Cursuri Integrare Economica Regionala Si Test
Transcript of Cursuri Integrare Economica Regionala Si Test
Integrarea economica regionalaTematica cursului
1 Integrarea economica regionala concept premise factori2 Forme de aranjamente de integrare regională3 Teorii ale Integrarii Economice4 Efectele liberalizării preferenţiale a fluxurilor comerciale şi ale formării
blocurilor comerciale5 Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa6 Integrarea regionala pe continentul american
61 Integrarea Economica Nord Americana (Comuitatea de Comert Liber Nord American-NAFTA
62 Integrarea economica in America de Sud si Caraibe Asociatia Latino-Americana (ALADI)
63 Grupul Andin sau Comunitatea Andina de Natiuni ( PAa-CAN)64 Piata Comuna Sudului (MERCOSUR)65 Piata Comuna Central-Americana(PCCA)66 Comunitatea si piata comuna a Caraibelor ( CARICOM)67 Zona de Liber Schimb a Americilor (FTTA)
7 Integrarea regionala in Africa si Orientul Mijlociu8 Asia in procesul integrarii si cooperarii regionale9 Spatiul ex-sovietic in contextul globalizarii si integrarii regionale
Cursul 1Integrarea economică concept premise si factori
1 Abordarea la scară spaţială a economiei
Icircn teoria economică există icircn general două niveluri de cercetare dinstincte
nivelul microeconomic care se ocupă de cunoaşterea comportamentului firmelor
şi consumatorilor individuali şi interacţiunea lor pe piaţă independent de comportamentul
agregatelor macroeconomice şi de funcţionarea economiei ca icircntreg
nivelul macroeconomic care pune accentul pe determinarea agregatelor
macroeconomice (venitul total gradul de ocupare a forţei de muncă rata inflaţiei oscilaţiile
creşterii economice etc) deci pe funcţionarea şi comportamentul sistemului economiei
naţionale icircn complexitatea sa icircn centrul atenţiei teoriilor macroeconomice se află icircn final
rolul pe care statul icircl are icircn icircntregul context economic
Icircntr-o asemenea viziune analiza comportamentelor la cele două niveluri se realizează
izolat fără a aprofunda relaţiile şi interconexiunile dintre acestea
Icircn consecinţă a apărut necesitatea unui nivel intermediar de cercetare
nivelul mezoeconomic care studiază comportamentul grupurilor la un nivel
mediu de agregare icircntre factorii de decizie politici (nivelul macroeconomic) şi
comportamentele individuale (nivel microeconomic)
Acest nivel mezoeconomic se concretizează icircn două tipuri de analize
- analize sectoriale la nivel de ramură subramură activitate domeniu etc)
- analize regionale (teritoriale sau spaţiale) la nivel de localitate zonă judeţ
regiune etc)
Icircn acest sistem ierarhic de analiză poate fi integrat şi
nivelul mondoeconomic al ariilor continentale şi al uniunilor de state la care
se realizează analiza spaţială la nivelul ansamblului economiilor sau a unui grup de state
(uniuni de state)
Concluzie
Abordarea spaţială a economiei presupune reducerea decalajelor şi optimizarea
echilibrelor la nivel de
- localităţi zone judeţe regiuni etc din cadrul unei economii naţionale
- state şi regiuni ale statelor membre ale unor uniuni de state (de ex Uniunea
Europeană)
- state ale lumii
2 Aspecte introductive ale integrarii economice regionale concepte de bază
Integrarea economică este un proces complex multidimensional şi dinamic care a
devenit un aspect important al economiei internaţionale mai ales icircn ultimele decenii
Icircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne
bull verbul ldquoa integrardquo = ldquoa include a icircngloba a icircncorpora a armoniza icircntr-un totrdquo
bull substantivul integrare = ldquoacţiunea de a (se) integra si rezultatul eirdquo
Termenul provine din latinescul ldquointegro-arerdquo care icircnseamnă a pune la un loc a
icircntregi a completa a reuni mai multe părţi icircntr-un tot unitar sau pentru constituirea unui
icircntreg a restabili
Termenul de integrare este folosit şi icircn sens sociologic pentru a desemna stabilirea
unei stracircnse interdependenţe icircntre părţile unei fiinţe vii sau icircntre membrii unei societăţi ale
unei uniuni formate din multiple entităţi sau din mai multe grupări de indivizi
Din punct de vedere economic icircn literatura de specialitate termenul este utilizat atacirct
la nivel macroeconomic (integrare regională integrare europeană integrare internaţională
integrare interstatală etc) cacirct şi microeconomic (integrarea icircntreprinderii1)
In ceea ce ne priveşte ne vom referi icircn continuare la integrarea economică
regionala
Din Dicţionarul Enciclopedic rArr integrarea economică regionala este o trăsătură
esenţială a evoluţiei economiei mondiale icircn perioada postbelică care constă icircntr-o cooperare
adacircncită şi permanentă convenită şi programată icircntre ţări vecine pe baza unor acorduri sau
tratate interguvernamentale prin care se prevăd icircnfiinţarea unor organizaţii regionale cu
caracter integraţionist (respectiv a unui spaţiu economic unificat) ea reflectă o treaptă
calitativ superioară de adacircncire a interdependenţelor economice ştiinţifice şi tehnice şi a
specializărilor icircntre economiile diferitelor ţări
Dicţionarul de economie (coord Niţă Dobrotă) conferă noţiunii de integrare
economică numeroase sensuri trecerea de la microspaţii la macrospaţii crearea unor
ansambluri economice tot mai vaste absenţa discriminărilor sau eliminarea progresivă a
acestora din raporturile economice icircntre diferite state stabilitatea şi eficienţa economică a
relaţiilor dintre state2
Integrarea economică nu este un scop icircn sine ci un mijloc o cale spre realizarea unor
obiective ca ridicarea prosperităţii tuturor părţilor menţinerea păcii prin reducerea şansei de
conflict armat icircntre parteneri
Jan Tinbergen laureat al Premiului Nobel icircn domeniul ştiinţelor economice
defineşte integrarea ca fiind ldquocrearea celei mai de dorit structuri economice mondiale prin
suprimarea obstacolelor artificiale din calea funcţionării optime şi prin introducerea
deliberată a tuturor elementelor necesare coordonării şi unificăriirdquo El face distincţia icircntre
conceptele de integrare negativă (= eliminarea tuturor discriminărilor şi restricţiilor din calea
circulaţiei mărfurilor şi a mijloacelor de producţie) şi integrare pozitivă (= modificarea
instrumentelor şi instituţiilor existente precum şi crearea unora noi formarea şi aplicarea unor
politici coordonate şi comune icircn vederea realizării unor obiective economice şi de bunăstare
altele decacirct eliminarea discriminărilor)
1 Strategie de dezvoltare a unei icircntreprinderi prin asocierea fuziunea sau absorbţia altor icircntreprinderi icircn scopul creşterii capacităţii de concurenţă sporirii vacircnzărilor şi reducerii costurilor Dicţionar Enciclopedic vol III (H-K) Editura Enciclopedică Bucureşti 19992 Confunivdr Mirela Diaconescu - Economie europeană
Accepţiunilor de mai sus acordate termenului de integrare li se adaugă şi distincţia
care este făcută relativ recent de către teoriile integrării icircntre integrarea formală (ce
presupune schimbări ale reglementărilor juridice şi de altă natură icircn direcţia compatibilizării
reciproce şi atingerii funcţionalităţii eficiente a comunităţii) şi integrarea informală (care se
referă la dinamica producţiei a comerţului cu bunuri şi servicii şi a sistemelor de
comunicaţie) Dacă integrarea formală depinde direct de iniţiative politice integrarea
informală se desfăşoară mai mult prin forţa mecanismelor civilizaţiei europene actuale
(Andrei Marga - Filosofia unificării europene)
Integrarea economica e un proces istoric conditionat de dorinta si necesitatea a 2 sau
mai multe tari de a se uni si a forma un spatiu unic economic o piata unica mai eficienta si
mai productiva Integrarea economica este una din trasaturile caracteristice esentiale ale
economiei mondiale contemporane Procesul de integrare a determinat formarea unor noi
centre de putere economica care exercita o influenta tot mai mare asupra raportului de forta
din lumea contemporana La etapa actuala exista citeva centre integrationiste de putere
economica care influnteaza real toate regiunile si economiile tarilor lumii printre care putem
mentiona Uniunea Europeana Acordul Nord American pentru Comert Liber (NAFTA)
Asociatia Statelor din Asia de Sud Est (ASEAN) Piata comuna a sudului (MERCOSUR-
MERCOSUL)
Pe viitor se prevede formarea noilor centre integrationiste ca Asociatia de cooperare
Asia Pacific (APEC) Cooperarea Economica a Tarilor Marii Negre (CEMN) CSI
Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica (ODDEGUAM)
Integrarea economică este rezultatul acţiunii unui complex de factori dintre care se
apreciază că cei economici şi politici deţin o pondere semnificativă (cunoasteti ex integrarii
in Europa) Indiferent de natura motivaţiilor primordiale factorii economici şi cei politici
sunt interdependenţi Icircn integrare nevoia de cooperare şi coordonare manifestacircndu-se
insistent icircn stadiile mai avansate ale integrării Icircn afară de premisele economice şi politice au
fost aduşi icircn discuţie factorii geografici şi culturali
Paul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri
comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din
fluxurile lor comerciale
Samuel Hungtington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide icircn acelaşi
timp Icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar
organizaţiile internaţionale cum ar fi UE formate din state cu trăsături culturale comune au
mai mult succes decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
Integrarea economică determină transformarea sistemului internaţional contemporan
şi alterează oarecum viziunea clasică asupra rolului statului şi asupra conceptului de
suveranitate
Interguvernamentalism şi supranaţionalism
Integrarea economică poate fi abordată
- fie din perspectivă confederalistă
- fie din perspectivă federalistă
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că
statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională Scopul
nu este de a crea un nou bdquosuperstatrdquo care să le icircnglobeze pe toate ci de a pune icircn legătură
statele suverane icircntr-o confederaţie icircn care fiecare icircşi păstrează structurile naţionale Acesta
este principiul care a stat la baza creării Consiliului Europei şi al Organizaţiei pentru
Cooperare şi Dezvoltare Economică precum şi al majorităţii schemelor de integrare regională
icircntre state icircn dezvoltare Acest principiu a stat şi la baza celui de al doilea şi al treilea pilon al
UE Sarcinile trasate uniunii icircn aceste domenii sunt o formă de cooperare
interguvernamentală deşi aceasta nu exclude posibilitatea adacircncirii integrării
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile
tradiţionale dintre statele naţiune bdquoDeocamdatărdquo naţiune a suveranităţii naţionale inviolabilă
şi indivizibilă arată că imperfecţiunile coexistenţei sociale şi internaţionale neajunsurile
specifice statului naţiune şi pericolul dominaţiei unui stat asupra altora pot fi depăşite doar
prin crearea unei comunităţi supranaţionale şi transferarea către aceasta a unei părţi din
suveranitatea statelor componente Rezultatul este o federaţie icircn care destinul comun al
popoarelor sale este bdquoghidatrdquo de autorităţi comune respectiv federale
UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum
modificată Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată
după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană Pacircnă la urmă
soluţia a fost de a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un
proces gradual
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Deoarece numărul participanţilor la aranjamentele de integrare regională este icircn
continuă creştere devine tot mai dificilă asigurarea consensului asupra adacircncirii integrării
Apariţia acestei dileme icircn evoluţia UE confruntată cu un număr tot mai mare de membrii
avacircnd niveluri diferite de dezvoltare a dat naştere conceptelor de
- viteză variabilă
- geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective
comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul
menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta
pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe
diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme
specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
Conceptul de regiune diferă de la o ţară la alta iar procesul de regionalizare este
organizat diferit icircn fiecare ţară europeană icircn funcţie de
- contextul propriu (juridic economic social demografic cultural etnic)
- organizarea statală (stat unitar sau federal)
- tradiţiile istorice
Totuşi există o serie de elemente comune definitorii care permit formularea unor
definiţii şi explicaţii unitare
Definirea conceptului de regiune de către instituţiile europene
- abordarea preponderent politică (Consiliul Europei)
Regiunea constituie ldquoun interval de dimensiune medie susceptibil de a fi determinat
geografic şi care este considerat ca omogenrdquo (Această definiţie pune accentul pe legătura
icircntre teritoriu şi elementul uman care icircl populează)
- abordarea preponderent economică (Uniunea Europeană)
Regiunea reprezintă ldquoeşalonul imediat inferior celui al statului eşalon care icircn funcţie
de competenţele acordate (icircn cadrul sistemelor centralizate sau al celor federale) gestionează
pe plan administrativ şi politic o comunitate teritorialărdquo (Această definiţie are un caracter
administrativ folosind drept criteriu de apreciere a regiunii competenţele de care aceasta
dispune)
Elementele comune ce definesc orice definiţie a regiunii
- spaţiul (cu limite mai mult sau mai puţin precizate)
- colectivitatea umană care ocupă acel spaţiu şi care posedă caracteristici specifice şi o
anumită unitate sau identitate
- competenţele atribuite regiunii
Regiunea poate fi definită ca o zonă de teritoriu din cadrul spaţiului economic
naţional cu un ansamblu de caracteristici interne distincte şi consistente fizice sau umane
care icirci conferă o anumită unitate semnificativă şi independenţă funcţională caracteristici care
o disting de alte zone icircnvecinate
Icircn practică regiunile diferă foarte mult din punct de vedere al dimensiunii geografice
şi al populaţiei Astfel la nivel european icircntacirclnim
- cantoanele elveţiene cu o populaţie de cacircteva zeci de mii de locuitori
- landurile germane cu o populaţie care ajunge icircn unele cazuri (Bavaria) la cacircteva zeci
de milioane de locuitori
Europa este alcătuită dintr-un veritabil mozaic de regiuni rezultat al
diversitaţii socio-economice culturale şi istorice
Icircn general regiunea este tratată ca o unitate administrativ-teritorială avacircnd
- o determinare geografică prin delimitarea unui teritoriu după anumite criterii
- o determinare administrativă la nivel sub-statal ce icirci conferă o anumită
autonomie (mai largă sau mai stracircnsă) icircn raport cu autoritatea centrală
Procesul de regionalizare trebuie să se realizeze pe baza principiului vecinătăţii icircn
sensul că regiunile sistemului naţional trebuie să acopere icircntreaga suprafaţă fără a exista
suprapuneri
Concluzii
o integrare a regiunilor este mai eficientă şi mai realistă decacirct integrarea la nivel
naţional
regiunea este una dintre cele mai bune forme de organizare spaţială a
informaţiei
regiunile sunt considerate de importanţă majoră pentru procesul şi obiectivele
planificării dezvoltării
ldquoRegiuneardquo poate fi definită din perspectiva dezvoltării regionale icircntr-un mod
specific care nu este icircntotdeauna similar cu sensurile tradiţionale geografice sau
administrative care se dau acesteia
ldquoRegiunea de dezvoltarerdquo este un nivel teritorial optim la care structuri
instituţionale adecvate pot rezolva eficient problemele sociale şi economice specifice
Definiţia Parlamentului European
ldquoPrin regiune de dezvoltare se icircnţelege un teritoriu care formează din punct de
vedere geografic o unitate netă sau un ansamblu de teritorii icircn care există continuitate icircn
care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel
rezultată şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural social şi economicrdquo
Regiunea este nivelul teritorial de punere icircn practică a politicilor regionale şi a
programelor corespunzătoare acestora
Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme
21 Premise factori si implicatiile integrarii economice
Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care
putem mentiona
rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a
tarilor care vor sa se integreze
rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si
a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor
integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in
apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza
rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul
dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice
rarr efectul de demonstrare
In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive
- crestere economica
- diminuarea inflatiei si a somajului
Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor
tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene
Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si
anume
a) dezvoltarea economiei mondiale
b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii
In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se
numara
1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe
baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale
2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari
structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de
rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman
financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a
circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor
si capitalurilor pe plan subregional si regional
3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii
economice probleme comune cu care se confrunta
4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica
presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere
intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a
investitiilor in zona respectiva
5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire
a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale
6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si
limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte
7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor
depasesc granitele nationale
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea
unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă
Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări
deja constituite
I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia
comună despre dezvoltare
II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de
dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu
statele mai avansate
III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei
energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere
insuficient valorificat
Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi
A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente
care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup
eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese
interaţioniste
C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt
numeroase printre ele putem mentiona
a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si
disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea
pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica
b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale
pe planul eficientei si competitivitatii
c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se
transportul si opratiunile import-export
d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite
e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul
investitional atit al investitiilor interne cit si externe
f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod
eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun
g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in
comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici
22 Forme de aranjamente de integrare regională
Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de
multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile
icircn vederea atingerii unui obiectiv comun
Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală
corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare
numărului de state membre
Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de
instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile
stabilite de fiecare acord icircn parte
Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv
intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare
regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt
- zone de comerţ preferenţial
- zone de liber ndash schimb
- uniuni vamale
- pieţe unice
- uniuni monetare
- uniuni economice
- uniuni politice
O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai
multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul
acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn
ţările terţe
O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial
preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn
acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal
respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii
O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin
1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele
2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii
3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat
Piaţa unică presupune
1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre
2 stabilirea unui tarif vamal extern comun
3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi
practicilor comerciale
4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor
Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta
implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale
Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină
elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice
sunt
1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod
liber
2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei
3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională
4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile
bugetare
Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la
nivel regional şi care afectează toţi membrii
OBSERVAŢII
1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică
reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al
pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a
capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă
toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de
coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo
2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie
văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la
următorul
Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna
definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune
vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica
agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)
OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul
comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente
sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)
Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare
progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp
această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale
regionale
Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune
europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de
dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului
Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De
această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea
unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a
fluxurilor comerciale
După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu
Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să
icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi
Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct
printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat
vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi
Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie
a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe
baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare
preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima
vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale
precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul
cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn
cadrul GATT cauzat de
1 creşterea numărului participanţilor
2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la
export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată
3 declinul hegemoniei comerciale a SUA
4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări
Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative
comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai
deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o
politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se
caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a
susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale
icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie
2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de
aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data
menţionată de 330
23 Efectele statice ale integrării economice
Crearea şi deturnarea de comerţ
Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind
uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor
formelor de integrare economică
Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni
vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie
Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite
să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau
nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal
Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea
efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ
(ldquotrade diversionrdquo)
Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul
uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai
avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea
internă de comerţ
Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin
eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din
afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ
Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al
costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii
vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor
comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de
deturnare de comerţ
Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o
uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)
Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite
bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa
ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa
vamală)
Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din
aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie
sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul
de creare de comerţ
Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale
identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de
producţie sunt inferioare celor din B
Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul
respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ
Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de
- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei
- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale
- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi
Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de
creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală
conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a
bunăstării
J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze
alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele
două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd
producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea
vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la
producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn
mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde
creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ
J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate
permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare
celor de deturnare de comerţ
24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale
deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului
că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct
pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele
fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel
1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea
blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele
naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele
naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele
Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile
2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele
deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor
externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi
tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează
firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile
arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite
este intensitatea concurenţei cu care se confruntă
3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei
Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea
pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei
fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate
amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se
adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi
benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi
4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile
multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să
o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii
externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile
manageriale pe care le-ar aduce şi altele
Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există
economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al
liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
nivelul mezoeconomic care studiază comportamentul grupurilor la un nivel
mediu de agregare icircntre factorii de decizie politici (nivelul macroeconomic) şi
comportamentele individuale (nivel microeconomic)
Acest nivel mezoeconomic se concretizează icircn două tipuri de analize
- analize sectoriale la nivel de ramură subramură activitate domeniu etc)
- analize regionale (teritoriale sau spaţiale) la nivel de localitate zonă judeţ
regiune etc)
Icircn acest sistem ierarhic de analiză poate fi integrat şi
nivelul mondoeconomic al ariilor continentale şi al uniunilor de state la care
se realizează analiza spaţială la nivelul ansamblului economiilor sau a unui grup de state
(uniuni de state)
Concluzie
Abordarea spaţială a economiei presupune reducerea decalajelor şi optimizarea
echilibrelor la nivel de
- localităţi zone judeţe regiuni etc din cadrul unei economii naţionale
- state şi regiuni ale statelor membre ale unor uniuni de state (de ex Uniunea
Europeană)
- state ale lumii
2 Aspecte introductive ale integrarii economice regionale concepte de bază
Integrarea economică este un proces complex multidimensional şi dinamic care a
devenit un aspect important al economiei internaţionale mai ales icircn ultimele decenii
Icircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne
bull verbul ldquoa integrardquo = ldquoa include a icircngloba a icircncorpora a armoniza icircntr-un totrdquo
bull substantivul integrare = ldquoacţiunea de a (se) integra si rezultatul eirdquo
Termenul provine din latinescul ldquointegro-arerdquo care icircnseamnă a pune la un loc a
icircntregi a completa a reuni mai multe părţi icircntr-un tot unitar sau pentru constituirea unui
icircntreg a restabili
Termenul de integrare este folosit şi icircn sens sociologic pentru a desemna stabilirea
unei stracircnse interdependenţe icircntre părţile unei fiinţe vii sau icircntre membrii unei societăţi ale
unei uniuni formate din multiple entităţi sau din mai multe grupări de indivizi
Din punct de vedere economic icircn literatura de specialitate termenul este utilizat atacirct
la nivel macroeconomic (integrare regională integrare europeană integrare internaţională
integrare interstatală etc) cacirct şi microeconomic (integrarea icircntreprinderii1)
In ceea ce ne priveşte ne vom referi icircn continuare la integrarea economică
regionala
Din Dicţionarul Enciclopedic rArr integrarea economică regionala este o trăsătură
esenţială a evoluţiei economiei mondiale icircn perioada postbelică care constă icircntr-o cooperare
adacircncită şi permanentă convenită şi programată icircntre ţări vecine pe baza unor acorduri sau
tratate interguvernamentale prin care se prevăd icircnfiinţarea unor organizaţii regionale cu
caracter integraţionist (respectiv a unui spaţiu economic unificat) ea reflectă o treaptă
calitativ superioară de adacircncire a interdependenţelor economice ştiinţifice şi tehnice şi a
specializărilor icircntre economiile diferitelor ţări
Dicţionarul de economie (coord Niţă Dobrotă) conferă noţiunii de integrare
economică numeroase sensuri trecerea de la microspaţii la macrospaţii crearea unor
ansambluri economice tot mai vaste absenţa discriminărilor sau eliminarea progresivă a
acestora din raporturile economice icircntre diferite state stabilitatea şi eficienţa economică a
relaţiilor dintre state2
Integrarea economică nu este un scop icircn sine ci un mijloc o cale spre realizarea unor
obiective ca ridicarea prosperităţii tuturor părţilor menţinerea păcii prin reducerea şansei de
conflict armat icircntre parteneri
Jan Tinbergen laureat al Premiului Nobel icircn domeniul ştiinţelor economice
defineşte integrarea ca fiind ldquocrearea celei mai de dorit structuri economice mondiale prin
suprimarea obstacolelor artificiale din calea funcţionării optime şi prin introducerea
deliberată a tuturor elementelor necesare coordonării şi unificăriirdquo El face distincţia icircntre
conceptele de integrare negativă (= eliminarea tuturor discriminărilor şi restricţiilor din calea
circulaţiei mărfurilor şi a mijloacelor de producţie) şi integrare pozitivă (= modificarea
instrumentelor şi instituţiilor existente precum şi crearea unora noi formarea şi aplicarea unor
politici coordonate şi comune icircn vederea realizării unor obiective economice şi de bunăstare
altele decacirct eliminarea discriminărilor)
1 Strategie de dezvoltare a unei icircntreprinderi prin asocierea fuziunea sau absorbţia altor icircntreprinderi icircn scopul creşterii capacităţii de concurenţă sporirii vacircnzărilor şi reducerii costurilor Dicţionar Enciclopedic vol III (H-K) Editura Enciclopedică Bucureşti 19992 Confunivdr Mirela Diaconescu - Economie europeană
Accepţiunilor de mai sus acordate termenului de integrare li se adaugă şi distincţia
care este făcută relativ recent de către teoriile integrării icircntre integrarea formală (ce
presupune schimbări ale reglementărilor juridice şi de altă natură icircn direcţia compatibilizării
reciproce şi atingerii funcţionalităţii eficiente a comunităţii) şi integrarea informală (care se
referă la dinamica producţiei a comerţului cu bunuri şi servicii şi a sistemelor de
comunicaţie) Dacă integrarea formală depinde direct de iniţiative politice integrarea
informală se desfăşoară mai mult prin forţa mecanismelor civilizaţiei europene actuale
(Andrei Marga - Filosofia unificării europene)
Integrarea economica e un proces istoric conditionat de dorinta si necesitatea a 2 sau
mai multe tari de a se uni si a forma un spatiu unic economic o piata unica mai eficienta si
mai productiva Integrarea economica este una din trasaturile caracteristice esentiale ale
economiei mondiale contemporane Procesul de integrare a determinat formarea unor noi
centre de putere economica care exercita o influenta tot mai mare asupra raportului de forta
din lumea contemporana La etapa actuala exista citeva centre integrationiste de putere
economica care influnteaza real toate regiunile si economiile tarilor lumii printre care putem
mentiona Uniunea Europeana Acordul Nord American pentru Comert Liber (NAFTA)
Asociatia Statelor din Asia de Sud Est (ASEAN) Piata comuna a sudului (MERCOSUR-
MERCOSUL)
Pe viitor se prevede formarea noilor centre integrationiste ca Asociatia de cooperare
Asia Pacific (APEC) Cooperarea Economica a Tarilor Marii Negre (CEMN) CSI
Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica (ODDEGUAM)
Integrarea economică este rezultatul acţiunii unui complex de factori dintre care se
apreciază că cei economici şi politici deţin o pondere semnificativă (cunoasteti ex integrarii
in Europa) Indiferent de natura motivaţiilor primordiale factorii economici şi cei politici
sunt interdependenţi Icircn integrare nevoia de cooperare şi coordonare manifestacircndu-se
insistent icircn stadiile mai avansate ale integrării Icircn afară de premisele economice şi politice au
fost aduşi icircn discuţie factorii geografici şi culturali
Paul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri
comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din
fluxurile lor comerciale
Samuel Hungtington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide icircn acelaşi
timp Icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar
organizaţiile internaţionale cum ar fi UE formate din state cu trăsături culturale comune au
mai mult succes decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
Integrarea economică determină transformarea sistemului internaţional contemporan
şi alterează oarecum viziunea clasică asupra rolului statului şi asupra conceptului de
suveranitate
Interguvernamentalism şi supranaţionalism
Integrarea economică poate fi abordată
- fie din perspectivă confederalistă
- fie din perspectivă federalistă
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că
statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională Scopul
nu este de a crea un nou bdquosuperstatrdquo care să le icircnglobeze pe toate ci de a pune icircn legătură
statele suverane icircntr-o confederaţie icircn care fiecare icircşi păstrează structurile naţionale Acesta
este principiul care a stat la baza creării Consiliului Europei şi al Organizaţiei pentru
Cooperare şi Dezvoltare Economică precum şi al majorităţii schemelor de integrare regională
icircntre state icircn dezvoltare Acest principiu a stat şi la baza celui de al doilea şi al treilea pilon al
UE Sarcinile trasate uniunii icircn aceste domenii sunt o formă de cooperare
interguvernamentală deşi aceasta nu exclude posibilitatea adacircncirii integrării
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile
tradiţionale dintre statele naţiune bdquoDeocamdatărdquo naţiune a suveranităţii naţionale inviolabilă
şi indivizibilă arată că imperfecţiunile coexistenţei sociale şi internaţionale neajunsurile
specifice statului naţiune şi pericolul dominaţiei unui stat asupra altora pot fi depăşite doar
prin crearea unei comunităţi supranaţionale şi transferarea către aceasta a unei părţi din
suveranitatea statelor componente Rezultatul este o federaţie icircn care destinul comun al
popoarelor sale este bdquoghidatrdquo de autorităţi comune respectiv federale
UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum
modificată Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată
după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană Pacircnă la urmă
soluţia a fost de a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un
proces gradual
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Deoarece numărul participanţilor la aranjamentele de integrare regională este icircn
continuă creştere devine tot mai dificilă asigurarea consensului asupra adacircncirii integrării
Apariţia acestei dileme icircn evoluţia UE confruntată cu un număr tot mai mare de membrii
avacircnd niveluri diferite de dezvoltare a dat naştere conceptelor de
- viteză variabilă
- geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective
comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul
menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta
pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe
diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme
specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
Conceptul de regiune diferă de la o ţară la alta iar procesul de regionalizare este
organizat diferit icircn fiecare ţară europeană icircn funcţie de
- contextul propriu (juridic economic social demografic cultural etnic)
- organizarea statală (stat unitar sau federal)
- tradiţiile istorice
Totuşi există o serie de elemente comune definitorii care permit formularea unor
definiţii şi explicaţii unitare
Definirea conceptului de regiune de către instituţiile europene
- abordarea preponderent politică (Consiliul Europei)
Regiunea constituie ldquoun interval de dimensiune medie susceptibil de a fi determinat
geografic şi care este considerat ca omogenrdquo (Această definiţie pune accentul pe legătura
icircntre teritoriu şi elementul uman care icircl populează)
- abordarea preponderent economică (Uniunea Europeană)
Regiunea reprezintă ldquoeşalonul imediat inferior celui al statului eşalon care icircn funcţie
de competenţele acordate (icircn cadrul sistemelor centralizate sau al celor federale) gestionează
pe plan administrativ şi politic o comunitate teritorialărdquo (Această definiţie are un caracter
administrativ folosind drept criteriu de apreciere a regiunii competenţele de care aceasta
dispune)
Elementele comune ce definesc orice definiţie a regiunii
- spaţiul (cu limite mai mult sau mai puţin precizate)
- colectivitatea umană care ocupă acel spaţiu şi care posedă caracteristici specifice şi o
anumită unitate sau identitate
- competenţele atribuite regiunii
Regiunea poate fi definită ca o zonă de teritoriu din cadrul spaţiului economic
naţional cu un ansamblu de caracteristici interne distincte şi consistente fizice sau umane
care icirci conferă o anumită unitate semnificativă şi independenţă funcţională caracteristici care
o disting de alte zone icircnvecinate
Icircn practică regiunile diferă foarte mult din punct de vedere al dimensiunii geografice
şi al populaţiei Astfel la nivel european icircntacirclnim
- cantoanele elveţiene cu o populaţie de cacircteva zeci de mii de locuitori
- landurile germane cu o populaţie care ajunge icircn unele cazuri (Bavaria) la cacircteva zeci
de milioane de locuitori
Europa este alcătuită dintr-un veritabil mozaic de regiuni rezultat al
diversitaţii socio-economice culturale şi istorice
Icircn general regiunea este tratată ca o unitate administrativ-teritorială avacircnd
- o determinare geografică prin delimitarea unui teritoriu după anumite criterii
- o determinare administrativă la nivel sub-statal ce icirci conferă o anumită
autonomie (mai largă sau mai stracircnsă) icircn raport cu autoritatea centrală
Procesul de regionalizare trebuie să se realizeze pe baza principiului vecinătăţii icircn
sensul că regiunile sistemului naţional trebuie să acopere icircntreaga suprafaţă fără a exista
suprapuneri
Concluzii
o integrare a regiunilor este mai eficientă şi mai realistă decacirct integrarea la nivel
naţional
regiunea este una dintre cele mai bune forme de organizare spaţială a
informaţiei
regiunile sunt considerate de importanţă majoră pentru procesul şi obiectivele
planificării dezvoltării
ldquoRegiuneardquo poate fi definită din perspectiva dezvoltării regionale icircntr-un mod
specific care nu este icircntotdeauna similar cu sensurile tradiţionale geografice sau
administrative care se dau acesteia
ldquoRegiunea de dezvoltarerdquo este un nivel teritorial optim la care structuri
instituţionale adecvate pot rezolva eficient problemele sociale şi economice specifice
Definiţia Parlamentului European
ldquoPrin regiune de dezvoltare se icircnţelege un teritoriu care formează din punct de
vedere geografic o unitate netă sau un ansamblu de teritorii icircn care există continuitate icircn
care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel
rezultată şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural social şi economicrdquo
Regiunea este nivelul teritorial de punere icircn practică a politicilor regionale şi a
programelor corespunzătoare acestora
Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme
21 Premise factori si implicatiile integrarii economice
Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care
putem mentiona
rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a
tarilor care vor sa se integreze
rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si
a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor
integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in
apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza
rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul
dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice
rarr efectul de demonstrare
In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive
- crestere economica
- diminuarea inflatiei si a somajului
Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor
tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene
Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si
anume
a) dezvoltarea economiei mondiale
b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii
In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se
numara
1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe
baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale
2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari
structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de
rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman
financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a
circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor
si capitalurilor pe plan subregional si regional
3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii
economice probleme comune cu care se confrunta
4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica
presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere
intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a
investitiilor in zona respectiva
5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire
a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale
6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si
limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte
7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor
depasesc granitele nationale
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea
unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă
Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări
deja constituite
I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia
comună despre dezvoltare
II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de
dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu
statele mai avansate
III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei
energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere
insuficient valorificat
Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi
A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente
care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup
eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese
interaţioniste
C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt
numeroase printre ele putem mentiona
a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si
disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea
pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica
b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale
pe planul eficientei si competitivitatii
c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se
transportul si opratiunile import-export
d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite
e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul
investitional atit al investitiilor interne cit si externe
f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod
eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun
g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in
comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici
22 Forme de aranjamente de integrare regională
Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de
multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile
icircn vederea atingerii unui obiectiv comun
Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală
corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare
numărului de state membre
Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de
instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile
stabilite de fiecare acord icircn parte
Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv
intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare
regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt
- zone de comerţ preferenţial
- zone de liber ndash schimb
- uniuni vamale
- pieţe unice
- uniuni monetare
- uniuni economice
- uniuni politice
O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai
multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul
acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn
ţările terţe
O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial
preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn
acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal
respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii
O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin
1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele
2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii
3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat
Piaţa unică presupune
1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre
2 stabilirea unui tarif vamal extern comun
3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi
practicilor comerciale
4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor
Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta
implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale
Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină
elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice
sunt
1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod
liber
2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei
3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională
4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile
bugetare
Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la
nivel regional şi care afectează toţi membrii
OBSERVAŢII
1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică
reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al
pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a
capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă
toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de
coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo
2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie
văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la
următorul
Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna
definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune
vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica
agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)
OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul
comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente
sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)
Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare
progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp
această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale
regionale
Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune
europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de
dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului
Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De
această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea
unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a
fluxurilor comerciale
După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu
Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să
icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi
Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct
printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat
vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi
Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie
a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe
baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare
preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima
vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale
precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul
cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn
cadrul GATT cauzat de
1 creşterea numărului participanţilor
2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la
export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată
3 declinul hegemoniei comerciale a SUA
4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări
Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative
comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai
deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o
politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se
caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a
susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale
icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie
2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de
aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data
menţionată de 330
23 Efectele statice ale integrării economice
Crearea şi deturnarea de comerţ
Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind
uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor
formelor de integrare economică
Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni
vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie
Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite
să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau
nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal
Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea
efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ
(ldquotrade diversionrdquo)
Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul
uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai
avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea
internă de comerţ
Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin
eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din
afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ
Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al
costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii
vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor
comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de
deturnare de comerţ
Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o
uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)
Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite
bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa
ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa
vamală)
Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din
aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie
sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul
de creare de comerţ
Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale
identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de
producţie sunt inferioare celor din B
Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul
respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ
Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de
- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei
- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale
- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi
Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de
creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală
conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a
bunăstării
J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze
alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele
două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd
producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea
vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la
producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn
mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde
creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ
J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate
permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare
celor de deturnare de comerţ
24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale
deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului
că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct
pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele
fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel
1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea
blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele
naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele
naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele
Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile
2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele
deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor
externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi
tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează
firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile
arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite
este intensitatea concurenţei cu care se confruntă
3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei
Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea
pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei
fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate
amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se
adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi
benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi
4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile
multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să
o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii
externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile
manageriale pe care le-ar aduce şi altele
Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există
economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al
liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Din punct de vedere economic icircn literatura de specialitate termenul este utilizat atacirct
la nivel macroeconomic (integrare regională integrare europeană integrare internaţională
integrare interstatală etc) cacirct şi microeconomic (integrarea icircntreprinderii1)
In ceea ce ne priveşte ne vom referi icircn continuare la integrarea economică
regionala
Din Dicţionarul Enciclopedic rArr integrarea economică regionala este o trăsătură
esenţială a evoluţiei economiei mondiale icircn perioada postbelică care constă icircntr-o cooperare
adacircncită şi permanentă convenită şi programată icircntre ţări vecine pe baza unor acorduri sau
tratate interguvernamentale prin care se prevăd icircnfiinţarea unor organizaţii regionale cu
caracter integraţionist (respectiv a unui spaţiu economic unificat) ea reflectă o treaptă
calitativ superioară de adacircncire a interdependenţelor economice ştiinţifice şi tehnice şi a
specializărilor icircntre economiile diferitelor ţări
Dicţionarul de economie (coord Niţă Dobrotă) conferă noţiunii de integrare
economică numeroase sensuri trecerea de la microspaţii la macrospaţii crearea unor
ansambluri economice tot mai vaste absenţa discriminărilor sau eliminarea progresivă a
acestora din raporturile economice icircntre diferite state stabilitatea şi eficienţa economică a
relaţiilor dintre state2
Integrarea economică nu este un scop icircn sine ci un mijloc o cale spre realizarea unor
obiective ca ridicarea prosperităţii tuturor părţilor menţinerea păcii prin reducerea şansei de
conflict armat icircntre parteneri
Jan Tinbergen laureat al Premiului Nobel icircn domeniul ştiinţelor economice
defineşte integrarea ca fiind ldquocrearea celei mai de dorit structuri economice mondiale prin
suprimarea obstacolelor artificiale din calea funcţionării optime şi prin introducerea
deliberată a tuturor elementelor necesare coordonării şi unificăriirdquo El face distincţia icircntre
conceptele de integrare negativă (= eliminarea tuturor discriminărilor şi restricţiilor din calea
circulaţiei mărfurilor şi a mijloacelor de producţie) şi integrare pozitivă (= modificarea
instrumentelor şi instituţiilor existente precum şi crearea unora noi formarea şi aplicarea unor
politici coordonate şi comune icircn vederea realizării unor obiective economice şi de bunăstare
altele decacirct eliminarea discriminărilor)
1 Strategie de dezvoltare a unei icircntreprinderi prin asocierea fuziunea sau absorbţia altor icircntreprinderi icircn scopul creşterii capacităţii de concurenţă sporirii vacircnzărilor şi reducerii costurilor Dicţionar Enciclopedic vol III (H-K) Editura Enciclopedică Bucureşti 19992 Confunivdr Mirela Diaconescu - Economie europeană
Accepţiunilor de mai sus acordate termenului de integrare li se adaugă şi distincţia
care este făcută relativ recent de către teoriile integrării icircntre integrarea formală (ce
presupune schimbări ale reglementărilor juridice şi de altă natură icircn direcţia compatibilizării
reciproce şi atingerii funcţionalităţii eficiente a comunităţii) şi integrarea informală (care se
referă la dinamica producţiei a comerţului cu bunuri şi servicii şi a sistemelor de
comunicaţie) Dacă integrarea formală depinde direct de iniţiative politice integrarea
informală se desfăşoară mai mult prin forţa mecanismelor civilizaţiei europene actuale
(Andrei Marga - Filosofia unificării europene)
Integrarea economica e un proces istoric conditionat de dorinta si necesitatea a 2 sau
mai multe tari de a se uni si a forma un spatiu unic economic o piata unica mai eficienta si
mai productiva Integrarea economica este una din trasaturile caracteristice esentiale ale
economiei mondiale contemporane Procesul de integrare a determinat formarea unor noi
centre de putere economica care exercita o influenta tot mai mare asupra raportului de forta
din lumea contemporana La etapa actuala exista citeva centre integrationiste de putere
economica care influnteaza real toate regiunile si economiile tarilor lumii printre care putem
mentiona Uniunea Europeana Acordul Nord American pentru Comert Liber (NAFTA)
Asociatia Statelor din Asia de Sud Est (ASEAN) Piata comuna a sudului (MERCOSUR-
MERCOSUL)
Pe viitor se prevede formarea noilor centre integrationiste ca Asociatia de cooperare
Asia Pacific (APEC) Cooperarea Economica a Tarilor Marii Negre (CEMN) CSI
Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica (ODDEGUAM)
Integrarea economică este rezultatul acţiunii unui complex de factori dintre care se
apreciază că cei economici şi politici deţin o pondere semnificativă (cunoasteti ex integrarii
in Europa) Indiferent de natura motivaţiilor primordiale factorii economici şi cei politici
sunt interdependenţi Icircn integrare nevoia de cooperare şi coordonare manifestacircndu-se
insistent icircn stadiile mai avansate ale integrării Icircn afară de premisele economice şi politice au
fost aduşi icircn discuţie factorii geografici şi culturali
Paul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri
comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din
fluxurile lor comerciale
Samuel Hungtington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide icircn acelaşi
timp Icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar
organizaţiile internaţionale cum ar fi UE formate din state cu trăsături culturale comune au
mai mult succes decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
Integrarea economică determină transformarea sistemului internaţional contemporan
şi alterează oarecum viziunea clasică asupra rolului statului şi asupra conceptului de
suveranitate
Interguvernamentalism şi supranaţionalism
Integrarea economică poate fi abordată
- fie din perspectivă confederalistă
- fie din perspectivă federalistă
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că
statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională Scopul
nu este de a crea un nou bdquosuperstatrdquo care să le icircnglobeze pe toate ci de a pune icircn legătură
statele suverane icircntr-o confederaţie icircn care fiecare icircşi păstrează structurile naţionale Acesta
este principiul care a stat la baza creării Consiliului Europei şi al Organizaţiei pentru
Cooperare şi Dezvoltare Economică precum şi al majorităţii schemelor de integrare regională
icircntre state icircn dezvoltare Acest principiu a stat şi la baza celui de al doilea şi al treilea pilon al
UE Sarcinile trasate uniunii icircn aceste domenii sunt o formă de cooperare
interguvernamentală deşi aceasta nu exclude posibilitatea adacircncirii integrării
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile
tradiţionale dintre statele naţiune bdquoDeocamdatărdquo naţiune a suveranităţii naţionale inviolabilă
şi indivizibilă arată că imperfecţiunile coexistenţei sociale şi internaţionale neajunsurile
specifice statului naţiune şi pericolul dominaţiei unui stat asupra altora pot fi depăşite doar
prin crearea unei comunităţi supranaţionale şi transferarea către aceasta a unei părţi din
suveranitatea statelor componente Rezultatul este o federaţie icircn care destinul comun al
popoarelor sale este bdquoghidatrdquo de autorităţi comune respectiv federale
UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum
modificată Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată
după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană Pacircnă la urmă
soluţia a fost de a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un
proces gradual
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Deoarece numărul participanţilor la aranjamentele de integrare regională este icircn
continuă creştere devine tot mai dificilă asigurarea consensului asupra adacircncirii integrării
Apariţia acestei dileme icircn evoluţia UE confruntată cu un număr tot mai mare de membrii
avacircnd niveluri diferite de dezvoltare a dat naştere conceptelor de
- viteză variabilă
- geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective
comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul
menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta
pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe
diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme
specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
Conceptul de regiune diferă de la o ţară la alta iar procesul de regionalizare este
organizat diferit icircn fiecare ţară europeană icircn funcţie de
- contextul propriu (juridic economic social demografic cultural etnic)
- organizarea statală (stat unitar sau federal)
- tradiţiile istorice
Totuşi există o serie de elemente comune definitorii care permit formularea unor
definiţii şi explicaţii unitare
Definirea conceptului de regiune de către instituţiile europene
- abordarea preponderent politică (Consiliul Europei)
Regiunea constituie ldquoun interval de dimensiune medie susceptibil de a fi determinat
geografic şi care este considerat ca omogenrdquo (Această definiţie pune accentul pe legătura
icircntre teritoriu şi elementul uman care icircl populează)
- abordarea preponderent economică (Uniunea Europeană)
Regiunea reprezintă ldquoeşalonul imediat inferior celui al statului eşalon care icircn funcţie
de competenţele acordate (icircn cadrul sistemelor centralizate sau al celor federale) gestionează
pe plan administrativ şi politic o comunitate teritorialărdquo (Această definiţie are un caracter
administrativ folosind drept criteriu de apreciere a regiunii competenţele de care aceasta
dispune)
Elementele comune ce definesc orice definiţie a regiunii
- spaţiul (cu limite mai mult sau mai puţin precizate)
- colectivitatea umană care ocupă acel spaţiu şi care posedă caracteristici specifice şi o
anumită unitate sau identitate
- competenţele atribuite regiunii
Regiunea poate fi definită ca o zonă de teritoriu din cadrul spaţiului economic
naţional cu un ansamblu de caracteristici interne distincte şi consistente fizice sau umane
care icirci conferă o anumită unitate semnificativă şi independenţă funcţională caracteristici care
o disting de alte zone icircnvecinate
Icircn practică regiunile diferă foarte mult din punct de vedere al dimensiunii geografice
şi al populaţiei Astfel la nivel european icircntacirclnim
- cantoanele elveţiene cu o populaţie de cacircteva zeci de mii de locuitori
- landurile germane cu o populaţie care ajunge icircn unele cazuri (Bavaria) la cacircteva zeci
de milioane de locuitori
Europa este alcătuită dintr-un veritabil mozaic de regiuni rezultat al
diversitaţii socio-economice culturale şi istorice
Icircn general regiunea este tratată ca o unitate administrativ-teritorială avacircnd
- o determinare geografică prin delimitarea unui teritoriu după anumite criterii
- o determinare administrativă la nivel sub-statal ce icirci conferă o anumită
autonomie (mai largă sau mai stracircnsă) icircn raport cu autoritatea centrală
Procesul de regionalizare trebuie să se realizeze pe baza principiului vecinătăţii icircn
sensul că regiunile sistemului naţional trebuie să acopere icircntreaga suprafaţă fără a exista
suprapuneri
Concluzii
o integrare a regiunilor este mai eficientă şi mai realistă decacirct integrarea la nivel
naţional
regiunea este una dintre cele mai bune forme de organizare spaţială a
informaţiei
regiunile sunt considerate de importanţă majoră pentru procesul şi obiectivele
planificării dezvoltării
ldquoRegiuneardquo poate fi definită din perspectiva dezvoltării regionale icircntr-un mod
specific care nu este icircntotdeauna similar cu sensurile tradiţionale geografice sau
administrative care se dau acesteia
ldquoRegiunea de dezvoltarerdquo este un nivel teritorial optim la care structuri
instituţionale adecvate pot rezolva eficient problemele sociale şi economice specifice
Definiţia Parlamentului European
ldquoPrin regiune de dezvoltare se icircnţelege un teritoriu care formează din punct de
vedere geografic o unitate netă sau un ansamblu de teritorii icircn care există continuitate icircn
care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel
rezultată şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural social şi economicrdquo
Regiunea este nivelul teritorial de punere icircn practică a politicilor regionale şi a
programelor corespunzătoare acestora
Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme
21 Premise factori si implicatiile integrarii economice
Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care
putem mentiona
rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a
tarilor care vor sa se integreze
rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si
a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor
integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in
apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza
rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul
dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice
rarr efectul de demonstrare
In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive
- crestere economica
- diminuarea inflatiei si a somajului
Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor
tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene
Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si
anume
a) dezvoltarea economiei mondiale
b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii
In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se
numara
1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe
baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale
2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari
structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de
rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman
financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a
circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor
si capitalurilor pe plan subregional si regional
3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii
economice probleme comune cu care se confrunta
4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica
presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere
intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a
investitiilor in zona respectiva
5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire
a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale
6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si
limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte
7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor
depasesc granitele nationale
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea
unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă
Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări
deja constituite
I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia
comună despre dezvoltare
II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de
dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu
statele mai avansate
III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei
energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere
insuficient valorificat
Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi
A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente
care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup
eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese
interaţioniste
C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt
numeroase printre ele putem mentiona
a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si
disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea
pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica
b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale
pe planul eficientei si competitivitatii
c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se
transportul si opratiunile import-export
d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite
e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul
investitional atit al investitiilor interne cit si externe
f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod
eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun
g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in
comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici
22 Forme de aranjamente de integrare regională
Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de
multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile
icircn vederea atingerii unui obiectiv comun
Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală
corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare
numărului de state membre
Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de
instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile
stabilite de fiecare acord icircn parte
Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv
intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare
regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt
- zone de comerţ preferenţial
- zone de liber ndash schimb
- uniuni vamale
- pieţe unice
- uniuni monetare
- uniuni economice
- uniuni politice
O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai
multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul
acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn
ţările terţe
O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial
preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn
acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal
respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii
O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin
1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele
2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii
3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat
Piaţa unică presupune
1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre
2 stabilirea unui tarif vamal extern comun
3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi
practicilor comerciale
4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor
Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta
implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale
Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină
elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice
sunt
1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod
liber
2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei
3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională
4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile
bugetare
Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la
nivel regional şi care afectează toţi membrii
OBSERVAŢII
1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică
reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al
pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a
capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă
toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de
coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo
2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie
văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la
următorul
Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna
definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune
vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica
agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)
OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul
comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente
sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)
Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare
progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp
această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale
regionale
Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune
europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de
dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului
Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De
această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea
unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a
fluxurilor comerciale
După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu
Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să
icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi
Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct
printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat
vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi
Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie
a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe
baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare
preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima
vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale
precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul
cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn
cadrul GATT cauzat de
1 creşterea numărului participanţilor
2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la
export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată
3 declinul hegemoniei comerciale a SUA
4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări
Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative
comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai
deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o
politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se
caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a
susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale
icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie
2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de
aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data
menţionată de 330
23 Efectele statice ale integrării economice
Crearea şi deturnarea de comerţ
Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind
uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor
formelor de integrare economică
Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni
vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie
Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite
să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau
nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal
Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea
efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ
(ldquotrade diversionrdquo)
Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul
uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai
avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea
internă de comerţ
Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin
eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din
afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ
Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al
costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii
vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor
comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de
deturnare de comerţ
Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o
uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)
Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite
bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa
ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa
vamală)
Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din
aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie
sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul
de creare de comerţ
Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale
identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de
producţie sunt inferioare celor din B
Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul
respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ
Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de
- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei
- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale
- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi
Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de
creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală
conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a
bunăstării
J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze
alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele
două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd
producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea
vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la
producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn
mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde
creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ
J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate
permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare
celor de deturnare de comerţ
24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale
deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului
că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct
pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele
fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel
1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea
blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele
naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele
naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele
Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile
2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele
deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor
externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi
tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează
firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile
arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite
este intensitatea concurenţei cu care se confruntă
3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei
Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea
pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei
fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate
amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se
adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi
benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi
4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile
multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să
o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii
externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile
manageriale pe care le-ar aduce şi altele
Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există
economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al
liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Accepţiunilor de mai sus acordate termenului de integrare li se adaugă şi distincţia
care este făcută relativ recent de către teoriile integrării icircntre integrarea formală (ce
presupune schimbări ale reglementărilor juridice şi de altă natură icircn direcţia compatibilizării
reciproce şi atingerii funcţionalităţii eficiente a comunităţii) şi integrarea informală (care se
referă la dinamica producţiei a comerţului cu bunuri şi servicii şi a sistemelor de
comunicaţie) Dacă integrarea formală depinde direct de iniţiative politice integrarea
informală se desfăşoară mai mult prin forţa mecanismelor civilizaţiei europene actuale
(Andrei Marga - Filosofia unificării europene)
Integrarea economica e un proces istoric conditionat de dorinta si necesitatea a 2 sau
mai multe tari de a se uni si a forma un spatiu unic economic o piata unica mai eficienta si
mai productiva Integrarea economica este una din trasaturile caracteristice esentiale ale
economiei mondiale contemporane Procesul de integrare a determinat formarea unor noi
centre de putere economica care exercita o influenta tot mai mare asupra raportului de forta
din lumea contemporana La etapa actuala exista citeva centre integrationiste de putere
economica care influnteaza real toate regiunile si economiile tarilor lumii printre care putem
mentiona Uniunea Europeana Acordul Nord American pentru Comert Liber (NAFTA)
Asociatia Statelor din Asia de Sud Est (ASEAN) Piata comuna a sudului (MERCOSUR-
MERCOSUL)
Pe viitor se prevede formarea noilor centre integrationiste ca Asociatia de cooperare
Asia Pacific (APEC) Cooperarea Economica a Tarilor Marii Negre (CEMN) CSI
Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica (ODDEGUAM)
Integrarea economică este rezultatul acţiunii unui complex de factori dintre care se
apreciază că cei economici şi politici deţin o pondere semnificativă (cunoasteti ex integrarii
in Europa) Indiferent de natura motivaţiilor primordiale factorii economici şi cei politici
sunt interdependenţi Icircn integrare nevoia de cooperare şi coordonare manifestacircndu-se
insistent icircn stadiile mai avansate ale integrării Icircn afară de premisele economice şi politice au
fost aduşi icircn discuţie factorii geografici şi culturali
Paul Krugman apreciază că proximitatea geografică dă naştere unor blocuri
comerciale bdquonaturalerdquo create icircntre parteneri care derulează icircntre ei o parte semnificativă din
fluxurile lor comerciale
Samuel Hungtington prezintă cultura drept o forţă care uneşte şi divide icircn acelaşi
timp Icircn consecinţă ţările cu afinităţi culturale cooperează economic şi politic iar
organizaţiile internaţionale cum ar fi UE formate din state cu trăsături culturale comune au
mai mult succes decacirct cele care icircncearcă să transceadă culturile
Integrarea economică determină transformarea sistemului internaţional contemporan
şi alterează oarecum viziunea clasică asupra rolului statului şi asupra conceptului de
suveranitate
Interguvernamentalism şi supranaţionalism
Integrarea economică poate fi abordată
- fie din perspectivă confederalistă
- fie din perspectivă federalistă
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că
statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională Scopul
nu este de a crea un nou bdquosuperstatrdquo care să le icircnglobeze pe toate ci de a pune icircn legătură
statele suverane icircntr-o confederaţie icircn care fiecare icircşi păstrează structurile naţionale Acesta
este principiul care a stat la baza creării Consiliului Europei şi al Organizaţiei pentru
Cooperare şi Dezvoltare Economică precum şi al majorităţii schemelor de integrare regională
icircntre state icircn dezvoltare Acest principiu a stat şi la baza celui de al doilea şi al treilea pilon al
UE Sarcinile trasate uniunii icircn aceste domenii sunt o formă de cooperare
interguvernamentală deşi aceasta nu exclude posibilitatea adacircncirii integrării
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile
tradiţionale dintre statele naţiune bdquoDeocamdatărdquo naţiune a suveranităţii naţionale inviolabilă
şi indivizibilă arată că imperfecţiunile coexistenţei sociale şi internaţionale neajunsurile
specifice statului naţiune şi pericolul dominaţiei unui stat asupra altora pot fi depăşite doar
prin crearea unei comunităţi supranaţionale şi transferarea către aceasta a unei părţi din
suveranitatea statelor componente Rezultatul este o federaţie icircn care destinul comun al
popoarelor sale este bdquoghidatrdquo de autorităţi comune respectiv federale
UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum
modificată Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată
după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană Pacircnă la urmă
soluţia a fost de a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un
proces gradual
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Deoarece numărul participanţilor la aranjamentele de integrare regională este icircn
continuă creştere devine tot mai dificilă asigurarea consensului asupra adacircncirii integrării
Apariţia acestei dileme icircn evoluţia UE confruntată cu un număr tot mai mare de membrii
avacircnd niveluri diferite de dezvoltare a dat naştere conceptelor de
- viteză variabilă
- geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective
comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul
menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta
pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe
diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme
specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
Conceptul de regiune diferă de la o ţară la alta iar procesul de regionalizare este
organizat diferit icircn fiecare ţară europeană icircn funcţie de
- contextul propriu (juridic economic social demografic cultural etnic)
- organizarea statală (stat unitar sau federal)
- tradiţiile istorice
Totuşi există o serie de elemente comune definitorii care permit formularea unor
definiţii şi explicaţii unitare
Definirea conceptului de regiune de către instituţiile europene
- abordarea preponderent politică (Consiliul Europei)
Regiunea constituie ldquoun interval de dimensiune medie susceptibil de a fi determinat
geografic şi care este considerat ca omogenrdquo (Această definiţie pune accentul pe legătura
icircntre teritoriu şi elementul uman care icircl populează)
- abordarea preponderent economică (Uniunea Europeană)
Regiunea reprezintă ldquoeşalonul imediat inferior celui al statului eşalon care icircn funcţie
de competenţele acordate (icircn cadrul sistemelor centralizate sau al celor federale) gestionează
pe plan administrativ şi politic o comunitate teritorialărdquo (Această definiţie are un caracter
administrativ folosind drept criteriu de apreciere a regiunii competenţele de care aceasta
dispune)
Elementele comune ce definesc orice definiţie a regiunii
- spaţiul (cu limite mai mult sau mai puţin precizate)
- colectivitatea umană care ocupă acel spaţiu şi care posedă caracteristici specifice şi o
anumită unitate sau identitate
- competenţele atribuite regiunii
Regiunea poate fi definită ca o zonă de teritoriu din cadrul spaţiului economic
naţional cu un ansamblu de caracteristici interne distincte şi consistente fizice sau umane
care icirci conferă o anumită unitate semnificativă şi independenţă funcţională caracteristici care
o disting de alte zone icircnvecinate
Icircn practică regiunile diferă foarte mult din punct de vedere al dimensiunii geografice
şi al populaţiei Astfel la nivel european icircntacirclnim
- cantoanele elveţiene cu o populaţie de cacircteva zeci de mii de locuitori
- landurile germane cu o populaţie care ajunge icircn unele cazuri (Bavaria) la cacircteva zeci
de milioane de locuitori
Europa este alcătuită dintr-un veritabil mozaic de regiuni rezultat al
diversitaţii socio-economice culturale şi istorice
Icircn general regiunea este tratată ca o unitate administrativ-teritorială avacircnd
- o determinare geografică prin delimitarea unui teritoriu după anumite criterii
- o determinare administrativă la nivel sub-statal ce icirci conferă o anumită
autonomie (mai largă sau mai stracircnsă) icircn raport cu autoritatea centrală
Procesul de regionalizare trebuie să se realizeze pe baza principiului vecinătăţii icircn
sensul că regiunile sistemului naţional trebuie să acopere icircntreaga suprafaţă fără a exista
suprapuneri
Concluzii
o integrare a regiunilor este mai eficientă şi mai realistă decacirct integrarea la nivel
naţional
regiunea este una dintre cele mai bune forme de organizare spaţială a
informaţiei
regiunile sunt considerate de importanţă majoră pentru procesul şi obiectivele
planificării dezvoltării
ldquoRegiuneardquo poate fi definită din perspectiva dezvoltării regionale icircntr-un mod
specific care nu este icircntotdeauna similar cu sensurile tradiţionale geografice sau
administrative care se dau acesteia
ldquoRegiunea de dezvoltarerdquo este un nivel teritorial optim la care structuri
instituţionale adecvate pot rezolva eficient problemele sociale şi economice specifice
Definiţia Parlamentului European
ldquoPrin regiune de dezvoltare se icircnţelege un teritoriu care formează din punct de
vedere geografic o unitate netă sau un ansamblu de teritorii icircn care există continuitate icircn
care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel
rezultată şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural social şi economicrdquo
Regiunea este nivelul teritorial de punere icircn practică a politicilor regionale şi a
programelor corespunzătoare acestora
Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme
21 Premise factori si implicatiile integrarii economice
Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care
putem mentiona
rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a
tarilor care vor sa se integreze
rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si
a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor
integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in
apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza
rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul
dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice
rarr efectul de demonstrare
In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive
- crestere economica
- diminuarea inflatiei si a somajului
Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor
tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene
Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si
anume
a) dezvoltarea economiei mondiale
b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii
In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se
numara
1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe
baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale
2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari
structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de
rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman
financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a
circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor
si capitalurilor pe plan subregional si regional
3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii
economice probleme comune cu care se confrunta
4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica
presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere
intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a
investitiilor in zona respectiva
5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire
a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale
6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si
limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte
7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor
depasesc granitele nationale
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea
unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă
Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări
deja constituite
I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia
comună despre dezvoltare
II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de
dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu
statele mai avansate
III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei
energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere
insuficient valorificat
Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi
A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente
care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup
eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese
interaţioniste
C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt
numeroase printre ele putem mentiona
a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si
disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea
pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica
b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale
pe planul eficientei si competitivitatii
c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se
transportul si opratiunile import-export
d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite
e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul
investitional atit al investitiilor interne cit si externe
f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod
eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun
g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in
comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici
22 Forme de aranjamente de integrare regională
Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de
multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile
icircn vederea atingerii unui obiectiv comun
Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală
corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare
numărului de state membre
Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de
instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile
stabilite de fiecare acord icircn parte
Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv
intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare
regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt
- zone de comerţ preferenţial
- zone de liber ndash schimb
- uniuni vamale
- pieţe unice
- uniuni monetare
- uniuni economice
- uniuni politice
O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai
multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul
acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn
ţările terţe
O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial
preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn
acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal
respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii
O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin
1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele
2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii
3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat
Piaţa unică presupune
1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre
2 stabilirea unui tarif vamal extern comun
3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi
practicilor comerciale
4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor
Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta
implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale
Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină
elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice
sunt
1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod
liber
2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei
3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională
4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile
bugetare
Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la
nivel regional şi care afectează toţi membrii
OBSERVAŢII
1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică
reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al
pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a
capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă
toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de
coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo
2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie
văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la
următorul
Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna
definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune
vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica
agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)
OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul
comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente
sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)
Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare
progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp
această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale
regionale
Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune
europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de
dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului
Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De
această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea
unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a
fluxurilor comerciale
După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu
Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să
icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi
Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct
printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat
vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi
Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie
a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe
baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare
preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima
vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale
precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul
cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn
cadrul GATT cauzat de
1 creşterea numărului participanţilor
2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la
export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată
3 declinul hegemoniei comerciale a SUA
4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări
Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative
comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai
deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o
politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se
caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a
susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale
icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie
2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de
aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data
menţionată de 330
23 Efectele statice ale integrării economice
Crearea şi deturnarea de comerţ
Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind
uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor
formelor de integrare economică
Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni
vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie
Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite
să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau
nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal
Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea
efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ
(ldquotrade diversionrdquo)
Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul
uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai
avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea
internă de comerţ
Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin
eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din
afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ
Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al
costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii
vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor
comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de
deturnare de comerţ
Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o
uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)
Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite
bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa
ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa
vamală)
Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din
aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie
sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul
de creare de comerţ
Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale
identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de
producţie sunt inferioare celor din B
Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul
respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ
Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de
- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei
- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale
- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi
Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de
creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală
conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a
bunăstării
J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze
alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele
două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd
producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea
vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la
producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn
mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde
creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ
J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate
permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare
celor de deturnare de comerţ
24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale
deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului
că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct
pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele
fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel
1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea
blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele
naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele
naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele
Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile
2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele
deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor
externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi
tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează
firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile
arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite
este intensitatea concurenţei cu care se confruntă
3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei
Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea
pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei
fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate
amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se
adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi
benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi
4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile
multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să
o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii
externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile
manageriale pe care le-ar aduce şi altele
Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există
economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al
liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Integrarea economică determină transformarea sistemului internaţional contemporan
şi alterează oarecum viziunea clasică asupra rolului statului şi asupra conceptului de
suveranitate
Interguvernamentalism şi supranaţionalism
Integrarea economică poate fi abordată
- fie din perspectivă confederalistă
- fie din perspectivă federalistă
Icircn esenţă abordarea confederalistă respectiv interguvernamentalismul icircnseamnă că
statele convin să coopereze reciproc fără a ceda ceva din suveranitatea lor naţională Scopul
nu este de a crea un nou bdquosuperstatrdquo care să le icircnglobeze pe toate ci de a pune icircn legătură
statele suverane icircntr-o confederaţie icircn care fiecare icircşi păstrează structurile naţionale Acesta
este principiul care a stat la baza creării Consiliului Europei şi al Organizaţiei pentru
Cooperare şi Dezvoltare Economică precum şi al majorităţii schemelor de integrare regională
icircntre state icircn dezvoltare Acest principiu a stat şi la baza celui de al doilea şi al treilea pilon al
UE Sarcinile trasate uniunii icircn aceste domenii sunt o formă de cooperare
interguvernamentală deşi aceasta nu exclude posibilitatea adacircncirii integrării
Abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul icircşi propune să dizolve distincţiile
tradiţionale dintre statele naţiune bdquoDeocamdatărdquo naţiune a suveranităţii naţionale inviolabilă
şi indivizibilă arată că imperfecţiunile coexistenţei sociale şi internaţionale neajunsurile
specifice statului naţiune şi pericolul dominaţiei unui stat asupra altora pot fi depăşite doar
prin crearea unei comunităţi supranaţionale şi transferarea către aceasta a unei părţi din
suveranitatea statelor componente Rezultatul este o federaţie icircn care destinul comun al
popoarelor sale este bdquoghidatrdquo de autorităţi comune respectiv federale
UE este icircn esenţă un produs al abordării federaliste deşi icircntr-o formă oarecum
modificată Statele membre ezitau icircn abandonarea suveranităţii redobacircndită şi consolidată
după cel de al doilea război mondial şi cedarea către o federaţie europeană Pacircnă la urmă
soluţia a fost de a realiza trecerea de la autonomia naţională la o federaţie europeană printr-un
proces gradual
Viteză variabilă şi geometrie variabilă
Deoarece numărul participanţilor la aranjamentele de integrare regională este icircn
continuă creştere devine tot mai dificilă asigurarea consensului asupra adacircncirii integrării
Apariţia acestei dileme icircn evoluţia UE confruntată cu un număr tot mai mare de membrii
avacircnd niveluri diferite de dezvoltare a dat naştere conceptelor de
- viteză variabilă
- geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective
comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul
menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta
pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe
diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme
specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
Conceptul de regiune diferă de la o ţară la alta iar procesul de regionalizare este
organizat diferit icircn fiecare ţară europeană icircn funcţie de
- contextul propriu (juridic economic social demografic cultural etnic)
- organizarea statală (stat unitar sau federal)
- tradiţiile istorice
Totuşi există o serie de elemente comune definitorii care permit formularea unor
definiţii şi explicaţii unitare
Definirea conceptului de regiune de către instituţiile europene
- abordarea preponderent politică (Consiliul Europei)
Regiunea constituie ldquoun interval de dimensiune medie susceptibil de a fi determinat
geografic şi care este considerat ca omogenrdquo (Această definiţie pune accentul pe legătura
icircntre teritoriu şi elementul uman care icircl populează)
- abordarea preponderent economică (Uniunea Europeană)
Regiunea reprezintă ldquoeşalonul imediat inferior celui al statului eşalon care icircn funcţie
de competenţele acordate (icircn cadrul sistemelor centralizate sau al celor federale) gestionează
pe plan administrativ şi politic o comunitate teritorialărdquo (Această definiţie are un caracter
administrativ folosind drept criteriu de apreciere a regiunii competenţele de care aceasta
dispune)
Elementele comune ce definesc orice definiţie a regiunii
- spaţiul (cu limite mai mult sau mai puţin precizate)
- colectivitatea umană care ocupă acel spaţiu şi care posedă caracteristici specifice şi o
anumită unitate sau identitate
- competenţele atribuite regiunii
Regiunea poate fi definită ca o zonă de teritoriu din cadrul spaţiului economic
naţional cu un ansamblu de caracteristici interne distincte şi consistente fizice sau umane
care icirci conferă o anumită unitate semnificativă şi independenţă funcţională caracteristici care
o disting de alte zone icircnvecinate
Icircn practică regiunile diferă foarte mult din punct de vedere al dimensiunii geografice
şi al populaţiei Astfel la nivel european icircntacirclnim
- cantoanele elveţiene cu o populaţie de cacircteva zeci de mii de locuitori
- landurile germane cu o populaţie care ajunge icircn unele cazuri (Bavaria) la cacircteva zeci
de milioane de locuitori
Europa este alcătuită dintr-un veritabil mozaic de regiuni rezultat al
diversitaţii socio-economice culturale şi istorice
Icircn general regiunea este tratată ca o unitate administrativ-teritorială avacircnd
- o determinare geografică prin delimitarea unui teritoriu după anumite criterii
- o determinare administrativă la nivel sub-statal ce icirci conferă o anumită
autonomie (mai largă sau mai stracircnsă) icircn raport cu autoritatea centrală
Procesul de regionalizare trebuie să se realizeze pe baza principiului vecinătăţii icircn
sensul că regiunile sistemului naţional trebuie să acopere icircntreaga suprafaţă fără a exista
suprapuneri
Concluzii
o integrare a regiunilor este mai eficientă şi mai realistă decacirct integrarea la nivel
naţional
regiunea este una dintre cele mai bune forme de organizare spaţială a
informaţiei
regiunile sunt considerate de importanţă majoră pentru procesul şi obiectivele
planificării dezvoltării
ldquoRegiuneardquo poate fi definită din perspectiva dezvoltării regionale icircntr-un mod
specific care nu este icircntotdeauna similar cu sensurile tradiţionale geografice sau
administrative care se dau acesteia
ldquoRegiunea de dezvoltarerdquo este un nivel teritorial optim la care structuri
instituţionale adecvate pot rezolva eficient problemele sociale şi economice specifice
Definiţia Parlamentului European
ldquoPrin regiune de dezvoltare se icircnţelege un teritoriu care formează din punct de
vedere geografic o unitate netă sau un ansamblu de teritorii icircn care există continuitate icircn
care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel
rezultată şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural social şi economicrdquo
Regiunea este nivelul teritorial de punere icircn practică a politicilor regionale şi a
programelor corespunzătoare acestora
Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme
21 Premise factori si implicatiile integrarii economice
Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care
putem mentiona
rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a
tarilor care vor sa se integreze
rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si
a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor
integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in
apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza
rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul
dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice
rarr efectul de demonstrare
In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive
- crestere economica
- diminuarea inflatiei si a somajului
Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor
tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene
Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si
anume
a) dezvoltarea economiei mondiale
b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii
In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se
numara
1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe
baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale
2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari
structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de
rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman
financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a
circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor
si capitalurilor pe plan subregional si regional
3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii
economice probleme comune cu care se confrunta
4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica
presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere
intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a
investitiilor in zona respectiva
5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire
a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale
6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si
limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte
7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor
depasesc granitele nationale
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea
unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă
Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări
deja constituite
I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia
comună despre dezvoltare
II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de
dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu
statele mai avansate
III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei
energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere
insuficient valorificat
Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi
A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente
care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup
eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese
interaţioniste
C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt
numeroase printre ele putem mentiona
a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si
disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea
pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica
b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale
pe planul eficientei si competitivitatii
c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se
transportul si opratiunile import-export
d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite
e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul
investitional atit al investitiilor interne cit si externe
f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod
eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun
g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in
comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici
22 Forme de aranjamente de integrare regională
Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de
multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile
icircn vederea atingerii unui obiectiv comun
Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală
corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare
numărului de state membre
Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de
instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile
stabilite de fiecare acord icircn parte
Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv
intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare
regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt
- zone de comerţ preferenţial
- zone de liber ndash schimb
- uniuni vamale
- pieţe unice
- uniuni monetare
- uniuni economice
- uniuni politice
O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai
multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul
acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn
ţările terţe
O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial
preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn
acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal
respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii
O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin
1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele
2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii
3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat
Piaţa unică presupune
1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre
2 stabilirea unui tarif vamal extern comun
3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi
practicilor comerciale
4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor
Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta
implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale
Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină
elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice
sunt
1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod
liber
2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei
3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională
4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile
bugetare
Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la
nivel regional şi care afectează toţi membrii
OBSERVAŢII
1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică
reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al
pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a
capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă
toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de
coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo
2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie
văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la
următorul
Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna
definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune
vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica
agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)
OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul
comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente
sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)
Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare
progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp
această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale
regionale
Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune
europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de
dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului
Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De
această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea
unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a
fluxurilor comerciale
După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu
Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să
icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi
Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct
printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat
vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi
Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie
a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe
baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare
preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima
vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale
precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul
cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn
cadrul GATT cauzat de
1 creşterea numărului participanţilor
2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la
export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată
3 declinul hegemoniei comerciale a SUA
4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări
Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative
comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai
deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o
politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se
caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a
susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale
icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie
2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de
aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data
menţionată de 330
23 Efectele statice ale integrării economice
Crearea şi deturnarea de comerţ
Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind
uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor
formelor de integrare economică
Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni
vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie
Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite
să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau
nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal
Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea
efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ
(ldquotrade diversionrdquo)
Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul
uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai
avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea
internă de comerţ
Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin
eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din
afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ
Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al
costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii
vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor
comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de
deturnare de comerţ
Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o
uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)
Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite
bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa
ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa
vamală)
Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din
aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie
sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul
de creare de comerţ
Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale
identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de
producţie sunt inferioare celor din B
Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul
respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ
Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de
- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei
- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale
- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi
Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de
creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală
conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a
bunăstării
J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze
alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele
două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd
producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea
vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la
producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn
mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde
creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ
J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate
permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare
celor de deturnare de comerţ
24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale
deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului
că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct
pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele
fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel
1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea
blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele
naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele
naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele
Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile
2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele
deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor
externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi
tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează
firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile
arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite
este intensitatea concurenţei cu care se confruntă
3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei
Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea
pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei
fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate
amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se
adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi
benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi
4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile
multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să
o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii
externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile
manageriale pe care le-ar aduce şi altele
Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există
economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al
liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Apariţia acestei dileme icircn evoluţia UE confruntată cu un număr tot mai mare de membrii
avacircnd niveluri diferite de dezvoltare a dat naştere conceptelor de
- viteză variabilă
- geometrie variabilă
Viteza variabilă se referă la situaţia icircn care toţi membrii sunt legaţi prin obiective
comune dar unora li se acordă un timp mai icircndelungat pentru realizarea acestora Icircn locul
menţinerii tuturor membrilor la ritmul celui mai lent şi mai şovăelnic unele state pot opta
pentru aplicarea unor politici comune la care celelalte vor adera cacircnd vor fi pregătite
Geometria variabilă se referă la situaţiile icircn care subgrupuri de membrii posibil pe
diferite probleme doresc să treacă la forme mai adacircnci de integrare şi cooperare pe probleme
specifice icircn timp ce alţi membrii doresc să rămacircnă icircn afara acestor iniţiative
Conceptul de regiune diferă de la o ţară la alta iar procesul de regionalizare este
organizat diferit icircn fiecare ţară europeană icircn funcţie de
- contextul propriu (juridic economic social demografic cultural etnic)
- organizarea statală (stat unitar sau federal)
- tradiţiile istorice
Totuşi există o serie de elemente comune definitorii care permit formularea unor
definiţii şi explicaţii unitare
Definirea conceptului de regiune de către instituţiile europene
- abordarea preponderent politică (Consiliul Europei)
Regiunea constituie ldquoun interval de dimensiune medie susceptibil de a fi determinat
geografic şi care este considerat ca omogenrdquo (Această definiţie pune accentul pe legătura
icircntre teritoriu şi elementul uman care icircl populează)
- abordarea preponderent economică (Uniunea Europeană)
Regiunea reprezintă ldquoeşalonul imediat inferior celui al statului eşalon care icircn funcţie
de competenţele acordate (icircn cadrul sistemelor centralizate sau al celor federale) gestionează
pe plan administrativ şi politic o comunitate teritorialărdquo (Această definiţie are un caracter
administrativ folosind drept criteriu de apreciere a regiunii competenţele de care aceasta
dispune)
Elementele comune ce definesc orice definiţie a regiunii
- spaţiul (cu limite mai mult sau mai puţin precizate)
- colectivitatea umană care ocupă acel spaţiu şi care posedă caracteristici specifice şi o
anumită unitate sau identitate
- competenţele atribuite regiunii
Regiunea poate fi definită ca o zonă de teritoriu din cadrul spaţiului economic
naţional cu un ansamblu de caracteristici interne distincte şi consistente fizice sau umane
care icirci conferă o anumită unitate semnificativă şi independenţă funcţională caracteristici care
o disting de alte zone icircnvecinate
Icircn practică regiunile diferă foarte mult din punct de vedere al dimensiunii geografice
şi al populaţiei Astfel la nivel european icircntacirclnim
- cantoanele elveţiene cu o populaţie de cacircteva zeci de mii de locuitori
- landurile germane cu o populaţie care ajunge icircn unele cazuri (Bavaria) la cacircteva zeci
de milioane de locuitori
Europa este alcătuită dintr-un veritabil mozaic de regiuni rezultat al
diversitaţii socio-economice culturale şi istorice
Icircn general regiunea este tratată ca o unitate administrativ-teritorială avacircnd
- o determinare geografică prin delimitarea unui teritoriu după anumite criterii
- o determinare administrativă la nivel sub-statal ce icirci conferă o anumită
autonomie (mai largă sau mai stracircnsă) icircn raport cu autoritatea centrală
Procesul de regionalizare trebuie să se realizeze pe baza principiului vecinătăţii icircn
sensul că regiunile sistemului naţional trebuie să acopere icircntreaga suprafaţă fără a exista
suprapuneri
Concluzii
o integrare a regiunilor este mai eficientă şi mai realistă decacirct integrarea la nivel
naţional
regiunea este una dintre cele mai bune forme de organizare spaţială a
informaţiei
regiunile sunt considerate de importanţă majoră pentru procesul şi obiectivele
planificării dezvoltării
ldquoRegiuneardquo poate fi definită din perspectiva dezvoltării regionale icircntr-un mod
specific care nu este icircntotdeauna similar cu sensurile tradiţionale geografice sau
administrative care se dau acesteia
ldquoRegiunea de dezvoltarerdquo este un nivel teritorial optim la care structuri
instituţionale adecvate pot rezolva eficient problemele sociale şi economice specifice
Definiţia Parlamentului European
ldquoPrin regiune de dezvoltare se icircnţelege un teritoriu care formează din punct de
vedere geografic o unitate netă sau un ansamblu de teritorii icircn care există continuitate icircn
care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel
rezultată şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural social şi economicrdquo
Regiunea este nivelul teritorial de punere icircn practică a politicilor regionale şi a
programelor corespunzătoare acestora
Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme
21 Premise factori si implicatiile integrarii economice
Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care
putem mentiona
rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a
tarilor care vor sa se integreze
rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si
a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor
integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in
apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza
rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul
dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice
rarr efectul de demonstrare
In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive
- crestere economica
- diminuarea inflatiei si a somajului
Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor
tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene
Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si
anume
a) dezvoltarea economiei mondiale
b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii
In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se
numara
1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe
baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale
2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari
structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de
rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman
financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a
circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor
si capitalurilor pe plan subregional si regional
3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii
economice probleme comune cu care se confrunta
4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica
presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere
intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a
investitiilor in zona respectiva
5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire
a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale
6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si
limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte
7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor
depasesc granitele nationale
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea
unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă
Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări
deja constituite
I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia
comună despre dezvoltare
II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de
dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu
statele mai avansate
III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei
energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere
insuficient valorificat
Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi
A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente
care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup
eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese
interaţioniste
C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt
numeroase printre ele putem mentiona
a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si
disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea
pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica
b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale
pe planul eficientei si competitivitatii
c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se
transportul si opratiunile import-export
d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite
e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul
investitional atit al investitiilor interne cit si externe
f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod
eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun
g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in
comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici
22 Forme de aranjamente de integrare regională
Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de
multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile
icircn vederea atingerii unui obiectiv comun
Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală
corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare
numărului de state membre
Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de
instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile
stabilite de fiecare acord icircn parte
Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv
intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare
regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt
- zone de comerţ preferenţial
- zone de liber ndash schimb
- uniuni vamale
- pieţe unice
- uniuni monetare
- uniuni economice
- uniuni politice
O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai
multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul
acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn
ţările terţe
O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial
preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn
acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal
respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii
O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin
1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele
2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii
3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat
Piaţa unică presupune
1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre
2 stabilirea unui tarif vamal extern comun
3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi
practicilor comerciale
4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor
Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta
implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale
Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină
elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice
sunt
1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod
liber
2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei
3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională
4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile
bugetare
Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la
nivel regional şi care afectează toţi membrii
OBSERVAŢII
1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică
reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al
pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a
capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă
toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de
coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo
2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie
văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la
următorul
Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna
definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune
vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica
agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)
OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul
comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente
sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)
Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare
progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp
această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale
regionale
Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune
europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de
dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului
Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De
această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea
unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a
fluxurilor comerciale
După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu
Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să
icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi
Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct
printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat
vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi
Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie
a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe
baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare
preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima
vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale
precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul
cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn
cadrul GATT cauzat de
1 creşterea numărului participanţilor
2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la
export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată
3 declinul hegemoniei comerciale a SUA
4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări
Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative
comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai
deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o
politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se
caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a
susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale
icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie
2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de
aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data
menţionată de 330
23 Efectele statice ale integrării economice
Crearea şi deturnarea de comerţ
Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind
uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor
formelor de integrare economică
Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni
vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie
Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite
să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau
nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal
Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea
efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ
(ldquotrade diversionrdquo)
Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul
uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai
avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea
internă de comerţ
Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin
eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din
afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ
Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al
costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii
vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor
comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de
deturnare de comerţ
Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o
uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)
Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite
bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa
ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa
vamală)
Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din
aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie
sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul
de creare de comerţ
Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale
identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de
producţie sunt inferioare celor din B
Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul
respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ
Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de
- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei
- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale
- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi
Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de
creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală
conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a
bunăstării
J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze
alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele
două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd
producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea
vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la
producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn
mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde
creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ
J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate
permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare
celor de deturnare de comerţ
24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale
deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului
că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct
pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele
fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel
1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea
blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele
naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele
naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele
Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile
2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele
deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor
externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi
tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează
firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile
arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite
este intensitatea concurenţei cu care se confruntă
3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei
Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea
pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei
fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate
amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se
adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi
benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi
4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile
multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să
o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii
externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile
manageriale pe care le-ar aduce şi altele
Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există
economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al
liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Regiunea poate fi definită ca o zonă de teritoriu din cadrul spaţiului economic
naţional cu un ansamblu de caracteristici interne distincte şi consistente fizice sau umane
care icirci conferă o anumită unitate semnificativă şi independenţă funcţională caracteristici care
o disting de alte zone icircnvecinate
Icircn practică regiunile diferă foarte mult din punct de vedere al dimensiunii geografice
şi al populaţiei Astfel la nivel european icircntacirclnim
- cantoanele elveţiene cu o populaţie de cacircteva zeci de mii de locuitori
- landurile germane cu o populaţie care ajunge icircn unele cazuri (Bavaria) la cacircteva zeci
de milioane de locuitori
Europa este alcătuită dintr-un veritabil mozaic de regiuni rezultat al
diversitaţii socio-economice culturale şi istorice
Icircn general regiunea este tratată ca o unitate administrativ-teritorială avacircnd
- o determinare geografică prin delimitarea unui teritoriu după anumite criterii
- o determinare administrativă la nivel sub-statal ce icirci conferă o anumită
autonomie (mai largă sau mai stracircnsă) icircn raport cu autoritatea centrală
Procesul de regionalizare trebuie să se realizeze pe baza principiului vecinătăţii icircn
sensul că regiunile sistemului naţional trebuie să acopere icircntreaga suprafaţă fără a exista
suprapuneri
Concluzii
o integrare a regiunilor este mai eficientă şi mai realistă decacirct integrarea la nivel
naţional
regiunea este una dintre cele mai bune forme de organizare spaţială a
informaţiei
regiunile sunt considerate de importanţă majoră pentru procesul şi obiectivele
planificării dezvoltării
ldquoRegiuneardquo poate fi definită din perspectiva dezvoltării regionale icircntr-un mod
specific care nu este icircntotdeauna similar cu sensurile tradiţionale geografice sau
administrative care se dau acesteia
ldquoRegiunea de dezvoltarerdquo este un nivel teritorial optim la care structuri
instituţionale adecvate pot rezolva eficient problemele sociale şi economice specifice
Definiţia Parlamentului European
ldquoPrin regiune de dezvoltare se icircnţelege un teritoriu care formează din punct de
vedere geografic o unitate netă sau un ansamblu de teritorii icircn care există continuitate icircn
care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel
rezultată şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural social şi economicrdquo
Regiunea este nivelul teritorial de punere icircn practică a politicilor regionale şi a
programelor corespunzătoare acestora
Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme
21 Premise factori si implicatiile integrarii economice
Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care
putem mentiona
rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a
tarilor care vor sa se integreze
rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si
a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor
integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in
apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza
rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul
dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice
rarr efectul de demonstrare
In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive
- crestere economica
- diminuarea inflatiei si a somajului
Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor
tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene
Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si
anume
a) dezvoltarea economiei mondiale
b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii
In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se
numara
1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe
baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale
2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari
structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de
rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman
financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a
circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor
si capitalurilor pe plan subregional si regional
3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii
economice probleme comune cu care se confrunta
4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica
presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere
intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a
investitiilor in zona respectiva
5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire
a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale
6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si
limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte
7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor
depasesc granitele nationale
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea
unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă
Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări
deja constituite
I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia
comună despre dezvoltare
II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de
dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu
statele mai avansate
III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei
energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere
insuficient valorificat
Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi
A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente
care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup
eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese
interaţioniste
C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt
numeroase printre ele putem mentiona
a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si
disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea
pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica
b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale
pe planul eficientei si competitivitatii
c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se
transportul si opratiunile import-export
d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite
e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul
investitional atit al investitiilor interne cit si externe
f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod
eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun
g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in
comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici
22 Forme de aranjamente de integrare regională
Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de
multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile
icircn vederea atingerii unui obiectiv comun
Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală
corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare
numărului de state membre
Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de
instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile
stabilite de fiecare acord icircn parte
Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv
intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare
regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt
- zone de comerţ preferenţial
- zone de liber ndash schimb
- uniuni vamale
- pieţe unice
- uniuni monetare
- uniuni economice
- uniuni politice
O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai
multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul
acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn
ţările terţe
O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial
preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn
acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal
respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii
O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin
1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele
2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii
3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat
Piaţa unică presupune
1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre
2 stabilirea unui tarif vamal extern comun
3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi
practicilor comerciale
4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor
Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta
implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale
Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină
elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice
sunt
1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod
liber
2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei
3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională
4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile
bugetare
Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la
nivel regional şi care afectează toţi membrii
OBSERVAŢII
1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică
reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al
pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a
capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă
toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de
coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo
2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie
văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la
următorul
Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna
definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune
vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica
agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)
OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul
comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente
sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)
Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare
progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp
această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale
regionale
Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune
europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de
dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului
Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De
această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea
unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a
fluxurilor comerciale
După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu
Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să
icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi
Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct
printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat
vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi
Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie
a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe
baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare
preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima
vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale
precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul
cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn
cadrul GATT cauzat de
1 creşterea numărului participanţilor
2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la
export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată
3 declinul hegemoniei comerciale a SUA
4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări
Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative
comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai
deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o
politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se
caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a
susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale
icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie
2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de
aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data
menţionată de 330
23 Efectele statice ale integrării economice
Crearea şi deturnarea de comerţ
Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind
uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor
formelor de integrare economică
Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni
vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie
Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite
să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau
nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal
Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea
efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ
(ldquotrade diversionrdquo)
Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul
uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai
avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea
internă de comerţ
Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin
eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din
afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ
Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al
costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii
vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor
comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de
deturnare de comerţ
Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o
uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)
Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite
bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa
ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa
vamală)
Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din
aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie
sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul
de creare de comerţ
Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale
identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de
producţie sunt inferioare celor din B
Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul
respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ
Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de
- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei
- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale
- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi
Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de
creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală
conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a
bunăstării
J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze
alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele
două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd
producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea
vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la
producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn
mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde
creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ
J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate
permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare
celor de deturnare de comerţ
24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale
deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului
că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct
pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele
fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel
1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea
blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele
naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele
naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele
Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile
2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele
deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor
externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi
tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează
firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile
arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite
este intensitatea concurenţei cu care se confruntă
3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei
Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea
pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei
fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate
amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se
adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi
benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi
4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile
multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să
o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii
externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile
manageriale pe care le-ar aduce şi altele
Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există
economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al
liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel
rezultată şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural social şi economicrdquo
Regiunea este nivelul teritorial de punere icircn practică a politicilor regionale şi a
programelor corespunzătoare acestora
Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme
21 Premise factori si implicatiile integrarii economice
Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care
putem mentiona
rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a
tarilor care vor sa se integreze
rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si
a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor
integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in
apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza
rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul
dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice
rarr efectul de demonstrare
In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive
- crestere economica
- diminuarea inflatiei si a somajului
Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor
tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene
Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si
anume
a) dezvoltarea economiei mondiale
b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii
In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se
numara
1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe
baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale
2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari
structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de
rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman
financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a
circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor
si capitalurilor pe plan subregional si regional
3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii
economice probleme comune cu care se confrunta
4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica
presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere
intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a
investitiilor in zona respectiva
5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire
a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale
6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si
limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte
7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor
depasesc granitele nationale
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea
unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă
Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări
deja constituite
I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia
comună despre dezvoltare
II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de
dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu
statele mai avansate
III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei
energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere
insuficient valorificat
Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi
A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente
care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup
eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese
interaţioniste
C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt
numeroase printre ele putem mentiona
a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si
disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea
pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica
b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale
pe planul eficientei si competitivitatii
c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se
transportul si opratiunile import-export
d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite
e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul
investitional atit al investitiilor interne cit si externe
f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod
eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun
g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in
comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici
22 Forme de aranjamente de integrare regională
Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de
multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile
icircn vederea atingerii unui obiectiv comun
Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală
corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare
numărului de state membre
Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de
instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile
stabilite de fiecare acord icircn parte
Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv
intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare
regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt
- zone de comerţ preferenţial
- zone de liber ndash schimb
- uniuni vamale
- pieţe unice
- uniuni monetare
- uniuni economice
- uniuni politice
O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai
multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul
acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn
ţările terţe
O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial
preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn
acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal
respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii
O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin
1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele
2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii
3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat
Piaţa unică presupune
1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre
2 stabilirea unui tarif vamal extern comun
3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi
practicilor comerciale
4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor
Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta
implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale
Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină
elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice
sunt
1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod
liber
2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei
3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională
4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile
bugetare
Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la
nivel regional şi care afectează toţi membrii
OBSERVAŢII
1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică
reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al
pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a
capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă
toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de
coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo
2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie
văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la
următorul
Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna
definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune
vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica
agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)
OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul
comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente
sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)
Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare
progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp
această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale
regionale
Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune
europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de
dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului
Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De
această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea
unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a
fluxurilor comerciale
După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu
Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să
icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi
Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct
printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat
vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi
Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie
a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe
baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare
preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima
vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale
precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul
cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn
cadrul GATT cauzat de
1 creşterea numărului participanţilor
2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la
export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată
3 declinul hegemoniei comerciale a SUA
4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări
Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative
comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai
deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o
politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se
caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a
susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale
icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie
2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de
aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data
menţionată de 330
23 Efectele statice ale integrării economice
Crearea şi deturnarea de comerţ
Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind
uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor
formelor de integrare economică
Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni
vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie
Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite
să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau
nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal
Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea
efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ
(ldquotrade diversionrdquo)
Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul
uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai
avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea
internă de comerţ
Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin
eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din
afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ
Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al
costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii
vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor
comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de
deturnare de comerţ
Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o
uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)
Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite
bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa
ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa
vamală)
Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din
aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie
sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul
de creare de comerţ
Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale
identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de
producţie sunt inferioare celor din B
Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul
respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ
Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de
- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei
- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale
- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi
Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de
creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală
conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a
bunăstării
J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze
alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele
două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd
producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea
vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la
producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn
mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde
creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ
J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate
permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare
celor de deturnare de comerţ
24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale
deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului
că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct
pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele
fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel
1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea
blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele
naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele
naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele
Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile
2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele
deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor
externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi
tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează
firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile
arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite
este intensitatea concurenţei cu care se confruntă
3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei
Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea
pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei
fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate
amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se
adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi
benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi
4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile
multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să
o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii
externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile
manageriale pe care le-ar aduce şi altele
Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există
economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al
liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Cursul 2 Factori implicatii ale integrarii economice si forme
21 Premise factori si implicatiile integrarii economice
Integrarea economica si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care
putem mentiona
rarr apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a
tarilor care vor sa se integreze
rarr apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si
a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor
integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in
apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza
rarr problemele interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul
dezvoltarii finantarii reglarii economice si colaborarii politice
rarr efectul de demonstrare
In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatii pozitive
- crestere economica
- diminuarea inflatiei si a somajului
Efectul de demonstrare s-a manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor
tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene
Integrarea economica a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si
anume
a) dezvoltarea economiei mondiale
b) diviziunea mondiala a muncii a noii diviziuni mondiale a muncii
In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se
numara
1 amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe
baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale
2 dezvoltarea puternica a stiinte tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari
structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii precum si modalitati de
rezlizare a lor adica folosirea eficienta a potentialului material tehnic stiintific uman
financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor a
circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor
si capitalurilor pe plan subregional si regional
3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii
economice probleme comune cu care se confrunta
4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica
presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere
intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a
investitiilor in zona respectiva
5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire
a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale
6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si
limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte
7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor
depasesc granitele nationale
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea
unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă
Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări
deja constituite
I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia
comună despre dezvoltare
II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de
dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu
statele mai avansate
III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei
energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere
insuficient valorificat
Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi
A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente
care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup
eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese
interaţioniste
C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt
numeroase printre ele putem mentiona
a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si
disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea
pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica
b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale
pe planul eficientei si competitivitatii
c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se
transportul si opratiunile import-export
d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite
e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul
investitional atit al investitiilor interne cit si externe
f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod
eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun
g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in
comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici
22 Forme de aranjamente de integrare regională
Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de
multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile
icircn vederea atingerii unui obiectiv comun
Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală
corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare
numărului de state membre
Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de
instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile
stabilite de fiecare acord icircn parte
Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv
intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare
regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt
- zone de comerţ preferenţial
- zone de liber ndash schimb
- uniuni vamale
- pieţe unice
- uniuni monetare
- uniuni economice
- uniuni politice
O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai
multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul
acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn
ţările terţe
O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial
preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn
acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal
respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii
O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin
1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele
2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii
3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat
Piaţa unică presupune
1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre
2 stabilirea unui tarif vamal extern comun
3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi
practicilor comerciale
4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor
Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta
implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale
Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină
elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice
sunt
1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod
liber
2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei
3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională
4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile
bugetare
Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la
nivel regional şi care afectează toţi membrii
OBSERVAŢII
1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică
reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al
pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a
capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă
toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de
coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo
2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie
văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la
următorul
Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna
definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune
vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica
agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)
OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul
comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente
sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)
Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare
progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp
această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale
regionale
Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune
europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de
dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului
Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De
această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea
unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a
fluxurilor comerciale
După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu
Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să
icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi
Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct
printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat
vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi
Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie
a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe
baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare
preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima
vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale
precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul
cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn
cadrul GATT cauzat de
1 creşterea numărului participanţilor
2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la
export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată
3 declinul hegemoniei comerciale a SUA
4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări
Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative
comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai
deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o
politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se
caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a
susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale
icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie
2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de
aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data
menţionată de 330
23 Efectele statice ale integrării economice
Crearea şi deturnarea de comerţ
Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind
uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor
formelor de integrare economică
Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni
vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie
Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite
să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau
nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal
Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea
efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ
(ldquotrade diversionrdquo)
Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul
uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai
avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea
internă de comerţ
Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin
eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din
afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ
Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al
costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii
vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor
comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de
deturnare de comerţ
Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o
uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)
Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite
bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa
ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa
vamală)
Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din
aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie
sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul
de creare de comerţ
Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale
identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de
producţie sunt inferioare celor din B
Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul
respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ
Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de
- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei
- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale
- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi
Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de
creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală
conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a
bunăstării
J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze
alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele
două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd
producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea
vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la
producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn
mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde
creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ
J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate
permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare
celor de deturnare de comerţ
24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale
deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului
că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct
pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele
fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel
1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea
blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele
naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele
naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele
Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile
2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele
deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor
externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi
tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează
firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile
arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite
este intensitatea concurenţei cu care se confruntă
3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei
Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea
pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei
fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate
amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se
adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi
benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi
4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile
multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să
o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii
externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile
manageriale pe care le-ar aduce şi altele
Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există
economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al
liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
circulatiei bunurilor materiale a serviciilor a rezultatelor cercetarii stiintifice a persoanelor
si capitalurilor pe plan subregional si regional
3 consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii
economice probleme comune cu care se confrunta
4 convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor complementarea lor economica
presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective Tendintele de putere
intraregionale comertul intraregional efectuarea preferentiala de catre parteneri a
investitiilor in zona respectiva
5 aparitia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire
a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale
6 gradul inalt de concentrare a productiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si
limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte
7 constituirea de mari firme companii corporatii de stat sau private care prin activitatea lor
depasesc granitele nationale
Tendinţa de formare a unor blocuri comerciale regionale este determinată de acţiunea
unor factori atacirct de natură endogenă cacirct şi exogenă
Factorii endogeni sunt rezultatul evoluţiilor care au avut loc icircn interiorul unei ţări
deja constituite
I Opţiunile fundamentale de politică economică similare respectiv concepţia
comună despre dezvoltare
II Politicile de liberalizare a comerţului promovate de multe ţări icircn curs de
dezvoltare proces care va facilita liberalizarea accentuată icircn vederea unei viitoare integrări cu
statele mai avansate
III Dificultăţile economice cu care s-au confruntat ţările ca urmare a crizei
energetice care a avut ca efect conştientizarea faptului că există potenţial de creştere
insuficient valorificat
Printre factorii exogeni pot fi menţionaţi
A Modalitatea de acoperire a riscurilor potenţiale determinate de evenimente
care se petrec fie icircn zona respectivă fie icircn alte zone
B Icircncercări de a compensa printr-o intensificare a schimburilor intragrup
eventualele pierderi datorate bdquoicircngustăriirdquo unor pieţe externe ca urmare tot a unor procese
interaţioniste
C Dorinţa de stabilitate politică şi de consolidare a sistemelor democratice
Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt
numeroase printre ele putem mentiona
a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si
disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea
pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica
b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale
pe planul eficientei si competitivitatii
c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se
transportul si opratiunile import-export
d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite
e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul
investitional atit al investitiilor interne cit si externe
f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod
eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun
g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in
comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici
22 Forme de aranjamente de integrare regională
Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de
multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile
icircn vederea atingerii unui obiectiv comun
Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală
corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare
numărului de state membre
Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de
instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile
stabilite de fiecare acord icircn parte
Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv
intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare
regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt
- zone de comerţ preferenţial
- zone de liber ndash schimb
- uniuni vamale
- pieţe unice
- uniuni monetare
- uniuni economice
- uniuni politice
O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai
multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul
acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn
ţările terţe
O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial
preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn
acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal
respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii
O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin
1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele
2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii
3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat
Piaţa unică presupune
1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre
2 stabilirea unui tarif vamal extern comun
3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi
practicilor comerciale
4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor
Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta
implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale
Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină
elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice
sunt
1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod
liber
2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei
3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională
4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile
bugetare
Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la
nivel regional şi care afectează toţi membrii
OBSERVAŢII
1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică
reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al
pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a
capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă
toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de
coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo
2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie
văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la
următorul
Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna
definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune
vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica
agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)
OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul
comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente
sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)
Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare
progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp
această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale
regionale
Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune
europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de
dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului
Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De
această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea
unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a
fluxurilor comerciale
După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu
Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să
icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi
Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct
printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat
vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi
Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie
a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe
baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare
preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima
vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale
precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul
cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn
cadrul GATT cauzat de
1 creşterea numărului participanţilor
2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la
export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată
3 declinul hegemoniei comerciale a SUA
4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări
Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative
comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai
deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o
politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se
caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a
susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale
icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie
2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de
aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data
menţionată de 330
23 Efectele statice ale integrării economice
Crearea şi deturnarea de comerţ
Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind
uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor
formelor de integrare economică
Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni
vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie
Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite
să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau
nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal
Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea
efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ
(ldquotrade diversionrdquo)
Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul
uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai
avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea
internă de comerţ
Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin
eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din
afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ
Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al
costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii
vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor
comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de
deturnare de comerţ
Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o
uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)
Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite
bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa
ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa
vamală)
Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din
aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie
sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul
de creare de comerţ
Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale
identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de
producţie sunt inferioare celor din B
Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul
respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ
Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de
- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei
- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale
- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi
Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de
creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală
conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a
bunăstării
J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze
alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele
două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd
producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea
vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la
producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn
mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde
creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ
J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate
permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare
celor de deturnare de comerţ
24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale
deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului
că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct
pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele
fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel
1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea
blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele
naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele
naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele
Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile
2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele
deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor
externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi
tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează
firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile
arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite
este intensitatea concurenţei cu care se confruntă
3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei
Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea
pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei
fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate
amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se
adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi
benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi
4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile
multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să
o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii
externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile
manageriale pe care le-ar aduce şi altele
Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există
economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al
liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Implicatiile IE asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt
numeroase printre ele putem mentiona
a) IE creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si
disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea
pietelor interne ea poate stimula astfel cresterea economica
b) IE stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale
pe planul eficientei si competitivitatii
c) IE duce la perfectionarea infrastructurii in tarile membre ieftinindu-se
transportul si opratiunile import-export
d) IE conduce la intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite
e) IE stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul
investitional atit al investitiilor interne cit si externe
f) IE contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod
eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun
g) IE permite tarilor situate intr-o anumita zona de a-si promova si a apara in
comun interesele amenintate de concurenti internationali foarte puternici
22 Forme de aranjamente de integrare regională
Formele pe care le icircmbracă integrarea economică regională sunt determinate de
multitudinea de relaţii care se stabilesc icircntre 2 sau mai multe state care icircşi conjugă eforturile
icircn vederea atingerii unui obiectiv comun
Dimensiunile unui proces integraţionist sunt date icircn principal de axa verticală
corespunzătoare profunzimii gradului de integrare şi de axa orizontală corespunzătoare
numărului de state membre
Grupările integraţioniste existente astăzi chiar dacă au obiective diferite şi grad de
instituţionalizare inegal sunt grupări deshise ce permit aderarea a noi membrii icircn condiţiile
stabilite de fiecare acord icircn parte
Analiza diverselor forme de integrare are icircn vedere icircn principal axa verticală respectiv
intensitatea procesului integraţionist Astfel principalele forme sau aranjamente de integrare
regională privite din perspectiva procesului integraţionist sunt
- zone de comerţ preferenţial
- zone de liber ndash schimb
- uniuni vamale
- pieţe unice
- uniuni monetare
- uniuni economice
- uniuni politice
O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai
multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul
acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn
ţările terţe
O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial
preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn
acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal
respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii
O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin
1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele
2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii
3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat
Piaţa unică presupune
1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre
2 stabilirea unui tarif vamal extern comun
3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi
practicilor comerciale
4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor
Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta
implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale
Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină
elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice
sunt
1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod
liber
2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei
3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională
4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile
bugetare
Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la
nivel regional şi care afectează toţi membrii
OBSERVAŢII
1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică
reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al
pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a
capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă
toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de
coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo
2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie
văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la
următorul
Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna
definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune
vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica
agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)
OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul
comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente
sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)
Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare
progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp
această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale
regionale
Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune
europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de
dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului
Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De
această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea
unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a
fluxurilor comerciale
După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu
Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să
icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi
Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct
printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat
vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi
Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie
a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe
baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare
preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima
vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale
precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul
cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn
cadrul GATT cauzat de
1 creşterea numărului participanţilor
2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la
export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată
3 declinul hegemoniei comerciale a SUA
4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări
Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative
comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai
deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o
politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se
caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a
susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale
icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie
2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de
aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data
menţionată de 330
23 Efectele statice ale integrării economice
Crearea şi deturnarea de comerţ
Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind
uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor
formelor de integrare economică
Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni
vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie
Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite
să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau
nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal
Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea
efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ
(ldquotrade diversionrdquo)
Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul
uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai
avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea
internă de comerţ
Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin
eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din
afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ
Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al
costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii
vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor
comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de
deturnare de comerţ
Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o
uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)
Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite
bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa
ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa
vamală)
Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din
aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie
sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul
de creare de comerţ
Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale
identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de
producţie sunt inferioare celor din B
Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul
respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ
Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de
- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei
- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale
- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi
Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de
creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală
conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a
bunăstării
J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze
alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele
două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd
producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea
vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la
producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn
mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde
creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ
J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate
permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare
celor de deturnare de comerţ
24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale
deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului
că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct
pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele
fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel
1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea
blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele
naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele
naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele
Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile
2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele
deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor
externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi
tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează
firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile
arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite
este intensitatea concurenţei cu care se confruntă
3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei
Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea
pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei
fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate
amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se
adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi
benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi
4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile
multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să
o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii
externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile
manageriale pe care le-ar aduce şi altele
Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există
economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al
liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
- pieţe unice
- uniuni monetare
- uniuni economice
- uniuni politice
O zonă de comerţ preferenţial este un perimetru format din teritoriile a 2 sau mai
multe state icircn care barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn interiorul
acestei zone sunt mai mici decacirct barierele comerciale impuse fluxurilor de bunuri produse icircn
ţările terţe
O zonă de liber ndash schimb reprezintă rezultatul unui aranjament comercial
preferenţial prin care se liberalizează comerţul cu bunuri produse icircn statele membre Icircn
acelaşi timp fiecare stat partener icircntr-un astfel de aranjament icircşi menţine propriul tarif vamal
respectiv propria politică comercială icircn relaţiile cu terţii
O uniune vamală include 2 sau mai multe state care convin
1 să elimine restricţiile tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre ele
2 să adopte un tarif vamal comun icircn relaţiile cu terţii
3 să icircmpartă veniturile din tariful vamal comun icircntr-un mod predeterminat
Piaţa unică presupune
1 eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare asupra comerţului dintre statele membre
2 stabilirea unui tarif vamal extern comun
3 eliminarea restricţiilor comerciale bdquoinvizibilerdquo şi armonizarea standardelor şi
practicilor comerciale
4 libera circulaţie a serviciilor persoanelor şi capitalurilor
Uniunea monetară presupune rate de schimb fixe sau o monedă unică Aceasta
implică o politică monetară comună şi eventual armonizarea politicilor fiscale
Uniunea economică este expresia maximei integrări economice şi combină
elementele pieţei comune şi ale uniunii monetare Aspectele principale ale uniunii economice
sunt
1 o piaţă unică icircn care bunurile serviciile capitalurile şi persoanele circulă icircn mod
liber
2 o politică concurenţială şi alte măsuri destinate consolidării mecanismelor pieţei
3 politici comune referitoare la ajustările structurale şi dezvoltarea regională
4 coordonarea politicilor macroeconomice includiv reguli obligatorii pentru politicile
bugetare
Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la
nivel regional şi care afectează toţi membrii
OBSERVAŢII
1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică
reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al
pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a
capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă
toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de
coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo
2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie
văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la
următorul
Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna
definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune
vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica
agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)
OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul
comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente
sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)
Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare
progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp
această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale
regionale
Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune
europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de
dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului
Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De
această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea
unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a
fluxurilor comerciale
După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu
Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să
icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi
Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct
printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat
vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi
Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie
a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe
baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare
preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima
vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale
precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul
cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn
cadrul GATT cauzat de
1 creşterea numărului participanţilor
2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la
export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată
3 declinul hegemoniei comerciale a SUA
4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări
Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative
comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai
deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o
politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se
caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a
susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale
icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie
2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de
aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data
menţionată de 330
23 Efectele statice ale integrării economice
Crearea şi deturnarea de comerţ
Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind
uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor
formelor de integrare economică
Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni
vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie
Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite
să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau
nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal
Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea
efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ
(ldquotrade diversionrdquo)
Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul
uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai
avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea
internă de comerţ
Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin
eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din
afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ
Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al
costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii
vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor
comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de
deturnare de comerţ
Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o
uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)
Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite
bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa
ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa
vamală)
Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din
aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie
sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul
de creare de comerţ
Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale
identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de
producţie sunt inferioare celor din B
Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul
respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ
Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de
- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei
- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale
- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi
Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de
creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală
conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a
bunăstării
J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze
alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele
două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd
producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea
vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la
producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn
mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde
creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ
J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate
permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare
celor de deturnare de comerţ
24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale
deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului
că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct
pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele
fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel
1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea
blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele
naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele
naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele
Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile
2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele
deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor
externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi
tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează
firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile
arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite
este intensitatea concurenţei cu care se confruntă
3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei
Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea
pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei
fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate
amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se
adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi
benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi
4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile
multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să
o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii
externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile
manageriale pe care le-ar aduce şi altele
Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există
economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al
liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Uniunea politică de regulă implică o structură federală cu politici comune stabilite la
nivel regional şi care afectează toţi membrii
OBSERVAŢII
1 Dominique Redor - economist francez consideră că piaţa comună şi piaţa unică
reprezintă grade diferite ale integrării economice piaţa unică fiind un stadiu superior celui al
pieţei comune icircn acest sens piaţa comună presupune laquo libera mişcare a lucrătorilor şi a
capitalurilor raquo icircn timp ce piaţa unică laquo armonizează pentru toţi agenţii economici din zonă
toate condiţiile de acces către pieţele ţărilor membre şi implică un anumit nivel de
coordonare a politicilor economice şi a politicii cursului valutar raquo
2 Deşi există o logică cumulativă a integrării economice acest proces nu trebuie
văzut ca un proces linear icircn care fiecare grad trebuie să fie realizat icircnainte de a trece la
următorul
Tranziţiile icircntre diferitele stadii de integrare sunt fluente şi nu pot fi icircntotdeauna
definite cu claritate Astfel de exemplu Comunitatea Europeană a instituit rapid o uniune
vamală ca şi elemente ale pieţei unice sau ale uniunii economice şi monetare (politica
agricolă comună apoi mai tacircrziu Sistemul Monetar European)
OMC specifică că aranjamentele comerciale regionale pot completa sistemul
comercial multilateral contribuind la dezvoltarea lui Icircnsă prin natura lor aceste aranjamente
sunt discriminatorii reprezentacircnd o derogare de la CNF (clauza naţiunii celei mai favorizate)
Crearea GATT icircn 1947 a marcat icircnceputul unei lungi perioade de liberalizare
progresivă a comerţului internaţional pe principii nediscriminatorii dar icircn acelaşi timp
această perioadă este caracterizată de apariţia a 2 bdquovalurirdquo de aranjamente comerciale
regionale
Primul bdquovalrdquo a apărut la icircnceputul anilor 1960 cacircnd sub impulsul pieţei comune
europene regionalismul s-a răspacircndit icircn Africa America Latină şi icircn alte zone icircn curs de
dezvoltare Icircn acea perioadă SUA era un susţinător fidel al multilateralismului
Al doilea bdquovalrdquo mult mai durabil decacirct primul icircncepe la jumătatea anilor 1980 De
această dată SUA devine bdquoun jucătorrdquo important fapt ce constituie de altfel după părerea
unor specialişti motivul apariţiei acestui al doilea bdquovalrdquo al liberalizării preferenţiale a
fluxurilor comerciale
După negocierea unor acorduri comerciale de liber ndash schimb la nivel bilateral cu
Canada şi Israel SUA lansează propunerea pentru o zonă de liber ndash schimb emisferică care să
icircnglobeze ambele continente americane Ulterior SUA semnează icircmpreună cu Canada şi
Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct
printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat
vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi
Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie
a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe
baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare
preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima
vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale
precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul
cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn
cadrul GATT cauzat de
1 creşterea numărului participanţilor
2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la
export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată
3 declinul hegemoniei comerciale a SUA
4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări
Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative
comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai
deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o
politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se
caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a
susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale
icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie
2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de
aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data
menţionată de 330
23 Efectele statice ale integrării economice
Crearea şi deturnarea de comerţ
Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind
uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor
formelor de integrare economică
Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni
vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie
Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite
să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau
nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal
Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea
efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ
(ldquotrade diversionrdquo)
Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul
uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai
avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea
internă de comerţ
Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin
eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din
afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ
Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al
costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii
vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor
comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de
deturnare de comerţ
Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o
uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)
Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite
bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa
ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa
vamală)
Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din
aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie
sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul
de creare de comerţ
Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale
identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de
producţie sunt inferioare celor din B
Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul
respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ
Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de
- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei
- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale
- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi
Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de
creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală
conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a
bunăstării
J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze
alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele
două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd
producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea
vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la
producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn
mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde
creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ
J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate
permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare
celor de deturnare de comerţ
24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale
deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului
că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct
pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele
fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel
1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea
blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele
naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele
naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele
Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile
2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele
deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor
externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi
tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează
firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile
arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite
este intensitatea concurenţei cu care se confruntă
3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei
Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea
pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei
fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate
amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se
adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi
benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi
4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile
multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să
o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii
externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile
manageriale pe care le-ar aduce şi altele
Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există
economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al
liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Mexic acordul pentru icircnfiinţarea NAFTA Icircn Europa procesul integraţionist continuă atacirct
printr-o lărgire succesivă cacirct şi printr-o adacircncire Pe celelalte continente s-au revigorat
vechile scheme preferenţiale şi au luat naştere altele noi
Realitatea arată că liberalizarea preferenţială care este prin natura sa discriminatorie
a fost mai atrăgătoare decacirct liberalizarea pe baze multilaterale Astfel pentru liberalizarea pe
baze multilaterale au fost necesari aprox 45 de ani icircn timp ce perioadele de liberalizare
preferenţială au fost chiar mai scurte decacirct s-a prevăzut icircn acordurile de constituire La prima
vedere o explicaţie ar fi numărul mai mic de participanţi la astfel de scheme preferenţiale
precum şi gradul ridicat de similitudine al economiilor lor Unii autori apreciază că motivul
cheie pentru care SUA s-a bdquoconvertitrdquo la regionalism este progresul mai lent al negocierilor icircn
cadrul GATT cauzat de
1 creşterea numărului participanţilor
2 schimbarea caracterului protecţiei respectiv prevalenţa autolimitărilor la
export a mecanismelor anti-dumping şi a altor forme de protecţie administrată
3 declinul hegemoniei comerciale a SUA
4 existenţa a numeroase diferenţe instituţionale icircntre ţări
Mai trebuie remarcat faptul că al doilea bdquovalrdquo prezintă o serie de modificări calitative
comparativ cu primul bdquovalrdquo Prima este trecerea de la un bdquoregionalism icircnchisrdquo la unul mai
deschis Multe dintre blocurile comerciale icircnfiinţate icircn anii 1960-1970 se bazează pe o
politică de substituire a importurilor şi impunerea unor bariere externe ridicate Noul bdquovalrdquo se
caracterizează printr-o deschidere mai mare faţă de exterior şi o disponibilitate mai mare de a
susţine decacirct de a controla comerţul internaţional A doua este apariţia blocurilor comerciale
icircn care parteneri sunt atacirct statele dezvoltate cacirct şi statele icircn curs de dezvoltare Pacircnă icircn iulie
2006 doar o singură ţară membră a OMC respectiv Mongolia nu era partener icircntr-un astfel de
aranjament Numărul total al acestor acorduri notificate către GATT şi OMC era la data
menţionată de 330
23 Efectele statice ale integrării economice
Crearea şi deturnarea de comerţ
Teoriile integrării ce derivă din cele ale liberului schimb au la bază analizele privind
uniunile vamale sau regionale ele constituind cheia de boltă condiţia sine qua non a tuturor
formelor de integrare economică
Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni
vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie
Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite
să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau
nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal
Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea
efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ
(ldquotrade diversionrdquo)
Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul
uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai
avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea
internă de comerţ
Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin
eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din
afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ
Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al
costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii
vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor
comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de
deturnare de comerţ
Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o
uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)
Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite
bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa
ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa
vamală)
Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din
aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie
sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul
de creare de comerţ
Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale
identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de
producţie sunt inferioare celor din B
Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul
respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ
Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de
- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei
- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale
- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi
Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de
creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală
conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a
bunăstării
J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze
alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele
două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd
producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea
vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la
producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn
mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde
creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ
J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate
permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare
celor de deturnare de comerţ
24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale
deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului
că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct
pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele
fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel
1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea
blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele
naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele
naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele
Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile
2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele
deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor
externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi
tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează
firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile
arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite
este intensitatea concurenţei cu care se confruntă
3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei
Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea
pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei
fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate
amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se
adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi
benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi
4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile
multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să
o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii
externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile
manageriale pe care le-ar aduce şi altele
Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există
economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al
liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Cel care a teoretizat pentru prima dată aspectele formale ale funcţionării unei uniuni
vamale a fost economistul american Jacob Viner (The Customs Union Issue Carnegie
Endowment for International Peace New-York 1950) el schiţează cadrul analitic ce permite
să se vadă dacă astfel de uniuni definite ca zone de liber-schimb geografic limitate ajung sau
nu să amelioreze bunăstarea generală icircn raport cu liberul schimb universal
Contribuţia principală a economistului J Viner constă icircn definirea şi demarcarea
efectelor de creare de comerţ (ldquotrade creationrdquo) şi de deturnare sau deviere de comerţ
(ldquotrade diversionrdquo)
Prin creare de comerţ J Viner icircnţelege apariţia de noi fluxuri comerciale icircn cadrul
uniunilor vamale care icircnlocuiesc sursele de furnizare mai puţin eficiente cu cele mai
avantajoase din punct de vedere al costurilor de producţie Aceasta reprezintă crearea
internă de comerţ
Dacă icircnlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puţin avantajoase (mai puţin
eficiente din punct de vedere al costurilor de producţie) se face cu fluxuri mai eficiente din
afara uniunii vamale atunci are loc fenomenul de creare externă de comerţ
Dacă icircnlocuirea surselor de furnizare a mărfurilor mai eficiente din punct de vedere al
costurilor de producţie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii
vamale mai puţin eficiente dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizării schimburilor
comerciale reciproce şi a instituirii unui tarif vamal comun atunci are loc fenomenul de
deturnare de comerţ
Raţionamentul lui J Viner este următorul fie A şi B două ţări care vor forma o
uniune vamală (UV) iar C o ţară terţă (poate reprezenta şi restul lumii)
Inainte de instituirea UV taxele vamale impuse de ţara A pot fi astfel icircncacirct anumite
bunuri nu sunt importate nici din B nici din C datorită faptului că preţul intern de pe piaţa
ţării A al acestor bunuri este inferior preţurilor minime de import (cost de producţie + taxa
vamală)
Dacă se realizează UV icircntre ţările A şi B taxele vamale la importul reciproc din
aceste ţări sunt eliminate icircn consecinţă anumite bunuri pentru care costurile de producţie
sunt mai mici icircn B decacirct icircn A pot fi importate icircn ţara A Este ceea ce J Viner numeşte efectul
de creare de comerţ
Dar se poate presupune şi că icircnainte de formarea UV ţara A ce aplica taxe vamale
identice pentru bunurile din ţările B şi C importa anumite bunuri din C unde costurile de
producţie sunt inferioare celor din B
Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul
respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ
Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de
- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei
- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale
- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi
Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de
creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală
conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a
bunăstării
J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze
alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele
două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd
producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea
vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la
producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn
mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde
creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ
J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate
permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare
celor de deturnare de comerţ
24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale
deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului
că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct
pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele
fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel
1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea
blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele
naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele
naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele
Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile
2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele
deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor
externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi
tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează
firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile
arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite
este intensitatea concurenţei cu care se confruntă
3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei
Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea
pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei
fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate
amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se
adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi
benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi
4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile
multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să
o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii
externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile
manageriale pe care le-ar aduce şi altele
Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există
economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al
liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Dacă eliminarea taxelor vamale icircntre ţările A şi B face ca ţara A să importe bunul
respectiv din B şi nu din C atunci formarea uniunii vamale antrenează o deturnare de comerţ
Preponderenţa unuia sau altuia din cele două efecte identificate depinde de
- elasticitatea curbelor cererii şi ofertei
- de nivelul taxelor vamale icircnlăturate prin constituirea uniunii vamale
- de nivelul prevăzut icircn tariful vamal comun faţă de terţi
Din unghiul teoriei bunăstării problema este de a şti care va fi rezultanta efectelor de
creare şi deturnare de comerţ altfel spus efectul net De exemplu dacă uniunea vamală
conduce la o creare netă de comerţ atunci ea este avantajoasă şi va antrena o creştere a
bunăstării
J Viner a arătat că o uniune vamală poate fie să icircmbunătăţească fie să deterioreze
alocarea de resurse adică să conducă fie la creare de comerţ fie la deturnare de comerţ cele
două efecte de creare şi deturnare de comerţ pot apărea icircnsă şi simultan atunci cacircnd
producătorul mai eficient se situează icircn afara uniunii vamale dacă producătorii din uniunea
vamală icircşi dezvoltă vacircnzările icircn zona de integrare peste cantităţile importate anterior de la
producătorii eficienţi din afara uniunii vamale partea din noile schimburi ce se substituie icircn
mod riguros vechilor importuri constituie o deturnare de comerţ iar partea ce corespunde
creşterii vacircnzărilor reprezintă o creare de comerţ
J Viner admite icircn ultimă instanţă că numai studiul concret al zonelor integrate
permite să se vadă dacă integrarea regională generează efecte de creare de comerţ superioare
celor de deturnare de comerţ
24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale
deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului
că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct
pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele
fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel
1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea
blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele
naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele
naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele
Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile
2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele
deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor
externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi
tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează
firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile
arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite
este intensitatea concurenţei cu care se confruntă
3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei
Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea
pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei
fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate
amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se
adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi
benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi
4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile
multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să
o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii
externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile
manageriale pe care le-ar aduce şi altele
Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există
economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al
liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
Cercetătorii au identificat şi alte posibile beneficii ale formării blocurilor comerciale
deşi este dificil de cuantificat cacirct de mari sunt acestea Aceste beneficii apar datorită faptului
că prin astfel de acorduri se crează o piaţă de desfacere amplă de dimensiuni mai mari decacirct
pieţele naţionale ale statelor membre pe această piaţă firmele putacircnd să-şi vacircndă produsele
fără restricţii Unii autori sintetizează aceste beneficii astfel
1 amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor Icircnainte de crearea
blocului comercial firmele din fiecare ţară ar putea deţine o putere de monopol pe pieţele
naţionale separate astfel icircncacirct preţurile sunt mari pe fiecare din aceste pieţe După ce pieţele
naţionale se unesc icircntr-o piaţă lărgită firmele sunt puse icircn situaţia de a concura icircntre ele
Această concurenţă reduce puterea de monopol şi implicit preţurile
2 amplificarea concurenţei poate diminua costurile de producţie Dacă firmele
deţin o putere de monopol şi se bucură de o protecţie substanţială icircn faţa concurenţilor
externi atunci presiunile asupra lor icircn vederea reducerii costurilor sau implementării de noi
tehnologii sunt slabe Odată cu formarea unei pieţe lărgite concurenţa mai acută forţează
firmele să acorde mai multă atenţie reducerii costurilor şi modernizării tehnologiei Studiile
arată că determinanta principală a diferenţelor de productivitate icircntre firmele din ţări diferite
este intensitatea concurenţei cu care se confruntă
3 firmele icircşi pot reduce costurile prin extinderea dimensiunilor producţiei
Icircnainte de formarea pieţei lărgite producţia unei firme era oarecum limitată de dimensiunea
pieţei interne După eliminarea restricţiilor asupra fluxurilor comerciale icircn cadrul zonei
fiecare firmă dispune de o piaţă de desfacere mai mare şi icircn aceste condiţii icircşi poate
amplifica producţia pentru a obţine avantaje din economiile de scară Alte firme care nu se
adaptează cu rapiditate ar putea fi eliminate de către firmele mai mari Acest fapt pare a fi
benefic pentru blocul comercial icircn ansamblu dar nu şi pentru fiecare dintre membrii săi
4 formarea unei pieţe lărgite sporeşte oportunităţile de investiţii Companiile
multinaţionale icircşi aleg adesea locaţii externe icircn funcţie de mărimea pieţei pe care ar trebui să
o aprovizioneze Astfel o piaţă lărgită ar putea atrage un volum mai mare de investiţii
externe care ar putea crea externalităţi pozitive prin tehnologiile avansate prin practicile
manageriale pe care le-ar aduce şi altele
Aceste efecte nu apar pentru toate produsele şi pentru toate ţările Deşi există
economişti care apreciază că icircn cazul UE a predominat deturnarea de comerţ efectul net al
liberalizării schimburilor depinde totuşi şi de acele beneficii greu de cuantificat care decurg
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
din concurenţa mai acută din economiile de scară şi din nivelurile mai ridicate ale
productivităţii muncii
Teorii ale Integrarii Economice
1) Teoria uniunii vamale Definirea uniunii vamale
11 Teoria clasica a uniunii mondiale
12 Teoria moderna a uniunii vamale
2) Teoria uniunii economice si monetare Principiile integrarii economice
3) Teoria uniunii politice Evolutia teoriei uniunii politice
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
1) Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si
ca rezultat a doua sau mai multe tari Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror
membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal
comun fata de tarile terte precum si o legislatie vamala comuna Teoria UV a inregistrat in
timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale la conceptiunea sa moderna
11 Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale bdquopurerdquo ca
grupari formate numai prin bdquocorectareardquo taxelor vamale ca instrument de protectie si politica
comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state
Mai tirziu in Anglia Germania (sec 19) SUA-includea 50 state(sec 19) Spatiul
Romanesc(sec 19)
Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari vama
este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii
vamale comune
Uniunea vamala imperfecta unde tarile componente isi pastreaza independenta lor
tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse Aici
exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti
Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de
preferinte pentru anumite produse in cadrul UV
In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
12 Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale
functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile
membre) precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala (adica ridicarea diferentiala a
gradului de bunastare a statelor membre)
(Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna
rarr Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative
rarr Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice
rarr Modificarile favorabile in raporturile de schimb
rarr Cresterea ritmului dezvoltarii economice
2 Teoria uniunii economice si monetare S-a constatat ca pasul urmator care
trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara In cadrul acestei
etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt
1 Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar
monetear si altele
2 Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor
3 Crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe
4 Concurenta loiala
5 Armonizarea legislatiilor nationale
Cu alte cuvinte Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea
integrarii economice Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice
internationale
a Zona Economica de Liber Schimb Tarile care o constitue decid sa abordeze
progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele In acelasi timp fata de tarile din
afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie Astfel de
organizatii sunt Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) Acordul Central Europen
de Comert Liber (CEFTA) Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) Asociatia
Tarilor din Asia de Sud Vest (ASIAN) Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI)
b Uniunea Vamala(UV)Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele
vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor
individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun Dintre gruparile regionale care pot fi
considerate in prezent uniuni vamale fac parte
- Pactul ANDIN (Comunitatea andina de natiuni)
- PIATA comuna a Americilor centrale
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
-Piata comuna a tarilor Caraibelor
-Sistemul economic Latino-american
c Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure
libera circulatie a factorilor de productie(UE)
d Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea
politicilor economice in domeniul economic Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul
trebuie sa includa si dimensiunea monetara(exUE ndash singura orgamizatie integrationista la
aceasta etapa)
e Integrarea economica totala - implica unificarea politicilor monetare fiscale
sociale Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile
Spre asa tip de integrare tinde UE procesul de integrare economica a careia a determinat
crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana Parlamentul
European Institutul European Monetar si Banca Central Europeana)
3) Teoria uniunii politice
Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii
- Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere
- Piata comuna care adaoga UV si libera circulatie a factorilor de productie
- Uniunea economica si monetara in care se tine cont de actiunea marelui actor
macroeconomic - statul si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale
- Uniunea politica
Pier Maillette considera ca moneda bugetul relatiile internationale sunt atributele
clasice ale suveranitatii nationale este o reducere a competentelor nationale interventia in
aceste directii si propune o raspindire a organizarii politice a continentului European
Intr-un discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule presedinte a Frantei sustinea ca
visul Frantei era sa contribuie la contructia Europei centrale printr-o grupare politica
economica culturala si umana El a relansat ideea unei Europe integrate politic bdquoVisul
inteleptilor si ambitia celor puternici care pare ca o conditie principala pentru echilibrul
lumiirdquo Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si
CAER Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pana la Ural pe care o
lansase initial in memoriile sale de dupa razboi
4) Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice
monetara si politica
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de
la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice Tratatul de la
Maastricht semnat de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii
europene se numeste si rdquo Tratatul asupra Uniunii Europenerdquo Acest tratat are ca baza
urmatoarele principii
- Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
- Acordarea cetateniei europene tuturor cetatenilor tarilor membre
- Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care
sunt reflectate
1 Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre
Consiliul de Ministri ai UE si in acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare
stat membru si in UE
2 Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati
rarr deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE
rarr votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene
rarr protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a
fiecarui stat membru
rarr posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia
Avocatului poporului european
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica se va mentine prin
cresterea rolului Parlamentului European
sporirea competentelor uniunii
politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne
politica externa comuna si de securitate a statelor membre
Integrarea regionala in perioada postbelica Procesul integraţionist icircn Europa
De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pana in prezent a
trecut mai mult de o jumatate de secol Statele din Europa Occidentala isi asuma
responsabilitati fara precedent de a se integra Aceste tari au fost primele care au avut curajul
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
sa porneasca pe o cale de integrare economica Pe baza acestor tari procesul integrarii
interstatale s-a dezvoltat considerabil unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Comunitatea folosirii energiei atomice (EURATOM)
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului (CECO) este o grupare monopolist
statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951 A intrat in vigoare in 1952
Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene Germania Franta Italia Belgia Olanda
Luxemburg Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani
Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului in care sa domneasca
libera circulatie si libera concurenta Organele de conducere
Inalta autoritate
Adunarea generala
Consiliul de ministri
Comitetul consultativ
Organele de arbitraj
CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale
Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate
Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o organizatie europeana
interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma
semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958 Tratatul de la Roma a fost semnat de
catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO In acelasi timp sunt facute unele modificari
si in tratatul privind Comunitatea europeana a energiei atomice (EURATOM) In acest
moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene Principalul obiectiv al CEE
a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor
serviciilor capitalurilor si persoanelor
Realizarea unei piete comune presupunea ca
in primul rind barierele comerciale tehnice fiscale sau administrative intre tarile
respective sa fie inlaturate ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa
sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei sa
existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor
politici comune ceea ce se numeste integrare pozitiva
permanenta ajustare si adaptare la schimburi
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare
a pietelor nationale la formarea unei adevarate piete internationale
Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial
3 Uniunea Europeana
UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele
si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO EURATOM CEE) care a intrat in
vigoare in noiembrie 1993 Sediul este la Bruxelles Relatiile intre tarile UE dupa aceasta
data se bazeaza nu pe tratatul de constituirea comunitatilor europene din 1957 ci pe baza
tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992) Uniunea europeana
prezinta gradul superior de integrare economica si politica europeana
Dupa 1951 in sase valuri succesive de extindere UE a ajuns la 27 de tari membre la
01 ianuarie 2007
Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a inclus Danemarca Irlanda si Marea
Britanie
Al doilea val in 1981 a aderat Grecia
A treia extindere in 1986 ndash Portugalia si Spania
A patra extindere 1995 a aderat Austria Finlanda Suedia
A cincea extindere 2004 - Cipru Cehia Estonia Lituania Letonia Malta Polonia
Slovacia Slovenia si Ungaria
A sasea extindere 2007- Bulgaria si Romania
UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate
Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de
putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni
Potentialul economic fiind foarte de mare
Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre constituia 13452 miliarde $ americani cu
un PIB mediu pe locuitor de 27776 $ (la inceput de 2007)
UE controleaza peste 50 din comertul mondial detine a circa 45 din veniturile
nationale insumate ale tarilor lumii si detine circa 45 din rezervele monetare din FMI
Principalele obiective ale UE sunt
1 sa promoveze progresul economic si social (piata unica a fost stabilita in 1993
moneda unica a fost lansata in 1999)
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala prin ajutorul
umanitar catre tarile ce nu sunt membre prin politica externa si de securitate
comuna
3 sa promoveze actiuni comune in atenuarea crizei internationale
4 sa introduca cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o
completeaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetatenilor europeni
5 sa dezvolte o zona de libertate securitate si justitie ( legata de functionarea pietei
interne si in particular de libera circulatie a persoanelor)
6 sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar legislatia UE existente
(corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)
7 sa formeze un spatiu economic unic echilibrat fara frontiere interne formarea
uniunii economice monetare unice si stabilirea unui tarif vamal unic extern
In rezultat UE este o comunitate de state europene independente reunite in jurul unor
valori politice economice culturale si sociale comune UE are misiunea speciala adica
organizarea relatiilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe
baza solidaritatii dintre ele
4 Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
AELS ndash este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva constituita prin
semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960 In AELS au intrat 11 tari Norvegia
Suedia Danemarca Austria Elvetia Portugalia Mare Britanie Finlanda Leichtenstein
Islanda ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in
CEE
La etapa actuala membrii AELS sunt Elvetia Norvegia Islanda si Leichtenstein
Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt
1 Contributii la stabilitatea cresterii economice stabilitatea financiara folosirea
rationala a resurselor
2 Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale
3 Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna
credinta
4 Contributia asigurarii unui inalt nivel de ocupare a populatiei
In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe
cu tertii
Organizatia AELS are 3 organe de conducere
- consiliul AELS
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
- comitetele permanente
- secretariatul
5 Spatiul Economic European
Acest spatiu este un sistem de cooperare reciproca in diverse domenii economie
cerecetare dezvoltare mediul inconjurator si social-cultural Declaratia prvind acest spatiu s-
a incheiat in 1984 la Luxemburg de catre tarile membre ale Comunitatii Economice Europene
si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au
desfasurat in februarie 1992 In realiate acordul cu privire la Spatiul economic european a
fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si AELS ( 7 state)
Scopul de baza al organizatie a fost
rarr libera circulatie a marfurilor a capitalurilor a serviciilor si a personelor
rarr acordul politic in sfera economica cercetarii stiitifice consumului mediului
inconjurator politicile sociale si invatamant
rarr creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor
generale in baza acodului Spatiul economic european
rarr a fost incheiat acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS privind
importul unor tipuri de produse agro-alimentare
Din punct de vedere institutional acordul prevedea crearea unor noi institutii cum
ar fi Consiliul Spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare
( un comitet parlamentar mixt amp comitetul consultativ al spatiului economic european)
6 Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA)
S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea Ungariei Cehiei Slovaciei
Poloniei pe cale integrarii in Europa semnata la Vishegrad in februarie 1991 unde au
confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE
CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor
economice si externe a Cehiei Poloniei Slovaciei si Ungariei La 01 martie 1993 CEFTA a
pus bazele unui acord care a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 sediul CEFTA fiind la
Visegraacuted Mai tarziu a aderat Slovenia Bulgaria Romania la 01 iulie 1997 Croatia in 2003
Toate tarile semnatare se considerau intermediare in procesul integrarii in UE
CEFTA si- a fixat urmatoarele obiective
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
1 Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional sa revizueasca legaturile
economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata
potentiala de peste 100 milioane pers
2 Sa acorde altor tari central-europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor
UE in rezultatul acordului de asociere
3 Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la
democratie si la econmiea de piata
Toate părţile acordului iniţial au aderat la UE şi astfel au ieşit din CEFTA De aceea
s-a hotăricirct ca CEFTA să fie extins pentru a acoperi restul statelor balcanice care de acum au
completat matricea acordurilor comerciale bilaterale icircn cadrul pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est
La data de 6 aprilie 2006 a fost adoptată o declaraţie comună de extindere a CEFTA
CEFTA 2006 ratificata de RMoldova Albania Bosnia si Hertegovina Macedonia
Muntenegru Croatia Serbia si Cosovo si prevede anularea tuturor taxelor vamale la import si
la export Accesul Ucrainei de asemenea a fost pus icircn discuţie Noul acord extins a fost iniţiat
la data de 9 noiembrie 2006 icircn Bruxelles şi a fost semnat la data de 19 decembrie 2006 icircn
cadrul summit-ului Prim-miniştrilor din Europa de Sus-Est care a avut loc la Bucureşti
Acordul are drept scop stabilirea unei zone de comerţ liber icircn regiune către 31 decembrie
2010 Parteneri principali Uniunea Europeană OMC EFTA OECD Irlanda
Relatiile comerciale intre RMoldova si statele Europei Centrale si de Est se
desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si
membrii CEFTA Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria Estonia
Lituania Letonia Ungaria si Polonia Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza
Natiunii Celei mai Favorizate3 Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania Romania
si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la export din Europa centrala si de
Est Ministrul de Economie si Comertului din Moldova considera ca prezentul acord e o
realizare importanta pentru RM pentru a se integra in UE Potrivit ministrului CEFTA 2006
ofera avantaje si oportunitati unice creeaza o platforma de negociere permanenta pentru
3 Clauza natiunii celei mai favorizate=Un stat care acordatilde unui alt stat clauza natiunii celei mai favorizate se angajeazatilde satilde-i ofere acestuia din urmatilde toate avantajele comerciale de care beneficiazatilde oricare altatilde taratilde icircn relatia cu primul stat Cu alte cuvinte nu poate exista un al treilea stat care satilde beneficieze de avantaje mai mari (ci doar cel mult egale) decacirct cel care primeste clauza natiunii celei mai favorizate Acest instrument constituie un element de bazatilde al politicii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC)
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
imbunatatirea cadrului legal regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in
diferite domenii
Harta CEFTA 2006
62 Integrarea economică icircn America de Sud şi Caraibe
Criza suferită icircn decembrie 2001 icircn Argentina a influenţat economia icircntregului continent american Icircn 2002 PIB-ul regiunii s-a redus cu 11 conform datelor furnizate de Banca Mondială fiind ceea mai mare reducere din 1983 şi pacircnă la declansarea crizei din prezent Acest lucru a icircnsemnat şi o reducere a PIB-ului pe locuitor de 03 din 1998 pacircnă icircn 2002
Recesiunea a mărit gradul de sărăcie determinacircnd o rată a şomajului de 91 Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (ECLAC) specifică faptul că 44 din populaţie este săracă iar 20 este extrem de săracă toate acestea avacircnd drept consecinţe negative turbulenţe politice nemulţumiri sociale sau chiar o şubredă democraţie icircn regiune
Dependenţa de exporturile de materii prime face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă icircn momentul icircn care investitorii se retrag datorită riscului mărit Dar ceea ce a făcut icircnsă ca situaţia economică să fie icircn 2002 atacirct de dificilă a fost faptul că criza din Argentina a fost urmată la scurt timp de alegerile prezidenţiale din Brazilia al căror rezultat a fost nesigur mai mult timp Icircn Venezuela situaţia a fost icircnrăutăţită de conflictele politice iar icircn Columbia de acţiunile guerilelor şi grupărilor paramilitare
Mexic a bdquosupravieţuitrdquo datorită dependenţei economice de SUA Peru a avut o creştere economică lentă de 45 iar Chile a depins de contractele comerciale cu UE şi SUA
Fenomenul integrationist de pe continentul latino-american si din regiunea Caraibelor are deja o traditie icircnsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare remarcabila icircn ceea ce priveste icircncheierea acordurilor de asociere din regiune
In anii rsquo50 deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare icircn vederea crearii mult-speratei Piete Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) si Raul Prebisch si-au adus aportul hotaracirctor icircn cadrul initiativei icircndeosebi la nivel tehnic
Aceste deliberari aveau sa se concretizeze icircn proiecte de integrare ambitioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociatia Latino-Americana a
Comertului Liber) care icircn anii rsquo80 a evoluat icircn ALADI (Asociatia de Integrare
Latino-Americana sau LAIA Latin American Integration Association)
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
The Central American Common Market (CACM) ndash Piata Comuna Central -
Americana PCCA) si
Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin)
devenit Comunitatea Andina (CAN)-1969
Intre timp statele vorbitoare de limba engleza au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA) ndash Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor care icircn anii rsquo70 a evoluat icircn Caribbean Community (CARICOM) - Piata Comuna din Zona Caraibilor
Niciuna din gruparile timpurii nu si-au atins decacirct icircntr-o proportie minora scopurile ele ldquosi-au pierdut din suflurdquo icircn anii rsquo70 si au intrat icircn criza icircn anii rsquo80
America Latina a practicat pacircna icircn anii `80 politica de industrializare prin substitutia importurilor (ISI) prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere economica si de mentinere a ritmurilor de crestere icircn concordanta cu ritmurile de crestere a populatiei Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus icircn practica la izolare si o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat icircn anul 1982 icircn Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere catre exterior de privatizare a structurilor de stat etc
Icircn 1990 s-a declansat un nou val integrationist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR icircn anul 1991 - Mercado Comuacuten del Sur - Piata Comuna a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care icircmparteau aceeasi regiune si aveau puternice legaturi istorice culturale si lingvistice toate dornice sa sporeasca interactiunea umana comerciala si politica Acest avacircnt s-a lovit icircnsa de o serie de aspecte sensibile ale relatiilor internationale - pastrarea suveranitatii actiuni individuale schimbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni
Noul regionalism latino-american demarat la icircnceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor catre exterior promovarea sectorului privat si diminuarea rolului statului icircn economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influentat procesele de integrare de pe continent tin de liberalizarea schimburilor comerciale
In perioada de tranzitie institutiile politice economice si sociale care caracterizau perioada ISI au disparut si au fost icircnlocuite cu substituenti care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora Aparatul de protectie la frontiera programe de industrializare (ISI) subventii facilitati de creditare pentru anumite activitati reglementarea investitiilor straine mentinerea sub tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri politica de achizitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare identificacircndu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar si atunci cacircnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si mai mult chiar si atunci cacircnd initiativele multilaterale reciproce se aflau icircn faze tranzitorii mai ales dupa finalizarea rundei Uruguay
Icircn acest context integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare practicate icircntre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile initiale scazute ale schimburilor reciproce si influentele protectionismului practicat pacircna atunci Deschiderea regionala s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicatia constacircnd icircn receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica comerciala pentru adacircncirea liberalizarii reducerea protectionismului recrearea starii de competitie icircntre parteneri
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
1 Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI) a fost constituită icircn 1980 prin
Tratatul de la Montevideo icircnlocuind Asociaţia Latino- Americană a Comerţului Liber ndash ALALC icircnfiinţată icircn 1960
Cuprinde 12 ţări membre Argentina Bolivia Brazilia Chile Columbia Cuba Ecuador Mexic Paraguay Peru Uruguay Venezuela
Realizările concrete obţinute de ALADI pacircnă icircn prezent pe linia integrării economice sunt relativ modeste Totuşi perfecţionarea cadrului normativ ndash aşa numitele acorduri de complementaritate economică ndash a contribuit sensibil la creşterea schimburilor comerciale icircntre ţările membre icircn special datorită simplificării regimului tarifelor vamale
Icircn acelaşi timp pe baza metodologiei ALADI precum şi a acordurilor de comerţ şi cooperare icircn domeniile tehnic ştiinţific al transporturilor etc au fost constituite MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului Argentina Brazilia Paraguay şi Uruguay ndash 1991) şi Grupul celor Trei ndash G3 (Columbia Mexic Venezuela) ndash zonă de comerţ liber
Structura institutionala ALADI cuprinde trei organisme politice Consiliul Ministrilor de Afaceri Externe
Conferinta pentru Evaluare si Convergenta
Comitetul Reprezentantilor
Secretariatul General
Intrarea icircn vigoare a NAFTA (SUA Canada şi Mexic) la 1 ianuarie 1994 a condus la o serie de divergenţe motivate de prevederile art 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI Conform prevederilor acestui articol facilităţile acordate de o ţară membră ALADI trebuie extinse automat celorlalte state membre (icircn cazul NAFTA Mexicul trebuia să extindă tratamentul preferenţial acordat SUA şi Canadei celorlalţi membri ALADI) Această problemă nu a fost depăşită nici pacircnă icircn prezent datorită poziţiei ferme a Braziliei care nu acceptă modificarea respectivei prevederi
Dezvoltările ce au avut loc pe plan regional şi subregional au plasat ALADI pe un loc secundar icircntrucacirct icircn noile structuri economice create fiecare stat membru acţionează independent deşi icircn linii generale urmăreşte scopurile iniţiale ale Asociaţiei
Icircntr-o icircncercare de a se adapta la noile cerinţe impuse de procesele de integrare pe continent ALADI acţionează pentru consolidarea rolului său de factor de armonizare şi articulare a acestor procese la nivelul Americii Latine
Icircncepacircnd cu 1995 ALADI şi-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio4 participacircnd la reuniunile ordinare şi extraordinare ale Grupului
Icircn vederea asigurării unui rol mai bine definit al ALADI icircn cadrul dinamicii actualelor procese de integrare economică din America Latină majoritatea ţărilor membre se pronunţă pentru restructurarea Tratatului de la Montevideo din 1980 pe baza căruia funcţionează şi icircn prezent Asociaţia
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului miniştrilor relaţiilor externe ai statelor membre (21 ndash 22022002 la Montevideo) au fost aprobate bdquoMăsuri pentru icircntărirea rolului ALADI ca principal forum internaţional al integrării regionalerdquo precum şi bdquoMăsuri pentru participarea ţărilor mai puţin dezvoltate economic la procesul de integrarerdquo
4 Grupul de la Rio cuprinde toate statele Americii Latine precum şi reprezentanţi ai statelor din zona Caraibelor Mexic deţine icircn prezent Preşedinţia pro-tempore a Grupului de la Rio
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Conform deciziilor adoptate la această reuniune activitatea ALADI va avea următoarele priorităţi
1048707 creşterea sprijinului tehnic şi juridic acordat ţărilor membre1048707 crearea unui bdquoCentru Regional de Informaţii Comercialerdquo1048707 elaborarea de studii şi realizarea de seminarii şi reuniuni tehnice pentru susţinerea
negocierilor statelor membre icircn plan bilateral şi multilateral1048707 adoptarea de norme comune icircn domeniile transportului infrastructurii logisticii şi
integrării fizice1048707 perfecţionarea utilizării preferinţelor comerciale convenite icircntre membri de către
oamenii de afaceri din respectivele ţări1048707 aprofundarea cunoaşterii temelor privind comerţul electronic şi accesul la
tehnologiile informatice1048707 iniţierea organizării de reuniuni ale reprezentaţilor organismelor oficiale icircn vederea
impulsionării schimburilor de experţi pentru promovarea exporturilor şi investiţiilor
2 Piaţa Comună Central Americană (PCCA)Piaţa Comună Central Americană (PCCA ndash Mercado Comun Centroamericano) a fost
creată de Organizaţia Statelor Central Americane icircn baza Tratatului General de Integrare Economică Central Americana semnat la Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960 Acordul a fost ratificat de către toate ţările icircn septembrie 1963 Cele 5 ţări membre sunt Costa Rica Salvador Guatemala Honduras şi Nicaragua
Icircn decembrie 1991 şefii de state din 6 ţări central ndash americane (ţările PCCA şi Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului de Integrare Central Americană (SICA ndash Sistema de la Integracion Centroamericana)
Tratatul General a fixat ca obiectiv de bază liberalizarea comerţului intra-regional şi crearea unei zone de comerţ liber formarea unei uniuni vamale şi adacircncirea procesului de integrare prin constituirea unei pieţe comune Un alt obiectiv a fost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale internaţionale pentru materii prime
Procesul de integrare economică a evoluat icircnsă lent cu dificultăţi create de ideologii şi diferende de politica economică icircntre guvernele ţărilor membre probleme icircn asigurarea aprovizionării interne măsurile protecţioniste luate de ţări terţe fluctuaţiile şi declinul preţurilor la principalele materii prime exportate de ţările PCCA nivelul ridicat al datoriei externe deficitul de resurse valutare dobacircnzile ridicate
Structura instituţionala a PCCA Consiliul de Ministri ai Integrarii
Comitetul Executiv de Integrare Economica
Secretariatul de Integrare Economica
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective atinse Cu toate acestea icircn anul 2004 ponderea schimburilor intraregionale a fost de numai 121 la exporturi şi 109 la importuri ţările PCCA icircnregistracircnd un declin comparativ cu ponderile de export de 120 şi respectiv de import de 123 din anul 2000
Ţările PCCA sunt puternic dependente de piaţa SUA atacirct la export cacirct şi la import Icircn anul 2004 piaţa americană a deţinut o pondere de 521 la exporturi şi de 406 la importurile PCCA
Icircn 1997 Bill Clinton Preşedintele SUA din acea vreme nu a reuşit să dea curs unei solicitări a ţărilor PCCA pentru ca produsele lor să se bucure de un acces preferenţial pe piaţa americană icircn mod similar cu condiţiile de acces ale Mexicului icircn baza acordului NAFTA Pe parcursul anilor rsquo90 guvernele central-americane au purtat negocieri pentru icircncheierea de acorduri de comerţ liber cu Mexic Panama şi ţările din Comunitatea şi Piaţa Comună a
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Caraibelor Costa Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul icircn 1994 iar Nicaragua a icircncheiat de asemenea ulterior un acord bilateral cu aceeaşi ţară El Salvador Guatemala şi Honduras au icircncheiat icircmpreună un aranjament de comerţ liber cu Mexic icircn mai 2000 cu termen de intrare icircn vigoare icircn ianuarie 2001
Icircn noiembrie 1998 şefii de state din America Centrală au avut un bdquoSummitrdquo de urgenţă pentru a lua icircn considerare devastarea adusă regiunii de uraganul Mitch S-a solicitat creditorilor internaţionali anularea datoriei regiunii estimată la 16 miliarde USD pentru a sprijini astfel procesul de refacere economică a ţărilor cele mai afectate
Icircn octombrie 1999 şefii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada 2000 ndash 2004 de icircntărire a capacităţii infrastructurii fizice sociale economice şi de mediu din ţările central ndash americane pentru a face faţă dezastrelor naturale Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat şi conservare a resurselor de apă şi pentru prevenirea incendiilor icircn păduri
Icircn sfacircrşit un obiectiv major al PCCA icircl reprezintă negocierile şi politica comercială externă cu accent pe icircncheierea de acorduri care să faciliteze accesul exportatorilor din PCCA pe pieţele celor mai importanţi parteneri
3 Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM)Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM) au fost create icircn 1973 prin
Tratatul de la Chaguaramas icircnlocuind Asociaţia de Comerţ Liber a Caraibelor constituită icircn 1965 Tratatul de la Chaguaramas a fost revizuit icircn anii rsquo90 printr-un număr de 9 protocoale separate avacircnd ca obiectiv adacircncirea integrării regionale şi crearea unei pieţe caraibiene unice
Membrii CARICOM sunt următorii Anguilla Antigua şi Barbuda Bahamas Barbados Belize Insulele Virgine Britanice Dominica Grenada Guyana Jamaica Montserrat Saint Christopher şi Nevis Saint Lucia Saint Vicent şi Grenadeines Surinam Trinidad şi Tobago Insulele Turks şi Caicos Haiti (a devenit membru icircn iulie 1997 condiţiile de aderare fiind convenite icircn iulie 1999)
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt conferinţa şi biroul şefilor de guvern consiliul de miniştri ai comunităţii şi secretariatul
Icircn anii rsquo70 dificultăţile economice ale ţărilor membre au icircmpiedicat dezvoltarea comerţului intra-regional
Icircn iulie 1984 şefii de guverne au convenit să introducă un tarif vamal extern comun pentru anumite produse icircn scopul protejării industriilor autohtone Termenul iniţial de 1 ianuarie 1991 nu a fost respectat convenindu-se amacircnări succesive pacircnă icircn anul 1995
La Conferinţa anuală din iunie ndash iulie 1987 şefii de guverne au convenit icircnlăturarea tuturor obstacolelor din calea comerţului intra-CARICOM pacircnă icircn octombrie 1988 Termenul a fost respectat dar a inclus o perioadă de protecţie de 3 ani pentru 17 produse provenind din ţările membre ale Organizaţiei Statelor din Caraibele de Est
Structurile instituţionale ale CARICOM sunt Conferinţa şi Biroul şefilor de guvern
Consiliul de Miniştri ai Comunităţii şi
Secretariatul
Ele sunt asisitate de 4 Consilii si 3 Comitete Consiliu pentru Finante si Planificare
Consiliul pentru Comert si Dezvoltare
Consiliul pentru Relatii Externe
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Consiliul pentru Dezvoltare Sociala si Umana Cele 3 comitete sunt
Comitetul Juridic
Comitetul Bugetului
Comitetul Guvernatorilor Bancii Centrale
Prioritatile Comunitatii identificate in Tratat suntrarr Imbunatatirea standardelor de viata
rarr Dezvoltarea economica accelerata coordonata si sustinuta
rarr Expansiunea relatiilor internationale si comerciale
rarr Cresterea competitivitatii firmelor din CARICOM pe plan international
4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)
Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)
Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere
Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune
Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre
asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri
eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei
stabilirea unui tarif vamal extern comun
armonizarea politicilor macroeconomice
libera circulatie a capitalurilor
mobilitatea fortei de munca
coordonarea politicilor sociale
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta
armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala
coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie
armonizarea politicilor fiscale
coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor
valutare
Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin
deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice
rarr mai buna utilizare a resurselor
rarr protecţia mediului
rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie
rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi
rarr complementarizarea industriilor
Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia
MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple
MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume
resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre
cele mai importante din lume
reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de
renovare Peste 2 milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian
este susţinut de peste 6000 de aeroporturi
Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare
industriale şi una din cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant
important la comerţul mondial
De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează
şi atingerea unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură
transporturi energie agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn
această privinţă pornind de la recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru
promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu
Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste
Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006
Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru
1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006
1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006
1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente
Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc
Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina
Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina
NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă
Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină
MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005
Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii
Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune
După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile
Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR
In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori
In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente
5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)
Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul
peruan Trujillo au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982
CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al
educaţiei muncii şi sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo
Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la
rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru
componenta politică Comunităţii Andine de Naţiuni
rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor
acesteia de către Secretariatul General
rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la
nivelul Uniunii Europene)
La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care
1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb
şi a uniunii vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi
ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special
pentru comerţul inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre
CAN asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului
bunurilor de capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN
1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune
Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti
6 Grupul celor Trei (G3)
A fost iniţiat icircn 1989 icircntre Columbia Mexic şi Venezuela ca mecanism de promovare a integrării celor trei ţări şi a cooperării acestora cu statele din America Centrală şi zona Caraibilor
Icircn februarie 1993 a avut loc la Caracas Summit-ul G3 şi al celor 6 state centro-americane (Panama Costa Rica Nicaragua El Salvador Honduras Guatemala) toţi cei 9 şefi de stat semnacircnd Angajamentul de la Caracas care conţine următoarele prevederi principale
G3 va acţiona ca mecanism de integrare icircntre cele 9 ţări participante şi de
adacircncire a cooperării cu ţările centro-americane şi caraibiene
Vor fi dezvoltate programe comune icircn domeniile comercial financiar
investiţii energie telecomunicaţii transporturi agricultură etc
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Dezvoltarea cooperării tehnice şi ştiinţifice icircn domeniile industrie agro-
industrie pescuit minerit turism
Cooperare icircn domeniul social cu accent pe protejarea familiei tineretului
realizării de proiecte concrete icircn domeniul sănătăţii publice mediului şi dezvoltării urbane
Cooperare icircn domeniul educaţiei şi culturii formarea şi perfecţionarea
resurselor umane
10 proiecte de cooperare incluse icircn mod expres ca prioritare (ex
interconectarea sistemelor de transport al energiei electrice crearea unui sistem integrat
(comun) de transport maritim interconectarea feroviară centro-americană etc)
La 12 mai 1994 cu prilejul reuniunii ibero-americane de la Cartagena ndash Columbia) preşedinţii Columbiei Mexicului şi Venezuelei au semnat Acordul de comerţ liber icircntre ţările membre ale G3
Obiectivul principal al Acordului este liberalizarea fluxurilor comerciale reciproce pentru care se stabileşte un program de reducere progresivă a taxelor vamale la aproape toate produsele (sunt doar cacircteva excepţii) cu cacircte 10 pe an astfel icircncacirct icircn anul 2005 liberalizarea să fie totală
Rezultatele G3 prefigurează un bilanţ pozitiv şi perspective icircncurajatoare pentru viitor Icircntre rezultatele palpabile se evidenţiază volumul de 3 miliarde dolari al schimburilor dintre cele trei ţări (din care 21 miliarde dolari reprezintă schimburi bilaterale dintre Venezuela şi Columbia sau investiţiile reciproce icircntre care se remarcă investiţiile semnificative ca volum făcute icircn Venezuela de icircntreprinderi publice şi private din Mexic Se subliniază pe bună dreptate că aceste investiţii ndash multe dintre ele bdquoicircncrucişaterdquo ndash generează fluxuri comerciale pe termen lung cacirct şi alte efecte favorabile ca transferul de tehnologii crearea de noi locuri de muncă etc
Nu mai puţin semnificativ este rolul stabilizator al G3 icircn regiune atacirct prin acomodarea intereselor celor trei state membre icircn relaţiile lor cu statele centro-americane cacirct şi prin calmarea unor probleme conflictuale din relaţiile bilaterale columbiano-venezuelene
Cursul 7Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a
asigura asistenţă financiară icircn scopul corectării principalelor decalaje icircntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune astfel
Investiţii icircn infrastructură Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea potenţialului economic
dezvoltare adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de muncă durabile icircn regiunile selectate pentru Obiectivul 1 Totodată include şi investiţii care contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor trans-europene icircn sectoarele transporturilor telecomunicaţiilor şi energiei ţinacircnd cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale comunităţii cu
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
cele care prezintă dezavantaje structurale care derivă din poziţia insulară lipsa căilor de acces şi situarea la periferie
Icircn regiunile sau zonele care intră icircn Obiectivele 1 şi 2 FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor icircn domeniul infrastructurii zonelor industriale icircn declin renovarea zonelor urbane degradate precum şi relansarea şi integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit Icircn acelaşi timp sunt finanţate activităţile creatoare de locuri de muncă inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare şi de altă natură
Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de muncă precum şi susţinerea activităţilor icircntreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de Fondul Social European)
Altfel spus FEDR susţine icircn particular următoarele sectoarebull mediul productiv icircn special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor
durabile ale icircntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin intermediul potenţialului infrastructurii lor
bull cercetarea şi dezvoltarea tehnologică icircn scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii
bull dezvoltarea societăţii informaţionalebull dezvoltarea turismului şi a investiţiilor icircn patrimoniul cultural inclusiv protecţia
acestuia şi a celui natural cu condiţia de a crea locuri de muncăbull protecţia şi ameliorarea mediului ţinacircnd cont de principiul precauţiei şi acţiunile
preventive icircn sprijinul dezvoltării economice utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile
bull susţinerea egalităţii şanselor icircntre bărbaţi şi femei prin crearea de icircntreprinderi şi infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională NB Cele două Obiective menţionate mai sus prezintă următoarele caracteristici
bull Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) al căror PIBcap de locuitor este inferior nivelului de 75 din media comunitară El include icircn afară de acestea regiunile ultraperiferice departamentele franceze de peste mări şa Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică Obiectivul 1
bull Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi structurale Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconverise economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative Ele cuprind zone care se află icircn faze de schimbări economice şi sociale icircn sectoarele industriale şi de servicii zonele rurale icircn declin zonele urbane aflate icircn dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc icircntr-o situaţie de criză
DISPOZIŢII GENERALE ale regulamentului FEDERObiectulPrezentul regulament stabileşte1 atribuţiile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER)2 extinderea intervenţiei sale cu privire la- obiectivele de convergenţă- de competitivitate regională- şi de ocupare a forţei de muncă şi de cooperare teritorială europeană- normele de eligibilitate pentru intervenţieObiectiv si sfera de aplicare a intervenţiei
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială icircn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale Pe scurt FEDR finanţează
ajutoare directe pentru investiţiile icircn icircntreprinderi (icircn special IMM-uri) icircn
vederea
creării de locuri de muncă durabile
infrastructuri legate icircn special de cercetare şi inovare telecomunicaţii mediu
energie şi transporturi
instrumente financiare (fond de capital de risc fond de dezvoltare regională
etc) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea icircntre
oraşe şi regiuni
măsuri de asistenţă tehnică
1ConvergenţaIcircn regiunile care se află sub incidenţa obiectivului bdquoConvergenţărdquo domeniile de
intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile Acţiunile icircntreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii
rarr cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT)
rarr inovare şi spirit antreprenorial
rarr societate informaţională
rarr mediu
rarr prevenirea riscurilor
rarr turism
rarr cultură
rarr transporturi
rarr energie
rarr educaţie
rarr sănătate
2Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncăPriorităţile obiectivului bdquoCompetitivitate regională şi ocuparea forţei de muncărdquo se
concentrează asupra a trei aspecte inovare şi economia cunoaşterii consolidarea capacităţilor regionale icircn
materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică stimularea inovării şi a spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare icircn special pentru icircntreprinderile legate de
economia cunoaşterii
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
mediu şi prevenirea riscurilor reabilitarea terenurilor contaminate stimularea
eficacităţii energetice promovarea de transporturi publice urbane nepoluant şi elaborarea de
planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice
acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general
3Cooperarea teritorială europeanăIcircn ceea ce priveşte obiectivul bdquoCooperare teritorială europeanărdquo ajutorul furnizat prin
FEDR se grupează icircn jurul a trei axe dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere
stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale inclusiv cooperarea bilaterală
icircntre regiunile maritime
consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională prin realizarea de activităţi de conectare icircn reţea şi prin schimburi de
experienţă icircntre autorităţile regionale şi locale
Eligibilitatea cheltuielilorUrmătoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a FEDER(a) dobacircnzile debitoare(b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10 din cheltuielile totale
eligibile ale operaţiunii icircn cauză Icircn cazuri excepţionale şi justificate icircn mod corespunzător autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului
(c) dezmembrarea centralelor nucleare(d) taxa pe valoarea adăugată recuperabilăCheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat laUniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată şi numai in anumite conditiiCheltuielile sunt limitate la locuinţele multifamiliale sau
imobilele aparţinacircnd autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ
care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND TRATAMENTUL CARACTERISTICILOR SPECIFICE TERITORIALE
Caracteristici specifice teritoriale (art 8910)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită
caracteristicilor specifice teritorialeAcţiunile icircntreprinse icircn cadrul FEDR icircncearcă să atenueze problemele economice
sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbaneAceste strategii favorizează o dezvoltare urbană durabilă prin intermediul unor acţiuni
precum consolidarea creşterii economice reabilitarea mediului fizic reconversia zonelor brownfield păstrarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural acţiunile care stimulează spiritul de icircntreprindere ocuparea forţei de muncă locale şi dezvoltarea comunitară şi furnizarea de servicii pentru populaţie ţinacircnd seama de evoluţia structurilor demografice
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat FEDER
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
poate contribui icircn special la finanţarea unor investiţii menite să icircmbunătăţească accesibilitatea să promoveze şi să dezvolte activităţile economice legate de patrimoniul cultural şi natural să icircncurajeze utilizarea durabilă a resurselor naturale şi să favorizeze turismul durabil
Zonele ultraperiferice beneficiază de asemenea de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de icircndepărtarea lor geografică
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Programe operaţionaleConţinutFiecare program operaţional care se icircncadrează icircn obiectivul de cooperare teritorială
europeană conţine (1) o analiză a situaţiei - puncte forte şi al puncte slabe şi strategia selectată icircn
consecinţă(2) o listă a zonelor eligibile(3) o justificare care sa justifice de ce statul membru a decis să icircnscrie acţiunile
finanţate icircn temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană(4) informaţii privind axele prioritare şi obiectivele lor specifice(5) o repartizare indicativă pe categorie a utilizării programate a contribuţiei FEDER
la programul operaţional(6) un plan de finanţare unic(7) informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de FEADR şi FEP
după caz(8) dispoziţiile de executare a programului operaţional inclusiv(9) o listă orientativă de proiecte importante care trebuie supusă Comisiei spre
aprobare icircn perioada de programareNormele de eligibilitate a cheltuielilorNormele naţionale aprobate de statele membre care participă la un program
operaţional de cooperare teritorială europeană se aplică pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor cu excepţia cazului icircn care sunt stabilite norme comunitare
Normele de eligibilitate cele mai extinse se aplică pe icircntregul teritoriu reglementat de program
Gestionare urmărire şi controlDesemnarea autorităţilorStatele membre care participă la un program operaţional desemnează autoritate de gestiune unică (cu un secretariat tehnic comun)
autoritate de certificare unică (care primeşte plăţile efectuate de Comisie şi
de regulă efectuează plăţile către principalul beneficiar) şi
autoritate de audit unică (asistată de un grup de comisari de conturi compus
dintr-un reprezentant din fiecare stat membru care participă la programul operaţional)
aceasta din urmă fiind situată icircn statul membru al autorităţii de gestiune
Funcţia autorităţii de gestiuneSe asigură că toate cheltuielile fiecărui beneficiar care participă la o operaţie au fost
validate de controlul prevăzutSistemul de control
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Fiecare stat membru desemnează controlorii icircnsărcinaţi să verifice legalitatea şi conformitatea cheltuielilor declarate de fiecare beneficiar care participă la operaţie Statele membre pot decide desemnarea unui controlor unic pentru tot teritoriul cuprins de program
Fiecare stat membru se asigură că toate cheltuielile pot fi validate de controlori icircn termen de trei luni
Gestionarea financiară(1) Contribuţia FEDER este virată icircntr-un cont unic sau icircn subconturi naţionale iar
autoritatea de certificare se asigură că orice sumă virată icircn urma unei neregularităţi este recuperată de la primul beneficiar Icircn cazul icircn care primul beneficiar nu reuşeşte să fi rambursat de un beneficiar statul membru pe teritoriul căruia are sediul beneficiarul icircn cauză rambursează autorităţii de certificare suma virată necuvenit beneficiarului menţionat anterior
OperaţiuniSelecţionarea operaţiunilor(1) Operaţiunile selecţionate pentru programele operaţionale menite să dezvolterarr activităţile transfrontaliere şi
rarr cooperarea transnaţională
Cuprind beneficiari din cel puţin două ţări dintre care cel puţin un stat membru care pentru fiecare operaţie cooperează icircn cel puţin două dintre modalităţile următoare dezvoltare
comună punere icircn aplicare comună dotare comună cu efective şi finanţare comunăOperaţiunile selecţionate pot fi puse icircn aplicare icircntr-o singură ţară cu condiţia să fie
reprezentate de entităţi care au apartenenţă la cel puţin două ţări(2) Pentru cooperarea interregională cuprind beneficiari la nivel regional şi local din
cel puţin(a) trei state membre sau(b) trei ţări dintre care cel puţin două trebuie să fie state membre atunci cacircnd un
beneficiar al unei ţări terţe participă la acestea Responsabilităţile primului beneficiar şi ale celorlalţi beneficiariPentru fiecare operaţiune beneficiarii desemnează un prim beneficiar din grupul lor
El icircşi asumă diverse responsabilităţi(a) stabileşte modalităţile de desfăşurare a relaţiilor sale cu beneficiarii(b) are sarcina de a asigura punerea icircn aplicare a icircntregii operaţiuni(c) se asigură că toate cheltuielile corespunde activităţilor adoptate(d) verifică dacă toate cheltuielile sunt validate de controlori(e) are responsabilitatea de a transfera contribuţia FEDER beneficiarilor care participă
la operaţiuneFiecare beneficiar care participă la operaţiune(f) icircşi asumă responsabilitatea icircn cazul neregularităţii cheltuielilor pe care le-a
declarat(g) informează statul membru pe teritoriul căruia se află cu privire la participarea sa la
o operaţiune icircn cazul icircn care statul membru icircn cauză nu participă la programul icircn cauză Condiţii speciale care determină localizarea operaţiunilorIcircn cadrul cooperării transfrontaliere FEDER poate finanţa icircn limita a 20 din
valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţii sau segmente de operaţii icircn zone de nivel NUTS 3 care se suprapun cu zonele eligibile pentru acest program şi care sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1083
Icircn cadrul cooperării transnaţionale FEDER poate finanţa in limita a 20 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate de parteneri situaţi icircn
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
afara zonei care participă la operaţiuni atunci cacircnd aceste cheltuieli sunt icircn beneficiul regiunilor situate pe teritoriul reglementat de obiectivul de cooperare
Icircn cadrul cooperării transfrontaliere transnaţionale şi interregionale FEDER poate finanţa icircn limita a 10 din valoarea contribuţiei sale la programul operaţional cheltuieli suportate pentru punerea icircn aplicare a unor operaţiuni sau segmente de operaţiuni pe teritoriul unor ţări situate icircn afara Comunităţii Europene cu condiţia ca ele să aducă beneficii regiunilor Comunităţii
Prin Decizia Guvernului Nr 4022004 fostul Minister al Integrarii Europene actualmente Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional 2007-2013 avand responsabilitatea managementului gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional s-a constituit in cadrul MDLPL conform HG 2432006
La nivel regional au fost desemnate ca Organisme intermediare pentru Programul Operational Regional cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 de negociere intre Romania si Uniunea Europeana respectiv ldquoPolitica regionala si coordonarea instrumentelor structuralerdquo
Obiectivul strategic al Programului Operational Regional 2007-2013 consta in sustinerea dezvoltarii economice sociale echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei in functie de nevoile si resursele lor specifice cu accent pe polii urbani de crestere imbunatatirea infrastructurii de baza si a infrastructurii de afaceri pentru a face din Regiunile Romaniei mai cu seama din cele ramase in urma locuri mai atractive pentru a trai vizita investi si munci
Alocarile financare pentru POR 2007-2013Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational
Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei Obiectivul general al POR consta in ldquosprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile atat din punct de vedere economic cat si social in regiunile Romaniei prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri care sustin cresterea economicardquo Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 44 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013) Finantarea UE reprezinta aproximativ 84 din bugetul POR Restul provine din fonduri nationale cofinantare publica (14) si cofinantare privata (2)
Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare
Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (30 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru dezvoltarea oraselor in vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca
Axa Prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (2035 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene strazi urbane inclusiv a soselelor de centura
Axa Prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (15 din bugetul POR)Sprijin pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale de sanatate si siguranta publica in situatii de urgenta modernizarea infrastructurii educationale
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Axa Prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17 din bugetul alocat POR) Finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor reabilitarea centrelor industriale neutilizate sprijinirea microintreprinderilor
Axa Prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15 din bugetul alocat POR) Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric modernizarea infrastructurii turistice imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turisti
Axa Prioritara 6 Asistenta tehnica (265 din bugetul alocat POR)Sprijin pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional
In cadrul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana suma alocata de 404 milioane euro va finanta urmatoarele programe operationale
Program Operational Romania - Ungaria
Program Operational Romania - Bulgaria
Program Operational Romania ndash Serbia-Muntenegru
Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-
2013
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina
2007-2013
Program Operational de Cooperare Sud-Estul Europei
Programul operational de Cooperare Interregionala INTERREG IV C
Program Operational Bazinul Marii Negre
Programul Operational URBACT II
Programul Operational INTERACT II 2007-2013
Programul Operational ESPON 2013
Curs 8 Grupari regionale in Asia
1 ACM ndash Piaţa Comună Arabă (ACM ndash Arab Common Market) Egipt Irak Iordania Mauritania Siria
Yemen
2 UMA ndash Uniunea Arabă a Magrhebului (UMA ndash Arab Magreb Union) Algeria Libia Mauritania
Maroc Tunisia
3 ECO ndash Organizaţia de Cooperare Economică (ECO ndash Economic Cooperation
Organization)AfganistanAzerbaidjanIran Kazahstan Turcia Turkmenistan Uzbekistan
4 GCC ndash Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC ndash Gulf Cooperation Council) Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite O nouă piaţă comună a luat fiinţă la 1 ian 2008 prin cele
şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare icircn Golful Persic Bahrain Kuweit Oman Qatar
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au creat icircnca din mai 1981 Consiliul de Cooperare a
ţărilor arabe din Golf (CCG)
Analiştii politico-economici consideră că din acest moment ţările din zona golfului icircşi vor
consolida poziţia pe scena internaţională Unul dintre cele mai importante aspecte ale noii pieţe
comune va fi migraţia De acum cetăţenii din Bahrein Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită şi
Emiratele Arabe Unite vor putea lucra sau locui oriunde pe teritoriul statelor membre ale noului grup
Icircn 1989 UE şi CCG au semnat un acord de cooperare care prevedea facilitarea relaţiilor
comerciale cooperarea icircn domeniul industrial energiei şi mediului icircnconjurător şi totodată
icircnceperea de negocieri icircn vederea icircncheierii unui acord de comerţ liber icircntre cele două părţi Icircn
prezent Comisia Europeană poartă negocieri cu CCG icircn vederea icircncheierii Acordului de comerţ
liber
6 Acordul de la Bangkok (Bangkok Agreement) Bangladesh India Coreea Laos Filipine Sri Lanka
Thailanda
7 EAEC ndash Reuniunea Economică Est Asiatică (EAEC ndash Est Asian Economic Caucus) BruneiChinaHong
KongIndoneziaCoreea Malaezia Filipine Singapore Taiwan Thailand
Malayezia Filipine Singapore Cambodgia Brunei) cu peste 300 milioane de locuitori
8 Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est ndash ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) ndash este una dintre cele mai vechi si mai importante formule de integrare economica
din Asia si chiar din lume Asociatia a fost icircnfiintata pe 8 august 1967 ca un for de
cooperare economica si politica icircntre statele Asiei de Sud-Est
Printre membrii fondatori s-au numarat Indonezia Malaezia Filipine Singapore
si Thailanda
Icircnca de la crearea sa ASEAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara
doritoare din sud-estul asiatic care ar fi gata sa respecte principiile care stau la baza existentei
sale Tensiunile politice din zona au blocat acest deziderat Amenintarea pe care o reprezenta
Vietnamul puternic sustinut de colosul sovietic a facut ca statele ASEAN sa icircncerce sa
mentina un oarecare echilibru politic icircn regiune desi suspiciunile le erau alimentate de elemente
cacirct se poate de reale precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia
Rabdarea de care statele membre ASEAN au dat dovada icircn icircncercarea lor de a
neutraliza influenta negativa potentiala a Vietnamului icircn regiune a dat roade si icircn 1994 toate tarile
din grupare au reusit sa ajunga dupa 20 de ani la o normalizare a relatiilor cu acest stat
Astfel icircncacirct tara care cu 22 de ani icircn urma (icircn 1973) se opusese ferm largirii ASEAN
grupare pe care o considera un bastion anti- comunist devine icircn iulie 1995 icircn urma summit-ului
ASEAN din Vietnam cel de-al 7 membru al acestei grupari
Acum din ASEAN mai fac parte alaturi de cele cinci state fondatoare (Indonezia
Malaezia Filipine Singapore si Thailanda) si Brunei Cambogia Myanmar Laos si
Vietnam
Populatia celor 10 tari care intra icircn prezent icircn component a ASEAN este de circa
500 milioane de persoane ceea ce transforma potential zona icircntr-una din cele mai mari
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
piete ale lumii Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale
bogate se icircntind pe o suprafata considerabila si se afla icircn apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu Africa si Europa Icircn ultimii ani ai deceniului al 9-lea al
secolului trecut a icircnceput sa se dezvolte ideea unor ldquozone economice subregionalerdquo care ar fi putut
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele ASEAN sa contribuie la adacircncirea integrarii
economice icircn zona fara a necesita modificarea radicala a politicilor comerciale nationale Au
aparut astfel o serie de mini-grupari rdquotriunghiuri ale cresteriirdquo care icircnsa au avut un impact minor
Constatacircnd lipsa de consistenta a tuturor icircncercarilor de pacircna atunci tarile membre
ASEAN si-au legat sperantele de crearea unei zone de liber schimb (AFTA) Tarile membre au
stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare icircn interiorul zonei pacircna la nivelul de 0-5 la
produsele manufacturate icircn urmatorii 15 ani icircncepacircnd cu 1 ianuarie 1993
Criza financiara din anii 1997-1998 a icircncetinit dezvoltarea impetuoasa a tarilor din Asia
de sud-est Statutul de cea mai dinamica regiune a lumii a fost pus sub semnul icircntrebarii S-
a spus ca miracolul asiatic a fost suprasolicitat ca rapida crestere economica a ldquoipotecatrdquo
viitorul acestor economii Multe tari s-au icircncarcat de datorii au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar au urmat concedieri perioade de
instabilitate politica si sociala
Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
Icircn deceniile ce au trecut de la sfacircrsitul celui de-al doilea razboi mondial tarile din
Asia de Est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta
La icircnceput a fost Japonia Icircn perioada imediat postbelica niponii s-au lansat cu determinarea
specifica spre o reconstructie economica icircn masura sa uimeasca icircntreaga lume si sa icirci
propulseze icircntre primele puteri economice ale planetei
Au urmat bdquodragoniirdquo asiatici ndash Hong Kong Coreea de Sud Taiwan si Singapore ndash care chiar
daca nu pot aspira la statutul de superputere economica au reusit sa recupereze icircn mare masura
ramacircnerile icircn urma si sa intre icircn categoria bdquonoilor tari industrializaterdquo
Un al doilea val de dragoni alcatuit din Indonezia Filipine Malaezia si Thailanda
dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai putin spectaculoasa pare a
se fi trezit la viata si este icircn masura sa recupereze decalajele icircn viitorul apropiat O evolutie similara
icircnregistreaza icircn ultimul deceniu si Vietnam-ul urmat ndash icircn mai mica masura ndash de celelalte tari ale
Peninsulei Indochina
Icircn fine schimbarile ideologice intervenite icircn cercurile ce conduc cel mai populat stat
al lumii ndash Republica Populara Chineza ndash au descatusat energii nebanuite ce au
condus la cresteri economice spectaculoase menite sa transforme semnificativ raportul de
forte icircn plan regional si chiar mondial
Toate aceste evolutii coroborate cu interesul pe care Statele Unite ale Americii l-au
acordat acestui fenomen au facut ca polul de dezvoltare economica sa se mute practic din
zona Atlanticului icircn cea a Pacificului
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramacircne fara efect icircn planul cooperarii
regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii Ca raspuns la cresterea interdependentei
dintre economiile din zona Asia-Pacific si ca urmare a nevoii acestor economii de a fi
dinamizate si de a-si dezvolta spiritul comunitar a fost icircnfiintata icircn urma cu aproape un deceniu si
jumatate Organizatia APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) Membrii APEC au un PIB
reunit de aproape 16 trilioane de dolari si icircntrunesc aproximativ 42 din comertul mondial Icircn
ultimul deceniu APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul
deschis si cooperarea economica Rolul APEC a crescut icircn ultimii ani si acum aceasta se
implica atacirct icircn chestiuni economice (liberalizarea comertului facilitarea afacerilor colaborare
economica si tehnica) cacirct si icircn rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
icircnconjurator educatie drepturile femeilor icircn societate) Organizatia icircsi propune ca sa se constituie
icircntr-o zona de liber ndash schimb icircntr-un orizont de timp de mai icircndelungat
Aparitia organizatiei este consemnata icircn 1989 cacircnd a avut loc icircn Australia icircntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 12 tari de pe ambele maluri ale Pacificului pentru a
stabili diverse mijloace de icircnlesnire a coopera rii internationale icircn aceasta regiune ce se
dezvolta atacirct de rapid Atunci s-a decis icircnfiintarea organizatiei APEC ai carei 12 membri fondatori au
fost Australia Canada Brunei Indonezia Japonia Coreea de Sud Malaezia Noua Zeelanda
Filipine Singapore Thailanda si SUA
Icircn 1993 SUA au gazduit prima icircntrunire anuala a liderilor tarilor membre APEC la Blake
Island lacircnga Seattle cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii comertului a promova
spiritul de comunitate cresterea economica si dezvoltarea echitabila Icircntre 1989 si icircntrunirea din
SUA din 1993 APEC a acceptat sase noi membri Icircn noiembrie 1991 trei noi membri au fost
primiti icircn organizatie Republica Populara Chineza Hong Kong si Taiwan Icircn noiembrie 1993
organizatia a acceptat ca noi membri Mexicul si Papua Noua Guinee decizacircnd ca Chile va deveni
membru cu drepturi depline icircn 1994 Peru Rusia si Vietnam au fost ultimele tari incluse icircn
organizatie icircn noiembrie 1998
Astfel APEC cuprinde icircn prezent 21 de membri Icircnca de la icircnfiintarea organizatiei APEC nu
s-a considerat o grupare de tari ci mai degraba o grupare de economii acest termen subliniind
faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este preponderent economic nu politic Aceasta
grupare constituie un forum de consultari libere fara o structura organizationala complicata sau
o birocratie dezvoltata care sa icircl sustina
Organizatia pentru Cooperare Economica icircn zona Asia-Pacific opereaza prin
consens Icircn anul 1991 statele membre s-au angajat icircn conducerea activitatilor lor si a
programelor lor de munca pe baza unui dialog deschis icircn care se pune accent pe respectul reciproc
icircn ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor participantilor Organele de conducere ale
organizatiei sunt Consiliul de Ministri Consiliul Consultativ si Secretariatul
Icircn cadrul Consiliului de Ministri functia de conducere este asigurata anual prin
rotatie de un reprezentant al statelor membre Statul care detine presedintia este si responsabil
cu gazduirea icircntrunirilor anuale ministeriale (icircntre ministrii afacerilor externe ai celor 21 de state)
Tarile membre ale APEC-ului au gazduit o serie de icircntruniri la nivel icircnalt pe teme privind
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
educatia energia mediul finantele resursele umane cooperarea tehnologica sprijinirea
icircntreprinderilor mici si mijlocii telecomunicatii transporturi
Economiile APEC au ales calea deschiderii integrarii reformei institutionale si a unei
mai bune guvernari si cooperari Se pare ca aceasta a reprezentat alegerea potrivita daca
se iau icircn considerare evenimentele din ultimul deceniu Singurul obstacol major ndash criza
financiara asiatica ndash a provocat o panica financiara care a condus la o scadere a investitiilor icircn zona
datorata icircn special icircngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari Pentru a face fata
provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste capabile sa depaseasca
riscuri imprevizibile este necesara mai multa deschidere integrare colaborare regionala si o
mai buna guvernare
Subiecte posibile la Integrare economica regionala
1 Cum definiti integrarea economică regionala
2 Ce presupune interguvernamentalismul
3 Ce presupune abordarea federalistă respectiv supranaţionalismul
4 Enumerati minim 4 factori de ordin general care au determinat procesul de integrare
5 Care sunt implicatiile integrarii economice asupra tarilor participante la organizatiile
integrationiste ( minim 4)
6 Ce presupune o uniune vamală
7 Ce presupune o piata comuna
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-
8 Ce presupune o Uniunea economică
9 Ce se intelege prin creare de comerţ
10 Ce se intelege prin deturnare de comerţ
11 Ce sustine Teoria moderna a uniunii vamale
12 Ce sustine Teoria clasica a UV
13 Ce se intelege prin integrare negativa dar integrare pozitiva
14 Care sunt principalele obiective ale UE
15 Ce este Asociatia Europeana de Liber Schimb (AELS)
16 Ce este Spatiul Economic European
17 Caracterizati in 5-7 randuri NAFTA
18 Efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA
19 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA(3-4)
20 Caracterizati in 5-6 randuri Asociaţia de Integrare Latino-Americană (ALADI)
21 Care sunt prioritatile identificate in Tratatul CARICOM
22 Caracterizati in 5-7 randuri MERCOSUR
23 Caracterizati in 5-6 randuri Grupul celor Trei (G3)
24 Avantajele oferite de regionalizare in Africa
25 Enumerati 5 grupari regionale din Africa
26 Caracterizati in 5-6 randuri COMESA
27 Enumerati 4 grupari regionale din Asia
28 Caracterizati in 5-7 randuri Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)
29 Caracterizati in 5-7 randuri Cooperarea Economica Asia-Pacific (APEC)
- Interguvernamentalism şi supranaţionalism
- Viteză variabilă şi geometrie variabilă
- 22 Forme de aranjamente de integrare regională
-
- 24 Efectele dinamice ale liberalizării preferenţiale (continuare cursul 2)
-
- Alocarile financare pentru POR 2007-2013
- Pentru perioada 2007-2013 alocarile financiare pentru Programul Operational Regional provin din fonduri FEDER ( Fondul European pentru Dezvoltare Regionala)- in valoare de 372 miliarde Euro fonduri publice nationale -0657 miliarde Euro si fonduri private estimate la 184 milioane EuroContributia maxima din FEDER poate ajunga pana la 85 din totalul costurilor eligibile iar co-finantarea publica nationala de 15
-