Colectia dezastre naturale - Cutremurele

ARISTOTEL Aristotel (384-322 iHr) marele

filozof ~i om de ~tiina grec tredea ca Pamintul se dezvoltase

ca 0 fiina vie pina a ajuns 10 dimensiunile sale aduale EI considero de asemenea co planefa

noosfro sflncooso ero sfrobofufa de pe~feri subferane In cOle erau ospirafe vlnfurile

planefei Gnd focul din inferiorul Piimlnfului incolzea vinfurile dincolo de un onumif puncf acesfea explodau Arisfofel

credea co ocesfe explozii provocau cufremurele Abia dupo mi i de ani oamenii

de Ifiin)o au lncepuf so descopere couza realo acUfremurelor

CE ESTE UN CUTlEMUR

Un cutremur este 0 zguduire a Paminshytului cauzata de miJcarile produse sub nivelul scoarfei terestre Un cutremur

puternic poate duce la dorimarea dodirilor a podurilor ~i a altor structuri provocind numeroase pagube ~i pierderi de vieti omene~ti Suprafata Pomintului este formatO dintr-un strat exterior de stinci care reprezinto scoarta Aceasta este imporshyritO in portiuni ce se inlind pe suprafete imense care se irnbino ca un uria~ mozaic Aceste portiuni numite ploci tectonice se mi~co lent frecindu-se una de alta comprimind ~i intinzind rocile ~i cauzind mari acumulori de presiune Gnd aceasta ajun ge extrem de mare rocile subterane plesnesc ~i se deplaseazo Eliberorile de presiune se propago sub forma unor unde de ~oc ce produc un cutremur ~i fac Pomintul so se zguduie la suprafal0 In fiecare an au loc in intreaga lume cea 11 milioane de cutremure dintre care 34 000 sint destul de puternice pentru a se face simtite

MUN TII ANII Anzii constituie eel mai lung Ian muntos din lume strabatind intreaga America de Sud pe o lungime de 7 200 kmMuntii au apo ruf In urma ciocnirii Plocii Oceanice Nazca cu Placo (ontinen falo SudshyAmericano in 1970 un cufremu r din lorgul cooslei peruo ne 0

provoco t 0 aluneca re de leren pe 0 cu ime andino foa rtelnalto Ii mai mu lt de 66 000 de oameni au fost uci~i

Dincolo de scoara terestra se afla 0 manta moale formata din roca fierbinte parial topita

Nucl eu l pomintului este compus di nfier Ii nichel ~i este solid in ce ntru l sou Scoa~a pooteajunge ~ i 10 grosim i de 70 km sub

muntii cei mai inal ti Majaritatea cutrem ure lor l~ i au ariginea 10 nivelu l scoa ~ei nu departe de suprofa to dar uneori ele pot aporea 10 distante mult mai mari shy plno 10 700 km - de

suprofata pomlntului

aceastli fotografie aunei vci

continentalii moi grooso acope

DINCOLO DE SCOARTA TERESTRA

Unele dintre eele mai mari cele doua placi se cioen

19COOlce se mi~cij rocile ~i

ojunge extrem Eliberorile de

Radle din care se compun pliidle tectonice sint formate din mai multe straturi lind plod Ie se mi~cjj stroturile sint impinse trose lndoite sou increlite fo~ele subterane sint urio~e dar mi~corile de

10 suprofoto sint oproape imperceptibile ~i incretirea poote duro mii de SIralurile care se increlesc sinl laarle clar ariilale in ani Doco stroturile sint alit de mult indoite In cit pot so se rupo ele

aceaslii loogralie a unei viii uscale de riu din Namibia formeozo 0 folie

MUNTII ANZI Anzii constituie cel mai lung lant muntos din lume striibiitind intreaga Americii de Sud pe a lungime de 7 200 kmMunlii ou oporut in urmo ciocnirii Plocii [ Oceonice Nozca cu Ploeo (onti nentolo Sudmiddot Americana in 1970 un cutremurdi n lorgu l coastei peruone a provocot 0 oluneeo re de teren pe 0 culme ondina foorte inalto ~i moi mult de 66 000 de oomeni ou fost uci~i

PLACI TEClONICE CARE SE DEPLASEAZA UNELE SUB ALlELE Unele dintre cele mai mari cutremure din lume apar in regiuni in care una din pliicile scaartei este impinsii sub alta sau cind

cele dauo plod se docnesc intregul proces se numete subducie in generol 0 ploco oceanica ocoperito de opo se love~te de uno cantinen to lo moigrooso oeoperito de uscot Ploco oceonico moi joosa se deploseozo sub ceo continentolo moi inaIto topindu-se ostfel porti dinombele

ploci ~i creindu-se vulconi ~i cutremure

J

I

l

gt

Aeeasfa este 0 imagine prin sateit a n Cercuui de Foe a Paeifieului Loeurife in core au loc eutremure mari sint marcate cu r01u iar

marginife pliicitor sint trasate cu goben

PLACILE TECTONICE Placile care formeaza scoarfa terestra sint in continua mi~(are dar nu se deplaseaza cu mai mult de (ifiva (entimetri pe an Totu)i oceste mi)cori u)oore provooco oporiio cutremurelor )i 0 vulconilor crelnd In ocelo)i timp lonuri munloose )i gropi oceonice adlnci liniilede pe harto

oro to unde se oRa morginile plocilor tectonice -Iocuri In ca re opor mojoriloleo cutremurelor r

Sao Miguel este cea mai mare dintre insulele care alcutuiesc Arhipelagul Azorelor Acest grup de insule vulconice Ie

ofla In Allonticul de Nord 10 cco 1300 km sp re vest de coosto Portugoliei Ele sint plosole pe crestele lonului muntas din mijlocul Atlonlicu lui un lon

muntos subocvotic fo rmat di nroco top ila 0 dota cu Indeportoreo plocii americone de ceo eurosiotico )i de ceo africono Insulele slnt continuu

zguduile de culremure

4

FRETU

Cu aproximatiJ nume Robert referitoare la

Mediteranei EI ainr descoperit ni~te structl ~tim acum (a aproxim lume opor intr-o zona deoorece este impinzit

in 1556 UI

de oame aproape in 000 de oome nord-estul 10

ora)e core de[ un numBr

aproape unii ( cutremurele p

in (ulrem

Itali priibu~irea

a Bazilicii SI din Assisi shy

au cozut a oameni printr colugori fronei

fresce semn fiind distru~

frescele slnt r bucoto cu bur

~

PRETUTINDENI IN LUME

Cu aproximativ 1SO de ani in urmo un inginer irlandez pe nume Robert Mallet a in(eput 50 (uleago informatii referitoare 10 lo(alizarea exado a (utremurelor din jurul

Mediteranei EI a inregistrat pe 0 horto aproape 7000 de cutremure ~i 0

descoperit ni~te structuri recurente dor nu 0 ~tiut cum so Ie interpreteze Noi ~tim ocum co oproximativ trei sferturi din cutremurele petree ute in intreogo lume opar intr-o zona a Oceanului Pacific numito Cercul de Foe 01 Pacificului

NOUA ZEELANDAdeoarece este impinzitO de vulcani activi 0 altO centuro vulconico palcurge Este posibil co eruptiasudul Europei ~i Asia de la vulcanului Ruapehu in 1996

Marea Mediterano prin Orientul so fi fost cauzalo de un culremur Ploco Pacifica Ii ceo IndoshyMijlodu ~i Himalaya pino in oustraliono se intilnesc in opropiere de

Indonezia Cele douo centuri cumult de citiva (entimetri pe an insulele Noii Zeelonde Aceoslo gropi oceonice odinci liniile de pe harto activitate seismico intenso se coliziune provooco numeroose

cutremure Ii vulconi ln Nouointilnesc lingo Insulo Nouo Zeelondo ou locoproximotiv 400 de

Guinee Ambele sint situate la culremure onuol dOl numoi

marginile unor plod tectonice aproximaliv 100 dintle ele sint destul de putelnice penlru a Ii simile

CHINA In 1556 un cutremur a ucis 830 000

de oomeni in centrul Chinei numor aproape incredibil ln 1976 eel purin 240 000 de oomeni au fost uci~i de un cutremur in nord-estul Firii Astozi in Chino exislo multe

oro~e core depolesc un milion de locuilori Cind un numor more de oomeni troiesc foorte

oproope unii de ollii in sou lingo clodiri inolte cUlremurele prezinto un ri se foorte more pentru

ocelio

STAHLE UNITE Reelfoot Lake in

In 1997 0 serie de Tennessee a fost creat de cutremure din cenlrul cutremure in secolul 01 XIXshy

Italiei au dus 10 lea in 1811 Ii 181 2 cutremurele probu~irea unei porti din sudul Sialelor Unile ou losl alit

a Bazilicii Sf Francisc de puternice incil ou focut fluviul

din Assisi Zidurile core Mississippi so curgo invels in

ou cozut ou ucis potru amante timp de 0 jumolale de 010 oomeni printre care Ii doi Apa fluviului s-o scu rs in podulico lugori froncisconi multe ofole pe terenuri joase Ii a creot

fresce semnole de GioNo noi lacuri Unele moi exislo Iifiind dislruseln prezent

ostozi Se spune co zguduituri le frescele sint refocute cu glijo erou atit de pulernice incil ou bucoto cu bucoto Ii reslourole inceput so boto ciopolele de 10 sine

in Boston 10 1 700 km deporlare

j

FALlIcm SE MAREsc

Din cauza mi~carii ~i ciocnirii placilor tedonice rocile sufera

presiuni atit de mari incit uneori ele plesnesc Aceste locuri se numesc falii ~i liniile de-a

Dovado clorii a unei falii orizontale lungul carom se formeaza faliile se numesc a poate constitui marcajul rutier linii de falie Faliile mari pot fi foorte odinci ~i

din aceastii fotografie (lingii Landers California in 1992) se pot intinde pe continente intregi Cele mai

Cutremurele care au loc de-a lungul mari falii din lume co ~i cele mai mari liniilor orizontale au un efect

cutremure se formeaza 10 marginile placilordevastator asupra cliidirilor 1i asupra altor structuri ele fiind Unele dintre faliile mari fac so se deschida

destul de obi1nuite in California Pomintul atunci cind se mi~co ior oltele foe so China sou Turcia

se ridice sou so coboore mari suprafete de pamint Dupa un cutremur cind energia a fost deja eliberata masele de roca aflate de ambele parti ale foliei se unesc intr-o pozitie nouo Presiunile care au provocat cutremurulincep so se formeze din nou ~i so creasco pina cind provoaco eventual un nou cutremur

i~ Islanda 0

priipastie adincii marcheazii locul in

care marginea esticii I

a Pliic Nordshyamericane (in partea stingii a fotografiei) intilne1te marginea I

vesticii a Pliieii Eurasiatice (in partea

dreaptii) Cele douii I pliici se indepiirteazii

cu 25 cm pe on miirind liifimea Atlanticului cu

acelea1i dimensiuni

6

VALEA MARII fALII Din Morea Ra~ie pini in Mozambic un sistem imens de falii

briizdeazii adine suprafaa Afrieii de Est In anumite locuri Morea Folie ajunge 10 lOO km lolime Aid se potintilni unele dintre cele mai spectaculoase peisaje din Africa induzind lacuri ~i vulcani Mi~djrile plocii africane ~i ale celei

somaleze au modelot ceo mai more parte a voii iocind pomintul so se deschido tot mai mult In Kenia acest lucru se intimplo de miide ani

DIFERITE TIPURI DE FALII Existii tipuri diferite de falii in funcie de mi~carea racilor ~i ele se dasificii in trei mari grupuri 0 folie normalii apare

atund tind tensiunile din seoara terestrii separii douii blocuri de rocii astfel intit un bloc alunecii in jos de-a lungul faliei Gnd tensiunile imping douo blocuri unul spre ollul unul dintre blocuri este fo~ot so se ridice de-o lungul foliei formind osriel 0 folie inverso Foliile orizontale

se formeozo cind blocurile de roco oluneco unul pe lingo ollulloterol

NORTHRIDGE 1994 La ora 430 in dimineata zilei de 1 ianuarie 1994 un cutremur a zguduit ora~ul Northridge la 30 km spre nord de Los Angeles Cutremurul core adurot 20 de secun de adistrus 10 poduri rutiere si a dus

10 lnchidereo a trei outostro zi im portan te $aizeci de oameni au fast ucisi si 25 000 au

ramo sforo locuinto Northridge esteplosot pe 0

folie core pornes te din folio Son Andreas si se lndreapto spre ocean

FALIASAN ANDREAS

UnUI dintre cele mai vestite fenomene geologice folio Son Andreas se deschide de-a Iungul

coastei Padficului in California Statele Unite Aceasto folie orizontala are 0 lungime de 1200 km afllndushyse 10 granita dintre cele doua plod Pacifica ~i Nord-americana Cele doua plod aluneca In mod constant una pe Ill1ga aha cite 5 cm pe an Multe alte falii mai mid strobat regiunea unele aVlnd legatura cu folia San Andreas Aceasta este una dintre zonele cele mai expuse 10 cutremure din Intreaga lume aid fiind Inregistrate mai mult de 20 000 de cutremure anual

Copiii din California sint obi~nui1i cu exercilile de apiirare impotriva cutremurelor aceastii ameninlare fiicind porte din viola lor cotidianii ~i

din utina ~colaii

SAN FRANCISCO 1906 Un cutremur devastator a zguduit ora~ul San

Francisco la ora 512 in ziua de 18 aprilie 1906 Cutrem urul aoiuns so dureze oproape 1minut coci folia Son

Andreas aoluneca t cu cco 6 m de-o lungu l a 430 km din lungimea so Au fast distruse aproximoti v28 000 de ciodiri strozi lntreg i

aiunglnd niste rui ne Di ntr-o populatie de 400 000 de locuitori cel putin 3000 de oameni au fost ucisi si 225 000 au roma sfaro

ado past

supralncolzite revile de opo au fost cutremur 10 marginile orosului apa

sti ngerii incendiilor deveni nd osriel foorte sou chior inexistento Incendiile nu au

stinse timp de trei zi le supro vietui tarii I

aiungii In zone sigure aAate doar In

San lungul

devastator a zguduit ora~ul San ora 512 in ziua de 18 aprilie 1906

sO dureze oproope I minut coei folio Son co cco 6 m de-o lungul 0 430 km din lungimeo

oproximotiv 28 000 de clodi ri stroli Intregi Di ntr-o populotie de 400 000 de locu itori cel

oomeni ou fost uci~i ~i 225 000 ou romos foro odopost

Aceasta harta arato cum Mia San Andreas strabate coasta calilorniano Oceanul Pacific 1i (1ia de pamint allata la vest de lalie se 0110 pe placa pacilica ce se deplaseaza spre nord-vest Restul teritoriului se

deplaseazo U10r spre sud-est Los Angeles cu degpopulafie de 145 milioane esle loarte

aproape de lalie iar San Francisco este a1ezat chiar pe lalie

FRISCO iN FLACARI in 1906 majoritatea diidirilor din San

Francisco care au rezistat cutremurului nu au putut rezista incendiilor Multe

dintre ocesteo ou fost coulote de sobele suprolncolzite revile de opo ou fost sportede

cu tremur10 rnorginile oro)ului opo necesoro stinge rii incendiilor devenind ostlel foorte putino

sou chiOf inexislento Incendiile nu ou putut fi slinse timp de trei zile suprovietuitorii lncercind so

ojungo In zone sigure ollote door in oforo oro)uluL

Folia San Andreas poate Ii vozuta loarte clar din aer co 0

cicatrice adinca la supralala pamintului Oamen de 1tiin1a cred ca cele doua capete ale laliei San Andreas - Cape Mendocino la nord de San Francisco 1i Imperial Valley la sud de Los Angeles - pot Ii 1 mai periculoase decit Mia insa1

9

c

IO

~~=--HIPOCENTRU

SAU FOCAR

HIPOCENTRU $1 EPICENTRU Hipocenlrul (focarul) unui culremur se afla 10 more adincime in punctul de pe

folie in core rocile plesnesc ~i se mi~ca Epi centrul este punctul de 10 suprafoto pomlntului allot exact deasupro hip ocentrului Adeseori undel e seismice nu se prapogo 0111 de simplu pe cit

poreai ci undel e pot fi di storsianate dnd trec de 10 un tip de roco 10 oltul ~ i undele de odlncime pot fi tron smise din nou spre adlncul pomlntului cind oiung 10 suprofato

ALASKA 1974 La 27 marlie 1964 un culremur a lovil ora~ul Anchorage din Alaska provocind o alunecare de leren ~i ucigind 131 de oameniCosele ce fu sesero constru ite pe ro ca

friobilo ~ i pe po mint au fa st purtote 10 mori di stonte de olunecoreo de teren - unele chior 10 diston te de 600 m Ep ice ntrul a fast descoperi t 10 130 km de An chorage ior hipocentrullo 20 km

ornn cime lula de suprofota Cutremurul a COUlot ~ i

un fen omen de tip tsunami (vezi p 16-17) core a lovit coosto Alo skai cu voluri moi lnolte de

5 m oiunglnd plna In California

putin dedt solul n Cind rocile incep SO propoga de obicei un inointe de cutremurul cutremure ~i constituie pentru 0 couto un loc

UNDE SEISMICE

Locul subteran exact in care placile tectonice se ciocnesc ~i produc un cutremur se nume~te hipocentru

sau locar Acest loc se poate afla 10 mii de kilometri sub pamint sou sub apa Mi~carea rocilor genereaza vibratii numite unde seismice care se propaga in toate directiile pornind dinspre hipocentru Undele seismice se mi~ca foarte repede iar noi Ie simitim cind ojung 10 suprafata Ele ajung 10 mognitudinea moxima In punctul de 10 suprofata aflot exoct deasupra hipocentrului (epicentrul) (u cit se indeparteaza de hipocentru undele devin mai slabe Distrugerile provocate de unde le seismice depind in oarecare masura de tipul de roci core alcatuiesc suprofata ce transmite vibratiile Granitul sou straturile mosive de

ALASKA1974 gresie de exemplu se zguduie mult mai La 27 marlie 1964 un culremur a lavit putin decit solul nisipos aflat de obicei Iinga riuri ~i pe coasta oraJul Anchorage din Alaska provocind Gnd rocile Incep sa plesneasca de-a lungul unei fa Iii se oalunecare de teren ~i ucigind 131 de propoga de obicei un cutremur moi slab sou chior moi multeoameni Cosele ce fusesero conslruile pe roca

friobilO ~i pe pomlnl au fosl pu rtole 10 mori Inainte de cutremurul principal Aceste zguduiri slnt preshydislonte de olunecoreo de leren - unele chim 10 cutremure ~i constituie un avertisment pentru oamenii din zona dislonte de 600 m Epicenlrul 0 fosl descoperit 10

pentru a cauta un loc mai sigur130km de Anchorage iar hipocentrullo 20 km odlncimefo to de suprofo to Cutremurul a couzat ~ i

un fenomen de li p Isu nomi (vezi p 16-17) core a lovil cooslo Aloskoi cu volu ri mai Inolle de DISTRUGERI LA MARl DISTANTE

5 m oiunglnd plnoln California intr-o seara din 1989 la 504

~gl7i 7~ _S ~ pm paminlul a incepul sa se rilmiddot ~ ~L - ------1i - ~ zguduie pulernic in San

Francisco ~i acesl fen omen a dural 15

secunde Mai mull de 28 000 de case au fosl dislruse 63 de oameni u ci~ i ~ i oproape 4000 de oomeni roni)i Oome nii de

~I i into au descoperil ul terior co epicentrul se otiose 10 130

km spresud de Son Francisco In muntii Sonto Cruz

UNDE DE ADiNCIME Vibrofiile core se propoga in oancime pornintl

tlinspre hipocentrul unui cutremur se numesc untie tie oancime Ele sint tie tloua leluri untie primare

(sou untie P) 1i untie secuntlore (sou untie 5) Untlele Pse propoga moi repeae cu oproximotiv

21 600 km h (viteza tie multe ori moi more tlecit vitezo sunetului) Ele imping 1i trog blocurile

tie roca blocur core se mi1ca osemeneo vogoonelor unui tren extrem tie roptI Untlele 5 zgutluie rocile in sus 1i in jos precum ~ loterol

lacintlu-Ie sa se m1te osemen unu 10rpe

~j-((I ---jll~J UNDA P

( UNDA 5

UNDE DE SUPRAFATA Lo suprmofa exsta tot tloua leluri tie untie

seismce purtintl numele oomenor tie 1tnfa core le-ou tlesus Undele Rayleigh se m1ca in

sus ~ in jos in tmp ce undele Love core se tleploseoza tlrept inonte impng rocile loterol Untlele tie suprolofa sint mo lente tlecit cele tie

oancme tlor ele provooca cele mo multe pagube structuror tie 10 suprolofa tocmo

tlotorta loptulu ca ou nevoe tie mo mult tmp pentru 0 se propago

UNDA RA YLEIGH

UNDALOVE

II

Un seismograf modern inregislreala mi1carile paminlului pe 0 coala de

hirlie fixata pe 0 oba rolaliva Liniile sinlsoidae relullale acalliesc 0

seismograma (vezi supra) care poale fi sludiala in forma grafica liparita sau pe ecranul unui compuler Cu cit

este mai mare culremurul cu aliI mai mari sint 1i mi1carile paminluu 1

mai inalle snlsoidele seismograme

Pentru a miisura cele mai mari cutremure seismologii folosesc ~i scara de magnitudine a momentului Aceasta se bazeazo pe lnregistriirile morimii Jaliei ole mi$corii 10 suprafo)o$i ale duratei cutremurului Graficul rezultat este oproximotiv acelo)i cu cel reolizot pe

scara Richter plno 10 mognitudineo 7 Ceo mai more mognitudine a momentului lnregistrato vreodato a fast

oceeo de 95 pentru un culremur ce 0 ovut loc pe coasto chileanoIn 1960 core 0 provocat )i erup)ia unui vulcan si 0

ucis 5 700 de oomeni Mognitudmeo oceslui cutremur pe scora Richter 0 fosl 83

SCAR ARICHTER Sesmalogul american Charles F Rchler (1900shy

I985) ~-a dezvollat sstemul de masurare in 1935 Fecare

numiir de pe scara Rchter repreznta 0

cre~tere de zece or a m~ciiror terestre inregstrate de sesmograf Astfel intr-un cutremur de magnitudne 7 pamintu se m~cii de 100 de or ma plternc dect ntr-unu cu magnitudinea 5

MAGNITUDINE DESCRIERE MEDIA INTENSITATEA PE AN LiNGA EPICENTRU

100000 iNREGISTRAT DAR NU ~I SMTIT0- 2-2 300000 iNREGISTRAT DAR NU ~I SIMTIT

3-3 MINOR 40000 SMTIT DE UN

4-4 U~OR 6200 SMTIT DE MULTI

5-5 r10DERAT 800 PAGUBE U~OARE

6-6 PUTERNIC 120 PAGUBEMARI

7-7 MAJOR 18 DISTRUGATOR

B-B FOARTE PUTERNIC I iN 10middot20 DE ANI DEVASTATOR

DINE DESCRIERE MEDIA INTENSITATEA PE AN I LiNGA EPICENTRU

9 700000 iNREGISTRAT DAR NU $1 SMTIT

9 300000 iNREGISTRAT DAR NU $1 SMTIT MINOR 40000 SMTIT OE UNII

9 U$OR 6200 SMTIT DE MULTI MODERAT 800 PAGUBE U$OARE PUTERNI( 120 PAGUBE MARl MAJOR 18 DISTRUGATOR

9 FOARTE PUTERNIC I iN 10-20 DEAHl DEVASTATOR

MAsuRATOru amenii de ~tiinfii spedolizaJi in studiul (utremurelor se numes(Oseismologi_ Ei folosesc instrurnenle

de masura numite seismografe sou seismometre pentru a Inregistro structuro undelor seismice ~i a prevedeo forto ~i

duroto fiecarui cutremur inregistrarile se culeg din moi multe puncte diferite ostfellnclt so se poota

locolizo corect hipocentrul ~i epicentrul Forto mi~carilor unui cutremur stobilila pe SEISMOGRAFUL LUI MILNE bozo efectelor ~i pogubelor provocote este Inginerul ~i seismologul britanic

John Milne (1850-1913) a devenitredota sub forma unui numar pe 0 scora_ 0 profesor de geologie la

prima ostfel de scora a fost inventota de Universitatea din Tokio ~i in prima Giuseppe Mercolli In 1902_ Astazi ceo moi sa zi in Japonia a fost intimpinat

de un (utremur Mi lne a lncepu t SO -iicunoscuta closificore a cutremurelor este scara creeze propriul seismogrof core lnregistro

Richter core folose~te masuratorile reolizote miico rile unui pendul mai lntli pe 0 hlrtie

de seismogrofe pentru a descrie ~i campara afumatoii mai apo i pe un fil mfo tog rafic Milne 0 lnreg istrot rezultotele 0 mo i mult deforto ~i dimensiunile cutremurelor 8000 de cutremu re door In Ja po nia A pus bozele unei Societoti Seismologice In 1880 - primo orgonizatie de acest tip din lume

Acest instrument a fast inventat in iurul anului 130 d_Hr_ de un astranom ~i matematician chinez pe nume IlCLII--==

Chang Heng (78-139 d_Hr) in interiorul vasului se ofa un pendul care era

acfionat de orice mi~care a pamintului Pendulullovea bila de bronz plasata

in gura unuia tlintre dragoni Silo cadea in gura unei broa~te Pozifia

acestei broa~te arata direcfia din care se propaga cutremurul Se

spune ca in anul 138 dHr seismograM i-a permis

lui Chang Heng sa anunfe un cutremur

putemic ofat 10 600 km distanfa cu mult

inainte co ve~tile

despre distrugerile pro vocate de acesta sa aiunga aause ae mesageri

calare

IJ

LISABONA 1755

In dimineata zilei de 1 noiembrie 1755 0 mare parte a (elor 275 000 de

(etoteni ai Lisabonei se aflau in biseri(o aprinzind luminori pentru Sorbotoarea Tuturor Sfintilor La 940 credincio~ii din catedrala portughezo centrolo au auzit deodato un zgomot asurzitor Cotedrola s-a zguduit ~i oomenii ou fugit In strado pentru 0 vedeo cum pomlntul se ridicoln mi~cori ondulate Clodirile din tot oro~ul ou Inceput dintrshyodoto so se dorlme uciglnd mii de

oomeni Multi suprovietuitori ou fugit spre port dor ocolo ou privit (U oroare cum se ridicou vol uri urio~e pe fluviul laio dinspre Oceonul Atlantic Primul dintre ocestea 0 lovit portullo oro 11 00 Dor ce ero mai rou obio urmo in cHeva ore sobele suprolncolzite ~i lompile de iluminot ou provocot incendii rosplndite ropid de vlnturile puternice Un incendiu urio~ 0 cuprins oro~ul orzlnd toote rOl11o~itele din lemn ale clodirilor precum ~i corpurile celor decedoti Acest cutremur teribillmpreuno cu inundotiile ~i incendiile core ou

~~rrEJB

KANT

inainte de (utremur (u zile la Cadiz un port

nu depart de pamintul s-a umplut de care au ieJit bruse din

Aceosla nu era primo davadii compo rtamente ci udate ale sou inseclelor Inainte de cutremure

olte lipu ri de dezastre ~i eo a foarte importantii pentru oomenii

LlSABONA MODERNA Lisabana a fost rapid

re(onstruitii dupii (utremur ~i ea are astiizi 0 populatie de 18

milioane ~i este un ora~ foarte (iiutat de turi~ti Porleo moi veche a oro~u l ui are stroziIngusle Ii obrupte dar In cortierele noi slnl slrozi drepte lorgi ~i

piele spa)ioose Docurilese Inlind pe a distonto de 10 km pe molul oceonului In 1966 s-a construit un pod cu suspensie

peste fluviul lajo

urmat au ucis oproximotiv 60 000 de oomeni

LISABONA 1755 DIN ROMANUL CANDIDE (1759) AL LUI VOLTAIRE

Au simit cum tremurfl pflmintul sub ei Marea c1ocotea in port 1i izbea vasele ancarate Virteuri de fiiciiri 1i cenu1ii cuprinseserfl striizile 1i

piefele casele se priibu~eau acaperi1urile ciideau pinii la temelii 1i temeliile insele se sfiirimau

Acest cutremur nu este ceva nau a remarcat Pangloss Ora1ul Lima

din America a trecut prin acela1i $OC anul trecut Acelea1i cauze ORA~UL iN RUiNE

acelea1i efecte existii desigur un Aproape trei sferturi dintre diidirile Lisabonei au fost distruse Se ~tie din ziiciimint de sull subteran ce documenle co loaIe cele 40 de biserici porohiole ole ora~u lui au ovul de suleril jumolalefiind

aunge din Lima pinii la Lisabana com plel dislruse Incendiile nu au pulul fi slinse zile de-a rindul loblouri nepretuile reo lizole de lilian Rubens sou Correggio ou losl orse MOjorilolea suprovietuilorilor au parosillisobona mulli

itiintaslobilindu-ii lobaro pe deoluri

I4

din lemn ole cliidirilor e ~i incendiile core au

Aceasta gravura arata cum valurile se napustesc asupra navelar ~i portolo Unele cladiri au fast deja luate de voluri ~i incendiile sint tot mai puternice Se erede ca unul dintre voluri a ojuns chior 10 12 m iniilfime Pentru cutremurul de 10 Lisabona seismol09ii au estimat 0

mognitudine de 87 pe scara Richter Ei ered ca epicentrul a fast undeva pe fundul Oceanului Atlantic poote in apropiereo locului de intinire dintre Ploco Eurosiotica ~i ceo Africona Se spune de asemenea ca clopotele bisericilar au inceput sa bota 10 m de kilometri distanfa Loch Ness in Scofia a inceput sa fie inerefit de valuri 10 suprofofa ior barcile cu

core se circulo pe canalele din Amsterdam au fast desprinse de 10 chei

KANT Filozoful german Immanuel

Kant (1724-1804) relata (ii inainte de (utremur (u opt

zile la Cadiz un port spaniol nu departe de Lisabona

piimintul s-a umplut de viermi bull (are au ieJit brus( din piimint

JL IN RUiNE Aceosto nu era primo dovoda de me Usabonei au fost distruse 5e ltie din comportomente ciudate ale animalelor [hiale ale ora~ulu i ou ovut de sulerit iumotote liind sou insectelor inointe de cutremure sou bull nse zile de-a rindul Toblou ri nepretuite reolizote de olte tlpuri de d~zostre ~i eo 0 f~st In ~st tahlou se ~te v~ cu~ orato po~ul Lisobollo illointe de cutremur EI devenise ljoritoleo suprovietuitorilor ou piirasit lisobono multi foorte Importonta pentru oamenll de capItola Porlugaliei In 1256 ~I rapid a develllt ~i ullul dintre eele mai importante oro~e din ~ lahOre pe deo luri lti into Europa fiiml principalul port care deservea vastullmperiu Portughez

- IJ

TSUNAMI

Cutremurele care au loe pe fund ul oceanului pot crea val uri ur-ia~e

la suprafata Aceste voluri se numesc tsunami dupo termenul

joponez core Inseomno voluri In port Au prim it ocest nume pentru co

sint deosebit de distructive moi oles otund cind ojung In porturi sou pe coosto Ele slnt numite ~i vauri seismice marine sou vauri de moree dor ocest nume este ombiguu pentru co ele nu ou nimic de-o foce cu moreele Tsunomi sint provocote de undele seismice tronsmise prin opa core zguduie fundul oceol1ului ~i opo de deosupro in lorgul oceonului tsunami se propago foorte repede cu viteze de pino 10 1 000 kmh Acolo unde opele sint odinci volul poote otin ge door Inaltimi de 30 em Dor rind volul ojunge in ope moi putin odinci lingo coostO vitezo lui scode ~i inaltimeo lui cre~te pina 10 30 muneori

DIST RUGERI PE MARE Aceasta corabie a e~uat din cauza unui tsunami care a lovit insula Kodiak in largul

coastelor Alaskai Statele Unite Tsunami sint foarte periculoose pentru navigafie mai ales daca vasul se afla in apropiere de coasta

INSULA PA~TELUI Marele cutremur chilean din 1960 a provocat trei valuri tsunami care au traversat Pacificul in drumullar au lavi t

Insula Pa~ lelu i amicii insula vuleonico de oproape 3 BOO km din lorgul coostei sud -omeri cone Tsunami 0 (Uleot 10 pominl c1levo

dinlre misterioosele stotui de piotro penlru core insula esle vesli to

NICARAGUA 1992 in seara de 1 septembrie 1992 doi

oameni se allau in barco lor in portul nicaraguan San Juan del Sur

Se lasa intunericul Au auzit deodata a lovitura ~i barco lor a atins lundul apei intr-un punel in care apa avea in mod normal cel putin 6 m Cei doi au lacut toate

elorturite pentru a impiedica barco sa se rastoarne ~i apoi au privit

spre port Au putut vedea luminite ora~ului prin creasta valului care tocmai trecuse de barco lor Apoi luminile s-au stins Portullusese

lovit de un tsunami

r6

NICARAGUA 1992 La I septembrie 1992 un cutremur oceanic cu magnitudine 7

pe scara Richter a zguduit fundul Oceanului Pacific la I00 km de coasta nicaraguanil in America Centralil Muln nicaroguani nici

mocor nu au simti t pamlntul mi~cindu-e dar in curind caasta a fast lavita pe a lungime de 300 km de un tsunami de 10m inoltime Valurile au ucis 170

de aameni ~ i au lasat mai mult de 13 000 de oameni foro ado post

ERI PE MARE Itsunami care a ovit insula Kadia in largul ~ foarte perkuloase penlru navigatie mai ales Iii apropifre de coosla

Impresiie redate de ocest artist orata lelul in core se monilesta un tsunami pe caastele Asiei de SudshyEst Muntele din lundal arata legatura impartanta dintre vucani cutremure ~i tsunami avind in vedere ca arice 19uduire de pe lundul mar poote ontrena vauri uria~e Cladirile din planul apropiat vor Ii maturate de lorta teribila a apei Se relateala ca un tsunami core alovit Japonia in 1771 a ajuns pina 10 inaltimea de 85 m

CUM SE FORMEAZA Un culremur zguduie lunduloceanului punind aSllel in mi1care apa de deasupra Aa se lormeaza un Isunami care devine 101 mai inalt pe miisura ce se apropie de port Aproape Irei slerturi dintre cee mai tlistrugashytoare tsunami apar in Pacific 1i Hawaii este lowl itkal pentru Centrul de avertizare impatriva lenamenelor tie tip tsunami Un averlisment lansat 10 vreme Ie dii timp oamenilar sa evacueze regiunile de coastif

I7

IABARA DE REFUGIATI

Gnd casele oamenilor sinl

dislruse de culremure sau

de aluneciiri de leren ei au

nevoie de adiiposl lemshy

porar pinii cind pol incepe sD-~i reia viata norshy

maiD Corturile sou olte tipuri de

locuin)e temporore sint de osemeneo moi sigure dupo un

cutremur puternic in cozul opari)iei unor

replici

Cutremurele de teren (ale mai

de (oasto Acolo slaba vibrafie poate cutremur din cenlrul ucis 200 000

KAZAHSIAN Alma-Ata eel mai mare ora~ din

Kazahstan in Asia CentralD are 0 populatie mai mare de un milion de oameni Oro~ul se ollii intr-o vole 10 poolele lon)ului muntos lion-Shon Si

regiuneo este continuu omenin)otii de oluneeiiri

de teren Oro~ul Almo-Ato Insu~i 0 lost oproope

dist rusde eutremure in 1887 ~i 1911 iar un vo lde noroi din 19210

provocot mori distrugeri intr-un elort de a evito ostlel de Intimpliiri In viitor inginerii au aruncot in oer in mod deliberot 0 parte dintr-un versant in 1966 Alunecoreo de teren a bloeot 0 crevosii ~i c1nd 0 pornit urmiitorul vol de noroi In 1973 electele sale osupro locolnicilor au lost mult reduse

(AUTiND SUPRAVIETUIIORI in 1970 ora~ul peruan Yungay a dispiirul complel sub un val de

noroi ~i 66 000 de oameni au fost uci~i Aluneeorile de teren sint un eveniment atit de eomun in Anzi inc1t Uniuneo Interno)ionolii a Studiil or Geologiee 0

demorot un program de depistore 0 lor cu oiutorul sotelitilor radar ostfelinc1t oomenii de ~tiin)ii so aile mo i multe despre oluneeiirile de teren si volurile de noroi Si sa

Ineeree sii Ie prevodii in viitor

Ace1t oomen couto suprovelutor in urmo une olunecar de teren in Peru in 1963 cu 1~pte on inante de teribilul dezastru de pe virful Huascaran

KAZAHSTAN Alma-Ata (el mai mare oraJ din

Kazahstan in Asia Centrolii are 0 populatie moi more de un milion de oameni Oro~ul se aflo intr-a vale 10 poalele lantului muntas Tian-Shan ~i

regiunea este continuu amenintoto de oluneco ri

de teren Oro ~ul Almo-Ata insuii afost aproape

strus de cutremu re in 1887 Ide noroidin 1921 0

fel de intimplori in porte dintr-un versant cind a pornit urmotarul lor au fost mult red use

DSUPRAVIETUITORI arut (omplet sub un val de IdJiAlunecorile de teren sint un middotnationalo aStudiilor Geologice a telitilor radar asrlelincit oamenii Ie teren Ii valurile de noroi Ii so

incerce so Ie prevado in viitor

_eift de teren in Peru

nI de pe virlul HUlIsellrlln

ALUNECAru DE TEREN SI VALuru DE NOROI

Cutremurele determina adeseori alune(ari I

de teren (are due (u ele tot (e Ie iese in (ale mai ales in munfii abrupti ~i pe stindle

de (Oasta_ Acolo unde existo sol nisipos sou orgilo ceo moi slobo vibroJie poote foce so olunece Intregul versant In 1920 un cutremur din centrul Chinei a dedon~ot 0 olunecore de pomint care 0

ucis 200 000_ Coderile de roco pot fi ~i ele cotostrofole_ In 1970 un cutremur cu mognitudineo de 78 din lorgul coostelor peruone 0

provocot 0 olunecore de teren ~i gheolo provenitO de 10 gheJorul de pe virful Huoscoron eel moi Inolt vlrf din Anzii peruoni Oro~ul de 10

poole a fost ocoperit In intregime_ Ploile torenJiole pot ~i ele determino olunecareo solului ~i a rocilor deja

desprinse In urmo cutremureloL Acesteo slnt volu rUl e noroi

OPERATIUNI DE SAlVARE in Anzi Ji oriunde oltundeva una

din marile probleme este de a ojunge cit moi repede 10 oomenii

(are ou nevoie de ajutor Alunecarile de teren Ii volurile de noroi

distrug drumurile Ii co ile ferate Elicopterele reprezinta ceo moi efi cienta

modolitote de salvore Chior Ii otunci c1nd nu pot oterizo ii po t ridi co pe oomeni

in aer sou pot orunco alimente Ii medico mente

CUTREMURE PROVOCATE DE OM

Cutremurele sint provoeate de fore naturale dar ~i oamenii Ie pot provoea sou eel puin favoriza atund dnd intervin brutal asupra

stratului exterior 01 seoartei terestre Exploziile nucleore au loc de obicei in zonele de~ertice eliberind 0

cantitate uria~o de energie ~i actionind co ni~te cutreshymure Deversorea apei in pomint poate ~i eo cauza cutremure Acest lucru a fost descoperit atund cind

apa rezidualo de 10 0 fabrico a fost pompato subteran lingo Denver Colorado in Statele Unite Operatiunea a incetat atund cind oamenii de ~tiinto au observat co frecventa cutremurelor cre~tea pe mosuro ce se pompa mai multo apo in pomint Multe proiecte de boraje au fost de asemenea considerate responsabile pentru aparitia cutremurelor deoarece greutatea apei din

rezervoore apaso asupra terenului aflat dedesubt

AMENAJAREA NILULUI Inainte co barajul de 10 Assuan sa fie construil pentru a opri apele Nilului templullui

Ramses alII-lea de 10 Abu Simbel [gipt construit cu mai mult de 3000 de ani in urmo a fast dezasomblot ~j mutat pe un teren mai Inalt pentru a evita inundarea lui Borojulde 10 Assuon a fo st dot In fo losinto In 1971 Cle1nd umiddotse ostfellocu l Nosser un rezervo rde moi mu ll de 500 km lungi me In zono respedivo nu existosero cu trem ure inoin te do r in 198 1 lacul a fost zgud uit de un cu tremur cu mog nitudi neo 56 Epicentrul era 10 oproximotiv 60 km in oval de baro j sub fundu llocului

BARAJUL HOOVER

Barajul Haover opre~te apele riului (olorado0 capiitul Marelui (anion

10 graniJa dintre Arizona ~i

Nevada in Statele Unite Gnd baroju l a fost

termina t in 1936 s-o creot un

in 1997 satenii afali in apropierea unui nou rezervor

in Lesotho in suduf AIricii au fuat-o la

fuga atunci cind a

rezervo renorm shy lacul Mead Pe mosu ro ce se ump leo ocest reze rvo r au incep ut so se simto cu trem ure in reg iune Gnd rezervo rul era aproo pe plin un cutremur cu mog nitudi neo 5 a zgudu it ora sullos Vegas oflot 10 40 km distonto Din fericire boraju l nu a fos t ovariot si cutremurele s-ou oprit Astozi barojul Hoover osiguro opo si energio electrico lntr-o zono foorte intinso

aparut 0 crapatura fungo de 151cm 1i

lata de 7 em De cind incepuse so se

umple rezervorul Katse in 1995

muntenii din Lesotho simlisera

numeroase mici eutremure

20

I I I

OM e naturale

I eel purin al asupra Exploziile e eliberind 0

ni~le wlreshyeo couzo

Ilunci cind )mpola ioee Unile renii de ~Iiinta J

1rcre~leo pe in pamin semeneo r ItlO

i din I dedesubl

aapri apele Nilului templullui mult de 3000 de ani in urmo a Ide 10 Assuon afast dot in folosino In existosera cutremure lnointe do r In 1981 boroj sub fundul lo cu lui

siteD

LACUL KARIBA Barajul Kariba pe fluviul Zambezi 10 granifa dintre Zambia ~i Zambezi in sudul Africii a creat un lac de opt ori mai mare dedt eel creat de barajul Hoover Pe dnd Lo(ul Koriba se umpl eo lntre 1958 Ii 1961 regiuneo a fost zguduito de mai mult de 2000 de cutremure Ce l mai mare a ovut magnitudineo de 58 Cutremurele au incetot clnd rezervorul 0 lost plin

Anumite zone din jurullacului Kariba au devenit rezervoare naturale

PRESIU NEA APEI ~tim acum co apa subterano

poate genera cre~teri ale presiunii ~i alunecori ale

rocilar Lo Rangely In Colorodo oomenii de Itiinro ou lncercot un

ex periment con trolot pomplnd opo 10 presiuni loorte mori prin intermediul sondelor petro li ere existente Ei au

mosurot contitoteo obsorbito de roci le subt erone Ii ou folosit seismogrofe

pentru 0 observa eventuolele cu tremure Ei au observo t co 0 doto cu

crejtereo presiunii opei se inregistrou tot moi multe mid cutremure Se pOle

co apa umezind zo nele in core roco preze nto fi suri provoco oluneciiri ole

ocesteio Ii mid cu tremu re

2I

1

I

MEXICO 1985 oasta vestidi a Mexicului face parte din Cer(ul de Fo(Ji al Padficului Aici Ploca Cocotierilor oflota sub ocean oluneeo ineet pe

sub Ploca Nord-americana moi u~ooro formind un canion tot moi more in odincurL La ora 718 in dimishyneoto zilei de 19 septembrie 1985 rocile au olunecat de-o lungul unei folii de 200 km din oceosto regiune pe 0 distonto de 2 m in douo zvicniri separate 10 distonto de 26 secunde uno foto de alto Hipoeentrul cutremurului se oflo 10 20 km odincime lingo (Oosto statului mexican Michoocon Cutremurul a eliberat 0

energie de 0 mie de ori moi mare declt a bombei otomice de 10 Hiroshima ovind 0 mognitudine de 81 pe scora Richter Un minut moi tirziu undo seismico deplosindushyse cu 0 vitezo de 24 139 kmh a otins oro~ul Mexico of10I 10 380 km distonto in cinci minute moi mult de

400 de dodiri s-ou probu~it in ora~ ~i olte 3 000 au fost grav ovoriote Numorul oEiciol 01 mortilor a fost de 9 500

dar este posibil ca cifrele exocte so nu se ofle niciodoto

MONITORIZAREA CUTREMURELOR La Centrul american national de informafii des pre

cutremure din Golden Colorado alarma a inceput su sune 10 723 10 4 minute dupu cutremurul din Mexico

Undele de suprafol oau fosl monilorizole dnd au ojunslo cenlru 10 oproope 2500 km de epicenlru dupo ioco 5 minule Cenlrul transmile ropoorle despre culremure in ln lreogo lume ii 0 locolizot moi mull de un

sfert de milion de culremure incepind din 1973

multe insule legate intre ele printr-o refea de canale

Canalele ~i griitinile din

Xochimilco in sudul ora~ului Mexico de

astiili sint singurele vestigii

ale vechilor canale

Echipele de solvore au reu~ mulfi supravietuitori I

apartamentelor prubu~ite Mo i de oomeni au fo sl ron iIi ii ce l pulin 10

foro odoposl Suprovie)uilorii pol Ii prin timp de moi mulle zile So lvo lorii au son

locolizo su provieluilorii ii de ain dep1 faro so -i roneo sco Penlru a-i ajula

speciol ontreno)i ii echipoment cu ro echipomenl cu senzori pen lru de

dego jole de oo meni ln regiunile mai und e un asMel de echipamenl nu esle

echipelor de salvare esle n

CAPITALA AZTECA Conform legendei oztecilor Ii se spusese su i~i

stabileoscu a~ezarea ocolo unde guseau un semn special - un vultur a~ezat pe un cactus cu un

~arpe in gheare In preajmo anului 1325 ei au gosit acest semn pe a insula mlostinooso 0 Lacului Tex(oco si au construit ocolo co pilolo imperiului lor Tenochlillon Copitala azteco 0

fosl dislruso de cucerilorii sponioli in 1521si In locu l ei a fost conslruit orasul Mexico Gnd cutremurul a lovil ora~ul in 1985 vibroli ile din vechiullac s-ou in lensificot zguduind pulernic

ciodirile orosului de deosu pro

C

Capitola aztecii Tenochtitlan era

construitii pe mai

1985 ifxicului face parte din

Pacificului Aici Placo ocean alunedi incet pe

moi u~ooro formind un La ora 718 in dimishy

1985 rocile au alunecat km din oceasto regiune zvicniri separate la

foto de alta Hipocentrul adincime lingo coasta

Cutremurul aeliberat 0

dedt abombei atomice de 81 pe scara

ndo seismico deplasindushyaatins ora~ul Mexico minute mai mult de ~i alte 3000 au fost

mortilor afost de 9500 nu se afle niciodato

(UTREMURELOR

c1nd ou oiuns 10 centru 10 5minute Centrul tronsmite ~i 0 loco lizot moimull de un de cutremure Inceplnd din 1973

(AUTARI PRINTRE DARiMATURI Echipele de salvare au reu~it sii salveze

multi supravietuitori dintre ruinele apartamentelor priibu~ite Moi mull de 30 000

de oomeni ou fost roniti li eel putin 100 000 ou romos fora odapost Supravietuito rii pot fi prinli sub dorlmaturi ti mp de moi multe zile So lvotorii ou sorcino dificilii de 0

loco lizo supravietuitorii li de 0 Indep5rto diirimoturile fii rii sii-i raneosco Pentru o-i oiuto se folosesc dini

speciol ontrenoti $i echipoment cu raze infrorolli sou echipoment cu senzori pentru detedoreo coldurii

degoiote de oomenL in regiunile moi sorace ole lumii unde un os~el de echipoment nu este occesibi l munco

echipelor de solvore este mult moi difici lo

(U RATA REA DAR iMATURILOR

in 1985 Mexico avea 0

populatie de 18 milioane Majoritatea locuitorilor ora~ului au fost afectati mai mult sau mai putin

de cutremur Multi dintre cei romoli forii odopost ou fost

coloti In corturi plno dnd s-ou putut gosi noi locui nte Lo

Inceput oceltio ou fost nevoiti pur li simplu so se descurce

sing uri Bolile se pot 10sp1ndi foorte Ulor dupo orice dezostru

natural doco opo curoto i hrono sonotooso lipses( Unele dintre ciodirile probulite erou spitale li salvatarii au gosilln total 58 de nou-nosc uti sub ruine Unii romosesero sub

dorlmOturi chior $i la pte zile Se considerii co ei ou supravietuit

deoorece corpullor s-o comportot co li cum or fi fost Inca In plntecele momelor

2J

HONSHU JAPONIA

aponia este situata la intilnirea a patru plad tectonice - placa eurasiatica ~i ceaTOKIO 1923 nord-americana la nord cea filipineza ~i

Ace~li supravietuilori au Jtiiulal prin ruine incertind padfica la sud De oceeo nu trebuie so ne sa gaseasca obiede ce Ie mirom co insulele orhipelogului joponez au oHt de

apartineau Douo incendii urio~e multi vulconi oici oVlnd loc In jur de 1000 deizbucnisero In oro~ din couzo unor

sobe suprolocolzite core cutremure pe on Mojoritoteo ocestoro slnt destul oprinsesero (osele de lemn de slobe dar In 1923 un cutremur cu mognitushy

Incendiile au provocot cele moi multe decese sou roni 1nocelo~i dineo 83 a zguduit Honshu ceo moi more insulo

timp unele zone din oforo oro~ului a orhipelogului ~i Tokio capitola Joponiei Moi au fost ridicote cu 2 m ior fundul mult de 0 jumotote de milion de case au ojuns

Golfului Tokios-o mutot cu 3 m moi 10 nord Oro~ul vecin Yokohama a ni~te ruine ~i au murit 143 000 de oomeni dintre fast de osemeneo foorte puternic core 100000 numoi In Tokio Apoi In 1995 sushy

lovit Corespondentul ziorulu i dul insulei 10 oproximotiv 440 km de Tokio aLondon Times nota co Yokohama fusese ~Iers de pe harIa fost lovit de un cutremur Porlul industrial Kobe a

suferit cele moi mori pogube dodirile probu~ite ~i

conductele de gaze izbucnind In flocori In tot oro~ul Multe dintre dodirile moi noi ole oro~ului au rezistot totu~i deoorece fusesero construile tinlndushyse cont de m05urile de protectie Impotrivo cutremurelor

KOBE 1995 Culremurul care a incepul la ora 546 in dimineata zilei de 17 ianuarie 1995 a avul 0 magnishyludine de 72 pe scara Richler Oro~ul Kobe a fosl zguduillimp de 20 de secunde limp In core pilonii de belon ce susJineou 0 sec)iune de 600 m a liniei expresului Honshin ce leogo Kobe de Osoko au cedol Expresul suspendol s-o roslurnol ~ i s-o probu~ i l ln gol Au muril In loloi 5500 de oomeni

Conform unei vechi legende japoneze culremurele sinl provocale de namazu un pe~le-pisica uria~ ce Iraie~le in namo 1n

1855 un cutremura lovil oio~ul Tokio numil Edope otunci ~i oomenii au crezu t co nomozu era prin

preo jmo Se spune co Inoinle de cu lremurul din 1923 au pulul fi vozuJi pe~li-pisi co sorind In diferite loculi 1n

ultimii ani au fast focule sludii liinJifice penlru avedeo daco Intr-adevor pol fi folosi Ji pe$lii -pisico pentru a prevedeo

culremurele dar nu s- ou ob)inul suc(ese preo mori

OBI~NUlNTA CU CUTREMURELE

Copiii din Japonia fac exercitii de aparare

impolriva cUlremurelor ca 0 malerie obi~nuilii

de sludiu ~i invatu cum sa foloseascu

echipamenlul rezistent la foe ~i la apa La Tokio

ziuo de 1septembrie esle Cutremurul din Kobe a distrus ziuo prevenirii dezostrelor La fast gray avariate Moimult de

comemororeo leribilului lacuit In taberele de refugiali saptomini culremur din Tokio au loc de mai locuiau Inca In labere 1n oceoslli

obicei servicii religioose In focut pe mulJi so creodo co va urmo un ominlirea viclimeloL nu s-o

ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-

de ce OBI~NUINTA CU expresului Honshin CUTREMURELE a distrus conductele

resul suspendot s-o lit in total 5 500 Copiii din Japonia fac

exercilii de apiirare impotriva cutremurelor ca 0 moterie obi~nuitii de studiu ~i invalii cum

sii foloseascii echipamentul rezislenl 10 foe ~i 10 opii LaTokio

ziuo de 1septembrie este ziuo prevenirii dezostrelor Lo

comemororeo teribilului cutremur din Tokio ou loc de obicei servicii religioose in

omintireo victimelor

EVACUATI (ulremurul din Kobe a dislrus 100 000 de case ~i aile 88 000 au lost gray avariate Moi rnult de 300 000 de oorneni ou fost evocuoti ~ i mu lti ou locuit in toberele de refugioti saptarnini 10 rind Dupa doua luni 70 000 de oomeni moi locuiou inca in tobere in oeeosta periooda ou ovu loc mii de rep lici core i-ou

fowt pe multi sa creoda ea vo urmo un nou cutremur puternic Din fe ricire mest lucru nu s-o inlimplot

de apa ale ora1ului Aproximativ un

milion de locuinfe au TamaS IOTa apa timp

de 10 zile astlel inct oamen au lost obligafi so stea la coada pentru mici rezerve de apa

Gazul1i electTicitatea au lost

1i ele oprite 1i 2

milioane de case au Tamas lara energie

electrica

2f

I

in mitologia greadi Poseidon a fost initial zeul cutremureshylor ~i ulterior 01 miirii EI era uneori cunoscut Ii sub numele de

eel ee zguduie pamintul Poseidon era frotele lui Zeus Ii era

odeseori reprezentat co un zeu ototputernie implieot in multe

batalii Greeii eonsiderau ea el reprezinta lorlele violente ole

noturii Ii socrifieou touri in cinsteo lui

fulgerul t

Trei dintre cele ~apte minuni ale lumii antice - Mausoleul Colosul ~i Farul shyt

au fost distruse de cutremure Primul more palat din Knossos construit det

civilizatia minoidi t avusese aceea~i soarta In jurul anului 1700 iHr Ceta)enii ora~elor romane Pompei ~i Herculaneum au resimtit cutremure foarte

DESCOPERlREA TRECuruLUI

CUfremurele au lo( de milioane de ani in vremurile de demult se

credea (0 foote dezastrele naturale se daforeazo

inferventiei divine Cutremurele tunetutt

inundatiile ~i secetele erau semne ale mlniei zeilor

PRIMUL MAUSOLEU Mausol era regele

(ariei 0 parte a Imperiului Person

EI a proiectot un monument funeror

impozont pentru sine Ii regino so

Artemisia Monumentul a fast

terminot 10 seurta vreme dupa moorteo so in 3531Hr In secalul 01

XIII-lea d HI Mousoleul a fast distrus de un

eutremuf Lasute de ani dupa aeeea statui )i sculpturi co aeestea

despre core arhealogii ered eo ii reprezinta pe

rege )i regina au fast excavate intr-un sit orheologie din Tureia

de ostazi

puternice ~i au suferit de pe urma distrushygerilor cauzate de acestea

In anul 63 dHrt cu 16 ani Inainte de erup)ia

Vezuviului care Ie-at

distrus pe amlndoua Dar In acea perioada nu se ~tia prea mult despre legatura dintre cutremure ~i vulcani

Farul a fost consrui in secolul allll-lea iHr pentru a indruma coriibiile astlel

incit sii aiungii in siguranlii in portul Alexandria Egip Acesta a las probabil primul far din lume in

firfulilli era deg facara refeelaii de folii de bronz astlel incit sii paata

fi vazutii de pe mare in 324 Farul a fost disrus de un cutremur

i dupii cififa ani musulman au folos blocurile de piatrii din ruine penru

a constru un for

Se eredea eli insula R

statui

numitu CU I

portului zguduita

de 10 genund spus de catre

statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

f_shydille astfel sigurantll in porlul

I Acesla a fasl bull

~ fllr din lume In C4r1l ref1ectalll de ~ incil 511 poalllI bull lit illite In 1324 b de un cutremur rr alii musuman au

It pilltrll din ruine pentru a eanstrui un fort

o STATUIE (AlUTA Se credea co portul Mandraki de pe

insula Rhodos era proteiat de 0

statuie uria~o de bronz a lui Helios zeul Soarelui SIOluio o~oshy

numitul Colos di n Rhodos eroplaso lo cu cite un picior de fiecore porte0

portului dor in onul 226 iHr eo 0 fost zguduilo de un culremur fiind relezoto

de 10 genunehi Oamenilor din Rhodos Ii s-o spus de colre un oraeol so nu reeonslruiosco

stotuio 010 co au losot-o oeolo unde ciizuse

KURION ClPRU La 21 iulie 365 un cutremur foarte puternic a

I lovit regiunea esticii a Mediteranei Cer(etalolii (fed co epicentrul souse 0110 pe lundul morii 10 oproximoliv60 km de coosto Ciprului Cutremurul 0 ucis mii de oameni de pe insulo ~i in portul Kurian arheolog ii au descoperil schelele vase potire ~ i multeolte obiecte de orto cum or Ii mozoicul allot sub ruine

TEMPLUL LUI lEUS Grecii antici se rugau lui Zeus zeullor suprem la Olimpia 0stotuie imenso 0 ocestuio seulplolo in lild e~ OUI Ii pietre pre)i oose se oflo in templul sou Ii eo devenise uno dintre minunile Iumii Slotuio a fost Iri shymisa cu 0corobie 10 Constontinoshypol in onul 462 dH Ii 10 0sula de oni dupo o(eeo lntreogo regiushyne din iurul Olimpiei a losl zguduilo de culremure Templul ~ i slodionul ou fost dislluse de olunecari de lelen Ii de incendii ele fiind excovote doar In pe ri oodo re(e nlo Tot ce a moi romos oslozi se leduce 10 eilevo coloone

Astiizi de fieeare parte a intriirii in porlul Mllndrafci

in locul unde se affa (olosul se allii doar nite eerbi de bronz in

virlul unor coloane

I

I

l

TEHNOLOGIA CU LASER in California laserele sint folosite pentru a miisura cele mai mid mi~ciiri cu 0 acurateJe totalii Din oceosto stotie slnt trimise ro ze loser spre rell ectooreleollote de ceololto porte 0 foli ei Instrumenteextrem de sensibile mosooro limpul

necesar pentru co raze Ie so olungo 10 rellectaa re si inopai osriel Incit s6 se pooto detecto orice schimbare 0 distan)ei COUlOtO de

miscarile pamlntuluL Aces lo es le un sistem de amore ocuralete ce poote fi monitorizo t consta nt

HAICHENG La inceputul anului 1975 seismologii au observat cil nivelul opei In fintinile din jurul oro~ului Haicheng in

nord-estul Chinei se schimbii Apoi au Inceput mici cutremure Aproximotiv un milion de oomeni ou fost evocuo)i din

regiunein dimineoto de 4 februori e ior in oceeosi seoro un cutremur cu mognitudineo de 7 50 devo stot regiuneo Mii de cladiri s-ou

probusit Si ou fo st uciSi 1 328 de oamenL Foro overtismentul seismologilor or fi fost inca multe olte mii de morti

VERIFICAREA APE I DIN SOL

(ereetiitorii au abservat cum cantitatea de

minerale 1i de gaze prezente in

apa din sol se poate schimba inaintea unlli

cutremllr 0 datii ce racile se mi1cii 1i apa treee dintr-a fisurii intr-alta De

aceea nivelul apei este constant verificat

BEUING

RECOHStRU(JIE (II CIIIIStr lOll

TANGSHAN La mai pUJin de 18 luni de la cutremurul din Haicheng un dezastru ~i mai mare a lovit ora~ul Tangshan la 400 km distantil Dedata aceasta nu 0 mai exista t nici 0 prognoza si nici un avertisment Epi cen trul unui

cu lremur cu magnitudinea 79 a fosl chiar in ora s rezultatele fiind cotastrofa le Cifra oficio lii 0 mortilor 0 fost de 242 000 dor esle posibil co rnoi mult de 1milion de

oomeni so ~ murit

PREVJ cun

SeismOI~~ii (are sa-I vor oveo

cercetiitori cred cutremur puterr cutremure slabe presiunea ce ar (U rise mare din experimente pe de-a lungul falii experimente i-a cutremur puter evacuati din lor asemenea co sci din sol pot spun fisuri ale rocilor

p

Parkfield se aflii pe falia Son And Los Angeles Este zona ceo moi in tens

o Un seismometru subteran miisoa 8 Un magnetometru miisoarii schim

cimpului magnetic 01 Piimintului indicii presiunea rocilor subteron

e Un seismometru plasat aproape I suprafafii inregistreazii vibratiil puternice

e Un instrument ce produce vibrato creeazii unde de 10C pentru a in zona seismicii

o Un alt aparat (creepmeter) miislH precizie mi1ciirile de la supraatlli

o Un aparat de miisurat presiunea deformare subteranii a rocior gl presiunii 1i transmite informatii

amp Un senzor verificii continuu nive asemenea trimise ciitre satelit

9 Un satelit spatial prime1te date 0

stafie importantii de studii geooo Laserele miisoarii orice micare

din Haicheng un dezastru la 400 km distantii De data

ni ci un overtilment Epicentrulunui rezultotele fiind cotoltrolole CitIO

murit

PREvZIUNI ALE CUTREMURELOR

Seismologii (outa (ontinuu noi metode (ore sa-i ajute sa prevada dnd ~i unde vor avea lo( (utremure puterni(e Unii

cerceHitori ned co este pulin probobil so oporo un cutremur puternic Illtr-o zona In core ou loc multe cutremure slobe deoorece ocesteo mic~oreozo presiuneo ce or puteo duce 10 cutremure mori In zonele cu rise more din Stotele Unite ~i Joponio ou loe experimente pentru detectoreo celor moi mid mi~cori de-o lungul foliilor Oomenii de ~tiinfo spero co oceste experimente i-or puteo ojuto so prevo do un posibil cutremur puternic pe viitor ostfellnclt oomenii so fie evocuoti dill zonele periculoose Ei OIJ descoperit de osemeneo di schimborile nivelului sou continutului opei din sol pot spune multe despre mi~(Oreo ~i posibilele fisuri ole rod lor

PAR KFI ELD CALIFORNIA

CREEPMETER A(estea sint aparate (are miisoarii mi~(area (creep) unei falii (u mare precizie fiind (apabile sii detedeze schimbiiri infime Cercetotorii conlidero co

moi muhe dote delpre mi ~(o r i l e infime ole pomlntului de-o lungul a moi multi ani Ii VOl

oiuto 10 recunoosco moi u~or Ichimborile din st ructu rile normo le Acelte Ichimbiiri or puleo

sugero co se opropie un cutremur more

Parkfield se atlii pe falia San Andreas aproape la jumiitatea distantei dintre San Francisco ~i Los Angeles Esle zona ceo moi intens mo nito rizolo dinl re 100 Ie zonele seism ice ole lumii Siige)ile indico direc)io In

(are se deploseozo folio

o Un seismometru subteran miisoarii cele moi mici vibralii 8 Un magnetometru miisoarii schimbiirile

cimpului magnetic 01 Piimintului care intlicii presiunea rocilor subterane

o Un seismometru plasat aproape tie suprafalii inregistreazii vibrafiile mai puternice

o Un instrument ce protluce vibralii creeazii untie tie ~oc pentru a investiga zona seismicii

o Un alt aparat (creep meter) miisoarii cu mare precizie mi~ciirile tie la suprafalii

o Un aparat tie miisurat presiunea inregistreazii orice tleformare subteranii a rocilor generatii tie cre~terea presiunii ~i transmite informaliile ciitre satelit

fI Un senzor verificii continuu nivelul apei tlin sol rezultatele sint tie asemenea trimise ciitre satelit

o Un satelit spalial prime~te tlate tlin Parcfieltl ~i transmite informalia ciitre deg stafie importantii tie stutlii geologice

o Laserele miisoarii orice mi~care a piimintului in zona faliei prin intermetliul unor raze reflectate tIl)

29

SA PRIVIM SPRE VIITOR

Cercetotorii au incereat so goseasco metode de a reduce forta cutremurelor - de exemplu prin

pomparea de apo in sol pentru a umezi faliile ~i a Ie permite so alunece u~or scozind astfel presiunea ~i morindMATERIALE CAPABILE

SA REDUcA ~OCUL posibilitatea de a avertiza populatia Plna Perne de eaueiue ~i afel numife ocum oceste ex perimente IlU smiddotou dovedit preo izalanfi pDf fi insfalafe sub dashy reu~ite ~i probobil co nu yom reu~i niciodota so dirile noi sau sub eele deja exisshy oprim cutremurele Cu toote ocesteo putemfenfe penfru a Ie mari rezisfenfa la eufremure la fel ca in acesf invato mult moi multe lucruri despre ele astfel

expanaf din Muzeul Californian inclt so putem overtizo ~i luo moi multe masuri Izolon)ii obsorb locul iar spoJiul din iurul

de siguronta solvind vieti omene~ti ~i delor loso clodi rea so se mille foro so se dO rlme Clodirile lnolle Irebuie so bolanseze osemeneo oro~e de distrugereo totola Cladirile foro 0 se fisuro 10 fel cum se inllmplo cind pot fi construite tinrnd cont de riscul seismic ior

vlnlul e pulernic Penlru 0 Ie mori siguran)a zidurile Irebuie ridicole din beton tehnologio moderna poote fi folosit6 pentru 0

armal Inliirile cu bore de ole l prevedeo unde ~i cind pot opareo dezostre

SA AFLAM MAl MULTE Cu eif afliim mai mulfe despre cufremure eu afif sinfem mai pregafifi sale faeem fafa Exislo numeroose seismografe li aile tipuri de echipomenlln loboroloorele omericone de cercelii ri geologice din Menlo Pork Califo rn io Seismologii din 10lreogo lu me impii rlojesc informo) ii despre cutremurele Irecule ji cele posibile10

viilor Ei folosesc de osemeoeo progrome compulerizole peolru a vedeo ce se poo le 10t1mplo 10 diferile zone daco are loc uo culremur

ECHIPAME NT DE SALVARE

in zonele seismice mulle case ~i birouri defi

echipome de solvore Aceslo poole ojulo

oomenii sii riiminii in vioii docii sinl blocoi in cliidire

penlru 0 perioodG mo lungii

ECHIPAMENT DE SALVARE

in zonele seismice multe case ~i birouri delin

echipament de salvare Aeesta poate ajuta

oamenii so ramina in viala daca sint bloeali in cladire

pentru 0 perioadii mai lunga

Fortele nalurii i~i dezvaluie secrelele unui cercelalor japonez care se afla prinlre liderii mondiali in cercelarea seismologica Institutul de Cercetari pentru Constructii din Tsukubo are

cele moi impo rtonteechi pomentepentru studiereo cutremu relor Arhitect ii Ii inginerii folosesc echipomente core exerci ta vibrotii pentru testa reo modelelor de ciadiri noi produc1nd oceloli elect co Ii cutremurele Ii putind fi reglote 10

dierite mognitudini Modelele sint testate pentru 0 vedeo rezistento lor 10 distrugere - intensitoteo vibrotiilor pe core 0 pot suporto Tehnicienii

morcheoza fiecore fisura oparuta dup6 oceste vibro)ii induse deliberol

Acest Igiriemiddotnori in forma de piramida cu 48 de etaje este cea mai inalta dadire din San Francisco avind 260 m Forma sa a fost intentionat aleasii

pentru a rezista la cutremure Cladirea a fost terminata in 972 ~i este folosita pentru birouri

JI

Coperta13

Cuprins13

Ce este un cutremur13

Pretutindeni in lume

Falii care se maresc13

Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13

Alunecari de teren si valuri de noroi

Cutremure provocate de om13

Mexico 198513

Honshu Japonia13

Descoperirea trecutului13

Previziuni ale cutremurelor13

Sa privim spre viitor13

Stiati ca13

Indice13

19COOlce se mi~cij rocile ~i

ojunge extrem Eliberorile de

Radle din care se compun pliidle tectonice sint formate din mai multe straturi lind plod Ie se mi~cjj stroturile sint impinse trose lndoite sou increlite fo~ele subterane sint urio~e dar mi~corile de

10 suprofoto sint oproape imperceptibile ~i incretirea poote duro mii de SIralurile care se increlesc sinl laarle clar ariilale in ani Doco stroturile sint alit de mult indoite In cit pot so se rupo ele

aceaslii loogralie a unei viii uscale de riu din Namibia formeozo 0 folie

MUNTII ANZI Anzii constituie cel mai lung lant muntos din lume striibiitind intreaga Americii de Sud pe a lungime de 7 200 kmMunlii ou oporut in urmo ciocnirii Plocii [ Oceonice Nozca cu Ploeo (onti nentolo Sudmiddot Americana in 1970 un cutremurdi n lorgu l coastei peruone a provocot 0 oluneeo re de teren pe 0 culme ondina foorte inalto ~i moi mult de 66 000 de oomeni ou fost uci~i

PLACI TEClONICE CARE SE DEPLASEAZA UNELE SUB ALlELE Unele dintre cele mai mari cutremure din lume apar in regiuni in care una din pliicile scaartei este impinsii sub alta sau cind

cele dauo plod se docnesc intregul proces se numete subducie in generol 0 ploco oceanica ocoperito de opo se love~te de uno cantinen to lo moigrooso oeoperito de uscot Ploco oceonico moi joosa se deploseozo sub ceo continentolo moi inaIto topindu-se ostfel porti dinombele

ploci ~i creindu-se vulconi ~i cutremure

J

I

l

gt









4

FRETU



in 1556 UI




in (ulrem

Itali priibu~irea





~















ocelio










j

FALlIcm SE MAREsc









i~ Islanda 0







acelea1i dimensiuni

6











FALIASAN ANDREAS




din utina ~colaii





ado past





San lungul
















9

c

IO

~~=--HIPOCENTRU

SAU FOCAR










UNDE SEISMICE




















( UNDA 5






UNDA RA YLEIGH

UNDALOVE

II












































inainte co ve~tile


calare

IJ

LISABONA 1755




~~rrEJB

KANT









peste fluviul lajo










I4










- IJ

TSUNAMI















lovit de un tsunami

r6








I7

IABARA DE REFUGIATI









replici














































BARAJUL HOOVER







fuga atunci cind a







20

I I I

OM e naturale





i din I dedesubl


siteD












2I

1

I














ale vechilor canale













C


construitii pe mai










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

I

l

gt









4

FRETU



in 1556 UI




in (ulrem

Itali priibu~irea





~















ocelio










j

FALlIcm SE MAREsc









i~ Islanda 0







acelea1i dimensiuni

6











FALIASAN ANDREAS




din utina ~colaii





ado past





San lungul
















9

c

IO

~~=--HIPOCENTRU

SAU FOCAR










UNDE SEISMICE




















( UNDA 5






UNDA RA YLEIGH

UNDALOVE

II












































inainte co ve~tile


calare

IJ

LISABONA 1755




~~rrEJB

KANT









peste fluviul lajo










I4










- IJ

TSUNAMI















lovit de un tsunami

r6








I7

IABARA DE REFUGIATI









replici














































BARAJUL HOOVER







fuga atunci cind a







20

I I I

OM e naturale





i din I dedesubl


siteD












2I

1

I














ale vechilor canale













C


construitii pe mai










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

~















ocelio










j

FALlIcm SE MAREsc









i~ Islanda 0







acelea1i dimensiuni

6











FALIASAN ANDREAS




din utina ~colaii





ado past





San lungul
















9

c

IO

~~=--HIPOCENTRU

SAU FOCAR










UNDE SEISMICE




















( UNDA 5






UNDA RA YLEIGH

UNDALOVE

II












































inainte co ve~tile


calare

IJ

LISABONA 1755




~~rrEJB

KANT









peste fluviul lajo










I4










- IJ

TSUNAMI















lovit de un tsunami

r6








I7

IABARA DE REFUGIATI









replici














































BARAJUL HOOVER







fuga atunci cind a







20

I I I

OM e naturale





i din I dedesubl


siteD












2I

1

I














ale vechilor canale













C


construitii pe mai










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

FALlIcm SE MAREsc









i~ Islanda 0







acelea1i dimensiuni

6











FALIASAN ANDREAS




din utina ~colaii





ado past





San lungul
















9

c

IO

~~=--HIPOCENTRU

SAU FOCAR










UNDE SEISMICE




















( UNDA 5






UNDA RA YLEIGH

UNDALOVE

II












































inainte co ve~tile


calare

IJ

LISABONA 1755




~~rrEJB

KANT









peste fluviul lajo










I4










- IJ

TSUNAMI















lovit de un tsunami

r6








I7

IABARA DE REFUGIATI









replici














































BARAJUL HOOVER







fuga atunci cind a







20

I I I

OM e naturale





i din I dedesubl


siteD












2I

1

I














ale vechilor canale













C


construitii pe mai










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13











FALIASAN ANDREAS




din utina ~colaii





ado past





San lungul
















9

c

IO

~~=--HIPOCENTRU

SAU FOCAR










UNDE SEISMICE




















( UNDA 5






UNDA RA YLEIGH

UNDALOVE

II












































inainte co ve~tile


calare

IJ

LISABONA 1755




~~rrEJB

KANT









peste fluviul lajo










I4










- IJ

TSUNAMI















lovit de un tsunami

r6








I7

IABARA DE REFUGIATI









replici














































BARAJUL HOOVER







fuga atunci cind a







20

I I I

OM e naturale





i din I dedesubl


siteD












2I

1

I














ale vechilor canale













C


construitii pe mai










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

San lungul
















9

c

IO

~~=--HIPOCENTRU

SAU FOCAR










UNDE SEISMICE




















( UNDA 5






UNDA RA YLEIGH

UNDALOVE

II












































inainte co ve~tile


calare

IJ

LISABONA 1755




~~rrEJB

KANT









peste fluviul lajo










I4










- IJ

TSUNAMI















lovit de un tsunami

r6








I7

IABARA DE REFUGIATI









replici














































BARAJUL HOOVER







fuga atunci cind a







20

I I I

OM e naturale





i din I dedesubl


siteD












2I

1

I














ale vechilor canale













C


construitii pe mai










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

c

IO

~~=--HIPOCENTRU

SAU FOCAR










UNDE SEISMICE




















( UNDA 5






UNDA RA YLEIGH

UNDALOVE

II












































inainte co ve~tile


calare

IJ

LISABONA 1755




~~rrEJB

KANT









peste fluviul lajo










I4










- IJ

TSUNAMI















lovit de un tsunami

r6








I7

IABARA DE REFUGIATI









replici














































BARAJUL HOOVER







fuga atunci cind a







20

I I I

OM e naturale





i din I dedesubl


siteD












2I

1

I














ale vechilor canale













C


construitii pe mai










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

UNDE SEISMICE




















( UNDA 5






UNDA RA YLEIGH

UNDALOVE

II












































inainte co ve~tile


calare

IJ

LISABONA 1755




~~rrEJB

KANT









peste fluviul lajo










I4










- IJ

TSUNAMI















lovit de un tsunami

r6








I7

IABARA DE REFUGIATI









replici














































BARAJUL HOOVER







fuga atunci cind a







20

I I I

OM e naturale





i din I dedesubl


siteD












2I

1

I














ale vechilor canale













C


construitii pe mai










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13












































inainte co ve~tile


calare

IJ

LISABONA 1755




~~rrEJB

KANT









peste fluviul lajo










I4










- IJ

TSUNAMI















lovit de un tsunami

r6








I7

IABARA DE REFUGIATI









replici














































BARAJUL HOOVER







fuga atunci cind a







20

I I I

OM e naturale





i din I dedesubl


siteD












2I

1

I














ale vechilor canale













C


construitii pe mai










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

LISABONA 1755




~~rrEJB

KANT









peste fluviul lajo










I4










- IJ

TSUNAMI















lovit de un tsunami

r6








I7

IABARA DE REFUGIATI









replici














































BARAJUL HOOVER







fuga atunci cind a







20

I I I

OM e naturale





i din I dedesubl


siteD












2I

1

I














ale vechilor canale













C


construitii pe mai










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13










- IJ

TSUNAMI















lovit de un tsunami

r6








I7

IABARA DE REFUGIATI









replici














































BARAJUL HOOVER







fuga atunci cind a







20

I I I

OM e naturale





i din I dedesubl


siteD












2I

1

I














ale vechilor canale













C


construitii pe mai










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

TSUNAMI















lovit de un tsunami

r6








I7

IABARA DE REFUGIATI









replici














































BARAJUL HOOVER







fuga atunci cind a







20

I I I

OM e naturale





i din I dedesubl


siteD












2I

1

I














ale vechilor canale













C


construitii pe mai










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13








I7

IABARA DE REFUGIATI









replici














































BARAJUL HOOVER







fuga atunci cind a







20

I I I

OM e naturale





i din I dedesubl


siteD












2I

1

I














ale vechilor canale













C


construitii pe mai










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

IABARA DE REFUGIATI









replici














































BARAJUL HOOVER







fuga atunci cind a







20

I I I

OM e naturale





i din I dedesubl


siteD












2I

1

I














ale vechilor canale













C


construitii pe mai










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

































BARAJUL HOOVER







fuga atunci cind a







20

I I I

OM e naturale





i din I dedesubl


siteD












2I

1

I














ale vechilor canale













C


construitii pe mai










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

I I I

OM e naturale





i din I dedesubl


siteD












2I

1

I














ale vechilor canale













C


construitii pe mai










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

1

I














ale vechilor canale













C


construitii pe mai










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13










(UTREMURELOR



















2J

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

HONSHU JAPONIA

























ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

ru La ~

~i

~ de

ul

10

tre I ushy

eo e ~i e dushy

ra

i-














1i ele oprite 1i 2


electrica

2f

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

I






fulgerul t



















de ostazi










a constru un for


statui

numitu CU I

portului zguduita


statuia 0)0 co

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

I

mult a ~re ~i

















virlul unor coloane

I

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

I

l














BEUING




oomeni so ~ murit

PREVJ cun



p













murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13



murit




















29



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13



























JI

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

Coperta13

Cuprins13




Falia San Andreas13

Unde seismice13

Masuratori13

Lisabona 175513

Tsunami13



Mexico 198513

Honshu Japonia13




Stiati ca13

Indice13

Colectia dezastre naturale - Cutremurele

Documents

Transcript of Colectia dezastre naturale - Cutremurele