Curs+Radiologie
Click here to load reader
Transcript of Curs+Radiologie
Introducere în radiologia toracelui
http://www.med-ed.virginia.edu/courses/rad/cxr/index.html
POZIȚIONAREA
oexaminarea standard a toracelui consta în efectuarea a două incidențe: posteo-anterioară (PA) și laterală (profil).
oradiografiile obținute vor fi interpretate împreună.
oexaminarea radiografiei PA este văzută ca și cum pacientul ar sta în fața noastră cu partea lui dreaptă în stânga noastră.
opacientul este așezat pe partea stângă în incidența laterală.
odacă avem radiografii anterioare, ele se vor examina comparativ cu cele noi.
ocând interpretăm o radiografie toracică trebuie examinate ambele incidente, PA si profil, asezate in aceasta ordine de la stanga la dreapta
ocând avem și radiografii anterioare acestea vor fi puse în ordine de la stânga la dreapta: cea veche-incidență PA, cea nouă-incidența PA, cea nouă-incidența laterala, cea veche-incidență laterală
INCIDENȚA LATERALĂo incidența laterală este obținută prin așezarea pacientului cu partea stângă a toracelui
în fața casetei. o astfel este diminuat efectul de marire a siluetei cordului
ocoastele drepte (indicate cu săgeți roșii) sunt mai mari datorită efectului de marire și sunt proiectate de obicei posterior celor stângi dacă pacientul a fost examinat in poziție laterală corectă.
oacest lucru poate fi foarte folositor in cazul in care există un revărsat pleural care se vede doar in incidenta laterală.
odiafragmul stâng este de obicei mai jos situat decat cel drept. ode asemenea, din moment ce inima se află în principal pe hemidiafragmul stâng, pe incidenta
laterală silueta cordului depășește porțiunea anterioară a hemidiafragmului stâng, pe cand porțiunea anterioară a hemidiafragmului drept ramane vizibilă.
ose observa cum diafragmul drept (săgeata rosie) se continuă anterior, în timp de diafragmul stâng (săgeata neagră) dispare datorita siluetei cardiace.
ode asemenea, se poate abserva cum diafragmul drept, la nivelul săgeților albastre, trece de coastele stângi mai mici și se termina la nivelul coastelor drepte mai mari si situate mai posterior.
POZIȚIONAREA Postero-anterior vs. Antero-posterior
incidența PA se obține cu pacientul in fața casetei și tubul cu radiații la o distanța de 1,8 m. această distanță diminuează efectul razei de divergență și mărire a structurilor apropiate de
tubul aparatului.
Incidență AP, decubit dorsal; tubul aparatului se află la 1 m față de
pacient
Incidență PA; tubul aparatului se află la 1,8m față de pacient
În incidența AP se observa mărirea cordului și largirea mediastinului. Cand este posibil pacientul trebuie examinat în poziție verticală și incidență PA. Incidența AP este mai putin folositoare și ar trebui rezervata pacienților foarte bolnavi care nu pot sta în picioare.
Incidență PAIncidență AP
în imaginile de mai jos, la examinarea în incidență antero-posterioară (AP) - se observa că toracele apare diferit fată de incidența PA.
silueta cardiacă este marită deoarece este situată anterior. vasele pulmonare sunt de asemnea modificate cand pacientul este examinat în
decubit dorsal.
POZIȚIA ÎN DECUBIT LATERAL
pacienții pot fi examinați și in decubit lateral. această pozițe poate fi utila pentru a pune in evidenta volumul revărsatului pleural și a
demonstra dacă acesta este mobil sau nu. putem de asemenea observa hemitoracele neafectat pentru a confirma un pneumotorax la un
pacient care nu a putut fi examinat in picioare. de asemenea, plămânul afectat ar trebui să fie mai dens ca urmare a atelectaziei datorita
presiunii suplimentare a mediastinului. în caz contrar sugereaza retenția aerului (air trapping).
TEHNICA ADECVATĂ
pacientul trebuie examinat in inspir profund. diafragmul ar trebui sa se situeze la nivelul arcului posterior al coastelor 8-10 sau la nivelul
arcului anterior ale coastelor 5-6 într-un inspir corect.
un pacient poate avea un torace anormal dacă filmul este făcut în expir. în prima imagine, pierderea arcului drept a siluetei cordului ne poate sugera un
posibil diagnostic de pneumonie; totuși, pacientul a executat un inspir slab. la repetarea examenului cu o inspirație îmbunătățită, arcul drept este normal.
EXPUNEREA
oun grad adecvat de expunere a pacientului la radiații este necesar pentru un film bun. ope un film executat corect în incidență PA, corpii vertebrali toracali sunt abia vizibili în
dreptul cordului iar detaliile nu pot fi observate de obicei. oexpunerea este suficientă dacă structurile bronho-vasculare pot fi văzute prin transparența
cordului.
oîn incidența laterală, putem verifica dacă expunerea și inspirul sunt corecte urmarind daca coloana vertebrală apare mai închisă la culoare pe măsură ce ne deplasăm caudal.
oacest lucru este datorită faptului că există mai mult aer in lobii inferiori ai plămânului și a peretelui toracic mai subțire.
osternul se distinge ca fiind pozitionat la margine, iar posterior se vor vedea două rânduri de arcuri costale.
Radiografie subexpusă Radiografie supraexpusă
ROTAȚIA
pacientul să fie lipit de caseta filmului. dacă există o rotație a pacientului, mediastinul poate părea anormal. se poate stabili rotația observând cele două capete ale claviculelor și urmarind dacă aceastea
sunt la distanță egală față de procesul spinos al corpului vertebrei toracice.
ope radiografia rotată, pliurile pielii pot fi gresit interpretate drept un pneumotorax sub tensiune (săgețile albastre).
ode remarcat proziția oblica a capetelor claviculelor (săgețile roșii) și procesul spinos
OPACITATEA
Masă vs. Infiltrat
în ambele cazuri există o opacitate in lobul superior stang. în cazul din stanga, opacitatea este cel mai bine descrisă ca fiind o masă, deoarece
este bine definită. cazul din dreapta prezintă o opacitate slab definita, sugerând o pneumonie.
LOCALIZAREA MASEI
Intraparenchimatosa vs. pleurala vs. extrapleurala
CT,A = intraparenchimatos B = pleuralC = extrapleural
CT-masa, cel mai probabil pleurala (sageata rosie); revarsat pleural posterior
CT-distrugere osoasa , masa extrapleurala
LOBII SI SCIZURILEpe radiografia toracica incidenta PA, scizura orizontala separa lobul mijlociu drept de lobul
superior drept iar uneori nu este foarte bine vizibila. pe partea stanga nu exista scizura orizontala. scizurile oblice in incidenta PA nu sunt foarte vizibile de obicei deoarece ele sunt privite oblic.daca exista lichid la nivelul scizurii, acesta apare ca o opacitate in partea de jos a marginii
laterale.
Scizura orizontala dreapta (A) si marginile inferioare (B) ale scizurilor oblice bilaterale.
Marginea superioara a scizurilor
oblice (B) bilateral.
oambii plamani sunt suprapusi, luati separat, plamanul stang are o singura fisura oblica
oplamanul drept are ambele fisuri, oblica si orizontala
Revarsat pleural extins la nivelul scizurii
Mediastinul si plamanii
oradiologul trebuie sa cunoasca structurile care formeaza marginile mediastinului si lobii plamanului care formeaza marginea plamanului de-a lungul mediastinului si a peretelui toracic.
odaca o opacitate sau “conturul” unei pneumonii se suprapun peste o parte a plamanului sau margine a mediastinului, radiologul trebuie sa distinga ce portiune a plamanului sau ce formatiune a mediastinului sunt implicate.
ovom urmări marginea plamânului de jur împrejur încercând să localizăm cărei structuri mediastinale sau lob al plămânului îi corespunde marginea respectivă
Arborele bronsic
o comparand desenul de mai jos cu o radiografie, putem observa ca bronhia principala este vizibila daca ne uitam atent.
A=Bronhie principala dreaptaB=Bronhie lobara superioara dreapta
B1=Bronhie segmentara apicalaB2= Bronhie segmentara posterioaraB3= Bronhie segmentara anterioaraC=Bronhie intermediaraD=Bronhie lobara mijlocie dreaptaD4= Bronhie segmentara lateralaD5= Bronhie segmentara medialaE= Bronhie lobara inferioara dreaptaE6= Bronhie segmentara apicalaE7= Bronhie segmentara bazala medialaE8= Bronhie segmentara bazala anterioaraE9= Bronhie segmentara bazala lateralaE10= Bronhie segmentara bazala posterioara
F=Bronhie principala stangaG= Bronhie lobara superioara stanga
G1= Bronhie segmentara apicalaG2= Bronhie segmentara posterioaraG3= Bronhie segmentara anterioaraH=LingulaH4= Bronhie segmentara lingulara superioaraH5= Bronhie segmentara lingulara inferioaraI= Bronhie lobara inferioara stangaI6= Bronhie segmentara apicalaI7= Bronhie segmentara bazala medialaI8= Bronhie segmentara bazala anterioaraI9= Bronhie segmentara bazala lateralaI10= Bronhie segmentara bazala posterioara
VASELE PULMONARE
oaceste elemente sunt prezente pe fiecare radiografie dar de obicei ele nu pot fi recunoscute.ocunoașterea locației acestora va fi utilă înțelegerii anatomiei pe radiografia toracică și CT toracic.
desenul schematic de mai jos ajută la identificarea mai ușoară a acestor elemente. cu exceptia lobului superior drept, venele pulmonare sunt în general anterior arterelor
pulmonare.
A = bronhia segmentară apicalăB = bronhia segmentară posterioarăC = bronhia segmentară anterioarăD = bronhia intermediaraE = trunchiul anteriorF = carinaG = artera pulmonara principală dreaptăH = artera pulmonara principală stângăI = artera pulmonară inferioară dreaptăJ = vena pulmonară superioară dreaptăK = bronhia lobară mijlocie dreaptăL = bronhia lobară inferioară dreaptăM = vena pulmonară inferioară dreaptăN = atriul stângO = vena pulmonară superioară stângăP = bronhia segmentară apicoposterioarăQ = bronhia lobară superioară stangăR = bronhia lingularăS = artera pulmonară inferioară stângăT = vena pulmonară inferioară dreaptă
de observat cum artera pulmonară stângă trece peste bronhia stângă principală pentru a cobori posterior de aceasta, în timp ce artera pulmonară dreaptă trece pe după aorta ascendentă
CT-artera pulmonară stângă CT-artera pulmonară dreaptă
CUM SĂ CITIM O RADIOGRAFIE
Lumina interioară adecvată, se vor examina imaginile în ordine
Datele pacientului: nume, istoric, vârstă, sex, filme anterioare
Tehnica: incidență AP/PA, expunerea, rotația, pozitia verticală sau orizontală
Traheea: centrată sau deviată, calibru, masă
Plămânii: umbre sau transparențe anormale
Vasele pulmonare: mărirea arterelor sau venelor
Hiluri: mase sau limfanedopatii
Cordul: cardiomegalie? (IC > 2:1), configurația cordului
Conturul mediastinal: lățime, masă?
Pleura: revărsat, îngroșare, calcificare
Oase: leziuni sau fracturi
Țesuturi moi: nu ratați o mastectomie
DEPISTAREA ANOMALIILOR
oeste mai indicat să facem o căutare țintită a unei radiografii toracice decât să ne uităm pur și simplu la film.
oun lucru anormal nu ne va sări în ochiocel mai indicat este sa cautam anomaliile dupa un plan bine stabilitoprivirea trebuie să cerceteze toate zonele filmului urmărind plămânii, mediastinul și uitându-ne
din nou cu atenție în zonele in care știm că sa pot face ușor greșeli precum la nivelul coloanei vertebrale pe radiografia de profil și la nivelul apexului in incidența PA
Uitați-vă fix la X-ul din centru și încercați să citiți literele din colțurile filmului, veți constata că nu pot fi citite decât daca ne uitam direct la ele
Tehnica de citire a unui film
SEMNE
Semnul siluetei
este unul din cele mai utile semne in radiologia toracică
a fost descris de Dr. Ben Felson
semnul siluetei constă în dispariția sau pierderea
acesteia la nivelul plamânului/țesuturilor moi, lucru cauzat de
o masă ori fluid.
spre exemplu, daca o opacitate intratoracica este în
contact anatomic, cu marginea cordului, atunci opacitatea va
obscura acea margine.
la nivelul cordului, semnul siluetei poate fi cauzat de o
opacitate in lobul mijlociu drept, lingula, segment anterior al
lobului superior, aspectul inferior al scizurii oblice, mediastin
anterior și partea anterioară a cavitații pleurale.
acest lucru contrasteaza cu o opacitate în cavitatea
pleurală posterioară, mediastinul posterior, a lobilor inferiori
ce poate determina o suprapunere și nu o obliterare a
marginii cordului.
prin urmare, atat prezența cât și absența semnului
siluetei este utilă în localizarea patologiei.
Arcul inferior drept al cordului este situat în afara siluetei, acest lucru este cauzat de o pneumonie a lobului mijlociu drept
Bronhograma aericaoo bronhograma aerica apare ca un contur tubular a caii respiratorii vizibila datorită umplerii alveolelor din
apropiere de catre un fluid sau exsudate inflamatorii.
ocele șase cauze de bronhogramă aerică sunt:
oConsolidarea pulmonară
oEdem pulmonar
oAtelectazie pulmonara nonobstructiva
oBoală interstițială severa
oNeoplasm
oExpir normal
oîn imaginile alaturate se poate
observa un edem pulmonar
bilateral al lobului inferior
oalveolele sunt pline cu fluid
facând bronhiile vizibile
oimaginea din dreapta sus, este
o imagine de detaliu a
hemitoracelui drept, sagețile roșii
indicând o bronhograma aerica
proeminentă
oimaginea CT din dreapta jos,
evidențiază și mai clar
bronhograma aerica
un alt exemplu de bronhograma aerica în ambele incidențe, PA și profil
NODULUL PULMONAR SOLITARnodulul pulmonar solitar poate fi total inofensiv sau poate avea potențial neoplazicdupă identificarea lui, primul pas in examinare este de a compara filmul cu radiografiile anterioare, dacă
acestea existaun nodul care nu și-a modificat deloc asptectul pe o perioada de 2 ani este apoape sigur benigndacă nodulul este complet calcificat sau calcificat doar central, este considerat benignnodulii cu calcificări neregulate sau in afara centrului, sunt considerați suspecți și vor necesita un PET scan
sau biopsiefilmul trebuie examinat atent deoarece pot fi prezenți mai multi noduli, lucru care orienteaza diagnosticul in
altă direcție dacă nodulul este nedeterminat, după ce am luat in considerare filmele anterioare și calcificarea, următorul
pas este efectuarea unui CT și a unei biopsii.
Nodul pulmonar solitar la nivelul lobului superior stâng
Neoplasm pulmonar al lobului drept inferior
Nodul solitar în lobul stâng superior
ATELECTAZIA
Reprezintă colapsul sau expansiunea incompletă a plămânului sau a unei parți a acestuia.
Este frecvent intalnita pe radiografia toracica.
Cel mai frecvent este produsă de o leziune endobronșică precum un dop de mucus sau o
tumoră, cauzată de catre o compresie extrisecă centrală, de către o masă precum ganglionii
limfatici, sau de catre o compresie periferica (revărsat pleural).
Un tip neobișnuit de atelectazie este cel cicatriceal, care este secundar cicatricilor,
tuberculozei sau statusului post iradiere.
Atelectazia este aproape intotdeauna asociată cu o densitate liniară crescută pe radiografia
toracică. Densitatea este asociată cu pierderea de volum. Apexul are tendința de a se situa la
nivelul hilului. Unele semne indirecte a pierderii de volum sunt agolmerarea vasculară,
modificarea traheei, mediastinului, până la colaps.
ATELECTAZIA
Poate exista hiperinflație compensatorie a lobilor adiacenți sau ascensionare hilară
(colapsul lobului superior) sau deprimare hilară (colapsul lobului inferior). Colapsul segmentar
și subsegmentar poate avea aspect linear, curb sau de opacitate sub formă de pană. Este frecvent
asociat la pacienți in post-operator, cei cu hepatosplenomegalie masivă sau ascita.
De observat pierderea arcului
inferior drept a siluetei cordului
datorită unei atelactazii parțiale a
lobului mijlociu drept.
Atelectazia este de obicei, dar
nu intotdeauna, un semn benign,
cauzată în cazul de față, de o masă
endobronșică în lobul mijlociu
drept.
Atelactazie de formă rontunda, plamanul devine lipit de peretele toracic, pe o arie de
inflamație precendetă. Plamânul se rotește in sus cauzând această opacitate.
ATELECTAZIA PLAMANULUI STANG
Lobul superior stâng
datorită faptului ca plamanul stâng are doi lobi și o singura scizură,
atelectazia lobului superior stang prezintă o imagine diferita de cea a lobului
superior drept
astfel predomină o schimbare anterioară a lobului superior in colapsul
acestuia cu pierderea marginii superioare stangi a siluetei cordului.
lobul inferior fiind mai mare va migra catre superior și posterior de lobul
superior pentru a ocupa locul liber (de lipsa lobului mijociu)
pe masură ce lobul inferior se extinde, arterele acestuia se deplaseaza
superior.
bronhia principala stângă se rotește și ea căpătând o poziție aproape
orizontală.
Atelectazia lobului superior stâng în urma lobectomiei lobului
superior drept
Colapsul lobului superior stâng, prin obstrucția de către un carcinom
bronhogenic .
Transparența dintre mediastin și colapsul lobului superior stâng este cauzată
de către hiperexpansiunea segmentului superior a lobului inferior stâng.
Lobul inferior stâng
Atelectazia lobului inferior drept sau stâng prezintă un aspect similar.
Silueta hemidiafragmului corespunzător, aglomerarea de vase și bronhogramele aerice sunt
cateodată văzute, și silueta aortei descendente este văzută pe partea stângă
De reținut că aceste elemente sunt nespecifice, adeseori fiind întâlnite și în cazurile de
consolidare
Colapsul substanțial al lobului inferior va apare de obicei ca o opacitate triunghiulară situată
postero-medial opus mediastinului.
Atelectazia lobului inferior stâng urmată de rezoluție parțială
Atelectazia lobului inferior stâng
De observat ascensionarea hemidiafragmului stâng
ATELECTAZIA PLĂMÂNULUI DREPTLobul drept superior
oatelectazia la acest nivel este usor de detectat pe masură ce lobul migrează către apex și
mediastin.
oscizura orizontală este ascensionată și marginea inferioară a lobului colapsat este bine
delimitată de un arc curb cu concavitate inferioară ce pleacă de la nivelul hilului catre apex
odatorită hiperaerării reactive a lobului inferior, artera acestuia va fi, de obicei, dispusă
superior pe o vedere frontală
De remarcat ascensionarea scizurii
orizontale cauzată de atelectazia
lobului superior drept
Lobul mijlociu dreptatelectazia la acest nivel poate cauza schimbări minime pe o radiogradie toracică frontală (PA)
atelectazia lobului mijlociu drept poate fi dificil de detectat pe o radiografie toracică de incidență AP
marginea dreaptă a inimii nu poate fi identificată pe un film de incidență AP
cheia depistării ei este identificarea pierderii marginii drepte a siluetei cardiace.
colapsul lobului mijlociu drept este de obicei mai vizibil pe radiografia de profil.
opacitatea crescută in apropierea porțiunii orizontală și celei inferioare a fisurii oblice, are aspectul de pană cu vârful la hil
ca și alte cazuri de atelectazie, acest colaps al lobului mijlociu drept poate fi confundat cu o pneumonie.
Lobul drept inferiorosilueta hemidiafragmului drept și o densitate triunghiulară postero-medială sunt semnele
comune ale atelectaziei lobului interior drept
oaceasta poate fi diferențiată de atelectazia lobului mijlociu prin persistența arcului inferior drept dat de silueta cordului.
de remarcat întinderea vaselor lobului superior drept hiperexpandat în atelectazia lobului drept inferior
hilul drept este de asemenea deplasat inferior.
EDEMUL PULMONAR
Sunt două tipuri principale de edem pulmonar:
o unul este edemul pulmonar cardiogen cauzat de creșterea presiunii hidrostatice a
capilarelor pulmonare
o celălalt este definit edem pulmonar noncardiogen, fiind cauzat fie de alterarea
permeabilității membranei capilarelor sau de scăderea presiunii oncotice plasmatice
Pe radiografia toracică, edemul pulmonar poate arăta:
o cefalizarea vaselor pulmonare
o patern-ul ”aripi de liliac”
o liniile Kerley B sau liniile septale
o îngroșare peribronșică
o umbre neuniforme cu bronhograme aerice
o cardiomegalie
Edemul inferior unilateral a zonei miliare și lobare, sunt considerate pattern-uri atipice
edemului pulmonar cardiogen
Pattern-uri neobișnuite ale edemului pot fi intalnite la pacienții cu BPOC care au
predominant emfizem al lobului superior
Edem pulmonar – cefalizare venelor pulmonare, nediferențierea marginilor
vasculare, cardiomegalie.
Edem pulmonar fulminant datorită insuficientei cardiace congestive, se observă
pattern-ul ”aripi de liliac”
Ambele radiografii sunt de la același pacient, cea din stânga arată un edem pulmonar difuz cu
pierderea ambelor hemidiafragme și a siluetei cardiace; cea din dreapta este facută două zile mai
târziu după o rezoluție parțială a edemului.
INSUFICIENȚA CARDIACĂ CONGESTIVĂ
Este una dintre cele mai comune anomalii evaluate pe radiografia toracica
Apare atunci când cordul nu reușește să mențină un debit adecvat
Poate progresa către hipertensiune venoasă pulmonară și edem pulmonar cu
scurgere de fluid în intersițiu, alveole sau spațiul pleural
Primul semn care apare pe radiografia toracică este cardiomegalia, definită ca
creșterea indexului cardio-toracic (>50%).
În vascularizatia pulmonara a unui torace normal, venele pulmonare inferioare
sunt mai mari decat cele superioare datorită gravității; la un pacient cu insuficiența
cardiacă congestivă, presiunea capilară pulmonară crește până la valori de 12-
18mmHG, iar venele din partea superioară se dilată fiind egale sau mai mari in
dimensiune, termen denumit cefalizare.
INSUFICIENȚA CARDIACĂ CONGESTIVĂ
Prin creșterea presiunii pulmonare (18-24mmHg) apare edemul interstițial și
liniile Kerley
Creșterea peste acest nivel a presiunii capilare pulmonare corespunde edemului
alveolar, adesea sub aspectul clasic de ”aripi de liliac”
Revărsatul pleural este deasemenea des întâlnit
Radiografia toracica este importanta in evaluarea pacientilor cu insuficiență
cardiacă congestiva pentru a urmări evoluția edemului pulmonar și a evalua răspunsul
la tratament.
Insuficiență cardiacă congestivă severă: cardiomegalie, edem
alveolar și margini vasculare slab definite.
Insuficiență cardiacă congestivă: insuficiență ventriculară stângă,
cardiomegalie (index cardio-toracic >50%), linii Kerley B
o Radiografii ale aceluiasi pacient, in stânga edem pulmonar sever ca urmare a
insuficienței cardiace congestive, în dreapta aspectul radiologic după o
îmbunătățire semnificativă.
Liniile Kerley B o sunt linii orizontale mai mici de 2cm lungime, de obicei la periferia zonelor inferioareo cauzele de apariție a liniilor Kerley B sunt:
edemul pulmonar limfangită carcinomatoasă și limfom malign pneumonia virală și micoplasmica fibroză interstițială pulmonară pneumoconioză sarcoidoză
o ele pot fi semne trecătoare pe radiografia toracică a unui pacient cu sau fără insificiență cardiacă
Insuficiența cardiacă congestivă cu edem interstițial; linii Kerley B la periferia hemitoracelui dreapt.
EDEMUL PULMONAR “NEAR DROWNING”
radiografia poate fi normală, în special la copii, dacă laringospasmul (reflexul de scufundare) este prezent
în caz contrar pattern-ul ”aripi de liliac” a edemului pulmonar este prezentpot apărea complicații date de sindromul acut de detresă respiratorie
Radiografie incidența PA a unui pacient resuscitat după înec
PNEUMONIA
Alveolele sunt umplute cu bacterii sau alte microorganisme și puroi
Alte cauze de umplere a alveolelor care nu sunt vizibile pe radiografia
toracica sunt lichide (inflamație), celule (cancer), proteine (proteinoză
aleveolară) și sânge (hemoragie pulmonară)
Nu este asociată cu pierdere de volum
Este cauzată de bacterii, virusuri, micoplasme și fungi
Pe radiografie se gasesc: opacitați alveolare, consolidare lobară sau
opacitați interstițiale; există de obicei o suprapunere considerabilă
Dat fiind faptul ca leziunile din pneumonie sunt fără pierdere de volum,
se deosebesc de o masă prin faptul că acestea sunt mult mai bine definite,
pneumonia putând avea asociat un revărsat parapneumonic.
Caracteristici radiologice ale diferitelor tipuri de pneumonie
Pneumonia lobară – pneumonia pneumococică clasică, intregul lob este consolidat și bronhogramele
aerice sunt obișnuite.
Pneumonia lobulară – adesea stafilococică, multifocală, neuniformă, uneori fără bronhograme
aerice
Pneumonia interstițială – virală sau micoplasmatică; aceasta din urmă începe perihilar și devine
confluentă și/sau neuniformă pe măsură ce boala progresează, fără bronhograme aerice.
Pneumonia de aspirație – urmează fluxul gravitațional al conținutului aspirat; alterarea stării de
conștiență, post anestezie, comune la alcoolicii debilitați, demenți.
Infecții pulmonare difuze – comunitare (Mycoplasma, se remite spontan); nosocomiale
(Pseudomonas, rată ridicată a mortațității, opacități neregulate, cavitați, nodular rău definit); gazde
imunocompromise (bacterii, fungi, Pneumocystis carinii).
FACTORII MAJORI DE DIFERENȚIERE ÎNTRE ATELECTAZIE ȘI PNEUMONIE
normal sau volum mărit
fără modificări, sau daca sunt prezente - consolidare contralaterala
procesul alveolar nu este centrat la hil
pierdere de volum
modificări ipsilaterale asociate
apexul la hil
ATELECTAZIE PNEUMONIE
bronhograme aerice pot fi prezente în ambele
Pneumonie lobul drept mijlociu - de observat marginile imprecis delimitate,
bronhogramele aerice și lipsa arcului inferior drept a siluetei cardicace
Radiografie incidență PA și profil; Pneumonie, lobul superior drept
Infiltrate bilaterale și bronhograme
aerice cu distribuție perihilară,
cordul este de dimensiuni normale,
liniile Kerley B nu sunt prezente.
Toate aceste elemente sunt tipice
pneumoniei cu Pneumocystis carinii
care este cea mai întâlnită infecție
oportunistă amenințătoare de viață
în HIV.
TUBERCULOZA
Tuberculoza primară reprezintă primoinfecția cu Mycobacterium tuberculosis.
Tuberculoza secundară este o reactivare a primoinfecției sau o continuare a
acesteia.
Radiologic tuberculoza este reprezentată de:
oconsolidare;
oadenopatie;
orevărsat pleural
Caracteristicile radiologice ale tuberculozei post-primare sunt:
ocavitație
ofibroză
ocalcificare nodală
opete de material cazeos
Acestea se gasesc cel mai frecvent în segmentele posterioare ale lobilor superiori și
în segmentele superioare ale lobilor inferiori
Tuberculoza endobronșică implică peretele unei bronhii majore, printre
complicații numărându-se stenoza cicatriceală și obstrucția.
Radiografie toracică
incidență PA a unui vechi
pacient cu TB.
Se observă fibroza,
cavitație și calcificare, în
special la nivelul lobului
superior stâng
Adenopatie paratraheală
dreaptă și hilară stângă
Striații linerare parenchimatoase
extinse la ambele apexuri, asociate cu
retracția ambelor hiluri, elemente
caracteristice fibrozei bilaterale a
lobilor superiori
Tuberculoză miliară – multipli noduli mici diseminați pe toată suprafața ambilor plămâni
Radiografie toracică PA, opacități
alveolare bilaterale neuniforme cu zone de
cavitație în lobii superiori
Acelasi pacient, 9 luni mai târziu, opacități
lineare și subțierea peretelui cavernei
datorită procesului de vindecare
Radiografie toracică, incidență PA, infiltrate și caverne bilaterale ale
lobilor superiori
HEMORAGIA PULMONARĂ
are aspect asemănător penumoniei, edemului pulmonar, afecțiuni la care sunt
prezente opacități, adesea însoțite de bronhograme aerice.
este cauzată de:
traumatisme;
afecțiuni hemoragipare;
altitudine mare;
stenoza mitrală.
sângele pătrunde în bronhii și în cele din urmă ajunge în alveole;
se remarcă prin faptul că poate disparea mult mai repede decât alte desități
alveolare cum ar fi pneumonia.
Radiografie toracică PA și profil
o hemoragie la nivelul lobului drept superior
o de remarcat revarsatul pericardic consistent în hemitoracele stâng.
EMBOLISMUL PULMONAR (EP)
nu este neobisnuit in cadrul pacienților spitalizați
sursa primara sunt trombii din venele profunde ale membrelor
inferioare
aproximativ 10% din embolismele pulmonare devin infarcte
pulmonare, insa multi pacienti mor din cauza EP, fara ca acesta sa fie
diagnosticat.
scopul principal al unei radiografii toracice in cazurile suspecte de EP
este de a elimina alte diagnostice ca și cauză a dispneei sau hipoxiei.
majoritatea radiografiilor pulmonare efectuate pacientilor cu EP sunt
normale.
semne a prezentei EP sunt:
o semnul Westermark (oligemie in zona afectata);
o dimensiune crescuta a unui hil (cauzata de coliziunea trombilor);
o atelectazie cu ascensionarea hemidiafragmului sau densitati lineare sau in
forma de disc;
o revărsat pleural;
o consolidare;
o semnul Hampton (opacitate rotunda).
in cazul infarctelor pulmonare, principala trasatura radiologică este
consolidarea multifocala la baza pleurei din zona inferioara a plamanilor.
alte cateva metode importante sunt utilizate în investigarea unui posibil EP.
Aceste sunt: ultrasonografia venoasă, scanare ventilație/perfuzie, arteriograma
pulmonara si angiograma CT (CTA).
daca radiografia unui pacient cu hipoxie este normala
trebuie luat in considerare EP
Semnul Hampton (opacitate bine delimintată la nivelul lobului inferior
stâng) la pacientii cu embolie pulmonara; în mod obisnuit, la un pacient
cu EP radiografia este normala
CT toracic, embol pulmonar de
dimensiuni mari.
REVĂRSATUL PLEURAL
Cauzele obișnuite de revărsat pleural sunt:
insuficiență cardiacă congestică;
infecții (parapneumonice);
traumatisme;
tumori;
boli autoimune;
insuficiență renală.
Pe o radiografie cu pacientul în poziție verticală, un revărsat va cauza
rotunjirea laterala a sinusului costofrenic, iar dacă este în cantitate mare se
extinde si posterior;
Uneori, are loc o depresiune a hemidiafragmului implicat;
Pentru a detecta un revărsat este necesar aproximativ 200ml de fluid pe
radiografia de incidența PA și aproximativ 75ml fluid pe cea de profil;
Revărsatele mari, în special cele unilaterale, sunt mult mai probabil cauzate
de un proces malign decât cele mici.
Pe radiografia executata in pozitie dorsală, un revărsat pleural va
apărea ca o opacitate gradată, mai densa catre bază. Vasele pot fi văzute de
obicei prin opacitatea revărsatului pleural. De asemenea, revărsatul pleural
poate acoperi țesutul pulmonar, îngroșa scizurile, iar daca este in cantitate
mare poate acoperi cu lichid apexul.
O radiografie realizata in decubit lateral poate fi utilă pentru a confirma
un revarsat pleural la pacientii țintuiți la pat, lichidul acumulându-se de
partea afectată (cu excepția pleureziei inchistate). Astăzi, ultrasonografia este
de asemenea o cheie în componența diagnosticului. Ea este folosită și pentru a
ghida puncția diagnostică a revărsatului pleural în cantitate mică.
Radiografie toracică PA și profil
revărsat pleural bilateral
se observă pensarea unghiurilor costofrenice
Radiografie toracică PA; revărsat pleural la nivelul
hemitoracelui drept
Imagini CT, în cea din stânga se observa un revărsat pleural in cantitate mare infectat –
empiem; în comparație cu un abces intrapulmonar în cea din dreapta
Radiografie toracică PA
revărsat pleural inchistat
la nivelul hemitoracelui drept;
se observă marginea
medială ascuțită, bine definită
și o margine laterală
indistinctibilă;
Radiografie incidență PA și profil; se observă două opacități bine definite la nivelul
lobului mijlociu si inferior drept. Ele reprezintă o pleurezie inchistata la nivelul
scizurilor orizontală și oblică a plamanului drept
Radiografie incidență PA în decubit dorsal; Lichidul pleural, de obicei,
se prezintă ca o creştere a densităţii în hemitoracele afectat.
MASTECTOMIA
tesuturile moi trebuiesc examinate cu atenție
la un pacient cu mastectomie, cele două hemitorace au densități diferite
la observarea unei mastectomii ar trebui sa examinam mai atent sistemul osos si pulmonar
pentru detectarea eventualelor metastaze
Radiografie incidența PA și profil la un pacient postmastectomie stângă; o acest caz arată importanța examinarii cu atenție a țesuturilor moi; o la prima vedere se poate spune că asimetria intre densitațile celor două hemitorace este cauzată de
un revărsat pleural; o la o examinare mai atentă se constată ca asimetria este dată de înlăturarea sânului stâng
Reprezintă pătrunderea aerului la nivelul cavității pleurale
Pneumotoraxul spontan apare în afara oricărui traumatism, unele din cauze
fiind:
oAstmul
oBPOC
oInfectiile pulmonare
oNeoplasmul
oSdr. Marfan
oFumatul cocainei
Cele mai frecvente cauze de pneumotorax sunt cele iatrogene cauzate în timpul
operațiilor chirurgicale sau a cateterizării venoase (jugulare sau subclavii).
PNEUMOTORAXUL
Traumatismele, precum accidentele rutiere, sunt de asemnea o cauză
importantă
În pneumotoraxul sub tensiune, aerul care pătrunde in cavitatea pleurală
este blocat în timpul expirului printr-un mecanism de tip supapă (pneumotorax
cu supapă); acest lucru duce la acumularea aerului și implicit la creșterea
presiunii intratoracice, până la colapsul plămânului și deplasarea mediastinului
de partea opusă; dacă continuă, poate fi compromisă întoarcerea venoasă a
cordului și chiar moartea.
Pe radiografia toracica, în pneumotorax, apare o hipertransparență fără
desen pulmonar, cu colabarea plămânului care este net conturat de o linie fină ce
reprezintă pleura viscerală;
Cel mai probabil aceste semne se văd la nivelul apexurilor;
Pneumotoraxul este cel mai bine pus in evidență pe radiografia efectuată în
expir;
Este mai greu de depistat pe radiografiile executate in decubit dorsal,
deoarece aerul se ridică la nivelul parții medii a plămânului, acest lucru putând fi
văzut ca o hipertransparență de-a lungul mediastinului;
Hidropenumotoraxul reprezintă prezența aerului si a fluidului la nivelul
cavității pleurale; este caracterizat de o imagine hidro-aerică pe o radiografie
in decubit dorsal sau verticala, la un pacient cu pneumotorax
Cateva din cauzele hidropneumotoraxului sunt:
o traumatisme;
o toracenteza;
o intervenții chirurgicale;
o ruptură de esofag;
o emfizem
o Pneumotorax sub tensiune
drept, se observă o transparență
de-a lungul parții drepte a
mediastinului și deplasarea
acestuia spre stânga.
o Aceasta este o urgență
medicală; imposibilitatea de a
interveni rapid pentru scăderea
presiunilor intrapleurale poate
determina scăderea intoarcerii
venoase și poate duce la decesul
pacientului.
În imagine se observă un pneumotorax pe o radiografie executată
în decubit dorsal, de remarcat poziția medială a aerului.
În cele trei radiografii se poate observa un
hidropneumotorax in 3 incidente diferite (PA
decubit lateral drept, PA și profil).
Se observă o imagine hidro-aerică la nivelul
hemitoracelui drept
Marginea dreptă a plămânului abia se poate observa pe radiografia executată în
inspir; pneumotoraxul devine evident pe radiografia executată în expir.
Radiografie toracică, incidență PA
Radiografie toracică, incidență PA
oPleura viscerală este separată
de cea parietală de aer care ocupă
astfel spațiul din cavitatea pleurală.
oPleura viscerală nu trebuie
confundată cu umbrele date de
pliurile pielii care apar de obicei pe
radiografiile executate in decubit
dorsal sau la pacienții obezi.
oPlămânii apar normali, situație
cunoscută sub numele de
pneumotorax spontan primar.
Acesta apare de obicei la tinerii de
sex masculin.
oAcest aspect face distincția
între pneumotoraxul secudar, care
apare pe un plămân afectat (ex.
BPOC).
FIBROZA PULMONARĂ INTERSTIȚIALĂ
Fibroza pulmonară intersițială difuză are multiple cauze, cele mai frecvente fiind:
o idiopatice (>50%)
o boli vasculare de colagen
o agenți citotoxici și nitrofurantoin
o pneumoconioze
o radiații
o sarcoidoza
Din punct de vedere clinic pacienții se prezintă cu dispnee progresivă de efort și
tuse neproductivă;
Radiologic, fibroza pulmonara interstițială este asociată cu opacități în ”sticlă
mată” în stadiile incipiente, urmând ca apoi să apară pierderea volumului cu opacități
liniare bilaterale și plămânul în ”fagure de miere”
Dacă nu este efectuat un transplant de plămân, prognosticul este nefavorabil,
datorită insuficienței pulmonare care apare în 3-6 ani de la diagnostic.
Fibroza pulmonară interstițială
Fibroza pulmonară idiopatică.
o plămâni micșorați de volum cu opacități reticulare bilaterale
Fibroza pulmonară postiradiere a
lobului drept superior.
opierdere de volum a
hemitoracelui drept datorită
lobectomiei lobului mijlociu și
inferior drept;
oinfiltratele din zona superioară
sunt datorită fibrozei postiradiere
iar marginea ascuțită delimitează
limitele plămânului protejat în
timpul radioterapiei.
EMFIZEMUL PULMONAR
Emfizemul presupune o pierdere a reculului elastic al plămânului cu distrucția
patului capilar și a septurilor alveolare;
Cel mai des este cauzat de către fumat și mai rar de către deficitul de α1
antitripsină;
Dintre caracteristicile funcționale amintim scăredea VEMS-ului și a capacității
de difuziune;
De obicei, pe radiografia toracică se observă hiperinflație difuză cu aplatizarea
diafragmelor, spațiul retrosternal mărit, bula de emfizem (hipertransparență cu
pereți foarte subțiri -0,5mm- rotundă sau ovalară și contur net, regulat), dilatarea
arterei pulmonare și hipertrofia ventriculului drept (datorită hipoxiei cronice)
cunoscute sub denumirea de cord pulmonar;
Hiperinflația și bula de emfizem sunt cei mai buni predictori radiologici ai
emfizemului;
Semnele radiologice sunt slab corelate cu testele funcționale pulmonare;
La fumătorii cu emfizem, zonele superioare ale plămânilor sunt de obicei mai
afectate decât lobii inferiori. Acest lucru este invers la pacientii cu deficit de α1
antitripsină, la care lobii inferiori sunt cei mai afectați;
Bronșita cronica apare de obicei la pacienții cu emfizem și este asociată cu
subțierea peretelui bronșiilor.
Radiografie toracică incidență PA și profil – Emfizem pulmonar, se obsevă
aplatizarea diafragmelor si o hiperinflație semnificativă demonstrată prin
vizualizarea celui de-al 11-lea rând de coaste posterioare.
TRAUMATISME – FRACTURILE COSTALE
oFracturile costale se prezintă sub forma unei discontinuități a conturului coastei,
linia de fractură putând fi vizibilă;
oO fractură costală poate să nu fie vizibilă pe o radiografie toracică; ele pot
apărea pe radiografiile toracice efectuate pentru evaluarea unui pneumotorax;
oÎn mod obișnuit pentru evaluarea coastelor, se examinează mai întâi arcurile
posterioare, apoi cele anterioare, terminând prin examinarea porțiunilor laterale a
fiecărei coaste; dacă se observă o anomalie se va examina coasta în ansamblul ei;
oFracturile la nivelul primelor 3 coaste sunt asociate cu un risc crescut de injurie a
aortei datorită forței excesive necesară producerii acestora;
oFracturile ultimelor 3 coaste pot fi asociate cu leziuni ale ficatului și splinei;
oFracturile multiple bilaterale în diverse stadii de vindecare sunt asociate la copii
cu abuzul acestora sau abuzul de alcool.
Radiografie toracică incidență PA și profil, fractură la nivelul
coastei a 9-a dreaptă, fără prezența pneumotoraxului.
Radiografie toracică, incidență PA, multiple fracturi costale stângi
MASE MEDIASTINALE ANTERIOARE
Masele mediastinale anterioare sunt date de:
limfadenopatii;
tumori ale timusului;
teratoame;
masă tiroidiană;
anevrism de aortă;
chist pericardic;
grăsime epicardică.
De obicei, pentru diagnosticul de certitudine este necesar un CT sau o
aspirație pe ac fin;
Limfom cu celule T
Radiografie toracică, incidență PA și profil, de observat faptul că hilul se poate vedea
prin transparența masei, fapt ce arată ca masa nu este hilară.
Pe profil nu se vede nimic patologic posterior de aceasta.
Secțiuni CT toracic, masă situată în mediastinul anterior (la nivelul săgeților) la
nivelul aortei pulmonare – timom.
Radiografie toracică, incidență
PA, Timom malign
masă mediastinală
stângă superioară de mari
dimensiuni cu multiple mase
pleurale drepte, încadrând
hemitoracele drept;
masele pleurale multiple
sunt caracteristice
timoamelor maligne.
Masă mediastinală anterioară - limfom
oîn radiografia toracica PA se observă o masă adiacentă marginii stângi a codului; de asemnea
exsistă și o hiperinflație a ambelor câmpuri pulmonare, sugerând o obstrucție a căilor aeriene.
omarginea dreptă a cordului este obscură, indicând o masă anterioară mediastinală, ca si cum
cordul ar fi o structură mediastinală anterioară;
oCT-ul toracic confirmă faptul că exsistă o masă în mediastinul anterior care compresează
traheea inferioară, bronhia principală și artera pulmonară dreaptă;
MASE MEDIASTINALE MIJLOCII
Cauza principala a maselor mediastinale mijlocii este limfadenopatia datorată
metastazelor sau tumorii primare;
Alte cauze includ:
hernia hiatală;
anevrismul aortic;
masă tiroidiană;
chistul de duplicație;
chistul bronhogenic.
Radiografie toracica PA și profil
masă deasupra arcului aortic, situată posterior de aortă, dar suprapusă peste
marginea superioară a aortei;
un CT a fost efectuat pentru investigații suplimentare.
CT-ul toracic a arătat faptul că
masa este posterior de aortă, cu
margini fine, de densitate mica,
fiind asociată cu esofagul – chist de
duplicație esofagiană
Radiografie toracica PA și profil, aortografie – anevrism aortic
Radiografie toracica PA
opacitate cu nivel hidro-aeric la nivelul mediastinului inferior
este caracteristica herniei hiatale datorită poziției sale pe linia mediană cu stomacul care
herniază prin hiatusul esofagian
de semenea, camera cu aer a stomacului nu se observă la locul uzual;
în cazurile incerte se poate efectua un tranzit baritat sau un CT cu substanță de contrast
MASE MEDIASTINALE POSTERIOARE
Diagnosticul diferențial include:
neoplasmul;
limfadenopatia;
anevrismul aortic;
mase adiacente pleurei sau plămânului;
chistul neuro-enteric sau menigocelul lateral;
hematopoieza extramedulară.
MASE MEDIASTINALE POSTERIOARE
Radiografie toracică PA
masă la nivelul marginii
pleurale supero-mediale a
plămânului drept;
mediastinul anterior se termină
la nivelul claviculelor;
orice anomalie la nivelul
apexului toracelui este situată cel mai
probabil posterior.
Proiecția masei este mai sus de
claviculă, prin urmare, nu este o structură
anterioară;
RMN-ul arată că masa este
extrapleurală și asociată cu nervii spinali;
Este un schwanom, o tumoră benignă a
tecii nervului.
MASE PLEURALE ȘI EXTRAPLEURALE
oDiagnosticul diferențial al maselor pleurale include:
metastaze (în special adenocarcinomul și timomul malign);
revărsate pleurale închistate (pseudotumori);
mezoteliomul malign;
plăci pleurale în azbestoză;
limfomul.
oDiagnosticul diferențial al maselor extrapleurale include:
tumori costale;
infecții costale (inclusiv infecțiile fungice ale peretelui toracic);
neurofibromul sau schwanomul (pot eroda coasta, dar nu o distrug);
lipomul
MASE PLEURALE ȘI EXTRAPLEURALE
oCeea ce poate determina dacă o masă crește din interiorul plămânului sau
din afara lui, o margine oblică cu țesutul pulmonar indică că acel proces este
pleural sau extrapleural;
oDiferențierea maselor pleurale de cele extrapleurale poate fi dificilă;
oDacă centrul leziunii se află în interiorul peretelui toracic, cel mai probabil
procesul este pleural;
oDistrucția coastei indică implicare extrapleurală și posibil originea masei.
Lateral film of an intraparenchymal mass. Note acute margins like "A" in the diagram on the right. Both "B" and "C" have oblique margins. "B" demonstrates a pleural mass while "C" is an extrapleural chest wall mass.
REVĂRSATUL PERICARDIC
Revărsatul pericardic produce o lărgire a siluetei cardiace care este adesea
de formă globulară (diametrul transvers disproporțional crescut).
Radiografiile seriate pot fi utile diagnosticului în special când sunt observate
schimbări rapide ale mărimii siluetei cardiace;
Sunt necesari aproximativ 400-500ml de lichid pericardic pentru a fi
detectată o schimbare a mărimii siluetei cordului pe o radiografie toracică PA;
Diagnosticul de certitudine poate fi pus de ecocardiografie sau CT; acesta
poate fi critic, deoarece revărsatul pericardic acut poate duce la tamponadă
cardiacă și o scădere a umplerii cordului;
Dacă apare postoperator, poate fi un semn de sângerare, necesitând
reintervenție.
Radiografie toracică PA
la un pacient cu revărsat
pericardic.
Radiografie toracică, profil și detaliu.
revărsat pericardic, se observă grăsime mediastinală anterioară (săgețile
albastre) și grăsime epicardică (săgețile roșii) separate de o bandă de țesut moale.
PNEUMOMEDIASTINUL
oÎn pneumomedistin găsim: hipertransparență lineară verticală, de-a lungul
mediastinului care se extinde și la nivelul gâtului și ascensionarea pleurei parietale de-
a lungul limitelor mediastinului
oCauzele comune de pneumomediastin includ:
astmul;
intervențiile chirurgicale (complicații postoperatorii);
lezarea traumatica a arborelui traheobronșic;
schimbări bruște a presiunii intratoracice (vomă, tuse, parturiție);
ruptura de esofag;
barotrauma.
oPneumomediastinul trebuie diferențiat de pneumopericard si pneumotorax; în
pneumopericard, aerul poate fi prezent la nivelul cordului, dar nu si la nivelul gâtului.
Radiografie toracică PA
se observa prezența aerului la nivelul mediastinului și țesutului subcutanat din
zona gâtului;
aerul mediastinal poate proveni de la pierderea integritații plămânului, căilor
aeriene principale sau a esofagului.
CT toracic - prezența aerului în mediastin (săgețile roșii) și emfizem subcutanat
(săgețile galbene).
HERNIA DIAFRAGMATICĂ
Pe radiografia toracică se pot observa trei tipuri de hernie diafragmatică:
de departe, cea mai comuna este hernia hiatală – în care stomacul alunecă
prin hiatusul esofagian în torace;
hernia Bochdalek care apare datorită unei slăbiri a diafragmului și de
obicei este pe partea stângă și posterior;
hernia Morgagni care apare median;
Radiografie toracică PA – hernie hiatală, se obervă o imagine hidroaerică
posterior de cord and lateral of hiatal hernia.
ADENOPATIA HILARĂ
oMarirea ganglionilor limfatici din hilul pulmonar poate fi o descoperire
importantă care stă la baza unei patologii.
oDiagnosticul diferențial etiologic poate fi împărțit în 3 categorii diferite:
INFLAMAȚIE
sarcoidoză
silicoză
ADENOPATIA HILARĂ
Un lucru important care trebuie ținut minte este că datorită faptului că arterele pulmonare
trec prin aceiași zonă, mărirea acestor vase poate fin confundată cu o adenopatie hilară;
În mod tipic, limfadenopatia are un aspect mai neregulat, în timp ce mărirea arterelor
pulmonare are un aspect mai fin / regulat;
În imaginile de mai jos, în cea din stânga se poate observa conturul bine delimitat, regulat,
caracteristic măririi arterelor pulmonare; în dreapta se observa multiple opacități neregulate,
caracteristice adenopatii hilare.
CANCERUL PULMONAR
oTipul de celulă a tumorii maligne primare pulmonare poate fi adesea deosebit prin
modelul de creștere, aspect și locație.
oReferitor la decesele provocate de cancer, cel pulmonar cauzează cele mai multe
decese în lume decât orice alt tip de cancer.
oCea mai folosita stadializare în cancerului pulmonar, altul decat cel cu celule mici,
este stadializarea TNM
oCea mai bună șansă de vindecare o are rezecția tumorii; totuși, s-a constatat că nu toți
pacienții cu cancer pulmonar au beneficii de pe urma chirurgiei datorită comorbiditaților
asociate precum emfizemul sau bolile cardiovasculare.
CANCERUL PULMONAR
Cancerele pulmonare sunt nerezecabile odată ce au progresat către unul din urmatoarele stagii
TNM:
T4 – invazia mediastinului, cordului, vaselor mari, traheei, esofagului, corpilor
vertebrali sau carinei; asocierea cu pleurezia sau pericardita malignă; prezența nodulilor
tumorali sateliți în același lob cu tumora primară.
N3 – metastaeze ganglionare mediastinale sau hilare controlaterale, sau afectarea
homolaterală sau controlaterală a ganglionilor limfatici scaleni sau supraclaviculari.
M1 – metastaze la distanță prezente
CT toracic – aspectul spiculat a unui cancer pulmonar
Cele șase tipuri principale de carcinoame pulmonare cu aspect tipic sunt:
oadenocarcinomul – (35-50%) periferic, cu incidența mare de metastazare
timpurie
ocu celule scuamoase – (30%) central, cu implicare hilară, cavitația este obișnuită,
creștere lentă
ocu celule mici - (15-20%) central, cavitația este rară, adesea trăsătura dominantă
este prezența maselor mediastinale și hilare, creștere rapidă și metastazare precoce.
ocu celule mari – (10-15%) periferic, dimensiuni mari, cavitația este prezentă
obronhoveolar – (3%) periferic, aspect rotunjit, infiltrat asemănător celui din
pneumonie (bronhograme aerice), ocazional multifocal
ocarcinoid – (mai puțin de 1%) tipic se prezintă sub forma unei leziuni
endobronșice bine definită; metastazele ganglionare ale ficatului si creierului se pot
intensifica dens.
Radiografie toracică PA
carcinom cu celule scuamoase la
nivelul lobului inferior drept
se observă cavitația,
caracteristică acestui tip de
cancer.
Radiografie toracică PA – carcinomoopacitate densă la nivelul lobului superior stâng asociată cu distrucția coastelor
anterioare stângi doi și trei.
Radiografie toracică PA și CT toracicope radiografie se observă multipli noduli pulmonari, bilaterali, de mărimi diferite,
care se vad mai bine pe CToacest aspect este tipic metastazelor pulmonareopredominanța bazală a nodulilor este datorită vascularizației mai bogate a bazelor
plămânilorometastazele pulmonare pot fi secundare cancerului de sân, colon, rect și rinichi