine sã laºi aseme-nea talente sã seiroseascã, mai alescând îi ºtii copiiioraºului tãu. Uite, eupun la dispoziþie toatebugetele din ultimiidoi ani ºi dacã gãseºti5 bani acolo pentruei, eu îi mãnânc.Dacã dãm un olimpicde la Aninoasa,promit cã mã apuc eude tir. Cu praºtia!”- apovestit în stilul sãu

caracte-ris-

tic, cu umor ºiironie, dar ºi…încordat ca un

arc, primarul IlieBotgros.Acesta este

mândru ºi de faptul cãRãzvan Marcu este student la

Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sportspecialitatea… înot, pentru cãFaculatatea cu pricina nu are o aseme-nea specializare: tir cu arcul.

”Terminã facultatea ºi o sã fie profe-sor aici, la Aninoasa, dar cu spe-cializare la înot, cã la Facultatea aia nuau specializarea tir cu arcul. Aºa-i înviaþã, chestie de noroc ºi ºansã cumspuneam”- a mai precizat Botgros.

Nu numai Aninoasa se mândreºte cucampionii sãi, ci întreaga Vale a Jiului.Le urãm succes ºi fie ca anul acesta, laJ.O. ºi de sportivii dintre Jiuri sã facã ofigurã frumoasã!

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Festivalul Internaþional ”Lucian Blaga”, în Valea Jiului

Scriitorul I.D.Sîrbu a refuzat sã-l toarne pe Lucian Blaga la securitate

Primarul Botgros ºi-a dat cardul, iar antrenorul Hãbian –maºina pentru a avea arcaºi olimpici


M aºini pe trotuarºi pietoni pe

stradã. Se întâmplãUniversitateaPetroºani, unde fiecareparcheazã pe unde vreasau pe unde apucã.

Chiar ºi dupã ce s-a reabili-tat, drumul care duce laUniversitatea Petroºani, toteste unul de groazã. ªoferiiparcheazã ºi acum pe undeapucã, de multe ori direct petrotuar, iar pietonii merg prin-tre maºini. Scuza lor este fienumãrul insuficient al par-cãrilor, lucru contrazis dereprezentanþii instituþiei, fie

faptul cã drumul nu este încãmarcat, aºa cã nu pot fi traºi larãspundere. „CampusulUniversitãþii din Petroºani dis-pune, din punctul nostru devedere, de suficiente locuri deparcare, însã trebuie sã facem

în primul rând un apel la spiri-tul civic pe care trebuie sã-laibã toþi cei care tranziteazãcampusul. Aici mã refer la fap-tul cã parcãrile pe care noi leavem, trebuie capacitate lamaxim, ºi chiar dacã nu sunt

încã marcate, pentru cãlucrãrile încã nu s-au terminat,maºinile trebuie parcate de aºamanierã încât sã existe loc sufi-cient ºi pentru altele care intrãîn parcare. Din pãcate,lucrurile degenereazã, iar pe

trotuarele proaspãt configuratemaºinile pur ºi simplu se urcã.Nu cred cã trebuie un indicatorcare sã interzicã o astfel deparcare”, a declarat MariusCucãilã, ºef PatrimoniulAcademic - UniversitateaPetroºani.

De altfel, cei de laUniversitate spun cã vor rezol-va cât de curând ºi problemaparcãrilor rãmase neasfaltatedupã ce drumul a fost reabili-tat. În prima fazã vor montaniºte rampe care sã facã maiuºor trecerea de nivel de circa20 de cm dintre drum ºi parcare.

Luiza AndrLuiza Andronacheonache

Legea junglei la Universitate

P rimul tronson din cen-trul civic al Petroºani-

ului va fi gata undeva lafinalul lunii iunie. PrimarulPetroºaniului, Tiberiu IacobRidzi, a fost ieri pe teren,

pentru a vedea cum decurglucrãrile.

Muncitorii s-au apucat de montatpavelele de granit de mai bine de osãptãmânã. “În momentul acesta

suntem la faza în care am ajuns lapavajul cu granit ºi sigur, au fostmontaþi stâlpii de iluminat ºiurmeazã ca firma constructoare sãfinalizeze aceste suprafeþe cu gra-nit”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul Municipiului Petroºani.

Însã, în proiectul integral dereabilitare a centrului civic mai suntmulte de fãcut, iar termenul definalizare este sfârºitul lunii august.

“Urmeazã instalaþia electricã,montarea corpurilor de iluminat, acamerelor de luat vederi, amena-jarea zonelor verzi, parcul de laTeatrul ID Sîrbu, parcul pensiona-rilor, parcul de lânã Poºtã ºi vizavide Poºtã ºi, sigur, zona Brãdet.Toate acestea fac parte din aceiaºilucrare mare”, a mai spus TiberiuIacob Ridzi

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

R ata ºomajuluiîn judeþul

Hunedoara a scãzutcu 0,52 puncte procentuale, faþã deluna martieatingând la sfârºitullunii aprilie nivelulde 5,34 %.

Potrivit reprezentanþilorAJOFM Hunedoara, în

cursul lunii aprilie, în evi-denþele agenþiei au fostînregistraþi 1.885 deºomeri, dintre care 301provin din disponibilizãricurente de personal.

“La finele lunii APRILIE2012, numãrul total alºomerilor din judeþulHunedoara era de 10.397,din care 5.283 ºomeri indemnizaþi ºi 5.114ºomeri neindemnizaþi. Dinnumãrul total de 5.144

ºomeri neindemnizaþi, laun numãr de 2.833 depersoane s-au eliberat adeverinþe, fiind beneficiaride prevederile Legii nr.416/2001, privind venitulminim garantat. Din totalulºomerilor hunedoreni, lasfârºitul lunii APRILIE2012, femeile sunt înnumãr de 4.900”, declarãVasile C Iorgovan Velichi,director executiv AJOFM.Cei mai mulþi ºomeri aufost înregistraþi înHunedoara, 1.581,Simeria, pe locul al doileacu 1338, urmat de Deva,1.280.

În acelaºi timp, în decur-sul lunii APRILIE 2012,din evidenþele AgenþieiJudeþene pentru OcupareaForþei de Muncã au ieºitun numãr de 2.908 depersoane, iar un numãr de1713 de persoane aureuºit sã se încadreze înmuncã.

A niidemocraþiei

post-comuniste auatras, printrealtele, ºi o sãrã-cire tot maiaccentuatã a pop-ulaþiei din ValeaJiului.

Dacã înainte cu douãdecenii nici mãcarcâinii nu cãutau pringunoaie, acum, tot mainumeroºi sunt oameniicare îºi câºtigã traiul depe o zi pe alta colec-tând resturile aruncatela tomberon. Printreaceste resturi senumãrã ºi cartoanelesau pet-urile, o sursãde câºtig pentru sãrãciidin Valea Plângerii.Pentru o pâine, aceºtiaviziteazã zi de zitomberoanele

amplasate în preajmamagazinelor, avândfiecare orare precise devizitare a gunoaielor.„Trãiesc ºi eu cum pot,de azi, pe mâine. Laora 5 sunt deja lagunoi, pentru cã eu lestrâng între 5 ºi 7,dupã aceea vin alþii.Avem program fix,exact ca la o firmã.Dacã reuºesc sã strâng10 lei pe zi, atunci esteo zi bunã. Banii se ducpe pâine ºi mâncare”,spune Gheorghiþa G.,

o femeie în vârstã de53 de ani. PentruGheorghiþa, o zi decãutat prin gunoaie ºicãrat cartoanele cu uncãrucior, este recom-pensatã cu un câºtigmediu de 10 lei, banidin care trãiesc doioameni. Adicã ea ºiconcubinul, un fostminer, disponibilizatdupã ce a lucrat operioadã la MinaLupeni. Cel puþin aºasusþin cei doi…

MirMircea cea NISTORNISTOR

Trãiesc din cartoaneºi sticle de plastic

Lucrãri în toi în Centrul Civic

Rata ºomajului în judeþul Hunedoaraa scãzut la 5,34 procente

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 mai 2012 Actualitate 9

C ã drumarii nusunt istorici, ºtim

deja, iar de acest lucrune-am convins încãodatã. Aceºtia au pusîn centrul Petroºaniu-lui, într-o zonã totalgreºitã, un indicatorpe care scrie Centrulistoric.

Plãcuþa cu pricina a fost

montatã de mai bine de osãptãmânã în apropiereapasarelei care duce la garã.Cum cei care au fãcut-o, drumarii, au greºit zona.

Cele câteva clãdiri istoricecare au existat aici, au fostdemolate în urmã cu maimulþi ani, iar acelea care încãstau în picioare, sunt în cutotul altã parte a municipiului.

Sesizaþi de aceastã necon-cordanþã, reprezentanþiiprimãriei au dat dispoziþie sã

dea jos indicatorul cu pricina.“Am luat legãtura cu con-structorul care este pe tron-sonul Petroºani - Baru Mare.El, în proiect avea ºi acestindicator cu centru istoric, mãrog, era vorba de vechiul cen-tru istoric al Petroºaniului,care de fapt nu mai existã ºi-atunci o sã-l dãm jos”, adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul MunicipiuluiPetroºani.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Centrul istoric? CCaarree cceennttrruu iissttoorriicc??

B ulevardul Mihai Viteazudin Vulcan va deveni loc

de promenadã pentrucetãþenii oraºului, dupã cefântânile arteziene de pemijlocul carosabilului vor fipuse în funcþiune.

Pânã atunci, însã, aiciau fost fãcute câtevaprobe în week-endulcare a trecut. “Amînceput sã facemprobele la fântânilede pe Bulevard,mai avem câteva

rectificãri de fãcut, de reglaj a debituluide apã ºi sigur, se va da drumul.

Sperãm cã în sãptãmâna urmã-toare va fi finalizatã toatã verifi-carea”, ne-a declarat GheorgheIle, primarul Municipiului Vulcan.

Primarul Gheorghe Ile pre-cizeazã faptul cã instalaþia

funcþioneazã aºa cum ar trebui,chiar dacã unele voci au afirmat cãacest lucru nu ar fi tocmai aºa ºi cãapa þâºneºte cu atâta putere încâtstropeºte nu doar strada, dar ºimaºinile care trec. “Fântânilefuncþioneazã, bateriile se încarcã,funcþioneazã ºi pompele, s-au fãcut ºireglajele de timp, adicã intermitenþade funcþionare a pompele, iar luminilemerg toate”, a mai precizat Ile.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Maghiarii, nevoiþi sã-ºi împartã

voturileT imp de 20 de ani maghiarii

din România au avut o sin-gurã formaþiune politicã. Estevorba despre Uniunea Democratã aMaghiarilor din România care eravotatã, cu ocazia alegerilor localesau parlamentare, de cãtre toþimembrii comunitãþii maghiare.

Din acest an, însã, au mai apãrut peeºichierul politic alte douã formaþiunipolitice care se doresc a-i reprezenta pemaghiari. Acestea sunt Partidul CivicMaghiar, respectiv Partidul PopularMaghiar din Transilvania.

Apariþia celor douã noi partide i-arputea lãsa, pentru prima datã, pemaghiari fãrã reprezentanþi în Parlamentsau în consiliile locale. „Existã pericolulreal sã rãmânem fãrã reprezentanþi înParlament, Consiliile Judeþene sau celelocale.

Voturile comunitãþii maghiare se vorîndrepta acum spre 3 formaþiuni politice,nu spre una singurã, aºa cum a fost timpde 20 de ani”, susþin reprezentanþii fili-alelor UDMR din Valea Jiului. Totuºi, deo-camdatã, nici PCM ºi nici PPMT nu aureuºit sã-ºi înfiinþeze filiale ºi în ValeaJiului aºa cã aici nu prea existã pericolulca voturile maghiarilor sã se „disipeze”.

Aici, singura formaþiune care-i reprezin-tã pe maghiari a rãmas tot UDMR – ul.Potrivit datelor ultimului recensãmânt alpopulaþiei, în Valea Jiului, trãiesc circa15.000 de maghiari. Cei mai mulþi dintreei, aproximativ 3.800, locuiesc înmunicipiul Petroºani.


D eputaþii auadoptat, marþi,

Legea amnistiei fis-cale, cu 234 de voturi“pentru”, niciun votîmpotrivã ºi treiabþineri.

Aproximativ 300.000 defuncþionari din administraþiapublicã localã nu mai trebuiesã returneze sporurileîncasate ilegal în perioada2008-2010, dupã ce dep-utaþii au adoptat, marþi,Legea amnistiei fiscale.Atât USL, cât ºi PDL ºiUDMR au votat în favoareaacestei legi, considerând-ouna reparatorie. Proiectul delege privind amnistia fiscalãa fost iniþiat de UDMR,care a depus, în 20 martie,la Parlament, proiectul delege privind amnistia fiscalãpentru circa 300.000 defuncþionari publici obligaþi sãreturneze sporurile încasateîn 2008-2010.

Borbely anunþa la vremearespectivã cã , atunci cândUDMR s-a angajat sã facãparte din GuvernulUngureanu a avut unelecondiþii privind programul deguvernare, aceastã lege

privind exonerarea de laplata returnãrii sporurilorfiind una dintre ele.

Borbely afirma cãfuncþionarii, îndeosebi ceidin primãrii ºi administraþialocalã, au beneficiat de acelesporuri, “conform con-tractelor colective de muncãºi a acordurilor legale dinacea perioadã”, însã au fostobligaþi din cauza “schim-bãrii legislaþiei” ºi unor veri-ficãri ale Curþii de Conturi sãle dea înapoi, fiindu-lereþinute din salarii, la care seadaugã penalitãþi ºidobânzile.

Pe de altã parte Guvernul anegociat cu FMI ca banii reþin-uþi ilegal pensionarilor dreptcontribuþii de asigurãri sociale

de sãnãtate sã le fie restituiþiîn 16 tranºe, corespunzãtorcelor 16 luni anterioare, dinperioada 2011-aprilie 2012,în care pensionarii au fostobligaþi sã verse la buget aces-te sume.

În baza unei ordonanþe deurgenþã adoptate în 2010,persoanelor cu pensii de peste740 de lei li s-a reþinut, de la1 ianuarie 2011, o cotã de5,5% drept contribuþii desãnãtate.

În mai multe judeþe, dupãintrarea în vigoare a acesteiordonanþe mii de pensionaricu pensii mai mari de 740 delei au depus plângeri preala-bile la casele judeþene de pen-sii, în care solicitau restituireacontribuþiei de sãnãtate de

5,5%, iar instituþiile le-aurespins pe considerentul cã oastfel de cerere nu poatemodifica o ordonanþã deurgenþã.

În 13 martie, CurteaConstituþionalã a constatat cãdispoziþiile art. 259 alin.(2) dinLegea 95/2006 privind refor-ma în domeniul sãnãtãþii, careau format obiectul excepþieide neconstituþionalitate ridi-cate de Kiss Andrei în dosarul204/33/2011 al Curþii deApel Cluj - Secþia comercialã,de contencios administrativ ºifiscal, sunt constituþionale înmãsura în care se inter-preteazã în sensul cã procen-tul de 5,5 se aplicã numaiasupra veniturilor din pensiicare depãºesc 740 de lei.

Funcþionarii rãmân cu sporurile încasateilegal, iar pensionarii primesc bani reþinuþi

drept CAS în 16 tranºe

Fântâni în probe la Vulcan

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 mai 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

H O R O S C O P 9 m a i 2 0 1 2

Implicarea ta în chestiunile sentimen-tale va fi mai profundã decât în modobiºnuit. Pe de altã parte vei fi ºiceva mai suspicios, acest lucruputându-te pune în situaþia de a aveaunele controverse cu partenerul. Poþiavea mai multã încredere în sfaturilepartenerului.

Cel mai bine ar fi sã laºi lucrurile aºacum sunt pentru cã rezolvãrile vorveni ceva mai târziu, dar te vor satis-face. Dacã doreºti sã îþi pui în prac-ticã proiectele mai vechi, atenþie,cãci existã cineva care v-ar puteaînºela aºteptãrile. Astãzi bazeazã-tenumai pe propriile resurse.

Starea ta generala nu va fi dintrecele mai bune, dar nici nu vei aveaprobleme deosebite. Unele activitãþipe care nu le-ai rezolvat la timp îþivor rãpi mai mult timp decât ai puteacrede. Capacitatea de concentrare vafi mai scãzutã, aºa cã evitã sã ieidecizii în anumite chestiuni.

La serviciu vor fi multe de fãcut, veimunci din greu ºi te va deranja faptulcã superiorii ierarhici vor pãrea a nu-þi aprecia eforturile. Nu trebuie sã fiiîngrijorat, cãci rezultatele nu se vorlãsa prea mult aºteptate, iar aprecier-ile vor veni de unde te aºtepþi maipuþin.

In relaþia ta de dragoste lucrurile nuvor evolua chiar aºa cum îþi doreºti.Dacã ai de lãmurit ceva, nu estecazul sã insiºti sã ai ultimul cuvânt.Lasã lucrurile sã-ºi urmeze cursulfiresc ºi va fi mai bine pentru toatãlumea. La serviciu vei avea parte demulte activitãþi de rutinã.

Dorinþa de a te implica în activitãþinoi va ieºi în evidenþã ºi în domeniulserviciului. Este posibil sã faci lucrurimai deosebite, ceea ce îþi va aduceaprecierea atât a colegilor cât ºi asuperiorilor ierarhici. Graba poate sãproducã unele încurcãturi, aºa cã, ia-o mai încetiºor!

Aþi putea primi o ofertã de colabo-rare, ceea ce îþi poate aduce uneleavantaje materiale, dar, dacã vei facegreºeli, îþi va încurca multe planuri.Eforturile tale nu vor fi apreciate aºacum consideri, cel puþin deocamdatã.Ceva mai multã rãbdare îþi poateaduce un plus de satisfacþie.

Entuziasmul tãu afectiv atinge limitasuperioarã, dar comunicare cu fiinþaiubitã nu este chiar la nivelul la carete aºtepþi. Dacã ai fi ceva maiînþelegãtor ar fi mai bine pentrutoatã lumea. Eºti subiectiv ºi dinacest motiv ar fi bine sã nu iei deciziiîn chestiunile importante.

Chestiunile bãneºti te intereseazãparcã mai mult decât în modobiºnuit. Sunt ºanse sã câºtigi cevabani din activitãþile profesionale, darva trebui sã munceºti mult pentruasta. În cazul în care doreºti sã teimplici într-o afacere, nu te aºtepta larezultate imediate.

Reuºeºti sã faci o bunã impresie ori-unde te vei duce. Þi se vor face com-plimente ºi vei fi în centrul atenþiei,ceea ce ar putea stârni geloziapartenerului. Dacã vei încerca o micãescapadã sentimentalã, nu vei aveace regreta. La slujbã þi se va reparti-za o nouã activitate.

Eºti dornic de a-þi petrece cât maimult timp în compania persoaneiiubite, dar pe de altã parte nu ai rãb-dare sã-i asculþi nemulþumirile. Dacãvei pleca urechea la sfaturile sale, aiputea avea o realizare în plan materi-al. O ieºire în afara localitãþii alãturide fiinþa iubitã te-ar ajuta.

Te vei implica în diverse activitãþi int-electuale, dar în ciuda inspiraþiei decare dai dovadã, ai putea greºi cuuºurinþã. Încearcã sã discuþi cu cinevade încredere proiectele tale. La servi-ciu þi se va repartiza o nouã sarcinãºi ar fi de dorit sã te gândeºti dedouã ori înainte de a face ceva.

N a-þi-o frântã, cã þi-am dres-o!

Cam în cuvintele asteaar putea fi descrisãtelenovela în patruepisoade „Ia Guvernul,na Guvernul!”

Episodul întâi.„Moþiunea”, a fost aºa,

de încãlzire. Voturile „pro” în plus se

numãrau pe degetele de la omânã, bob cu bob, traseist cutraseist, trãdãtor cu trãdãtor, udîn izmene cu ud în izmene... Înfine, s-a încropit majoritatea ºi– ca la noi la români – babeletelenoveliste ºi toþi „târâie –brâu” au sãrit în sus de bucurie,parcã l-au apucat pe Dumnezeude-un picior. A cãzut guvernul.Bine – bine, ºi cu asta ce-amfãcut? A crescut PIB-ul? S-a ief-tinit pâinea? Da’ de unde...

Episodul doi„Nominalizarea” era

previzibilã. N-a durat mult, dar a avut o

tentã tragi–comicã „MiculTitulescu” (aºa cum a fost elsupranumit de Nãstase – ‘nºpecase) Victor Viorel Ponta a luatdeja moaca de ºef, ºi-a schim-bat pamperºii din Opoziþie cuplatoºa de premier. ªi dã-i, ºiluptã! Dã-i ºi luptã sã facã altãmajoritate, care sã-i validezeechipa. Cum era de aºteptat,Gabriel Oprea, „reevaluatul” luiBãsescu, ºi-a amintit cã a fostodatã „mafia pasionalã a luiNãstase” ºi a fãcut stânga-npre-jur! UNPR, partiduleþul genera-lului de popotã ºi magazie deefecte, avansat la apelul desearã, alãturându-se noii puteri.

În timpul acestui episod,telenoveliºtii lãcrimoºi priveaula teve cum, în toatã þara,

hoardele de USL-aºi, flãmânzide-atâta opoziþie, jubilaufrecându-ºi mâinile cã au ajunsla „caºcaval”, chiar cu 6 lunimai devreme decât sperau. Niciîn acest episod n-a crescut PIB-ul ºi nici nu s-a ieftinit pâinea.A scãzut doar preþul la ouã,fiindcã trecuserã Paºtele, iargãinile nu mai erau stresate.

Episodul trei.„Lista lui Ponta” a

fost, pe cât de disputatãîntre USL-aºi,

pe atât de hazlie. Lista cu „ministeriabili”

suferea mereu modificãri,numele se schimbau mai cevaca ºosetele, iar presa ticãloºitãle-a gãsit la toþi câte-o chichiþãîn biografie. Deh, nimeni nu-iperfect! Nici în timpul ãsta, n-acrescut PIB-ul, nu s-a ieftinitpâinea...

Episodul patru.„Validarea ºi Ungerea”

Ca la orice telenovelã, cumsuntem o þarã de telespectatori,a fost interpretat diferit.Ciondãneli în Parlament, vali-dare cu vot zdrobitor, pupatPiaþa Independenþei... Frumos,nimic de zis, dar fals, s-a vãzutcã lipsea „Regizorul”. Mai spremiezul nopþii, a apãrut ºi

„Regizorul” care i-a „miruit” penoii miniºtri. Orice telenovelist(telenovelistã) cu experienþã aobservat cã preºedintele s-auitat cam „chiorâº” la mai toþiminiºtrii. Spre deliciul telespec-tatorilor, a „bãgat”, totuºi, niºte „ºopârle”, sub formã deglumã, cicã...

Episodul patru s-a încheiatbrusc, fãrã happy-end, fãrã

ºampanie ºi fursecuri. Pecând se crãcãna de a doua zi,Ponta i-a luat cheia de labiroul lui Ungureanu, l-a pussã dea declaraþie cã n-a fãcutdublurã ºi „Hai, pa!”

Epilogul......ar putea sã se cheme

„Pleacã ai noºtri, vin ainoºtri”. Nu butonaþi teleco-manda, nu schimbaþi progra-mul, nu treceþi pe alt canal,fiindcã, oricum, noi rãmânemtot ca proºtii. Fiindcã, dinistorie ºi din viaþa de zi cu zi,se ºtie cã, întotdeauna, schim-barea ºefilor a fost ºi rãmânebucuria proºtilor.

Aþi înþeles Po(a)nta? Darpâinea, pâinea când PIB-ulmeu se ieftineºte?

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 mai 2012 Actualitate 11

VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

ªtiþi care-i Po(a)nta?Schimbarea ºefilor, bucuria

proºtilor...

O datã “istoricã”.Doar atât!

P entru cei mai mulþi dintre români data de 8mai 1921 nu prea mai are nicio relevanþã.

Doar cei mai în vârstã îºi mai amintesc câte ceva.

ªi totuºi, ziua respectivã a marcat un eveniment care,mai apoi, a influenþat istoria României pentru aproape 5decenii. Este vorba despre înfiinþarea PartiduluiComunist... „8 mai 1921? Parcã data asta îmi spune cevadar nu mai ºtiu exact despre ce a fost vorba”, a spus ofemeie. „Atunci au fost puse bazele partidului comunist.Am 70 de ani aºa cã am prins o bunã perioadã din ceeace a urmat, adicã, societatea socialistã multilateral dez-voltatã. A fost o perioadã bunã pentru noi toþi, aveamlocuri de muncã, eram tineri ºi entuziaºti. Acum, privind înurmã, parcã în anii în care a funcþionat partidul comunista fost mult mai bine”, a precizat o bunicã, aflatã în parccu nepoþelul. „Nu-mi spune nimic data de 8 mai 1921.Nu mã pricep la istorie ºi nici nu mã intereseazã. Lucrezîn Spania ºi am venit pentru câteva zile sã-i vãd pe buniciºi plec înapoi”, a declarat un tânãr. „ªtiu cã în 8 mai1921 s-a înfiinþat Partidul Comunist din România. Totceea ce pot sã vã spun este cã a fost greu ºi înainte ºidupã 1989. Consider cã acum este mai bine pentru cãsuntem, cu adevãrat, liberi. Ãsta este lucrul cel mai impor-tant”, a precizat ºi un pensionar miner.

În data de 8 mai 1921 a început, la Bucureºti,Congresul Partidului Socialist din România în cadrul cãreiaa fost decisã transformarea acestuia în Partidul Comunistdin România. Noua formaþiune politicã a fost afiliatã laInternaþionala a III-a Comunistã (Comintern) cu sediul laMoscova. Dupã încheierea lucrãrilor, o bunã parte a par-ticipanþilor la acestea au fost arestaþi de cãtre reprezen-tanþii autoritãþilor române din acea perioadã.


R omânii, deºiultimii ca

nivel de trai, auajuns cei maieuropeni dintreeuropeni.

De dragul noii struc-turi continentale dincare face parte de vreo4 ani ºi þara noastrã,istoria româneascã afost datã deoparte, fiindcelebrate, în schimb,pânã ºi cele maimãrunte evenimente desorginte UE. În ValeaJiului, cel puþin, impor-tanþa datei de 9 mai afost, se pare, uitatã cudesãvârºire! Astfel, ziuaîn care România ºi-adobândit Independenþa afost total omisã fiind, înschimb, serbatã ºi cele-bratã pompos, astãzi,„Ziua Europei”. Prinurmare, o zi importantãpentru poporul „europe-nesc” român a fost pusãla colþ ºi uitatã, în timp

ce ziua „malaxorului” depopulaþii nu a uitat sã fiemarcatã oficial în toatelocalitãþile...

Pentru cei care auuitat, la 9 mai 1877Adunarea Deputaþilor aproclamat Independenþade stat a României,deschizând drumul sprerecunoaºterea inter-naþionalã a dreptuluinaþiunii române de a-ºidecide singurã soarta.

Armata românã a intratîn rãzboi în primãvaralui 1877 ºi a triumfat pecâmpurile de luptã,cucerind, pe rând,redutele otomane de laPlevna, Griviþa, Opanez,Smârdan ºi Vidin.CâºtigareaIndependenþei avea sãreprezinte un prim passpre înfãptuirea MariiUniri din anul 1918.


Simpozionde

geografie

Î n perioada 12-13mai, la Geoagiu va

avea loc cea de-a IX-aediþie a SimpozionuluiNaþional ”Geografia înºcoalã” cu tema ”Onouã atitudine în epis-temologia geografiei”.

Tematica secþiunilorva fi urmãtoare:”Geografia, domeniude cunoaºtere deschisepistemologiei”,”Concepte actuale,abordãri ºi prioritãþi îngeografia româ-neascã”, ”Geografieumanã, socialã ºi me-dicalã”, ”Geografiegeneralã, fizicã ºiregionalã”. (A.N.)

„Ziua Independenþei”, cãlcatã înpicioare de „Ziua Europei”


T elescaunul dinStraja este isto-

rie ºi va ajunge, prob-abil, la fier vechi. Astadupã ce a funcþionat,timp de 30 de ani,fãrã probleme ºi afost fãcut de mineriide la Lupeni.

Telescaunul care timpde 30 de ani a transportatturiºtii în Staþiunea Strajaeste, oficial, istorie. Locul lui va fi luat de omodernã telegondolã,

finanþatã de MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului. Ultima cursã afost chiar de drumulcrucii, o procesiune reli-gioasã organizatã, laLupeni, în Vinerea Mareºi, tot atunci, instalaþiei detransport pe cablu i s-apus cruce. Acumtelescaunul a fost dejademontat, tãiat ºi a fostadus jos, la bazã, iar ediliivor sã-l scoatã la licitaþie.Sunt, însã, slabe ºanseleca cineva sã-l cumperepentru a-l folosi în altescopuri decât sã-l vândã lafier vechi. „Telescaunul afuncþionat exact 30 deani. A fost fãcut efectiv deminerii de la Lupeni ºi aaparþinut de ExploatareaMinierã din localitate. Afost preluat de Primãria

Lupeni în baza datoriilorpe care le avea unitateaminierã, care l-a ºi admi-nistrat vreo 2- 3 ani prinsocietatea de interes localUniversal Edil”, a declaratomul de afaceri EmilPãrãu, cel care a admi-nistrat instalaþia în ultimiicinci ani. Spune cã ainvestit mult pentru a-lrepara ºi a cumpãratchiar un telescaun lamâna a doua din strãinã-tate, pentru piese. Apoinu a mai avut probleme ºiultima datã s-a oprit acumvreo 2 ani, timp deaproximativ o jumãtate deorã. Emil Pãrãu esteconºtient cã ºi turismulromânesc trebuie sã þinãpasul cu vremurile ºispune cã o telegondolãeste binevenitã. „Din

punctul meu de vedere,atâta timp cât în locultelescaunului vine o insta-laþie modernã, în care nute ninge ºi nu te bate vân-tul, este mult mai bine.Trebuie sã þinem ºi noipasul cu ce se întâmplã înalte staþiuni. PentruStaþiunea Straja, va aduceun plus de turiºti, fãrã

nicio discuþie”, a mai spusinvestitorul în turism.

ªi telescaunul careduce în Parâng este pecale sã intre în istorie. ªiaici, oficialii pregãtesc oinstalaþie modernã detransport pe cablu care sãînlocuiascã vechiultelescaun.


TTeelleessccaauunnuull ddiinn SSttrraajjaa nnuu mmaaii eessttee.. Instalaþia va ajunge la fier vechi

D e doi ani, componenteleunor avioane prãbuºite

în urmã cu zeci de ani înmasivul Parâng aºteaptã sãfie recuperate ºi transportatela poalele muntelui.

Salvamontiºtii din Parâng aureperat, în 2010, epavele unoravioane militare, unul dintre eledin timpul celui de-al DoileaRãzboi Mondial.

La vremea respec-tivã, salvamon-tiºtii, împreunãcu treimuzeografi, audescoperitbucãþi aleepavei unuiavion militarprãbuºit în urmã cu47 de ani. Avionul efectua un zborsecret între Craiova ºi Timiºoara,în iarna anului 1965.

La bord se afla un echipaj mili-tar format din 5 ofiþeri, iar aerona-va a fost surprinsã de o furtunãdeasupra vârfului Parâng.

Pilotul a încercat sã aterizezeforþat pentru a scoate aparatul dinfurtunã, dar singurul ºansã era sãse întoarcã spre Petroºani undegãsea un platou care sã-i permitã

aterizarea. Nu a mai apucat ºis-a izbit de un versant, iarimpactul a fost atât de puter-

nic încât a antrenat o avalanºãcare l-a înghiþit pentru mai bine

de douã luni. Tot în anul 2010 a mai fost

descoperitã încã o epavã. Estevorba despre un avion de vânã-toare nemþesc, care a cãzut înapropiere de Lacul Roºiile în timpul celui de-al Doilea RãzboiMondial. Pânã acum, singurelecare au ajuns la baza versantuluiau fost unele componente careputeau fi coborâte din vârfulmuntelui.

Acestea au fost recuperate cu

sprijinul salvamontiºtilor dinPetroºani în ideea cã vor puteaajunge exponate la muzeu.

Restul pãrþilor componente aufost strânse într-un singur loc, de unde sã poatã fi preluate cu unelicopter, dar acest lucru nu s-aîntâmplat mici pânã acum.

„Epavele avioanelor sunt ºiacum în munte, nu pot fi trans-portate pe braþe chiar dacã noi ne-am dori. Sunt într-o zonã greuaccesibilã ºi doar cu un elicopterar putea fi aduse de acolo. Cândvor fi coborâte nu ºtiu sã vã spun”,a declarat Dumitru Bârlida, ºefSalvamont Petroºani.


Epavele unor avioane zac de zecide ani în Parâng

CVJ, Nr. 120, Miercuri 9 Mai 2012

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 120, Miercuri 9 Mai 2012