cutie_strung.doc

7/29/2019 cutie_strung.doc

1/17

CUPRINS

1. Analiza temei de proiectare

1.1 Reprezentarea simplificata si identificarea partilor componente alemasinii-unelte

1.2 Miscari executate de masina-unealta1.3 Suprafete prelucrate1.4 Scule utilizate

2. Calculul cinematic al cutiei de viteze

2.1 Calculul numarului treptelor de turatii . Calculul raportului de reglare2.2 Alegerea turatiilor normalizate2.3 Studiul ecuatiei structurale , a retelelor structurale si alegerea retelei

structurale optime2.4 Constructia diagramei structurale a cutiei de viteze2.5 Calculul rapoartelor de transmitere2.6 Reprezentarea schemei cinematice a cutiei de viteze2.7 Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate2.8 Calculul abaterilor turatiilor de la valorile standardizate


2/17

1. Analiza temei de proiectare

Tema de proiect prevede proiectarea cutiei de viteze a unui strung normal inconditiile in care:

- actionarea se face cu motor asincron trifazat cu rotor n scurt circuit cuurmtoarele caracteristici:

- turatia minim: nmin= 100 rot/min- turatia maxim: nmax= 500 rot/min- ratia: = 1,40- turatia arborelui principal: n= 750 rot/min.

Pentru a realiza proiectarea cutiei de viteze a strungului normal este

obligatoriu sa se cunoasca masina unealta (componentele acesteia, miscarileexecutate, suprafetele prelucrate,sculele utilizate) .Masila unealta are scopul fundamental de a modifica forma materialului,

printr-un proces tehnologic in conditii economice optime.Masina unealta consta in combinarea judicioasa a unui numar mai mare

sau mai mic de mecanisme, cu scopul de a transmite puterea si miscareamotorului de actionare la organele care trebuie sa efectueze miscari dupaanumite legi. In cazul masinilor unelte este necesara miscarea relativa dintrescula si piesa in scopul obtinerii suprefetelor piesei prin procesul de aschiere.

Masina unealt este o masin de lucru destinat generrii suprafetelorpieselor prin procesul de aschiere n anumite conditii de precizie dimensional,calitate a suprafetei si productivitate

Miscarea relativa dintre scula si piesa , ca forma si viteza, estedeterminata pe de o parte de cinematica generarii suprafetelor piesei, iar pe dealta parte de procesul tehnologic al aschierii.

Motorul care actioneaza masina-unealta este un motor electric carefurnizeaza o miscare de rotatie cu turatia masurata in rot/min .

Mecanismele care sunt interpuse intre motorul electric si organul careasigura miscarea piesei sau a sculei au scopul de a transmite si transformamiscarea de rotatie a motorului intr-o miscare cu caracteristici corespunzatoare

procesului de generare prin aschiere a suprafetelor pieselor.Totalitatea acestor mecanisme formeaza un lant cinematic al carui scop

este bine determinat prin caracteristicile miscarii de la capatul de iesire sicaracteristicile miscarii de la capatul de intrare a lantului cinematic.

Lantul cinematic principal este lantul cinematic generator care asigura petraiectoria directoare , sau pe una din componentele acesteia, viteza principalade aschiere , componenta cea mai mare a vitezei reale de aschiere.Traiectoriile

pe care lantul cinematic principal poate realiza viteza principala de aschiere sunt

traictorii circulare sau rectilinii.


3/17

Din punctul de vedere al modului in care se poate regla raportul detransfer al mecanismului de reglare al lantului cinematic principal , mecanismelese impart in doua grupe : cu reglare discontinua(in trepte) si cu reglare continua.

Din grupa cu reglare discontinua fac parte cutiile de viteze, rotile de

schimb si transmisiile prin conuri drepte iar din a doua grupa variatoriimecanici, hidraulici si electrici.Mecanismele cu reglare discontinua asigura rapoarte de transfer discrete,

dispuse in serie geometrica.Reglarea in trepte a rapoartelor de transfer,determina un domeniu de viteze de aschiere discontinuu, ceea ce face ca inmajoritatea cazurilor sa nu fie posibila obtinerea unei viteze reale de aschiere,corespunzatoare vitezei tehnologice de aschiere prescrisa de procesul deaschiere, ci o viteze reala mai mare sau mai mica decat cea tehnologica.

Aceste mecanisme au,totusi, marea calitate de a putea realiza caracteristicide reglare mari.

1.1 Reprezentarea simplificata si identificarea partilor componente

Strungurile normale se utilizeaza la strunjirea longitudinala, plana, conica,la filetare, gaurire si alte lucrari speciale, in masura in care ele sunt inzestrate cuechipamentul auxiliar necesar.

Strungurile normale se utilizeaza in scularii, ateliere de mentenanta si ingeneral la agentii economici cu o productie individuala variata,iar la agentiieconomici mari cu o productie de serie ca o masina compensatoare in cazul

aglomerarii lucrarilor intr-un anumit sector.In functie de posibilitatile de prelucrare a unor piese cu dimensiuni variate

strungurile normale se impart in : strunguri mici, mijlocii si mari.La strungul normal (fig.1.), miscrile necesare operatiilor de strujire se

realizeaz cu mecanismele cutiei de viteze din ppusa fix 1, prin care de lamotorul electric 2 de actionare se transmite miscarea de aschiere de rotatie I,

piesei de prelucrat si la un crucior3, care execut miscarea de avans rectilinien directia longitudinal II odat cu cutitul. Piesele scurte se fixeaz ndispozitivul de prindere 4 al arborelui principal, iar cele lungi ntre vrful

ppusii fixe si acela al ppusii mobile 5. Pentru manevrarea usoar a masinii,ansamblurile se dispun pe batiul (patul) 6 sprijinit pe dou sau mai multe

picioare 7, n asa fel nct operatorul uman are la stnga sa ppusa fix, ladreapta ppusa mobil, iar ntre acestea se deplaseaz liber sania principal 8 acruciorului, pe ghidajele orizontale 9 ale batiului.

Miscarea de avans transversal III, la strujirea plan sau la retezare, oexecut sania transversal 10 pe ghidajul n form de coad de rndunic alsaniei principale, actionarea fcndu-se prin surubul conductor11. Crucioruleste actionat prin intermediul axului avansurilor12 la strunjirea obisnuit si prin

surubul conductor13, la filetare.


4/17

Cutitul mpreun cu sania portcutit 14, cu posibilitatea de rotire, executde obicei miscarea de avans n directie longitudinal sau dup o directienclinat fat de axa vrfurilor, la strunjirea conic.

Fig. 1. Strung normal

1 cutie de viteze 6 batiu 12 bara de avansuri2 motor electric; 7 picioare 13 - surub conductor3 crucior; 8 sania principal 14 sania portcutit4 dispozitiv de prindere; 9 ghidaje orizontale; 15 inversor de filete5 ppusa mobil; 10 sania transversal 16 cutia de avansuri

11 surub conductor

1.2 Miscari executate de catre masina-unealta

n vederea generrii suprafetelor pe strung, sunt necesare trei feluri demiscri:

a) miscarea principal de aschiere;b) miscrile de avans;c) miscri auxiliare.

Miscare principal de aschiere este executat de ctre arborele principal,mpreun cu semifabricatul si este o miscare de rotatie. Aceast miscare este


5/17

obtinut de la un motor electric si transmis la arborele principal printr-un lantcinematic pentru obtinerea gamei de turatii, raportul de transmitere al lantuluicinematic poate fi variat, continuu sau n trepte.

Miscarea de avans este executat de scul si poate fi rectilinie sau

curbilinie. La generarea suprafetei cilindrice, exterioare sau interioare, miscareade avans este paralel cu axa de rotatie a semifabricatului. Prin combinareamiscrii de avans longitudinal cu cel transversal, cu un raport variabil, se obtinetraiectoria curbilinie si astfel conditia generrii suprafetelor de revolutie.

Numrul si complexitatea miscrilor auxiliare depinde de gradul deautomatizare al ciclului de lucru al strungurilor. De exemplu:

a) miscare de avans rapid de apropiere sau ndeprtare rapid a sculei;b) miscare pentru schimbarea turatiei arborelui principal;c) miscare pentru schimbarea avansului.

Pentru fiecare dintre miscrile descrise mai sus exist cte un lant cinematic.Ansamblul lanturilor cinematice compun structura cinematic a strungului.Pentru reprezentarea simbolic a structurii unei masini unelte se utilizeaz

schema bloc.

Traiectoriile pe care lantul cinematic principal poate realiza vitezaprincipal de aschiere sunt traiectorii circulare sau rectilinii. Traiectoriadirectoare se caracterizeaz nu numai prin form, ci si prin dimensiuni, si anumela directoarele circulare prin raz, iar la cele rectilinii prin lungime.

Micarea se efectueaz pe traiectoria curbei directoare sau formeazcurbe elementare a cror nfurtoare este directoare.

Lanturile cinematice pentru actionarea masinilor- unelte se clasific dupurmtoarele criterii:

rolul functional n cadrul masinii (miscarea de aschiere, miscrile deavans, miscrile care actioneaz indirect n procesul de aschiere);

natura elementelor componente (mecanice, hidraulice, pneumatice,electrice si combinatii ale acestora);

forma traiectoriei organului de lucru (lanturi cinematice pentru miscri derotatie si lanturi cinematice pentru miscri de translatie);

modul de reglare al turatiei sau vitezei la iesire (reglarea n trepte, reglarea

continu si combinatii ale acestora).Lanturile cinematice pentru miscare de rotatie, n functie de tipul masinii-

unelte transmit miscare la semifabricat (cazul strungurilor) sau la scul (masinide frezat, gurit).

Viteza de achiere obinut la organul de ieire depinde de mai muli factori care semodific n timpul exploatrii mainii unelte, astfel c lanurile trebuie s asigure obinereavitezelor de achiere la valorile optime .

Operaia de schimbare a turaiei organului de ieire astfel ca vitezaperiferic s corespund cu viteza de achiere dorit este de fapt o reglare de

unde i mecanismele destinate acestui scop se numesc mecanisme de reglare.


6/17

n componena lanurilor cinematice ale micri principale mai intr:mecanisme pentru inversarea sensului de rotaie, mecanisme pentru cuplareai decuplarea micri precum i mecanisme de frnare n scopul reduceriitimpului de oprire.

Organul de antrenare fiind un motor electric micarea de intrare este decio micare de rotaie cu una sau mai multe turaii de unde se transmite la organulde ieire prin intermediul unui sistem de mecanisme mecanice, hidraulice,electrice sau combinaii ale acestora.

1.3 Suprafete prelucrate

Prelucrarea suprafetelor interioare si exterioare ale pieselor cu ajutorulcutitelor se numeste strunjire .

Strungul normal serveste la realizarea corpurilor de rotatie (fig.2) princompunerea miscarii de aschiere de rotatie I pe care o executa piesa P cumiscarea de avans pe care o executa scula S dupa diferite directii .

fig. 2

La prelucrarea suprafetelor cilindrice exterioare (fig.2 a)siinterioare(fig.2 b) , miscarea de avans II este rectilinie , paralela cu axavarfurilor strungului si se poate executa in ambele sensuri.

La prelucrarea suprafetelor plane frontale ale pieselor (fig.2 c) miscareade avans rectilinie se efectueaza in directia transversala III , perpendiculara peaxa varfurilor, in ambele sensuri


7/17

La prelucrarea suprafetelor conice (fig.2 d) exterioare si interioare ,miscarea de avans rectilinie a sculei se efectueaza dupa directia IV paralela cugeneratoarea conului , inclinata cu un unghi oarecare fata de axa varfurilor.

La prelucrarea filetelor (fig.2 e) , miscarea de avans rectilinie II este

paralela cu axa varfurilor si se efectueaza cu o anumita viteza raportata la cea derotatie a piesei, rezultand un anumit pas al filetului. La prelucrarea filetelorconice , miscarea de avans a cutitului de filetat este paralela cu generatoareaconului .

Utilizarea unor accesorii speciale permite strunjirea si a altor forme desuprafete de revolutie, spre exemplu suprafete sferice, (fig.2 f)datorita miscariide avans V a cutitului, sau a suprafetelor profilate(fig.2 g),prin deplasareasimultana a cutitului in directie longitudinala II si transversala III, rezultand otraiectorie corespunzatoare profilului piesei.

prelucrarea corpurilor care nu sunt corpuri de rotatie se poate realizadaca se imprima sculei o miscare neuniforma dupa o lege oarecare in directiatransversala III, simultan cu miscarea de avans longitidinal II(fig.2 h).Aceasta

prelucrare se foloseste pentru strujirea blocurilor de otel turnat iar scula executasi o miscare pendulara VI, pentru pastrarea unghiurilor optime in prosecul deaschiere.

detalonarea frezelor (fig.2 i) este un caz similar cu cel precedentUltimele doua tipuri de prelucrari se executa pe strunguri cu o cinematica si oconstructie corespunzatoare, care difera de cea a strungului normal.

1.4Scule utilizate

Nevoia adaptarii la diferite prelucrari si masini-unelte a dus la forme variatede cutite, care pot fi grupate intr-un numar de tipuri de baza folosite in practica.

Tipurile de baza ale cutitelor de strung pot fi grupate astfel :

dupa felul prelucrarii: normale sau obisnuite(fig. 3a), pentru strunjit plan(fig.3e,f si g), pentru retezat(fig.3 h), pentru strunjit interior (fig. 3i si j), pentrufiletat exterior(fig.3 k) si pentru profilat(fig.3 j,m,n)

dupa sensul avansului cutitele se impart in cutite pe dreapta si cutite pe stangadupa constructia capului cutitele se impart in drepte(fig. 3a), incovoiate(fig.3b), cotite si cu capul ingustat(fig. 3h)dupa pozitia cutitului fata de piesa se disting cutite radiale si cutitetangentiale(fig.3 m)dupa caracterul prelucrarii , cutitele se impart in cutite de degrosare , cutite definisare(fig. 3c si d) si cutite pentru strunjire foarte fina cu diamant.dupa modul de executare, cutitele se impart in cutite monobloc(fig. 3b) sicutite asamblate (fig. 3a)


8/17

Fig. 3

2. Calculul cinematic al cutiei de viteze

2.1 Calculul numarului treptelor de turatie . Calculul raportului de reglare aturatiilor

Pentru reglarea in trepte a turatiei organelor de lucru ale masinilor unelte seutilizeaza cutii de viteze, roti de schimb, transmisii prin conuri etajate, motoareelectrice cu turatie variabila precum si diferite combinatii ale acestora .In cazulunui motor cu turatie continua reglarea turatiilor la iesire se obtine prin

schimbarea rapoartelor de transmitere ale mecanismelor din structura lantuluicinematic.


9/17

Cutiile de viteze sunt mecanisme cu roti dintate si cuplaje comutabile care auperechi de roti dintate astfel dispuse, incat, pentru aceeasi valoare a turatiei deintrare sa se obtina succesiv mai multe trepte de turatii la arborele de iesire.

Modificarea turatiei de iesire se obtine prin schimbarea de viteze, adica prin

modificarea perechilor de roti dintate care se afla in angrenare.Numarul treptelor de turatii, in cazul turatiilor ordonate in serie geometrica,se poate calcula cu relatia (1) unde q -numarul treptelor de turatii, maxn -turatiamaxima obtinuta la arborele principal , minn -turatia minima obtinuta la arborele

principal iar -ratia seriei , iar raportul de reglare a turatiilor cu relatia (2) undecu nR se noteaza raportul de reglare a turatiilor.

log

log

1 min

max

n

n

q += (1) simin

max

n

nRn = (2)

Pentru 500max =n rot/min , =minn 100 rot/min si =1,40 se obtin : q =6 sinR =5

2.2 Alegerea turatiilor normalizate

Prin numerele normale se inteleg sirurile de numere in progresiegeometrica, rotunjite conventional, avand una din ratiile :

06,1104040 ==

12,1102020 ==

25,1101010 ==

60,11055 == ,cu conditia suplimentara ca aceste siruri sa contina si unitatea printre termeniilor.

Fiecare sir de numere normale se noteaza conventional prin litera R

urmata de ordinul radicalului (R40, R20, R10, R5).Numarul de termeni dintr-un interval este egal cu ordinul radicaluluiratiei.Astfel sirul R40 poseda 40 termeni in intervalul de la 1 la 10, sirul R20contine 20 termeni , etc.

Din sirurile de numere normale R40, R20, R10, R5 denumite sirurifundamentale se pot obtine siruri derivate, prin folosirea numai a termenilor din2 in 2, din 3 in 3, etc. Din sirul respectiv.

Numerele normale au o aplicatie extinsa in tehnica , fiind luate ca baza instandardizarea caracteristicilor de orice natura, de exemplu, diametre , lungimi,volume, greutati, viteze, turatii etc.


10/17

Astfel , motoarele asincrone au ca turatii de sincronism (3000,1500, 1000,750 ... rot/min) marimi care se incadreaza in sirul numerelor normale. Datoritalunecarii si sarcinii , turatiile asincrone sunt mai mici decat cele sincrone (panala -6% in raport cu turatia de sincronism) astfel incat se considera ca turatii

asincrone in sarcina marimile 2800, 1400, 710...valori care se regasesc deasemenea printre numerele normale ale sirurilor R40 si R20.Faptul ca turatiile in sarcina ale motoarelor asincrone se pot incadra numai

in sirurile fundamentale R40 si R20 conduce la folosirea numai a acestora caserii de turatii pentru mecanismele de reglare discontinua din lantul cinematic

principal al masinilor-unelte.Seria R20 a fost acceptata pe plan international , prin ISO, ca sir

fundamental al seriilor de turatii pentru masini unelte , serie a carei ratie =201,12 conduce la pierderea relativa maxima de viteza de 10%.

In afara sirului fundamental , se pot folosi si siruri derivate, de exempluR40/2 , R40/4, R40/6 ale caror ratii sunt:

12,1202/40 ==

25,1102204/40 ===

24,13206/40 === ,

precum si siruri derivate ale sirului fundamental R20 si anume R20/2, R20/3,R20/4, R20/6 ale caror ratii sunt :

25,12202/20 ==

240,13203/20 ===

60,14204/20 ==

26206/20 ==

2.3 Studiul ecuatiei structurale, a retelelor structurale si alegerea reteleistructurale optime

Mecanismele comutabile dintre doi arbori consecutivi ai cutiei de vitezeformeaza o grupa cinematica ( de reglare ). Intr-o cutie de viteze exista cel putindoua grupe cinematice si cel mult patru, iar numarul comutarilor care serealizeaza cu tot ansamblul este q=648 .

Numarul total de comutari la arborele de iesire se calculeaza cu relatia :4321 qqqqq =

unde jq reprezinta numerele de comutari realizabile cu grupele considerate .Prin descompunerea cutiei de viteze in grupe cinematice se realizeazaurmatoarele :

-micsorarea numarului total de angrenaje (in general numarul acestoraeste mai mic decat numarul comutarilor)


11/17

-reduceri importante ale turatiei la iesire, pe baza expresiei raportului detransmitere total, 4321 iiiii =

-valori mari ale raportului de reglare nR-constructie compacta a cutiei de viteze

Pentru cutia de viteze care trebuie sa realizeze obtinerea din turatia 750rot/min a 6 turatii cuprinse intre 100 rot/min si 500 rot/min este nevoie 6comutari obtinute prin 2 grupe cinematice .

326 = sau 236 =

Se alege varianta 236 = astfel incat vom avea 3 perechi de roti dintate care potfi angrenate in prima grupa cinematica si 2 perechi in cea de-a doua.

Din unica turatie n=750 rot/min la arborele I se obtin 3 turatii la arborele

II, turatii ale caror valori sunt in serie geometrica cu ratia 1 , iar din cele 3 turatiidiferite la arborele II se obtin 6 turatii diferite la arborele principal , care sunt inserie geometrica cu ratia 2 .

f 1

f 2

Fig.4 reprezentarea schematica a rapoartelor de transmitere

1 reprezinta ratia seriei de turatii obtinute la arborele II2 reprezinta ratia seriei de turatii obtinute la arborele principal11i raportul de transmitere al angrenajului 1 11n turatia arborelui II la

angrenarea 1112i raportul de transmitere al angrenajului 2 12n turatia arborelui II la

angrenarea 2213i raportul de transmitere al angrenajului 3 13n turatia arborelui II la

angrenarea 3321i raportul de transmitere al angrenajului 4 n turatia de intrare22i raportul de transmitere al angrenajului 5


12/17

Relatiile intre turatii, rapoarte de transmitere si ratii :

12

13

11

121

i

i

i

i== ;

21

222

i

i= ;

n

ni 1111 = ;

n

ni 1212 = ;

n

ni 1313 =

Se obtin la arborele principal 6 turatii distincte :

21111 inin = din analiza acestor expresii rezulta : ==11

12

1

2

i

i

n

nastfel

=1 121122 ninin == 1111 nin = ; 1212 nin = ;

1313 nin =2

121133ninin ==

3

122114 ninin == 221

223

1

4 ===

ii

nn astfel

32 =

4122125 ninin ==

5122136 ninin ==

Rapoartele de transmitere partiale formeaza progresii geometrice curatiile =1 (grupa cinematica de ordinul 1) si

32 = (grupa cinematica de

ordinul 2) .Rapoartele de transmitere totale sunt in progresie geometrica cu ratia .

Formula structurala a cutiei de viteze se prezinta astfel : 21 ][][ 21 aa qqq = in care 6=q , 31 =q , 22 =q , 11 =a , 32 =a

311 236 =

f 1

f 2

Fig.5 Reprezentarea diagramei structurale a turatiilor pentru cutia de viteze aS.N.


13/17

2.4 Calculul raportelor de transmitere

Pentru constructia diagramei structurale avem nevoie de valorile turatiilor

intermediare si a turatiilor obtinute la arborele principal. Se porneste de laalegerea valorii raportului minim intermediar , stiind ca rapoartele de

transmitere au valori intre4

1si

1

2(

1

2

4

1 i ) .

Alegem valoarea pentru 411

=i = 4)4,1( =0,26 apoi se calculeaza 312

=i si2

13

=i obtinand valorile 36,0)4,1( 312 ==i si 51,0)4,1( 213 ==

i .Valorile turatiilor intermediale : 1951111 == nin rot/min ; 2701212 == nin rot/min ; 5,3821313 == nin rot/minRapoartele de transmitere 21i si 22i se calculeaza pornind de la turatia minima

care se doreste a fi obtinuta la arborele principal notata cu 1001 =n rot/min . 51,0195

100

11

121 ===

n

ni 399,1)4,1(51,0 332122 === ii .

Se obtin urmatoarele valori pentru rapoartele de transmitere intermediare :

26,011 =i ; 36.012 =i ; 51,013 =i51,021 =i ; 399.122 =i

2.5 Constructia diagramei structurale a cutiei de viteze

Folosind valorile turatiilor intermediare si a rapoartelor de transmitere secalculeaza turatiile la arborele principal :

min/1002 rotn =

70,13751,027021122 === inn

07,19551,050,38221133 === inn

80.272399,119522114 === inn73,377399,127022125 === inn

67,531399,150,38222136 === inn

Diagrama structurala a cutiei de viteze


14/17

f 1

f 2

Fig. 6 Diagrama turatiilor cutiei de viteze a strungului normal

2.6 Reprezentarea schemei cinematice a cutiei de viteze

Cutia de viteze este un mecanism de reglare in trepte a miscarii, formata dinunul sau mai multe mecanisme elementare, legate intre ele prin diferite moduri.

Mecanismele cu roti baladoare deplasabile sunt mai simple constructiv si

tehnologic decat cele cu cuplaje. Au avantajul ca sunt rigide si pot realiza unnumar mai mare de rapoarte de transmitere .Mecanismele cu roti baladoare se compun din doi arbori, indiferent pe

care,fiind roti fixe. Celelalte roti deplasabile pot fi montate in grup sauindepartate unele de altele ,de modul de grupare depinzand gabaritulmecanismului.

Mecanismele cu doua roti baladoare sunt cele mai simple si in acelasi timpcele mai raspandite, fiind folosite de preferinta constructia cu balador interiordatorita gabaritului mai mic B > 4L ( B, fiind latimea).

Raportul de transmitere partial este raportul intre o pereche de roti , iarraportul de transmitere total este produsul raportului de transmirete partial de lamotor pana la elementul final (axul principal )

Mecanismele cu trei roti baladoare se construiesc de asemenea in douavarinte:cu balador interior sau exterior cu acelasi avantaj din punct de vedere algabaritului pentru varianta cu balador interior B > 7L.

In cazul acestor baladoare apare problema constructiva referitor laposibilitatea constructiva de deplasare a baladorului interior conditionata deposibilitatea trecerii rotilor z1, z3, peste z2.


15/17

Respectarea acestor conditii conduce in unele cazuri la modificareanumerelor de dinti deci la modificarea caracteristicilor cinematice ale cutiei deviteze .

2.7 Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate din cutia de viteze

Din calcule s-a obtinut 131211 iii


16/17

2.8 Calculul abaterilor turatiilor de la valorile standardizate

La proiectarea cutiilor de viteze este obligatoriu sa se verifice incadrareaturatiilor in limitele tolerantei cinematice.In acest scop se traseaza diagrama

erorilor cinematice ale tutatiilor.Turatiile normalizate sunt : 100 , 140 , 200 , 280, 375 , 530 .Marimea procentuala a erorii cinematice a fiecarei turatii se determina cu

expresia :

%100norm

normcinecine

n

nnn

=

unde cinen turatia determinata prin calcul pe baza raportelor de transmisie normn turatia normalizata

%0%1001001001001== cinen %8,2%2802802721004

== cinen

%2%140

1401381002 =

= cinen %8,0%375

3753781005 =

= cinen

%5,2%200

2001951003 =

= cinen %94,0%530

5305351006 =

= cinen

diagrama erorilor turariilor

-3

-2

-1

0

1

2

3

4

0 100 200 300 400 500 600

turatii (n) in rot/min

erorituratiiin

ncine


17/17

BIBLIOGRAFIE

1. BOTEZ, E., sa., -,,Masini unelte . Bazele teoretice ale proiectarii-vol. IEd.Tehnica , Bucuresti, 1977

2. Gheghea, I., sa., -,,Masini unelte si agregateEd.Didactica si pedagogica,Bucuresti , 1983

3. Vaida, Al., Botez,E.,Velicu,S.,-,,Proiectarea masinilor-unelteEd. DidacticaPedagogica, Bucuresti , 1980

cutie_strung.doc

Documents

Transcript of cutie_strung.doc