Cursuri Filosofia Istorieis

8/19/2019 Cursuri Filosofia Istorieis

1/29

CURS 1 - Filosofa Istoriei

Istoria :

- Știința care studiază evoluția omului/lumii- Știință care relatează trecutul- Relatare a unor evenimente din trecut- Suma tuturor informațiilor pe care le știm despre evenimente din trecut

Se aseamănă cu: losoa matematicii; losoa zicii; losoa științeietc.

!ilosoa istoriei" analizează ce spun științele istorice despre lume și

cum se constituie ele.!ilosoa istoriei # Științele istorice: - dacă e$istă o cunoaștere

istorică

- care este %radul de adevăr al cunoașterii istorice

- cum se cercetează și cum se narează istoria&

!ilosoa istoriei are o ramură ce se apleacă cercetării științeloristorice și este de tip analitic. 'e asemenea e$istă o ramusă lipsită de

partea analitică numită !ilosoa Speculativă a Istoriei. (ici oamenii se%)ndesc la istorie *n ansam+lu.

1. FILOSOFIA ANALITICĂ A ISTORIEI

narațiune/re%uli

Istorie # trecut/povestire/cercetare a trecutului

,toate evenimentele din trecutȘtiințe istorice: areolo%ie antropolo%ie numismatică

. FILOSOFIA S!ECULATI"Ă A ISTORIEI

Se aplică direct istoriei reale ca atare.

0arl 1opper: „Nu există istorie în general.” 2 pentru că e$istă numaiistorii personale

3


2/29

4e%el: „Istoria este a popoarelor.” 2 actorii istorici sunt națiunile ce *șitrec din m)nă *n m)nă făclia culturile sunt su+iectele istoriei nu națiunile,formațiuni spirituale.

Filosofa Analitic#: # fapte

# cauze

# le%i

Filosofa S$ec%lati # su+iectul istoriei

# formele su+iectului istoriei

IN'I"I'UALIS( (ETO'OLO)IC: 0arl 1opper 2 indivizii sunt +azasocietății; această societate

este un produs alcomportamentelor individuale.

*%i+in,a 2 ( denition of te concept of 4istor5" : „Istoria este oformă intelectuală prin care civilizația își dă seama sieși de trecutul său.”

CURS - FA!TUL ISTORIC

6venimentele din trecut acțiunile oamenilor tre+uie să ai+ă urmecontasta+ile.

# 'ovadă: - empirică

- discurs/poveste

Fa$tele istorice e$istă doar *n istorie; e$istă *n relatările care s-au

făcut despre ele. Și-au pierdut e$istența *n timp de vreme ce s-aupetrecut. 6$istă numai *n relație cu alte fapte istorice.

Sunt o reprezentare a unor evenimente din trecut iar prin rea lorsunt o sinteză a alte sute de fapte ce le alcătuiesc.

!aptele istorice e$istă *n mintea omenilor *n momentul interpretării șiprivării lor de dovezi empirice.

7)ndim *n mod politic și cu privire la realități care au e$istat sau nu.

8ietzsce și !oucauld consideră istoricitatea ca o proiecție pe unfundal istoric. „Nu trăim legați de ceea ce facem, tot ceea ce facem

9


3/29

proiectăm în imaginea societății și a grupului în care trăim.” 6i cred căISRII>și s-

a scris *n două culturi: %reacă și latină.Istoria actuală s-a con%urat *n le%ătură cu formarea statelor

naționale. 6a apare ca o ?usticare a %enezei statelor naționale de la ?umătatea sec. al >I>-lea.

Istoria capătă astăzi o *nfățișare politică. (re importanță politică indscrisă *n favoarea unui stat. (re tradiție politică. =ntărește identităținaționale. 6ste o+iect de credință și reprezentare a formelor statale.

6$istă un curent ce prezintă faptul că istoria are rol de mitolo%izare 2

crearea din personalități %uri mitice pe care le iper+olizează.

8ietzsce: supradozarea cu istoria”.

CURS - Istorie /a$te istorice

6venimente @ fapte;


4/29

1laton 2 cel mai cunoscut utilizatoral acestui sistem

+ $ractice0 care duc la o+servație și la inducție ,de la detaliu spre total

Ba ideile %enerale a?un%em prin inducție pornind de la senzațiipercepții.

6$istă o dez+atere despre cum a?un%em să cunoaștem o+iectiv. 1rincunoaștere teoretică sau empirică&


5/29

+ Științele spiritului care se +azează pe faptele individuale și suntI'67R(!I


6/29

menirea evoluează de la stadii inferioare la stadii superioareprimele constituind o +ază pentru cele superioare.

menirea evoluează prin sta%ii succesive *n așa fel *nc)t putem spunecă e$istă o ne%ură a timpului de unde *ncet *ncet omenirea se dezvoltă.

1ro%resul presupune *n mod necesar ideea de optimism istoric.


7/29


8/29

eoria pro%resului formulată de


9/29

6tape *n evoluția omenirii: # determinate de evoluția politico-socială # determinate de evoluția cunoașterii-a 6pocă 2 după 'escartes p)nă la formarea Repu+licii !ranceze3H. ( >-a 6pocă 2 pro%resul viitor al spiritului uman

'eși este marciz


10/29

a Bo%ică+ ntolo%ică

a și + # fenomenele istorice se *nt)mplă cu necesitate nu pot uitate *n niciun fel.

Su+iectul istoriei este omul *nțeles ca spirit.

li+ertate @ stat #Individul se supune prin le%i statului

Car$ va %)ndi necesitatea istorică pornind de la 4e%el.

6ste %)nditorul cel mai cuprinzător al epocii moderne.

( *nceput ca teolo% ind interesat de Ideea de 'umnezeu. ,Spiritula+solut *n 'umnezeu

*e,el 2 esențialist - e$istă o caracteristică esențială pentru totesența e$istă ca atare

> nu a mai fost

așa +ine privit

3H


11/29

- a *nceput ca teolo%

- orice aspect al losoei de azi are un s)m+ure la 4e%el

- are termenul de spirit/ ideea a+solută ecivalează cu rațiunea

- e$istența este rațiune

- rațiunea este concretă - dar prezintă totul a+stract

- a inKuențat mult cultura rămasă

- ideea a+solută reprezintă un fel anticameră spre 'umnezeu

Loc%l Filosofei istoriei:

A tipuri de istorie

- nemi?locită: *ntrea%a e$istență e de natură spirituală

- reKectată: transformă faptele *n reprezentari

- losocă ,propriul discurs: losoe a istoriei

Bocul losoei istoriei rezultă prin a+ordarea acestor trei modalități.

1 . Istoria neiDlocit#

- directă- transpune faptele *n reprezentare mintală #o primă reprezentare

lăuntrică a faptelor istorice; intervenția spiritului *n e$teriorul său ,esteo+iectiv *n acest raport al reprezentării prin recurs la triada

- faptele nu sunt redate *ntr-un fel oarecare ci cu intenția transpuneriiistorice

- istoricul prelucrează materialul aKat *n sensi+ilitatea sa pentru altransforma *n reprezentare *n narațiune

- e$clude mitolo%ia; ceea ce este important este intenționalitateafaptele sunt prezentate cu intenția transpunerii istorice

- spiritul faptelor și al autorului e același; nu e$istă detașare defapte; autorul nu reKectează ci trăiește faptele

. Istoria reectat#

a istoria %enerală

33


12/29

- o+iectul nu se aKă *n le%ătură cu prezentul

- constă in cautarea trecutului de care istoricul se apropie cu propriulsău spirit

- e posi+il ca istoricul să nu surprindă spiritul evenimentelor- dacă ne referim la perioade lun%i de timp apar a+stracțiile

- realizarea unei priviri de ansam+lu; prelucrarea materialului de careautorul se apropie cu spiritul său diferit de spiritul conținutului

- contează metodolo%ia

- pericolul: a nu reprezenta spiritul evenimentelor

- dacă ne referim la perioade lun%i de timp apar a+stracțiile+ istoria pra%matică

- istoria reKectată din punctul de vedere al prezentului

- trecutul e tratat prin precepte morale

- ecare epocă e particulară astfel că nimic din trecut nu poate servidrept model

- popoarele" statele nu *nvață niciodată nimic din istorie- istoria are o necesitate lo%ică

- lucrurile la care a?un%em nu sunt *nt)mplătoare

c istoria critică - o istorie a istoriei const)nd *n aprecierea critică anațiunilor

d istoria conceptuală - o istorie a ideilor a artei a dreptului a reli%iei

. Filosofa istoriei: ( cuprinde istoria *n perspectiva %)ndirii ei.

ot ceea ce este rațional este real și tot ceea ce este real esterațional.

- totul are un scop nimic nu e *nt)mplător

39


13/29

- istoria *nseamnă rațiune desfășurată

- ne oferă ta+loul rațiunii *nt)mplărilor *n istorie


14/29

=n epoci și *mpre?urări istorice oamenii *nfăptuiesc istoria ca ințeindividuale.

Istoria @ acțiune desfășurată

CURS = *E)ELI2eea ca re$re+entare:

- Ima%inea unui lucru real; reKectă ceea ce se aKă *n afara noastră- Ima%inea ideală aKată *n minte

eoria cunoașterii se ocupă cu rațiunea.

!laton sesizează *n eoria !ormelor și a Ideilor pro+lemareprezentărilor.

Idee !ormă V 6I'S

idee este un e$emplar ideal cu o e$istență de sine stătătoarenescim+ătoare perfectă universală. Ideile formează o ierarie *n v)rfulcăreia se aKă Winele.

!ormele: %)nd concept concepție noțiune ima%ine credință plan.

1laton %)ndește că aceste lucruri sunt separate de lucrurile mentale;frumosul e$istă separatel e *n 6I'S *ntr-o lume a formelor și a ideilor.

Bucrurile reale participă la idei sunt copii imperfecte ale acestora.

Separat de lucrurile *nsele e$istă Ideea de !rumos de Wine de(devăr lucrurile participă separat la oricare din aceste idei.

1utem a?un%e prin dialectică la contemplarea Ideilor pe care lecunoaștem rațional.

Ideile sunt aretipuri cunoscute doar pe calea rațiunii e$istă *ntr-o

lume Ideală și lucrurile din lumea reală participă la ele.Sc4ea Gantian#:

1. INTELECT . RAHIUNE

Forare J IntențieJ !ro5are

J J "erifcareJ J

3D


15/29

Sen+ații J JJ J Sen+ații

J KK J

=n losoa modernă e$istă 9 moduri de a %)ndi această realție *ntrelucruri a+stracte și reale și modul *n care cunoaștem ce este *n lume.

0ant spune că e$istă 9 facultăți superioare ale cunoașterii: Intelectulși Rațiunea.

=n intelect se formează ima%ini și reprezentări despre lucrurile care nuapar *n senzații.

Intelectul e$tra%e din senzații conceptele.

Senzații #


16/29

4e%el folosește termenul de Idee *ntr-un sens asemănător lui 1laton.

3. Ideea nu este o entitate mentală sau su+iectivă este distincă de oricereprezentare și nu tre+uie ocupă realității. Ideea este adevărată este(devărul.

9. Ideea nu este transcendentă și separată de lucrurile particulare ,X 1laton;dimpotrivă se realizează *n *ntre%ime *n lucrurile particulare Ideile sunt *nlucruri.

A. Ideea nu este un Ideal pe care urmează să-l realizăm. 6a este actualăprezentă.

D. Ideile sunt raționale dar nu re%ularizează e$istența ele ind inte%rate *nlucrurile reale. 'e e$emplu ideea de scop e la fel de importantă pentruIdeea de iață precum cauzalitatea este pentru mecanisme.

. Ideea este un concept care nu poate un o+iect al simțurilor dar o Ideeare o e$istență *n *ntre%ime reală pentru că nu e$istă necesitatea de ocunoaște prin simțuri # Ideile nu depind de nimic altceva dec)t d eproprianatură de conceptul lor pentru a e$ista. ,un asemenea o+iect ca'umnezeu depinde doar de natura sa

J. Ideea 1rimă este Bumea ca =ntre% care nu depinde & e$tern de lucrurileparticulare. 'eși este necondiționată ea nu apare prin accident este unrod al Rațiunii.

( necondiționat nu *nseamnă o lipsă a condiției ci o ne%are că aravea aceste condiții."

ot ceea ce e$istă *n rațiune este și cea valoros.

8econdiționarea este numai *n Rațiune # e$istă o relație *ntrearmarea a ceva și ne%area a ceva. 'acă *ntre


17/29

$ractic 2 acțiuni ale omului conduse de principii *ntemeiate rațional;cel mai *nalt principiu este Imperativul cate%oric.

*E)EL: Rațiunea ca spirit de *ntrucipează *n istorie.Istoria universală @ scena c)mpul de realizare a Spiritului

Rațiunea e Bi+ertate de la *nceput și nedepinc)nd de nimic aceastăli+ertate se manifestă *n istorie.

8oul apare numai *n domeniul spiritului.6$istă A trepte:

3. Spiritul e cufundat *n 8atural9. 1ășește *n afară *n conștiința li+ertății saleA. =nălțarea la li+ertatea cu caracter universal

(stfel Istoria apare c)nd Raținalitatea *și face apariția *n culturăatunci c)nd Raționalitatea se manifestă *n conștiință ca istorie și faptă.

=n afara istoriei e$istă 2 primele forme de viață sociale; - lim+a?ul.

(cestea sunt cufundate *n 8atural.'in Istorie fac parte doar părțile istoriei *n care avea de-a face custatul. 'e aceea tot ceea ce e formă de comunitate umană nu face partedin istorie ci reprezintă o descidere către aceasta.

8u e$istă istorie fără conștiința lumii ca *ntre% și fără narațiuneistorică ,despre stat.

Societățile orientale nu au istorie pentru că nu au narațiune desprestat și despre modul cum ar tre+ui contituit statul.

Statul@ li+ertate

4e%el:


18/29

CURS CO(UNIS(


19/29

=n !ilosoa %ermană" a lui 6n%els Car$ *și caracterizează punctul devedere ca ind idealist. Se separă prin aceasta de 4e%el care consideră căspcietatea e un domeniu al lumii materiale. =n societate se *nt)lnescfenomene similare celor ale naturii de aceea și ideea despre lume și viață

de conturează altfel.Ba +aza evoluției societății consideră că stau forțele productive ale

acesteia". (cstea sunt alcătuite din o+iectul muncii și mi?loacele deproducție ,tenolo%ia și forța de muncă. 'ezvoltarea forțelor șimi?loacelor de producție e$plică evoluția și pro%resul societății. 'acăacestea sunt sla+ dezvoltate societatea va la fel.

!orțelor de producție le corespund relațiile de producție care au *ncomponență relații de proprietate și relații de clasă. =ntre clase sociale se

desfășoară permanent o luptă de clasă.Bupta de clasă @ motorul dezvoltării istoriei.

Relațiile 2e $ro2%cție s%nt 5a+aM str%ct%ra societ#ții. 1e acestă+ază se ridică s%$rastr%ct%ra. (ceasta este dată de cultură și deinstituții inclusiv statul.

Su+structura societății determină suprastructura acesteia determinăconștiința socială.

8u ideile conduc societatea ci dezvoltarea forțelor de producție și arelațiilor de producșie. 6 un fenoment de o%linidre: *n instituții și cultură derefelctă nivelul dezvoltării și interesele de clasă.

1otrivit lui Car$ forțele de producșie ale societății se dezvoltă mairapid dec)t relațiile de producție; ele nu mai asi%ură dezvoltarea forțelorde producție. 6 nevoie de revoluționarea relațiilor de producție prin luptade clasă.

1e această +ază el formulează Be%ea concordanței forțelor de

producșie cu relațiile de producție.!orțeVrelațiiVinstituțiiVcultură @ o2 $ro2%cti& sau o2 2e

$ro2%cție.

'e-a lun%ul istoriei se unesc următoarele moduri de producție:comuna primitivă sclava%ismul feudalismul capitalismul # revoluția+ur%eză comunismul # revoluția comunistă.

Bupta de clasă ca motor al devoltării istorice este motivată dee$istența unor relații d eproprietate de tip privat.


20/29

Sclava%ism 2 proprietarii erau proprietari de sclavi și proprietăția%ricole

!eudalism 2


21/29

- a considerat ca acest proces este le%ic si se impune necesar inistoria societatii

- a conceput scema revolutiei comuniste pentru statele occidentale,credea că va iz+uti mai de%ra+ă *n (n%lia dec)t *n Rusia

S-a ivit necesitatea redenirii istoriei:

3. S


22/29

- sunt ireducti+ile

- ecare cultură este un individ *ntr-un sens +iolo%ic și are un suKetindividual un destin propriu și un stil propriu *n care se dezvoltă

- o cultură se naște prin luare la cunoștință. cultură o populație iala cunoștință lumea e$terioară și devenind conștientă de e$istențaacesteia o pune ăn anumiote forme. 'in momentul luării la cunoștințăcultura are un destin care devine ine$ora+il. Bumea e$terioară devineconstienta de e$istenta acesteia și o pune *ntr-un conte$t .


23/29

A. (ntropolo%ic 2 toate formele de cultură ermenul de


24/29

-clasica %reco-romana

-ara+a

-occidentala

-descrie un drum pentru culturi pe care il se%menteaza in anotimpuri;culturile au cicluri asemenea anotimpurilor

\ spatiul %rec - este un spatiu al prezentului; apolinic

\ spatiul occidental - spatiul innitatii o e$pansiune si cucerirecontinua; faustic

\ cultura e%ipteana - e$ista o sin%ura cale - calea mortii

- cultura coridorului\cultura ara+a - este ma%ica

- sim+olul: pestera plina de secrete

- aritectura ca si reli%ia - amestecate spun istoria

- aceste viziuni marceaza individualitatea culturilor

a 1rimăvara 2 etapa de *nceput de naștere caracterizată de apropierea denatură de ruralitate de momentul mitolo%ic al epopeilor și al marilorpovestiri.

1entru Spen%ler cultura clasică omerică și perioada medievală sunttipice pentru această fază din evoluția culturilor unde e$istă mitolo%ieepopee etică a virtuții comportament no+il.

8atura munca a%rară dau virtue omului.


25/29

(pare Iluminismul: 0(8


26/29

ot ce a fost *nainte tre+uie distrus transformat *n lucruri noi.

A"AN)AR'IS(UL cea mai e$presivă formă de modernism

CURS 1 Istorie i ,lo5ali+are

!iecare %rup populațional are o anumită cultură.

'in punct de vedere cultural omenirea a cunoscut două tipuri dealăturare a culturilor:

a? A,rar 2 culturile răm)n separate *ntre ele și răm)n locale; nu e$istă nimiccare se lă unească.

=n perioada a%rară apare S(TB @ monopol al dominației le%itime peun anumit teritoriu. S( @ un anumit teritoriu *n care violența se e$ercită

*n mod le%itim numai de către stat prin reprezentanții acestuia.

(pariția statului se caracterizează și prin e$istența unei putericentrale; puterea statului este unică și se aKă *ntr-un sin%ur loc.

Statul reprezintă o putere centralizată pentru că are o capitală.

1rocesul de centralizare a puterii politice presupune și o unicare aculturilor.

1rimele state a%rare au avut o forță răz+oinică spri?inită de o forțăunicatoare ,reli%ia cunoașterea *n știință artă etc.

Statul administrează culturile locale cu a?utorul unor sim+oluricomune.

8u e$istă stat care să se +azeze doar pe forță.


27/29

lim+ă unică pentru o piață unică. Statul sta+ilește o lim+ă unicăpentru teritoriul său cu re%uli proprii pentru ca ea să poată utilizată *ncuprinsul pieței economice de tip industrial.

amenii au nevoie de cunoștințe primare pentru a putea folosi noileunelte de tip industrial de care nu era nevoie *n a%ricultură.

Statul modern se caracterizează printr-un sistem de educație.

Tniversitățile sunt o invenție medievală. 8umai *n statul moderne$istă *nvățăm)nt primar ca formă de educație o+li%atorie prin care seproduce alfa+etizarea individului.

Statul modenr administrează cunoașterea pentru a a?un%e la nivelultuturor. 'e aceea universitatea are nu doar rolul de a administracunoașterea dar și de a produce profesorii și educatorii *nvățăm)ntului

primar. Tn stat modern complet are toate cele trei forme de *nvățăm)nt:

- Tniversitate- =nvățăm)nt primar- =nvățăm)nt secundar5? Societatea $ostin2%strial#M$osto2ern#

Tniversitățile nu mai pot standardiza la fel de +ine cunoașterea.'istru%erea structurii reprezentate de statul național *nceie o epocă

istorică și inscrie omenirea *ntr-o postistorie.

Sloter2iD6 susține că acest proces de scim+are caracterizează *ntrea%a perioadă facuală a omenirii trecerea *n postistorie ind realizatăodată cu %lo+alizarea și postmodernismul.

7lo+alizarea nu e un efect tocmai nou. 'evine un proces desfericitate. =ntrea%a mișcare poate descrisă prin conceptul de sferă.

O $ri# s/er# @ ima%inea reprezentativă este cosmosularistotelician. 7recii *și *ncipuie lumea ca un cosmos ca o sferă *n carepăm)ntul se aKă *n centru. Bumea %reco-latină s-ar mișcat *n aceastălume *nțeleasă ca o sferă *n care +inele frumosul adevărul coincideau *nperfecțiunea acestor reprezentări materiale și %race.

A 2o%a s/er# 3DO9-3OD @ ISRI6mul pornește *n călătoria lui pentru descoperirea (mericii p)nă la alII-ea Răz+oi Condial și


28/29

Sfera 3 2 lumea ca sferă *ncisăSfera 9 2 proces de e$tindere; oamenii numai %)ndesc *n interior

(nul 3DO9 reprezintă *nceputul ISRI6I.6poca %lo+alizării este sin%ura pe care o putem considera istorie sau

istorie pe scurt.


29/29

- trecutul tre+uie uitat; e$cesul de istorie dăunează

- supraomul este *n același raport cu omul așa cum omuleste față de maimuță

- supraomul reprezintă o altă condiție umană

Cursuri Filosofia Istorieis

Documents

Transcript of Cursuri Filosofia Istorieis