CURS_NOU_1

69
7/21/2019 CURS_NOU_1 http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 1/69 MEDICINA CONDIŢIILOR EXTREME Prof. Univ. Dr. Marian MACRI

description

7

Transcript of CURS_NOU_1

Page 1: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 1/69

MEDICINA CONDIŢIILOREXTREME

Prof. Univ. Dr. Marian MACRI

Page 2: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 2/69

Hipoxia

Page 3: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 3/69

Page 4: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 4/69

Page 5: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 5/69

Plamanul este tras de gravitatie. Desi zicplamanul nu se deplaseaza modicarile au

loc la nivel parenc!imatos. Unitatile apicale functioneaza cam tottimpul desc!is asa incat au o ventilatiemai mica.

In declivitate unitatile posterioare suntmai "ine ventilate dar diferenta e maimica.

Page 6: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 6/69

Arterele pulmonare sunt stransasociate cu caile aeriene

respectand segmentarea acestora. Aceasta ditri"utie pro"a"il

augumenteaza raspunsul

vasoconstrictor pulmonar !ipoxic

Page 7: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 7/69

Circulatia pulmonara are un regimde #oasa presiune aa pulmonare

ind mai aproape de venelesistemice decat de aa. sistemice.

Page 8: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 8/69

$angele e mai in%uentat degravitatie decat tesutul pulmonar.

Daca sistemic &A sistolica sigradientul venos compenseazaacest lucru in circulatia

pulmonara sangele este la milagravitatiei.

Page 9: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 9/69

Presiunile medii pulmonare suntsistolica '(mmHg diastolica )

mmHg. Perfuzia apicala e minimacorespunzator cu ventilatia.

*a efort perfuzia creste uniform

pe tot teritoriul pulmonarreducand efectele.

Page 10: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 10/69

Page 11: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 11/69

Page 12: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 12/69

Arterele pulmonare raspund directla !ipoxie atentie la cea alveolara

nu la cea arteriala. Rolul functional e pro"a"il de a

izola ariile pulmonare "olnave.

Page 13: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 13/69

In modelele experimentale ovasoconstictie semnicativa incepe de

la ,- mm Hg presiune alveolara aoxigenului. +c!ivalentul in altitudineeste de '- m. *a om nu se cunoasteaceasta valoare dar edemul pulmonar

de latitudine apar intotdeauna peste'(-- m cu un maxim la peste /---de metri.

Page 14: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 14/69

Aria de difuziune este enorma de(-01-- mp in timp ce grosimea

mem"ranei alveolare este de -.( μm. Difuziunea e un proces pasivsi e direct proportionala cu

solu"ilitatea gazului si inversproportionala cu radacina patrataa masei moleculare.

Page 15: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 15/69

Page 16: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 16/69

Contrar impresiei naturale c!iar cuplamanii afectati modicarile

mem"ranare impiedica rar difuzia. Inconditii normale ec!ili"rulalveolocapilar este atins intr0o treimedin timpul disponi"il asa incat exista o

rezerva ziologica importanta. Modicari clinice apar la efort cand

viteza %uxului sanguin creste.

Page 17: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 17/69

In conditii extreme 2+verest3difuzia este limitata c!iar si la

repaus. &e!nicile actuale nu nepermit sa spunem cat e datoratmodicarilor de arie sau grosime si

cat diferentei presionale.

Page 18: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 18/69

pAO2=104 mmHg

Blood Flow

paO2=40mmHg paO2=100mmHg

4azele se mi5c6 dela presiune 7nalt6

la presiunesc6zut6

Page 19: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 19/69

AltitudinePresiune

Presiuneaalveolar6

$atura8iaoxigen

1--9 :'

cupresiunepozitiv6

1--9 :'

Aer

1/,-- m

1/--- m

1''-- m

1-/-- m

/-) m

;ivelul marii

),

1''

11

1),

('/

,<- 1-

<-

1-

<-

<-

<- ),

),

),

=)

),

=)

Page 20: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 20/69

Tra!por"#l

*a nivelul marii 2Pa:' de 1-- mmHg3 1-- m* de sange arterial contin

numai -./ m* de oxigen. >entilatia cu 1--9 :' care duce

cam la <(-mmHg presiune alveolararidica continutul de oxigen la 'm*ceea ce reprezinta -9 din cantitateade oxigen consumata in repaus.

Page 21: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 21/69

De fapt 1--m* de oxigen continla nivelul marii '1m* de oxigen

ma#oritatea legat de !emoglo"ina.

Page 22: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 22/69

Page 23: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 23/69

Cur"a de disociere e afectata detemperatura dioxid de car"on pH

2ionul !idrogen3 si concentraiaintracelulara de '/ DP4.

'/ DP4 este un produs al

eritrocitului si creste ca rezultat al!ipoxiei cronice.

Page 24: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 24/69

Page 25: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 25/69

+xpunerea la altitudine duce lacresterea '/ DP4. 2scade

anitatea3 Dar alcaloza respiratorie creste

anitatea si efectul e mai puternic

asa ca anitatea creste. $caderea temperaturii "azale pare

a avea si ea un rol.

Page 26: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 26/69

+fectul ?o!r C:'2prin pH3in%uenteaza anitatea pentru :'

+fectul Haldane :' in%uenteazaanitatea pentru C:'

Page 27: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 27/69

+fectul ?o!r este dinamic@Anitatea scade cand C:' este

mult 2scade P!0ul3 favorizandeli"erarea oxigenului. Cand eputin pH creste si favorizeaza

xarea oxigenului.

Page 28: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 28/69

+ritrocitele cresc compensator 2'0/saptamani3 cu expunerea la

altitudine dar revin la normal cuco"orarea la ses.

+fectul compensator e doar pentru

populatiile din zona

Page 29: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 29/69

Ca:' H" 2gBdl3 x 1./ ml :'BgH" x $a:' Pa:' x 2.--/ ml

:'BmmHgBdl3.

Page 30: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 30/69

Co"rol Controlul central este localizat in

trunc!iul cere"ral dar poate supracontrolat de cortexul cere"ral

Page 31: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 31/69

$enzorii suntc!emoreceptoriprincipali a#utati

de mecanoreceptorii din mm siperetele toracic.

In conditii normale dioxidul de

car"on e principalul trigger.

Page 32: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 32/69

iziologic ventilatia are rol primarin asigurarea ec!ilivrului acido0

"azic variatiile in aportul deoxigen ind corectate dedisocierea !emoglo"inei.

Page 33: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 33/69

Aceasta situatie e vala"ila pana la<- mmHg oxigen arterial.

Dincolo de acest prag scadereaoxigenului duce la cresterimarcate ale frecventei respiratorii.

Page 34: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 34/69

Page 35: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 35/69

Cla!$%&ar'a

($po)$'$ 1* H$po)$a ($po)$&+ Cea mai frecvent6 cauz6 a acestui tip

de !ipoxie este diminuarea presiuniipar8iale a :' 7n aer determinEndsc6derea difuziunii :' la nivel alveolar.Aceasta se 7ntEmpl6 7n cazul z"orului 7nca"ina nepresurizat6 5i f6r6 sistem

suplimentar de oxigen.

Page 36: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 36/69

Cla!$%&ar'a

($po)$'$ 2* H$po)$a ($p'm$&+ +ste determinat6 de sc6derea cantitativ6 sau

afectarea calitativ6 a !emoglo"inei

eritrocitare ce conduce 7n nal la diminuareacantit68ii de oxigen transportat6 de sEnge.Cauzele zio0patologice sunt@ – sc6derea num6rului de eritrocite sau sc6derea concentra8iei de

!emoglo"in6 eritrocitar6 – "locarea !emoglo"inei prin legarea cu alte su"stan8e 2c!iar la un

num6r normal de eritrocite cu con8inut optim de H"3. Deose"it de

periculoas6 este "locarea H" prin leg6tura c!imic6 cu monoxidulde car"on deoarece@ – fumatul are un rol nefast 7n avia8ie al6turi de celelalte riscuri prin

reducerea toleran8ei la 7n6l8ime. Un fum6tor mediu are (0)9H"C: ce determin6 afectarea capacit68ii de transport a :' dec6tre H". Fn compara8ie cu un nefum6tor toleran8a fum6torului laaltitudine este diminuat6 cu aproximativ 1.'-- m. Astfel la o

 7n6l8ime de /.--- m. un nefum6tor se g6se5te 7n zona

compens6rii complete pe cEnd fum6torul 7n zona de compensareincomplet6 necesitEnd aport suplimentar de oxigen.

Page 37: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 37/69

Cla!$%&ar'a

($po)$'$ ,* H$po)$a d' !"agar' : serie de factori pot afecta circula8ia sEngelui

5i deci sc6derea aportului de oxigen c6tre

8esuturi. Ace5tia sunt@ – afec8iuni cardio0circulatorii cum ar stopul cardiac 5oc0colapsulvalvulopatiile em"oliile 5i trom"ozeleG

 – efectele for8elor 4 de accelera8ie 7n special pe direc8ia cap0picioare 24z3 ce determin6 o acumulare de sEnge 7n periferieG

 – arterioconstric8ia produs6 de expunerea la frig poate cauza unei!ipoxii locale de stagnareG

 – aportul suplimentar de oxigen su" presiune.

Page 38: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 38/69

Cla!$%&ar'a

($po)$'$ 4* H$po)$a ($!"o"o)$&+ +ste cauzat6 de afectarea utiliz6rii

oxigenului de c6tre celule 7n podagradului normal de saturare a H" cuacest gaz. $u"stan8ele ce determin6intoxica8ia celular6 sunt cianurile 5ialcoolul.

Page 39: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 39/69

Cla!$%&ar'a %-$olog$&+a ($po)$'$ ($po.ar'

-oa $d$/'r'"+ 0 m6surat6 de la nivelul m6rii pEn6 la aproximativ '.1-- m. Fnaceasta zon6 de5i p:' scade 7n aer 5i implicit 7n aerul alveolar gradul de saturare cu:' a H" scade nesemnicativ utilizarea tisular6 a oxigenului r6mEnEnd optim6.$ingura pertur"are se manifest6 la aproximativ 1.(-- m materializat6 prindiminuarea capacit68ii vizuale nocturne

prag#l d' r'a&$' 0 se manifest6 la o 7n6l8ime de aprox. '.1-- m. materializat6 prinadaptarea ziologic6 a sistemului respirator 5i circulator ca r6spuns de ap6rare

 7mpotriva efectelor !ipoxiei. -oa d' &omp'!ar' &ompl'"+ pEn6 la /<-- m@ aici apare cre5terea frecven8ei

cardiace a volumului respirator pe minut tensiunii arteriale sistolice 5i de"ituluicardiac.

prag#l d' apar$$' a "#l.#r+r$lor este situat la circa /.<-- m. ce marc!eaz6 limitala care mecanismele de compensare ziologic6 7ncep s6 devin6 ineciente

-oa d' &omp'!ar' $&ompl'"+ 7n care manifest6rile !ipoxiei nu mai pot

prevenite f6r6 un ec!ipament ce asigur6 aportul suplimentar de :' 7n vedereasatur6rii optime a sEngelui. $u"iectiv pilotul acuz6 cefalee o"oseal6 letargiesomnolen86 ame8eal6 foame de aer 5i euforie. – Reducerea cEmpului vizual periferic 5i diminuarea acuit68ii vizuale. Apar o"oseala 5i afectarea coordon6rii

musculaturii extraoculare ca 5i diminuarea capacit68ii de acomodare. – Afectarea proceselor psi!ologice reprezint6 cel mai dramatic simptom al !ipoxiei deoarece in%uen8eaz6 negativ

ac8iunile corective. – unc8ia psi!omotorie@ coordonarea muscular6 este afectat6 iar mi5c6rile de ne8e devin imposi"ile. – Apare !iperventila8ia iar cianoza este evident6 la nivelul ung!iilor 5i "uzelor.

prag#l &r$"$& se atinge la <.,-- m. De la acest nivel mecanismele compensatoriisunt total dep65ite.

-oa &r$"$&+ !a# -oa mor"al+. Fn acest stadiu de !ipoxie acut6 incapacitateamental6 5i zic6 este aproape complet6 conducEnd spre pierderea rapid6 a

Page 40: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 40/69

Fa&"or$ &' po"

$#'a ($po)$a activitatea corporal6 temperatura exterioar6 factorii individuali

 – num6rul de eritrocite – cantitatea medie de H" – alimenta8ia – meta"olismul

antrenamentul zic 5i psi!ic 7m"un6t68e5te rezisten8aorganismului la sc6derea p:'

"olile infec8ioase anumite medicamente ca 5iconsumul de alcool reduc toleran8a

factorii psi!ici 2stres fric6 etc.3

Page 41: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 41/69

+xista un gradient alveolo0arterial2Aa3 de circa ) mm Hg care creste

cu varsta si in "olile pulmonare.

Page 42: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 42/69

Raspunsul cardiovascular la!ipoxia de altitudine e

simpatomimetic cu ta!icardiecresterea de"itului cardiac 2cucresterea sau scaderea volumului

"ataie3 vasodilatatie mediata de;:

Page 43: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 43/69

$;C e foarte afectat de !ipoxie inprimul rand primar.

Asupra circulatiei cere"rale!ipoxia are un efect vasodilatatordirect 2direct sau mediat de ;:3

de o"icei "alansat devasocostrictia !ipocapnica.

Page 44: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 44/69

CO2

In medicina conditiilor extremeexcesul de C:' poate aparea in

mediile controlate cu aerrecirculat ind o eroare te!nica.2statia spatiala scufundare in

saturatie3 si la scafndri care nu0sicontroleaza "ine respiratia. Cresterea C:' duce la o crestere

marcata a frecventei respiratorii si

Page 45: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 45/69

Hipocapnia apare doar in!iperventilatie pentru ca nu poti

reduce semnicativ meta"olismul"azal si C:' aerian e minim.

Page 46: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 46/69

$imptomele !iperventilatiei suntdatorate !ipocar"iei

2vasoconstrictie cere"rala3 sialcalozei cu !ipocalcemie. Alcaloza e in mod normal

corecta"ila renal dar mecanismule de minima importanta in!iperventilatia acuta.

Page 47: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 47/69

Hipoxia este insidioasa. Manifestarilespectaculoase apar de#a cand constienta sisenzorialul sunt afectate ingreunand

recunoasterea similar cumva unuiconsumator de alcool la volan care econvins ca are controlul masinii 1--9 panala accident.

$emnele sunt datorate !ipoxiei !ipocar"ieisau am"elor ind greu de diferentiat.

 

Page 48: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 48/69

Hypoxia Hyperventilation

 Numbness, tingling

Dizziness

Tachypnea

Headache

Low vision acuity especially in dark

Fatigue

Behavior modiication

Drowsiness

Loss o consciousness

 Numbness, tingling

Dizziness

Tachypnea

Headache

Low visual acuity

Fatigue

!mpaired decision

Drowsiness

Loss o consciousness

Tetany

Page 49: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 49/69

T$mp#l d'

a#"o!laar'  &impul de autosalvare este perioada

dintre instalarea "rusc6 a senza8ieideterminate de lipsa :' corespunz6tor

altitudinii 5i manifest6rile zice saupsi!ice ce anuleaz6 o reac8ie adecvat6din partea pilotului.

 &impul de autosalvare depinde de@ –

altitudine – toleran8a individual6 – activitatea zic6 – modul de instalare a !ipoxiei – condi8iile de mediu

Page 50: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 50/69

3ar$a$a "$mp#l#$ d'a#"o!alar' &# al"$"#d$'a

la (.(-- m. pEn6 la /- min. la ,.(-- m. / 0 ( min. la 1-.(-- m. cca. =- sec. la 1/.--- m. cca. 1( sec.

Fn cazul producerii decompresiunii rapide

timpul de autosalvare se reduce practicla #um6tate. Practic la 1-.(-- m. pilotulmai are la dispozi8ie /-0<- sec. pentrum6suri corective

Page 51: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 51/69

Concluzie@ !ipoxia si!iperventilatia se trateaza

simultan *P sisteme de oxigen

Page 52: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 52/69

$u" /--- m putini indivizi ausimptome !ipoxice desi exista

decite demonstrate asupra vedriicolorate si nocturnemaipronuntate pentru cea nocturna.

Page 53: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 53/69

•Urec!i•$inusuri• &ract gastrointestinal•Din8i

Hipo"arismul

Page 54: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 54/69

• De o"icei la co"orEre deoarecetrompa lui +ustac!io nu permite le#er

intrarea aerului• Poate apare 5i la urcare dac6 trompa e"locat6.

$imptome@$c6derea auzului acufene senza8ie de presiunedurere

?arotrauma

otic6

Page 55: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 55/69

Page 56: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 56/69

A!p'&"#l.aro"ra#m'$ o"$&'

Page 57: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 57/69

• :xigenul de a"soar"e din urec!eamedie

• Apare dup6 z"orurile cu oxigen

?arotrauma

tardiv6

Page 58: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 58/69

• J"or la nivel• $c!im"6 direc8ia de presiune

• >alsalva la co"orEre• Fng!i8ire c6scat mi5c6ri mandi"ulare• Anticiparea sc!im"6rii presiunii• >asoconstrictoare nazale

Preven8ie

Page 59: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 59/69

• Dureri cauzate de o"struc8ia ductelorsinusale

• De o"icei la co"orEre

• Pot apare 5i la urcare• Durere puternic6 gen lovitur6 depumnal

• $e poate manifesta ca durere 7n

$inusuri

Page 60: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 60/69

• *a ascensiune cEnd gazele se dilat6• &ratament@• Fnceput de la primele simptome•+liminarea gazelor•Masa#ul zonei

•Pozi8ie decliv6•J"or la nivel 5i co"orEre

 &u"ul digestiv

Page 61: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 61/69

• De o"icei la urcare• Cel mai comun la interven8ii

stomatologice recente• Co"orEre control stomatologic

Din8i

D $

Page 62: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 62/69

D'&ompr'!$a')plo-$+

+fecte zice – $c6derea temperaturii

 – Cea86 – Jgomot – >Erte# de succ8iune

+fecte ziologice – ?arotraume grave – ?arotraum6 pulmonar6 – ?oal6 de decompresie

Page 63: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 63/69

Page 64: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 64/69

R5L DE M5NTE

r6ul acut de munte edemul pulmonar acut de altitudine

2HAP+3 edemul cere"ral de altitudine. de5i s0a presupus ca cele trei au "az6

ziopatologic6 comun6 evolu8ia clinic6

e diferit6 5i mai ales nu este o"ligatoriuca una s6 e precedat6 sau urmat6 decealalt6.

Page 65: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 65/69

R6ul acut de munte apare comun lapersoanele care urca "rusc de la altitudini

 #oase la altitudini peste /--- de metri Dispne o"oseal6 insomnie anorexie grea86. $imptomele apar uzual la '0/ ore dup6

ascensiune. +volu8ia naturala e autolimitanta 7n ma#oritatea cazurilor ma#oritatea

simptomatologiei disp6rEnd dup6 circa '0/zile.

Page 66: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 66/69

+demul pulmonar acut de altitudine este o"oal6 poten8ial letal6 ce apare la '0 ziledup6 o ascensiune la peste /--- de metri.

Inciden8a e de 10'9 7n cazul unei ascensiuninormale dar 7n pentru ascensiuni rapide lapeste (-- de metri inciden8a a#unge la 1-9.$e pare ca exist6 o disponi"ilitate individuala5i su"iec8ii care au f6cut odat6 un edem

pulmonar acut de altitudine au risc mare de arepeta. +ntit68ile comor"ide cresc semnicativ riscul.

Page 67: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 67/69

Principalul simptom prodromal estedispneea cu sc6derea marcata atoleran8ei la efort.

 &use uscat6 ce ulterior se sc!im"6 7ntuse cu expectora8ie sero0sanguinolent6. &a!ipneea 5i ta!icardia

sunt comune. Poate apare fe"ramoderata. *a examenul zic pot aparecEteva crepita8ii

Page 68: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 68/69

+demul cere"ral de 7nalt6 altitudine apare rardar e de cele mai multe ori fatal.

De o"icei e precedat de un episod de r6ul acut

de munte 5i mul8i autori cred ca nu e decEt oetap6 extrem6 a primului. Primele simptome sunt tul"ur6ri ale dispozi8iei

5i uneori ataxie. Alter6ri neurologice focale 5i uzual edem

papilar. Coma 5i dac6 nu se iau m6suri moartea.

Page 69: CURS_NOU_1

7/21/2019 CURS_NOU_1

http://slidepdf.com/reader/full/cursnou1 69/69