Cursul III 34slides
-
Upload
gurbanberdyew-uygurow -
Category
Documents
-
view
217 -
download
0
Transcript of Cursul III 34slides
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
1/41
CURSUL III
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
2/41
Echilibrul corpului în poziţie verticalăcuprinde:
Echilibrul Echilibrul Echilibrulcapului trunchiului membrelor inferioare
Echilibru stabil Stabilitate
Baza de sprijin
Baza de Baza desprijin sprijin
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
3/41
Echilibrul capului• Capul este rezemat pe condilii primei vertebre numita atlas.• Verticala (CG-G) trece cu puţin anterior de articulaţia occipito-
atlantoidă fapt pentru care capul nu se menţine în echilibru
fără efort• In stare de veghe muşchii cefei în uşoară contracţie statică opresc capul de a cădea înainte!
• Conditia de echilibru (fata de punctul c)
"#$
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
4/41
Echilibrul trunchiul!runc"iulstă în echilibru pe picioare rezemat
pecapetele celor două femururi%
Verticala CG trece prin spatele a#ei ima$inareorizontale
care une%te articula&iile soldului (co#o-femurale)
Echilibrul coapselor pe tibie
condilii femurului se sprijină pe tibie iar
verticala CG trece la nivelul
genunchiului prin faţa a&ei transversale
articulare%
gemenii şi ligamentele genunchiului
asigură echilibrul%
genunchii sunt menţinuţi în e&tensie
prin acţiunea gravitaţiei în limita
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
5/41
permisă de distensia ligamentelor
articulare!
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
6/41
Echilibrul gambei pe picior
verticala CG al întregului corp trece prin faţaarticulaţiei tibio-tarsiene echilibrul este menţinut de tricepsul sural care în
ortostatism se află în stare de contracţiepermanentă%
pentru menţinerea echilibrului corpului în
poziţie verticală intervin mai activ muşchii
gambei.
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
7/41
Coloana vertebrala se poate compara cu un catar$ a carui pozitie corecta depinde
de intinderea paramelor. ' deficienta a
paramelor poate sa constituie o cauza a
devierii sau a fran$erii catar$ului.
In ortostatism si in repaus coloana vertebrala
are o directie verticala si o forma usor sinuoasa
mai ales in plan sa$ital.
Curburile atenueaza socurile sifavorizeazamentinerea echilibrului
coloanei pe bazin, usurand deci eforturile
centurii musculare a coloanei.
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
8/41
*oziţa momentană datorată purtării unei greutăţi ' verticala CG se deplasează şi ca urmare omul
trebuie să îşi schimbe poziţia p(nă ce această verticală
trece din nou prin poligonul de sprijin.
Poziţii anormale ale corpului uman
Tipuri de scolioza:lombara
tor acica
)oziţii vicioase datoratemodificărilor scheletului carerezistă foarte bine la un efortde scurtă durată dar nu şi lacele mai îndelungate şi sedeformează sub influenţacontracţiilor musculareanormale de lungă durată
Scolioza -
deformare a coloanei
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
9/41
ver t
ebr a
le a cărei conve&itateeste îndreptată sprepartea piciorului maiscurt
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
10/41
atitudini patolo$ice datorate fle#iei sau e#tensiei anormalea diferitelor se$mente
Cifoza - e&agerare a curburii dorsale Lordoza
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
11/41
Piciorul platreprezintă tot o consecinţă a poziţieiverticalevicioase!
*pare datorită discordanţei dintre apăsarea puternică şi continuă acorpului celui care stă mult timp în picioare şi este supraîncărcatcu greutăţi şi rezistenţa oaselor şi a ligamentelor "în multe cazurieste vorba despre o boală profesională care apare la persoanelecare lucrează mult timp în picioare$!
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
12/41
+eoarece în şedere membrele inferioare sunt în repaus echilibrul
corpului uman în această poziţie se referă numai la trunchi şi nula întregul corp! Verticala
CG treceprin liniacare uneşte
cele douăichioane
a) erticala C! nu trece prin linia care une"te cele dou# ischioane.*entru a-şi menţine echilibrul subiectul are două posibilităţi,
- se sprijină cu m(inile mărind astfel poligonul de bază al trunchiului%- contractă muşchii sacro-lombari prin efortul acestora
put(ndu-se menţine pentru c(tva timp echilibrul trunchiului%b) pentru menţinerea echilibrului în această poziţie
subiectul se reazemă cu spatele de un spătar
c)trunchiul este în echilibru stabil contracţia musculară este minimă
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
13/41
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
14/41
! p"r#hie este o bară rigidă care se poate roti în jurul unui punct
fi& numit punct de sprijin+ S!Pârghiile sunt caracterizate prin trei puncte principale - punctul de aplica&ie al for&ei ,
- punctul de aplica&ie al rezisten&ei R- punctul de aplica&ie S al rezultantei for&elor+ numit punct de sprijin al
pârghiei+ n urul acestuia for&ele , %i R d/nd p/r$"iei o mi%care de rota&ie.
$upra unei p"r#hii acţionează două forţe%
o forţă activă& '& care pune în mişcare p(rghiaşi (& care trebuie învinsă!
$cţiunea p"r#hiilor e bazează pe echilibrul momentelor celor două forţe% activă şi
rezitentă paivă)
o forţă rezitentă&
b . b/
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
15/41
0n or$anismul uman se nt/lnesc peste 122 de p/r$"ii osoase.
Pentru p"r#hia ooaă
Punctul de pri*in + S& este reprezentat de a&ul biomecanical mişcării de punctul de sprijin pe sol sau de un aparat
oarecare "din sala de sport$!'orţa rezitentă + ( este reprezentată de greutatea corpului
sau segmentului care se deplasează$orţa activă + ' este reprezentată de muşchiul care
realizează mişcarea!
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
16/41
P%rghiilesunt ni%te ma%ini mecanice foarte simple avand roluldea multiplica for&a sau deplasarea n condi&ii optime.
Clasificarea p%rghiilorse face n func&ie de pozi&iile celor
trei
puncte de aplica&ie , (forţă activă)+ R(forţă de rezistenţă pasivă) %i S ( punctul de sprijin)
P"r#hia de #radul , au p"r#hia de echilibru realizeazăechilibru tatic$ are punctul de sprijin . situat între punctul deaplicaţie a forţei şi cel de aplicaţie a rezistenţei R%
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
17/41
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
18/41
P"r#hia de #radul al ,,-lea au p"r#hia deforţă ' are punctul de aplicaţie a rezistenţei între cel deaplicaţie a forţei , şi cel de sprijin S. 3istanţa de la / la .este mai mică dec(t de la la . aşadar este mai micdec(t / motiv pentru care putem amplifica forţa.
E&E'P(E:
ca p(rghie de gradul al 00-lea funcţionează piciorul Instrumentele medicale care au formă de pană
funcţionează ca p(rghii de gradul al 00-lea,depresorul
tobold pentru limbă atela
roaba spărgătorul de nuci pedala de
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
19/41
fr(nă.perforatorul v(sla etc!
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
20/41
. .
P"r#hia de #radul al ,,,-lea au p"r#hia de deplaare + are ' între ( şi S& utiliz(nd o forţă mare pentru a învinge o forţă mică în schimb deplaează mult punctul de aplicaţie al forţei rezitente!cet tip de p"r#hii ete cel mai înt"lnit în corpul
uman punctul de aplicaţie al forţei , (locul de inserarea muşchiului ) se află între punctul de sprijin S(articulaţia) şi punctul de aplicaţie a rezistenţei!
E&E'P(E antebraţul în fle&ie funcţionează ca o p(rghie de
gradul al 000-lea c(nd muşchii fle&ori se
contractă pentru a-l ridica
)ensetavaslalopata băţul undiţei etc!
.
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
21/41
.unt grupe de p(rghii acţionate de un singur muşchi!
E.emplu, falangele care au e&tensorii şi fle&orii comuni!
1a p(rghiile multiple suma rotaţiilor diverselor p(rghiiosoase mişcate de un singur muşchi este egală curotaţia pe care ar determina-o acest muşchiacţion(nd asupra unei singure p(rghii umane+mu%c"iul contract/ndu-se cu aceea%i lun$ime
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
22/41
Scripetele
+disc cilindric cu o scobitură sub formă
deşanţ care permite circularea unui cablu se poate roti în jurul unei a&e de simetrie fiind în echilibru indiferent%funcţionează ca o p(rghie de gradul 0!Scripetele simplu nu micşorează forţa, dar oferă
avantajul utilizării forţei într-o direcţie convenabilă!Scripetele compus – un scripete fi& şi unul sau mai mulţi
scripeţi mobili pe l(ngă avantajul direcţei convenabileoferă
şi avantajul reducerii forţei necesare învingerii unei anumiterezistenţe% funcţionează ca o p(rghie de gradul al 00-lea!
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
23/41
*alanul e#ponential4 un scripete fi# si un
numar n de scripeti mobiliE&
5vantaul mecanic56 7 Greutatea de ridicat8,orta depusa
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
24/41
2nchirur#ie şi ortopedie la reducerea fracturilor diafizei femurale şi ale gambei
asigură e&tensia continuă a piciorului p(nă la formarea calusului în scopul de a aşeza părţile fracturate una în prelungireaceleilalte.
9&tensia trebuie să fie continuă deoarece muşchii care nu sunt în contracţie permanentă ar face ca cele două segmente ale osuluifracturat să se suprapună parţial şi să împiedice refacerea osului
în formă normală!
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
25/41
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
26/41
orţele care duc la pierderea de
energie mecanică "disipative$ potfi împărţite în două categorii,
forţele de frecare
forţele de rezitenţă
'orţele de frecare iau naştere la
suprafaţa de contact dintrecorpuri solide si au sens opusmiscarii!
'orta de frecare tatica,
'orta de frecare cinetica,
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
27/41
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
28/41
- contine acid hialuronic"lubrifiaza si totodata hraneste cartilajul articular $
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
29/41
Subacţiunea unor forţe suficient de intense corpurilesolide suferă
modificări de formă şi dimensiune care pot fi
temporare "dispar o dată cu acţiunea forţei$ numite deformărielatice
permanente "se menţin şi după încetarea acţiunii forţei$ numite deformări
platice! (egea lui 1oo2e se refera la deformatia elastica suferita a) Alungire de un corp omo$en si izotrop
sub actiunea unei forte e#terioareb) omprimare
9fortul unitar (;) este
(Tensiune)
5lun$ire relativa (
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
30/41
Corpuri perfect elastice nu e#ista+ insa+ pana la anumite valoriale fortelor e#terioare+ deformatiile pot fi considerate elastice.Corpurile au o limită de elasticitate peste care deformarea
capătă o componentă plastică corpul nu mai revine laforma iniţială după încetarea acţiunii forţei deformatoare!
2ntre limita de elaticitate (>) şi limita de rupere 34) corpuldeformat reacţionează at(t prin forţe de frecare internă c(t şiprin forţe elastice deformarea devenind plastică!
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
31/41
'C 4 deformatia este proportionala cu efortul unitar
C> 4 deformatia nu mai este proportionala cu efortul dar nu seobserva deformatii remanente
>5 4 zona in care apar deformatii remanente 59 4 alun$irea creste mult mai mult decat solitarea e#terioara de aceea
se spune ca materialul sufera o curgere plastica (deformatie plastica)care este ireversibila. 93 4 alun$irea creste cu toate ca solicitarea e#terioara scade
adica materialul se apropie de limita de rupere (punctul 3).
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
32/41
9#ista tesuturi si or$ane care prezinta diverse proprietati
mecanice+ cu diferite $rade de rezistenta mecanica (rigiditate siduritate) sau de elasticitate+ in functie de rolul pe care il au in or$anism. Proprietatile mecanice de duritate sau elasticitate depind de
compozitia c"imica a structurii+ forma ei+ continutul in apa side alti factori.
Modulul lui Young, E + caracterizeaza rigiditatea unui corp (se refera la forta la care un corp rezista Ia extensie)Un material este cu at/t mai ri$id cu c/t modulul 9 are
valoare mai mare.
5ezistenta mecanica a unor structuri (schelet osos, dinti, etc) se datoreaza fie unor substante minerale cristaline.
Ex: hidroxiapatitul (sare anorganica ce contine fosfor si calciu) din oasesi dinti
fie unor substante organice (cheratina din unghii, par, etc)
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
33/41
Elasticitatea unor structuri or$anice este necesara la
asi$urarea unor functii importante precum respiratia, digestia, circulatia sanguina si a substantelor
necesare organismului etc. In $eneral+ proprietatile elastice se intalnesc la structurile moi
( piele, muschi, ase de sange etc.) si la cele care sunt implicate
in miscarea mecanica (tendoane, ligamente).
Elasticitatea unor structuri or$anice se datoreaza prezenteiunor substante macromoleculare in compozitia lor precum
Colagenul! piele, oase ("#$%&' din proteinelescheletului),tendoane, ase de sange etc
asigura o rezistenta crescuta la intinderea aselor scleroproteine
de sange sub actiunea presiunii hidrostatice, apare (in
principal) in compozitia organelor si tesuturilor care sufera
intinderi intermitente ( artere, trahee, aleole pulmonare,
Elastina!
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
34/41
piele, ase de sange (cu exceptia capilarelor) etc
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
35/41
eticulina!se intalneste in jurul fibrelor musculare, in maduaosoasa,splina, ase capilare, ficat, glande endocrine etc *umarul
fibrelor de reticulina scade treptat in timpul ietii, transformandu$se inmajoritate in fibre de colagen
Proprietatile elastice ale vaselor de san$e se datoreazamuschilor netezi si fibrelor de elastina si colagen.
Proportia diferita de fibre cu proprietati elastice care intrain alcatuirea peretilor vasculari+ tendoanelor+ pielii etc.confera proprietati elastice distincte pentru aceste structuri.
E fibrele elastice din peretii arterelor si din unele li$amentepot sa se alun$easca pana la ?+@ 4 1 ori in raport cu lun$imeainitiala.
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
36/41
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
37/41
Elasticitateaarteriala joaca un rolimportant in reologiasangeluideoarecetransformaregimul intermitent depropulsare a maseisanguine in regim continuude curgere
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
38/41
4olumulrelativ de5667 3starerela&ata
$rterele "transporta sange o!igenat $ ' au capacitate volumica mica dar pot rezista la diferente mari de presiune datorita elasticitatii " pe masura ce
presiunea arteriala creste, aria sectiunii transversale creste si ea$
(ezervor de preiuneVenele ' au capacitate volumica mare dar pot rezista doar la diferentede presiune mici "la presiune mica vena cava are o " elasticitate aparenta# deoarece aceasta apare datorita modificarii formei sectiunii transversale iar la
presiuni mari se observa ca volumul venei creste foarte putin – linia punctata$!
(ezervor de capacitate897 - circulatie sistemica "/01 vene& 231 artere :7arteriole si capilare$% ;7 - circulatia pulmonara :7 - cord
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
39/41
+atorita structurii comple&e a peretelui arterialmodulul lui 4oun#tranveral5 nu are o valoare contanta ci creste odata cupresiunea arteriala ceea ce face ca peretele vascular sa reziste cu atatmai bine la
tensiuni cu cat este mai intins $intervine si actiunea muschilor netezi $!6ia#rama teniune-razavenei
6ia#rama teniune-raza
arterei pentru diferite
intervale de varta
Varta
)eretele vasului de sange nu se supune legii lui
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
40/41
>aterialele prezintă la solicitările mecanice
deformatoare o rezistenţă care este funcţiede forma lor precum şi de natura
materialului!
'orma de tub a diafizei oaelor lun#i conferă
acestora o rezistenţă ma&imă la încovoiere şitorsiune pentru o greutate minimă a ţesutului
osos!
În epifiza oaselor lungi supuse unor solicitări mecanice de compresie substanţa osoasă este organizată sub forma unor lamele numitetrabecule, de forma unor o#ive cu faţa conve&ă spre e&tremităţi!
Rezistenta osoasa 7eutul oo este înpermanenţă reînnoit
-
8/16/2019 Cursul III 34slides
41/41
(material dinamic) oteoclatele fiindcelulele care se ocupa cu distru$erea
osoasa microscopica in timp ceoteoblatele se ocupa cu formareaosoasa!
*cest proces este foarte puternic înprimele trei decenii de viaţă păr(nd a fi
controlat cuprecădere de forţele ce acţionează asupraoaselor obţinându-se orientareaformaţiunilor trabeculare de-a lungultraiectoriilor pe care se exercită tensiuneamaximă Miscarea este
vitala.
>ineralizarea osoasă este
dirijata de catremetabolimul fofo-calcicdin organism!