Fitoterapia sau stiinta utilizarii plantelor in folosul sanatatii, are o vechime demii de ani (cuvantul fitoterapie deriva de la cuvintele grecesti phyton = planta,therapie = stiinta tratarii si vindecarii bolilor). Cu 2000 de ani i.Hr. egiptenii, grecii,romanii utilizau plantele pentru diverse tratamente, imbalsamare, cosmetica;marturie stau scrierile vechi ale lui Hipocrates, Dioscorides, Plinius cel Batran.In cadrul patrimoniului vegetal din Romania se gasesc numeroase plante spontane si cultivate ce au diferite utilizari si care pot fi grupate in urmatoarele categorii:Plante alimentare (folosite in alimentatie direct fructe, frunze, radacini, tuberculi, atat in stare proaspata cat si sub forma preparata, conservata etc.) 106 specii;Plante oleaginoase (utilizate pentru extragerea uleiurilor vegetale sau a substantelor grase din seminte sau fructe) 24 specii;Plante aromatice si condimentare (folosite pentru aromatizarea sau condimentarea alimentelor, mancarurilor, bauturilor etc., datorita uleiurilor volatile continute sau a altor substante ce le confera o aroma sau gust specific) 48 specii;Plante tinctoriale (utilizate pentru vopsitul fibrelor textile sau a celor de origine animala, pentru colorarea unor alimente sau bauturi datorita pigmentilor continuti cu putere de colorare) 48 specii;Plante tanante (folosite pentru tabacitul pieilor datorita substantelor tanante continute) 32 specii;Plante medicinale (folosite in industria farmaceutica pentru extragerea de substante necesare prepararii medicamentelor sau utilizate in medicina populara datorita continutului lor in vitamine, uleiuri volatile, glucide, heterozide fenolice, cumarine, flavonozide, antociani, derivati ai acizilor polifenolcarboxilici, heterozide sterolice, heterozide triterpenice, lipide, rezine (rasini), principii amare, alcaloizi si alte principii active cu proprietati de natura vegetala.Materia prima pentru obtinerea medicamentelor o constituie plantele medicinale; de la o planta medicinala se poate folosi:partea aeriana, in intregime (herba);organele subterane: radacina (radix), rizom (rhizoma), tubercul (tubera),bulb (bulbus);frunza (folium);mugurii (turiones, gemmae);floarea (flores);fructul (fructus);samanta (semen);scoarta de pe trunchi sau de pe radacina (cortex). Produsul vegetal reprezinta organul sau o anumita parte a plantei uscata si prelucrata care poate fi folosit pentru prepararea unor produse farmaceutice sau in industria de medicamente.Vitamine Vitaminele sunt substante organice complexe, indispensabile desfasurarii normale a proceselor vitale. Organismul uman are realmente nevoie de un aport zilnic din toate cele 13 vitamine absolut necesare; acestea sunt: A, B1, B2, B6, B12, C, D - D1 - D3, E, H, K - K1 - K2, PP, acid pantotenic, acid folic.Vitaminele constituie principiile cele mai importante care sunt sintetizate in frunze (in special).Plantele medicinale nu ofera cantitati prea mari din vitamine, dar inaltul lor grad de a fi asimilate de organism, faptul ca se absorb impreuna cu celelalte principii active (care vin sa completeze efectul terapeutic urmarit) le confera acestora o importanta deosebita. De exemplu:macesul (in fructe) este bogat in vitamine C, A, B1, B2, PP, K, dar si alte substante cu valoare terapeutica cum ar fi: tanin, acid malic, acid citric, pectine, zaharuri.urzica este bogata in vitamine C, K, A, B2; mai contine substante azotoase,clorofila, mucilagii.Glicozide (heterozide)a. CardiotoniceAcest tip de glicozide este raspandit in frunzele plantelor din familiile Apocynaceae (plante tropicale si subtropicale), Liliaceae (ex. prazul, aloe) si Scrophulariaceae (ex. degetarul-degetelul, lumanarica). Au actiune favorabila asupra cordului bolnav, diminuand pulsul, regularizand ritmul si bataile inimii; actioneaza uneori si ca diuretic.b. AntracenozideCompusii din aceasta categorie se gasesc in radacinile mai multor plante,dar, in special, in scoarta si frunzele de Rhamnus frangula (crusin). Din aceastacategorie fac parte frangulina si senozida. Actiunea lor este purgativa sau laxativa ori laxativ purgativa.c. SaponozideSaponozidele sunt raspandite indeosebi la reprezentantii familiilor Dioscoreaceae (plante tropicale si subtropicale), Amaryllidaceae (plante cu bulbi din zone calde si temperate, ex. narcisa), Liliaceae, Scrophulariaceae. Din acest grup fac parte saponinele: tigonina, gitonina, digitonina, holoturina, etc. Saponinele au actiune expectoranta, hemolizanta (distrugerea globulelor rosii, poate fi normala sau patologica) si in unele cazuri depurative (detoxifianta).Actiune farmacodinamica: in terapeutica sunt folosite aproape in exculsivitate produsele vegetale cu saponozide triterpenice, cele sterolice prezentand riscul inducerii unor hemolize, datorita absorbtiei enterale (intestinale).Saponozidele triterpenice prezinta urmatoarele actiuni:-expectoranta (Primulae rhizoma cum radicibus (ciubotica cucului), Liquiritiae radix (lemn dulce), Senegae radix (radacina sarpelui), Hederae folium(iedera);-diuretica (Equiseti herba (coada calului), Betulae folium (mesteacanul), Ononidis radix (osul iepurelui), Herniariae herba (feciorica), Violae tricoloris herba (trei frati patati);- citotrofica, cicatrizanta prin cresterea sintezei de colagen (Centallae herba (origine asiatica), Hederae folium, Calendulae flores (galbenele), scoarta arborelui Mimosa tenuiflora (Wild) Poiret (mimoza), Crataegi flores cum folium et fructus (paducel), Ginseng radix (creste in zone racoroase, China);- antiulceroasa (Liquiritiae radix (lemn dulce);- vasoprotectoare (Hippocastani semen (castan);- adaptogena (Ginseng radix, Eleuterococci radix (ginseng siberian), Crataegi flores cum flores et fructus);- antimicrobiana, antimicotica (combat micozele - ciuperci patogene), antivirala (Calendulae flores);- antiinflamatoare si antiedematoasa (Liquiritiae radix, Hipocastani semen si Bupleurum sp. (origine asiatica, bupleurum, chai hu) folosit deseori in medicinatraditionala chinezeasca);- analgezica, antihelmintica (combaterea viermilor intestinali), moluscicida (combaterea molustelor), spermicida (anticonceptive, ucid spermatozoizii);-citostatica (antitumorala), imunomodulatoare (cresterea imunitatii);- scaderea absorbtiei intestinale a colesterolului.Avand in vedere ponderea pe care o ocupa bolile produse de tulburarile de metabolism al colagenului, saponozidele par a avea cea mai mare valoare terapeutica prin cresterea sintezei de colagen solubil.Au fost descoperite urmatoarele actiuni:- imunostimulatoare, efect protector asupra sistemului reticuloendotelial si a fagocitozei, la pacientii iradiati cu raze X sau tratati cu citostatice;- protectie fata de aberatiile cromozomiale induse experimental de ciclofosfamida si uretan, preconizandu-se posibilitatea folosirii lor in terapia cu citostatice si raze X;- efect inhibitor asupra tumorilor cutanate;- actiunea antiulceroasa si analgezica ;d. Flavonozide Compusii din aceasta categorie se gasesc in florile si radacinile unor plante din familiile Scrophulariaceae (ex. degetarul), Compositae (ex. musetelul),Leguminosae (ex. mazare, nautul), Rosaceae (ex. marul, parul, trandafirul), fiind cunoscuti circa 50 derivati flavonici care se gasesc liberi (agliconi) sau sub forma de glicozide. Principala actiune a flavonozidelor este aceea de vitamine P sau factori P (factori de permeabilitate). Actioneaza prin legarea de proteinele intracelulare, scazand permeabilitatea capilarelor sanguine si crescandu-le rezistenta (sunt potential venoactive).Unele flavonozide (apigenolul, crisolul, taxifolol, gossipina) au actiune antiinflamatoare in vitro datorita influentei asupra metabolismului acidului arahidonic, prin blocarea ciclooxigenazei si/sau lipoxigenazei, enzime ce intervin in biosinteza prostaglandinelor proinflamatorii si in coagularea sangelui; altele pot fi antialergice (izobutirina, hispidulina), hepatoprotectoare (flavanonol, lignanii silibina, silidianina, silicristina), antispastice (liquiritigenol), hipocolesterolemiante.Au fost puse in evidenta la unii compusi actiunea hipoazotemica (scaderea azotului din sange) si antinefritica (biramnozida kaempferolului din Lespedeza capitata-Fabaceae) (Lespedeza, nativa din U.S.); antiulceroasa (kaempferolul).Flavonozidele au actiune diuretica, antibacteriana, antivirala, antifungica; scad timpul de sangerare si de coagulare a sangelui. Un numar mic dintre ele sunt dotate cu proprietati antimitotice (inhiba inmultirea necontrolata a celulelor) in vitro.In vitro flavonozidele sunt inhibitori enzimatici: inhiba elastaza, colagenaza, histidindecarboxilaza si hialuronidaza (enzime ce intervin in refacerea tesuturilor).h. TaninuriTaninurile sunt compusi vegetali cu o structura chimica complexa (care cuprinde multe grupari hidroxil fenolice, dar si grupari carboxilice), capabile sa precipite proteinele din pielea cruda, proteine cu care formeaza precipitate insolubile, imputrescibile, impermeabile (pielea tabacita).Taninurile sunt astringente si au rol hemostatic (opresc sangerarea).Actiune: administrate intern au actiune antidiareica, antimicotica, antivirala si antiseptica, ca urmare a precipitarii proteinelor bacteriene si fungice;pe cale externa (aplicari locale) impermeabilizeaza straturile superficiale ale pielii si mucoaselor, protejand astfel straturile subiacente si grabind cicatrizarea, la acest proces contribuind si efectul antiseptic: au efect vasoconstrictor manifestat asupra vaselor mici, superficiale;limitand pierderile de lichide si oprind agresiunile exterioare, favorizeaza regenerarea tesuturilor in caz de leziuni superficiale sau de arsuri;de asemenea, taninurile sunt inhibitori ai peroxidarii lipidelor si ai formarii ionului superoxid, si captator de radicali liberi (actiune antiimbatranire).

HolozideDintre cele mai importante holozide pot fi enumerate:

a. Gume Gumele sunt poliglucide complexe, care prin hidroliza dau galactoza, manoza, glucoza, ramnoza, xiloza si alte monoze. Ele au proprietatea de a retine apa, formand cleiuri, solutii mucilaginoase si geluri. Se intalnesc la semintele plantelor din familiile Leguminosae (Sophora japonica), Liliaceae si in tuberculii plantelor din familia Araceae (exsalata de apa, cala salbatica), sub forma de substante de rezerva. Gumele au proprietati emoliente.b. Mucilagii Mucilagiile se gasesc in scoartele unor copaci, in cotiledoanele multor seminte unde au rol de a retine apa, preintampinand procesul de deshidratare.Mucilagiile au diverse roluri.Demulcenta (emolienta) datorita protectiei mucoaselor prin stratul coloidal pe care il formeaza cu apa (Althaeae radix et folium (nalba mare), Verbasci flores, Tiliae flores (tei), Farfurae folium (podbal);laxativa- gonflandu-se maresc bolul fecal si il fluidifica, devin medii de cultura favorabile dezvoltarii florei intestinale normale si activeaza peristaltismul intestinal (Lini semen (in), Agar, Carrageen (muschi islandez, muschi de piatra);antiinflamatoare (undecaholozida din Althaea radix (nalba));inhibitorii ai complementului seric (carrageenina din Carrageen si fucoidina din Laminariae stipites);imunostimulatoare (heteroxilan M din Eleuterococci radix, heteropolimerii din Angelica acutiloba (angelica), Carthamus tinctorius (sofranel)).c. PectinePectinele sunt polizaharide de natura necelulozica, care se gasesc in structura peretelui celular al plantelor, mai ales in fructe (aproximativ 30%), in bulbi si fibre vegetale. Pectinele sunt substante hidrofile, care prin imbibare cu apa se transforma in mucilagii. In fructele coapte pectinele se combina cu apa, glucide si acizi in diferite concentratii si dau nastere la geluri. Pectinele intra in compozitia membranei celulare, dar se pot acumula si in vacuole. Aceste substante au actiune coagulanta.Pectinele reprezinta un grup de polizaharide de origine vegetala care intra in structura peretilor celulari. Acesti compusi se comporta in organismul uman ca glucide neenergetice, fiind considerate, alaturi de celuloza, fibre alimentare.Actiune: bacteriostatica, hipocolesterolemianta, hemostatica.Nefiind digerate, pectinele ajung in colon unde sunt scindate sub actiunea florei bacteriene pana la acizi pectici, putin polimerizati. Acestia formeaza un film (hidrocoloid) protector pentru mucoase si creeaza un pH nefavorabil dezvoltarii florei microbiene patogene implicata in dereglarea tranzitului intestinal.Pectinele intarzie absorbtia alimentelor, scad glicemia si nevoia de insulina, din care cauza se recomanda ca adjuvante in tratamentul diabetului. Determinand o hipersecretie de acizi biliari, mobilizeaza colesterolul in sinteza acestora si scad astfel colesterolemia (previn maladiile cardiovasculare).Aplicate pe tesuturi si tegumente dezintegrate (plagi, escare) pectinele actioneaza ca bacteriostatice (inhiba hialuronidaza si impiedica astfel difuziunea bacteriilor in tesuturi).Actioneaza asupra trombocitelor, marind viteza de coagulare a sangelui.

4