CURS_II

HISTOLOGIEHISTOLOGIE- C- CURS URS 2 -2 -

Conf. Univ. Dr. Ioana Cristina AMIHĂESEI Conf. Univ. Dr. Ioana Cristina AMIHĂESEI

UMF “Gr. T. Popa” Iasi UMF “Gr. T. Popa” Iasi Facultatea de MedicinaFacultatea de Medicina

Disciplina HistologieDisciplina Histologie

Histologie - Curs Histologie - Curs 22 22

Epiteliul glandular

Glandele exocrine

Glandele endocrine


Specializări ale celulelor epitelialeSpecializări ale celulelor epiteliale

Polul bazal a numeroase celule epitelialePolul bazal a numeroase celule epiteliale - falduri neregulate, care cresc supraf. - falduri neregulate, care cresc supraf. de contact cu ţes. conj. subiacent, prin intermediul membr. bazale - preluarea unor de contact cu ţes. conj. subiacent, prin intermediul membr. bazale - preluarea unor materiale sau secreţia la nivel bazal de produşi. De obicei, ac. cel. au şi microviloz. materiale sau secreţia la nivel bazal de produşi. De obicei, ac. cel. au şi microviloz. la polul apical. Faldurile neregulate de la polul bazal al cel. - denumite labirint bazal la polul apical. Faldurile neregulate de la polul bazal al cel. - denumite labirint bazal - cel mai bine exprimat în tubul contort distal renal; este prezent şi la nivelul - cel mai bine exprimat în tubul contort distal renal; este prezent şi la nivelul enterocitelor (în intestin) şi în unele glande.enterocitelor (în intestin) şi în unele glande.

Polarizarea cel. epit. - orientarea organitelor celulare către un pol al cel., de ex. Polarizarea cel. epit. - orientarea organitelor celulare către un pol al cel., de ex. mitocondriile - frecvent la polul bazal, în faldurile neregulate ale membr. cel., fiind mitocondriile - frecvent la polul bazal, în faldurile neregulate ale membr. cel., fiind organitele - energia pentru transportul ionic. Complexul Golgi – la polul apical al organitele - energia pentru transportul ionic. Complexul Golgi – la polul apical al cel.- sinteze.cel.- sinteze.

Polul apical - polul secretor al cel. În interiorul citoplasmei cel. epit.- toate tipurile Polul apical - polul secretor al cel. În interiorul citoplasmei cel. epit.- toate tipurile de organite cel., deşi frecvent, un tip predomină, în funcţie de rolurile epit. de organite cel., deşi frecvent, un tip predomină, în funcţie de rolurile epit. respectiv (de ex. în epiteliile secretorii - organitele dezv. - cele care participă la respectiv (de ex. în epiteliile secretorii - organitele dezv. - cele care participă la secreţie, în funcţie de tipul secreţiei).secreţie, în funcţie de tipul secreţiei).

Epitelii pseudostratificateEpitelii pseudostratificate - nucleii celulelor situaţi pe nivele diferite, astfel încât, - nucleii celulelor situaţi pe nivele diferite, astfel încât, deşi toate cel. vin în contact cu m.b., având înălţimi diferite, nu toate ajung la deşi toate cel. vin în contact cu m.b., având înălţimi diferite, nu toate ajung la supraf. epit. - fals aspect de stratif., în m.o.supraf. epit. - fals aspect de stratif., în m.o.


Epiteliul respiratorEpiteliul respirator este un epit. pseudostratificat, tipic - cel traheal – epit. este un epit. pseudostratificat, tipic - cel traheal – epit. pseudostratificat cilidric, ciliat. Majoritatea cel. - înalte, cu cili mobili la polul apical. pseudostratificat cilidric, ciliat. Majoritatea cel. - înalte, cu cili mobili la polul apical. Nucleul ovoidal - în treimea bazală a cel. O a doua categorie de cel. sunt cel. Nucleul ovoidal - în treimea bazală a cel. O a doua categorie de cel. sunt cel. caliciforme - aspect de cupă (caliciu), secretă mucus şi au nucleul la bază, îngust. caliciforme - aspect de cupă (caliciu), secretă mucus şi au nucleul la bază, îngust. Există şi cel. bazale de regenerare, cu nucleu bazal, cel. cu înălţime intermediară, care Există şi cel. bazale de regenerare, cu nucleu bazal, cel. cu înălţime intermediară, care vor deveni cel. prismatice. Printre cel. de tapetare - cel. cu funcţie endocrină (care fac vor deveni cel. prismatice. Printre cel. de tapetare - cel. cu funcţie endocrină (care fac parte din sist. neuroendocrin difuz) - bazal. Rezultatul – epit. pseudostratificat, cu nuclei parte din sist. neuroendocrin difuz) - bazal. Rezultatul – epit. pseudostratificat, cu nuclei pe mai multe nivele, chiar dacă polul bazal al cel. este în contact cu m.b.pe mai multe nivele, chiar dacă polul bazal al cel. este în contact cu m.b.Epiteliul paramalpighianEpiteliul paramalpighian (uroteliu, epit. de tranziţie) (uroteliu, epit. de tranziţie) - epit. urinar ptr. că tapetează - epit. urinar ptr. că tapetează ureterul, vezica urinară şi prima porţiune a uretrei. Unii autori îl consideră epit. stratif. – ureterul, vezica urinară şi prima porţiune a uretrei. Unii autori îl consideră epit. stratif. – cel. apar suprapuse pe mai multe rânduri.cel. apar suprapuse pe mai multe rânduri.M.e. - toate cel. vin în contact cu m.b. - punţi / picioare de citopl. - ancorează cel. de M.e. - toate cel. vin în contact cu m.b. - punţi / picioare de citopl. - ancorează cel. de m.b. Cel. bazale - înalte, prismatice, cu nucleu ovoidal perpendicular pe m.b. Cel. m.b. Cel. bazale - înalte, prismatice, cu nucleu ovoidal perpendicular pe m.b. Cel. intermediare – poligonale, cel. superficiale – în umbrelă; când vezica urinară este intermediare – poligonale, cel. superficiale – în umbrelă; când vezica urinară este goală, epit. este format din 5-6 straturi de cel. Când vezica urinară este plină cu urină goală, epit. este format din 5-6 straturi de cel. Când vezica urinară este plină cu urină (destinsă), epit. se reduce la 3-4 straturi de celule, iar stratul superficial devine (destinsă), epit. se reduce la 3-4 straturi de celule, iar stratul superficial devine pavimentos. pavimentos. Polul apical al cel. stratului superficial - plăci de membr. îngroşate - pentagoane form. Polul apical al cel. stratului superficial - plăci de membr. îngroşate - pentagoane form. din proteine şi cerebrozide; între plăci - zone de membr. cel. normală (obişnuită) care din proteine şi cerebrozide; între plăci - zone de membr. cel. normală (obişnuită) care formează falduri, în int. citopl. (vezicule intracitopl.). Când vezica urinară se destinde, formează falduri, în int. citopl. (vezicule intracitopl.). Când vezica urinară se destinde, cel. se rearanjează pe 3-4 straturi, stratul superficial se întinde în supraf., datorită cel. se rearanjează pe 3-4 straturi, stratul superficial se întinde în supraf., datorită adaptării polului apical, supraf. se măreşte; faldurile se redresează, devenind membr. adaptării polului apical, supraf. se măreşte; faldurile se redresează, devenind membr. întinsă (un aspect de mozaic, cu zone îngroşate şi normale).întinsă (un aspect de mozaic, cu zone îngroşate şi normale).


Figure 1. Stratified transitional epithelium of the urethra. The basement membrane between the epithelium and the underlying loose connective tissue is indicated by arrows. PSH stain. Medium magnification


Epitelii stratificateEpitelii stratificate apar în apar în zonele de contact ale organismului cu mediul zonele de contact ale organismului cu mediul exteriorexterior – epit. de protecţie; stratificarea - funcţie de barieră. Pielea - în contact cu – epit. de protecţie; stratificarea - funcţie de barieră. Pielea - în contact cu aerul – epit. stratif. pavimentos, cu cheratinizare. Cheratina prod. în cel. aerul – epit. stratif. pavimentos, cu cheratinizare. Cheratina prod. în cel. epidermului - proteină fibroasă, care dă rezistenţă epit. Straturile epidermului:epidermului - proteină fibroasă, care dă rezistenţă epit. Straturile epidermului:

1. 1. Stratul bazal, germinativ (regenerativ)Stratul bazal, germinativ (regenerativ) - pe m.b. - ondulată (la epit. simple m.b. - pe m.b. - ondulată (la epit. simple m.b. este dreaptă) - un singur şir de cel. prismatice / cubico-prismatice, cu numeroase este dreaptă) - un singur şir de cel. prismatice / cubico-prismatice, cu numeroase mitoze; asigură înnoirea straturilor superioare.mitoze; asigură înnoirea straturilor superioare.

2. 2. Stratul spinos este cel mai gros stratStratul spinos este cel mai gros strat - 6-10 şiruri de cel.; vizibili în m.o. - 6-10 şiruri de cel.; vizibili în m.o. desmozomii, pe care sunt ancorate tonofilamente de precheratină (cu aspect de desmozomii, pe care sunt ancorate tonofilamente de precheratină (cu aspect de spinişori, dau denumirea ac. strat).spinişori, dau denumirea ac. strat).

3. 3. Stratul granulosStratul granulos - în citopl. cel. poligonale - granule bazofile de cheratohialin. Ac. - în citopl. cel. poligonale - granule bazofile de cheratohialin. Ac. strat este format din 2 şiruri de cel. la epidermul gros (pe palme şi plante) şi 1-2 strat este format din 2 şiruri de cel. la epidermul gros (pe palme şi plante) şi 1-2 şiruri de cel., la epidermul subţire, unde este discontinuu (epidermul din restul şiruri de cel., la epidermul subţire, unde este discontinuu (epidermul din restul corpului).corpului).

4.4. Stratul luciosStratul lucios - prezent numai la epidermul gros - strălucitor (refringent) în m.o. - prezent numai la epidermul gros - strălucitor (refringent) în m.o. datorită eleidinei, un precursor cheratinic.datorită eleidinei, un precursor cheratinic.

5.5. Stratul cornosStratul cornos - foarte gros la epidermul gros, de pe palme şi plante şi subţire, la - foarte gros la epidermul gros, de pe palme şi plante şi subţire, la epidermul subţire. De la nivelul stratului granulos, organitele cel. treptat dispar, în epidermul subţire. De la nivelul stratului granulos, organitele cel. treptat dispar, în stratul lucios cel. îşi pierd nucleii, iar în stratul cornos cel. îşi pierd individualitatea - stratul lucios cel. îşi pierd nucleii, iar în stratul cornos cel. îşi pierd individualitatea - compactate în stratul de cheratină; descuamarea stratului cornos - în compactate în stratul de cheratină; descuamarea stratului cornos - în lambouri/lame de cheratină (cel. f. aplatizate - care form. straturi de cheratină).lambouri/lame de cheratină (cel. f. aplatizate - care form. straturi de cheratină).


Figure 2. Stratified squamous nonkeratinized (moist) epithelium of the esophagus. PT stain.

Medium magnification


Epiteliul. stratificat pavimetos fără cheratinizare tapetează cavit. naturale ale Epiteliul. stratificat pavimetos fără cheratinizare tapetează cavit. naturale ale corpului - în contact cu m. extern – cavit. umede, permanent umectate de secreţii: corpului - în contact cu m. extern – cavit. umede, permanent umectate de secreţii: cavit. bucală, canal anal, esofag, vagin. În stratul superficial – cel. aplatizate, cavit. bucală, canal anal, esofag, vagin. În stratul superficial – cel. aplatizate, pavimentoase, care îşi păstrează nucleii. La niv. stratului superficial al acestui pavimentoase, care îşi păstrează nucleii. La niv. stratului superficial al acestui epiteliu, descuamarea - celulă cu celulă (celule izolate), din care se pot obţine epiteliu, descuamarea - celulă cu celulă (celule izolate), din care se pot obţine frotiuri ptr. studiul citologic.frotiuri ptr. studiul citologic.

Ac. epit. - 3 straturi: un strat bazal germinativ (regenerativ), un strat intermediar Ac. epit. - 3 straturi: un strat bazal germinativ (regenerativ), un strat intermediar (spinos) - 5-6 şiruri de celule şi un strat superficial. Ac. tip de epit. conţine numai (spinos) - 5-6 şiruri de celule şi un strat superficial. Ac. tip de epit. conţine numai precheratină, în mod normal nu apare cheratinizare completă. Este totuşi un epit. precheratină, în mod normal nu apare cheratinizare completă. Este totuşi un epit. gros, stratif., de rezistenţă; între cel. – joncţ. aderente, strânse.gros, stratif., de rezistenţă; între cel. – joncţ. aderente, strânse.

În cazul stomacului şi intestinului, protecţia epit. simple se realizează prin secreţie În cazul stomacului şi intestinului, protecţia epit. simple se realizează prin secreţie mucoasă (mucoidul – epit. simplu prismatic al mucoasei gastrice şi mucusul prod. mucoasă (mucoidul – epit. simplu prismatic al mucoasei gastrice şi mucusul prod. de cel. caliciforme din intestin) - şi epit. de tapetare şi epit. secretor.de cel. caliciforme din intestin) - şi epit. de tapetare şi epit. secretor.

Cel. neuroepitelialeCel. neuroepiteliale – cel. de natură epit. - recepţia stimulilor senzoriali (de ex. – cel. de natură epit. - recepţia stimulilor senzoriali (de ex. cel. de la niv. mugurilor gustativi).cel. de la niv. mugurilor gustativi).


Epiteliul glandularEpiteliul glandularEpit. secretor (glandular)Epit. secretor (glandular) – cel. epit. capabile să sintetizeze şi să secrete un produs diferit – cel. epit. capabile să sintetizeze şi să secrete un produs diferit în compoziţie de sânge şi de lichidul intercel. De regulă, aceasta presupune sinteza de în compoziţie de sânge şi de lichidul intercel. De regulă, aceasta presupune sinteza de macromolec.; prod. secretaţi sunt stocaţi de obicei în citopl. cel. secretoare, sub formă de macromolec.; prod. secretaţi sunt stocaţi de obicei în citopl. cel. secretoare, sub formă de granule, învelite în membrane.granule, învelite în membrane.

Epit. glandular poate fi organizat în:Epit. glandular poate fi organizat în:

1.1. glande unicelulare glande unicelulare – cel. caliciforme din epit. intestinal – cel. izolate, cu capac. – cel. caliciforme din epit. intestinal – cel. izolate, cu capac. secretorie, secretante de mucus.secretorie, secretante de mucus.

2.2. grupe de cel. secretoriigrupe de cel. secretorii – cel. secretante de mucus din uretră. – cel. secretante de mucus din uretră.

3.3. glandele propriu-zise glandele propriu-zise - agregate complexe de cel. epit. secretorii, care împreună cu - agregate complexe de cel. epit. secretorii, care împreună cu alte tipuri de ţesuturi (ţes. conj., vase şi nervi) - struct. numite glande.alte tipuri de ţesuturi (ţes. conj., vase şi nervi) - struct. numite glande.

Prop. de secreţie apare şi în alte ţesuturi; de ex. neuronii secretă neurotransmiţători Prop. de secreţie apare şi în alte ţesuturi; de ex. neuronii secretă neurotransmiţători (neuromediatori), cel. ale ţes. conj., cum sunt fibroblaştii, secretă fibre şi subst. (neuromediatori), cel. ale ţes. conj., cum sunt fibroblaştii, secretă fibre şi subst. fundamentală, plasmocitele secretă imunoglobuline (Ac) etc. Toate cel. au capac .de a fundamentală, plasmocitele secretă imunoglobuline (Ac) etc. Toate cel. au capac .de a secreta diferite produse. Struct. specializate ptr. secreţie sunt numai glandele, celulele secreta diferite produse. Struct. specializate ptr. secreţie sunt numai glandele, celulele secretorii - exclusiv cel. epit. Glandele derivă din toate cele 3 foiţe embrionare - din epit. de secretorii - exclusiv cel. epit. Glandele derivă din toate cele 3 foiţe embrionare - din epit. de înveliş, care prin proliferare se înfundă în ţes. conj. subiacent; gl. exocrine păstrează leg. cu înveliş, care prin proliferare se înfundă în ţes. conj. subiacent; gl. exocrine păstrează leg. cu epit. de supraf., cordonul epit. de leg. tunelizându-se şi devenind epit. de supraf., cordonul epit. de leg. tunelizându-se şi devenind canalul excretorcanalul excretor al glandei al glandei (prin care secreţia este vărsată la exterior), gl. endocrine pierd leg. cu epit. de înveliş şi (prin care secreţia este vărsată la exterior), gl. endocrine pierd leg. cu epit. de înveliş şi cordonul de leg. este resorbit - secreţia se va vărsa direct în m. intern al organismului. Din cordonul de leg. este resorbit - secreţia se va vărsa direct în m. intern al organismului. Din lichidul intercel., secreţia gl. endocrine - vasele de sânge; secreţia lor - hormoni, care de lichidul intercel., secreţia gl. endocrine - vasele de sânge; secreţia lor - hormoni, care de regulă, acţ. la dist. de locul prod. lor.regulă, acţ. la dist. de locul prod. lor.


Figure 3. Formation of glands from covering epithelia. Epithelial

cells proliferate and penetrate connective tissue. They may–or

may not–maintain contact with the surface. When contact is

maintained, exocrine glands are formed; without contact,

endocrine glands are formed. The cells of endocrine glands can be arranged in cords or in follicles.

The lumens of the follicles accumulate large quantities of

secretions; cells of the cords store only small quantities of secretions in their cytoplasm.

(Redrawn and reproduced, with permission, from Ham AW:

Histology, 6th ed. Lippincott, 1969.)


Glandele exocrineGlandele exocrine

Epit. gl. exocrine - în toate cele 3 foiţe embrionare. Orice glandă exocrină are 2 Epit. gl. exocrine - în toate cele 3 foiţe embrionare. Orice glandă exocrină are 2 porţiuni — o porţ. secretorie (adenomerul) - unde prod. de secreţie este sint. şi un porţiuni — o porţ. secretorie (adenomerul) - unde prod. de secreţie este sint. şi un canal de excreţie (canal excretor) - prin care secreţia este vărsată, obligatoriu pe o canal de excreţie (canal excretor) - prin care secreţia este vărsată, obligatoriu pe o supraf. acoperită de un epit. După prod. secretat - diferite tipuri de cel. secretorii supraf. acoperită de un epit. După prod. secretat - diferite tipuri de cel. secretorii epit. – în adenomerii gl. exocrine:epit. – în adenomerii gl. exocrine:

1. 1. Celule producatoare de proteine (enzime)Celule producatoare de proteine (enzime)

Toate cel. sint. mici cant. de proteine ptr. înlocuirea celor distruse prin turnover Toate cel. sint. mici cant. de proteine ptr. înlocuirea celor distruse prin turnover celular. Cel. secretante – sint. mari cant. de proteine; în funcţie de distribuţia finală celular. Cel. secretante – sint. mari cant. de proteine; în funcţie de distribuţia finală a proteinelor, se deosebesc:a proteinelor, se deosebesc:

A. Cel. - proteinele rămân libere în citoplA. Cel. - proteinele rămân libere în citopl. . – sint. proteică - la niv. ribozomilor – sint. proteică - la niv. ribozomilor liberi/ poliribozomi citopl.: eritroblast, cel. tumorale, embrionare, care suferă liberi/ poliribozomi citopl.: eritroblast, cel. tumorale, embrionare, care suferă diviziuni repetate.diviziuni repetate.

B. Cel. - proteinele sint. sunt separateB. Cel. - proteinele sint. sunt separate de restul componentelor prin de restul componentelor prin injectarea injectarea lor în cisternele RE rugos:lor în cisternele RE rugos:

a)a) cel. care secretă proteine fără să le acumuleze în citopl. (fibroblastul, cel. care secretă proteine fără să le acumuleze în citopl. (fibroblastul, plasmocitul)plasmocitul)

b)b) cel. care sint. şi acumulează proteine - stocate la polul apical al cel - secretate cel. care sint. şi acumulează proteine - stocate la polul apical al cel - secretate ca răspuns la acţ. unui stimul specific.ca răspuns la acţ. unui stimul specific.


Cel. secretante de proteine, de fapt de enzime - în gl. exocrine, în pancreas, gl. Cel. secretante de proteine, de fapt de enzime - în gl. exocrine, în pancreas, gl. parotide, gl. salivare mixte.parotide, gl. salivare mixte.

Cel. secretante de enzime → acini glandulari – cel. acinoase seroase, ptr. a fi Cel. secretante de enzime → acini glandulari – cel. acinoase seroase, ptr. a fi deosebite de cel. acinoase secretante de mucus; în m.o. – cel. piramidale, cu deosebite de cel. acinoase secretante de mucus; în m.o. – cel. piramidale, cu nuclei rotunzi - în ⅓ bazală a cel., cu nucleol evident, bazofilie intensă a polului nuclei rotunzi - în ⅓ bazală a cel., cu nucleol evident, bazofilie intensă a polului bazal. M.e.- cel. bogate în RE rugos, complex Golgi dezv. şi mitocondrii. În reg. bazal. M.e.- cel. bogate în RE rugos, complex Golgi dezv. şi mitocondrii. În reg. apicală, supranuclear, cel puţin 1/3 a cel. - plină cu gr. secretorii care conţin apicală, supranuclear, cel puţin 1/3 a cel. - plină cu gr. secretorii care conţin enzime (proteine) învelite în membr. Ptr. că cel. gl. salivare (parotida), enzime (proteine) învelite în membr. Ptr. că cel. gl. salivare (parotida), pancreasului exocrin, secretă enzime digestive, granulele sunt numite gr. de pancreasului exocrin, secretă enzime digestive, granulele sunt numite gr. de zimogen, iar cel. – cel. zimogene / cel. seroase, care form. acini seroşi.zimogen, iar cel. – cel. zimogene / cel. seroase, care form. acini seroşi.

Sinteza proteinelor Sinteza proteinelor - - etape:etape:

1.1. aa captaţi din sânge, prin mec. de transport activaa captaţi din sânge, prin mec. de transport activ

2.2. în cel., la niv. RER – sint. proteicăîn cel., la niv. RER – sint. proteică

3.3. proteinele prod. în RER → complexului Golgi, unde se form. gr. de secreţie proteinele prod. în RER → complexului Golgi, unde se form. gr. de secreţie învelite în membr.învelite în membr.

4.4. gr. de secreţie se acumulează la polul apical al cel., apa este scoasă din ele, gr. de secreţie se acumulează la polul apical al cel., apa este scoasă din ele, prod. de secreţie este conc. – gr. de secreţie se maturează.prod. de secreţie este conc. – gr. de secreţie se maturează.

5.5. excreţia din cel. - fuzionarea gr. secretorii cu membr. polului apical celular; excreţia din cel. - fuzionarea gr. secretorii cu membr. polului apical celular; conţ. gr. - vărsat la exteriorul cel. prin exocitoză; energia - furnizată de conţ. gr. - vărsat la exteriorul cel. prin exocitoză; energia - furnizată de mitocondrii, prin fosforilare oxidativă.mitocondrii, prin fosforilare oxidativă.


2. 2. Celule - mucusCelule - mucus

elab. şi secretă GP; cel. au RER şi complex Golgi f. bine dezv. Complexul Golgi - elab. şi secretă GP; cel. au RER şi complex Golgi f. bine dezv. Complexul Golgi - chiar deasupra nucleului. Sint. proteică - RER, după care cuplarea proteinelor cu chiar deasupra nucleului. Sint. proteică - RER, după care cuplarea proteinelor cu glucide (MZ) - enzimelor specifice (glicozil-transferaze) - din membr. RER şi în glucide (MZ) - enzimelor specifice (glicozil-transferaze) - din membr. RER şi în complexul Golgi. În cel. care secretă GP sulfatate, sulfatarea glucidelor - în complexul Golgi. În cel. care secretă GP sulfatate, sulfatarea glucidelor - în complexul Golgi.complexul Golgi.

MucusulMucusul - eliminat din cel. prin exocitoză, form. un film, de consist. unui gel, - eliminat din cel. prin exocitoză, form. un film, de consist. unui gel, vâscos, elastic, hidratat - protejează şi lubrefiază, cel. epit. Cel. caliciformă – gl. vâscos, elastic, hidratat - protejează şi lubrefiază, cel. epit. Cel. caliciformă – gl. unicelulară prod. de mucus - în intestin, în tractusul respirator. Epit. simplu unicelulară prod. de mucus - în intestin, în tractusul respirator. Epit. simplu prismatic - tapetează stomacul secretă mucoid (diferit biochimic de mucus); cel. prismatic - tapetează stomacul secretă mucoid (diferit biochimic de mucus); cel. mucoase acinoase din acinii gl. salivare secretă mucus - în compoziţia salivei; cel. mucoase acinoase din acinii gl. salivare secretă mucus - în compoziţia salivei; cel. secretante de mucus - în tractusul genital, la ambele sexe. Cel. acinoase mucoase secretante de mucus - în tractusul genital, la ambele sexe. Cel. acinoase mucoase - nucleul turtit, la polul bazal; 2/3 apicale ale cel. conţin vacuole de mucus, - nucleul turtit, la polul bazal; 2/3 apicale ale cel. conţin vacuole de mucus, necolorabile în tehnicile uzuale, din m.o. Mucusul poate fi colorat cu met. speciale, necolorabile în tehnicile uzuale, din m.o. Mucusul poate fi colorat cu met. speciale, pentru mucus: met. P.A.S., mucicarmin, albastru alcian etc. Aspectul palid al cel., pentru mucus: met. P.A.S., mucicarmin, albastru alcian etc. Aspectul palid al cel., cu nucleul turtit la bază, diferenţiază cel. mucoase de cel. seroase, secretante de cu nucleul turtit la bază, diferenţiază cel. mucoase de cel. seroase, secretante de enzime (proteine) cu citopl. bazofilă, nuclei rotunzi şi gr. de secreţie intens colorate enzime (proteine) cu citopl. bazofilă, nuclei rotunzi şi gr. de secreţie intens colorate în zona apicală a cel.în zona apicală a cel.


Figure 4. Section of large intestine showing goblet cells secreting mucus to

the extracellular space. The mucus precursor stored in the cytoplasm of the

goblet cells is also stained in a dark color. PAS-PT stain. Medium magnification.


3.3. Celule transportoare de ioniCelule transportoare de ioni. .

Transportul de ioni poate avea loc în Transportul de ioni poate avea loc în ambele sensuri ambele sensuri - dinspre polul apical, spre - dinspre polul apical, spre polul bazal, şi invers, dinspre bază, spre polul apical al cel. Transportul - difuziune polul bazal, şi invers, dinspre bază, spre polul apical al cel. Transportul - difuziune simplă (pasivă), urmând gradientul de conc. sau transport activ, împotriva simplă (pasivă), urmând gradientul de conc. sau transport activ, împotriva gradientului de conc. Ionul de sodiu – extracel. - 140 nmoli/1; conc. intracel. - 5- 15 gradientului de conc. Ionul de sodiu – extracel. - 140 nmoli/1; conc. intracel. - 5- 15 nmoli/1; int. cel. - electronegativ, cationul de sodiu tinde să difuzeze intracel. Cel. nmoli/1; int. cel. - electronegativ, cationul de sodiu tinde să difuzeze intracel. Cel. util. pompele de sodiu, pe baza energiei - ATP, ptr. menţinerea conc. scăzute a util. pompele de sodiu, pe baza energiei - ATP, ptr. menţinerea conc. scăzute a sodiului, în celulă. Cel. epit. tubilor renali, ca şi cel. gl. sudoripare, prin ac. mec. sodiului, în celulă. Cel. epit. tubilor renali, ca şi cel. gl. sudoripare, prin ac. mec. transportă sodiul transepit. - transport transcel. Faldurile ac. celule, de la polul transportă sodiul transepit. - transport transcel. Faldurile ac. celule, de la polul bazal – f. numeroase mitocondrii; între cel. – nr. mare de interdigitaţii (între celulele bazal – f. numeroase mitocondrii; între cel. – nr. mare de interdigitaţii (între celulele adiacente) - localizată ATP-aza Na+/K+, Mg2+ dependentă. Cel. stabilesc între ele adiacente) - localizată ATP-aza Na+/K+, Mg2+ dependentă. Cel. stabilesc între ele joncţ. strânse. În cel. tubilor nefronului, cel. absorbante din intestin (enterocite) şi în joncţ. strânse. În cel. tubilor nefronului, cel. absorbante din intestin (enterocite) şi în cel. epit. canalelor striate (excreto-secretorii) din gl. salivare - transport activ cel. epit. canalelor striate (excreto-secretorii) din gl. salivare - transport activ dinspre polul apical spre polul bazal.dinspre polul apical spre polul bazal.

Transport invers, dinspre bază spre vârf - în celulele secretante de HCl – gl. Transport invers, dinspre bază spre vârf - în celulele secretante de HCl – gl. fundice gastrice; în ac. caz, din sânge sunt preluaţi ioni: Cl- şi H+ (NaCl + H2CO3 fundice gastrice; în ac. caz, din sânge sunt preluaţi ioni: Cl- şi H+ (NaCl + H2CO3 →Na+ + Cl- + H+ + HCO3 → NaHCo3 +HCl). După disociere - cuplarea H+ +Cl-→ →Na+ + Cl- + H+ + HCO3 → NaHCo3 +HCl). După disociere - cuplarea H+ +Cl-→ HCl. Cel. sunt bogate în canaliculi intercel. (form. HCl – extracel.) şi f. bogate în HCl. Cel. sunt bogate în canaliculi intercel. (form. HCl – extracel.) şi f. bogate în mitocondrii (sint. cu mare consum de energie) şi RE neted, la niv. căruia - mitocondrii (sint. cu mare consum de energie) şi RE neted, la niv. căruia - disocierea chimică. Acidofilia intensă a celulelor, în m.o., se datorează disocierea chimică. Acidofilia intensă a celulelor, în m.o., se datorează mitocondriilor.mitocondriilor.


Figure 5. Ion and fluid transport can occur in different directions, depending on which tissue is involved. A: The direction of transport is from the lumen to the blood vessel, as in the gallbladder and intestine. This process is called absorption. B: Transport is in the opposite direction, as in the

choroid plexus, ciliary body, and sweat gland. This process is called secretion. Note that the presence of occluding junctions is necessary to maintain compartmentalization and consequent

control over ion distribution.


4.4. Cel. sebacee (secretantă de sebum)Cel. sebacee (secretantă de sebum) - un produs lipidic, numit sebum. Cel. preia - un produs lipidic, numit sebum. Cel. preia din sânge acizi graşi, pe baza cărora sint. trigliceride. din sânge acizi graşi, pe baza cărora sint. trigliceride.

Trigliceridele nu difuzează prin membr. cel., nu sunt miscibile cu citopl. apoasă, se Trigliceridele nu difuzează prin membr. cel., nu sunt miscibile cu citopl. apoasă, se acumulează gradat în citopl. cel., sub formă de picături lipidice care dau cel. un acumulează gradat în citopl. cel., sub formă de picături lipidice care dau cel. un aspect necolorat, spongios, ptr. că în tehnica uzuală de lucru (fixarea prep. histol. aspect necolorat, spongios, ptr. că în tehnica uzuală de lucru (fixarea prep. histol. util. solvenţi organici) lipidele sunt dizolvate. Picăturile de trigliceride duc treptat la util. solvenţi organici) lipidele sunt dizolvate. Picăturile de trigliceride duc treptat la sufocarea organitelor celulare şi a nucleului; cel. moare şi este eliminată odată cu sufocarea organitelor celulare şi a nucleului; cel. moare şi este eliminată odată cu sebumul. sebumul.

RE neted bine dezv. - enzimele necesare sint. de trigliceride. Sint. nu necesită RE neted bine dezv. - enzimele necesare sint. de trigliceride. Sint. nu necesită complex Golgi.complex Golgi.

Gl. exocrine pot fi clasificate în funcţie de:Gl. exocrine pot fi clasificate în funcţie de:

A. forma adenomeruluiA. forma adenomerului

B. nr. canalelor de excreţie B. nr. canalelor de excreţie


Clasificarea glandelor exocrine Clasificarea glandelor exocrine

A. După forma adenomeruluiA. După forma adenomerului

1. Gl. tubulară1. Gl. tubulară - adenomerul în formă de tub (epit. secretor tapetează ac. tub):- adenomerul în formă de tub (epit. secretor tapetează ac. tub):

gl. tubulară simplăgl. tubulară simplă

gl. tubulo-ramificatăgl. tubulo-ramificată

gl. tubulo-glomerulatăgl. tubulo-glomerulată

Gl. tubulare pot avea sau nu un canal de excreţie:Gl. tubulare pot avea sau nu un canal de excreţie:

gl. tubulară simplă dreaptă; de ex. gl. Lieberkuhn din intestin (fals numită gl. tubulară simplă dreaptă; de ex. gl. Lieberkuhn din intestin (fals numită glandă - o simplă înfundare a epit. intestinal de tapetare în corion - unii autori o glandă - o simplă înfundare a epit. intestinal de tapetare în corion - unii autori o numesc criptă).numesc criptă).

gl. tubulară simplă sinuoasă: gl. fundică din stomac şi gl. endometrială. Ac. gl. gl. tubulară simplă sinuoasă: gl. fundică din stomac şi gl. endometrială. Ac. gl. nu au canal excretor.nu au canal excretor.

Gl. tubulo-glomerulată - glanda sudoripară - adenomerul - un tub încolăcit; canalul Gl. tubulo-glomerulată - glanda sudoripară - adenomerul - un tub încolăcit; canalul excretor este drept, se deschide la niv. porilor pielii. Adenomerul gl. – epit. simplu, excretor este drept, se deschide la niv. porilor pielii. Adenomerul gl. – epit. simplu, cu aspect pseudostratif., format din cel. transportoare de ioni; canalul excretor – cu aspect pseudostratif., format din cel. transportoare de ioni; canalul excretor – epit. cubic bistratificat; în m.o. - adenomerul - mai palid colorat decât canalul de epit. cubic bistratificat; în m.o. - adenomerul - mai palid colorat decât canalul de excreţie al glandei, cu cel. intens colorate.excreţie al glandei, cu cel. intens colorate.

Gl. tubulo-ramificată este de ex., gl. mucoasă pilorică din stomac - mai mulţi tubi Gl. tubulo-ramificată este de ex., gl. mucoasă pilorică din stomac - mai mulţi tubi care se ramifică - mai multe adenomere, care au un canal excretor.care se ramifică - mai multe adenomere, care au un canal excretor.


2. 2. Gl. acinoasăGl. acinoasă - adenomer sferic, - adenomer sferic, asemănător unei boabe de strugure - asemănător unei boabe de strugure - numit acin; acinii secretori - de 3 tipuri -numit acin; acinii secretori - de 3 tipuri -seroşi, mucoşi şi micşti.seroşi, mucoşi şi micşti.

Acinul serosAcinul seros - numai din cel. seroase, - numai din cel. seroase, secretante de enzime (proteine); în secţ., secretante de enzime (proteine); în secţ., în m.o., acinul seros - rotund, format din în m.o., acinul seros - rotund, format din cel. piramidale, cu nuclei rotunzi la bază. cel. piramidale, cu nuclei rotunzi la bază. Acinul seros - lumen mic, stelat, greu Acinul seros - lumen mic, stelat, greu vizibil. Cel. - bazofile la bază, pline cu gr. vizibil. Cel. - bazofile la bază, pline cu gr. de secreţie, de obicei bazofile - în 2/3 de secreţie, de obicei bazofile - în 2/3 apicale. Acinii seroşi form. în exclusivitate apicale. Acinii seroşi form. în exclusivitate masa gl. exocrină a pancreasului şi a masa gl. exocrină a pancreasului şi a parotidei – gl. seroase pure. Acinii seroşi, parotidei – gl. seroase pure. Acinii seroşi, alături de celelalte tipuri de acini - în gl. alături de celelalte tipuri de acini - în gl. salivare mixte.salivare mixte.

Figure 6. Serous secretory cells of the pancreas disposed in acini. Note the basophilic cell basal

region rich in RNA and the apex with the light-stained secretory vesicles. PT stain. Medium

magnification.


Acinul mucos Acinul mucos - mai mare, ovalar / - mai mare, ovalar / neregulat, cu lumen mai mare ca al neregulat, cu lumen mai mare ca al acinului seros, bine vizibil în m.o. – acinului seros, bine vizibil în m.o. – cel. au formă de trunchi de piramidă cel. au formă de trunchi de piramidă (trapez); nucleii turtiţi - paralel cu (trapez); nucleii turtiţi - paralel cu m.b. şi 2/3 apicale ale cel. palide, m.b. şi 2/3 apicale ale cel. palide, spumoase, pline cu mucus. Acinii spumoase, pline cu mucus. Acinii mucoşi – gl. salivare mixte, gl. mucoşi – gl. salivare mixte, gl. palatină (gl. mucoasă pură).palatină (gl. mucoasă pură).

Figure 7. Esophageal mucous secretory gland with characteristic

irregular, clear cytoplasm and basal nuclei. Loose connective tissue

surrounds a secretory duct


Acinul mixtAcinul mixt - asemănător cu acinul - asemănător cu acinul mucos, 4/5 din cel. – cel. mucoase; mucos, 4/5 din cel. – cel. mucoase; 1/5 din cel. - seroase, aglomerate la 1/5 din cel. - seroase, aglomerate la un pol al acinului, în formă de un pol al acinului, în formă de semilună - semilună - semiluna lui Gianuzzisemiluna lui Gianuzzi – – gl. salivare mixte; în corionul gl. salivare mixte; în corionul traheal.traheal.

Figure 8. Submandibular salivary gland showing 2 types of secretory epithelial cells in

a compound tubuloacinar gland. The light cells are mucous and the dark cells are

serous. PT stain. Medium magnification.


3.3. Gl. sacciformăGl. sacciformă – gl. sebacee, care secretă trigliceride - sebum. Are formă de sac, – gl. sebacee, care secretă trigliceride - sebum. Are formă de sac, cu un gât, nu un canal excretor propriu-zis. 3 tipuri de cel.: cel. bazale - pe m.b., cu un gât, nu un canal excretor propriu-zis. 3 tipuri de cel.: cel. bazale - pe m.b., bine colorate în m.o. – cel. de regenerare; majoritatea cel. - poligonale, cu nucleu bine colorate în m.o. – cel. de regenerare; majoritatea cel. - poligonale, cu nucleu central, pline cu vacuole lipidice necolorate, în citopl. Cel. - gâtul glandei - nucleul central, pline cu vacuole lipidice necolorate, în citopl. Cel. - gâtul glandei - nucleul ratatinat, cu cariopicnoză şi cariorexis (retracţia şi fragmentarea nucleului); ulterior ratatinat, cu cariopicnoză şi cariorexis (retracţia şi fragmentarea nucleului); ulterior nucleul dispare. nucleul dispare.

Un al treilea tip de cel., sunt cel. cheratinizate, cu prelungiri, bine colorate în m.o.; Un al treilea tip de cel., sunt cel. cheratinizate, cu prelungiri, bine colorate în m.o.; ele form. un schelet de susţinere care menţine gl. deschisă permanent. Sebumul ele form. un schelet de susţinere care menţine gl. deschisă permanent. Sebumul împreună cu cel. degenerate, se varsă la ext. prin gâtul gl., prin creşterea pres. împreună cu cel. degenerate, se varsă la ext. prin gâtul gl., prin creşterea pres. intraglandulare (prin prea-plin).intraglandulare (prin prea-plin).

4.4. Gl. tubulo-alveolareGl. tubulo-alveolare – gl. mamară şi prostata. Adenomerii ac. gl. au formă de – gl. mamară şi prostata. Adenomerii ac. gl. au formă de elipsă - alveolă. Cel. secretorii - pe un singur strat; alveola secretorie se continuă elipsă - alveolă. Cel. secretorii - pe un singur strat; alveola secretorie se continuă cu un canal de excreţie.cu un canal de excreţie.


B. In funcţie de canalul excretor:B. In funcţie de canalul excretor:

glande - glande - un singur canal neramificat un singur canal neramificat sunt gl. simple; gl. - canale care se ramifică sunt gl. simple; gl. - canale care se ramifică repetat sunt gl. compuse. Gl. compuse - tubulare şi acinoase. Cel mai adesea, gl. repetat sunt gl. compuse. Gl. compuse - tubulare şi acinoase. Cel mai adesea, gl. exocrine mari – gl. tubulo-acinoase (aspect de strugure).exocrine mari – gl. tubulo-acinoase (aspect de strugure).

În funcţie de modul de excreţie al prod. de secreţie:În funcţie de modul de excreţie al prod. de secreţie:

1.1. Gl. merocrineGl. merocrine

2.2. Gl. holocrineGl. holocrine

3.3. Gl. apocrine (holo-merocrine)Gl. apocrine (holo-merocrine)

1.1. Gl. merocrineGl. merocrine - pancreasul, gl. salivare – prod. de secreţie este secretat din - pancreasul, gl. salivare – prod. de secreţie este secretat din cel. prin exocitoză, cu păstrarea integrităţii celuleicel. prin exocitoză, cu păstrarea integrităţii celulei

2.2. Gl. holocrineGl. holocrine - - odată cu elab. secreţiei, cel. degenerează treptat – elim. cu odată cu elab. secreţiei, cel. degenerează treptat – elim. cu aceasta. Astfel de gl. – gl. sebacee.aceasta. Astfel de gl. – gl. sebacee.

3.3. Gl. apocrineGl. apocrine - - tipică este gl. mamară, laptele - excretat în acest mod. Subst. tipică este gl. mamară, laptele - excretat în acest mod. Subst. simple, cu molec. mică, apa şi ionii – elim. din cel. prin difuziune. Proteinele şi simple, cu molec. mică, apa şi ionii – elim. din cel. prin difuziune. Proteinele şi glucidele - excretate prin exocitoză, lipidele se alipesc de polul apical al cel. – glucidele - excretate prin exocitoză, lipidele se alipesc de polul apical al cel. – elim. sub formă de vezic. cu membr., integritatea organitelor cel. fiind păstrată.elim. sub formă de vezic. cu membr., integritatea organitelor cel. fiind păstrată.


Ciclul secretorCiclul secretorCiclul secretor - 3 etape:Ciclul secretor - 3 etape:

1. Etapa de captare 2. Sint. şi mobilizare 3. Secreţie (excreţie).1. Etapa de captare 2. Sint. şi mobilizare 3. Secreţie (excreţie).

Ciclul secretorCiclul secretor – per. de timp dintre captarea precursorilor în cel., până la excreţia prod. de – per. de timp dintre captarea precursorilor în cel., până la excreţia prod. de secreţie finiţi, prin polul apical al cel., în canalele de excreţie / direct pe o supraf. epit.secreţie finiţi, prin polul apical al cel., în canalele de excreţie / direct pe o supraf. epit.

1.1. Captarea sau absorbţia precursorilorCaptarea sau absorbţia precursorilor din m. intern - selectivă, în funcţie de nat. chimică a din m. intern - selectivă, în funcţie de nat. chimică a prod. de secreţie - prin membr. cel. a polului bazal al cel. secretorii - receptori ptr. precursorii prod. de secreţie - prin membr. cel. a polului bazal al cel. secretorii - receptori ptr. precursorii specifici. Energia necesară proc. - furnizată de mitocondrii.specifici. Energia necesară proc. - furnizată de mitocondrii.

2.2. SintezaSinteza începe după ce cel. este saturată de precursori; după sint. prod. de secreţie, gr. începe după ce cel. este saturată de precursori; după sint. prod. de secreţie, gr. secreţie - mobilizate spre polul apical. Mobilizarea - contracţia microtubulilor intracel., a filam. secreţie - mobilizate spre polul apical. Mobilizarea - contracţia microtubulilor intracel., a filam. contr. de actină şi miozină. Gl. care derivă din ectoderm (gl. salivare, sudoripare, gl. mamare, contr. de actină şi miozină. Gl. care derivă din ectoderm (gl. salivare, sudoripare, gl. mamare, gl. lacrimală) prezintă între m.b. şi polul bazal al cel. secret., cel. mioepiteliale – cel. turtite, cu gl. lacrimală) prezintă între m.b. şi polul bazal al cel. secret., cel. mioepiteliale – cel. turtite, cu prelungiri, care conţin numeroase filam. contr. de actină, miozină, tropomiozină, cât şi filam. prelungiri, care conţin numeroase filam. contr. de actină, miozină, tropomiozină, cât şi filam. intermediare de citoschelet. Prin contr. prelungirilor lor, care îmbrăţişează cel. secret., ajută intermediare de citoschelet. Prin contr. prelungirilor lor, care îmbrăţişează cel. secret., ajută la mobil. secreţiei spre polul apical şi eliminarea ei din cel. Cel. epit. secret. – joncţ. nexus şi la mobil. secreţiei spre polul apical şi eliminarea ei din cel. Cel. epit. secret. – joncţ. nexus şi desmozomi, între polul bazal şi m.b. În final, gr. de secreţie fuzionează cu membr. cel. a desmozomi, între polul bazal şi m.b. În final, gr. de secreţie fuzionează cu membr. cel. a polului apical.polului apical.

3.3. Et. de excreţieEt. de excreţie extracel. a prod. secretaţi - prin cele 3 modalităţi - merocrin, holocrin sau extracel. a prod. secretaţi - prin cele 3 modalităţi - merocrin, holocrin sau apocrin, în funcţie de tipul de gl. În timpul unui ciclu celular, unele cel. gland. - 1-2 cicluri apocrin, în funcţie de tipul de gl. În timpul unui ciclu celular, unele cel. gland. - 1-2 cicluri secretorii, de ex. cel. caliciformă; cel. sebacee - un ciclu secretor, în timpul unui ciclu celular; secretorii, de ex. cel. caliciformă; cel. sebacee - un ciclu secretor, în timpul unui ciclu celular; cel. pancreasului exocrin au multiple cicluri secretorii în timpul unui ciclu celular.cel. pancreasului exocrin au multiple cicluri secretorii în timpul unui ciclu celular.


Controlul activităţii glandulareControlul activităţii glandulare

Principalele sist. de control ale act. - S.N. şi sist. endocrin; act. gl. exocrine - controlată Principalele sist. de control ale act. - S.N. şi sist. endocrin; act. gl. exocrine - controlată prin ambele mec., dar de obicei, unul este mai important. De ex. secreţia pancreasului prin ambele mec., dar de obicei, unul este mai important. De ex. secreţia pancreasului exocrin este controlată în special, de hormoni locali - colecistochinina şi secretina, în timp exocrin este controlată în special, de hormoni locali - colecistochinina şi secretina, în timp ce secreţia gl. salivare, se află predominant sub controlul sist. nervos vegetativ autonom. ce secreţia gl. salivare, se află predominant sub controlul sist. nervos vegetativ autonom. S.N. simpatic, acţ. preponderent pe acinii secretori, stim. o secreţie salivară vâscoasă, S.N. simpatic, acţ. preponderent pe acinii secretori, stim. o secreţie salivară vâscoasă, bogată în enzime, redusă cant. (stresul - stimulare simpatică, determ. senz. de uscăciune bogată în enzime, redusă cant. (stresul - stimulare simpatică, determ. senz. de uscăciune a gurii). S.N. parasimpatic acţ. mai ales pe canalele excreto-secretorii ale gl. salivare, a gurii). S.N. parasimpatic acţ. mai ales pe canalele excreto-secretorii ale gl. salivare, determ. o secreţia salivară abundentă, bogată în electroliţi şi apoasă.determ. o secreţia salivară abundentă, bogată în electroliţi şi apoasă.

RegenerareaRegenerarea epit. gl. se face într-un ritm mai lent decât al epit. de acoperire şi tapetare, epit. gl. se face într-un ritm mai lent decât al epit. de acoperire şi tapetare, dar există excepţii, cum sunt cel. caliciforme, sebacee.dar există excepţii, cum sunt cel. caliciforme, sebacee.

În organism – gl. cu dublă act., care secretă atât exocrin cât şi endocrin, act. desfăşurată În organism – gl. cu dublă act., care secretă atât exocrin cât şi endocrin, act. desfăşurată de aceeaşi cel.; acesta este cazul cel. hepatice, care secretă bilă, exocrin, în canaliculele de aceeaşi cel.; acesta este cazul cel. hepatice, care secretă bilă, exocrin, în canaliculele biliare, dar secretă şi prod. care se varsă în sânge (endocrin). Ficatul funcţ. atât ca gl. biliare, dar secretă şi prod. care se varsă în sânge (endocrin). Ficatul funcţ. atât ca gl. exocrină, cât şi ca gl. endocrină, chiar dacă nu secretă hormoni, el are o intensă act. de exocrină, cât şi ca gl. endocrină, chiar dacă nu secretă hormoni, el are o intensă act. de secreţie în m. int. al organismului. Pancreasul - dublă componenţă: acinii pancreatici – secreţie în m. int. al organismului. Pancreasul - dublă componenţă: acinii pancreatici – comp. exocrină a gl., care secretă sucul pancreatic în duoden şi insulele Langerhans care comp. exocrină a gl., care secretă sucul pancreatic în duoden şi insulele Langerhans care secretă endocrin - insulină, glucagon, gastrină; hormoni elib. în plasmă.secretă endocrin - insulină, glucagon, gastrină; hormoni elib. în plasmă.

Ca org. histol., gl. exocrine - la ext. o capsulă din ţes. conj. dens - septuri, care împart Ca org. histol., gl. exocrine - la ext. o capsulă din ţes. conj. dens - septuri, care împart parench. gl. - în lobi şi lobuli. Gl. exocrine – vasc. şi inervate - vase de sânge şi el. parench. gl. - în lobi şi lobuli. Gl. exocrine – vasc. şi inervate - vase de sânge şi el. nervoase.nervoase.


Glandele endocrine (epit. secretor endocrin)Glandele endocrine (epit. secretor endocrin)

Ca şi celelalte epit., epit. endocrine - din toate cele 3 foiţe embrionare. Prod. de Ca şi celelalte epit., epit. endocrine - din toate cele 3 foiţe embrionare. Prod. de secreţie ai gl. endocrine - vărsaţi direct în sânge. Cel. endocrine pot fi izolate sau secreţie ai gl. endocrine - vărsaţi direct în sânge. Cel. endocrine pot fi izolate sau în mici grupe de 2-3 cel., SNED (sist. neuroendocrin difuz al organismului); grupe în mici grupe de 2-3 cel., SNED (sist. neuroendocrin difuz al organismului); grupe de cel. endocrine - în masa unui organ neendocrin: insulele Langerhans din de cel. endocrine - în masa unui organ neendocrin: insulele Langerhans din pancreas, cel. endocrine Leydig din testicul, cel. endocrine ale ovarului; sau pot pancreas, cel. endocrine Leydig din testicul, cel. endocrine ale ovarului; sau pot forma gl. de sine stătătoare - hipofiza, epifiza, tiroida, SR, paratiroidele. forma gl. de sine stătătoare - hipofiza, epifiza, tiroida, SR, paratiroidele.

HormoniiHormonii - mesageri care acţ. la dist. de locul prod. lor (modalitatea endocrină) pe - mesageri care acţ. la dist. de locul prod. lor (modalitatea endocrină) pe cel. - celule ţintă. Uneori hormonii acţ. local, în vecinătate – modal. paracrină.cel. - celule ţintă. Uneori hormonii acţ. local, în vecinătate – modal. paracrină.

NeurocriniaNeurocrinia - conceptul conform căruia, o serie de neurotrans. au şi funcţii - conceptul conform căruia, o serie de neurotrans. au şi funcţii hormonale în organism, de ex.: adrenalina, serotonina; aceştia - secretaţi de hormonale în organism, de ex.: adrenalina, serotonina; aceştia - secretaţi de neuroni, la niv. SNC şi de cel. ale SNED, în periferie. Autocrinia - secreţia de neuroni, la niv. SNC şi de cel. ale SNED, în periferie. Autocrinia - secreţia de compuşi care sunt fixaţi chiar pe supraf. cel. care i-au secretat, acţ. asupra compuşi care sunt fixaţi chiar pe supraf. cel. care i-au secretat, acţ. asupra acestora (limfokinele, citokinele).acestora (limfokinele, citokinele).


Vă mulţumesc pentru atenţie!Vă mulţumesc pentru atenţie!

CURS_II

Documents

Transcript of CURS_II