8/21/2019 Cursul 2 - Tipologia informaţiei.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-2-tipologia-informatieipdf 1/5

CURSUL 2

TIPOLOGIA INFORMAŢIEI 

O activitate de succes presupune manipularea optimă a informaţiilor. Complexitateaactivităţilor economico-sociale, salturile spectaculoase ale tehnologiei de culegere, transmitere,

stocare şi prelucrare a informaţiei, revoluţiile înregistrate în domeniul telecomunicaţiilor şi atehnicilor media a generat o diversificare fără precedent a naturii informaţiilor, concomitent cu ocreştere exponenţială a volumului acesteia. Din varietatea de criterii posibile de utilizat la clasificareainformaţiei, vom insista  asupra câtorva criterii, relevante pentru tehnologia informaţiei. Acestecriterii sunt: forma informaţiei, natura informaţiei, suportul informaţiei şi sursele informaţiei1.

a)  Forma informaţiei Din punct de vedere al formei concrete pe care o îmbracă informaţia pe un suport tehnic,

aceasta se prezintă sub următoarele forme: analogică, digitală. 1)  Forma analogică  a informaţiei, constă în reprezentarea pe suportul tehnic a

fenomenelor fizice, imagini fixe, sunete şi imagini în mişcare aşa cum sunt ele percepute de dispozitivele tehnice de înregistrare, fără conversie sau codificare aacestora. Exemple de reprezentare analogică a informaţiei: 

 

înregistrarea mesajelor  şi a altor informaţii sonore pe banda magnetică sau casetamagnetică cu ajutorul echipamentelor audio (magnetofon, casetofon, compact-disk,telefon) precum şi a dispozitivelor de captare a sunetului (microfon); 

  înregistrarea imaginilor  unor documente sau filmarea unor activităţi, operaţii şi procese prin folosirea echipamentelor analogice pentru imagine şi sunet(videorecorder, cameră de luat vederi). 

2)  Forma digitală  a informaţiei se prezintă pe suportul tehnic ca o succesiune de valori binare, ordonate după un cod şi se realizează, fie pornind de la fenomenul real, fie de laforma analogică a acestuia. În ambele cazuri are loc o codificare numerică, o evaluarecantitativă şi o cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezentării.

Conversia informaţiei analogice în formă digitală se face cu ajutorul unorechipamente specializate de conversie, care  pot funcţiona independent sau sunt perifericeincluse în configuraţia calculatorului. Forma digitală a informaţiei faţă de forma analogică are următoarele avantaje esenţiale: 

 înaltă fidelitate a înregistrării, memorării şi transmiterii informaţiei; 

  posibilitatea folosirii  în sistemele informatice (cu toate avantajele ce decurg din aceasta:

viteza de transfer, capacitatea mare de memorare, regăsirea selectivă şi rapidă a informaţieimemorate);

  costul relativ redus al informaţiei memorate, procesate şi communicate în formă digitală. 

Forma sub care se memorează şi se prelucrează informaţia în sistemele informatice moderne

este forma digitală ceea ce explică, în acelaşi timp, necesitatea convertirii informaţiei analogice îninformaţie digitală şi valorificarea acesteia fie direct în formă digitală, fie după convertirea sa dinforma analogică. 

1 Pand A., Ionescu B., Mareş V.,  Birotica, Ed. ALL, 1994, pag. 5.

8/21/2019 Cursul 2 - Tipologia informaţiei.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-2-tipologia-informatieipdf 2/5

 b)  Natura informaţiei Informaţia se prezintă sub următoarele clase: 

1)  sub formă de date: numerice, alfabetice, sau numerice, participă la o gamă largă deoperaţii aritmetice, matematice sau logice cu largă aplicabilitate în activitatea economică, statistică,administraţie, cercetare, proiectare, etc. 

2) sub formă de texte organizate sub formă de documente, pagini, paragrafe, fraze, cuvinte şi

caractere destinate a fi prelucrate cu programe adecvate de editare şi tehnoredactare a textelor,control gramatical şi semantic al cuvintelor, punerii în formă şi apoi în pagină a textului redactat. 3) sub formă de documente grafice  (imagini fixe) destinate perceperii vizuale de către

factorul uman prin afişarea pe monitorul calculatorului electronic, scrierea lor la imprimantă sau ladispozitivul de realizare desene (plotter), microfotografiere etc. Un document grafic poate conţinedate sub formă de rapoarte şi situaţii, texte explicative, reprezentări grafice, desene, schiţe tehnice,imagini fotografiate etc.

4)  sub formă de secvenţe audio  generate de vocea umană, fenomene din realitate,instrumente muzicale sau sintetizatoare electronice de voce şi acustice. 

5) sub formă de secvenţe video  de natură animată sau film, captate de dispozitivespecializate (camere de luat vederi) sau generate de programe de grafică bi sai tridimensională.

Aceste sunt de cele mai multe ori însoţite de informaţie sonoră: voce sau sunet. Sistemele informatice moderne utilizează, prin excelenţă, toate cele cinci categorii deinformaţii, ultimele două constituind obiectul tehnologiilor multimedia. 

c)  Suportul fizic de informaţie 

Din acest punct de vedere distingem:1)  inf ormaţie aflată pe suporturi tehnice de informaţii, grupate la rândul lor în: 

  suporturi magnetice  din categoria cărora amintim: banda magnetică, caseta magnetică,discul magnetic, discul flexibil, cartela magnetică. Informaţia se memorează prin variaţiacâmpurilor magnetice.

  Suporturi cu citire optică a informaţiei, în această categorie intrând discurile optice (CD-ROM, WORD, CD-R, CD-PROM, DVD-RAM, etc.) şi magneto-optice (discuri MO).

Informaţia digitală este citită optic cu dispozitive laser iar memorarea se face sub formă de„pit-uri”. Raza laser este reflectată de suprafaţa discului când nu există pit (ridicătură) şi nueste reflectată când întâlneşte un pit. 

Informaţia memorată pe suporturile tehnice este înregistrată şi citită numai cu ajutorul unordispozitive tehnice de citire/scriere cum sunt: dispozitivele periferice de citire şi scriere pe suporturimagnetice, unităţile de lectură optică a discurilor. 2)  informaţie aflată pe suporturi grafice de informaţii, care, după natura suportului se împart în: 

 suporturi opace  realizate din hârtie, cum sunt: documentele clasice sau tradiţionale,documentele informatice şi birotice obţinute la imprimantă, documentele realizate cu ajutorulmesei de desen tip plotter. În locul hârtiei se poate utiliza însă, o gamă largă de înlocuitorisintetici cu caracteristici şi calităţi grafice asemănătoare sau superioare hârtiei, toate având

menirea de a fi citite sau consultate vizual  de către om, ori multiplicate prin mijloacetipografice sau de fotocopiere (tip xerox etc.).

  suporturi transparente realizate din peliculă fotografică, peliculă film, microfilm, celită etc.Acest gen de suport este destinat lecturii numai după opreraţia  de mărire a imaginiiînregistrate. Atât suporturile opace cât şi cele transparente sunt destinate, în principal,utilizării lor direct de către om dar aceasta nu exclude posibilitatea folosirii lor ca sursă deinformaţii pentru prelucrări tehnice ulterioare. 

8/21/2019 Cursul 2 - Tipologia informaţiei.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-2-tipologia-informatieipdf 3/5

d)  Sursa informaţiei Informaţia de marketing ce urmează a fi prelucrată în sistemele informatice se grupează în

funcţie de1:

1)  Modul de prezentare

   Informaţii primare  recoltate din surse originare prin metode şi tehnici specifice, în formă

 brută, aşa cum sunt întâlnite în documentele în care sunt înregistrate sau în forma în care acestea sunt

 prezentate de purtătorul de informaţie. 

 

 Informaţii secundare  sunt cele care au suferit anterior o anumită prelucrare în vedereautilizării lor în alte scopuri decât cele vizate de cercetările de marketing. Sunt surse bogate,dominante, se referă la perioade trecute şi au fost obţinute cu ocazia altor cercetări. 

2)  Locul în care se întâlnesc: 

 

Surse interne   constituite din purtătorii informaţiilor, localizate în cadrul structuriiorganizatorice a întreprinderii. Cele mai utilizate sunt evidenţele statistice şi contabile, documentelecare sunt întocmite ori care circulă în cadrul diferitelor procese economice (facturi, bonuri etc.); o

valoroasă sursă internă o constituie personalul de specialitate, purtător al unor informaţii deosebit devariate referitoare la numeroase aspecte ale activităţii întreprinderii.  

Sursele externe   sunt constituite din purtătorii informaţiilor emise direct de componentele

mediului extern în cadrul sistemului lor de comunicaţie (publicitate şi alte forme de promovare,oferte de contracte, publicarea unor bilanţuri) sau din publicaţiile editate de organisme specializate

în culegerea şi prelucrarea unor astfel de informaţii (statistici naţionale şi internaţionale, buletine deinformare realizate de institute de cercetări, de organisme bancare şi financiare, informaţiicommunicate de instituţii specializate în statistici etc.) 

3)  Frecvenţa informaţiilor emise putând fi: 

  Permanente   –  culese şi prelucrate sistematic online, în timp real sau la perioade foarte mici; 

 

Periodice   –   generate la intervale de timp regulate sau sezoniere, cu ocazia unor cercetări periodice;

 

Ocazionale  obţinute cu ocazia unor evenimente nerepetitive sau fiind cu caracter organizat. 

1 Balaure V.(coordonator)  Marketing , Ed. Uranus, 2000, pag. 501.

8/21/2019 Cursul 2 - Tipologia informaţiei.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-2-tipologia-informatieipdf 4/5

PROCESE INFORMAŢIONALE 

Utilizarea pe scară largă a informaţiei şi a tehnologiei informaţiei, a condus la existenţa uneilargi game de prelucrări automate a informaţiei generând chiar, o tipologie a acestor proceseinformaţionale.

În raport cu natura lor specifică, informaţiile se prelucrează diferit, identificându-se

următoarele tipuri de procese informaţionale: a)  Prelucrarea datelor  se caracterizează prin tratarea informaţiei numerice, după reguli

matematice şi logice, şi este larg răspândită în activităţile care solicită un mare volum decalcule, situaţii şi rapoarte (economie, management, statistică, cercetare, proiectare etc.).Prelucrarea datelor se realizează în mod diferit în funcţie de modul de organizare a datelor încolecţiile de date (nivel de organizare, structură, tip şi operaţiile efectuate asupra structurii),astfel:

  datele organizate sub forma fişierelor de date  se prelucrează cu ajutorul unor

 programe de firmă, denumite interpretoare sau compilatoare care diferă în funcţie delimbajul de programare pentru care acestea sunt elaborate: PASCAL, C, FORTRAN,

COBOL, ALGOL, PL/I, APL, BASIC, ADA, etc.

 

datele organizate sub forma bazelor de date sunt exploatate cu ajutorul unor pachetede programe denumite sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD) dintre care celemai răspândite sunt: dBASE IV, FOXPRO, PARADOX, ORACLE, ACCESS,SYBASE, INFORMIX, PROGRESS, DB2, etc.

  date organizate sub forma foilor de calcul tabelar (editoare de tabele, spreasheet) se

 prelucrează, fie folosind softuri specializate cum sunt procesoarele de tabele: LOTUS1-2-3, EXCEL, QUATRO, fie folosind funcţiile de prelucrare a tabelelor din cardul pachetelor de programe cu posibilităţi integrate de tratare a informaţiei (texte, tabele, baze de date, grafică etc.) cum sunt sistemele WORKS, FRAMEWORK, OPENACCESS etc.

Din punct de vedere informatic prelucrarea datelor organizate sub forma foilor decalcul tabelar prezintă un interes deosebit, datorită uşurinţei cu care pot fi utilizate procesoarele de tabele, a prezentării sub formă grafică a datelor din tabele cât şi asimplităţii integrării prelucrării datelor cu prelucrarea de text în cadrul foii de calculsau a lucrului cu baza de date

 b)  Prelucrarea textelor reprezintă un ansamblu de operaţii specifice lucrului cu texte. Obiectul

 prelucrării este textul, structurat în documente, pagini, paragrafe, fraze şi cuvinte. Este supusunor operaţii vizând forma caracterelor şi mărimea acestora, forma şi mărimea paginii, modulde aşezare a textului în pagină. Prelucrarea textelor presupune, de asemenea, operaţiilingvistice, cum sunt, despărţirea automată a cuvintelor în silabe, controlul gramatical, lexicalşi ortografic al textului analizat. Se asigură generarea de hipertext şi hiperlegături, captarea şi

 prelucrar ea imaginilor şi obiectelor, generarea şi prelucrarea tabelelor, a desenelor grafice, procesarea ecuaţiilor, gestiunea documentelor etc. În urma acestor operaţii rezultă undocument de tip text care poate fi consultat prin afişare pe ecran, imprimat pe hâr tie sau

microfilm în vederea arhivării. Prelucrarea textelor se realizează, fie cu programe specializate cum sunt procesoarele

de text: WORDSTAR, WORD, WORDPERFECT, AMIPRO, fie cu componente pentru

tratare text ale unor sisteme de programe având altă destinaţie principală, spre exemplueditorul de texte al sistemului grafic de operare WINDOWS, editoarele de texte ale procesoarelor de tabele şi ale sistemelor integrate (WORKS). 

8/21/2019 Cursul 2 - Tipologia informaţiei.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-2-tipologia-informatieipdf 5/5

c) 

Prelucrarea documentelor  reprezintă un mod de utilizare modern şi eficient a tehnologiei

informaţiei în vederea receptării, memorării şi prelucrării grafice a imaginilor conţinute îndocumente. Un document grafic poate conţine informaţii provenite din surse diverse: situaţiişi rapoarte rezultate din prelucrarea datelor, documente obţinute în urma prelucrării textelor,tabelelor, şi reprezentărilor grafice realizate cu un procesor de tabele, sciţe şi desene tehnice,grafică bidimensională sau tridimensională realizată cu ajutorul unor programe speciale de

grafică, desene alb-negru sau color, simboluri grafice la alegerea utilizatorului, imagini şifotografii scanate etc.

Procesarea informaţiei vizuale, organizate sub forma documentelor grafice serealizează de către programe specializate pentru prelucrarea documentelor (PAGE MAKER,QUARK XPRESS, COREL DRAW, AUTOCAD, PUBLISH IT, VENTURA PUBLISHER)

sau de către funcţii specializate ale procesoarelor de texte sau tabele (WORD,WORDPERFECT, LOTUS 1-2-3, EXCEL, WORKS). Documentele astfel prelucrate se

memorează pe suporturi tehnice de date având o anumită organizare, pentru a putea fi apoiuşor regăsite, consultate la terminal, imprimate pe hârtie sau microfilm, comunicate ladistanţă sau introduse într -un nou proces de prelucrare grafică 

d) 

Prelucrarea sunetului  îmbracă forme foarte variate, de la vocea umană (mesaje, convorbiritelefonice, întâlniri, conferinţe) la sunete obţinute prin sinteză electronică, sunete naturale sausunete muzicale. Aceste multiple izvoare de informaţie sonoră sau auditivă, perceputăanalogic şi convertită în formă digitală cu ajutorul unor echipamente şi programe specializateîn tratarea informaţiei sonore (sistem SOUND BLASTER), cuplat la orice calculator personal. Se realizează în acest mod o interfaţă acustică a sistemului informatic cu sitemeleaudio analogice uzuale (casetofon, magnetofon, compact-disk etc.) precum şi cu dispozitivelede comunicaţie acustică de genul: telefon, interfon etc. 

e)  Prelucrarea de imagini video  (imagini în mişcare) completează gama de posibilităţi mediautilizate pe scară din ce în ce mai largă în tehnologiile TIME (Telecomunicaţii, Informatică,tehnologiile Media şi Divertisment). Informaţia vizuală dinamică este rezultatul afişării şi

 perceperii unui număr de imagini succesive pe unitatea de timp (minimum 25 de imagini pesecundă) generând  la privitorul uman senzaţia vizuală de mişcare. Sursele de informaţievideo (imagini în mişcare) sunt diverse: realitatea, surprinsă cu tehnică de filmat (cameră deluat vederi alb-negru sau color), imagini transmise (analogic sau digital) prin sistemele decomunicaţii video de natură profesională precum şi imagini (animaţie profesională, filme despecialitate) realizate pe calculator cu ajutorul unor dispozitive fizice şi logice. În mod curent prelucrarea informaţiei vizuale este însoţită şi de prelucrarea informaţiei sonore, după cumimaginea este însoţită de sunet sau voce umană.