25.02.2013

Curs 1

Evaluarea temeliei ecologiei

1) Sistemul conceptual ( suprafata bioproductiva, suprafata ecoproductiva, metabolismul sistemului socio-economic, deseuri, reziduri)

2) Contextul evaluarii temeliei ecologice: Modelul de utilizare a fondului funciar si modului de consum

3) Premisele evaluarii temeliei ecologice

3.1. Analiza metabolismului sistemului socio-economic

3.2. Analiza comertului international si a poluarii transfrontaliere

3.3. Asigurarea suportului informational

4) Baza de date pentru evaluarea temeliei ecologice

4.1. Surse informationale

4.2. Dimensiunea temporala a informatiilor

4.3. Dimensiunea spatiala a informatiilor

4.4. Criterii de organizare a bazei de date

4.5. Organizarea bazei de date

5) Metodele de evaluare a temeliei ecologice

5.1. Metoda randamentului global constant

5.2. Metoda randamentului global variabil

5.3. Metoda randamentului global local variabil

Temelia ecologica (amprenta ecologica) este un indicator menit sa asigure informatiile necesare pentru stabilirea durabilitatii activitatii economico-sociale organizate la diferite scari spatiale.

Pentru parametrizarea dezvoltarii durabile este necesara fundamentarea unor obiective masurabile precum si a indicatorilor specifici acestora.

Temelia ecologica raspunde acestor preocupari deoarece vizeaza stabilirea suprafetei bioproductive necesare cresterii si dezvoltarii socio-economice.

Prin urmare, ar putea fi identificate o serie de avantaje ale temeliei ecologice:

- se exprima in unitati fizice evitandu-se astfel distorsiunile generate de mecanismul pietei, via preturi

- asigurarea comparabilitatii in timp a performantei aceluiasi sistem socio-economic sau a unor sisteme socio-economice similare

- reprezinta un suport pentru mecanismul decizional, in masura in care istoriceste temelia ecologica este un element de referinta ( calculat anual la nivelul economiei nationale)

Suprafata bioproductiva necesara este continutul amprentei ecologice si se refera la:

- suprafata pentru asigurarea bunurilor si serviciilor necesare consumului

- suprafata pentru procesarea deseurilor / a poluarii in general

- suprafata pentru sustinerea infrastructurii sistemului socio-economic

Modelul cibernetic al complexului socio-ecologic

Suprafata bioproductiva disponibila cuprinde:

- suprafata care asigura conversia energiei cinetice solare in energie potentiala ( si anume: suprafata cultivata, suprafata cu pasuni, suprafata ocupata cu paduri si suprafata acoperita cu apa)

-suprafata construita

-suprafata necesara stocarii CO2

Comparand suprafata bioproductiva necesara cu suprafata bioproductiva disponibila, ne vom putea pronunta in legatura cu durabilitatea unui sistem ( asociat diferitelor activitatii, diferitelor proiecte si la diferite scari spatiale ) conturandu-se urmatoarele situatii:

a) SBN < SBD, iar gradul de valorificare al bioproductivitatii < 100% ceea ce echivaleaza cu o tendinta spre durabil

b) SBN > SBD, iar gradul de valorificare al bioproductivitatii < 100%, ceea ce echivaleaza cu o tendinta neutra

c) SBN > SBD, iar gradul de valorificare al bioproductivitatii > 100%, ceea ce echivaleaza cu o tendinta spre non-durabilitate

SBN supraf bioproductiva necesara

SBD supraf bioproductiva disponibila

Sistemul conceptual ca suport al evalurii amprentei ecologice

04.03.2013

curs 2

sptmna 3

Sistemul conceptual:necesar

Suprafaa bioproductiv (ine cont de funcia de producie) Suprafaa ecoproductiv disponibil

Metabolismul SSEc (sistemului socio economic) DeeuriAmprenta ecologic este un indicator al dezvoltrii durabile.

Dezvoltarea durabil are 3 dimensiuni:

economic

ecologic socialSuprafaa :

Metabolismul SSEc se refer la transformarea de mas, exprimat n um (uniti de mas), uniti de suprafa, pe urmtoarele canale:

extracia sau recoltarea

transformarea chimic confecionarea / producerea bunurilor consumul

reciclarea i depozitarea deeurilor

Transferul de mas cuprinde:

fluxurile cu originea n R naturale regenerabile i neregenerabile, disponibile la nivelul structurii biofizice a CN fluxurile de produi secundari care pot i trebuie s fie reutilizai, recilai n cadrul SSEconomic. Prin urmare, punerea n eviden a metabolismului SSEconomic, reclam, cuantificarea Resurselor naturale utilizabile n procesul de producie, schimburi comerciale de materii prime i bunuri rezultate din procese de producie, de asemenea , reclam cuantificarea consumului i a emisiilor n faz solid, lichid, gazoas.

Noiunea de deeu:

Partea din materia prim / material care este nlturat n decursul procesului tehnologic de realizare a unui produs i care nu mai poate fi direct valorificat pentru realizarea acelui produs - DEX

n ara noastr, noiunea de deeu este definit n Ordonana de Urgen a Guvernului 78/2000, deeul fiind considerat orice substan, material sau obiect rezultat n urma unor procese biologice sau tehnologice, care, prin el nsui, fr a fi supus unor transformri, numai poate fi folosit ca atare. OUG 195 /2005: orice substan, preparat, orice obiect din categoriile stabilite de legislaia specific, privind reglementarea deeurilor , pe care deintorul l arunc, are obligaia sau intenia de a-l arunca. Directiva 2008 / 98 a Comisiei Europene: Deeuri nseamn orice substan / obiect pe care deintorul l arunc, are intenia sau obligaia de a-l arunca.Exist o deosebire ntre deeu si reziduu

Deeurile:= structure materiale care concentreaz o cantitate de energie suficient de mare pentru a putea fi utilizate n diferite procese biologice, tehnologice, la un moment dat.

Reziduu:= o structur material cu o energie mult prea diluat pentru a se justifica cel puin dpdv economic, utiliz sa ntr-un proces biologic i/sau tehnologic la un moment dat.

Delimitarea dintre deeuri i reziduuri este una n continu schimbare, deoarece progresul tehnic i tehnologic se manifest i n sensul promovrii de tehnologii care pot valorifica i energii mai diluate. (ceea ce astzi poate s fie un reziduu, mine(ntr-un orizont de timp) poate s devin deeu).

CO2 = 1CO2 este cel mai puin nociv

CH4 30CH4 este de 30 de ori mai poluant, mai duntor

Amprenta ecologic se determin anual

Contextul evalurii amprentei ecologice (EAE)

I. Modelul de utilizare a fondului funciar variabilitatea randamentului R de teren

II. Modelul de consum:= caracterul autofagic, autoaccelerator , autodistructiv a activitii SSEconomic

n cazul I , analizm principalii vectori i anume:

R de teren i climatice

Mediul instituional

Mediul informaional

Variabilitatea randamentului resurselor de teren

Modelul de utilizare a R de teren i condiiile climatice

M

Vectori:

1. RT + CC: R teren + condiiile cimatice

SC: Structuri Cantitative

SCL: Structuri Calitative

ST: Structuri tehnologice

RC: Resurse climatice

2. MI: mediul instituional

IPA: instit. Politico administrat

IE: institut economice

IS: instit sociale

3. MIF: mediul informaional

IJ: info juridice

IEc: info economice

IT: info tehnologice

ISC: info statistice i de cercetare

4. Combinaia / intervenia dintre cei 3 vectori - > alternative de utilizare: AUA+ ORT: amenajarea i organizarea R teren

URT: utilizarea R de teren

CRT: conservarea R de teren

n cazul Romniei, Modelul de Gestionare a Fondului Funciar prezint o serie de caracteristici:

Preponderena terenului agricol: 62 % din fondul funciarSuprafeele ocupate cu pduri: 28 %

Preponderena proprietii private, n cazul terenurilor agricole

Un nivel ridicat al frmrii i al parcelrii proprietiiFrmarea: = statutul juridic al acestora, respectiv la nivel sczut al nivelului mediu al proprietii

Parcela: = statutul tehnic al terenului, n sensul c o dimensiune i aa mic a proprietii este dublat de constitituirea acesteia din mai multe parcele, amplasate n zone diferite.

Terenuri arabile foarte bune i bune sunt aproximativ 50 % n totalul supraf arabil

74% din terenul agricol prezint o dificultate de mecanizare, zero, redus sau moderat

Sistemul informaional al indicatorilor de stare, presiune i rspuns privind fondul funciar are un caracter prea general

Randamentul mediu pe suprafaa arabil nregistreaz o cretere uoar n ultima perioad

Deciziile de amenajare, organizare, conservare a R de teren sunt lipsite de coeren, avnd un caracter preponderent local

Dincolo de criteriile n baza crora delimitm structurile cantitative, calitative i tehnologice ale fondului funciar, din perspectiva metodologic de determinare a amprentei ecologice, o importan deosebit o are mobilitatea la nivelul fiecreia dintre categoriile de structuri funciare enunate.

Ex: n cazul structurilor cantitative, mobilitatea e influenat de randamentul la hectar, forma de proprietate i proporia dintre diferite tehnologii de cretere a animalelor.

Structuri funciare cantitative, utilizand drept criterii categoriile de folosinta, forma de proprietate, distributia pe zone (regiuni) a resurselor funciareIn cazul Ro, fondul funciar prezinta urmatoarea structura dpdv al categoriilor de folosinta (2011):

Agricol (61,2 %)

Arabil 39.3%

Pasuni 13, 8

Fanete 6,5 %

Vii si pepiniere viticole 0,9 %

Pomi si pepiniere pomicole 0,8 %

Paduri si veg forestiera 28,5 %

Paduri (26, 7 %)

Constructii 3,1 %

Drumuri 1,6 %

Ape si balti 3,4 %

Alte suprafete 2,1 %

Mobilitatea in cadrul acestei categorii de structuri cantitative, ar putea fi analizata, apreciata, evaluata in fctie de randamentul la ha, forma de proprietate si proportia dintre diferite tehnologii de crestere a animalelor si pasarilor.

Cresterea randamentului la ha conduce la situatii in care aceeasi cantitate dintr-un pd considerata ca necesara poate fi obtinuta de pe o suprafata mai mica , a.i. suprafata ramasa disponibila poate fi destinata obtinerii altor pd, altor categorii de folosinta.

Structura pe categorii de folosinta e importanta atat pentru asigurarea inputurilor necesare unei economii, unei activitati, cat si pt procesarea poluantilor.

Stocarea carbonului la nivelul solului de catre ecosistemele globale:

Categoria de ecosistem

Agricultura (agrosistemele) 9%

Tundra 8%

Zona umeda - 7%

Zonele de desert - 5%

Preerii si zone temperate - 10%

Savane tropicale - 8%

Paduri tropicale - 20%

Paduri temperate - 7%

Paduri boreale 26%

Forma de proprietate influenteaza structura pe categorii de folosinta in contextul relatiilor dintre proprietatea privata si structurile cu rol in respectarea drepturilor de proprietate, dar si in exprimarea, manifestarea functiei sociale ( si nu numai economice) a proprietatii.

Proportiile dintre diferitele tipuri de crestere a animalelor pasarilor ( gospodaresc, semi-intensiv, intensiv: furaje concentrate: cereale -> extind suprafata de cereale sau randamentul la ha)

Extensiv: vaci : pasuni ( paduri -> pasuni )

Astfel, in cazul tehnologiilor de tip extensiv se exercita o presiune mai mare asupra suprafetelor destinate productiei furajelor de volum ( pasuni, fanete), manifestandu-se tendinta de extindere a acestor suprafete

Comparativ, in cazul tehnologiilor de tip intensiv se exercita o presiune mai mare asupra suprafetelor destinate productiei de furaje concentrate ( suprafete cultivate cu cereale) manifestandu-se tendinta de extindere a acestora si / sau de intensificare a productiei de cereale.

Sera: solul se utilizeaza ca suport! Nu sistem viu

Ferme vegetale zgarie nori : China

In functie de forma de proprietate si modul de valorificare a acesteia, fondul funciar poate fi gestionat in regim privat, public si mixt.

Cea mai imp influenta asupra modului de utilizare a terenului, mai ales in cazul suprafetelor arabile o are raportul dintre valorificarea directa ( proprietarul agricultor) si valorificarea indirecta ( arendasul agricultor ) a resurselor de teren.

Structuri funciare calitative care pot fi analizate in fctie de: nota de bonitare si panta terenului ( de exemplu)

In functie de nota medie de bonitare, terenurile arabile ft bune reprezinta 33, 6 % din suprafata arabila

Terenuri arabile ft slabe 14,1 % supraf arabila

Important e si faptul ca, sub aspectul tendintei, in cazul Romaniei se constata o tendinta de crestere a ponderii terenurilor ft bune si bune.

Atat fact naturali, cat si fact ec- tehnologici ! Nota medie de bonitare ( irigatii : scad dupa 90, natural creste pt ca scad lucrarile)

In ceea ce priveste panta terenului, exista o relatie stransa intre marimea acesteia si gradientul termic ( temp solului ) cu implicatii asupra randamentului terenului ( intre randament si panta exista si raport de invers proportionalitate )

Tip terenPanta terenului

< 10 grade10 20 grade20 30 grade> 30 grade

Teren agricol62%19%17%1,2%

Teren arabil7517,2%7,5%0,3%

18.03.2013

Structurile funciare cantitatice, care isi pun amprenta asupra nivelului de utilizare a terenurilor agricole, include si distributia ternurilor agricole pe zone, pe regiuni.

Importanta distributiei este relevant analizand corelatia dintre suprafata Agricola disponibila, pe de o parte, si densitatea si structura populatiei, pe de alta parte a.i. sa poata fi identificate si dimensionate eventualele filiere agroalimentare. Dintotdeauna factorul demografic a exercitat o presiune deosebita asupra capitalului natural astfe, cu cat densitatea populatiei este mai mare cu atat mai concentrata va fi cererea de produse agroalimentare, ceea ce va impune optiunea valorificarii intensive a terenurilor agricole, aspect ce se va regasi la niv. Indic. Amprenta ecologica.

Deasemenea, structura populatiei dpdv al varstei, al nivelului de instruire, al nivelului venitului, va influenta modul de valorificare a terenurilor agricole. Varstra dimensioneaza orizontul de timp in care poate fi prognozata presiunea asupra capitalului natural. Nivelul de instruire se va regasi in perceptia relatiei dintre CN si sistemul socio economic, iar nivelul veniturilor va influenta, pe de o parte, dimensiunea cererii de produse agroalimentare, iar, pe de alta parte, disponibilitatea de a sustine programme si proiecte, cresterea .. a sistemului socio ecologic, dar si pt conservarea suportului natural al oricarei activitati (conservarea CN|)

Atat la nivelul structurii funciare cantitative, cat si calitative, regasim structuri funciare tehnologice, definite in raport cu pretabilitatea la mecanizare, la irigare, precum si in raport cu masuri ameliorative, preecum combaterea eroziunii solurilor, corectarea PH-ului.

Legatura dintre aceste structuri si amprenta ecologica. Analizata in raport cu suprafata bioproductiva disponibila, se realizeaza in principal prin intermediul randamentului

In cazul Romaniei, pretabilitatea terenului agricol la mecanizare indica urmatoarea situatie

Categorii de ternDificultatea la mecanizare zero, redusa, moderataDificultate ridicata la mecanizareNemecanizabil

Agricol74224

Arabil87121

Pajisti49429

Vii si livezi71272

Unul din factorii tot mai limitativi pt valorificarea resurselor funciare pentru agricultura il reprezinta apa. Importanta acestuia a crescut pe masura extinderii valorificarii in regim intensiv a feermei agricole, dar si pe fondul schimbarilor climatice situatie in care se inregistreaza cantitati mari de apa ( crescand riscul aparitiei excesului de umiditate si chiar a inundarii terenurilor, cu efecte negative asupra randamentului la Ha) si perioade lungi de seceta.

In cazul Romaniei pretabilitatea la irigatii indica urmatoarea situatie:

Mii ha

Categorii de folosintaTotal haDin care

Suprafata irigataS amenajata pt irigat

ha%din total SHa%din total S%Sdin total

Agrocol147001060471.7310029.221

Arabil933779518528243731

Vii si livezi603353581032917

Fanete si pasuni48302115447331.41.5

Modul de valorificare a terenurilor agricole reflecta caracteristicile modelului de dezvoltare ec- soc a unei regiuni, astfel in cazul preponderentei caracteristicilor modelului de dezvoltare durabila, modul de valorificare a terenurilor agricole, reflecta si preocuparile pentru concentrarea tehnica a acesteia, avand ca sistem de referinta ecosistemul

Acest aspect prezinta o importanta deosebita in cazul Romaniei, a carei suprafata agricola este profund marcata de procesele de faramitare si parcelare a terenurilor

Faramitarea reflecta statutul juridic al terenului

Parcelarea reflecta statutul tehnic in sensul ca o proprietate se constituie adesea din 2 sau mai multe parcele, ceea ce creeaza dificultati pt organizarea si desfasurarea productiei agricole in conditii de eficienta

Spre deosebire de procesul de concentrare a proprietatii avand ca sistem de referinta proprietarul, concentrarea avand ca sistem de referinta ecosistemul presupune si satisfacerea unor cerinta ecologice. Un exemplu in acest sens

l-ar putea reprezenta preocuparea pentru conservarea tufarisurilor, respectiv a vegetatiei de tip forestier, care poate delimita proprietatile asupra terenurilor.

CulturaTara Sporul de productie

Sfecla de zaharGermania11.4

Danemarca12.4

ovazGermania9

Danemarca19

Grau de varaItalia18

Franta15

Danemarca12

CartofiDanemarca17

PorumbFranta10-15

OrzDanemarca19

MeriDanemarca17

PeriOlanda12

Imbunatatirea microclimatului, scadera intensitatii vantului= o udare mai buna

Cresterea animalelor pe suprafete delimitate de tufarisuri isi exercita o mare influenta. Tehnologiile bazate pe principiul minimizarii volumului de lucrari la ha modific a semnificativ metabolismul sistemelor de productie din agricultura.

1 tehnologia clasica

2 tehnologia de minimizare a volumului de lucrari

A timpul necesar infiintarii unui ha de cultura

1. 225 min

2. 32 min

B Numar de ha ce pot fi realizate in 10 ore

1. 2.7

2. 18.8

C Pierdere de sol prin eroziune datorata scurgerii apei

1. 48 t/ha

2. 6t/ha

D Deflatie Eoliana

1. 8 t/ha

2. 1.5t/ha

E Evolutia continutului de humus pe o perioada de 5 ani

1. De la 2% la 1.5%

2. De la 2% la 3%

F Evolutia populatiei de anelide

1. 2 indivizi/mp

2. De la 2 la 12 indivizi/mp

In ceea ce priveste valorificarea prod agricole o problema aparte o reprezinta proportia dintre productia vegetala secundara valorificata in afara suprafetei in care s-a produs si productia vegetala secundara ingropata pe suprafata in care s-a produs

Analiza structurilor funciare, in concluzie, prezinta importanta din urmatoarele motive

1. Permite obtinerea unei imagini reale asupra capacitatii agroproductiei potentiale

2. Ofera info pt efortul necesar realizarii capacitatii agroproductiei

3. Ne permite aprecierea mobilitatii intre diferite categorii de folosinta Agricola, respective dimensionarea resurselor financiare, material, necesare transformarii unor categorii de folosinta in alte categorii de folosinta

4. Capacitatea agroproductiva si gradul de mobilitate a structurilor funciare cu un impact ridicat asupra politicii funciare prin intermediul structurilor de productie agricola pe care le genereaza. In acest context avem in vedere o anumita independenta a structurilor de productie in raport cu politica alimentara intrucat structurile de productie agricola trebuie sa raspunda si unor cerinte ecologice.

5. Structurile funciare pentru agricultura isi pun amprenta / dimensioneaza volumul in si outputurile din agricultura, respectiv isi pun amprenta asupra metabolismului sistemului socio ec agricol.

Cutura protejata porumb pentru boabe

Randamentul mediu in conditii de irigare 6000 kg/ha

Suprafata ocupata cu tufarisuri 200 mp

Inaltimea tufarisului 3m

Suprafata protejata 4500mp(are o latime egala cu de 15 ori inaltimea tufarisului

Sporul datorat zonei de protectie 12%

Productia surpl totala 0.45 ha* 6000kg/ha*0.12=324

Valoarea productiei 324*3000lei/kg=972 mii lei

Costul investitiei pentru infiintarea tufarisului 4160 mii lei (100mp*2randuri *130 dolari*32)-wtf

Durata de exploatare 20ani

Amortizarea medie anuala 208 mii lei

Cheltuieli anuale pentru intretinerea zonei de protectie320 mii lei

Costul total anual 208+320=528

Beneficiul suplimentar 972-528=444 mii lei

Echiv valorii prod pierdute prin scoaterea din circuit a 200mp 0.02ha*6000kg*3000lei/kg= 360mii lei

Evaluarea temeliei ecologice

25.03.2013

sptmna 6

curs 5

Suprafaa ocupat cu pduri

Param. cu implicaii directe i indirecte asupra utilizrii suprafeelor ocupate cu pduri se refer la:

procentul de mpdurire

Norma european prevede un minim naional de 25 %. n cazul Romniei, procentul este de 26,6 %. Media european este 32 %. La nivel mondial, 27 %

suprafaa mpdurit ce revine unui locuitorCerina european: 0,3 ha / loc

Romnia: 0,28 ha / loc

O importan deosebit din perspectiva exprimrii funciilor ecosistemelor forestiere o are structura suprafeei mpdurite pe clase de vrst. n acest sens, subliniem faptul c n cazul pdurilor tinere sunt ndeplinite preponderent funciile de producie, n timp ce pdurile ajunse la maturitate au ca rol preponderent reglarea i controlul proceselor ce caracterizeaz CN (n concluzie, asigur, n principal, servicii de med.)

n cazul Romniei, structura pdurilor pe clase de vrst ar fi urmtoarea;

1 - 20 de ani: 22,5 %

21 -40 de ani: 18,3 % arboreta neexploatabil

41- 60 de ani: 18,1 %

61 80 de ani: 14,5 %

81 -100 de ani: 10, 2 % arboretele exploatabil

Peste 100 de ani:15,4 %

Suprafaa ocupat cu pduri i alte forme de reg forestier n perioada 2006 2011 a crescut nesemnificativ de la 6, 75 mil ha la 6,8 mil ha.

Suprafaa ocupat cu pduri - - - - -- 6, 27 mil ha la 6, 36 mil ha.

Suprafaa constuit

Principalii indicatori privind utilizarea terenului cu relevan pentru ecologia aezrilor umane i utilizarea resurselor generate.. sunt:

procentul de ocupare a terenului , indicator calculat ca raport ntre suprafaa ocupat la sol de cldire i suprafaa total a terenului consideratAcest indicator se refer i la suprafeele acoperite cu drumuri i alei (n special acelea care nu permit nfiltrarea apelor provenite din precipitaii)

coeficientul de utilizare a terenului , calculat ca raport ntre suma suprafeelor construite a tuturor niv. construciei i suprafaa total a terenului considerat. Acest indicator relev gradul de concentrare a activ., a popula, a fluxurilor energetic n raport cu suprafaa de teren.

Dpdv al bilanurilot terenurilor urbanizate minim necesare pentru evaluarea amprentei ecologice distingem:

1. n intravilanul localitilor

1.1. Supraf din intravilan construit la ......... (suprafaa ocupat de construcii supraterane )1.2. Supraf ocupat de strzi i ci de acces pietonal (inclusiv trotuare i piee)1.3. Supraf ocupat de alei, parcaje supraterane1.4. Supraf reprezentat de situri de prelucrare i transfer viznd: industria, transportul, depozitarea, exploatri la suprafa i subterane1.5. Supraf reprezentnd oglinzi de ap n intravilan1.6. Supraf agricole n intravilan1.7. Supraf cu destinaii speciale2. n extravilanul localitilor

2.1. Supraf ocupat de cile de comunicaie (drumuri, osele , autostrzi, ci ferate, inclusive instalaiile i construciile aferente la care se adaug pduri, tunele, triaje, piste pentru avioane etc)

2.2. Supraf ocupat de marile echipamente edilitare: linii de nalt tensiune, magistrale pentru gaze natural, produse petroliere, alimentare cu ap, canalizare, staii de transformare, de transfer, de epurare, de tratare, echipam de producere a energiei electrice i tehnice etc.2.3. Zonele de protecie aferente terenurilor ocupate de marile echipamente edilitare2.4. Suprafee cu destinaii speciale n extravilann perioada 2006 2011, datele statistice arat c suprafaa ocupat de construcii a crescut de la 6,7 mil ha n 2006, la 7,4 mil ha.

II. 2. Modelul de consum i influena acestuia asupra amprentei ecologice

= pierderea resurselor energetice

RP: resurse primare

CF: consum final

E: resurse energetic

N: resurse ..

EX: extracie

PC: procesare conservare

PT: procesare transformare

Consumul final de resurse energetice include consumurile pentru: extracia pentru procesarea , conversia; procesarea + transformarea resurselor energetic i neenergetice i trebuie corectat cu pierderile de energie (PE).

CF de resurse neenergetice are aceeai structur ca n cazul resurselor energetice

Acest model de consum pune n eviden urmtoarele caracterisitici:

autofagia

autoaccelerarea

caracterul autodistructiv

Caracterul autofagic al consumului sublinieaz faptul c o parte din rezultatele valorificrii res. Energetic i neenergetice este destinat consumului n chiar cele 2 sectoare. (cele 2 sectoare i o parte din propria producie)

Caracterul autoaccelerator apare ca urmare a manifestrii tendinei spre raritatea resurselor energetic i neenergetice i mai ales a acelora de calitate superioar(cu un ridicat de substan util sau cu o putere caloric mare).

n condiiile unei astfel de tendine, ptr satisfacerea la acelai nivel a consumurilor intermediare i finale, este nevoie de fiecare dat de un volum tot mai mare de resurse primare energetice i neenergetice ptr satisfacerea unei cerine = 1 ton de fier, n condiiile lurii n exploatare a unor zcminte cu o concentraie tot mai sczut de fier ca expresie a tendinei spre raritate va fi necesar o cantitate tot mai mare de minereu de fier ptr a crui extracie i procesare transformare vor fi necesare deasemenea cantiti tot mai mari de resurse energetice i neenergetice.

Carac terul autodistructiv se manifest prin epuizarea mai rapid a resurselor neregenerabile precum i la deteriorarea resurselor regenerabile la care se adaug desigur creterea produciei de deeuri (poluani).

n consecin, modelul de consum afecteaz att funcionalitatea CN, ct i calitatea CN.

innd cont de aceste aspect, eficiena activitii din cele 2 sectoare, calculat ca raport ntre consumul final i consumurile intermediare la care se adaug i pierderile tind ctre 0.

EE = CFE

consumul intermediar + pierderi

Premisele evalurii amprentei ecologice3.1. Analiza metabolismului sistemului socio - economic

Fie k = fondul i stocul de capital tehnic activ a.. Q (PIB) = F(K), iar volumul emisiilor poluante E = Z (K).

3.1.1. Analiza structurilor economice din perspectiva echilibrului ecologic n condiii de echilibru econ + ecologic, variaia concentraiei de poluani n mediu (D*), precum i variaia fond. i stocului de capital tehnic activ (K*), suntegale cu 0, ceea ce ne permite s delimitm 4 tipuri de structuri economice: unele (I i IV) situndu+se n zona de sublicitare a CN (zona de sub curba de difereniat), altele (II i III) de supralicitare a CN.

Curba de difereniat o putem considera o ecoizocuant, respectiv, locul geometric al diferitelor nivele .....PIB, nivele pentru care emisiile poluante corespunztoare sunt procesate n ntregime de CN.

Pct. A0, este punct de echilibru econ - ecologic. Metodologia de calcul siteul amprentei ecologice

Evaluarea temeliei ecologice

15.04.2013sptmna 9

curs 7

Pentru a spori relevana amprentei ecologice, innd cont de faptul c aceasta presupune stabilirea suprafeei bio(eco)productive necesare, se impune i o analiz a variaiei produciei gobale.

Variaia produciei globale este rezultatul unor factori aparinnd sistemului decizional, progresului tehnic i resurselor climatice.

ritmicsezonier ciclicVP

anual

Variaia produciei ( VP ) poate fi: ritmic (n sensul c se produce cu o anumit periodicitate, la anumite intervale)

anual

Variaia ritmic:

sezonier (determinat de biologia plantelor i animalelor)

ciclic (determinat de perceperea i refl n actul decizional a legilor pieei: legea lui King)Astfel, n anul n care se nregistr o producie mare, ca urmare a extinderii unei suprafee cultivate i/sau a intensificrii produciei (crete volumul inputurilor pe unitatea de suprafa).Preurile la produsele n ...... tind s scad, oferta fiind excedentar n raport cu cererea, astfel nct pentru anul urmtor scade interesul unor productori, fa de respecivele produse. ntr-o astfel de situaie, n anul urmtor, oferta i cererea se echilibreaz, iar preurile tind s nregistreze o cretere, ceea ce va realimenta interesul productorului fa de unele produse.

Variaia anual se refer la diferena dintre volumul produciei dintr-un an i anul precedent.

Aceste variaii reflect deciziile privind suprafaa, numrul de animale, decizii care sunt nfluenate ns i de factorii climatici. Determinarea variaiilor produciei se poate determina ca medie a encarturilor absolute dintre producia unui an i producia anului precedent i/sau ca medie a encarturilor absolute dintre producia unui an i tendina anual determinat a produciilor (valorile teoretice ale produciei anuale, stabilite de exemplu cu ajutorul unei ecuaii de regresie).Variaiile anuale a unei producii anume, ntr-un spaiu geografic dat, sunt, ca regul mai mari dect modificrile tuturor produciilor din acelai spaiu.

Explicarea acestei legiti se bazeaz pe urmtoarele constatri:

1) modificarea supr ptr un produs ntr un anumit sens, se regsete n modificarea n sens invers a suprafe ptr alte produse2) dei condiiile climatice dintr o zon sunt aceleai ptr toate culturile, efectele la nivelul produciei obinute depind de biologia fiecrei culturi, de cerinele ecologice ale acesteia. Ca relaie de calcul:

K Yit+1

M = 1

- 1 * 100 ;

n i =1 Yit n= numr de ani

i = produsul

O alt legitate este aceea care precizeaz faptul c modificrile volumului produciei animale n timp este < dect n cazul produciei vegetale.Explicarea legitii se bazeaz pe urmtoarele elemente:

1. diversit furaj i a surselor de furajare atenueaz impactul volumului produciei vegetale (ptr furaje) asupra volumul produciei animale

2. randamentul conversiei furajului n produs animalier este unul strict descresctor

O a III a legitate precizeaz faptul c modificarea volumului produciei (leg de supraf bioproductiv) este invers propor. cu ntinderea zonei , . ptr care se cuantific fenomenul varietii produciei.

Explicarea acestei legiti se bazeaz pe diversitatea resurselor agropedologice

pedologic : de la sol

agro: temperaturi, precipitaiiAnaliza modificrii volum produciei (producia leg de supr bioproductiv) se poate face innd cont de efecte suprafa randament combinat sau sinergic (suprafa, randament)Modelul de analiz:

Qt = St Rt Q= volumul produciei St = St St-1 => St = St + St-1

unde S= suprafaa produciei Rt = Rt Rt-1 => Rt = Rt + Rt-1 Qt-1=St-1Rt-1 , R= randamentul produciei t= perioada unde, St = an curent; St-1 =an precedent

Q =Qt Qt-1 = St Rt - St-1Rt-1

= ( St + St-1) (Rt + Rt-1) - St-1Rt-1

= StRt + St Rt-1 + St-1 Rt + St-1 Rt-1 - St-1Rt-1 ef sinergic ef suprafa ef randament

*O aplicaie: 1 tabel care s cuprind culturile, suprafaa, randamentul, pe o perioad de 1 -4 ani, calc, analiz variaiei produciei: randament, suprafa, randament suprafa. Metode de determinare a amprentei ecologiceI. Metoda randamentului mediu mondial constant

II. Metoda randamentului mediu mondial variabil

III. Metoda randamentului mediu local/regional/naional variabil

n Qij + Iij - Eij + Sij consumulI. M1J = =

i=1 YiC randamentul mediu mondial constant= suprafaa bioproductiv pentru gru

n care: Q= volumul produciei

I = importul

E= exportul S= modificare stocuri = stoc la sf de an stoc la nceputul anului i = produsul

j = anul

YiC = randamentul mediu mondial constant

Yijc= randamentul mediu mondial n anul de referin

AnularaSuprafaaR (randamentul)

mii ha%

20001S1R1

Total

n Qij + Iij - Eij + Sij consumul

II. M2J = =

i=1 Yijv randamentul mediu mondial n anul curent

n Qij Iij Eij + Sij

III. M3J = + + , n care: i=1 Zijv Yijv Xijv

Zijv = randamentul mediu local n anul curentYijv = randamentul mediu mondial variabil n anul curent

Xijv = randamentul mediu mondial variabil

Sursa de consumCantitatea (% , pondere)

Producia internA

ImportB

Total consumPonderea n total consum

Coresp celor 3 metode, se va determina i suprafaa bioproductiv dispoibil, innd cont de urmtoarele aspecte:

1. Vor fi luate n calcul categoriile de folosin i suprafeele corespunztoare care asigur un nivel ridicat al conversiei, energiei solare , energie potenial (suprafa care asigur o concetrare suficient a produciei, energiei, astfel nct s prezinte importan dpdv al consumatorului)2. Produsele de pe respectivele categorii de folosin i suprafa s fie accesibile3. Nu vor fi luate n calcul suprafeele rezervate conservrii biodiversitiiSBD = Suprafa bioproductiv disponibil

n Zkjv

SBDj = (1 - ) Skj , n care := ponderea suprafeei destinate conserv

K=1 Ykjc biodiversitii, n suprafaa total

= 0,12

->20%

RT + CC

SC SCL ST RC

A + ORT

URT AU

CRT

IPA

MI IE

IS

IS

IJIEcITISC MIF

RV

25