CVJ NR. 1091 LUNI 25 APRILIE 2016

P rimarul înexerciþiu de

la Petroºani,Tiberiu IacobRidzi ºi-a depusvineri la prânzcandidatura. Totatunci a anunþatºi lista cu candi-daþii din PNLpentru fotoliile deconsilieri.

Listele de semnã-turi ale liberalilorpentru primãria dinPetroºani au fostdepuse la Biroul

electoral din locali-tate. Tiberiu IacobRidzi a fost cel care acondus delegaþia ºi asusþinut ºi o declara-þie de presã cu acest

prilej la sediul PNLdin Petroºani.

„Astãzi (n.r vineri22 aprilie) am depuslistele pentru candi-datura la funcþia de

primar a subsemnatu-lui ºi lista de consilierilocali. Sunt împreunãcu câþiva colegi caresunt pe lista pentruConsiliul Local. Am

strâns peste 3.200de semnãturi, pe carele-am depus la BEC.

Pe poziþia 1, subsemnatul, pe poziþia 2, CorneaClaudiu, Poziþia 3Butulescu Valeriu, 4 –Drãgoescu Petru, 5 –Muntean Lucica, 6-Lupu Constantin, 7–Rad Marius, 8 IliaºNicolae, 9 NegriciCarmen, 10 DurbacãEusebiu, 11 LãutaruVlad, 12 DamianDana, 13 MârzaFlorin, 14, PopVasile, 15 BlagDaniel, 16Murgulescu Dan”, a

precizat Tiberiu IacobRidzi, primarul înexerciþiu, candidatPNL la funcþia de primar la alegerile din5 iunie.

Tiberiu Iacob Ridzi,care s-a înscris recentîn PNL, spune cã arealãturi o echipã expe-rimentatã, care a fost,de-a lungul timpului,rutinatã în problemeleadministraþiei locale.Pe aceste liste seregãsesc în procente30 % femei, dar suntºi tineri ºi oameni nouintraþi în politicã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1091

Luni, 25 Aprilie 2016

Mineritul devine istorie,minerii se resemneazã

M inistrul Energiei, Victor Grigorescu, a anunþat cã planul pentru salvareaComplexului Energetic Hunedoara constã în închiderea a douã unitãþi

miniere, respectiv Lonea ºi Lupeni, ºi menþinerea celorlalte douã exploatãriminiere împreunã cu câte douã grupuri de la termocentralele Paroºeni ºiMintia. În tot acest timp, minerii se declarã învinºi de propria lor neputinþã.Nu au fost suficient de uniþi ºi de puternici pentru a-i convinge pe cei “maimari” sã salveze mineritul din Valea Jiului. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cãrþi dela tineriidin PNLA cþiunea de

strângere decãrþi pentru un liceu românesc dinUngaria i-a adunatpe toþi cei dinPetroºani, iar tineriiliberali au venit, larândul lor, cu maimulte volume. Aufãcut acest gest pentru cã, spun ei,ca sã încurajeze, aºacum au fãcut mereu,lectura.

Liberalii s-au mobili-zat ºi au creat o acþiuneprin carre au strânscãrþi. Nu este prima

acþiune de acest fel,pentru cã liberalii dinValea Jiului au dotatmai multe biblioteci dela sate, dar acum auvenit în sprijinul copiilordin Ungaria, în cadrulcampaniei „Dãruieºte ocarte zâmbind”.

„Din partea organi-zaþiei de tineret a PNLPetroºani, am contribuitcu câteva exemplare decãrþi pentru copii. Noiam fãcut, de-a lungultimpului, coletã de cãrþiºi de data aceasta amzis sã contribuim ºiastãzi”, a precizatRaluca Pavel, membruPNL.

Toate cãrþile ajung în Ungaria la Liceul„Nicolae Bãlcescu”, lacomunitatea de români,care acolo nu au biblioteci în limbamaternã.


Tiberiu Iacob Ridzi ºi-a depus candidatura

O mânã de oameni ºi-auamintit, cu lacrimi în

ochi, de vremea petrecutã pe front. Au luptat ºi se considerã norocoºi cã auapucat ºi ziua de azi. Sunt bãtrâni ºi mãcinaþi devreme, dar toþi au fost premiaþi cu suma de 400 de lei ºi o diplomã deConsiliul JudeþeanHunedoara, la Petroºani.

Fiecare bãtrân a luptatcândva pe front ºi a fost untânãr care a scris istoriaEuropei. Toþi îºi amintesccum am fost, cât de greu le-afost, dar ºi cât de norocoºisunt cã trãiesc ziua de azi. Ceeste pentru ei Ziua Eroilor, nespun chiar oamenii carecândva erau bravi pe front.

„Este o zi dedicatã istoriei.Am luptat în Cehoslovacia ºia fost foarte greu în rãzboi.Acum mã bucur cã am ajunsla etatea asta”, ne-a mãrturi-sit un veteran din Petroºani.„Am fost rãnit pe front înCehoslovacia. O schijã mi-aintrat în maxilar ºi de atunciam rãmas ºi cu deficienþe de auz ºi cu probleme de vorbire. Dar sunt norocos cãam ajuns în viaþã pânãacum”, ne-a spus un altbãtrân veteran.

Consiliul JudeþeanHunedoara i-a premiat an dean, pentru cã mai sunt înviaþã foarte puþini dintre ceicare au luptat pentru Europaºi România. „La 29 aprilieeste ziua veteranilor de rãzboidin România, zi stabilitã prinhotãrârea Guvernului din 10oct. 2007. A fost aleasãaceastã zi, întrucât la 29aprilie 1902, regele Carol a

instituit prin înalt decret, calitatea de veteran de rãzboipentru toþi cei care au luptatîn rãzboaiele din 1877 –1878, pentru cucerirea inde-pendenþei de stat a Românieiºi supravieþuiserã anilor”, amenþionat ºi colonelul înretragere Nicolae Rosneanu,vicepreºedintele AsociaþieiVetranilor de Rãzboi.

Recunoºtinþa unei asemenea virtuþi a fost pusãîn evidenþã ºi acum, când,veteranii au venit sã fie premiaþi ºi sã li se punctezeimportanþa pentru cã auapãrat þara. An de an, sunttot mai puþini ºi uneoi ajungsã preia premiile rudele lor,pentru cã veteranii nu maipot veni, iar unul dintre ceicare a ajuns vineri dimineaþãa avut chiar nevoie de îngrijirimedicale. Fiecare are urmãriîn suflet, dar ºi pe corp ºiatât timp cât mai trãiesc meritã sã fie sãrbãtoriþi.

Un colonel gradat,umileºte EROII

Puþinii supravieþuitori aufost mai mult decât umiliþi,vineri, la un eveniment orga-nizat de Consiliului Judeþean

Hunedoara. Au fost chemaþila ora 10 la un evenimentprin care ar fi trebuit sã fiepremiaþi pentru sacrificiulfãcut pentru patrie. Cum nicitimpul nu mai are rãbdare cuaceºti bravi eroi, aceºtia nicinu reprezintã, CUADEVÃRAT, ceva pentru ceicare îmbracã haina militarã.Cei câþiva veterani de rãboidin Valea Jiului au fost pur ºisimplu umiliþi devicepreºedintele AsociaþieiVeteranilor de Rãzboi dinjudeþul Hunedoara, colonelulîn retragere NicolaeLosneanu. Colonelul a venitcu o întârziere de mai bine dejumãtate de orã pentru cã a avut discuþii mult maiimportante..., dar a motivat

întârzierea. Ba drumul lungde la Deva pânã la Petroºanie de vinã, ba faptul cãTrezoreria nu a virat banii încont.

“Vreau sã ne cerem scuzepentru cã ºi transportul a fost mai greu sã ajungem ladumneavoastrã, la bancã s-audat mai târziu banii pe care ºidumneavoastrã îi aºteptaþi,dar totuºi vrem sã le reparãmpe toate la timp”, a spusNicolae Losneanu,vicepreºedintele AsociaþieiVeteranilor de Rãzboi dinjudeþul Hunedoara.

În tot acest timp, unuiadintre veteranii de rãzboii s-a fãcut rãu de la atâtaaºteptare. Bãtrânul dia-betic cu un picior ampu-tat a aºteptat mai binede o orã ca sã vinã orga-nizatorii. Doar cã omul acedat. A fost nevoie deintervenþia cadrelor medicale, care l-au transportat la spital pentru i se acorda îngrijiri medicale.

ªi, ca ºi când umilinþanu ar fi fost deajuns,când cei de peAmbulanþã îl consultaupe bâtrân, colonelul îºicontinua discursul. Undiscurs plictisitor, cititde pe o foaie, dar cumari greºeli ºi dificultãþi

de pronunþie. În loc sãasculte poveºtile acestoroameni, colonelul i-a plictisitcu niºte date istorice, pe careaceºti veterani le-au trãit pepropria lor piele. Povestealor poate fi subiect de film,dar pe cine a interesat....colonelul a preferat sãciteascã, în loc sã asculte. Cãdoar e colonel. Dupã ce acitit vreo 4 pagini, coloneluls-a grãbit sã le îmnânezediplomele ºi suma de baniacordatã de ConsiliulJudeþean.

Monika BACIUMonika BACIUDiana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Aprilie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrie tonalã &vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806;0254-540574

Veteranii premiaþi de Ziua Eroilor

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Aprilie 2016 Minerit 3

“Mie personal, ºi nucred cã doar mie, ci ºimultor mineri de lamina Lonea le parerãu, dar dacã nu amºtiut sã luptãm pânãacum sã menþinemmina pentru a pãstralocuri de muncã înoraºul Petrila, un paspentru a întoarce situaþia în care suntemacum nu mai avem putere ºi nu mai sun-tem în stare. Ne resem-nãm cã totuºi mineritulmai continuã cu douãunitãþi miniere, cãmineritul din ValeaJiului nu va muri chiaraºa repede cum se credea, dar oraºulPetrila, din momentulîn care se va închidemina Lonea, va deveniun oraº asemãnãtorAninoasei”, a declaratVasile Pãduraru, cel maivocal angajat al mineiLonea.

Cu durere în suflet ºiun glas trist, VasilePãduraru spune cã esteresemnat. Nu maiexistã cale deîntoarcere. Mai multdecât atât ºi ceilalþimineri s-au obiºnuit cugândul cã minele se vorînchide, drept pentrucare deja ºi-au conturatplanurile de viitor.

“Cu pãrere de rãuspun cã pentru mine eo durere în suflet faptulcã se închide mina

Lonea. Asta este, numai avem ce face. Eule-am spus oamenilorcã e posibil ca minaLonea sã ajungã peprogram de închidere,din câte am vãzut,oamenii s-au resemnat,ºi-au fãcut planuri deviitor, ºi-au pregãtit gândurile pentru viitor.Nu cred cã vor mai fiproteste”, mai spuneVasile Pãduraru.

Majoritatea celorcare au lucrat la minãau “moºtenit” aceastãmeserie de la taþii saubunicii lor. La fel este ºi în cazul lui VasilePãduraru, care acumaºteaptã sã vadã sub ceformã va fi încetatãactivitatea minierã.

“Aºteptãm metodeletehnice sã vedem cumvor închide cele douãmine. Pur ºi simplu nupot sã cred, eu unul nupot sã cred aºa ceva.Am lucrat 23 de ani labrigadã, tatãl meu lafel. Suntem din tatã înfiu mineri. ªi fraþii meilucrã la minã la Lonea,noi am pus suflet lamina asta, am lucratdin plãcere, pentru cãne-a plãcut meseriaasta de miner ºi noichiar am dat cãrbune ºine-am fãcut datoria.Am ajuns ºi momenteleacestea sã auzim cãmina noastrã dupã 150de ani de exploatare se

va opri, este dureros.Asta mulþumitã con-ducãtorilor, mulþumitãguvernanþilor. Mie unulmi-e o ciudã foartemare pentru i-am lãsatpe conducãtori, inclusivpe cei din Valea Jiului,sã ne ducã de nas înhalul ãsta. ªi-au bãtutjoc de noi în ultimii 5ani de zile aºa cum audorit ei”, mai spunesindicalistul de la minaLonea.

D upãresemnare

urmeazã revoltaOamenii sunt

revoltaþi de faptul cã laComplexul EnergeticHunedoara s-a furatfãrã ca cineva sã iavreo mãsurã pentru astopa jaful. S-a furat ºichiar ºi acum se maifurã, ca în codru, fãrãca cineva sã fie tras larãspundere. Singuriiafectaþi sunt mineriicare vãd cum se pune lacãtul pe mine,care vãd cum resursamineralã a statului esteîngropatã.

“Nu o sã afle nimenicine a adus Complexulîn situaþia asta. Se scotei acum în campanie.DNA dacã nici în ValeaJiului, la ComplexulEnergetic Hunedoara,nu are de lucru... Aiciar trebui DNA sã stea olunã de zile la câþi bani

s-au furat din CEH, lacâþi hoþi are de prins,unde e poliþia, unde ejustiþia, unde e DNA?”,a conchis VasilePãduraru.

D ouã mine,închise pânã

în 2018Ministrul Energiei a

anunþat cã douã unitãþiminiere din cadrulComplexului EnergeticHunedoara vor fi închisepânã în anul 2018.Exploatãrile miniereLonea ºi Lupeni vordeveni istorie.

"Am plecat de laideea cã problemaComplexuluiHunedoara nu este unasocialã, ci una de secu-ritate a sistemului ener-getic, întrucât în aceazonã a þãrii sunt foartepuþini producãtori.Concluzia comisiei peminerit este cã avemnevoie de douã grupurienergetice, unul laParoºani ºi unul laDeva, care sã aibã 400de MW împreunã ºi pecare ar trebui sã le asociem cu douã minepe care le considerãmviabile din cele patrucare funcþioneazã înprezent. Din cele patrumine din prezent dincadrul complexului,Livezeni ºi Vulcan par a

fi cele viabile, iar celelalte douã, Lonea ºiLupeni, vor intra înprogramul de închiderepânã în 2018, pe caredeja l-am agreat cuComisia Europeanã", aspus ministrul Energiei,Victor Grigorescu.

Oficialii ministeruluide resort se gândesc lavarianta înfiinþãrii uneinoi companii, care sãplece de la zero.

“Varianta idealã ar fio nouã companie, caresã includã un grup laParoºeni, unul la Devaºi cele douã mine via-bile, care sã nu aibãdatorii. Dar toate aces-tea trebuie negociate cuComisia Europeanã”, aspus în cadrul conferin-þei de presã CorinaPopescu, secretar destat în MinisterulEnergiei.

La mina Lupenilucreazã 1.289 deoameni, iar laLonea, circa 900,potrivit lui DanAgriºan, adminis-tratorul special alCE Hunedoara.

"Acest lucru nuînseamnã cã demâine 2.000 demineri vor fidisponibilizaþi,întrucât estenevoie de ei înprocesul de

închidere. Aceastãînchidere are douãetape, respectiv lucrãride închidere în subteranºi mãsuri de viabilizareîn suprateran", a spusmai spus CorinaPopescu.

Planul include pãstrarea a douã mine,Livezeni ºi Vulcan, alã-turi de câte un grup dincentralele Paroºeni ºiMintia, care sã totali-zeze 400 de MW. Estevorba de grupul viabilde 150 de MW de laParoºeni, retehnolo-gizat în 2005, care arerezolvate ºi problemelede mediu, ºi de grupul3 de la Mintia, singurulviabil de acolo, undemai trebuie rezolvateînsã problemele legatede poluare ºi de modernizare.

Monika BACIUMonika BACIU

Un miliard deeuro pentruCEH?”Pomparea” unui miliard

de euro în ComplexulEnergetic Hunedoara, înurmãtorii zece ani, stopareafurturilor ori disciplina înmuncã, sunt doar o parte dinsoluþiile identificate pentrusalvarea mineritului ºienergiei din judeþul nostru.

Aceste soluþii vin de la LiderulGrupului parlamentar al UNPR ºi aufost prezentate viceprim-ministrului,ministrului Economiei, Comerþului ºiRelaþiilor cu Mediul de Afaceri,Costin Grigore Borc ºi secretarul deStat în Ministerul Energiei, Corina Popescu.

”Elaborarea unei legi speciale,prin care sã se prevadã ca energiaelectricã produsã pe bazã de huilã sãaibã o cotã reglementatã de 4,8-5%din piaþa de energie româneascã, arputea salva CEH, din punct devedere economic. Ar fi perfect, cape o piaþã liberã a energiei, sã neproducem 4,8% ? 5% (energie, n.r.),de atât avem nevoie, la un preþreglementat. Aceastã concesie pecare ne-ar face-o Bruxelles-ul,împreunã cu introducerea disciplineiorganizatorice ºi a muncii, stopareafraudelor? de la firul ierbii, ar salvaCEH ºi l-ar duce preþ de 40-50 deani în faþã, cât existã resurse dehuilã”, a declarat, senatorul UNPRHaralambie Vochiþoiu.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Mineritul devine istorie, minerii se resemneazãM inistrul Energiei, Victor Grigorescu, a anunþat cã planul

pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara constãîn închiderea a douã unitãþi miniere, respectiv Lonea ºi Lupeni, ºimenþinerea celorlalte douã exploatãri miniere împreunã cu câtedouã grupuri de la termocentralele Paroºeni ºi Mintia. În totacest timp, minerii se declarã învinºi de propria lor neputinþã. Nuau fost suficient de uniþi ºi de puternici pentru a-i convinge pecei “mai mari” sã salveze mineritul din Valea Jiului.

Copiii sunt primii care voravea de câºtigat în urma uneiastfel de iniþiative. „Oriceînfrãþire cu niºte copii, prefigu-reazã un viitor mai tolerant,mai bun ºi mai frumos.Probabil cã în lunile viitoarevom face o deplasare în zonarespectivã, ei vor veni la noi.Acum suntem în tratative, darîncercãm sã dezvoltãm relaþiilede colaborare ºi socializare,dupã care vom face un schimbîntre familiile româneºti dinzona respectivã ºi familiilenoastre. Va fi un schimb decopii, acest lucru urmând sã contribuie cu o vacanþã frumoasã pentru fiecare dintreei”, a spus Vasile Pop, directorªcoala nr 7 Petroºani.

ªcoala Gimnazialã nr 7 dinPetroºani are parteneriate cumai multe alte instituþii dinlume, iar toate aceste parteneriate i-au purtat chiar ºipânã n Japonia. „În acestmoment, avem parteneriate ºidesfãºurãm activitãþi cu unitãþide învãþãmânt din Turcia,Portugalia, Suedia, Olanda,Germania, Bulgaria, Estonia ºiurmeazã un proiect care seaflã acum la jurizare în anul

acesta. Sperãm sã îl câºtigãmºi sã dovedim cã în Petroºaninu existã doar o parte mai rãu

famatã, ci ºi o parte deschisãspre culturã, civilizaþie ºi totceea ce este frumos”, a maiadãugat directorul ªcolii nr 7din Petroºani.

Copiii au deschis de mult timp drumurile sprecolaborarea oraºului spre altezãri. Zeci de copii pleacã anual în þãrile cu care ºcolilelor au partenriate ºi astfelinterculturalitatea se învaþã depe bãncile ºcolii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

La convocarea ”deîndatã” a preºedinteluiSecþiei de ªah, Dorelªchiopu, au rãspuns 32de ºahiºti care s-auîntrecut pe mai multecategorii de concurs.

Dupã parcurgereacelor 5 runde, rezul-tatele concursului au

fost:Bãieþi 14 ani:

Locul I – Gircsis Raul;Locul II – CojocaruCristian;Locul III – Andri Florin.

Bãieþi 12 ani:Locul I – Moise Gabriel;Locul II – BãdãrauCosmin;

Locul III – Peter Alin.Bãieþi 10 ani:

Locul I – BojanCosmin;Locul II – FieraruAndrei;Locul III – NistorOvidiu.

Bãieþi 8 ani: Locul I – Toma Codruþ;

Locul II – PîrcãlabuRareº;Locul III – NistorOvidiu.

Bãieþi debutanþi:Locul I – Pater Cosmin;Locul II – Mircea Daniel;Locul III – Cheþa Cristian.

Fete 14 ani:Locul I – FieraruAndreea;Locul II – PredaTeodora;Locul III – BerchiRomina.

Fete 12 ani:Locul I – TalpalaruAndrada;Locul II – RostaºRodica;Locul III – SzaboCamelia.

Fete 10 ani:Locul I – TalpalaruAndreea.

Fete 8 ani:Locul I – DrãghiciIsabela;Locul II – MoraruAntonia;Locul III – Bãdeaþã Ana- Maria.

Fete debutanþi:Locul I – Veres Denisa.

Graþie implicãrii luiCãtãlin Þugulea, uncunoscut prieten ºi un mare susþinãtor alcopiilor talentaþi, toþiparticipanþii au primitdiplome ºi medalii, iarcâºtigãtorul fiecãrei categorii a primit untrofeu foarte frumos

Deºi concursul s-adesfãºurat la Centrulªansa, pentru festivi-tatea de premiere con-curenþii s-au deplasatîmpreunã cu pãrinþii lastadionul din Coloniade Jos. Aici, toþi copiiiau cunoscut cãluþii ºi s-au bucurat de primaºedinþã de echitaþie. ªi,pentru cã Secþia deªah ºi Asociaþia ParcoCavalli ºi-au propus sãcontinue colaborarea,pentru micii iubitori aisportului minþii vor maiurma multe astfel deexperienþe.

D.SD.S

Sunt doar de oºchioapã ºi abia auurcat, ori au coborât dinlocomotivã, dar plãcereape care au simþit-o acolonu poate fi descrisã. Au

petrecut o orã dinºcoala altfel, în gara dinPetroºani, într-o loco-motivã ºi au aflat foartemulte lucruri noi. ªiasta, mai ales cã tot cu

clasa au fãcut primacãlãtorie din viaþa lor cu trenul. Pãrinþii îi ducmai mult cu maºina,spulberându-le mitulroþilor de fier.

„A fost frumos, am tras de claxon, ne-am dus prin salamotoarelor, la frâna demânã ne-am uitat ºi ne-a explicat mecaniculcum funcþioneazã loco-motiva. Eu nu am maifost nciiodatã cu trenulºi nici în locomotivã nuam intrat, acum am fostpentru prima datã”, aexplicat o fetiþã.

„Eu am mai mers osingurã datã la Simeria.Este foarte frumos cutrenul. Am vãzut cum seclaxoneazã, cum sepune frâna, de unde seporneºte trenul”, ne-aexplicat un lat copilentuziasmat dupã ce acoborât din locomotivã.

„Am vãzut salamotoarelor, volanul ºimulte chestii intere-sante”, l-a completat un

alt coleg din clasa a III-a. Lecþia despre tren ºi

calea feratã, ori despreDefileul Jiului, carepoate fi strãbãtut printunele, le-a fost predatãde unul dintre cei carelucreazã de ani buni laCFR, Dorel ªchiopu,care le-a fãcut ºi o isto-rie a acestui drum defier, prin munþi. „E fasci-nant sã vezi aceºti copiicât de mult se bucurã

pentru chestii atât desimple. Din pãcate, secirculã tot mai puþin cu trenul ºi asta îl face ºi mai interesant ºiatractiv, dar, din pãcate,mai puþin utilizat. Trenuleste ceva special, pentrucã creeazã emoþii: te bucuri când aºtepþi pe cineva ºi vine, teemoþionezi când pleacãcineva. Trebuie sã þinemaproape de tren!”, aspus Dorel ªchiopu,angajat în staþia CFRPetroºani.

Lecþia despre tren,locomotivã ºi drumul defier le-a fost predatãcelor mici la ªcoalaAltfel ºi a fost gânditã ca o lecþie de care toþitrebuie sã þinem cont,atunci când ne educãmcopiii.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Aprilie 2016 Actualitate 5

„Dãruieºte o cartezâmbind” este

motto-ul unui maraton delecturã la care au fostinvitaþi locuitorii dinValea Jiului. Totul aînceput vineri dimineaþãla ora 9,00 ºi a durataproximativ trei zile. Lafinal, cãrþile strânse vor fidonate liceului NicolaeBãlcescu din localitateaGyula, Ungaria, liceu cupredare în limba românã.

Ideea a pornit simplu, de

la faptul cã în Ungaria existãun liceu cu predare în limbaromânã ºi cã acolo copiii aravea nevoie de cãrþi

româneºti. Nimic mai simpluºi, ca atare, la Petroºani, a demarat maratonul de lecturã. Fiecare doritor s-aînscris pe o listã ºi citeºteaproximativ o jumãtate deorã dintr-o carte, totul, cuscopul de a încuraja lecturaunui roman.

„Acest eveniment ar trebuisã fie, ca sã nu spun cuvintemari, un manifest din ValeaJiului, cãtre cei care reprezin-tã destinele noastre, un ma-nifest cã în Valea Jiului suntnu numai mineri care trudescdin greu ºi sunt nemulþumiþidin anumite motive, ci existãculturã, se creeazã culturãadevãratã, se cultivã culturãºi se promoveazã culturã.ªtim foarte bine cã bibliote-cile au mereu clienþi perma-nenþi ºi consecvenþi. TeatrulI. D Sîrbu, joacã în fiecaresâmbãtã cu casa închis, mon-teazã piese cu cei mai buniregizori din România, iar noitransmitem un mesaj pozitivcultural din Valea Jiului”, adeclarat în deschiderea mara-tonului Bela Fulop, organiza-

torul acestuia. Biblioteca municipalã din

Petroºani a devenit parteneral acestei manifestãri ºi adonat cãrþi pentru copiiiromâni din Ungaria.

„E o acþiune ineditã.Primãria este coorganizatorla aceastã acþiune, dar ideeaeste ineditã, pentru cã totfondul de carte care sestrînge în aceste zile în urmaacestui maraton de citit, vorfi donate liceului românescdin Gyula, Ungaria. Este oacþiune menitã, în primulrând, sã îndrepte atenþiacopiilor cãtre carte ºi cãtrelecturã ºi cea de a doua sim-bolisticã este cã ducem cãrþiromâneºti într-o comunitatede români din Ungaria”, a

adãugat ºi Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Nici actorii de la Petroºaninu au lipsit ºi, în douãreprize, vineri seara, pânãsâmbãtã spre dimineaþã, aucitit, au interpretat bucãþi dinpiesele puse în scenã de ei ºiau animat atmosfera de bibliotecã. „Este o primãediþie ºi poate cã numãrulparticipanþilor la lecturã afost mai limitat, însã, mi separe o idee foarte bunã”, a spus Mihai Alexandru,actor la Teatrul Dramatic I.DSîrbu din Petroºani.

Pânã luni dimineaþã,oricine a putut participa laacest maraton de lecturã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE Aproape 30 de mii de lei pentru un

concurs de gimnasticã.Cupa Parâng organizatãde Clubul Copiilor dinPetroºani a devenit unconcurs la care iau partesute de gimnaºti de latoate cluburile din þarã.

În acest an, la Petroºaniva avea loc cea de-a X-aediþie a concursului, iar pentru asta ConsiliulJudeþean Hunedoara alocãaproape 30 de mii de lei.

“Clubul Copiilor ºiElevilor Petroºani propuneasocierea cu ConsiliulJudeþean Hunedoara în vederea realizãrii în comuna acþiunii de interes publicjudeþean Concursul Naþionalde Gimnasticã AerobicãCupa Parâng ediþia a X-a.efectuarea cheltuielilor

ocazionate de derulareaproiectului urmeazã sã se facã cu respectareaprocedurilor legale.

Suma de 28.500 lei va fiutilizatã pentru efectuareacheltuielilor”, aratã oficialiiConsiliului JudeþeanHunedoara.

În perioada anilor ºcolari2003 – 2015, copii de lacercul de gimnasticã aero-bicã de la Clubul CopiilorPetroºani sub îndrumareaantrenorului Adriana Popaau participat la numeroaseconcursuri de gimnasticãaerobicã interjudeþene,regionale, naþionale ºi inter-naþionale organizate decluburile ºi palatele copiilordin intreaga þarã. Începândcu anul 2006, la Petroºanise organizeazã Concursulnaþional de gimnasticã aerobicã “Cupa Parâng”.

Monika BACIU Monika BACIU

Maraton de lecturã la Petroºani

La Vulcan, ºahiºtii au plimbat ºi caii de lemn, ºi pe cei adevãraþiJoi, 21 aprilie 2016, copiii de la Secþia de ªah a C.S. Vulcan

s-au bucurat de douã sporturi: ºahul ºi echitaþia. Aceasta, cuocazia concursului de ºah ”Trofeul Parco Cavalli”, organizat încolaborare cu Asociaþia Parco Cavalli din Vulcan. Preºedinteleacesteia, Florin Petriºor Vrabie, a promis ºedinþe de cãlãrie gratuite celor care vor câºtiga concursul de ºah.

Lecþie despre tren, în locomotivãNu prea mai mergem cu trenul, iar generaþia tânãrã pare

extrem de atrasã de acest mijloc de transport în comun. Peasta au mizat ºi dascãlii de la ªcoala Avram Stanca din Petroºani,care au gândit o lecþie deschisã fix în garã, într-o locomotivã.Reacþiile copiilor au fost pe mãsurã.

CJH susþine gimnastica aerobicã

ªcoala 7 se înfrãþeºte cu Liceul„Nicolae Bãlcescu” din Ungaria

ªcoala Generalã nr 7 din Petroºani se va înfrãþi cuun liceu român din Ungaria. Protocolul va fi

semnat în scurt timp ºi, chiar din aceastã varã, vaavea loc un schimb de copii între cele douã comunitãþi, cea din Cartierul Aeroport ºi cea deromâni din oraºul Gyula din Ungaria.

Au trãit cu bune ºi releîmpreunã. Au sfaturi pentruoricine ºi, aºa cum spuneaºi primarul Ilie Pãducel, auconstruit aceste oraºe aleVãii Jiului, ori au formatcaractere.

Ei sunt exemplele comunitãþii ºi tocmai deaceea am vrut sã aflãm dela ei, cum le-a fost 50 deani împreunã. Una dintredoamnele felicitate deaceastã datã a fost învãþãtoare ºi a lãsat doaroameni frumoºi în urma sa.

„Au fost ani frumoºi, cuo familie împlinitã, cu copiirealizaþi. Nu am fãcut averi,dar am muncit pentru copii.

ªi am lãsat în urma meadouã cadre didactice înPetrila. Am cu ce mã mândri ºi nu mi-e ruºine, iarîn cãsnicie ne-am înþelesunul pe altul ºi, chiar dacãau fost mici divergenþe, aufost mici”, a spus una dintredoamnele sãrbãtorite laceas aniversar.

„N-am avut nici unsecret. Doar înþelegere,pentru cã am reuºit sã fimfericiþi alãturi de copii”, ne-a explicat un alt domn.„Avem 60 de ani împreunãºi mai am încã speranþã, cuviaþa vorbind. Toatã viaþaam muncit ºi îi mulþumesclui Dumnezeu, cã acum am

sãrbãtorit 60 de ani de cãsnicie”, a afirmat ºi undomn, care face parte din cuplul cu 6 decenii deexistenþã. „La o jumãtate de secol este exact ca laînceput. Cu respect,înþelegere, iubire ºi asta estetot ºi, mai ales, sã nu aisecrete unul faþã decelãlalt”, ne-a spus o altãdoamnã.

Toþi ne-au spus cã ar fiideal ca acum cupluriletinere sã reuºeascã sã seînþeleagã ºi sã fie maitoleranþi. Primarul IliePãducel, însã, ne-aspus cã are doar

oameni cu care se poatemândri.

„De când cetãþenii dinPetrila, m-au ales ca primar ºi, dupã ce am luataceastã iniþiativã, mã bucurdin suflet cã am avut posi-bilitatea sã le mulþumescpentru tot ceea ce au fãcut.Din aceast an îi sãrbãtorimºi pe cei care împlinesc 60de ani ºi pe cei care au 100de ani de viaþã ºi mai mult,cã am avut o doamnã carea împlinit 105 ani ºi am

sãrbãtorit-o ºi la 100 ºi la105 ani. Le mulþumesc ºitrebuie sã spun cã avempeste 720 de familii înPetrila ºi îmi doresc sã fietot mai multe familii care sã ajungã la aceastã vârstã”,a declarat Ilie Pãducel, primar Petrila.

Fiecare cuplu a primit ofelicitare, o ºampanie, ofloare, o ciocolatã ºi osumã de bani.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Aprilie 20166 Actualitate

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã”

Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul de

telefon 0731.254.100

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIREPROFESIONALÃ PETROªANI

- ORGANIZEAZÃ -CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA CASA

DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANIRelaþii la telefon 0724.157.808

S.C APA SERVVALEA JIULUI S.A

PETROªANI anunþã restricþii în furnizarea

apei potabile pentru

LUNI 25.04.2016 ÎN:VULCAN - între orele 09.00 -

14.00.

Zona afectatã: Str. Traian,Blocurile 1-17,14,16, Aleea Munciiblocurile A1, 2a-6a, 2b,C6,C7,C11,C12, C13, e1, e2, Mihai Viteazublocurile G3, G4, G22-G25,B1-B3, E1-E3, F8,F9.

Motivul restricþiei: Remedierepierdere în subsolul blocului C6, AleeaMuncii.

Mulþumim pentru înþelegere, Biroul de Presã S.C Apa Serv

Valea Jiului S.A Petroºani

“Merge nesperat debine programul. Peste400 de abonaþi ºi-aufãcut cont”, a declaratCostel Avram, direc-torul general al SCApaServ Valea Jiului.

Pentru cei care locuiesc laapartamente, undesunt ºi contoare descarã, serviciul decomunicare online a

consumului încã nueste disponibil, dar reprezentanþiisocietãþii iau în calculextinderea acestui program. Dupã ce înluna ianuarie 2016 adevenit funcþional ser-viciul de platã online afacturilor emise con-sumatorilor, Apa Serv

pune, astfel, la dispo-ziþia clienþilor ce locuiesc în gospodãriiindividuale ºi posibili-tatea transmiteriionline a consumului,pe lângã posibilitateavizualizãrii facturii, aplãþii online a acesteia,precum ºi a evidenþeiplãþilor efectuate.

I ndex transmis cu

un simplu click

Abonaþii societãþiide apã trebuie sãacceseze paginã webApa Serv, secþiuneaClienþi, la adresa webhttp://www.asvj.ro/cli

enti, sã intre contulcreat în prealabil ºi sã transmitã citireaindexului contorului.Indexul se poate introduce începânddin data de 25 pânã lasfârºitul lunii, perioadãîn care utilizatorulpoate chiar reveni,modificând valoareaintrodusã.

Dupã introducereaindexului contorului încâmpul galben, pentruvalidarea citirii se dãclic pe butonulSalvare index nou.

La introducereaunei valori a indexuluimai mici decât în lunaprecedentã, evidentgreºite, utilizatorul esteatenþionat: Index nouintrodus incorect!


Conturi online pentru transmiterea indexului la apãA paServ Valea Jiului a implementat

un nou program prin care clienþiice locuiesc în gospodãrii individuale ºicare au un cont creat pe paginã web ApaServ Valea Jiului, pot transmite online ºicitirea indexului contorului. Sistemuleste funcþional din luna februarie a acestui an, iar abonaþii societãþii de apãcare locuiesc în gospodãrii individuale aureacþionat prompt.

Cupluri de aur la PetrilaP este 700 de cupluri au primit distincþii ºi

premii în bani de la Petrila, acolo unde primarul Ilie Pãducel a reuºit în douã decenii sãîi felicite mereu pe cei care sunt un exemplu pentru societate. A fãcut la fel ºi acum, când le-aînmânat diplome de merit celor care au o jumãtate de veac, sau chiar mai mult, împreunã.

Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Aprilie 2016 Actualitate 7

Deputatul CristianResmeriþã vrea sã iacontact cu problemelecetãþenilor C ristian Resmeriþã este candidatul

Partidului Social Democrat la funcþiade primar al municipiului Lupeni, însãacesta vrea sã îºi facã cunoscutã ºi echipade consilieri în rândul cetãþenilor.

Astfel, în dupã amiaza zilei de joi, dupãînregistrarea candidaturilor pentru alegerilelocale din iunie, deputatul Cristian Resmeriþã,candidatul PSD la functia de primar la Primãriamunicipiului Lupeni, însoþit de o delegaþie depeste 200 membri ai Organizaþiei PSD Lupenia desfãºurat o primã acþiune pe strãzile dinmunoicipiul Lupeni. Mai exact, echipa care vaca candida la alegerile locale a fost în cartierulBãrbãteni, strada Viitorului ºi zona parculuiCAP, unde au stat de vorbã cu cetãþenii ºi le-au fãcut cunoscuþi candidaþii.

„Am alãturi de mine o echipã bunã, oameniputernici, bine pregãtiþi, cu care voi continuaderularea proiectelor pentru dezvoltareaLupeniului ºi am dorit sã mergem în faþa cetãþe-nilor pentru ca aceºtia sã îi cunoascã ºi dupãdata de 5 iunie, dupã câºtigarea alegerilor,împreunã sã facem front comun, locuitori ºiadministraþie ºi sã implementãm cele mai buneproiecte pentru oraºul nostru”, a declaratCristian Resmeriþã, candidatul PSD Lupeni lafuncþia de primar.


A nunþul fãcut publicvineri de Ministerul

Energiei, cum cã pânã în2018 exploatãrile miniereLonea ºi Lupeni trebuieînchise au înmãrmurit toatãzona, nu ºi oraºul Petrila,direct afectat. Ba dimpotrivã,aici a fost petrecere mare,toatã coloratã în galben, cãde, primarul Pãducel ºi-alansat candidatura pentruîncã un mandat. Da, amspus încã un mandat pentrucã acesta ar fi al ºaselea.

Toate minele dinPetrila au fost închisecu Pãducel primar

Petrila, cel mai estic oraº alVãii Jiului a avut funcþionale de-alungul timpului 4 exploatãriminiere: Lonea Pilier, PetrilaSud, E.M Petrila ºi E.M Lonea.Mii de oameni au mâncat opâine lucrând în subteranul lor ºitot atâþia ºacali ºi-au umplut vis-teriile tot de pe urma lor. Le-auumplut, însã nu au ºtiut sã se maiºi opreascã. Astãzi am ajuns însituaþia în care constatãm, cãci eprea târziu sã se mai facã ceva,cã toþi factorii de decizieîncepând de la primar ºi pânã laultimul miner au contribuit lalichidarea minelor din Petrila, ºiimplicit la lichidarea locurilor demuncã.

Prima exploatare minierã,Lonea Pilier, ce a aparþinutoraºului Petrila ºi-a oprit activi-tatea de extracþie încã din anul1994. Cinci ani mai târziu în1999, a doua unitate minierãavea sã se închidã ºi aici vorbimdespre Petrila Sud. Tot aºa ºirullichidãrii mineritului la Petrila acontinuat iar anul trecut înoctombrie, am asistat la înmor-mântarea minei Petrila, cea maiveche minã din Valea Jiului ºicea mai adâncã din Europa.Dacã cel puþin aþi sperat cãepisodul din 30 octombrie 2015de la Petrila este ultimul, ei binenu este aºa. În 2018, pe ultimaminã rãmasã în picioare, Lonea,cea care mai susþinea oraºul dintoate punctele de vedere, va fipus lacãtul, fãrã ca nimeni sã maipoatã face ceva.

Cu siguranþa vã întrebaþi ce auavut în comun toate acesteunitãþi miniere? Vã spunem noi,pe primarul oraºului Petrila, IliePãducel, cel care în toþi aceºtiani, în care rând pe rând mineledin Petrila s-au închis, a fost înfuntea comunitãþii.

Cu nu mai puþin de 5 man-

date la purtãtor adicã echivalen-tul a 20 de ani de primãrie,Pãducel a condus oraºul Petrila,l-a modernizat, l-a asfaltat ºi afost martor la închiderea tuturorminelor de pe raza s-a de competenþã.

Telefoanele insistente cãtreminister, vizitele pe nepusã masãdar ºi cele oficiale pe carePãducel le-a fãcut la Bucureºti, i-au lãsat rece pe toþi miniºtrii,care au dat ordin de închidere aminelor.ªi-a lansat candidaturaîn ziua în care s-aanunþat închidereaminei Lonea

Anunþul venit vineri, 22aprilie, de la Bucureºti, cum cãminele Lonea ºi Lupeni vor fiînchise nu a ajuns la urechile luiPãducel, care se pregãtea sã îºilanseze candidatura pe scenaCasei de Cultura ”LadislauSchmidt”, din oraº. Vizibilemoþionat, stresat cãci mai mariipartidului i-au fost alãturi dar ºimândru de realizãrile sale, totacelaºi din primul mandat, actualul primar, tot cel de acum20 de ani, Ilie Pãducel a evitat sãscoatã vreun cuvânt desprevestea sumbrã care avea sã aducãdezastrul la Petrila. Nu de alta,dar era pãcat ca frumosul eveni-ment, la care au participat mulþioameni, ce înainte de a intra însalã au semnat pontajul, sã fie tulburat de vestea închiderii mineiLonea, singura rãmasã înpicioare, pânã în 2018.Pãducel sperã la victoria care va continua dezastrul

Decizia închiderii minei Loneaeste categoricã, nu mai poate fischimbatã în vreun fel. Dar între-barea este ce facem ce acumîncolo? Ce facem cu minerii carevor fi daþi afarã din sistem? Cefacem cu nevestele care nu vormai avea ce pune pe masã? Cefacem cu tinerii ºi copii care vor

pleca din oraº, cât vãd cu ochii?Ce vom face nu ºtim... însã am fiputut face dacã, în Petrila, ar fifost vreun investitor, dacã am fiavut vreo fabricã, dacã ar fi existat un investitor care sã oferelocuri de muncã la cel puþin 10%din oamenii care vor rãmâne pestradã. Este tragic, ºi cel maitragic cã toþi petrilenii au fostmartori, an de an, ºi nu au fãcutnimic. Cât despre actualul primarPãducel, pot sã spun cã eu înlocul lui nu aº fi mândrã deloc cucele 5 mandate. De ce? Pentrucã înafarã de strãzi asfaltate,blocuri anvelopate, flori plantatenu am vãzut nimic. Nu am vãzuto alternativã, o intenþie, o ºansãrealã venitã în preîntâmpinareasituaþiei actuale, închiderea mineiLonea. Cu toate acestea, eternulnostru primar vrea încã un man-dat, vrea încã patru ani sã stea laprimãrie, vrea un viitor dupãcum spune sloganul sãu dinaceastã campanie: ”Mergemînainte. Dezvoltãm Petrila!”.Cum? Vã spune primarul în fluturaºul cu obiectivele dinviitorul mandat. De pildã Pãducelvede dezvoltarea oraºului prinextinderea iluminatului public,extinderea sistemului desupraveghere ºi monitorizare cucamere de luat vederi ºi achizi-þionarea de mobilier nou pentrulocurile de joacã pentru copii ºirepararea celor existente, acesteasunt doar câteva. Pãi domnuleprimar cine va mai avea nevoiede becuri pe stradã, dacã strãzilevor fi goale? Pe cine încãlzeºtecamerele de supraveghere, careºi aºa nu îºi au rostul, sau cine osã mai aibã nevoie de mobilierde joacã? Pensionarii poate, cãcicopii care vor mai fi în Petrila,din 2018 cu siguranþã îi vomputea numãra pe degete.

În aceste condiþii, ºi poate totcu Pãducel la primãrie în urmã-torii patru ani, Petrila are asigu-rat un viitor sumbru, asemãnãtorcu cel de la Aninoasa, dacã nu ºimai tragic.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

Pãducel - primarul în a cãrui mandate au fostînchise toate minele din Petrila

George David, dela baschet la fotbal

Unul dintre cei mailongevivi medici ai echipeiJiul Petroºani a fost GeorgeDavid. El a urmat unornume consacrate la Jiul înacest domeniu, ConstantinLepãdatu ºi Aurel Mãvilã,fiind alãturi de jucãtoriiJiului mai bine de zece ani.

Ca student la Timiºoara,George David (nãscut laObreja în Caraº-Severin) apracticat baschetul laUniversitatea Timiºoara ºiapoi la Aurul Brad ºi ªtiinþaPetroºani. A apãrut laPetroºani datoritãantrenorului Ion V. Ionescuîn 1974. A fost foarteataºat de echipã, fiind unliant între conducere ºi jucã-

tori, sprijinind mereumiºcarea sportivã din ValeaJiului.

A fost ºi primar alPetroºaniului între anii2000-2004. S-a stins dinviaþã în anul 2012, la vârstade 73 de ani.

Constantin Lepãdatu,un sfert de veaclângã echipã

Medic chirurg renumit,doctorul ConstantinLepãdatu s-a nãscut în anul1893. La înfiinþarea echipeiJiul în 1919 el avea 26 deani. În anul 1933 devinedirector al Spitalului dinPetroºani, devenind ºimedicul echipei de fotbal.S-a ocupat de problemelemedicale ale fotbaliºtilor înparalel cu meseria de doctorla spital, devenind medicemerit. În jurul anului 1955,când datoritã vârstei înaintate nu mai fãcea faþã

deplasãrilor lungi ºi obositoare în þarã, doctorulLepãdatu a renunþat lafuncþia de la Jiul. A încetatdin viaþã la vârsta de 77 deani, în 1970.

Aurel Mãrilã, doctorla Cupa României

Unul dintre medicii trupºi suflet alãturi de echipaJiul a fost doctorul AurelMãrilã, vreme de douãdecenii pe aceastã funcþie.Era recunoscut prin faptul cã nu se despãrþeaniciodatã de micuþa luiservietã în care þinea„piramidoanele” ºi „Diana”.A fost medicul echipei lacâºtigarea Cupei Românieiîn 1974.

Generaþia `90Dupã anul 1990, au

existat mai mulþi medici cares-au ocupat de traumele fot-baliºtilor de la Jiul. Asta nufãrã a aminti, dintr-o altãperioadã, în anii `60, pedoctorul Vasile Frânculescu,care a fost medic la CSMReºiþa (1964-1965), la Jiulactivând ºi ca antrenorsecund în ediþia 1967-1968.

Vivi Bãdulescu, medicspecialist stomatolog laSpitalul MunicipalPetroºani, a fost de mareajutor echipelor ªtiinþaPetroºani (rugby) ºi Jiul, dinpãcate fiind rãpus de oboalã la vârsta de 65 de

ani, în anul 2013.Actualul director al

Spitalului de la Vulcan,Claudiu Valas, a fost ultimulcare a mai îndeplinit acestrol la echipa Jiul, în posturãde divizionarã „A” ºi „B”,pânã în anul 2009. Au fost„ultimii mohicani” ai medi-cinei, implicaþi în viaþaechipei Jiul Petroºani.

Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Aprilie 20168 Sport

Scriu aceste rânduriînainte de Steaua –Viitorul, Pandurii –Dinamo sau... HerculesLupeni – Jiul Petroºani.Nu aºtept mare lucru de

la unul dintre acestemeciuri. Încã nu mã pot„dezlipi” de acelneverosimil Steaua –Dinamo (2-2) din semifi-nala Cupei României,

cu nebunul ãla deBourceanu care a datparcã dimensiunea aceea ce este acumSteaua Bucureºti sauFCSB cum ironic îi spunalþii. Într-adevãr, Steauaeste acum ca un piandezacordat, unde nimeninu mai ºtie cum ºi peunde sã-ºi bage degetelesã-l repare.

Cu puþin „noroc”,Steaua pierde ºi locul 2.Repet, nu ºtiu încãrezultatele la Steaua –Viitorul ºi Pandurii –Dinamo, dar e groasãrãu pentru artileria luiReghecampf. Una pestealta, zilele lui Reghe suntcam pe terminate laSteaua. Mereu bosum-flat ºi nesatisfãcut (sic!)

de nimeni ºi denimic, mareleantrenor dinregatul lui Becaliar cam trebui sã-ºi caute vreoechipã prin Las Vegas oriSanta Barbara.Cã tot are omuldomiciliul peacolo.

Henþ cu mâna Uºor cu pianul, cã se rupe balustrada!

DOCTOR LA JIUL PETROªANID acã despre jucãtori, conducãtori sau antrenori se mai scrie

câte ceva în presa sportivã, despre aºa-ziºii oameni din linia adoua se ºtiu mai puþine lucruri. Printre cei oarecum lãsaþi în umbraperformanþei sunt cei care sunt aproape de suferinþa jucãtorilor pe gazon, doctorii. Sau, generic vorbind, cei care asigurã asistenþamedicalã la echipã.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Dr. Adrian Roºu, mediculJiului din anul 2002

CVJ NR. 1091 LUNI 25 APRILIE 2016

Documents

Transcript of CVJ NR. 1091 LUNI 25 APRILIE 2016