Arta crestina timpurie - Prezentarea cursului:Adresat în egală măsură studenților de la specializarea Istorie și Istoria Artei, cursul propune, în cea mai mare parte cu suport vizual (proiecții de imagini cu planuri și elemente decorative ale unor monumente notorii, artefacte, inscripții etc.) două direcții distincte și totodată complementare ale discursului general. Vor fi tratate, pe de o parte, resorturile de organizare politică, religioasă și principalele elemente de cronologie ale Imperiului roman între sec. I-VI p.Chr. (sau început de sec. VII), iar pe de altă parte concepte, informații esențiale și elementele de specificitate în evoluție ale creștinismului pentru primele secole ale existenței sale. Baza de imagini structurată tematic care stă la baza cursului este accesibilă, la cerere, studenților interesați.

Obiective: Cunoaşterea conceptelor şi informaţiilor fundamentale privitoare la stadiului general al

cercetării în privinţa subiectului expus (stăpânirea terminologiei specifice domeniului, descifrarea textului epigrafic creştin; cunoașterea evoluției spaţiului sacru al comunităţii creştine în cetate – ecclesia, basilica; analiza imaginilor referitoare la arhitectură – planimetrie şi organizare interioară bazilicală/ pentru baptisterii/ ansambluri monastice/ martyria – criptele martirice, artefacte, cunoașterea elementele definitorii ale mediului funerar creştin etc.).

Cunoașterea principalele elemente ale cronologiei şi ale principiilor de organizare politică şi religioasă la nivelul Imperiului roman, inclusiv în mediile provinciale (sec. I-VI p.Chr.).

Abilitatea de a lucra independent/ critic cu sursele istorice și capacitatea de a aplica tehnicile de bază ale analizei de text şi imagine din perspectivă istorică.

Competențe de comunicare scrisă (eseu)/ proiectarea unui demers de cercetare autonom pe structura dată/ teme indicate

Dezvoltarea elementelor de creativitate, spirit critic și de observaţie, vedere în spaţiu, analiză comparativă

Evaluare:-          de parcurs: testarea continuă pe parcursul semestrului, cu dezbatere/ analiza imaginilor prezentate, respectiv activităţile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc – câte 20 % din nota finală, respectiv pentru asiduitate (10 %)

-          finală: metoda răspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finală) – 50 % procent din notă

Conţinut – TematicăI. Ecclesia – spaţiul construit al comunităţii creştine în cetate: 1. Ecclesia şi basilica – doi termeni specializaţi pentru desemnarea edificiului de cult; 2. De la sinagoga din Dura-Europos, domus ecclesiae şi tituli spre bazilica paleocreştină; 3. Topografia ansamblelor bazilicale în economia spaţiului urban. Ansamblurile episcopale; 4. Planul bazilical – planul cruciform, bazilica cu transept, bazilica de plan „tau”, domul – bazilica cu cupolă, bazilici cu plan polilob, bazilica de plan sirian – dimensiuni; 5. Bazilici cu şarpantă, bazilici cu plan boltit, edificii de plan central – rotonde, edificii octogonale, polilobe; 6. Organizarea interioară a bazilicii şi mobilierul liturgic (mese de altar,ciboria, cancelli şi plăci

de cancelli, synthronos, amvonul, policandre, etc.). Absida (exedra), deambulatorium, presbiterium, prothesis,diaconicon, pastoforia, navele, narthex, transept, chorus etc. (Studiu de caz: provincia Scythia. Bazilici intra muros – extra muros. Bazilici funerare-cimiteriale, bazilici parohiale (ecclesiae), bazilici episcopale (cu palate episcopale la Callatis, Histria, Tropaeum Traiani), metropolitane (Tomis); 7. Orfevrerie religioasă: patenele liturgice; tezaurele ecclesiastice legate de cultul sfinţilor (relicvare), liturgice sau cu caracter euharistic. Descoperiri cu caracter liturgic din Scythia: patena episcopului tomitan Paternus; tezaurul euharistic de la Sucidava-Izvoarele.II. Botezul creştin şi ansamblurile monumentale specifice. Principalele planuri de baptisterii şi tipuri de piscine baptismale. Rolul baptisteriului în ecclesia şi amplasamentul său.III. Principalele ansambluri funerare în epocă paleocreştină. Catacombele din Roma, sarcofagii sculptaţi din piatră cu decor creştin figurat, marile cavouri hypogee, înmormântări plane. Criptele martirice – cultul relicvelor martirice.IV.  Epigrafia epocii paleocreştine. Formularistică şi simbolistică. Inscripţii oficiale ale autorităţilor civile sau eclesiastice, epitafuri. Documente epigrafice creştine semnificative în provincia Scythia (sec. IV-VI). Inscripţii funerare ale militarilor barbarilor germanici sau asiatici creştinaţi. Inscripţii cu caracter creştin pe amforele din Imperiul Roman târziu.V. Moneda epocii romane târzii şi paleobizantine. Reprezentări ale efigiei imperiale începând din epoca constantiniană; chrismon şilabarum, Victoria creştinată şi globul cruciger. De la mesajul politic al portretului monetar la cel religios. Moneda noilor state germanice creştine.VI. Creştinarea lumii barbare. Antichităţi germanice creştine din sec. IV-VI d.Hr.VII. Potentia et virtutes Sanctorum. Despre constituirea unei noi topografii sacre a Imperiului roman. Sanctuare, pelerinaj, pelerini. Ansambluri arheologice, surse literare şi artefacte aduse din pelerinaj (ampullae cu eulogie). Studiu de caz: Sf. Mina şi Sf. Simion Stilitul – Karm-Abu-Mina (Egipt)/ Qalat Seman (Syria).VIII. Arhitectura monastică. Originile monahismului creştin. Idealuri şi forme ale vieţii monastice. Comunităţi monahale în Asia Mică şi Egipt/ în Syria şi Palestina. Monahismul occidental; noua ordine monastică în Occident (sec. VI-VII). Ansambluri monahale paleocreştine în zona balcanică.IX. Varia. 1. Arta monumentală şi decorativă. 2. Monumentele provinciei Scythia: 1. Pictura monumentală (religioasă şi profană) şi mozaicurile pavimentare; 2. Icoanele; 3. Sculptura (statui imperiale şi de notabili; coloane onorifice; subiecte mitologice; sarcofagi imperiali; sarcofagi de marmură; lespezi funerare; sculptură arhitecturală); 4. Artele somptuare: a. Ivoriul (dipticuri consulare şi imperiale; dipticuri religioase creştine şi dipticuri cu subiecte mitologice; pixide; jilţul lui Maximianus). b. Metalele preţioase: (cruci-relicvar şi cruci votive, bijuterii, medalioane de aur). Orfevreria laică: talerele imperiale, cele cu subiect mitologic sau religios creştin. Decorul creştin pe vesela de lux utilizată pentru servitul mesei. Motivele artistice seculare (păgâne) – supravieţuire sau creştinare? c. Miniaturi, emailuri şi ţesături.

Introducere în istoria artei extrem-orientale (opțional)Lect.dr. Daniela ZahariaTematica:Acest curs este dedicat istoriei artelor plastice în epocile clasice ale civilizațiilor din Asia meridională și de est, cu deosebire China, India și Japonia. Temele prezentate se grupează în patru direcții principale: pictura chineză clasică, stampa japoneză, sculptura hindusă și arta religioasă buddhistă. Tematica include și subiectul influenței pe care artele extrem orientale o au în istoria universală a artei, cu o incursiune specială în fenomenul japonismului. Cursul se bazează pe analiza unor opere considerate reprezentative prin valoare și caracter pentru principalele epoci, curente și genuri artistice din ariile de civilizație menționate.

Evaluare:Nota se bazează pe un portofoliu de lucrări, realizate de către studenți pe parcursul semestrului: 10 prezentări succinte 1-2 pag.) dedicate unor artiști contemporani de origine extrem-asiatică (lista este comună și obligatorie pentru toți studenții), predate pe parcursul semestrului; 4 prezentări ale unor opere de artă (1-3 pag.), alese de către studenți, reprezentative pentru cele patru direcții principale ale cursului, predate la colocviul final.

Bibliografie orientativă:1. Lin, Ci – Chinese painting: capturing the timeless spirit of nature, Beijing, 20082. Cheng, Francois – Arta picturii chineze, București, 19963. Sato, Tomoko – Arta japoneză, București, 20084. Cawthorne, Nigel – The Art of India, Londra, 20055. Zimmer, Heinrich Robert – Introducere în civilizația și arta indiană, București, 1983 

Istoria cărții și a tiparului (opțional)Prof. dr. Șarolta SolcanBibliografie selectivă – Istoria cărții și a tiparului (click pentru a descărca documentul)Acest curs abordează istoria cărții de la manuscris la tipăritură, popunând o perspectivă de bibliofil, în contextul căreia cartea este înțeleasă deopotrivă ca vehicol al cunoașterii și ca obiect de artă. Ne vom concentra asupra lumii europene, din evul mediu până în epoca recentă, evaluând destinul cărții ca obiect de artă (ateliere, producție, tehici), ca suport artistic (caligrafie, inluminuri, legături artistice) și ca piesă de colecție în cultura occidentală. O privire specială se adresează spațiului românesc.

Obiective:Prezentarea apariției primelor cărți și tipărituri din Țările Române în contextul dezvoltării tiparului în  Europa

Pe parcurs se analizează progresele artei tiparului, impactul tipăriturilor lor asupra societății, mentalității.

Tematica: – Manuscrisele din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.

            -cartea religioasă

            -cronicile

            -Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie

- Secolul al XVI-lea:  –   Reforma şi tiparul

- Cartea în secolul al XVII-lea.

- Impactul schimbărilor politice asupra cărţii din secolul al XVIII-lea.

- Carte şi societate în  perioada premodernă.

Evaluarea are loc în cadrul unui colocviu final și ia în considerare participarea la dezbateri pe parcursul semestrului. 

Istoria podoabelor şi costumuluiTitular: conf. dr. Florentina NițuBibliografie Istoria podoabelor şi costumului (click pentru a descărca documentul)Costumul este parte a istoriei consumului, o direcţie relativ nouă în istoriografia europeană. Pe de altă parte, studiul veşmintelor are un potenţial important pentru istoria socială şi culturală. Costumul şi podoabele care îl completează indică ierarhia socială în apariţiile publice, este simbolul bogăţiei şi a gradului de sofisticare culturală, după cum poate constitui un discurs social.

Obiective:- să ofere un îndrumar al trăsăturilor specifice vestimentaţiei şi bijuteriei de-a lungul timpului.

- să permită însușirea terminologiei de epocă cu privire la principalele tipuri de podoabe şi piese vestimentare.Tematica cursului:1. Istoriografia temei. Despre „cultura aparenţelor”.2. Veşmintele în preistorie şi în Egiptul antic.3. Costumul roman şi grecesc.4. Costumul bizantin şi costumul din Europa secolelor X-XV (romanic, gotic).5. Costumul din afara spaţiului european în Evul Mediu: Islamul şi Lumea Nouă.6. Costumul Renaşterii: Italia. Franţa, Anglia, Spania şi Germania în secolul al XVI-lea.7. Costumul în secolul al XVII-lea. Între veşmintele burgheziei olandeze şi peruca regelui

Soare.8. Costumul în secolul al XVIII-lea. Stilurile rococo, Ludovic XVI şi napoleonian.9. Costumul din Ţările Române în secolele XIV-XVIII.10. Costumul în spaţiul central şi est-european: Ungaria, Polonia şi Rusia.11. Moda europeană a secolului al XIX-lea.12. Moda europeană în secolul XX. Art Nouveau şi moda anilor 30.13. Moda vestimentară după cel de-al doilea război mondial. Pret-â-porter, jeanşi şi

antimodele.14. Evaluare.Evaluare:- discuţii pe baza prezentărilor realizate de cursanți (nota se compune astfel: 60% – proiectul, 20% – participarea la discuții în cadrul seminarului, 20% – prezență)