Cutremurele Din România
2
Cutremurele din România Multe din cutremurile petrecute petrecute în România au fost consemnate încã din secolul al XIV-lea – al XV-lea în cronici şi documente. Unele dintre ele, în 1472, au provocat mari avarii în zona mãnãstirii Neamţ, iar în 1677, la Bucureşti s-a prãbuşit biserica Bãnãţia. În ziua de 26 octombrie 1802, ,,cutremurul cel mare”, a dãrâmat multe case şi foişorul Turnului Colţei din Bucureşti. Atunci ,, pãmântul se legãna ca o barcã pe valuri ”. Prin unele crãpãturi fãcute în scoarţã s-au produs emanaţii de apã şi de gaze. Pe o arie întinsã s-a simţit cutremurul de la 31 ianuarie 1838, cu epicentrul în Vrancea. La 31 august 1894, urmãri mai grele s-au înregistrat în judeţele Tecuci, Vrancea şi la Bucureşti. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 s-a produs la orele 4,39 dimineaţa. Zguduirea s-a simţit intens pe o suprafaţã de 80.000km 2 , cuprizând mai ales sudul şi estul ţãrii,având focarul în Vrancea. În zona epicentralã s-au inclus: sudul Moldovei între Bârlad, Galaţi, Curbura Carpaţilor (Focşani- Mãrãdovei între Bârlad – Galaţi, Curbura Carpaţilor şi nord-estul Munteniei unde seismul a atins intensitatea de gradul 10, iar la Bucureşti 9. Mari distrugeri au avut Coela Ponci, Foeşani, Mãrãşeşti, Lapãtari, Neculele, Bârlad, Galaţi, Urlaţi, Câmpina. La Bucureşti s-a prãbuşit blocul ,, lorlton ” cu 12 etage,chiar în timpul primelor oscilaţii. Distrugerile au fost mãrite şi
-
Upload
anahiti-atena -
Category
Documents
-
view
29 -
download
0
Transcript of Cutremurele Din România
Cutremurele din România
Multe din cutremurile petrecute petrecute în România au fost consemnate încã din secolul al XIV-lea – al XV-lea în cronici şi documente. Unele dintre ele, în 1472, au provocat mari avarii în zona mãnãstirii Neamţ, iar în 1677, la Bucureşti s-a prãbuşit biserica Bãnãţia. În ziua de 26 octombrie 1802, ,,cutremurul cel mare”, a dãrâmat multe case şi foişorul Turnului Colţei din Bucureşti. Atunci ,, pãmântul se legãna ca o barcã pe valuri ”. Prin unele crãpãturi fãcute în scoarţã s-au produs emanaţii de apã şi de gaze. Pe o arie întinsã s-a simţit cutremurul de la 31 ianuarie 1838, cu epicentrul în Vrancea. La 31 august 1894, urmãri mai grele s-au înregistrat în judeţele Tecuci, Vrancea şi la Bucureşti. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 s-a produs la orele 4,39 dimineaţa. Zguduirea s-a simţit intens pe o suprafaţã de 80.000km2, cuprizând mai ales sudul şi estul ţãrii,având focarul în Vrancea. În zona epicentralã s-au inclus: sudul Moldovei între Bârlad, Galaţi, Curbura Carpaţilor (Focşani- Mãrãdovei între Bârlad – Galaţi, Curbura Carpaţilor şi nord-estul Munteniei unde seismul a atins intensitatea de gradul 10, iar la Bucureşti 9. Mari distrugeri au avut Coela Ponci, Foeşani, Mãrãşeşti, Lapãtari, Neculele, Bârlad, Galaţi, Urlaţi, Câmpina. La Bucureşti s-a prãbuşit blocul ,, lorlton ” cu 12 etage,chiar în timpul primelor oscilaţii. Distrugerile au fost mãrite şi de un incendiu provocat de un rezervor de pãcurã din subsolul clãdirii.
În urma acestui cutremur, în 1947, s-a trecut la aplicarea unor serioase mãsuri în construcţiile antiseismice. Cutremurul din 4 martie 1977 a fost considerat ca unul dintre cele mai puternice de pe continent, dupã 1940 şi chiar ale actualului secol. Capitala şi 9 judeţe au fost cele mai afectate.S-au înregistrat 1570 morţi şi 11.300 accidentaţi din care 854 mai grav. Cutremurul s-a soldat şi cu mari pagube materiale prin avarierea gravã a 39.900 locuinţe, lãsând fãrã adãpost aproare 35.000 familii. Alte zeci de mii de imobile şi unitãţi economice au suferit avarii serioase. Oraşul Zimnicea ca şi un însemnat numãr de sate au fost de aproape 10 miliarde lei.
