Cursul 25
-
Upload
alisa-russu -
Category
Documents
-
view
48 -
download
2
description
Transcript of Cursul 25
Curs 25: Evaluarea:Definiții, obiective,
funcții
Catedra de Psihologie Clinică
Agendă
Delimitări terminologice
Definiri ale evaluării
Funcțiile evaluării
Obiectivele evaluării
Tipuri de evaluare
Evaluarea:Delimitări terminologice
Definiţie: Act de valorizare ce intervine în toate activitățile umane, se referă la sistemul de învățământ dar se află în relație strânsă cu mecanismele sistemului social, generând informații cu funcție autoreglatoare, pentru creșterea eficienței instruirii.
Poate fi concepută la două niveluri (Nicola, 1992) : Economic: eficiența – prin prisma raportului dintre
resursele materiale și financiare puse la dispoziție de către societate și rezultatele învățământului
Pedagogic: prin prisma raportului dintre obiectivele propuse și rezultatele obținute
Evaluarea:Delimitări terminologice
Eficiența învățământului:Interesează prin prisma obținerii rezultatelor
promovate de sistemul educațional: Aptitudini Atitudini Comportamente
Evaluarea:Delimitări terminologice Sensul termenului evaluare: are diverse conotații, criteriul lor fiind realitatea educațională la care se referă: evaluareaSistemului
A instituției de învățământ
A curriculumului
A profesorilor, a studenților
Scallon (1988): trei planuri de semnificație epistemică:
A concepe o procedură de evaluare A face practic o evaluare A exprima o evaluare
Evaluarea:Delimitări terminologice
Reluând o sugestie a lui H. Pieron, Gilbert de Landcheere (1971) precizează că evaluarea are întotdeauna un raport direct sau indirect cu progresul în extensie și calitate al învățării și definește:
Docimologia: știința care are drept obiect studiul sistematic al examenelor, sistemul de notare, comportamentul examinatorilor și examinaților
Docimantica: tehnica examenelor Doxologia: studiul sistematic al rolului pe care
evaluarea îl are în educația școlară
Evaluarea:Delimitări terminologice
Barbier (1985) face distincția între control și evaluare:
Controlul: derularea unui șir de operații ce generează informații asupra funcționării corecte a unei activități formative
Evaluarea: șir de operații ce au ca scop producerea unei judecăți axiologice asupra activității de formare:
Evaluarea implicită: judecata axiologică se explicitează doar prin efectele sale
Evaluarea spontană: judecata se explicitează doar prin enunțare și formulare
Evaluarea: Definiții
Stufflebeam et al. (1980): trei grupe de definiții pentru evaluare:
Evaluare = măsură: Avantaje: măsurare precisă, date tratate matematic Dezavantaje: abordare strict instrumentală, oarecare
inflexibilitate Evaluare = congruență:
Avantaje: se raportează la o acțiune puternic integrată în sistemul de învățământ, feedback imediat furnizând date asupra procesului și a produsului
Dezavantaje: rolul prea tehnic al evaluatorului, evaluarea se transformă într-o acțiune secvențială
Evaluare = judecare: Avantaje: concretizări practice ușoare, lărgirea variabilelor Dezavantaje: implicărutină, i se pot contesta fideliattea și
obiectivitatea
Evaluarea: Abordare diacronică
Prima perioadă (sf. Sec XIX – primele decenii sec. XX):
Mijloc primordial: testul Trecerea spre standardizare
A doua perioadă: perfecționarea seturilor de teste
A treia perioadă: Patronată de H. Pieron, părintele docimologiei Debutează în deceniul al treilea al sec. XX Încercarea de a descoperi elevul ca totalitate
Definiții: Docimologia
Studiul sistematic al examenelor Analiza științifică a:
Modurilor de notare Variabilelor implicate în notare Mijloacelor apte să asigure obiectivitatea evaluării
Are în vedere mai ales două funcții ale evaluării:
Certificarea: când nota trebuie să ateste nivelul de competență în raport cu un standard
Prognosticarea: mai ales în cadrul concursurilor
Definiții: evaluarea academică
Procesul prin care se obțin informațiile necesare în managementul studenților
Presupune stabilirea unui obiectiv clar și aprecierea rezultatelor:
Informații de rezultat: procentul reușitei studenților la probele de evaluare
Informații de referință: trebuie definite riguros, deoarece servesc drept etalon și condiționează aprecierea informațiilor de rezultat
Setul de caracteristici individuale de care trebuie să se țină cont atunci când evaluarea vizează compararea rezultatelor cu o normă, precum și raportarea lor la mijloacele variabile care ar putea să o explice sau să o clarifice
Evaluarea academică
Două momente distincte:Măsurarea rezultatelor:
Cuantificarea rezultatelor academice Implică o determinare obiectivă prin
concentrarea unor achizițiiAprecierea academică:
enunțarea unor judecăți de valoare conferirea unor semnificații rezultatelor
observabile sau măsurabile într-un cadru de referință axiologic
Evaluarea academică
Examenul: Evaluare de confirmare ce influențează
parcursul academic Presupune aprecierea rezultatelor sau a
competențelor achiziționate pe o anumită durată de timp
Concursul: Manifestarea competenței în confruntarea cu
ceilalți Pronunțat caracter selectiv Rol prognostic și de decizie în traseul ulterior al
candidatului
Importanța și funcțiile evaluării
Control al cunoștințelor Cale de perfecționare a învățământului Mijloc de delimitare, fixare și intervenție asupra
obiectivelor educaționale Scopul: perfecționarea procesului instructiv –
didacticSe pot stabili cel puțin trei funcții ale evaluării:
Verificarea sau identificarea achizițiilor informaționale Perfecționarea căilor de formare a cunoștințelor prin
identificarea celei mai facile căi de educație și instrucție
Recunoașterea socială a schimbărilor operate prin procesul de instrucție asupra indivizilor
Funcțiile evaluării
În funcție de obiectivele specifice ale evaluării, se pot descrie și alte funcții ale evaluării: Constatarea optimizării condițiilor de derulare a activității instrucționalePrognosticarea nevoilor viitoare ale factorului uman implicat în procesul instructivDecizie asupra poziției într-o ierarhie sau nivel de pregătireComunicare didactică în cadrul binomului profesor-studentInformarea societății asupra stadiului pregătirii tineretului academic
Obiectivele evaluării Conștientizarea relației obiective – rezultate Cu cât obiectivele sunt mai clare, cu atât
rezultatele sunt mai ușor de interpretat În evaluare nu se evaluează indivizii în
totalitatea personalității lor Obiectivele cognitive sunt cel mai bine
interpretate analitic O evaluare analitică poate fi, însă, inoperantă
pentru capacitatea de sinteză Evaluarea de tip prospectiv:
Evaluarea proiectului didactic Funcțiile evaluării se adaptează pe măsura
derulării procesului instrucțional
Exigențele evaluării
Extinderea evaluării de la verificarea și aprecierea rezultatelor la evaluarea procesului ce a dus la acele rezultate
Evaluarea complexă a conținutului, metodelor, obiectivelor învățământului
Diversificarea tehnicilor de evaluare Indicarea gradului de acuratețe a acestor
tehnici