Munca în grup

Curs festiv promoţia Informatică 2003

Ne-omomorfismul de grup

Valoarea grupului >> suma valorilor părţilor lui componente.

Un individ: produs faţă de consum

harnic, educat

leneş, needucat

Societăţi

neorganizate

organizate (grupuri)

În ce moment o adunare de indivizi devine un grup?

• O simplă adunare de indivizi nu formează un grup:

» Un nor de muşte

» Oamenii aflaţi la un moment dat într-o gară

• …pe cînd acestea sînt grupuri:» Un muşuroi de furnici

» Un stup de albine

» O firmă de informatică

Trăsăturile grupului

• Relativ stabil în privinţa componenţei• Acţionează în virtutea aceloraşi scopuri (conştient

sau inconştient)• Pînă la un anumit nivel, indivizii se cunosc între ei • Sînt supuşi unor principii ierarhice sau

democratice

• Cooperare, coordonare şi proceduri acceptate în comun

Ce stimulează munca în grup?

• Banii?

• Condiţiile decente de muncă?

• Conducerea autoritară?

• Conducerea democratică?

• Obiectul însuşi al muncii: interesant, nou, spectaculos!

Cum vă faceţi acceptat într-un grup?

Atitudinea faţă de munca colegilor

• Lăudaţi colegii în tot ceea ce fac

• Dimpotrivă, chiar dacă fac bine un lucru, îi criticaţi întotdeauna, pentru a-i stimula spre performanţe şi mai mari

În curînd nimeni nu vă va mai cere opinia; veţi fi privit ca un linguşitor, plat şi neinteresant. Pe chipul dv. se va întipări în curînd un surîs tîmp şi diferenţa dintre dv. aşezat la birou sau dv. în pat, dormind şi sforăind, se va estompa din ce în ce mai mult, pînă va dispare complet.

-Vă veţi crea duşmani, colegii vă vor considera invidios, sau cel puţin tern, păgubos, monoton, urîcios, posac, chisat. În curînd veţi arăta tot mai adus de spate, mai ridat, cocîrjat de grija de a vedea răul peste tot, marginalizat, veţi primi din ce în ce mai puţine invitaţii la petreceri şi veţi sfîrşi prin a vă petrece serile singur.

Atitudinea faţă de munca colegilor

• Lăudaţi întîi şi criticaţi după

Dale Carnegie, un clasic al strategiei succesului în viaţă şi afaceri, în cartea sa “Secretele succesului – Cum să vă faceţi prieteni şi să deveniţi influent” preferă această strategie de manipulare a bunăvoinţei colegilor, pentru că, spune el: “frizerul îl săpuneşte pe client înainte de a-l rade”. Citiţi scrisoarea adresată de preşedintele Lincoln generalului său Hooker în 1863, în cea mai întunecată perioadă a Războiului Civil, după 18 luni de continue eşecuri militare ale generalilor săi (la pag. 198).

Atitudinea faţă de munca colegilor

• Criticaţi întîi şi lăudaţi după

Fără a mă compara în privinţa abilităţilor de a stabili contacte cooperante cu nici unul dintre eroii cărţii lui Carnegie, cred că instinctiv şi de multe ori, acum pentru că veni vorba, constat că pot rememora momente în care am adoptat o atitudine inversă. Îl iau în şuturi pe nefericitul partener de discuţii de o manieră foarte acidă, brutală aproape, îi înşir toate cusururile pe care le recunosc în prestaţia lui, cusururi pe care de cele mai multe ori trebuie să şi le recunoască şi el însuşi, dacă e cinstit, după care tonul se schimbă şi îi pun în valoarea calităţile, îi vorbesc blînd şi pe un ton foarte prietenos. Dacă aplicaţi această tactică, în prima fază a tratamentului ea este de natură să vă aducă un ascendent asupra partenerului de conversaţie, să-l puneţi într-un anumit fel la respect, chiar cu riscul de a vă defini în ochii lui ca antipatic, urîcios şi nepoliticos. Odată aburcat în această ipostază nesuferită, schimbarea de ton şi atitudine, neaşteptată şi şocantă, îl face atent ca la un fel de mîncare neanunţat în meniu, căzînd ca un argument în plus la critica anterioară, şi anume argumentul că el fost formulat de o persoană sensibilă în fond, aşadar căreia merită să i se acorde atenţie. În plus, pentru că încheierea iar nu introducerea este gătită din ingrediente dulci la auz, vă puteţi da mîna despărţindu-vă prieteni. Întîmplarea îi va da de gîndit, adică exact lucrul pe care l-aţi şi urmărit de fapt.

Atitudinea faţă de munca dumneavoastră

• Faceţi bine şi cele mai neînsemnate lucruri.

Cred că diferenţa fundamentală dintre capitalism şi socialism este că în capitalismul adevărat (adică cel instaurat) toate tipurile de activităţi, de la cele mai neînsemnate pînă la cele parlamentare, sînt făcute temeinic (şoferii de autobuz îţi răspund politicos, poliţiştii sînt dispuşi să înşire o hartă pe capota maşinii tale ca să-ţi explice pe unde s-o iei, secretarele de facultate se interesează dacă ai reuşit să-ţi faci rezervarea la avion şi te ajută să-ţi copiezi transparentele pentru curs, profesorii dedică studenţilor mult mai mult timp la ei în cabinet, studenţii – poate şi pentru că plătesc – se duc la cursuri, îşi fac proiectele la timp şi citesc toată bibliografia recomandată).

Atitudinea faţă de munca dumneavoastră

• Adoptaţi o atitudine curajoasă şi perseverentă faţă de lucrurile grele.

Aveţi un lucru atît de greu încît nu vă vine să vă apucaţi de el (de exemplu, o lucrare pentru un simpozion, sau un proiect). Începeţi-l de îndată prin ceea ce ştiţi să faceţi la el, pentru că trebuie făcut oricum, ca de exemplu activităţi de formatare sau definire a cadrului de proiect. Încă nu ştiţi ce trebuie să puneţi în miezul lui, dar începîndu-l, de multe ori treceţi pragul psihologic dintre un lucru imposibil de realizat şi care, drept urmare, nu vă vine să-l începeţi, şi un lucru dificil, dar la care lucraţi constant şi din răsputeri. Mîine dedicaţi-i din nou cîtva timp, adăugînd încă o firimitură neînsemnată aflată deocamdată tot la periferia adevăratei încercări. Încet, încet, ocolind încă greutăţile mari, veţi constata că munca la proiect vă fură, că v-a intrat în obicei, ba chiar că o faceţi cu plăcere. De fapt, tocmai aţi doborît bariera care vă împiedica să faceţi progrese adevărate.

Atitudinea faţă de munca dumneavoastră

• Pierdeţi din cînd în cînd cîte o noapte.

- O noapte de lucru la un proiect înseamnă, de obicei, un progres semnificativ.

- Dacă însă singura noapte pierdută în acest fel e cea de dinaintea predării, veţi da, cu siguranţă, un proiect incomplet, prost închegat sau cu erori.

Atitudinea faţă de munca dumneavoastră

• Fiţi aspri în cîntărirea propriilor producţii.

Evaluarea unui proiect este esenţială. Dacă specificaţiile nu prevăd, imaginaţi singur cîmpuri de testare. Dacă faceţi o cercetare, e esenţial să vă comparaţi cu ce au realizat alţii în aceeaşi problemă. Dacă programul dv. aduce o îmbunătăţire de un procent în precizie sau în recall, înseamnă ca aveţi un rezultat. Dacă e pentru prima dată cînd comunicaţi un anumit tip de rezultat, imaginaţi seturi de rezultate de bază (baseline), care pot fi produse prin metode elementare sau aleatoare, raportaţi rezultatele dv. la acestea şi arătaţi că le sînt superioare.

Atitudinea faţă de munca dumneavoastră

• Nu vă fie ruşine sau teamă să cereţi sfaturi sau să puneţi întrebări.

Cel ce ştie cel mai mult este cel ce întreabă cel mai des. De aceea aveţi colegi – ca să-i folosiţi.

Atitudinea faţă de superiori

• Adopt întotdeauna poziţia capului plecat.

... după principiul: capul plecat sabia nu-l taie. Cel mai important este să-mi păstrez postul şi asta cu orice preţ.

Atitudinea faţă de superiori

• Raportez şefului toate neregulile pe care le bag de seamă în jur, inclusiv în comportamentul colegilor.

... adică, dacă necesităţile o impun, pot fi pe rînd pîrîtor şi spion.

Atitudinea faţă de superiori

• Îmi măgulesc întotdeauna şefii aducîndu-le laude.

Oricine e fericit să audă pe alţii vorbindu-l de bine. Atenţie însă: sînt persoane care nu se simt bine dacă sînt măgulite de către subalterni. Ei pot deveni suspicioşi că subalternul doreşte să i se strecoare pe sub piele. Aşadar, nu faceţi din acest lucru un principiu.

Atitudinea faţă de superiori

• Dacă am dreptate îmi susţin cauza, cu putere, chiar cu brutalitate, în ciuda riscului de a mă pune rău cu şeful.

Atitudinea faţă de superiori

• Toţi şefii sînt incompetenţi!

-Legea incompetenţei: orice individ avansează pînă în poziţia în care şi-a depăşit nivelul de competenţă.

-Corolar: într-o colectivitate stabilizată ierarhic orice şef este incompetent.

Atitudinea faţă de subordonaţi

• Toţi greşesc în afara mea.

Înainte de a critica greşelile celorlalţi, comentaţi-vă propriile greşeli.

Atitudinea faţă de subordonaţi

• Sînt autoritar, adică dau ordine şi pretind să mi se răspundă la ele.

Prin întrebări puteţi sugera un curs de urmat, în loc să-l impuneţi prin

ordine.

Atitudinea faţă de subordonaţi

• Pentru că sînt şef, eu nu trebuie să mă supun restricţiilor pe care le-am impus celorlalţi.

Nici aşa, dar parcă nici aşa: Propuneţi subalternilor numai lucruri care îi fac mai fericiţi

(D.Carnegie).

Vreau să-mi fac propria companie...

Startul

• Intîi: entuziasmaţi-vă!

• Înainte de a face pasul – puneţi mîna pe un manual de marketing.

• Căutaţi fonduri: – parteneri finanţatori– la părinţi, lucraţi un timp, la o bancă

Un împrumut la bancă poate fi extrem de stimulativ: ştii că dacă o dai în bară pierzi gajul => depui un efort fantastic la început ca să achiţi datoria, ceea ce poate fi benefic mai încolo.

Principiul asocierii

• Posibilităţi: – singur– incubare de afaceri– asociere cu persoane care vă pun fonduri la dispoziţie– asociere cu prieteni sau cu familia

• Stabiliţi, de la început, principiile unei eventuale separări.

Asocieri bazate pe finanţe: de obicei

finanţatorul plăteşte iar activitatea o desfăşuraţi dv. Atenţie la finanţatori

exploatatori!

- Multe asocieri realizate în jurul unui nucleu de prieteni, au sfîrşit prin a se destrăma în momentul în care compania a luat amploare. Nemulţumirile pornesc din considerente de activitate inegală, sau din diferenţe de viziune asupra afacerii.

- Cel mai bun atac e cel în care vă asiguraţi apărarea.

Principiul calităţii

• Calitatea conducerii

• Calitatea echipei

• Calitatea prestaţiilor

Principiul onoarei

• Conduita cinstită în relaţiile cu partenerii

• Respectarea clientului

• Respectarea legislaţiei

Principiul specializării

• În domeniul afacerii: – preferaţi un business orientat unuia deschis la

orice (fac ce pică). – dacă aţi ajuns la maturitate într-o ramură, şi

afacerea începe să meargă de la sine, aveţi voie să vă entuziasmaţi de o altă idee

• Membrilor colectivului

Etape în evoluţia grupului

linia de omomorfism

formarea răbufnirea normarea exploatarea

performanţă

timp

Running the business

• Coeziunea colectivului– discuţii, hotărîri democratice, brain-storming pentru

împrospătarea afacerii

• Învăţaţi să cădeţi în picioare (exploataţi erorile)• Păstraţi-vă suflul şi entuziasmul• Daţi mai multe soluţii pentru fiecare problemă• Nu vă lăsaţi excrocaţi• Dacă afacerea ia amploare – mai deschideţi o

societate.

În orice colectiv există un gură-mare şi un timid. Ascultaţi-l pe timid şi calmaţi-l pe gură-mare.

Lumea afacerilor e dură. Atenţie la ţepari!

Bibliografie

• Gerard M. Blair: Groups that work, http://www.ee.ed.uk/~gerard/Management/

• Dale Carnegie: Secretele succesului – Cum să vă faceţi prieteni şi să deveniţi influent. Ed. Curtea Veche, 1997.

• Dale Carnegie: Cum să vorbim în public. Ed. Curtea Veche, 2000.

• Norman Vincent Peale: Forţa entuziasmului, Ed. Curtea Veche, 2002